MANAGEMENTUL CARIEREI FUNCTIONARILOR PUBLICI INSTITUTIA PUBLICA CONSILIUL JUDETEAN CONSTANTA STUDIU DE CAZ
MANAGEMENTUL CARIEREI FUNCTIONARILOR PUBLICI INSTITUTIA PUBLICA CONSILIUL JUDETEAN
CONSTANTA,
STUDIU DE CAZ 4.1 Scurta prezentare a Consiliului Judetean Constanta Consiliul Consili ul Judetean Judetea n Constanta (CJC) este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivel judetean, pentru coordonarea activitatii consiliilor consiliilor comunale co munale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Acesta este compus din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea pr ivind alegerile locale. Consilul Judetean Constanta isi desfasoara activitatea pe baza pe baza Legii 215/2001, republicata in 2007, care a largit autonomia consiliilor judetene. In sedinta sedinta de constituire constituire a acestei insittutii au fost alesi doi membri in calitate de vicepresedinti, unul in calitate de presedinte si inca unul care ocupa ocu pa rolul de secretar general al judetului. judetu lui. Presedintele, vicepresedintele si secretarul general al judetului, impreuna cu aparat ul propriu de specialitate al Consiliului Judetean, co nstitui nstituiee o structura functionala cu activitate permanenta desfasurata in scopul fundamentarii, deru larii si indeplinirii indeplinirii competentelor legale ale Consiliului Judetean Constanta. In exercitarea at ributiil ributiilor, or, compartimentele co mpartimentele de specialitate colaboreaza cu autoritatil auto ritatilee administratiei publice locale, serviciile publice deconce ntrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale care functionaeaza in judetul Constanta, respectiv cu conducerile institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea Consiliului Judetean. Personalul din aparatul propriu de specialitate este alcatuit din functionari publici, numiti in functii publice prin dispozitia Presedintelui Consilului Judetean, in co nditiile legii, si din personal contractual care desfasoara in principal activitati administrative si de secretariat. Functiile publice sunt de execut ie si conducere si se stabilesc prin hotarare a Co nsilil nsililui ui Judetean Constanta, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
4.2 Atributii
Consiliul Judetean, ca autoritate deliberativa a administratiei publice locale constituita la nivel judetean, indeplineste urmatoarele atributii principale1[1]: y
alege din randul consilierilor un presedinte si 2 vicepresedinti;
aproba, la propunerea presedintelui, regulamentul de organizare si f unctionare a
y
consiliului judetean, numarul de personal 525c25 f in limitele normelor legale, organigrama, statul de functii, regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, a institutiilor si serviciilor publice, precum si a regiilor autonome de interes judetean;
y
adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala a judetului
sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aproba si urmareste, in coo perare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti interesate, masurile necesare, inclusiv cele de o rdin financiar, pentru realizarea acestora; y
coordoneaza activitatea consiliilor locale ale comunelor si oraselor in vederea
realizarii serviciilor publice de interes judetean; y
aproba bugetul propriu al judetului, imprumuturile, virarile de credite si modul de
utilizare a rezervei bugetare; aproba co ntul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe, precum si taxe speciale, in conditiile legii; hotaraste repartizarea pe comune, orase si municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, in conditiile legii; y
y
administreaza domeniul public si domeniul privat al judetului;
hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate
publica a judetului sau, dupa caz, a serviciilor publice de interes judetean, in conditiile legii; hotaraste cu privire la vanzarea, concesionarea si inchirierea bunurilor proprietate privata a judetului, in conditiile legii; y
hotaraste infiintarea de institutii publice si de servicii publice de interes judetean, in
conditiile legii; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii institutiilor si serviciilor publice pe care le-a infiintat si le aplica, daca este cazul, sanctiuni disciplinare, in conditiile legii; y
stabileste, pe baza consultarii autoritatilor administratiei publice locale comunale si
orasenesti, proiectele de organizare si amenajare a teritoriului judetului, precum si de dezvoltare urbanistica generala a judetului si a unitatilor administrativ-teritoriale componente; urmareste modul de realizare a acestora in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti implicate; aproba construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum s i a
y
intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes judetean; acorda sprijin si asistenta tehnica de specialitate autoritatilor administratiei publice locale comunale si orasenesti pentru construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor comunale si orasenesti; in acest sens consiliul judetean poate infiinta servicii publice specializate; y
asigura sprijin financiar pentru actiuni culturale sau desfasurate de cultele religioase
precum si pentru activitati educativ-stiintifice si sportive; y
infiinteaza institutii sociale si culturale, precum si pentru protectia drepturilor
copilului si asigura buna lor functionare, prin alocarea fondurilor necesare; y
analizeaza propunerile facute de autoritatile administr atiei publice locale comunale
si orasenesti, in vederea elaborarii de prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala sau pentru refacerea si protectia mediului inconjurator;
y
hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale
administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale a autoritatilor administratiei publice locale, in vederea pro movarii unor interese comune. Pe langa toate aceste atributii, Consilul Judetean Constanta mai indeplineste si alte atributii prevazute de lege. 4.3 Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Judetean Constanta
Cuprinde urmatoarele dispozitii importante:
y
y
y
Constituirea Consiliului judetean Atributiile Consiliului judetean
Functionarea Consiliului judetean cu urmatoarele parti: A. Reglementari generale: -
Desfasurarea sedintelor;
Procedura initierii proiectelor de hotarare; -
Procedura de vot.
B. Exercitarea mandatului de consilier: -
Norme privind exercitarea mandatului de consilier; -
Absente si demisia; -
-
Sanctiuni;
intrebari si Interpelari, Informarea consilierilor, Petitii.
C. Functionarea Directiilor pe domenii de specialitate, dupa cu m urmeaza: Aparatul propriu de specialitate al Consiliului Judetean Constanta este organizat, potrivit legii, prin hotarare a Consilului Judetean, in 7 directii si doua compartimente, astfel: A. Directia Integrare Europeana si Coordonare; B. Directia Control; C. Directia pentru Cultura, Invatamant, Sport, Sanatate; D. Directia Comert, Turism, Servicii Publice; E. Directia Buget-Finante; F. Directia Administratie Publica si Juridica; G. Directia Urbanism, Amenajarea Teritoriului; H. Compartiment Audit; I. Compartiment Arhitect sef al Judetului. A. Directia Integrare Europeana si Coordonare.
Directia Integrare Europeana si Coordonare indeplineste atributii de coordonare a activitatilor directiilor din Consiliul Judetean precum si in domeniul pregatirii si participarii Consiliului Judetean la programele de dezvolatare economico-sociala a judetului in contextul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, a parteneriatelor cu alte autoritati publice din tara si din strainatate, cu operatori economici si institutii financiare si valorificare optima a resurselor locale, urmarindu-se cresterea gradului de civilizatie in localitatile judetului. Directia este condusa de un director executiv-coordonator si un director executiv adjunct si are in componenta 3 servicii: 1. Serviciul dezvoltare regionala, managementul proiectelor, strategii si parteneriate. 2. Serviciul informatica. 3. Serviciul agricultura, Industrie si dezvoltare rurala B . Directia Control
Directia Control este structura organizatorica a Consiliului Judetean condusa de un director executiv, avand urmatoarele atributii: -
monitorizeaza autoritatile publice locale, municipale, orasenesti sau comunale, in ceea ce
priveste respectarea legalitatii emiterii actelor administrative in domeniile in care Legea 50/1991, republicata cu modificarile ulterioare, prevede controlul din partea Consiliului Judetean; -
organizeaza intalniri cu reprezentantii Primariilor din judetul Constanta in vederea dezbaterii actelor normative ce privesc autonomia locala, descentralizarea serviciilor publice; -
urmareste respectarea hotararilor adoptate de Consiliul Judetean. C. Directia pentru Cultura, Invatamant, Sport, Sanatate
Aceasta directie este condusa de un director executiv, fiind compusa din doua servicii: 1.
Compartimentul coordonarea institutiilor de cultura, invatamant 2. Serviciul promovare, sport, tineret, sanatate
Are urmatoarele atributii: -
elaboreaza progrmul anual al actiunilor si evenimentelor culturale organizate de Consiliul Judetean; - participa la proiectele si manifestarile culturale din judet si din tara, initiate de Consiliul Judetean si institutiile sale de cultura, implicandu-se in realizarea lor;
-
colaboreaza cu Inspectoratul Scolar Judetean in vederea crearii mediului specific necesar desfasurarii procesului de invatamant din judetul Co nstanta. D. Directia Comert, Turism, Servicii Publice
Directia Comert, Turism, Servicii Publice reprezinta parte componenta a aparatului propriu de specialitate al Consiliului Judetean, fiind condusa de un director executiv. Directia are in componenta:
1.
Serviciul turism, Agroturism;
2. Compartiment Comert, Servicii Publice si Agrement
Indeplineste rumatoarele atributii: -
evalueaza resursele turistice naturale si a valorile de inters turistic existente, in vederea evaluarii unui plan de actiune;
-
realizeaza si promoveaza proiecte privind obiectivele de agrement si servicii publice din domeniul turismului;
-
se preocupa de perfectionarea pregatirii personalului comparimentului prin participare la seminarii, cursuri de perfectionare. E. Directia Buget-Finante
Directia Buget-Finante este compartimentul de specialitate care asigura indeplinirea atributiilor Consiliului Judetean Constanta in elaborarea si fundamentarea bugetu lui proporiu al judetului, urmarirea acestuia pe criterii de oportunitate, eficienta si legalitate a angajarii cheltuielilor. Directia este condusa de un director executiv, avand in componenta urmatoarele servicii: 1.
Serviciul Contabilitate;
2. Serviciul Buget; 3.
Compartimentul Administrativ, Aprovizionare, Resurse Materiale.
Cateva dintre atributiile acestei directii sunt: -
organizeaza si conduce evidenta contabila a sumelor primite din bugetul local pentru executarea cheltuielilor proprii si ale unitatilor subordonate;
-
exercita controlul financiar preventiv pentru platile de valori materiale din bugetul propriu si pentru alte operatiuni specifice, potrivit reglementarilor in vigoare; F. Directia Admnistratie Publica si Juridica
Directia Administratie Publica si Juridica indeplineste atributii in domeniul administratiei publice locale privind act ivitatile juridice, coordonarea activitatilor consiliilor locale, secretariat si relatii cu comisiile Consiliului Judetean. Directia este condusa de un director executiv. Atributiile Directiei se realizeaza conform organigramei, prin trei servicii si un birou astfel: 1.
Serviciul Administratie Publica Locala;
2. Serviciul Juridic, Relatii Publice, Secretariat A.T.O.P; 3. Serviciul Resurse Umane, Salarizare, C.I.C; 4. Biroul Secretariat, Arhiva Publica.
Serviciul de Resurse Umane, Salarizare, C.I.C are urmatoarele atributii: -
asigura aplicarea reglementarilor legale in vigoare privind salarizarea personalului din aparatul propriu de specialitate;
-
organizeaza si urmareste activitatea de perfectionare a pregatirii profesionale a aparatului
propriu de specialitate al Consiliului Judetean si al co nsiliilor locale, in colaborare cu Centrul Nationale si Centrul Regionale de Formare Co ntinua pentru Administratia Publica Locala; -
intocmeste si prezinta spre aprobare organigrama, statele de functii si de personal ale
aparatului propriu, acorda sprijin si indrumare consiliilor locale la intocmirea propriilor state de functii si de personal; -
organizeaza concursuri pentru angajarea salariatilor, promovarea in clase si grade profesionale;
-
efectueaza lucrarile legate de incadrarea, pensionarea si incetarea contractului de munca, pentru personalul contractual din cadrul Consiliul Judetean Co nstanta;
-
in colaborare cu serviciile buget si contabilitate stabileste necesarul fondului de salarii si alte drepturi de personal, in vederea intocmirii proiectului de buget;
-
constituie sistemul si administreaza baza de date privind evidenta functiilor si functionarilor publici din cadrul aparatului propriu de specialitate si transmite modificarile intervenite Agentiei Nationale a Functionarilor Publici; -
asigura intocmirea contractelor de munca ale personalului din aparatul propriu de specialitate care nu are statut de functionar public;
-
intocmeste si tine evidenta legitimatiilor de transport pentru persoanele ce au munca de teren;
-
asigura intocmirea, completarea si pastrarea dosarelor profesionale ale functionarilor publici din aparatul proriu de specialitate, precum si a cartilor de munca ale acestora; -
tine evidenta declaratiilor de avere;
intocmeste si transmite Directiei de Statistica si Directiei Generale a Finantelor Publice,
trimestrial si semestrial, situatiile statistice privind structura socio-profesionala a aparatului propriu si cheltuielile de personal realizate. . G
Directia Urbanism, Amenajarea Teritoriului
Directia Urbanism, Amenajarea teritoriului este structura organizatorica a Consiliului Judetean condusa de un director executiv, avand in componenta urmatoarele servicii si compartimente: 1.
Serviciul Tehnic, Investitii, Amenajarea Teritoriului.
2. Serviciul Urbanism 3. Compartiment Patrimoniu
. H
Compariment Audit
Compartimentul Audit exercita auditarea si controlul financiar intern asupra tuturor activitatilor desfasurate de Consiliul Judetean, precum si a celor desfasurate de institutiile aflate sub autoritate sa cu privire la formarea si ut ilizarea fondurilor publice. Compartimentul este condus de un sef de compartiment.
I.Compartiment Arhitect Sef al Judetului
Cateva dintre atributiile acestui compartiment sunt: asigurarea promovarii arhitecturii in localitatile urbane si rurale ale judetului in co nditii de functionalitate si estetica conforme dezvoltarii urbane; efectuarea unor deplasari in teren in urma carora intocmeste referate privitor la contextul urban constatat si concordanta cu prevederile certificatului de urbanism emis anterior. Directorii executivi ai directiilor si sefii celorlalte compartimente de specialitate din aparatul propriu al Consiliului Judetean sunt in relatii de subordonare ierarhica functionala cu presdedintele, vicepresedintii si secretarul general al judetului, avand obligatia de a aduce la indeplinire rezolutii, notele de serviciu, precum si or ice alte sarcini stabilite de catre acestia. Compartimentele de specialitate din aparatul propriu de specialitate indeplinesc si alte atributii incredintate de Consiliul Judetean, presedintele, vicepresedintii si secretarul general al judetului.
4.4 Organigrama Consiliului Judetean Constanta
Fig. 4.1 Organigrama Consiliului Judetean Co nstanta2[2]
4.5 Studiu de caz: Managementul carierei functionarilor publici din cadrul Consiliului Judetean Constanta
Adresandu-ma departamentului de Resurse Umane al Consiliului Judetului Constanta, primul lucru care mi s-a sugerat pentru a intelege evolutia unui functionar public a fost studierea Statutului functionarului public (Legea 188/1999, cu modificarile ulterioare). Din aceasta lege reiese ca principalele caracteristici ale carierei in ceea ce priveste functia publica sunt stabilitatea si continuitatea . Stabilitatea functionarului est e o consec inta a continuitatii functiei publice. Dreptul la cariera presupune, in primul rand, dreptul la stabilitatea in functie. Functia publica face parte dintr-un sistem ierarhic. Atunci cand un functionar public a ocupat o anume pozitie in sistem, de cele mai multe ori prin concurs, are dreptul sa ramana pe toata durata vietii active in sistemul administrativ. De altfel, dreptul la cariera implica dreptul la avansare. In acest context se poate vorbi de un sistem de cariera, ca un ansamblu de metode de apreciere a activitatii profesionale a functionarului. Cariera in functia publica cuprinde ansamblul situatiilor juridice si efectele produse, care intervin de la data nasterii raportului de serviciu pana in momentul incetarii acestui rapo rt, in conditiile legii3[3]. Cariera functionarului public are o structura proprie, fiind organizata pe grade, clase, trepte. Aceasta structura este prezentata in Legea 188/1999, privind Statutul functionarilor publici, in capitolul 2, intitulat Categorii statutare de functionari publici si clasificarea functiilor publice, sectiunea a II-a, Structura carierei functionarilor publici: grade, clase, trepte, art.10-14. Dreptul la cariera al functionarilor publici presupune, in primul rand, dreptul la stabilitatea in functie. Acestui drept i se asociaza principiul continuitatii in exercitarea unei functii publice, avand in vedere faptul ca satisfacerea interesului public general este o necesitate permanenta in orice sistem administrativ, iar resursele umane din institutiile publice sunt direct raspunzatoare de realizarea acestuia.
EVALUAREA PERFORMANTELOR PROFESIONALE INDIVIDUALE ALE FUNCTIONARILOR PUBLICI DE CONDUCERE SI DE EXECUTIE
Procedura de evaluare a performantelor profesionale individuale se aplica fiecarui functionar public, in raport cu rea lizarea obiectivelor individuale stabilite in baza atributiilor prevazute in fisa postului. Principalele elemente care trebu ie avute in vedere la intocmirea fisei postului sunt cuprinse in modelul anexat. Evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici se realizeaza prin raportarea criteriilor de performanta la gradul de indeplinire a obiectivelor individuale prevazute pentru perioada evaluata. Perioada de evaluare este cuprinsa intre datele de 1 decembrie si 31 decembrie ale anului pentru care se evalueaza performantele profesionale individuale ale functionarilor publici. Procedura de evaluare se realizeaza in urmatoarele 3 etape: a) completarea raportului de evaluare de catre evaluator; b) interviul; c) contrasemnarea raportului de evaluare. In vederea completarii raportului de evaluare, evaluatorul: a) analizeaza indeplinirea obiectivelor individuale fixate; b) noteaza criteriile de performanta in funct ie de importanta acestora; c) stabileste calificativul final de evaluare a per formantelor profesionale individuale; d) consemneaza rezultatele deosebite ale functionarului public, dificultatile obiective intampinate de acesta in perioada evaluata si orice alte observatii pe care le considera relevante.
PREZENTAREA METODEI DE ANALIZA PENTRU TEMA "MANAGEMENTUL CARIEREI IN CADRUL CONSILIULUI JUDETULUI CONSTANTA" PE UN ESANTION DE 20 FUNCTIONARI PUBLICI:
La data de 30 martie 2008, in cadrul Consiliului Judetului Constanta existau 118 functionari publici. Dintre acestia, ponderea femeilor este sensibil mai mare, raportul dintre femei si barbati tinzand sa se echilibreze. Obiectivele care le-am avut in vedere la rea lizarea acestei analize a carierei functionarilor publici au fost: Determinarea masurii in care functionarii publici c unosc legislatia in v igoare;
y
y
Identificarea problemelor de functionalitate a managementului c arierei in cadrul Consiliului Judetean C onstanta; y
y
y
Identificarea avantajelor si dezavantajelor resimtite de functionarii publici;
Determinarea masurii in care se aplica legislatia in vigoare privind cariera functionarilor publici ;
Identificarea metodologiei prin care subiectii au devenit functionari publici si a posibilitatilor de promovare.
Aceasta cercetare este o analiza aplicativa care are in vedere evaluarea carierei functionarilor publici. Chestionarul s-a realizat pe baza obiectivelor cercetarii si contine 12 intrebari. Intrebarile sunt inchise, deoarece acestea il pun pe subiect in situatia de a indica unul sau mai multe din raspunsurile posibile propuse, raspunsurile sunt mai usor de dat, iar prelucrarea si interpretarea datelor obtinute se simplifica. Chestionarul contine atat intrebari cu alegere unica cat si intrebari cu alegere multipla . Pentru formularea intrebarilor s-au ales cuvinte simple, usor de inteles, evitandu-se intrebarile care sa sugereze sau sa implice anumite raspunsuri. Formularea intrebarilor s-a facut intr-o maniera directa pentru a usura raspunsurile subiectilor si pentru a evita anumite interpretari gresite. Chestionarul are o anumita dinamica, o anumita ord ine de dispunere a intrebarilor.
Chestionarul incepe cu intrebari simple, intrebari generale, ur meaza apoi intrebarile care ating direct problematica cercetarii si care intercaleaza intrebarile mai dificile care cer un timp mai mare de gandire cu intrebari mai usoare.
CHESTIONAR 1. Sunteti functionar public de conducere sau de executie?
o o
Functionar public de conducere Functionar public de executie
2. In ce perioada ati fost numit functionar public?
o
1999- 2000
o
2001-2002 2003- 2004 o 2005
o
3. In ce conditii ati fost numit functionar public?
Prin concurs Prin referat Nu stiu/ nu raspund
o
o
o
4. Care sunt avantajele pe care le resimtiti in a fi functionar public?
o o
o Avantaje salariale Siguranta locului de munca Prioritate in formarea continua o Nu stiu/ nu raspund
5. Care sunt dezavantajele pe care le resimtiti in a fi functionar public?
o
Imposibilitatea de a avea o afacere in nume propriu o Imposibilitatea de implicare pe linie politica o Responsabilitati mari o Nu stiu/ nu raspund
6.
Cat de des sunteti evaluati?
Lunar Anual o Nu sunt evaluat o Nu stiu/ nu raspund o o
7. Cine va face evaluarea periodica?
Seful direct Dumneavoastra Un coleg de birou Nu stiu/ nu raspund o
o o o
8. In ce consta evaluarea periodica?
Un interviu cu un superior
o
o
Completarea de catre un superior a unui raport cu privire la performantele individuale Si interviu si chestionar
o
o
Nu stiu/ nu raspund
9. Care sunt criteriile dupa care are loc promovarea?
Promovarea se face prin c oncurs Promovarea se face prin numire Promovarea se face prin c oncurs referat o Nu stiu/ nu raspund
o
o
o
10. In ce masura considerati ca puteti promova in viitorul apropiat?
o
Voi promova cu prima ocazie cand sunt locuri superioare vacante o Nu voi putea promova decat prin relatii o Nu ma intereseaza promovarea o Nu stiu/ nu raspund
11. Cum va percepeti propria cariera?
Satisfacatoare Nesatisfacatoare Nu consider ca am o cariera o Nu stiu/ nu raspund. o
o
o
12. Care este varsta dumneavoastra? o o o o
Intre 20- 30 ani Intre 30- 40 ani Intre 40- 50 ani Peste 50 ani
In urma centralizarii raspunsurilor la acest chestionar, s -au obtinut urmatoarele rezultate: 1.
Sunteti functionar public de conducere sau d e executie?
Tip functionar
Functionar public de executie Functionar public de conducere 5
Numar functionari Procentual
15
25%
75%
Au fost chestionati 20 de functionari publici, dintre care 5 sunt de conducere si 15 de executie, cu un procentaj de 25%, respectiv 75%.
2. In ce perioada ati fost numit functionar public? Perioada Numar
1999-
2000 3
2001-2002 3
2003-2004 5
2005 9
functionari Procentual
15%
15%
25%
45%
Dintre cei chestionati, 15% au fost numiti functionari publici in anii 1999-2000, 15% in anul 2001-2002, 25% in 2003-2004, si cei mai multi de 45% dintre acestia au fost numiti functionari publici in 2005.
3. In ce conditii ati fost numit functionar public? Metoda
Prin concurs
Numar functionari
Prin ref erat
14
Procentual
Nu stiu/nu raspund
5
70%
1
25%
5%
La aceasta intrebare, 70% dintre acestia au raspuns ca au fost numiti functionari publici prin concurs, apoi 25% prin referat, si restul de 5% nu au stiut sa raspunda sau nu au raspuns. 4. Care sunt avantajele pe care le resimtiti in a f i functionar public?
Tipul de avantaj
Numar
Avantaje salariale 6
Siguranta locului de munca 6
Prioritate in formarea continua 6
Nu stiu/nu raspund 2
functionari Procentual
30%
30%
30%
10%
La aceasta intrebare exista urmatoarele procentaje: 30% dintre cei chestionati au facut referire la avantajele salariale, 30% la siguranta locului de munca, 30% la prioritatea in formarea continua si 10% nu au aspuns sau nu au stiut sa raspunda. 5. Care sunt dezavantajele pe care le resimtiti in a fi functionar public?
Tipul de dezavantaj
Numar functionari Procentual
Imposibilitatea de a avea o af acere in nume propriu
Imposibilitate a de implicare pe linie politica
R esponsabilitati mari
4
9
45%
6
20%
30%
Nu stiu/ nu raspund
1
5%
Procentajul care a fost obtinut in urma enumerarilor dezavantajelor sunt urmatoarele: 45% au facut referire la imposibilitatea de a avea o afacere in nume pro priu, 20% la imposibilitatea de implicare pe linia politica, 30% au raspuns ca exista responsabilitati mari si restul de 5% nu au raspuns. 6. Cat de des sunteti evaluati?
Perioada evaluata Numar functionari Procentual
Lunar 5 25%
Anual 7 35%
Nu sunt evaluat 4 20%
Nu stiu/nu raspund 4 20%
Dintre cei chestionati, 35% sunt evaluati anual, 25% lunar, 20% nu sunt evaluati, iar restul de 20% nu au stiut sau nu au raspuns. 7. Cine va f ace evaluarea periodica?
Evaluator
Numar functionari Procentual
Seful direct
14
70%
Dumneavoastra
Un coleg de birou
3
0
15%
-
Nu stiu/nu
raspund 3 15%
La aceasta intrebare, 70% au raspuns ca evaluarea este facuta de catre seful direct, 15% de catre ei si 15% nu au stiut sau nu au raspuns. 8. In ce consta evaluarea periodica?
Tipul de evaluare
Un interviu cu un superior
Completarea de catre un superior a unui raport cu privire la
Si interviu si chestionar
Nu stiu/nu raspund
Numar functionari
10
Procentual
50%
performantele individuale 6 30%
3
1
15%
5%
In legatura cu evaluarea periodica, 50% au raspuns ca aceasta consta intr-un interviu cu un superior, 30% in completarea de catre un superior a unui raport cu privire la performantele individuale, 15% au mentionat si interviul si chestionarul, iar 5% nu au raspuns. 9.
Criterii de promovare Numar functionari Procentual
Care sunt criteriile dupa care are loc promovarea?
Promovarea se f ace prin concurs 12 60%
Promovarea se f ace prin numire 6 30%
Promovarea se f ace p rin ref erat 2
Nu stiu/nu raspund
10%
0 -
S-a obtinut urmatorul procentaj la criteriile de promovare: 60% au raspuns ca promovarea se face prin concurs, 30% au mentionat ca aceasta se realizeaza prin numire si 10% prin referat. 10.
In ce masura considerati ca puteti promova in viitorul apropiat?
Posibilitati de promovare
Numar functionari Procentual
Voi promova cu prima ocazie cand vor f i posturi superioare vacante 13
65%
Nu voi putea promova decat prin relatii
Nu ma intereseaza promovarea
2 10%
3 15%
Nu stiu/ nu raspund
2 10%
Procentajul in ceea ce priveste posibilitatea de promovare in viitor este urmatorul: 65% dintre cei chestionati au raspuns ca vor promova cu prima ocazie cand vor exista posturi superioare vacante, pe cei 15% nu ii intereseaza promovarea, 10% nu vor putea promova decat prin relatii, iar restul de 10 % nu au stiut sa raspunda sau nu au raspuns. 11.
Perceptia despre cariera
Cum va percepeti prop ria cariera?
Satisf acatoare
Nesatisf acatoare
Nu consider ca am o cariera
Nu stiu/nu raspund
Numar functionari Procentual
11
5
1
55%
25%
5%
3 15%
Perceptia despre cariera este urmatoarea: 55% considera ca este satisfacatoare, 25% ca este neasatisfacatoare, 15% nu au raspuns, iar 5% nu considera ca au o cariera. 12.
Varsta Numar functionari Procentual
Care este varsta dumneavoastra?
Intre 20-30 ani 3 15%
Intre 30-40 ani 10 50%
Intre 40-50 ani 3 15%
Peste 50 ani 4 20%
In ceea ce priveste varsta, 50% au intre 30-40 de ani, 20% peste 50 de ani, 15% intre 2030 de ani si tot 15% au intre 40-50 de ani.
INTERPRETAREA REZULTATELOR CHESTIONARELOR
Concluziile in urma interpretarii raspunsurilor din chestionar sunt oarecum surprinzatoare. Astfel, am constatat ca varsta medie a functionarilor publici din cadru l Consiliului Judetean Constanta este de aproximativ 30-40 ani. Acest lucru este explicabil si prin faptul ca aceste persoane au fost numite functionari publici cu ani in urma (deci au vechime in cadrul CJC), acum schema fiind inchisa. In anul 1999, cativa angajati ai Consiliului au sustinut
concursul pentru castigarea statutului de functionar public, iar in anul 2005 au fost angajati cei mai multi dintre acestia. Cum era de asteptat, marea majoritate a functionarilor publici ocupa functii de executie. Desi in general se considera ca salariile sunt mici in sistemul bugetar, in urma acestui sondaj am constatat ca functionarii publici sunt multumiti de statutul lor, observandu-se ca anumite avantaje amintite se afla la egalitate, acestea fiind: siguranta locului de munca (atunci cand un functionar public a ocupat o anume pozitie in sistem, de cele mai multe ori prin concurs, are dreptul sa ramana pe toata durata vietii active in s istemul administrativ); chiar si drepturile salariale, sporurile, premierile; prioritate in cursurile de perfectionare. Exista si anumite dezavantaje pe care acestia le resimt in a fi functionari publici, si anume imposibilitatea de a face o afacere in nume propriu, imposibilitatea de implicare pe linia politica si responsabilitatile care sunt destul de mari. In ceea ce priveste evaluarea periodica a functionarilor publici, procentul celor care stiu ca evaluarea se face anual e foarte apropiat de cel al functionarilor care nu isi mai amintesc cand au fost evaluati ultima data sau de cei care nu sunt evaluati deloc. In ceea ce priveste continutul evaluarii, functionarii publici din cadrul Consiliului Judetean Constanta par sa stie in mare in ce consta aceasta. Tind sa concluzionez ca desi exista formulare de evaluare diferentiate pe categorii de functionari publici, precum si reglementari legale privind evaluarea, acestea fie nu sunt folosite/respectate, fie evaluarea se face fara ca functionarul evaluat sa ia la cunostinta de acest lucru, apelandu-se cel mai mult la metoda de evaluare care consta intr-un interviu cu un superior.
Despre promovare, majoritatea stiu ca aceasta se face prin concurs daca exista posturi superioare vacante . Asadar, un procent destul de mare dintre respondenti afirma ca promovarea se realizeaza prin concurs, aceasta avand loc cu prima ocazie cand vor exista locuri superioare vacante . In general, se poate afirma ca functionarii publici chestionati sunt multumiti de propria profesie, foarte putini dintre acestia neconsiderand ca au o cariera
CONCLUZII SI PROPUNERI
.
Schimbarile din viata social-politica si economica impun o noua viziune asupra sistemului administratiei publice, in general, si asupra gestiunii acestuia, in particular, deo arece cea mai dificila problema, in contextul acestor schimbari este schimbarea lui interna. Pentru ca administratia publica sa tina pasul acestor schimbari, ea are nevoie de resurse umane competente, profesioniste, bine informate si devotate functiei publice. Prin urmare, resursele umane intr-o organizatie publica moderna reprezinta mai mult decat o simpla componenta a procesului de decizie administrativa. Resursele umane sunt considerate si abordate de catre noul management public drept "capital", drept una din cele mai importante investitii. Capitalul uman reprezinta, in felul acesta, o resursa strategica pentru administratia publica, produsul careia este decizia ad ministrativa. Gradul de competitivitate a autoritatilor administratiei publice intr-un context managerial modern este determinat anume de competenta si profesionalismul resurselor umane. Astfel resursele umane din administratia publica necesita o "grija" permanenta din partea managementului, o atitudine pietoasa, investitii substantiale si permanente. Conform datelor Bancii Mondiale, 64% din bogatia nationala a oricarei tari o constituie factorul uman, 20% - factorul natural si 16% - factorul fizic. Resursele umane fiind singura resursa din cadrul organizatiilor publice care are capacitatea sa-si mareasca valoarea sa odata cu trecerea timpului, aceasta se va degrada inevitabil, in cazul in care organizatiile nu vor investi in dezvoltarea lor. In aceasta o rdine de idei, se impune o gestiune foarte atenta si judicioasa a resurselor umane, daca ad ministratia publica tinde spre un management performant si calitate totala. In ceea ce priveste strict cazul Consiliul Judetean Co nstanta, principala masura necesara in acest moment ar fi consolidarea si perfectionarea echipei departamentului de resurse umane. In acest moment activitatea departamentului se limiteaza la interpretarea si aplicarea trunchiata a legislatiei in vigoare. La nivel general de administratie publica, modificarile privind managementu l resurselor umane si managementul carierei, in principal, nu se po t face decat pe plan legislativ. In primul rand este vorba de ambiguitatea unora dintre legi si de faptul ca acestea lasa loc la interpretari subiective.
Asadar, prin subiectele analizate in aceasta lucrare,am ajuns la concluzia ca dezvoltarea carierei functionarilor publici, pregatirea, perfectionarea continua si motivarea acestora pentru a se implica efectiv in procesele administrative deosebit de complexe si cu mare impact la public, ar trebui sa constituie obiective prioritare a le oricarei institutii publice, indiferent de nivelul la care functioneaza. In consecinta, consider ca mi-am indeplinit obiectivul enuntat la inceputul lucrarii si anume, acela de a realiza o analiza asupra conceptului de management al resurselor umane din cadrul administratiei publice. In concluzie, managementul carierei este in egala masura responsabilitatea fiecarui individ, dar si a autoritatilor administrative. Acestea vor trebui sa insiste pe perfectionarea functionarilor publici, vor trebui sa stabileasca nevoile de formare ale acestora. Promovarea eficienta a carierei este o conditie fundamentala a succesului reformei in administratia publica. Putem afirma cu toata certitudinea, ca nu pot fi performante autoritatile administratiei publice, in particular, si sistemul administratiei publice, in general, daca nu va fi aplicat un management al resurselor umane eficient.
