UNIVERSITA UNIVER SITATEA TEA DE VEST „V „ VASILE GOLDIŞ” ARAD Facultatea Facul tatea de Stii Stiinţe nţe SocioSocio-Umane Umane și Educașie Fiic Fiic!! și S"o#t S"ecialia#ea $%i&olo'ie
(ONS (ONSIL ILIE IERE RE EDU EDU(A (AȚIONA IONAL) L) ȘI A (ARIEREI
Student *u'a#iu (o#ina Fla+ia
Anul III, ID www.referat.ro
A#ad ./0 1
/1 INTRODU(ERE2 Pentru acest caz, ar fi semnificativă teo#ia lui Su"e# (nd apud Erdei, 2009), formată din 5 etape de pe parcursul vieii, referitoare la ale!erea carierei. "cestea sunt# etapa de cre$tere (0% 1& ani), etapa de e'plorare (15%2& ani), etapa de stailire (25%&& ani), etapa de meninere (&5%& ani) $i etapa de declin (peste 5 ani). Petre, suiectul din studiul meu de caz, conform v*rstei sale +n momentul de faă, de &5 de ani, se +ncadrează la +nceputul celei de%a -%a etape, cea de meninere. "cest stadiu este fie unul de auto+mplinire pentru persoanele care $i%au atins scopurile propuse, fie unul de frustrare pentru cei care nu au reu$it să oină p*nă acum o identitate vocaională satisfăcătoare. " doua variantă este caracteristică pentru Petre, +ntruc*t acesta nu a putut termina stadiul anterior cu rio, cel de stailire, el av*nd un accident de muncă spre sf*r$itul acelei etape, ce l%a determinat să se pensioneze pe caz de oală. "stfel, el nu a apucat să termine acea perioadă lun!ă de stailizare, +n care treuia utilizată e'periena c*$ti!ată de%a lun!ul anilor, din ocupaiile anterioare. e asemenea, se simte frustrat pentru că +n mod normal, pensionarea deci etapa de declin treuia să vină mult mai t*rziu, după v*rsta de 5 de ani, nu at*t de repede, c*nd +ncă ar fi putut să mai lucreze, folosindu%$i toate aptitudinile $i ailităile necesare. Procesul dezvoltării vocaionale este esenial pentru dezvoltarea $i implementarea conceptului de sine. e aceea, dacă acesta se opre$te la un anumit nivel, poate apărea sentimentul de inutilitate, ca $i +n cazul lui Petre. /actorii individuali sunt implicai +n mare măsură +n acest caz, dintre ace$tia +n special, ima!inea de sine $i autoeficacitatea percepută. eci, Petre ar dori să lucreze +n continuare pentru a se simi util. El se poate simi inutil +n acest moment $i datorită accidentului suferit, care l%a determinat să%$i scime ima!inea despre sine, să se simtă inferior celorlali datorită olii sale.
1 $RE3ENTAREA SU*IE(TULUI2 De%c#ie#ea caului2 uiectul acestui studiu de caz este un ărat pe nume Petre, +n v*rstă de &5 de ani. omeniul său de ocupaie a fost +n cel al construciilor. " suferit un accident la locul de muncă +n 2
urmă cu ani, ceea ce l%a oli!at să se pensioneze pe motiv de oală. " urmat un tratament pentru recuperare. 3n momentul de faă dore$te să se rean!a4eze, +nsă nu $tie cum să%$i !ăsească un loc de muncă +n care să fie capail să +ndeplinească cerinele. 3n stadiul +n care se află momentan, fără serviciu, se simte inutil.
$#o4lema "o%i4il!# tima de sine scăzută, ne+ncrederea +n forele proprii. onsilierea este foarte utilă +n acest caz, pentru a%l a4uta pe suiect să se autocunoască, să%$i redescopere ailităile, aptitudinile $i +n !eneral, să%$i con$tientizeze toate competenele de care dispune. " e'istat o perioadă lun!ă +n care acesta nu a lucrat, ocup*ndu%se doar de prolemele de sănătate $i acum este nevoie să fie a4utat pentru a putea continua profesia din punctul +n care a +ntrerupt%o. e asemenea, este util să i se inducă ideea conform căreia el nu este inapt, datorită accidentului suferit, nu este inferior celorlali, treuie doar să realizeze care sunt competenele sale pentru a le utiliza fie +n domeniul construciilor ca $i +n trecut, fie +ntr%un alt domeniu +n care dore$te să continue. Este important să i se scime perspectiva din care prive$te lucrurile, deoarece este foarte posiil să privească toată situaia +ntr%un mod ne!ativist, total !re$it.
51 IDENTIFI(AREA DATELOR NE(ESARE (ARE UR6EA3) A FI (OLE(TATE2 6etodele "#o"u%e "ent#u colecta#ea datelo# nece%a#e2 In%t#umente de luc#u "r fi utile# interviul, auto%caracterizarea, testele psiolo!ice (pentru aptitudini, interese, personalitate), e'erciii de autocunoa$tere, e'erciii pentru stailirea oiectivelor $i a unui plan de aciune +n ceea ce prive$te cariera, 4ocul de rol, simularea.
$#ocedu#! de luc#u2 niial are loc un interviu cu suiectul6
"poi, i se cere clientului să se auto%caracterizeze6 3n continuare, i se aplică teste psiolo!ice pentru aptitudini, interese, personalitate6 "poi este supus $i unor e'erciii practice# e'erciii de autocunoa$tere6 e'erciii pentru stailirea oiectivelor $i a unui plan de aciune +n ceea ce prive$te cariera6 4ocuri de rol6 simularea unei situaii de viaă c*t mai apropiată de realitate. 3i ofer un feedac7 după toate aceste proe, ceea ce am oservat +n acest timp, pun accent pe punctele sale forte, pe toate lucrurile pozitive pe care le%a realizat +n cadrul $edinei $i +l spri4in +n decizia pe care o va lua +n ceea ce prive$te cariera sa.
7u%ti8ica#ea ale'e#ilo#2 nterviul este necesar, ca prim pas, pentru aflarea a c*t mai multor date despre suiect, despre prolema acestuia, motivul pentru care a venit la consiliere, a$teptările sale de la consilier etc. "stfel, acesta din urmă +$i poate face o ima!ine, o idee despre client $i prolema sa, formul*ndu%$i astfel ni$te ipoteze de la care să pornească $i pe care să le testeze pe parcurs. "uto%caracterizarea clientului a4ută consilierul să oserve viziunea suiectului despre propria persoană, modul +n care se percepe pe sine, calităile $i defectele percepute, care din cele două predomină, nivelul stimei de sine etc. 8estele psiolo!ice +l a4ută pe client să afle mai multe despre propriile ailităi, despre posiile laturi ale sale de care proail nu a fost con$tient. onsilierul, după aflarea rezultatelor testelor, este ine să%l +ncura4eze pe suiect, să pună accentul pe punctele sale forte reie$ite prin intermediul testelor $i eventual, să%i prezinte diferite direcii pe care le%ar putea urma +n cariera sa, +n funcie de competenele sale. E'erciiile practice +l a4ută pe client să se cunoască mai ine pe sine, mai profund, iar pe consilier să oserve comportamentul $i atitudinile suiectului +n diferite situaii create $i modul +n care +$i pune +n practică ailităile de care dispune.
91 $LAN DE INTERVEN:IE2 "$ utiliza ca model de consiliere, 6odelul ;n < eta"e (nd apud Erdei, 2009)#
&
a1 De8ini#ea "#o4lemei clientului2 3n această primă etapă, utilizez instrumentele de lucru pentru a colecta datele despre clientul meu. ai +nt*i are loc interviul pentru a afla c*t mai multe lucruri despre client, despre motivul pentru care a venit la consiliere, despre prolema lui etc. "poi, +l ro! să se auto% caracterizeze, pentru a putea oserva perspectiva acestuia +n ceea ce prive$te propria persoana. 3i ofer, +n continuare, teste psiolo!ice pentru a vedea nivelul ailităilor sale, caracteristici ai personalităii, interese. "poi, +l supun unor e'erciii practice pentru a putea verifica toate datele colectate p*nă acum, pentru a vedea cum reacionează +n diferite situaii $i pentru a%l a4uta să se cunoască mai ine pe sine. Prolema, din perspectiva clientului, este următoarea# nu $tie cum să%$i !ăsească un loc de muncă +n care să se descurce $i datorită căruia să nu se mai simtă inutil. Prolema posiilă# stima de sine scăzută, ne+ncredere +n forele proprii.
41 Am"li8ica#ea "e#%"ecti+ei2 Este foarte posiil ca perspectiva prin care clientul prive$te viitorul să fie una ne!ativă. 3l a4ut să%$i scime această perspectivă, pun*nd accent pe punctele sale forte +n ceea ce prive$te ailităile sale, descoperite +n urma metodelor folosite anterior. "stfel, prin punerea acestora +n practică, precum +n e'erciiile practice la care a fost supus, el poate vedea c*t este de pre!ătit pentru diferite situaii $i +i va scădea an'ietatea +n ceea ce prive$te ale!erea unui loc de muncă potrivit. 3l susin +n iniierea unor noi perspective pentru analizarea viitorului său, de e'emplu, raport*ndu%se la nivelul cuno$tinelor, aptitudinilor sale, deinute ciar +n acest moment.
c1 Fo#mula#ea o4iecti+elo#2 :iectivul de scurtă durată ar fi punerea +n practică a ailităilor $i deprinderilor sale. :iectivul de lun!ă durată ar putea fi mulumirea de sine, datorată muncii depuse +n timp $i aprecierii acesteia.
d1 Ela4o#a#ea "lanului de acţiune2 5
3l supun diferitelor 4ocuri, e'erciii, aplicaii +n a$a fel +nc*t să%$i poată e'ersa c*t mai multe ailităi, deprinderi, cuno$tine pe care le deine. 3i ofer diferite tipuri de situaii prolematice spre a%l lăsa să caute sin!ur soluii pentru rezolvarea acestora, apoi +l ro! să le treacă pe o foaie de *rtie, ca mai apoi să se otărască, prin clasare, asupra celei mai une soluii din punctul său de vedere. upă aceea, +i cer să ar!umenteze soluia aleasă $i +l susin +n ideile sale. upă terminarea acestei faze +l +ntre ce competene consideră că a utilizat $i +n ce mod, pentru soluionarea situaiei prolematice respective. 3l +ncura4ez, +l apreciez pentru lucrurile pozitive realizate. 3n continuare, +i prezint o listă cu c*t mai multe tipuri de 4ouri $i ceea ce presupun, +n mare, $i +l las c*t timp are nevoie pentru a reflecta asupra acelora $i asupra competenelor sale, pentru a vedea ce anume i s%ar potrivi mai ine. e asemenea, +l +ncura4ez să pună accentul +n primul r*nd pe acele 4ouri care i%ar face o plăcere mai mare, care i%ar aduce o satisfacie mai importantă. 3n final, +l susin, +l spri4in indiferent de decizia luată $i +i amintesc faptul că el sin!ur a reu$it să !ăsească soluia potrivită prolemei sale.
e1 E+alua#ea =i u#m!#i#ea #eultatelo#2 3n această etapă, +ncerc să mă asi!ur de faptul că va folosi +n continuare tot ce a +nvăat +n cadrul consilierii. 3l +ntre cum se simte +n acest moment, dacă simte vreo scimare +n modul de a vedea lucrurile. 3l +ntre ce va face +n continuare, dacă +$i va căuta un loc de muncă +n funcie de aptitudinile sale, care acum le%a con$tientizat +n mare măsură. 3l asi!ur că vom ine le!ătura $i, peste un timp stailit, ne vom +nt*lni din nou pentru a vedea ce s%a mai +nt*mplat, dacă planul a avut efectul a$teptat sau nu.
7u%ti8ica#ea "lanului ela4o#at2 "m ales acest model +n 5 etape, +ntruc*t mi s%a părut foarte ine structurat $i foarte potrivit cazului pe care l%am avut eu de studiat. ;espect*nd +ntocmai pa$ii afereni modelului +n cauză, am putut identifica prolema clientului, care +l macină, $i de asemenea, adevărata prolemă cu care se confruntă, pe care +nsă nu o con$tientizase la +nceput. Pornind de la prolema identificată, am putut să%l a4ut, respect*nd fiecare etapă, +n ordine, pun*nd accent e'act
pe ceea ce era nevoie, adică pe scimarea viziunii clientului asupra lucrurilor, pe +ntărirea +ncrederii sale +n forele proprii, folosind $i oiectivele formulate, pentru a staili intervenia optimă. e asemenea, pot spune că planul a avut un efect pozitiv asupra clientului, a4ut*ndu%l să iasă din impasul +n care se afla, datorită faptului că o perioadă lun!ă de timp s%a preocupat doar de sănătate, lăs*nd la o parte toate lucrurile ce in de personalitatea, aptitudinile sale, nevoile de realizare etc, iar de acum +nainte, fiind din nou con$tient de toate competenele sale, va fi capail să se aprecieze la adevărata valoare, ceea ce%i va aduce multe realizări pe toate planurile, +n special +n carieră.
<1 DIS(U:II2 3n acest caz, se poate oserva că predominana cea mai mare a fost a factorilor individuali implicai, mai e'act a stimei de sine care avea un nivel redus la clientul meu, ceea ce a determinat $i distorsionarea ima!inii despre sine, $i o autoeficacitate percepută de asemenea, +ntr%un mod ne!ativ. "ceste lucruri i%au provocat cele mai mari dificultăi, loc*ndu%l oarecum, astfel +nc*t el nu s%a simit capail să !ăsească sin!ur un domeniu +n care să poată lucra eficient, $i care să%i aducă $i satisfacie. ar, pe măsură ce am lucrat +n cadrul consilierii la aceste dimensiuni, se poate oserva cum treptat, suiectul a reu$it să ia decizii pe cont propriu, fără teamă, +n final el fiind con$tient de capacităile $i de valoarea sa $i apreciindu%se c*t mai corect. onform teoriei lui uper, suiectul meu a fost locat +n apropierea finalului celei de%a % a etape, cea de stailire (25%&& ani), datorită accidentului avut la locul de muncă, la v*rsta de &2 de ani, ceea ce l%a determinat +n final să se pensioneze pe caz de oală. "4uns la v*rsta de &5 de ani, termin*nd tratamentul, el dore$te să lucreze din nou, deoarece se simte inutil +n acest stadiu. 3n mod normal, la această v*rstă se află de4a la +nceputul etapei a &%a, adică cea de meninere (&5%& ani), +nsă a4uns aici, el nu este mulumit, +ntruc*t nu a eneficiat de timpul necesar pentru utilizarea e'perienei do*ndite de%a lun!ul anilor +n meseria sa, pierz*nd ani de muncă. e asemenea, pensionarea timpurie pe motiv de oală, mult mai devreme dec*t ar fi fost normal (ideal era pe la sf*r$itul etapei de meninere sau +nceputul celei de declin), este posiil să%i fi indus un anumit nivel de depresie care să%i afecteze +n primul r*nd ima!inea de sine $i apoi, celelalte dimensiuni. "stfel, el a a4uns +n cea de%a &%a etapă de viaă +n ceea ce prive$te cariera $i s%a simit frustrat. e aceea, a fost nevoie +n cadrul consilierii, să se pună accentul +n primul r*nd <
pe cre$terea stimei sale de sine $i pe +ncrederea +n forele proprii. "poi, prin diferite metode a fost necesar să i se reamintească toate ailităile, competenele de care dispune $i de care proail a uitat pentru că nu le%a utilizat +n timpul +n care a fost olnav.
01 (ON(LU3II2 Parcur!*nd acest studiu, este important de remarcat faptul că noi, ca $i consilieri, treuie să +ncercăm să privim mai departe, deci +n spatele prolemei prezentate de către client, pentru a identifica adevărata prolemă a acestuia, care +l menine +ntr%un impas. "stfel, ne vom construi planul de aciune +n funcie de ceea ce presupune rezolvarea prolemei reale. Pentru a afla prolema, este necesar să folosim diferite metode pentru colectarea datelor despre client, interpretarea acestora $i de asemenea, intuiia. =n alt lucru esenial este să căutăm un fundament teoretic relevant pentru cazul pe care +l avem de studiat. "cesta ne a4ută să +ncadrăm cazul respectiv +ntr%o anumită teorie, pentru a avea astfel un punct de pornire +n analiza $i apoi +n soluionarea acestuia. esi!ur, doar teoria nu este suficientă, este nevoie +n mai mare măsură $i de e'periena, intuiia $i profesionalismul nostru, +n calitate de consilieri +n carieră. Prin urmare, este nevoie să ne folosim toate cuno$tinele, aptitudinile, să utilizăm literatura de specialitate, materialele la care putem avea acces $i să ne implicăm cu adevărat, c*t de mult putem, pentru a4utarea oamenilor aflai +n dificultate $i care ne cer a4utorul. >imic nu ne poate aduce o satisfacie $i o mulumire mai mare dec*t sentimentul că am dat tot ceea ce am putut din noi $i +n final am reu$it să readucem un suflet rătăcit la suprafaă.
?
(U$RINS2 /1 Int#oduce#e
5
1 $#eenta#ea %u4iectului
9
51 Identi8ica#ea datelo# nece%a#e ca#e u#mea! a 8i colectate
<
91 $lan de inte#+enţie
>
<1 Di%cuţii
/.
01 (oncluii
//
*i4lio'#a8ie
//
9
*I*LIOGRAFIE 1. Erdei, .. (2009). Consilierea carierei. Suport de curs. 2. @i!ău, . et all. (200). Consilierea carierei adultilor . Aucuresti# E entrul >ational de ;esurse pentru :rientare Profesionala.
10
