Contabilitatea datoriilor

În activitatea pe care o desfăşoară, pentru finanţarea pe termen lung sau scurt, firma apelează la credite bancare şi împrumuturi. O asemenea operaţie nu constituie întotdeauna un indiciu cu privire la eventualele dificultăţi financiare. Studierea gradului de îndatorare a întreprinderii reprezintă reprezintă în primul rînd o problemă de gestiune internă, prin care trebuie să se asigure utilizarea eficientă eficientă a surselor atrase şi rambursarea lor la termenul stabilit. În acelaşi timp, analiza nivelului de îndatorare constituie o problemă în care sunt interesaţi diverşi subiecţi, prin rîndul cărora un loc important îl ocupă băncile finanţatoare. Mărimea, componenţa şi evoluţia surselor atrase influenţează în mod direct stabilitatea situaţiei financiare şi dependenţa întreprinderii de partenerii de afaceri. În practica analitică se consideră o situaţie normală cînd raportul dintre sursele proprii şi cele atrase (împrumutate) este de 50 la 50%. Anume această situaţie îi satisface pe creditori, deoarece în mare măsură garantează rambursarea la timp a împrumuturilor împrumuturilor şi creditelor creditelor acordate.  Actualitatea temei temei  lucr ării ării date, „Contabilitatea şi analiza datoriilor ”, este conturată

de necesitatea de cunoaştere a partenerilor de afaceri sub diverse aspecte, inclusiv din  punct de vedere al existenţei datoriilor datoriilor şi a capacităţii capacităţii de plată plată a acestora. acestora. Lipsa Lipsa informaţiilor respective poate cauza consecinţe imprevizibile pentru parteneri. Scopul al acestei lucrări este de a  a 

demonstra importanţa

contabilizării operaţiilor cu privire la datorii şi

analiza lor, precum

şi necesitatea şi necesitatea şi de a evidenţia

 particularităţile  particularităţile evidenţei evidenţei contabile contabile a datoriilor la la întreprinderea întreprinderea analizată. analizată. Pentru a demonstra importanţa şi necesitatea contabilizării operaţiilor cu privire la datoriile întreprinderii şi analiza lor este necesar de a rezolva următoarele  sarcini: • De a prezenta noţiunile generale şi importanţa privind datoriile întreprinderii. • De a analiza perfectarea documentară şi contabilizarea datoriilor întreprinderii, şi anume: a)

contabilitatea datoriilor financiare;

 b)

contabilitatea datoriilor comerciale;

c)

contabilitatea datoriilor calculate;

• De a face cunoştinţă cu modul de reflectare a indicatorilor datoriilor în raportul

3

În activitatea pe care o desfăşoară, pentru finanţarea pe termen lung sau scurt, firma apelează la credite bancare şi împrumuturi. O asemenea operaţie nu constituie întotdeauna un indiciu cu privire la eventualele dificultăţi financiare. Studierea gradului de îndatorare a întreprinderii reprezintă reprezintă în primul rînd o problemă de gestiune internă, prin care trebuie să se asigure utilizarea eficientă eficientă a surselor atrase şi rambursarea lor la termenul stabilit. În acelaşi timp, analiza nivelului de îndatorare constituie o problemă în care sunt interesaţi diverşi subiecţi, prin rîndul cărora un loc important îl ocupă băncile finanţatoare. Mărimea, componenţa şi evoluţia surselor atrase influenţează în mod direct stabilitatea situaţiei financiare şi dependenţa întreprinderii de partenerii de afaceri. În practica analitică se consideră o situaţie normală cînd raportul dintre sursele proprii şi cele atrase (împrumutate) este de 50 la 50%. Anume această situaţie îi satisface pe creditori, deoarece în mare măsură garantează rambursarea la timp a împrumuturilor împrumuturilor şi creditelor creditelor acordate.  Actualitatea temei temei  lucr ării ării date, „Contabilitatea şi analiza datoriilor ”, este conturată

de necesitatea de cunoaştere a partenerilor de afaceri sub diverse aspecte, inclusiv din  punct de vedere al existenţei datoriilor datoriilor şi a capacităţii capacităţii de plată plată a acestora. acestora. Lipsa Lipsa informaţiilor respective poate cauza consecinţe imprevizibile pentru parteneri. Scopul al acestei lucrări este de a  a 

demonstra importanţa

contabilizării operaţiilor cu privire la datorii şi

analiza lor, precum

şi necesitatea şi necesitatea şi de a evidenţia

 particularităţile  particularităţile evidenţei evidenţei contabile contabile a datoriilor la la întreprinderea întreprinderea analizată. analizată. Pentru a demonstra importanţa şi necesitatea contabilizării operaţiilor cu privire la datoriile întreprinderii şi analiza lor este necesar de a rezolva următoarele  sarcini: • De a prezenta noţiunile generale şi importanţa privind datoriile întreprinderii. • De a analiza perfectarea documentară şi contabilizarea datoriilor întreprinderii, şi anume: a)

contabilitatea datoriilor financiare;

 b)

contabilitatea datoriilor comerciale;

c)

contabilitatea datoriilor calculate;

• De a face cunoştinţă cu modul de reflectare a indicatorilor datoriilor în raportul

3

financiar. • De a face analiza datoriilor întreprinderii prin intermediul analizării dinamicii şi structurii acestora, precum şi analizei lichidităţii bilanţului contabil. Pre zentarea aspectelor esenţiale ale contabilităţii şi analizei datoriilor, precum şi aprecierea  practică a situaţiei situaţiei şi modificărilor modificărilor intervenite intervenite în mărimea datoriilor datoriilor a fost fost efectuată efectuată în  baza materialelor materialelor „Întreprinderei „Întreprinderei de Stat MOLDRESURSE” MOLDRESURSE” - fondată conform conform ordinului nr.28 din 25 septembrie 1994 adoptat de Ministerul Economiei al Republicii Moldova. Ea este înmatriculată la Camera Înregistrării de Stat pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova cu nr. 10503781 la 06.01.1995. Capitalul social al întreprinderii este de 16514400 lei. Întreprinderea Întreprinderea s-a s-a creat în scopul sporirii eficienţei activităţii de asigurare cu resurse materiale a complexului economic a Republicii Moldova pe temeiul lărgirii exportului şi importului resurselor materiale, perfecţionării şi dezvoltării ramurii de aprovizionare tehnico-materială tehnico- materială şi în vederea desfăşurării activităţii de antreprenoriat. Genurile principale de activitate ale întreprinderii de Stat „Moldresurse” sunt: -

 producerea, achiziţia, achiziţia, prelucrarea prelucrarea şi realizarea realizarea producţiei producţiei agricole; agricole;

-

 producera şi îmbutelierea îmbutelierea apei minerale minerale „Lider” „Lider”

-

activitatea comercială de intermediere şi organizare a comerţului;

-

exportul producţiei autohtone, inclusiv a producţiei agricole; -

comerţul angro cu produsele petroliere şi îngrăşămintele minerale. Activitatea

I.S. Moldresurse poate fi caracterizata caracterizata prin urmatorii indicatorii indicatorii economici şi financiari prezentaţi în tabelul 1:

Tabelul 1 Caracteristica Caracteristica principalilor indicatori economico - financiari ai I.S. Moldresurse Indicatori

Anul 2005

Anul 2006

Abaterea Ritmul absolută(+/-) creşterii

1

2

3

4=3-2

1.Volumul producţiei fabricate, mii lei 2.Venituri din vînzări, mii lei 3.Profit brut, mii lei 4.Profit pînă la impozitare, mii lei

15 860 16 214 3441 1033

17 561 17 098 3202 10353

+1701 +884 -239 +9320

5=3/2*100 %

110,73 105,5 93,05 1002,23

4

5.Profit net, mii lei 6.Numărul mediu scriptic de muncitori,  persoane 7.Valoarea medie a activelor, mii lei 8.Valoarea medie a capitalului propriu, mii lei 9. Valoarea medie a mijloacelor fixe, mii lei

849 152

9632 144

+8783 -8

1134,5 94,74

31650 24519

32975 29726

+1325 +5207

104,2 121,24

28 078

21 785

-6293

77,59

10.Productivitatea medie a unui muncitor, 104,34 lei, bani (rd.1/rd.6) 0,56 11. Randamentul mijloacelor fixe, lei, (rd.1/rd.9)

121,95

+17,61

116,88

0,81

+0,25

144,64

12.Rentabilitatea vînzărilor, % (rd.4 /rd.2*100)

6,37

60,55

+54,18

950,55

13. Rentabilitatea activelor, % (rd.4/rd.7*100) 14. Rentabilitatea capitalului propriu, % (rd.5/rd.8*100)

3,26

31,4

+27,88

963,2

3,46

32,4

+28,94

936,4

Datele din tabelul 1 ne permit să facem următoarele concluzii. La I.S.Moldresurse a avut loc o majorare în dinamică a majoriţăţii indicatorilor, cu excepţia  profitului brut, valorii valorii medii a mijloacelor mijloacelor fixe şi a numărului mediu scriptic scriptic de salariaţi, salariaţi, care s-au s-au diminuat cu 239 mii lei, 0,25 lei şi respectiv 9 persoane. În anul 2006 profitul pînă la impozitare a constituit 10353 mii lei, fiind de 10 ori mai mare decît cel al anului precedent (1033 mii lei). Odată cu majorarea profitului pînă la impozitare are loc şi creşterea profitului net de la 849 mii lei în anul 2005,  pînă la 9632 mii lei în anul 2006. În perioada analizată întreprinderea a fabicat producţie cu 10,73 % mai mult decît în  perioada precedentă precedentă.. Deci, volumul volumul producţiei producţiei fabricate a crescut cu 1701 1701 mii lei (de la 15860 mii lei pînă la 17561 mii lei). Totodată are loc şi sporirea venitului din vînzări însă în proporţii mai mici, doar cu 5,5 la sută faţă de perioada precedentă. Aceasta denotă faptul că la întreprindere ss -au majorat stocurile producţiei finite nerealizate. Valoarea medie a activelor s-a majorat cu 132 5 mii lei şi o dată cu aceasta a crescut şi rentabilitatea acestora de la 3,26 % pînă la 31,4 % (cu 27,88 puncte procentuale). Aceeaşi tendinţă are şi capitalul propriu, rentabilitatea căruia a crescut pe parcursul anului 2006 cu 28,94 puncte procentuale (de ( de la 3,46 % pînă la 32,4 %).

5

Cu toate că numărul de salariaţi s-a redus cu 9 persoane, productivitatea medie anuală a unui salariat a crescut cu 12,99 % (de la 80,92 lei pînă la 93,91 lei). În pofida faptului că valoarea medie a mijloacelor fixe a scăzut în dinamică cu 6293 mii lei, eficienţa utilizării acestora a sporit cu 0,25 lei.  Negativ se apreciază faptul că toţi indicatorii lichidităţii depăşesc limitele maxime admisibile. Lichiditatea curentă în perioada analizată constituie 13,45 pe cînd limita  pr estabilită este de 2 - 2,5; lichiditatea intermediară este egală cu 11,36 în timp ce limita admisibilă este de 0,7 - 0,8; iar lichiditatea absolută constituie 1,55 în timp ce intervalul optim este de 0,2 - 0,25. Din cauza depăşirii limitelor superioare stabilite pentru indicatorii lichidităţii, întreprinderea poate suferi consecinţe negative şi anume, mijloacele băneşti ţinute în conturile curente nu aduc profit, creanţele nu se încasează la timp, iar stocurile excedente de mărfuri şi materiale generează cheltuieli suplimentare privind păstrarea şi depozitarea lor, ceea ce diminuează rentabilitatea întreprinderii. Deci, întreprinderea trebuie să aducă aceşti indicatori la nivelul recomandat pentru a mări eficienţa activităţii sale. Deci, în general activitatea economico - financiară a întreprinderii I.S. Moldresurse se apreciază la un nivel destul de satisfăcător, deoarece s-a majorat eficienţa utilizării factorilor de producţie, au sporit semnificativ indicatorii de profit, cu excepţia profitului  brut şi au înregistrat o creştere considerabilă indicatorii rentabilităţii. 5

CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CLASIFICAREA, RECUNOAŞTEREA ŞI EVALUAREA DATORIILOR. 1.1 Caracteristica actelor normative privind contabilitatea datoriilor. În procesul desfăşurării activităţii curente a întreprinderii apar diverse datorii şi obligaţii faţă de terţi. Modul de contabilizare şi evidenţă a datoriilor este reglementată de un şir de acte normative şi legislative. La reflectarea operaţiunilor economice legate de decontările cu diverşi creditori, furnizori şi alte persoane fizice şi juridice este necesar de a se conduce în primul rînd de Legea

6

contabilităţii aprobată de Parlamentul Republicii Moldova la 4 aprilie 1995. Această lege stabileşte şi reglementează modul de evidenţă contabilă a datoriilor, modul de întocmire a documentelor primare aferente acestora, precum şi termenul lor de păstrare şi modul de efectuare a inventarierii activelor şi datoriilor.

Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare conţine caracteristica generală a: • convenţiilor şi principiilor fundamentale ale contabilităţii în baza cărora este organizată evidenţa datoriilor întreprinderii; • elementelor rapoartelor financiare, inclusiv a datoriilor ca element component al  pasivului bilanţului contabil; • criteriilor de evaluare şi constatare a elementelor rapoartelor financiare, a activelor, datoriilor şi altor elemente. Evidenţa şi contabilitatea datoriilor este reglementată de o serie de Standarde Naţionale de Contabilitate. Astfel, SNC 23 „Cheltuieli privind împrumuturile”, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998, prevede componenţa cheltuielilor de împrumut, adică a cheltuielilor ce apar în urma apelării la credite şi împrumuturi, stabileşte modul de constatare, şi evaluare a lor. Acest standard prevede două metode de contabilizare a cheltuielilor de împrumut şi determină condiţiile de utilizare a fiecăreia din ele. Astfel, în conformitate cu metoda recomandată de standard, cheltuielile de împrumut se includ în componenţa cheltuielilor  perioadei, iar metoda alternativ admisibilă le include în costul activelor calificate. Standardul în cauză determină şi modul de reflectare a acestora în rapoartele financiare. Condiţiile de atragere şi rambursare a creditelor şi împrumuturilor, precum şi modul de calculare, mărimea şi termenii de achitare a dobînzilor aferente acestora sunt reglementate de contractele încheiate între părţi. Modul de contabilizare a datoriilor salariale, contribuţiilor la asigurări sociale şi primelor de asigurare medicală obligatorie aferente salariilor calculate, precum şi a datoriilor comerciale este reglementat de o serie de SNC, dintre care menţionăm: •

SNC 2 „Stocuri de mărfuri şi materiale ” intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998, cu

7

modificările şi completările ulterioare, prevede includerea acestora în costul stocurilor; •

SNC 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”, intrat în

vigoare la aceeaşi dată, determină raportarea acestora la costul prod uselor fabricate, serviciilor prestate, lucrărilor executate, sau la cheltuielile întreprinderii; •

SNC 11 „Contracte de construcţii”, intrat în vigoare la 15 aprilie 1999, cu

modificările şi completările ulterioare, stabileşte modul de includere a datoriilo r respective în costul contractelor de antrepriză; •

SNC 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”, intrat în vigoare la 15 aprilie 1999

şi SNC 16 „Contabilitatea activelor pe termen lung”, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998, specifică condiţiile de raportare a acestor datorii în costul activelor nemateriale şi activelor materiale pe termen lung respectiv; •

SNC 9 „Contabilitatea consumurilor aferente lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi

de proiectare-experimentare”, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2003, care prevede două metode de contabilizare a datoriilor sus menţionate: metoda recomandată de standard determină contabilizarea acestora în componenţa activelor, iar metoda alternativ admisibilă le raportează la cheltuieli ale perioadei.

Planul de conturi contabile al activităţii economico - financiare a întreprinderilor, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998, a fost aprobat de Ministerul Finanţelor. Modul de aplicare a conturilor şi de reflectare în acestea a operaţiilor economice este reglementat de  Normele metodologice de aplicare a conturilor contabile care constituie o parte componentă a Planului de conturi. Emisiunea titlurilor de împrumut (obligaţiunilor) reprezintă o altă modalitate de atragere a surselor de finanţare străine. Modalitatea de emisiune a obligaţiunilor este reglementată de

Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134 - XIII din 02.04.1997, cu modificările şi completările ulterioare. Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr. 199 - XIV din 18.11.1998, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte modul de plasare, de circulaţie şi de anulare a obligaţiunilor. Decontările privind achitarea datoriilor faţă de furnizori se efectuează, de obicei, prin virament, dar sunt posibile şi decontări în numerar cu respectarea limitei st abilite prin Legea

8

cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845 - XII din 03.01.1992, cu modificările şi completările ulterioare. Decontările prin virament se efectuează conform Regulamentului privind decontările fără numerar în Republica

Moldova nr. 25/11-02 din 12.07.1996, cu modificările şi completările ulterioare, aprobat  prin hotărîrea Consiliului de Administraţie al B.N.M. Pe lîngă formele de decontare menţionate anterior întreprinderea poate utiliza şi cambiile. Modul de utilizare a acestora este stabilit prin Legea cambiei nr. 1527-XII din 22.06.1993, cu modificările şi completările ulterioare. La contabilizarea decontărilor cu personalul şi titularii de avans este necesar de a se conduce de: • Legea salarizării nr. 847-XV din 14.02.2002, cu modificările şi completăr ile ulterioare, care stabileşte mărimea salariului minim, modul de calculare a salariilor angajaţilor, precum şi drepturile angajaţilor în domeniul salarizării şi protecţia lor. • Codul Muncii stabileşte drepturile şi obligaţiilor salariaţilor, cuantumul max im al reţinerilor care sunt efectuate din salarii, modalitatea de achitare a acestora, soluţionarea litigiilor apărute între salariat şi patron. • Legea bugetului asigurărilor sociale de stat stabileşte cotele contribuţiilor de 5

7

7

asigurări sociale de stat obligatorii pentru anul respectiv. De asemenea reglementează modul de calculare şi achitare a acestora la buget. • Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr. 1585- XIII din 27.02.1998 - reglementează drepturile şi obligaţiile subiecţilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, stabileşte cotele primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. 5

• Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08.07.1999 reglementează drepturile şi obligaţiile subiecţilor asigurării sociale, stabileşte primele de asigurare socială, modul de calcul, termenele şi modul de achitare a acestora. • Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 426 din 26.04.2004 - stabileşte modul de calcul al salariului mediu,  plăţile incluse şi cele neincluse la calcularea salariului mediu, perioadele de decontare, normativele de timp aplicate, etc.

9

• Instrucţiunea cu privire la reţinerea împozitului pe venit la sursa de plată aprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 14 din 19.12.2001  precizează sursele de venit impozabil, modul de acordare şi justificare a scutirilor, modul de calculare şi reţinere a impozitului. • Regulamentul cu privire la detaşarea salariaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi

organizaţiilor din Republica Moldova , aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 836 din 24.06.2002 - reglementează modul, termenul de detaşare în hotarele Republicii Moldova şi în străinătate a salariaţilor întreprinderii cu menţinerea locului de muncă şi a salariului mediu, specifică componenţa, mărimea şi modul de recuperare a cheltuielilor de deplasare a salariaţilor, precum şi perfectarea documentară a acestora. O parte importantă a datoriilor calculate o constituie decontările cu bugetul. Modul de calculare şi termenele de achitare a impozitelor republicane şi taxelor locale, cotele acestora, facilităţile acordate, precum şi subiecţii şi obiecţii impunerii sunt specificate în Codul fiscal şi Legea privind taxele locale nr. 186-XIII din 19.07.1994 cu modificările şi completările ulterioare. Legea bugetului de stat  pentru anul respectiv stabileşte cota diverselor impozite, subiecţii şi obiecţii impunerii. Unul dintre cele mai semnificative impozite este impozitul pe venit. Modul de determinare şi evidenţă a acestuia este reglementat de prevederile SNC 12 „Impozitul pe

venit”, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998. Titlul II al Codului fiscal este destinat caracterizării modalităţii de calculare a acestui impozit. Acesta stabileşte subiecţii şi obiecţii impunerii, determină componenţa veniturilor impozabile şi neimpozabile şi cheltuielilor recunoscute de fiscalitate precum şi cotele impozitului pe venit. Tot aici sunt menţionate facilităţile şi scutirile acordate.

Instrucţiunea cu privire la modul de calculare şi achitare a impozitului pe venit de către persoanele ce practică activitatea de antreprenoriat , aprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.3 din 29. 01.2001 - prevede reguli speciale referitoare la determinarea venitului impozabil, subiecţii impunerii, sursele de venit impozabile şi neimpozabile, reguli de evidenţă, trecerea în cont a impozitului respectiv, termenii de prezentare a declaraţiei fiscale şi termenii de achitare  a datoriei respective.

10

1.2

Trecerea în revistă a surselor bibliografice aferente temei. Tema tratată în cadrul prezentei lucrări a fost abordată în cadrul diverselor lucrări şi

 publicaţii de specialitate. În scopul reformulării definiţiei de datorii vom examina definirea noţiunii date prezentată în Standardele Internaţionale de Contabilitate şi literatura specializată din diferite ţări. 5

Astfel, conform Comisiei Internaţionale a Standardelor Contabile (IASC) „o datorie reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii care provine din evenimente trecute şi a cărei decontare aşteptată trebuie să rezulte dintr -o ieşire de resurse generatoare de avantaje economice”. În literatura de specialitate franceză datoriile faţă de terţi presupun „obligaţii (angajamente externe) ireversibile a căror sumă este cunoscută şi este efectuată fie ca cheltuieli de plătit considerate a fi datorii externe - ireversibile - dar a căror sumă este estimată şi/sau neefectuată”. În contabilitatea britanică datoriile se definesc drept „obligaţii ale unei entităţi de a transfera beneficii economice, ca rezultat al tranzacţiilor şi evenimentelor trecute”. Specialiştii americani atribuie datoriilor următoarea definiţie: „Datoriile sau pasivele externe sunt diminuări probabile de avantaje economice viitoare, ce rezultă din obligaţia pe care o entitate o are de a transfera active sau de a presta servicii la/pentru alte entităţi, ca urmare a operaţiilor sau evenimentelor trecute.” Conform Comitetului Normelor de Contabilitate Financiară (FASB), datoriile reprezintă „privarea viitoare probabile de avantaje economice care decurg din obligaţiile prezente, referitoare la transferarea viitoare de active sau prestarea viitoare de servicii în favoarea altor entităţi ca urmare a tranzacţiilor sau evenimentelor 5

5

trecute”. Potrivit aprecierilor specialiştilor din România datoriile reprezintă: • „surse externe de finanţare puse la dispoziţia întreprinderii fie de o instituţie de credit (datoriile financiare), fie de un furnizor (datoriile comerciale), fie de alţi terţi (datorii fiscale, sociale, etc.)”. • „resursele străine atrase de unutatea patrimonială pe o perioadă mai mare sau mai mică.”.

11

• „surse de finanţare externe puse la dispoziţia întreprinderii fie de bănci sau alte instituţii financiare, fie de fur nizori, fie de la terţi pentru care întreprinderea trebuie să acorde o  prestaţie sau un echivalent valoric.”. • „obligaţia rezultată dintr -o relaţie contractuală sau din lege”. • „fonduri furnizate de terţele persoane în raport cu întreprinderea sub formă de: credite, avansuri şi aconturi primite, angajamente faţă de furnizori pentru bunurile primite dar neachitate, angajamente faţă de personalul întreprinderii sub forma salariilor în curs de decontare, angajamente faţă de buget, privind impozitele şi taxele de  plătit, etc.”. În opinia autorilor din Rusia datoriile sunt: • „obligaţiile întreprinderii faţă de alte persoane fizice şi juridice, capitalul împrumutat al întreprinderii”. • „sume primite cu împrumut de la persoane juridice sau fizice pentru diverse scopuri  cu un  procent de dobîndă cît mai convenebil. Sume datorate furnizorilor pentru mărfurile livrate şi serviciile prestate, avansurile primite, sume privind retribuirea muncii, privind decontările cu bugetul şi organizaţiile de asigurare etc.”. Specialiştii din Republica Moldova afirmă: • „Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii faţă de furnizori pentru  bunurile procurate şi serviciile prestate, faţă de personalul angajat privind retribuirea muncii, faţă de stat privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane juridice şi fizice”. • „Datoriile reprezintă surse de finanţare, puse la dispoziţia întreprinderii de o instituţie financiară, de furnizori, de personal sau de terţi” •

„Datoriile reprezintă obligaţiile (angajamentele) luate (a sumate) de întreprindere în baza evenimentelor anterioare şi achitarea cărora se va încheia cu retragerea de la întreprindere a resurselor ce constituie purtători de avantaje economice”.

Afirmaţiile specialiştilor americani, englezi şi francezi au un carac ter mai general. Făcînd o totalizare la cele expuse mai sus concluzionăm că în opinia autorului cea mai reuşită şi argumentată definiţie a datoriilor este propusă de Victor Munteanu.

12

1.3

Clasificarea, recunoaşterea şi evaluarea datoriilor. Organizarea contabilităţii datoriilor este condiţionată de criteriile de clasificare, modul de

evaluare şi constatare a acestora. În literatura de specialitate şi în rapoartele financiare datoriile sunt clasificate după diverse criterii. Astfel, conform „Contabilităţii financiare”, coordonator A. Nederiţa, datoriile sunt clasificate: 5

?

 In funcţie de conţinutul economic:

•

datorii financiare - includ datoriile legate de angajarea capitalului atras, pe care îl

constituie creditele bancare şi împrumuturile în valută naţională şi străină primite de către întreprindere de la alte persoane fizice şi juridice, pe un termen stabilit şi pentru o anumită  plată. •

datorii comerciale - cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii faţă

de furnizori, antreprenori şi alţi creditori pentru activele procurate, avansurile primite şi serviciile de care a beneficiat întreprinderea. •

datorii calculate - sunt datorii faţă de alte persoane fizice şi juridice, în special, faţă de

 personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, companiile de asigurări, bugetul de stat, diverşi creditori.  In funcţie de termenul de achitare, datoriile se împart în două grupe:

•

datorii pe termen lung - sunt datoriile al căror termen de achitare este mai mare de un an;

•

datorii pe termen scurt - datorii al căror termen de achitare nu depăşeşte un an.  În funcţie de modul de achitare se deosebesc:

•

datorii convertibile - achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea unei părţi din

capitalul statutar (acţiuni sau cote de participaţie), spre exemplu: Întreprinderea poate  beneficia de un credit sau împrumut primit cu condiţia că dacă nu achită datoriile respective în termenele stabilite, atunci creditorii devin deţinători ai unui număr anumit de acţiuni sau  participaţii în capitalul statutar. •

datorii neconvertibile - achitarea cărora se efectuează prin alte mijloace şi nu prevede

cedarea unei părţi din capitalul statutar.

13

Potrivit SNC 23 „Cheltuieli privind împrumuturile” împrumuturile sunt clasificate astfel:  În funcţie de sursele de primire deosebim:

•

credite bancare, inclusiv overdrafturi (tip de credit bancar primit de întreprindere prin

emiterea cecului sau a ordinului de plată în suma care depăşeşte soldul de  mijloace disponibile în contul ei curent); • împrumuturi

de la părţi nelegate (persoane juridice şi fizice terţe);

• împrumuturi

de la personalul întreprinderii;

• împrumuturi

de la părţi legate (întreprinderi asociate şi fiice, fondatori

ai

întreprinderii etc.); • împrumuturi din emisiunea şi realizarea titlurilor de datorii  

(cambiilor,

obligaţiunilor şi altor titluri de valoare clasificate ca datorii). La momentul constatării datoriile pot fi exprimate în valută naţională (dacă provin din ţară) sau străină (dacă provin din străinătate). Însă la etapa înregistrării datoriilor provenite din străinătate în conturi contabile şi în rapoarte financiare, acestea se recalculează în valută naţională la cursul oficial de schimb 5

~ 

stabilit de Banca Naţională a Moldovei la data respectivă. Datoriile exprimate în valută străină, din cauza necoinciderii momentului de apariţie cu cel de achitare a acestora, pot generea venituri - în cazul diferenţelor favorabile de curs valutar, sau pierderi - în cazul diferenţelor nefavorabile de curs valutar. În conformitate cu Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor

financiare, datoriile sunt recunoscute în cazul cînd se respectă două cerinţe de bază: 5

• Există probabilitatea diminuării în viitor a activelor (mijloacelor băneşti şi altor active  proprii) care sunt purtători de avantaje economice, spre exemplu, datoriile privind stocurile de materiale care au fost comandate, dar încă nu au fost primite, nu vor fi constatate ca datorii în rapoartele financiare. • Suma la care se constată datoriile poate fi evaluată veridic, adică poate fi determinată de întreprindere.

14

Datoriile se recunosc şi se evaluează la suma lor nominală, inclusiv TVA şi alte impozite şi taxe. În bilanţul contabil, datoriile sunt evaluate la suma de bani necesară pentru a achita obligaţia existentă sau la valoarea reală de piaţă a bunurilor de livrat sau a serviciilor de  prestat. În procesul de constatare a datoriilor, timpul reprezintă factorul cel mai important. În acest sens datoria se înregistrează în momentul în care se crează obligaţia. Deseori, neînregistrarea unei datorii într-o operaţiune contabilă este însoţită de neînregistrarea unei cheltuieli. Astfel, ea conduce la o subevaluare a cheltuielilor şi o supraevaluare a profitului. În contabilitate obligaţiile de plată ale întreprinderii se reflectă în baza principiilor şi convenţiilor fundamentale prevăzute de Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării

rapoartelor financiare cît şi de Standardul Naţional de Contabilitate 1 „Politica de contabilitate. Continuitatea activităţii - prevede că înregistrările în contabilitate şi în rapoartele financiare se fac pornind de la faptul că întreprinderea îşi va continua activitatea într -un viitor previzibil. În acest caz datoriile şi activele sunt evaluate ş i reflectate în rapoartele financiare în baza metodelor obişnuite de evaluare. În caz contrar se aplică alte principii şi metode de evaluare. Aplicarea acestui principiu este importantă deoarece permite întreprinderii să examineze o serie de factori care influenţează rentabilitatea curentă şi  previzibilă a întreprinderii, graficul de achitare a datoriilor şi sursele potenţiale de finanţare  pe viitor.

Permanenţa metodelor - prevede faptul că de la o perioadă de gestiune la alta întreprinderea utilizează aceleaşi reguli de contabilizare şi metode de evaluare a activelor şi datoriilor. Aceasta permite de a compara mărimea şi evoluţia datoriilor pentru diferite  perioade de gestiune. Conform convenţiei specializării exerciţiilor (metoda calculării), datoriile, în special cele legate de plata salariului, cheltuielilor de deplasare, transport şi alte datorii se constată şi se înregistrează în contabilitate şi în rapoartele financiare în perioada de gestiune în care au avut loc, indiferent de momentul efectiv de achitare a acestora. Astfel utilizatorii rapoartelor financiare au acces la informaţia despre datoriile aferente plăţii mijloacelor băneşti în viitor.

15

La fel întreprinderea trebuie să respecte principiile fundamentale ale contabilităţii. 5

Conform principiului prudenţei întreprinderea nu trebuie să-şi supraevalueze activele şi veniturile şi să nu-şi subevalueze datoriile şi cheltuielile.

Separarea patrimoniului şi datoriilor  prevede ca patrimoniul şi datoriile întreprinderii să fie reflectate în contabilitate şi în rapoartele financiare separat de patrimoniul şi datoriile  proprietarilor şi separat de patrimoniul şi datoriilor altor întreprinderi, cum ar fi întreprinderi fiice sau asociate.

Importanţa presupune posibilitatea informaţiei prezentate în rapoartele financiare de a influenţa deciziile luate de utilizatorii acestora. Astfel, prezentarea datoriilor în aceste rapoarte permite determinarea solvabilităţii şi lichidităţii întreprinderii.

Veridicitatea semnifică faptul că informaţia privind datoriile şi alte elemente ale rapoartelor financiare trebuie să fie reală şi fără erori.

Comparabilitatea prevede posibilitatea comparării mărimii datoriilor şi a altor indicatori ai rapoartelor financiare în diverse perioade de timp, precum şi cu indic atorii similari ai altor întreprinderi, pentru a arăta tendinţele şi modificările situaţiei financiare şi rezultatelor activităţii.

Necompensarea - în contabilitate nu se admite compensarea reciprocă între elementele de active şi pasive. Astfel, activele şi datoriile rezultate din operaţiuni omogene se includ în rapoartele financiare separat. CAPITOLUL II. CONTABILITATEA SINTETICĂ ŞI ANALITICĂ A DATORIILOR. 2.1 Contabilitatea datoriilor financiare. Datoriile financiare reprezintă datoriile legate de procurarea capitalului atras. La rîndul său, capitalul atras îl constituie creditele bancare şi împrumuturile în valută naţională sau străină primite de către întreprindere de la alte persoane fizice şi juridice, pe un termen stabilit şi pentru o anumită plată. Datoriile financiare cuprind: •

Credite bancare, inclusiv overdrafturile. Overdraftul este un tip de credit bancar primit

de întreprindere prin eliberarea unui cec sau a unei dispoziţii de plată la o sumă care depăşeşte soldul mijloacelor băneşti disponibile în contul curent. Condiţiile overdraftului

16

sunt stipulate în contractul încheiat între bancă şi client în momentul deschiderii contului  bancar. •  Împrumuturi, care pot fi primite de la întreprinderi, persoane fizice, personalul întreprinderii etc. Creditele oferite pe piaţa financiară din Republica Moldova pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii: 1. În funcţie de scadenţă deosebim: 5

5

5

-

credite cu scadenţa fixată (pe termen lung, mediu,   scurt);

-

credite cu scadenţa nefixată (liniile de credit).

2.

În funcţie de natura garanţiilor distingem credite: -

cu garanţie reală (gaj, ipotecă);

-

cu garanţie personală (cauţiune, scrisori de garanţie).

3.

După scopul utilizării creditului: -

credite de producţie (credite utilizate pentru procesul de producţie);

-

credite de consum (credite pentru achiziţionarea bunurilor pentru activitatea

finală). 4.

Credite acordate reieşind din tipul de valută:

în valută naţională; în valută străină. 5. După modul de acordare creditele pot fi: - în numerar - suma creditului este eliberată debitorului prin casa creditorului; 5

-

~ 

- fără numerar - suma creditului este transferată în contul curent al debitorului. Modul de creditare, de primire şi rambursare a creditelor bancare este reglementat de contractele de credit (anexa 1) şi actele normative în vigoare, menţionate în primul paragraf al capitolului I. La solicitarea unui credit agentul economic trebuie să prezinte băncii următoarele documente: - Cererea de acordare a creditului, unde se indică denumirea şi adresa solicitantului, termenul şi suma creditului, scopul şi garanţiile acordate;

17

-

Certificatul de înregistrare a întreprinderii;

-

Certificatul de atribuire a codului fiscal;

-

Bilanţul contabil pe ultima perioadă de gestiune;

-

Raportul privind rezultatele financiare pe ultima perioadă de gestiune; şi alte

documente la solicitarea băncii. Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt şi lung la I.S. Moldresurse sunt destinate conturile: • 511 „Credite bancare pe termen scurt”, 512 „Credite bancare pe  termen scurt pentru salariaţi” şi • 411 „Credite bancare pe termen lung”, 412 „Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi”. Pentru evidenţa împrumuturilor pe termen scurt şi lung sunt destinate respectiv conturile: •

513 „Împrumuturi pe termen scurt” şi

•

413 „Împrumuturi pe termen lung”. Aceste conturi sunt de pasiv. În credit se reflectă sumele creditelor bancare şi

împrumuturilor pe termen scurt şi lung primite, iar în debit - suma creditelor şi împrumuturilor rambursate. Soldul este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii aferente creditelor şi împrumuturilor pe termen scurt şi lung nerambursate la finele perioadei de gestiune. La I.S. Moldresurse evidenţa sintetică a conturilor respective, este automatizată şi se ţine în maşinograma pentru fiecare cont. Evidenţa analitică a creditelor bancare şi împrumuturilor se ţine pe feluri de credite şi împrumuturi, pe termene de rambursare, pe creditori şi pe băncile care le -au acordat. Situaţia  privind datoriile financiare poate fi obţinută în total pe creditori sau pe fiecare creditor în  parte. Registrul soldurilor şi rotaţiilor al fiecărui cont oferă informaţii privind existenţa şi modificarea stării creditelor bancare pe parcursul perioadei de gestiune - soldul iniţial şi final al contului, rulajul pentr u perioada analizată: primirea şi rambursarea creditelor. Tot în acest registru este indicată corespondenţa conturilor, data şi numărul documentului întocmit. Pe parcursul anului 2006 I.S. Moldresurse n-a atras credite şi împrumuturi pe

18

termen lung, de aceea în conturile 411 „Credite bancare pe termen lung”, 412 „Credite  bancare pe termen lung pentru salariaţi”, 413 „Împrumuturi pe termen lung” nu au fost făcute înregistrări contabile. De asemenea nu au fost făcute formule contabile şi la conturile 512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi” şi 513 „Împrumuturi pe termen scurt” Contul 511 ,,Credite bancare pe termen scurt” - este destinat generalizării informaţiei referitoare la situaţia decontărilor privind creditele, termenul de rambursare al că rora nu este mai mare de un an. La acest cont pot fi deschise următoarele subconturi: •

5111 „Credite  bancare pe termen

scurt în valută naţională”;

•

5112 „Credite  bancare pe termen

scurt în valută străină”;

•

5113 „Credite  bancare pe termen scurt în valută naţională amânate”;

• 5114 „Credite  bancare pe termen scurt în valută străină amânate”; • 5115 „Credite  bancare pe termen scurt în valută naţională restante”; • 5116 „Credite  bancare pe termen scurt în valută străină restante”. Pentru creditele şi împrumuturile cu termen expirat sunt deschise subconturi separate la conturile de credite şi împrumuturi în care au fost înregistrate anterior. În urma atragerii capitalului împrumutat întreprinderea suportă cheltuieli sub formă de dobînzi aferente creditelor şi împrumuturilor şi alte cheltuieli, numite cheltuieli privind împrumuturile. Modul de determinare şi contabilizare a acestor cheltuieli sunt reglementate de SNC 23 „Cheltuieli privind împrumuturile”. Conform acestui standart există două metode de constatare a cheltuielilor privind împrumuturile: •

metoda recomandată de SNC 23 „Cheltuieli privind împrumuturile”;

•

metoda alternativă admisibilă. În cazul utilizării metodei recomandate de standart, cheltuielile privind împrumuturile se

constată ca cheltuieli în perioada de gestiune în care au fost suportate de întreprindere şi se includ în componenţa altor cheltuieli operaţionale. În cazul aplicării metodei alternetive admisibile cheltuielile privind împrumuturile se capitalizează, adică se includ în valoarea de bilanţ a acti velor calificate (active care necesită o perioadă lungă de creare şi pregătire pentru utilizare după destinaţie), dar nu mai mult decît valoarea de recuperare sau valoarea realizabilă netă a acestora.

19

Deoarece pe parcursul anului 2006 I.S. Moldresurse a beneficiat doar de o linie de credit  pe termen scurt, în continuare vom examina în baza unui exemplu, modul de primire şi rambursare a creditului, modul de reflectare şi achitare a dobînzii, precum şi a diverselor cheltuieli aferente creditului.  Exemplu: După ce banca comercială BC „Banca de Economii” SA a analizat

documentele respective prezentate de către I.S. Moldresurse, a fost încheiat un contract de credit sub formă de linie de credit N° 06-06/1/02 din 13.01.2006 (anexa 1). Astfel I.S. Moldresurse a beneficiat de un credit în sumă de 10 000 000 lei pe o perioadă de 12 luni cu rata dobînzii de 18,0 % anual. În vederea evitării unor riscuri la încasarea creditului acordat, între BC „Banca de Economii” SA şi I.S. Moldresurse a fost încheiat un contract de g aj Nr. 06-06/1/02-5g (anexa 2), care prevede punerea în gaj a stocurilor de mărfuri şi materiale, evaluate de părţi în sumă de 12 000 000 lei. În contabilitate au fost facute următoarele înregistrări: În baza extrasului de cont (anexa 3) şi ordinului de plată nr. 2030 din 07.11.06 (anexa 4) a fost reflectată utilizarea unei tranşe a creditului pentru procurarea productiei agricole: Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale

”,  subcontul

5211 „Facturi de achitat în ţară” - 77521.85 lei; Credit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 5111 „Credite bancare pe termen scurt în valută naţională” - 77521.85 lei; În baza ordinului de plată nr. 2177 din 02.11.06 (anexa

5) afost reflectată

rambursarea sumei tranşei creditului: Debit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 5111 „Credite bancare pe termen scurt în valută naţională”- 1 700 000 lei Credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”, subcontul 2421 „Mijloace  băneşti nelegate” - 1 700 000 lei . Calculul dobînzii şi a altor cheltuieli aferente creditului este efectuat de către banca creditoare, de aceea întreprinderea nu reflectă calcularea, ci doar achitarea dobînzii şi a altor cheltuieli. În baza ordinului de plată nr. 114 din 28.02.07 (anexa 6) a fost reflectată achitarea sumei

20

dobînzii aferente creditului primit: Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”, subcontul 7145 „Cheltuieli privind dobînzile  pentru credite şi împrumuturi” - 10819.79 lei Credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”, subcontul 2421 „Mijloace băneşti nelegate” - 10819.79 lei; Informaria privind soldurile si rulajele contului 511 „Credite bancare pe termen scurt” este generalizata in registrul soldurilor şi rotaţiilor (anexa 7), iar la sfîrşitul pe rioadei de gestiune informaţia din acesta este trecută în Cartea Mare (anexa 8) şi, după verificare, se reflectă în Bilanţul contabil. 2.2 Contabilitatea datoriilor comerciale. Datoriile comerciale reprezintă angajamentele de plată a întreprinderii faţă de fur nizori, antreprenori şi alţi creditori pentru activele procurate, avansurile primite şi serviciile de care a beneficiat întreprinderea. Pentru evidenţa sintetică a datoriilor comerciale şi a avansurilor primite pe termen scurt sunt destinate conturile de pasiv 521 „Datorii pe terman scurt privind facturile

comerciale”, 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”, 523 „Avansuri pe termen scurt primite”. În creditul acestor conturi se reflectă sumele datorate furnizorilor şi încasarea avansurilor de la cumpărători, iar în debit - achitarea datoriilor şi utilizarea avansurilor. Soldul conturilor nominalizate este creditor şi reflectă datoriile comerciale ale întreprinderii la o dată anumită. Automatizarea evidenţei contabile permite obţinerea informaţi ei concrete,  precise şi în orice moment privind datoriile comerciale. Evidenţa analitică se ţine pe fiecare furnizor, antreprenor în parte. Situaţia privind datoriile comerciale se poate analiza în total pe furnizori şi antreprenori sau pe fiecare furnizor  în parte. Pentru a vizualiza mai detaliat situaţia datoriilor comerciale se poate obţine cartele fiecărui furnizor sau antreprenor, prin care se arată soldul la începutul perioadei, rulajul creditor, debitor, soldul la sfîrşitul perioadei, numărul documentului eliberat şi denumirea contului analitic corespondent.  Exemplu: Din cartela întreprinderii „Vesi” S.R.L. (anexa 9) pe perioada 01.01.07 -

21

31.03.07 se vede că datoria faţă de I.S. Moldresurse era în sumă de 9948,60 5

?

lei. Pe parcursul lunii întreprinderea „Vesi” S.R.L. a efectuat livrari de servicii în sumă totală de 28303 lei. Tot în această perioadă au fost achitate o parte din datoriile faţă de acestă societate, în sumă de 16373,98 lei. Deci, la sfîrşitul perioadei analizate, I.S. Moldresurse mai rămîne datoare cu 2419,58 lei. Registrul soldurilor şi rotaţiilor al contului 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” (anexa 10), spre deosebire de cartela clientului, oferă informaţii mai generale  privind existenţa datoriilor şi modificarea stării lor pe parcursul perioadei de gestiune - soldul iniţial şi final, precum şi rulajul perioadei analizate. Tot în acest registru este indicată corespondenţa conturilor. Contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”  este destinat generalizării informaţiei privind decontările cu furnizorii şi antreprenorii (părţi nelegate). La I.S. Moldresurse la acest cont sunt deschise următoarele subconturi: 5211 „Facturi de achitat în ţară”, 5212 „Facturi de achitat în străinătate”. Evidenţa analitică '*

r,

y

~~

s

a datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale se ţine conform facturilor prezentate de furnizori şi antreprenori.  Exemplu: I.S. Moldresurse a procurat obecte de mica valoare si scurta durata de la

întreprinderea Filipico SRL, care a eliberat factura fiscală cu seria XX nr. 3718997 din 13 aprilie 2007 la suma de 3015 lei (inclusiv TVA) (anexa 11). Astfel, în contabilitate s-au înregistrat formule contabile la: -

Reflectarea valorii materialelor procurate, la suma fără TVA, în ba za facturii

fiscale respective: Debit contul 211 „Materiale”, subcontul 2116 „Alte materiale” - 2512,50 lei Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale ”, subcontul 5211 „Facturi de achitat în ţară” - 2512,50 lei; -

Reflectarea sumei TVA aferentă materialelor procurate:

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată” - 502,50 lei

22

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale ”, subcontul 5211 „Facturi de achitat în ţară” - 502,50 lei; În baza aceleiaşi facturi fiscale s-a înregistrat şi suma datoriei comerciale în cartela clientului (anexa 12). I.S.

Moldresurse a achitat datoria prin virament prin ordinul de plată nr.218 din 14

aprilie 2007 (anexa 13). În baza acestui ordin a fost întocmită înregistrarea contabilă: -

Achitarea datoriei faţă de „Filipico” SRL privind obecte de mica valoare şi

scurta durata procurate: Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale ”, sub contul 5211 „Facturi de achitat în ţară” - 3015 lei ~~

5

Credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”, subcontul 2421 „Mijloace băneşti nelegate” - 3015 lei.  Exemplu: Î.S „Moldresurse” a importat de la firma străină „Chemical Products Limited

Internaţional Trade Grup” îngrăşăminte minerale cu conţinutul elementelor fertilizante: azot 34.4 %, în valoare de 140 444,16 lei (10971$ x 12,8014). Procedurile vamale au constituit 672,15 lei, TVA - 30343,87 lei, au fost întocmite formulele contabile: 1. Înregistrarea mărfurilor importate in baza declaratiei vamale (anexa 14): Debit contul 217 „Mărfuri”, sbcontul 2171 „Îngraşăminte minerale” - 140444,16 lei Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 5212 „Facturi de achitat în străinătate”- 140444,16 lei 2. Reflectăm taxa pentru procedurile vamale (Anexa 15): Debit contul 217

„Mărfuri,

sbcontul 2171 „Îngraşăminte minerale”-

672,15 lei Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt” - 672,15 lei 3. Reflectăm suma TVA aferentă mărfii importate: Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” 30343,87 lei Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 5393 „Datorii pe termen scurt

23

faţă de alţi creditori” - 30343,87 lei 5

5

?

Întreprinderea poate să primească avansuri în contul vînzării ulterioare a marfurilor. Aceste avansuri pînă la livrarea marfurilor se consideră datorii. Pentru generalizarea informaţiei privind avansurile primite este destinat contul de pasiv 523 „Avansuri pe termen scurt primite”. În luna noiembrie 2006 la acest cont la I.S. Moldresurse în baza registrului soldurilor şi rotatilor (anexa 16) au fost făcute înregistrările contabile: La primirea avansului de la cumparatori: Debit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite” - 150 000 lei Credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”, subcontul 2421 „Mijloace  băneşti nelegate” - 150 000 lei. S-a reflectat trecerea în cont a sumelor avansurilor primite la prezentarea facturilor către cumpărători pentru decontarea definitivă (anexa 16): Debit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite” - 650 234,50 lei Credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul 2111 „Facturi de primit din ţară” - 650 234,50 lei; La sfîrşitul perioadei de gestiune informaţia din registrul soldurilor şi rotaţiilor conturilor se trece în Cartea Mare şi, după verificare, se reflectă în Bilanţul contabil. 2.3 Contabilitatea datoriilor calculate. Datoriile calculate reprezintă datorii faţă de persoane fizice şi juridice, în special faţă de  personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, companiile de asigurări, bugetul de stat, diverşi creditori. Aceste datorii cuprind: contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribu irea

muncii”, contul 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii” , contul 533 „Datorii privind asigurările” ; contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” , contul 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi” , contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”. Evidenţei contabile a datoriilor calculate îi revin următoarele sarcini: 5

-

întocmirea la timp şi înregistrarea documentelor privind efectivul forţei de

muncă;

24

-

întocmirea documentelor şi reflectarea în contabilitate a operaţiilor privind

asigurarea, impozitele şi taxele de stat şi locale, precum şi plata la timp a acestora; -

contabilizarea corectă a datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi;

- formarea provizioanelor cu scopul folosirii acestora în unele activităţi ale întreprinderii.

Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de angajaţi pentru munca prestată precum şi alte operaţiuni. Pentru generalizarea informaţiei despre salarizarea lucrătorilor întreprinderii se utilizează contul de pasiv 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. În creditul acestui cont se reflectă remuneraţiile calculate, iar în debit - sumele 5

?

achitate sau reţinute. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal privind r etribuirea muncii la finele perioadei de gestiune şi se reflectă în capitolul V al Bilanţului contabil. Evidenţa analitică a decontărilor cu personalul se ţine pe fiecare angajat în parte, pe  brigăzi şi secţii ale întreprinderii, pe categorii de salariaţi, pe feluri de retribuţii şi reţineri. La I.S. Moldresurse la contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” sunt deschise următoarele subconturi: 5311 „Datorii privind retribuirea muncii”, 5312 „Ajutoare materiale”, 5313 „Reţineri din salariu”. La calculul salariilor în baza registrului soldurilor şi rotaţiilor (anexa 17) se înregistrează următoarele formule contabile: 1.

La calculul salariilor ca elemente ale consumului:

Debit contul 811 „Activităţi de bază” - la calculul salariilor muncitorului Chiriac 5

~~

Tamara angajată nemijlocit în activitatea de producţie - în sumă de 1352,19 lei. Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 „Datorii privind retribuirea muncii” —  1352,19 lei; 2.

La calculul salariului ca elemente ale cheltuielilor:

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale” - la calculul salariului personalului, ocupat nemijlocit cu desfacerea producţiei (Cararus Maria) - în sumă de 1920 lei Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative ” - la calculul salariului

25

 personalului administrativ şi de conducere(Berco Victor) - în sumă de 4977,30 lei Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 „Datorii privind retribuirea muncii” - 6897,30 lei; Înregistrarea retribuţiilor calculate pe timpul concediului de odihnă poate avea loc pe două căi: a) sumele retribuţiilor calculate pe timpul concediului de odihnă se repartizează la consumuri, cheltuieli în luna calculării concediului;  b)

la întreprinderi pot fi create provizioane pentru plata concediului.

La I.S. Moldresurse pentru plata concediilor angajaţilor săi nu se creează provizioane speciale. Sumele concediilor plătite se trec direct la conturile de consumuri şi de cheltuieli ale întreprinderii, întocmindu-se formulele contabile: Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale” Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Debit contul 811 „Activităţi de bază” ~~

5

Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. Din salariul calculat sunt efectuate diferite reţineri, care pot fi clasificate: -

reţineri fiscale - impozitul pe venitul persoanelor fizice;

-

reţineri sociale  - 3%- în bugetul asigurărilor sociale individuale - în

anul 2006, din 2007 - 4%), -

reţineri privind asigurările medicale- 2 % în bugetul asigurărilor obligatorii de

asistenţă medicală - în anul 2006 şi 2,5 % în anul 2007; -

alte reţineri - avansurile la salariile acordate anterior, restituirea sumelor plătite în

 plus în urma unor greşeli de calcul, avansul nerestituit la timp pentru deplasarea de serviciu, reţineri pentru daune materiale cauzate întreprinderii, comise din vina lucrătorului şi recunoscute de el, reţineri privind împrumuturile acordate anterior salariaţilor etc. 5

Un loc primordial în totalitatea reţinerilor îl ocupă impozitul pe venitul persoanelor fizice. Codul fiscal prevede următoarele cote pentru anul 2006: 8% (2007 - 7%) - din suma venitului

26

impozabil anual, care nu întrece 16 200 lei; 13% (2007 - 10% )- din suma venitului impozabil anual, care depăşeşte suma de 16 200 lei şi nu depăşeşte suma de 21 000 lei; 20% (valabilă şi pentru 2007)- din suma venitului impozabil anual, care depăşeşte suma de 21 000 lei. Venitul impozabil include orice formă de salarizare, premii, suplimente, onorarii, indemnizaţii, comisioane şi alte plăţi, precum şi înlesnirile acordate salariatului de către întreprindere. Scutirile se acordă numai la locul de muncă de bază, unde se ţine evidenţa 5

' 

5

carnetelor de muncă. Conform Codului Fiscal se cunosc următoarele tipuri de scutiri:  personală - 4500 lei anual şi 10 000 lei pentru categoriile menţionate în

art. 33,Titlul 2 al Codului Fiscal: -

 pentru soţ/ soţie - 4500 lei anual, cu 5

J- 

5

condiţia că soţul/ soţia nu ' 

5

5

5

 beneficiază de scutire personală; -

 pentru persoane întreţinute  - 840 lei anual;

-

 pentru copiii invalizi din copilărie se acordă o scutirede 4500 lei anual.

Pentru acordarea scutirilor angajatul trebuie să depună o cerere de solicitare a scutirilor până la începutul anului sau datei de încadrare în muncă, cu anexarea tuturor documentelor justificative (anexa 18). Calculul salariului şi impozitului pe venit la I.S. Moldresurse se face cu total cumulativ de la începutul anului sau momentului angajării la lucru în Fişa personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului şi impozitului pe venit reţinut din ele. Această fişă este deschisă pentru fiecare angajat şi conţine informaţii referitoare la suma veniturilor şi reţinerilor din acestea, cît şi suma scutirilor acordate (anexa 19). La începutul lunii premergătoare lunii achitării salariului se întocmeşte „Darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta” (anexa 20), care se prezintă la Inspectoratul Fiscal Teritorial. La I.S. Moldresurse, în perioada analizată au fost făcute înregistrările contabile (anexa 17):

27

La suma reţinerilor din remuneraţiile calculate(Cararus Maria) a 3% în fondul asigurărilor sociale individuale: Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5313 „Reţineri din salariu” - 57,60 lei Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 5331 „Datorii faţă de Fondul Social” -57,60 lei. La suma primelor de asigurare medicală: Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5313 „Reţineri din salariu” - 38,40 lei Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 5333 „Datorii privind asigu rarea medicală” -38,40 lei; La suma impozitului pe venit reţinut din salariu: Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5313 „Reţineri din salariu” - 145,92 lei Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5347 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice” - 145,92 lei; La suma salariului achitat se întocmeşte formula: Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 „Datorii privind retribuirea muncii”; Credit contul 241 „Casa în valută naţională” -838 lei (anexa 21). În cadrul relaţiilor întreprinderii cu salariaţii, în afară de datoriile salariale pot apărea datorii ale întreprinderii faţă de personal privind alte operaţiuni, cum ar fi: datorii faţă de titularii de avans privind sumele cheltuite de aceştia pe contul propriu, în interesele întreprinderii, acoperirea unor cheltuieli şi stingerea datoriilor întreprinderii. Pentru evidenţa unor astfel de operaţiuni este destinat contul de pasiv 5 32 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”. În creditul acestui cont se reflectă datoriile aferente altor operaţiuni calculate

 personalului, iar în debit - achitarea acestora. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal aferente altor operaţiuni la finele perioadei de gestiune şi se reflectă la rîndul respectiv în Bilanţul contabil.

28

Datoriile faţă de titularii de avans apar în cazul efectuării cheltuielilor de către aceştia, fără eliberarea prealabilă a avansurilor spre decontare.  Exemplu: Şeful sectiei administrare, Bors Pertu, a procurat rechizite de birou, fară

acordarea anterioară a avansului. În baza decontului de avans nr. 133 din 24.11.06 (anexa 22) se fac înregistrarile: Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 7139 „Alte cheltuieli generale şi generale” - 321,7 lei Credit contul 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, subcontul 5322 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii” - 321,7 lei. Dacă titularul de avans pleacă în deplasare fără a primi un avans spre decontare, atunci cheltuielile efectuate de către el, în baza „Decontului de avans” (anexa 23) se înregistrează astfel: Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 7138 „Che ltuieli de deplasare” Credit contul 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, subcontul 5321 „Datorii faţă de titularii de avans” - la suma cheltuielilor de deplasare - 80 lei ; Informaţia privind calcularea şi mişcarea datoriilor faţă de personal se reflectă în registrele conturilor 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” şi 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”. La sfîrşitul lunii informaţia se înregistrează în Cartea mare şi după verificare - în Bilanţul contabil. Conform legislaţiei în vigoare, toţi agenţii economici, indiferent de formele de proprietate calculează şi achită contribuţii la asigurări sociale de stat. Cotele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii sunt stabilite pentru anul 2006 de 26 %, iar pentru anul 2007 - 25 %. Contribuabilul prezintă trimestrial „Darea de seamă privind calcularea, utilizarea şi achitarea contribuţiilor la asigurări sociale de stat” (anexa 24). Ea se întocmeşte cu total cumulativ de la începutul anului şi se prezintă trimestrial până la data de 15 a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. Evidenţa sintetică a defalcărilor aferente contribuţiilor de asigurări sociale, a datoriilor

29

 privind asigurarea medicală, asigurarea patrimoniului şi personalului la Î.S. Moldresurse se ţine la contul 533 „Datorii privind asigurările”.  În creditul acestuia se reflectă sumele calculate ale datoriilor privind asigurările, iar în debit - sumele achitate, virate şi cheltuite. Soldul este creditor şi reprezintă suma datoriilor privind asigurările la sfârşitul perioadei de gestiune. La acest cont întreprinderea deschide următoarele subconturi: 5331

„Datorii faţă de Fondul Social”

~~

5

5332 5333

„Datorii faţă de organele sindicale privind contribuţiile la asigurările sociale” „Datorii privind asigurarea medicală”.

La calcularea contribuţiilor de asigurări sociale se fac înregistrările (anexa ): Debit contul 713 „Cheltuieli ganerale şi administrative” - la suma defalcărilor pentru asigurările sociale din remuneraţiile calculate personal ului administrativ 15929,4 lei Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”- la suma defalcărilor pentru asigurările sociale din remuneraţiile calculate personalului ocupat de desfacerea producţiei - 735,32 lei Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 5331 „Datorii faţă de Fondul Social” - 16664,72 lei. Transferul primelor de asigurare către organele şi companiile de asigurări se reflectă prin formula: Debit contul 533 „Datorii privind asigurările” Credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională” ~~

5

Evidenţa sintetică şi analitică a decontărilor privind asigurările se reflectă în registrul soldurilor şi rotaţiilor (anexa 25) contului 533, iar la sfîrşitul perioadei datele din acest registru se trec în Cartea mare şi apoi în Bilanţul co ntabil. Întreprinderea are relaţii cu bugetul de stat privind impozitele şi taxele. Acestea sunt divizate în impozite: -

generale de stat - impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accizele, taxa

vamală, taxele percepute în fondul rutier;

30

-

locale - impozitul funciar, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa hotelieră,

taxa pentru amplasarea publicităţii taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale şi loterii etc. Pentru generalizarea informaţiei privind datoriile faţă de buget aferente impozitelor şi taxelor la Î.S. Moldresurse este destinat contul sintetic 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”. Acesta un cont de pasiv, în creditul căruia se reflectă datoriile calculate faţă de

 buget privind impozitele şi taxele, iar în debit - plăţile virate efectiv sau trecute în cont. Soldul contului este creditor şi reflectă suma datoriilor la finele perioadei de gestiune. La Î.S. Moldresurse la acest cont sunt deschise următoarele subconturi: 5341

„Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor juridice”;

5342

„Datorii privind taxa pe valoare adăugată”;

5343

„Datorii privind accizile, taxele”

5347

„Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice”;

5348

„Datorii privind alte impozite şi taxe”;

5349

„Sancţiuni economice”.

~~

5

Evidenţa analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se ţine pe feluri de impozite şi taxe. Modul de determinare şi evidenţă a impozitului pe venit se reglementează de prevederile S.N.C. 12 „Impozitul pe venit” şi Codul Fiscal al Republicii Moldova. Conform Codului Fiscal şi Legii Bugetului pe anul 2006 (şi pentru 2007) cota procentuală a impozitului pe venitul persoanelor juridice este de 15%. Pentru a determina impozitul pe venit la întreprindere se calculează venitul contabil (pierdere contabilă), care reprezintă  profitul (pierderea) perioadei de gestiune până la impozitare. Acest profit se determină în timpul anului de gestiune prin calculul din „Raportul privind rezultatele financiare”, iar la sfârşitul anului în debitul contului 351 „Rezultat financiar total” sunt reflectate cheltuielile acumulate pe tipuri de activităţi, iar în credit - veniturile respective. Comparând suma totală din debitul şi creditul acestui cont se obţine rezultatul financiar până la impozitare. Deoarece există venituri şi cheltuieli recunoscute de legislaţia fiscală,  dar care nu sunt

31

recunoscute de S.N.C. şi invers, venituri şi cheltuieli recunoscute de S.N.C., dar care nu sunt recunoscute de regulile legislaţiei fiscale, apare necesitatea calculării venitului impozabil. Acesta se determină la finele anului pe baza venitului contabil al perioadei de gestiune corectat cu mărimea diferenţelor temporare şi permanente. Calculul sumei impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător se efectuează în  Declaraţia cu privire la impozitul pe venit (forma VEN 04) (anexa 26)

La Î.S. Moldresurse la suma efectivă a impozitului pe venit calculat se înregistrează: Debit contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” - 720867 lei Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5341 „Datorii pri vind impozitul pe venit al persoanelor juridice” - 720867 lei; La virarea la buget a sumei impozitului pe venitul persoanelor juridice se înregistrează: Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5341 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor juridice” - 720867 lei Credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională” - 720867 lei. ~~

5

Un alt impozit îl constituie Taxa pe Valoare Adăugată (TVA), care reprezintă un impozit indirect, care se stabileşte asupra operaţiilor privind transferul proprietăţii asupra bunurilor,  precum şi prestările de servicii. Mecanismul de aplicare a TVA este descris în Titlul III al Codului Fiscal şi instrucţiunea privind modul de calcul şi plată a TVA. Livrările de bunuri şi servicii pot fi grupate în livrări impozabile cu TVA la cota standard - 20%, cotele reduse - 5%, 8% şi la cota zero, livrări scutite de TVA. Plătitorii TVA sunt persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi efectuează livrări impozabile pe pa rcursul a 12 luni consecutive în sumă ce depăşeşte plafonul stabilit de legislaţia în vigoare (pentru 2006 - 200 000 lei, pentru 2007 300 000 lei), precum şi importatorii de bunuri şi servicii impozabile cu TVA. Data obligaţiei fiscale apare la momentul livrării bunurilor şi serviciilor sau eliberării facturii fiscale. Livrările impozabile sunt însoţite de factură fiscală, document de strictă evidenţă care justifică operaţia economică, suma TVA şi atestă dreptul trecerii în cont a TVA la cumpărător cu excepţia vânzărilor cu amănuntul în numerar la respectarea condiţiilor

32

 prevăzute în legislaţia în vigoare, unde eliberarea facturii nu este obligatorie. Procurările şi livrările la Î.S. Moldresurse sunt înregistrate cronologic, respectiv în „Registrul de evidenţă a procurărilor” (anexa 27) şi „Registrul de evidenţă a livrărilor” (anexa 28) în baza cărora întreprinderea întocmeşte „Declaraţia privind TVA” (anexa 29). Întreprinderea prezintă această declaraţie pentru fiecare lună nu mai târziu de ultima zi a luni i care urmează după perioada fiscală. TVA aferentă livrărilor de bunuri şi servicii impozabile se reflectă în creditul contului 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” în corespondenţă cu debitul conturilor de evidenţă a mijloacelor băneşti sau a creanţelor. La procurarea mărfurilor în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, de pe piaţa internă sau din import, TVA aferentă se trece în cont în baza facturilor fiscale sau declaraţiilor vamale şi se reflectă în debitul contului 534 „Datorii privind decontările cu  bugetul” în corespondenţă cu creditul conturilor de evidenţă a datoriilor. Suma TVA datorată bugetului se calculează ca diferenţa dintre creditul şi debitul contului 534. În cazul obţinerii unui sold debitor la contul dat, acesta se tre ce 5

?

la creanţe prin formula contabilă: Debit contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”. În afară de taxele şi impozitele de stat întreprinderea calculează şi achită impozite şi taxe locale. Taxele locale sunt aplicate de către autorităţile administraţiei publice locale în limitele competenţei lor în conformitate cu „Legea privind taxele locale” care stabileşte mărimile maxime ale acestor taxe. Taxele locale se determină prin produsul cotei la baza de calcul sau pot fi egale cu o mărime fixată de legislaţia în vigoare. Calcularea impozitelor şi taxelor locale la Î.S. Moldresurse se reflectă astfel : Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 7134 „Impozite, taxe şi plăţi, cu excepţia impozitului pe venit” - la suma taxei pentru amenajarea teritoriului (anexa 30) - 1 680 lei

33

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 7134 „Impozite, taxe şi  plăţi, cu excepţia impozitului pe venit” - la suma taxei pentru apă (anexa 31)- 1345,50 lei Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 7134 „Impozite, taxe şi  plăţi, cu excepţia impozitului pe venit” - la suma impozitului pe bunurile imobiliare (anexa 32) - 3172 lei Contabilitatea sintetică a altor datorii pe termen lung şi scurt se ţine respectiv în conturile de pasiv 426 „Alte datorii pe termen lung calculate” şi 539 „Alte datorii pe termen scurt”. Aceste conturi sunt de pasiv, în credit se reflectă crearea aces tor datorii, iar în debit stingerea lor completă sau parţială. Soldul este creditor şi reflectă datoria întreprinderii la finele  perioadei de gestiune. Î.S. Moldresurse nu efectuează înregistrări în contul 426 „Alte datorii pe termen lung calculate”, iar în contul 539 „Alte datorii pe termen scurt” se înregistrează sumele datorate terţilor pentru serviciile prestate. Evidenţa analitică se ţine pe fiecare prestator, antreprenor în parte. Situaţia privind datoriile respective se poate analiza în total pe antreprenori sau pe fiecare agent în parte. Pentru a vizualiza mai detaliat situaţia datoriilor comerciale se poate obţine cartele fiecărui antreprenor (anexa 33), prin care se arată soldul la începutul perioadei, rulajul creditor, debitor, soldul la sfîrşitul perioadei, numărul documentului eliberat şi denumirea contului analitic corespondent.  Exemplu: Î.S. Moldresurse primeşte servicii de pasrare, incarcare, descarcare a

ingrăşămintelor minerale de la S.A. Seminţe-Agro. În baza facturii fiscale SZ 1382952 din 30.03.07 (anexa 34) în contabilitate au fost făcute următoarele înregistrări: -

Reflectarea valorii serviciilor primite:

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”, subcontul 7128 „Alte cheltuieli comerciale” 8416,79 lei Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt” - 8416,79 lei; -

Reflectarea sumei TVA aferentă serviciilor primite:

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii  privind taxa pe valoare adăugată” - 1683,36 lei

34

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt” - 1683,36 lei, La sfîrşitul perioadei de gestiune soldurile din registrele conturilor respective se înscriu în Cartea mare şi după verificare se trec în Bilanţul contabil. 2.4 Modul de reflectare a datoriilor în rapoartele financiare. Gestiunea financiară a datoriilor Î.S. Moldresurse se ţine în Bilanţul contabil 5

5

(anexa 35). Acesta se întocmeşte prin calcularea, gruparea şi prelucrarea specială a datelor contabilităţii curente şi constituie stadiul final al acesteia. O atare informaţie este necesară tuturor utilizatorilor de rapoarte financiare, adică tuturor persoanelor juridice şi fizice cointeresate în obţinerea informaţiei veridice privind întreprinderea în vederea luării unor decizii economice referitoare la această întreprindere. Rapoartele financiare întocmite la întreprinderea analizată se împart în: trimestriale şi anuale. Aceste rapoarte conţin indicatorii corespunzători pe perioadele de gestiune curentă şi

 precedentă calculaţi după o metodă unică, cu excepţia cazurilor de intr oducere a modificărilor în politica de contabilitate. Datoriile întreprinderii sunt contabilizate în conturi de pasiv, de aceea ele se reflectă în Bilanţul contabil al întreprinderii în posturile lui de pasiv din capitolele 4 „Datorii pe termen lung” şi 5 „Datorii pe termen scurt”. Datoriile financiare pe termen lung se înregistrează în capitolul 4 „Datorii pe termen lung”, subcapitolul 4.1. „Datorii financiare pe termen lung” din Bilanţul contabil. Suma totală a datoriilor financiare pe termen lung ale întreprinderii se înregistrează pe  postul 690 „Total subcapitolul 4.1” şi se determină ca suma rândurilor 660 + 670 + 680. Datoriile pe termen lung calculate cuprind finanţările şi încasările cu destinaţie specială. Mărimea acestor datorii se înregistrează în Bilanţul contabil pe postul 760 „Total subcapitolul 4.2” şi se determină ca suma indicatorilor din rândurile 700 + 710 + 720 + 730 + 740 + 750 şi constituie, la Î.S. Moldresurse 100848 lei. Suma totală a datoriilor pe termen lung se reflectă pe postul 770 „Total capitolul 4” şi se determină ca suma indicatorilor din rândurile 690 + 760 şi alcătuiesc la întreprinderea analizată 100848 lei. Conturile creditorilor privind operaţiunile comerciale şi alte operaţiuni reflectă datoriile

35

create în cadrul relaţiilor de decontare ale întreprinderii cu alte persoane fizice şi juridice, faţă de care întreprinderea are obligaţii băneşti. Ele se delimitează în credite bancare şi împrumuturi pe termen scurt, datorii faţă de furnizori, datorii faţă de stat, datorii faţă de  personal, datorii privind asigurările şi plăţile extrabugetare, datorii faţă de fondatori, alte datorii pe termen scurt. Acestea se reflectă în bilanţ în capitolul 5 „Datorii pe termen scurt”. Datoriile financiare pe termen scurt se

reflectă în Bilanţul contabil în

subcapitolul 5.1 şi se reflectă pe postul 820 „Total subcapitolul 5.1”, mărimea căruia se determinăca suma indicatorilor din rîndurile 780+790+800+810. Datoriile comerciale pe termen scurt se conţin în

Bilanţul contabil în

subcapitolul 5.2. „Datorii comerciale pe termenscurt”. În componenţa cuprind datoriile privind facturile comerciale

acestora se

ale părţilor nelegate, precum şi

avansurile primite. Pe postul 860 „Total capitolul 5.2” se reflectă suma totală a datoriilor comerciale pe termen scurt din rândurile 830 + 840 + 850 şi alcătuiesc - 390733 lei. Datoriile pe termen scurt calculate cuprind datoriile privind retribuirea muncii, asigurările, decontările cu bugetul, plăţile extrabugetare, precum şi datoriile faţă de personal  privind alte operaţiuni, faţă de fondatori şi alţi participanţi, rezervele .pentru cheltuieli  preliminare, alte datorii pe termen scurt. Suma totală a datoriilor pe termen scurt calculate se reflectă pe postul 960 „Total subcapitolul 5.3” şi se determină ca suma totală  a datoriilor calculate pe termen scurt reflectate în rândurile 870+880+890+900+910+920+930+940+950. Suma totală a datoriilor pe termen scurt calculate în perioada de gestiune la Î.S. Moldresurse alcătuieşte 1798030 lei şi este reprezentată de datoriile pr ivind retribuirea muncii - 451755 lei, datoriile faţă

depersonalprivind alteoperaţii 3929

lei, datoriile privind asigurările - 117074 lei, datorii

privinddecontările cu bugetul

-

973562 lei, alte datorii pe termen scurt -240970 lei. Suma totală a datoriilor pe termen scurt se reflectă pe postul 970 „Total capitolul 5” şi se determină ca suma indicatorilor din rândurile 820 + 860 + 960. Indicatorul postului 980 „Total general pasiv” se determină ca suma totală a pasivului bilanţului şi anume a

36

indicatorilor conţinuţi în rândurile 650 + 770 + 970. Suma totală 5

3

5

5

a pasivului este egală cu 36821979 lei. În raportul financiar anual se mai completează un şir de anexe la bilanţul contabil în care se descifrează posturile de bilanţ. Astfel, în anexa nr.3 „Starea şi modificarea datoriilor pe termen lung” se înregistrează mişcările ce au avut loc în timpul anului de gestiune pe fiecare fel de datorii pe termen lung. La completarea acestei anexe contabilii se folosesc de balanţa de solduri, de unde transcriu soldurile 5

?

fiecărei poziţii din tabelă. Astfel, pentru completarea rândului 540 - 650 se utilizează mişcările conturilor contabile: 411 „Credite bancare pe termen lung”, 412 „Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi”, 413 „Împrumuturi pe termen lung”, 414 „Alte datorii financiare pe termen lung”, 421 „Datorii de arendă pe termen lung”, 422 „Venituri anticipate pe termen lung”, 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”, 424 „Avansuri pe termen lung primite”, 425 „Datorii amânate pr ivind impozitul pe venit”, 426 „Alte datorii pe termen lung calculate”. În coloana 3 se indică soldul fiecărui fel de datorii la începutul anului, în coloana 4 se indică rulajele din creditul contului respectiv, în coloana 6 - rulajele din debitul conturilor, iar în coloana 7 - soldurile fiecărei datorii la finele perioadei, care se determină ca diminuarea din suma indicatorilor respectivi din coloanele 3 şi 4 a valorii indicatorilor din coloana 6. Pentru descifrarea datoriilor pe termen scurt este destinată anexa nr.4 „Starea datoriilor pe termen scurt”. Pentru completarea acestei anexe se folosesc datele evidenţei contabile din următoarele conturi: 511 „Credite bancare pe termen scurt”, 512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”, 513 „Împrumuturi pe termen scurt”, 514„Cota - parte curentă a datoriilor pe termen lung”, 515 „Venituri anticipate curente”, 516 „Alte datorii financiare pe termen scurt”, 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 „Datorii pe termen scurt faţa de părţile legate”, 523 „Avansuri pe termen scurt primite”, 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, 533 „Datorii privind asigurările”, 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, 535

37

„Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat”, 536 „Datorii privind plăţile extrabugetare”, 537 „Datorii faşă de fondatori şi alţi participanţi”, 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi  preliminate”, 539 „Alte datorii pe termen scurt”. În coloana 3 se indică soldul fiecărui fel de datorii pe termen scurt la finele anului, în coloana 4 se indică partea de datorii la care n-a sosit termenul de achitare, în coloanele 5 ,6,7 - sumele datoriilor cu termen expirat până la 3 luni, de la 3 luni până la 1 an şi mai m ult de 1 an. În afară de aceste două anexe, mai este întocmită şi „Nota informativă privind datoriile şi creanţele aferente decontărilor cu bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ teritoriale”, care este situată la pagina 15. Această notă cuprinde informaţia privind situaţia decontărilor cu bugetul. CAPITOLUL III. ANALIZA DATORIILOR ÎNTREPRINDERII. 3.1 Analiza structurii datoriilor. În procesul activităţii economico - financiare întreprinderea, pe lîngă utilizarea capitalului  propriu, apelează şi la surse împrumutate de finanţare. În consecinţă se formează totalitatea datoriilor întreprinderii. Mărimea, componenţa şi evoluţia datoriilor influenţează în mod direct stabilitatea situaţiei financiare şi dependenţa întreprinderii de partenerii săi de afa ceri. Pentru studierea multilaterală a datoriilor vom efectua analiza structurii acestora în dinamică. Pentru efectuarea acestei analize vom utiliza metoda analizei pe verticală a datoriilor şi vom întocmi tabelul analitic 3.1. În calitate de surse informa ţionale pentru completarea tabelului dat sunt utilizate datele din anexa bilanţului contabil pentru anii 2005 şi 2006

Tabelul 2 Analiza dinamicii şi structurii datoriilor a Î.S. Moldresurse. Anul 2005 Anul 2006 Elementele structurale ale datoriilor /V

A

Suma, lei 1

l. Venituri anticipate pe termen lung 33503

Abaterea (+; -)

Ponderea, Suma, % lei 2 3

Ponderea Suma, ,% lei 4 5

Ponderea, % 6

0,80

1,14

+0,34

26220

-7283

38

2. Datorii amînate privind impozitul 581789  pe venit

13,83

74628

3,26

-507161

-10,57

88635

2,10

-

-

-88635

-2,10

703927

16,73

100848

4,40

-603079

-12,33

19,01

-

-

-800000

-19,01

29,34

211998

9,26

-1022706 -20,08

29,14 0,20

180519 31479

7,88 1,38

-1045676 -21,26 +22970 +1,18

2

3

4

5

6

6. Avansuri pe termen scurt primite 699811

16,63

178735

7,81

-521076

-8,82

699811

16,63

178735

7,81

-521076

-8,82

45,97

390733

17,1

-1543782 -28,87

3. Alte datorii pe termen lung calculate Total datorii pe termen lung

4. Datorii aferente creditelor bancare 800000  pe termen scurt 5. Datorii pe termen scurt aferente 1234704 facturilor comerciale inclusiv Facturi de achitat în tară 1226195 în străinătate 8509

Continuarea tabelului 3.1 A

 Inclusiv în ţară

1

Total datorii comerciale pe termen 1934515 scurt din care în străinătate:

8509

0,20

31479

1,37

+22970

+1,17

7. Datorii faţă de personal, total

376049

8,94

451755

19,73

+75706

+10,79

 Inclusiv: privind retribuirea muncii 376049

8,94

451755

19,73

+75706

+10,79

8. Datorii faţă de personal privind 2864 alte operaţii

0,07

3929

0,17

+1065

+0,1

9. Datorii privind asigurările, total 111376

2,65

117074

5,11

+5698

+2,46

 Inclusiv: Fondului social 

97869

2,33

112502

4,91

+14633

+2,58

asigurarea medicală

13507

0,32

4572

0,20

-8935

-0,12

10. Datorii aferente decontărilor cu 32005  bugetul, total

0,76

973562

42,52

+941557

+41,76

inclusiv a) impozite şi taxe  generale de stat republicane b) impozite şi taxe locale

-

-

946271

41,33

+946271

+41,33

32005

0,76

27291

1,19

-4714

+0,43

11. Alte datorii pe termen scurt

247377

5,88

240970

10,52

-6407

+4,64

Total datorii pe termen scurt

3504186

83,27

2188763

95,12

-1315423 +11,85

Total datorii

4208113

100

2289611

100

-1918522 X

39

Din datele tabelului 2 rezultă că la Î.S. Moldresurse a avut loc o diminuare în dinamică a sumei datoriilor totale cu 1 918 522 lei. Acest fapt se datorează micşorării faţă de anul  precedent atît a valorii datoriilor pe termen lung cu 603 079 lei, cît şi a  celor pe termen scurt cu 1315423 lei. Se observă o creştere în dinamică a ponderii datoriilor pe termen scurt în suma totală a datoriilor cu 11,85 puncte procentuale (de la 83,27 % în anul 2005 pînă la 95,12 % în anul 2006), în timp ce cota datoriilor pe termen lung s-a redus cu 12,33 puncte procentuale (de la 16,73% pînă la 4,40%). Diminuarea valorii datoriilor pe termen lung a fost determinată în cea mai mare parte de reducerea valorii datoriilor amînate privind impozitul pe venit cu 507161 lei, sau cu 10,57 puncte procentuale. Acest fapt demonstrează că întreprinderea, în  perioada analizată a achitat o sumă mai mare a impozitului pe venit şi nu a amînat această datorie pentru perioada viitoare. Constatăm reducerea completă a altor datorii pe termen lung calculate, cît şi micşorarea veniturilor anticipate pe termen lung cu 7283 lei. Atrage atenţia şi instabilitatea structurii datoriilor pe termen scurt. Dacă în anul 2005

o cotă preponderentă (45,97 %) au avut datoriile comerciale pe termen scurt, atunci

în anul 2006 ponderea cea mai mare revine datoriilor aferente decontărilor cu bugetul (42,52 %). Spre deosebire de anul 2005, pe parcursul căruia întreprinderea înregistrează creanţe  privind impozitele şi taxele generale de stat republicane, în anul 2006

apar datorii faţă de buget aferente acestor impozite în sumă de 946271 ceea ce

constituie 41,33 % din suma totală a datoriilor. Printre modificări esenţiale se evidenţiază rambursarea creditelor bancare pe termen scurt, micşorarea cotei datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale (de la 29,34 % pînă la 9,26 %), reducerea avansurilor pe termen scurt primite cu 8,82 puncte  procentuale (de la 16,63 % pînă la 7,81 %). În perioada supusă analizei are loc sporirea datoriilor întreprinderii faţă de personal cu 75706 lei sau cu 10,79 puncte procentuale (de la 8,94 % pînă la 19,73 %). O dată cu acestea au crescut şi datoriile întreprinderii aferente asigurărilor cu 5698 lei sau cu 2,46 puncte  procentuale (de la 2,65 % pînă la 5,11 %).

40

Examinarea mai profundă a datoriilor întreprinderii necesită clasificarea calitativă a acestora după numeroase criterii. Astfel, primul principiu de grupare a datoriilor se efectuează după termenul de atragere, care le subdivizează în datorii pe termen lung şi datorii  pe termen scurt. În acest context se calculează rata datoriilor pe termen lung. Rata datoriilor pe termen lung = Datorii pe termen lung/Total datorii; În mod analogic poate fi calculată şi rata datoriilor pe termen scurt, care este o rată complementară a celei precedente şi poate fi determinată astfel: Rata datoriilor pe termen scurt = Datorii pe termen scurt/Total datorii = 1-Rata datoriilor  pe termen lung. O mare însemnătate pentru stabilitatea financiară a întreprinderii are  structura datoriilor după origine (provenienţă). La aplicarea acestui criteriu de analiză sursele împrumutate, indiferent de termenul acestora, se grupează în dependenţă de categoria partenerilor de afaceri cui întreprinderea este datoare. Astfel se forme ază grupa datoriilor faţă de bănci comerciale, faţă de buget, faţă de furnizori, faţă de personal. Din punct de vedere al riscului de a nimeri sub influenţa externă, cele mai mare pericol  prezintă datoriile faţă de băncile comerciale şi faţă de buget. De aceea în cadrul analizei o atenţie deosebită se atrage anume calculului acestor rate. Rata creditelor bancare = Credite bancare pe termen lung şi scurt/Total datorii; Rata datoriilor faţă de buget = (Datorii amînate privind impozitul pe venit (contul 425)+Datoria curentă (contul 534))/Total datorii. Asupra rezultatelor financiare ale întreprinderii în mod direct acţionează structura surselor atrase în dependenţă de plata pentru atragerea lor. Din acest punct de vedere în cadrul analizei pot fi calculate două rate interdependente şi substituibile: Rata surselor împrumutate gratis = Surse atrase fără plată (Datorii fără cheltuieli de deservire)/ Total datorii; Rata surselor împrumutate cu plată = Surse atrase cu plată (Datorii cu cheltuieli de deservire) / Total datorii. Din punct de vedere al creditorilor, un aspect foarte important al structurii datoriilor este gruparea acestora după condiţiile de garantare. Sub acest aspect se calculeazărata datoriilor

41

garantate: Rata datoriilor garantate = Datorii garantate / Total datorii. În continuare vom efectua analiza structurală a datoriilor „Stejaur” SA prin metoda ratelor. În calitate de surse informaţionale vom utiliza datele Bilanţului contabil pentru doi ani, 2005 şi 2006. Tabelul 3 Aprecierea în dinamică a structurii datoriilor întreprinderii prin metoda ratelor. 5

Denumirea ratei

La finele anului de gestiune 2005

1. Rata datoriilor pe 703927/ (703927+3504186) = termen lung 0,17 2. Rata creditelor bancare 800000/ (703927+3504186) = 0,19 3. Rata datoriilor faţă de (581789+32005)/  buget (703927+3504186)= 0,15 4. Rata surselor 800000 / (703 927+3504186) = împrumutate cu plată 0,19

5

La finele anului de gestiune Abaterea (+-) 2006 100848/ (100848+2188763) = -0,13 0,04 -0,19 (74628+973562)/ (100848+2188763) = 0,46 -

5. Rata datoriilor garantate800000 / (703 927+3504186) = 0,19

+0,31 -0,19 -0,19

Calculele efectuate în tabel permit constatarea faptului că datoriilor cu durata mai mare de un an le revine o cotă destul de mică. În anul 2005 aceasta constituia 17 % şi în dinamică se observă o reducere a cotei respective pînă la 4 %. Datele tabelului arată că pe parcursul perioadei analizate Î.S. Moldresurse a rambursat creditul pe termen scurt atras de la bancă. Deci, dacă în anul 2005 cota acestora e ra de 19 %, atunci în anul 2006 ea s-a redus pînă la 0 %. Concomitent cu rambursarea creditului are loc şi reducerea totală a ratelor surselor împrumutate cu plată şi a datoriilor garantate. 3.2. Analiza datoriilor întreprinderii după termenul de achitare În scopul luării deciziilor pe viitor pentru îmbunătăţirea politicii întreprinderii în vederea stingerii obligaţiilor sale este necesar de analizat datoriile întreprinderii după termenul lor de achitare. Pentru efectuarea acestui tip de analiză vom utiliza  datele din capitolul 4 al anexei Bilanţului contabil pentru anul 2006.

Tabelul 4 /V

42

Analiza datoriilor întreprinderii I.S. Moldresurse după termenul de achitare. Elementele structurale ale datoriilor  1. Datorii pe termen scurt aferente facturilor lei comerciale, total % inclusiv Facturi de lei achitat în tară %  In străinătate lei % 2. Avansuri pe termen lei scurt primite %  Inclusiv în tară lei % Total datorii comerciale lei  pe termen scurt %  Din care în străinătate lei % lei 3. Datorii faţă de %  personal, total lei inclusiv privind % retribuirea muncii lei 4. Datorii faţă de %  personal privind alte operaţii 5. Datorii privind asigurările, total

lei %

inclusiv: fondului social lei %

Inclusiv Soldul la finele anului La care n-a sosit Cu termenul expirat 2006 Până la 3 luni De la 3 luni Mai mult de 1 termenul de achitare  pînă la 1 an an 211998 151809 14742 43484 1966 100

71,61

6,95

20,51

0,93

180519 100 31479 100 178735 100 178735 100 390733 100 31479 100 451755 100 451755 100 3929 100

120327 66,6 31479 100 114279 63,94 114279 63,94 266085 68,1 31479 100 451755 100 451755 100 3929 100

14742 8,2

43484 24,1

1966 1,1

51885 29,03 51885 29,03 66627 17,1

3355 1,88 3355 1,88 46839 12

9216 5,15 9216 5,15 11182 2,8

-

-

-

-

-

-

-

-

-

117074 100

117074 100

-

-

-

112502 100

112502 100

-

-

-

asigurarea medicală

lei %

4572 100

4572 100

-

-

-

6. Datorii aferente decontărilor cu bugetul, total inclusiv: impozite şi taxe republicane impozite şi taxe locale

lei %

973562 100

973562 100

-

-

-

lei % lei % 7. Alte datorii pe termen lei % scurt

946271 100 27291 100 240970 100

946271 100 27291 100 221516 91,93

-

-

-

-

-

-

5319 2,21

9541 3,96

4594 1,90

În urma calculelor efectuate în tabelul 3.3 putem concluziona că din totalul datoriilor

43

aferente facturilor comerciale, care constituie 211998 lei, cele la care termenul de achitare încă n-a sosit constituie doar 151809 lei (71,61 %). Restul (28,39 %) reprezintă datoriile cu termenul expirat pînă la 3 luni - 14742 lei (6,95 %), de la 3 luni pînă la 1 an - 43484 lei (20,51 %) şi mai mult de un an - 1966 lei (0,93%). Sumele datoriilor pe termen scurt aferente facturilor comerciale expirate se referă la datoriile faţă de furnizorii din ţară. Faţă de furnizorii străini întreprinderea şi-a onorat obligaţiile la timp. Aceeaşi situaţie se observă la avansurile pe termen scurt primite. Din suma totală de 178735 lei doar 114279 lei, adică 63,94 % sunt cele curente. Restul 36,06%, sau 64456 lei (51885+3355+9216) reprezintă datorii cu termenul expirat. Spre deosebire de datoriile comerciale, datoriile faţă de personal, buget şi datoriile  privind asigurările sunt onorate la timp. Deci, achitarea cu întîrziere a datoriilor poate duce la stabilirea de către furnizorii de materii prime şi materiale a unor condiţii de plată în avans. 3.3 Analiza rotatiei datoriilor. 9

În scopul analizei rotaţiilor datoriilor pe termen scurt se calculează numărul de rotaţii şi durata medie de rotaţie a datoriilor în zile. Există cîteva metode de determinare a indicatorilor rotaţiei datoriilor, care diferă prin modul de calcul utilizat. Numărul de rotaţii ale datoriilor poate fi calculat ca raportul dintre venitul din vînzări (sau costul vînzărilor sau cheltuielile operaţionale cu excepţia uzurii şi amortizării) şi valoarea medie a datoriilor pe termen scurt. În continuare vom efectua analiza duratei de rotaţie a datoriilor pe termen scurt prin diferite metode. În calitate de surse informaţionale vom utiliza datele Rapoartelor financiare  pe anii 2005 şi 2006.

Tabelul 5 Analiza duratei de rotatie a datoriilor pe termen scurt (în baza venitului din vînzări) Indicatori

Anul 2005

Anul 2006

Modificarea

1 1. Venit din vînzări, mii lei

2 16214

3 17098

4 +884

44

2. Valoarea medie a (9419+3504)/2= = 6462 (3504+2189) / 2= = 2847 -3615 datoriilor pe termen scurt, mii lei 17098/2847 = 6 +3,49 3. Numărul de rotaţii ale 16214/6462 = 2,51 datoriilor pe termen scurt, ori (rd. 1/rd.2) 360/2,51 = 143,43 360/6 = 60 -83,43 4. Durata de rotaţie a datoriilor pe termen scurt , zile (360: rd.3)

Din calculele efectuate în tabel numărul de rotaţii a datoriilor pe termen scurt are tendinţe  pozitive de majorare. Dacă în anul 2005 fiecărui leu de datorii îi reveneau 2,51 lei de venituri din vînzări, atunci în anul 2006, acestora le revin 6 lei (aproximat iv cu 140% mai mult decît în anul precedent (6:2,51*100-100)), ceea ce se apreciază pozitiv. Deci, în anul 2006 faţă de anul 2005 s -a micşorat durata de rotaţie a datoriilor cu 83,43 zile (de la 143,43 zile pînă la 60 zile), ceea ce înseamnă că perioada de  achitare a datoriilor a devenit mai mică şi acest fapt este favorabil pentru întreprindere.

Tabelul 6 Analiza duratei de rotaţie a datoriilor pe termen scurt (în baza costului vînzărilor) Indicatori

Anul 2005

1. Costul vînzărilor, mii 12773 lei 2. Valoarea medie a (9419+3504)/2= = 6462 datoriilor pe termen scurt, mii lei 3. Numărul de rotaţii ale 12773/6462 = 1,98 datoriilor pe termen scurt, ori (rd. 1/rd.2) 360/1,98 = 181,82 4. Durata de rotaţie a datoriilor pe termen scurt , zile (360: rd.3)

Anul 2006

Modificarea

13896

+1123

(3504+2189) / 2= = 2847 -3615 13896/2847 = 4,88

+2,9

360/4,88 = 73,77

-108,05

 Numărul de rotaţii ale datoriilor pe termen scurt, calculate în baza costului vînzărilor este mai mic decît acelaşi indicator calculat în baza veniturilor din vînzări (tabelul 3.4). Dinamica acestor indicatori atestă accelerarea rotaţiei datoriilor. Astfel, numărul de rotaţii s -a majorat de la 1,98 pînă la 4,88 rotaţii, iar durata medie de rotaţie a datoriilor pe termen scurt s -a diminuat comparativ cu anul precedent cu 108,05 zile şi a constituit în anul 2006 73,77 zile. 3.4 Analiza lichidităţii bilanţului contabil. 9

9

45

Lichiditatea bilanţului contabil reprezintă capacitatea întreprinderii de a -şi achita datoriile. Importanţa deosebită a studierii lichidităţii întreprinderii decurge din natura economică a acestui indicator. În cadrul echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea şi solvabilitatea caracterizează una din cele mai importante condiţii de existenţă a întreprinderii pe piaţă - posibilitatea de a-şi onora obligaţiile de plată la termenele scadente. Există mai multe metode de calcul şi apreciere a coeficienţilor lichidităţii. Însă cea mai des utilizată este metoda prin care la nivel generalizator se calculă trei rate ale lichidităţii şi se compară modificarea lor atât în dinamică, cât şi faţă de intervalul optim printr -un tabel special. În cadrul analizei exprese a lichidităţii bilanţului contabil se calculează trei coeficienţi: lichiditatea absolută, intermediară şi curentă. Aceşti coeficienţi se calculează astfel: Lichiditatea curentă = Active curente / Datorii pe termen scurt; Lichiditatea intermediară = (Mijloace băneşti+Investiţii pe termen scurt+Creanţe pe termen scurt) / Datorii pe termen scurt; Lichiditatea absolută = Mijloace băneşti / Datorii pe termen scurt.

Tabelul 7 Calculul şi aprecierea lichidităţii bilanţului contabil în dinamică Denumirea coeficientului

La finele anului 2005

1. Lichiditatea curentă

12478 / 3504 = 3,56 29455 / 2189 = 13,45 +9,89

2. Lichiditatea intermediară

(1681+0+6267)/ 3504 = 2,27

(3394+13579+7896)/ +9,09 2189 = 11,36

0,7 - 0,8

3. Lichiditatea absolută

1681/3504 = 0,45

3394/2189 = 1,55

0,2 - 0,25

5

La finele anului 2006 Abaterea (+/ -)

+1,1

Conform datelor obţinute în tabelul 7 rezultă că nivelul lichidităţii curente,

Intervalul optim

2 - 2,5

9

?

intermediare cît şi absolute au înregistrat o creştere în dinamică. Însă aceşti coeficienţi

46

depăşesc limitele maxim admisibile. Totodată e de menţionat că nivelul lichidităţii curente constituie 3,56  la începutul anului 2006 şi respectiv 13,45 la sfîrşitul anului ceea ce depăşeşte cu mult nivelul maxim admis (2-2,5). În decursul anului de gestiune se observă o tendinţă de majorare a coeficientului lichidităţii intermediare. Acest indicator la fel depăşeşte nivelul cerut (0,7 -0,8). Acelaşi lucru se observă la coeficientul lichidităţii absolute care întrece de cîteva ori nivelul admis (0,2-0,25). Depăşirea nivelului maxim recomandat reflectă o structură iraţională a activelor întreprinderii, adică o parte a mijloacelor sunt “îngheţate”în stocuri anormale şi nejustificate, care nu aduc venit. Aceasta poate cauza întreprinderii reducerea rentabilităţii activelor, suportarea unor cheltuieli suplimentare.  Necorespunderea coeficienţilor de lichiditate parametrilor recomandaţi impune depistarea cauzelor ce au condiţionat modificarea acestora. În acest scop se efectuează analiza factorială. Utilizând metoda substituţiilor în lanţ vom calcula acţiunea modificării 5

5

5

activelor curente şi datoriilor pe termen scurt asupra lichidităţii curente.

Tabelul 8 Calculul influentei factorilor la modificarea lichiditătii curente  Nr. Factorii corelaţi, mii lei Lichiditatea Calculul Rezultatul r. substi tuţiei Active d/o curentă influenţei influenţei Datorii pe curente termen scurt 1 0 12478 3504 3,56 X X 5 ?

5

5

5

2

1

29455

3504

8,41

8,41 - 3,56

+4,85

3

2

29455

2189

13,45

13,45 - 8,41

+5,04

Verificare: 13,45 - 3,56 = +4,85+5,04 +9,89 = +9,89 Din datele prezentate putem concluziona o sporire a coeficientului lichidităţii curente cu 9,89 puncte. Majorarea valorii activelor curente cu 16977 mii lei a contribuit la creşterea

47

coeficientului lichidităţii curente cu 4,85 puncte, pe când micşorarea datoriilor pe termen scurt cu 1315 mii lei a cauzat mărirea indicator ului rezultativ cu 5,04 puncte. Din cauza depăşirii considerabile a ritmului creşterii activelor curente asupra ritmului creşterii datoriilor pe termen scurt s-a format tendinţa de creştere a indicatorului rezultativ. Deci, întreprinderea a obţinut o majorare excesivă în dinamică a ratei lichidităţii curente, ceea ce se apreciază negativ.  încheiere Finisând teza de licenţă cu tema „Contabilitatea datoriilor şi analiza lor” putem concluziona, că contabilizarea şi analiza corectă şi oportună a datoriilor întreprinderii este un factor important care contribuie la dezvoltarea normală şi activitatea eficientă şi rentabilă a acesteia. În general, se poate spune că la Î.S. Moldresurse evidenţa contabilă se duce conform  prevederilor Legii contabilităţii, S.N.C. şi Planului de conturi contabile, legislaţiei în vigoare şi altor acte normative, ţinându-se cont de completările şi modificările ulterioare, cu unele mici abateri. La întreprinderea analizată se foloseşte forma evidenţei contabile ju rnal-order, iar  procesul de contabilizare a datelor este automatizat, ceea ce permite obţinerea unei informaţii necesare rapide şi corecte. În cadrul acestei lucrări au fost analizate documentele destinate contabilizării datoriilor, începând cu contracte de acordare a creditelor, de cesionare a datoriei, , fişa  personală a lucrătorului, , ordine de plată de acordare sau achitare a creditelor, ordine de  plată a salariilor, impozitelor şi altor reţineri din salarii, a facturilor fiscale la procurarea materialelor, altor documente primare şi terminând cu registrele de evidentă sintetică a conturilor de datorii a Cărţii Mari, a Dărilor de seamă privind calcularea şi achitarea diferitor taxe şi impozite locale şi republicane, a Raportului financiar anual şi anexe lor lui. Evidenţa contabilă la întreprinderea analizată se apreciază ca fiind într -o stare bună, fiind în întregime respectată metodologia de culegere, prelucrare şi generalizare a datelor evidenţei contabile a datoriilor. 5

48