Consumul de energie pentru activitatea musculara reprezinta cea mai importanta cauza a cresterii consumului energetic a organismului. La necesarul metabolismului bazal se adauga: • -intre 250- 350 kcal in 24 de ore pentru necesitatile igienice zilnice; • -intre 300- 400 kcal ( 24 de ore pentru deplasare in afara locuintei); • -intre 75-400 kcal ( 24 ore pentru diferite solicitari fizice. Consumul de energie este cu atat mai mare cu cat activitatea fizica este mai intense. Consumul de energie depinde de urmatorii factori: 1. numarul de grupe musculare angajate in efort; 2. volumul grupelor musculare; 3. viteza cu care se contracta muschii pe unitatea de timp; 4. valoarea raportului intre efort si pauza; 5. masa corporala; 6. sarcina care trebuie deplasata. In societatea actuala industrializata consumul energetic este in functie in special de activitatea din timpul liber decat cea din timpul activitatii profesionale. Necesarul de energie pentru mentinerea homeotermiei In conditii de temperatura scazuta organismul isi reduce pierderile caldura prin vasoconstrictie cutanata si isi intensifica termogeneza. Temperatura crescuta a mediului ambiant determina intensificarea circulatiei, respiratiei si a secretiei sudorale influentand termoliza. Aceste reactii de termogeneza si termoliza sunt insotite de cresterea consumului energetic, Se recomanda ca pentru fiecare scadere cu 10ºC a mediei termice anuale sa se creasca aportul energetic alimentar cu 3%, iar in cazul cresterii temperaturii, ratia alimentara sa fie diminuatat cu 5%. Necesarul energetic in anumite stari fiziologice Graviditatea este o stare fiziologica care solicita organismul femeii din punct de vedere energetic. Pe intreaga perioada se apreciaza ca fiind necesara suplimentarea aportului energetic cu circa 80.000 kcal distribuite astfel: • 150 kcal/zi in primul trimestru (3 luni) • 350 kcal/zi in urmatoarele doua trimestre Pentru femeile care alapteaza secretia zilnica de lapte matern este in medie de 850 ml si corespunde unei valori energetice de 612 kcal.Femeia trebuie sa primeasca acest echivalent prin aportul alimentar. Necesarul energetic la copii si adolescenti Laptele matern reprezinta alimentul ideal pentru noi-nascuti si sugari deoarece satisface in totalitate nevoile nutritionale in primele luni de viata. Un copil alimentat cu lapte matern creste in greutate mai bine decat cu oricare alta alimentatie. Necesarul energetic mediu al copiilor din primul an de viata este de 112 kcal/kg si pe zi. Copiii si adolescentii prezinta parcularitati fata de necesitatile ale adultilor deoarece prezinta un metabolism mai crescut ca urmare a vitezei sporite a reactiilor biochimice a sintezei de substante organice noi, a pierderilor mari de caldura in procesul de termoreglare (raportul dintre suprafata si greutatea corporala este mai mare decat cel al adultului), cei mai mici fac mai multa miscare decat adultul. Efectele aportului neadecvat de energie • Subalimentatia • Supraalimentatia
1.Subalimentatia Alimentele ingerate nu aduc continutul adecvat de energie si determina organismul sa elibereze energie din propriile tesuturi (din grasimea de rezerva, din tesutul muscular, viscerele parenchimatoase . In urma acestei situatii apar perturbari in organism: -incetinirea ritmului de crestere la copii; -scaderea in greutate -reducerea volumului maselor musculare, iar in ultimul stadiu casexia. Subalimentatia prin insuficienta de alimente este rar intalnita in tarile cu stare economica buna iar cazurile care se inregistreaza in aceste tari se explica prin diverse imbolnaviri: • boli insotite de diaree, varsaturi, isuficiente enzimatice, hepatite si pancreatite cronice, neoplasme, tuberculoza, intoxicatii cronice, anorexie mentala. 2.Supraalimentatia Poate avea o forma: • absoluta prin abuzuri alimenatre • relativa (reducerea cheltuielilor de energie) Hiperconsumul de alimente este favorizat de insusirile senzoriale atragatoare a multor preparate culinare. Pentru oamenii foarte ocupati timpul cat stau la masa este o deconectare. Pe anxiosi mancarea ii poate calma. Cei cu esecuri in viata profesionala sau sentimentala gasesc un refugiu si o compensare intr-o masa copioasa. Reducerea cheltuielilor de energie este determinata pe de o parte de sedentarismul vietii moderne ce se apropie de nivelul metabolismului de repaos si pe de alta parte de consumul unor produse alimentare concentrate, rafinate, hipercalorice. Pentru a se putea pastra echilibrul intre energia cheltuita de organism si aportul de energie prin alimente trebuie redus consumul. Ambele situatii de supraalimentatie pot duce la instalarea obezitatii. Obezitatea – in ultimele decenii este o boala cronica si cu larga raspandire in masa populatiei. Boala se caracterizeaza prin cresterea masei de tesut adipos a organismul avand drept consecinta cresterea unui surplus ponderal de peste 20% din greutatea ideala si implicatii asupra conditiei estetice, cu implicatii psihosociale si biologice a individului. Pentru calcularea greutatii ideale exista diverse formule: a) V − 20 Gi=50 +0,75 (I-150) + -----pentru barbati 4
Gi=50 +0,9 (I-150) +
Gi-greutatea ideala; I-inaltimea in cm; V-varsta in ani.
V − 20 4
-----pentru femei
b) IMC =
GA I2
IMC -indicele masei corporale; GA –greutatea actuala in kilograme; I – inaltimea in metri. Aprecierea stricta a greutatii corporale fara a se tine cont de contextul chimic al subiectului poate sa de false rezultate de obezitate si ca exemplu persoanele care au o masa musculara bine dezvoltata sau cele care retin apa in organism. Obezitatea se clasifica in fuctie de criterii etiopatogenice, anatomice, chimice si histologice. Cea mai frecventa forma este obezitatea primara. Clasificarea obezitatii: 1. obezitatea primara • familiala( poligenica) A)criterii etiopatogene -cu comportament alimentar abuziv; -cu sedentarism; -mecanisme asociate. • nonfamiliala -fara cauza aparenta (normofagie si absenta sedentarismului) B)criterii anatomice 2. obezitatea androida -predomina mase adipoase la nivelul fetei, a gatului, a toracelui, se intalneste mai frecvent la barbati. 3. obezitatea ginoida -se intalneste mai frecvent la femei si masele adipoase sunt mai bine reprezentate in jumatatea inferioara a corpului. 4. obezitatea mixta sau generalizata -tesutul adipos se dezvolta abundent in tot organismul. C)criterii clinice -obezitatea statica, metabolica, normofagica -obezitatea dinamica, de reglare, hiperfagica D)criterii histologice Obezitatea hipertrofica -consta in crestrea taliei celulelor adipoase, datorita acumularii de trigliceride la nivelul acestora. La femei dupa 20 de ani. Obezitatea hiperplazica -prin cresterea numarului de celule adipoase, incepe in primele luni de viata, la cei supraalimentati la care se adauga si factori generici.
Obezitatea influenteaza functiile organismului Sistemele si aparatele influentate Cardiovascular
Respirator Locomotor
Aparatul genital Ficatul si caile biliare Sistemul nervos central
Modificarile suferite -obezitatea este un factor de risc coronarian, fie se ingroasa peretii vaselor inimii, fie le obtureaza -hipertensiune arteriala -apar tulburari hemodinamice -agaraveaza dispneea -obezitatea se asociaza frecvent cu ateroscleroza sitemica (dureri articulare), cea mai afectataarticulatia coxofemurala. -apar tulburari ale functiei ovariene -apar tulburari morfologice la nivelul celulei hepatice si de dinamica a tractului biliar Stari depresice, tulburari psihosociale.
Indiferent de cauza obezitatii reducerea ponderala se poate obtine printr-o dieta hipocalorica.Tratamentul cuprinde doua perioade: -perioada de slabire; -mentinerea greutatii atinse in urma slabirii. Slabirea trebuie sa fie moderata si constanta.Pentru a duce la normalizarea metabolismului glucidic, lipidic si la scaderea insulinei din sange. Pentru reusita tratamentului trebuie sa se inlature cauza ce a determinat cresterea in greutate indiferent daca este psihologica, tulburare de comportament alimentar sau o cauza energetica. Regimuri restrictive-constau in restrictia calorica si de echilibrare energetica.Un regim restrictiv se bazeaza pe urmatoarele criterii: • sa aiba un nivel caloric redus; • sa fie echilibrat nutritional; • sa fie urmat obligatoriu de regimuri de stabilizare; • sa fie usor de realizat economic. Ratia proteica trebuie sa fie de 1,2- 1,5 g/kg corp/zi, deoarece proteinele au rol plastic.Ratia de lipide trebuie sa fie de 0,7 g/kg corp/zi pentru a evita raportul caloric crescut. Ratia de glucide se va limita la 2-3 g/kg corp/zi pentru un gram proteine. Vitaminele, mineralele si apa se vor asigura in cantitati optime. Sarea se reduce pentru diminuarea apetitului. Alcoolul nu este permis. Regimul alimentar trebuie sa fie alcatuit astfel incat sa asigure o slabire de 0,5-1 kg/saptamana, iar alimentele de baza vor fi: legumele, fructele, carnea slaba, laptele degresat, branza si telemeaua de vaci fractionate in 4-5 mese/zi. Regimurile de stabilizare trebuie respectate un timp cat mai indelungat deoarece adipocitul „golit” de trigliceride emite stimuli ce cresc ingestia de alimente si se opun cresterii cheltuielilor energetice. Hiperplazia apare ca un obstacol peste care nu se poate trece cu regimuri restrictive, iar echilibrarea se realizeaza numai cu regimuri hipocalorice pe termen lung.
Substante nutritive si rolul lor in alimentatie Problema alimentatiei este acoperirea prin alimente a nevoilor care rezulta din permanentele transformari ce stau la baza vietii (metabolismul si catabolismul) Vorbinde de o alimentatie echilibrata, corecta atunci cand alimentele ingerate satisfac calitativ si cantitativ toate nevoile nutritive ale organismului. Alimentele sunt alcatuite din substante nutritive: proteine, glucide, lipide, saruri minerale, vitamine. Valoarea nutritiva a unui produs alimentar este data de continutul sau in substante nutritive, de raportul care exista intre aceste substante, de calitatea lor, de gradul de utilizare de catre organism si de modul in care produsul satisface sub aspect psihic consumatorul. PROTEINELE Cuvantul proteina provine de la grecescul „proteos” care inseamna „primul”/ „primar” referindu-se la importanta lor pentru organismele vii. Functiile proteinelor in organismele vii: • Sunt componentele tesuturilor intrand in strctura tuturor celulelor si iau parte la cresterea si refacerea lor avand rol plastic. • Participa la formarea unor enzime sau fermenti astfel intervenind in desfasurarea tuturor proceselor vitale ale organismului-rol catalitic. • Intra in structura unor hormoni care au rol in reglarea activitatii normale a organismului. • Iau parte la mentinerea echilibrului osmotic si la repartitia apei si a substantelor dizolvate in diferite sectoare ale organismului. • Intervin in procesul de aparare al organismului impotriva microbilor si a toxinelor, participand la formarea anticorpilor-rol de aparare. • Protejeaza organismul contra actiunii toxice a unor substante (poluanti, aditivi alimentari sau produse farmaceutice cu care se leaga transformadu-se in substante lipsite de nocivitate. • In anumite situatii proteinele pot fi arse in organism in scop energetic, acest rol energetic trebuie sa ramana secundar si nu este rational din urmatoarele motive 1. proteinele sunt mai scumpe decat alte substante calorigene (glucide si lipide); 2. nu elibereaza intreaga cantitate de energie continuta in molecula (se transforma in apa, CO2 si uree care mai contine energie) 3. produsii lor finali (uree, acid uric) de catabolism au un oarecare grad de nocivitate si solicita un efort excretor.
