65635522 Carte Nutritie Conf Nutritie Cluj 2010

Conferința Națională de Nutriție Pediatrică


VOLUM DE REZUMATE



REFERATE


,03$&78/62&,$/ù,0(',&$/$/67($72=(,+(3$7,&( NON-ALCOOLICE LA COPIL Prof. Dr. EVELINA MORARU1

1

&OLQLFD,,3HGLDWULH8QLYHUVLWDWHDGH0HGLFLQăúL)DUPDFLH³*U73RSD´,DúL

REZUMAT 6WHDWR]D KHSDWLFă UHSUH]LQWă SULQFLSDOD cauza de afectare a ficatului la úcolari úi adolescenĠi în Ġările dezvoltate, cu o creútere a incidenĠei în paralel cu prevalenĠa alarmantă a obezităĠii la copii în ultimele decade. 0HFDQLVPHOH IL]LRSDWRORJLFH QX VXQW vQFă SH GHSOLQ HOXFLGDWH acumularea de grăsime in ficat, cu prezenĠa semnelor de inflamaĠie úi/sau fibroză fiind în prezent privite din SHUVSHFWLYH SDWRJHQLFH PROHFXODUH FX LPSDFW PHWDEROLF FRPSOH[ /XFUDUHD FRQVLGHUă QRL ipoteze în HYROXĠLD EROLL DOăWXUL GH FHOH FODVLFH HYRFkQG DVWIHO úL SRVLELOLWăĠL GH LQWHUYHQĠie WHUDSHXWLFăvQYLLWRU&RQVWHODĠLDVLQGURPXOXLPHWDEROLFODFRSLOGHFODQúDUHDILEURJHQH]HLFD rezultat al SHUWXUEăULORU PHWDEROLFH LQWHUYHQĠLD VWUHVV-XOXL R[LGDWLY úL UROXO PDMRU DO FHOXOHL VWHODWHHQGRFDQDELQRL]LLHQGRJHQLDGLSRFLWRNLQHOHVXQWHOHPHQWHvQIRFXVSHQWUXDH[SOLFDúL LQIOXHQĠDLVWRULDQDWXUDOăDEROLLSHWHUPHQOXQJ Din punct de vedere social VWHDWR]D KHSDWLFă GHYLQH R UHDOLWDWH DPHQLQĠăWRDUH vQ VSHFLDO vQ FRQGLĠLLOH FUHúWHULL SUHYDOHQĠHL H[FHVXOXL SRQGHUDO OD SRSXODĠLD SHGLDWULFă ,QWHUYHQĠLLOHQXWULĠLRQDOHVHLPSXQvQDFHVWHFD]XULSHQWUXDPLQLPL]DSHFkWSRVLELOHIHFWHOH nedorite pe tHUPHQOXQJ'HDVHPHQHDXQULVFFUHVFXWSHQWUXDSDULĠLDVWHDWR]HLvOSUH]LQWăúL FRSLLLFXGLVOLSLGHPLLFRQJHQLWDOHVDXFHLLQIHFWDĠLFURQLFFX9+& ÌQ FRQGLĠLLOH SDWRORJLLORU PHWDEROLFH FRPSOH[H FX HYROXĠLH úL FRQVHFLQĠH nefavorabile la vârsta pediatrLFă GLDJQRVWLFXO FOLQLF úL SDUDFOLQLF DO VWHDWR]HL KHSDWLFH FX încadrarea într-R HQWLWDWH FRUHFWă LPSXQe PăVXUL HGXFDĠLRQDOH QXWULĠLRQDOH úL FRQGXLWă WHUDSHXWLFăPXOWLGLVFLSOLQDUă SHQWUXDFHúWLSDFLHQĠL


PRINCIPII DE NUTRIIE ÎN SITUAII SPECIALE Mihai Leonida Neamu1, Luminia Dobrot1, Nicolae Bodrug, Bogdan Mehedinu1 1

2

Clinica Pediatrie Sibiu (ef Clinic, Prof. Univ. Dr. Mihai Leonida Neamu) Spitalul Ministerului Sntii, UMF “Nicolae Testemianu” Chiinu, Rep. Moldova

REZUMAT Alimentaia sugarului i copilului sntos i, în mod deosebit a celor bolnavi, necesit cunoaterea unor aspecte/precizri/reglementri care s contureze principiile unei alimentaii sntoase i/sau necesare atât sugarilor i copiilor sntoi, cât mai ales celor bolnavi. În cele urmeaz, conturm principiile de nutriie ale copiilor sntoi i în antitez a câtorva entiti patologice speciale, cum ar fi: Malnutriia protein-caloric, Boala Diareic (acut i cronic), Bolile Hepatice Colestatice, Intolerana i Alergia la Alimente, Sindromul de Intestin scurt i Tulburrile de Malabsorbie, Boala Celiac, Regurgitaiile i Boala de Reflux Gastroesofagian, Boala inflamatorie intestinal. Cuvinte cheie: nutriie, situaii speciale, copii ABSTRACT Infant and health child feeding and, in particular, sick child, require knowledge of aspects/specifications/regulations outlining the principles of healthy eating and/or necessary both healthy infants and children and especially to the sick children. In the following we shape the principles of nutrition of healthy children in contrast to some specific pathological entities such as: protein energy malnutrition, acute and chronic diarrhoea, cholestatic liver disease, food intolerance and food allergy, short intestine syndrome and malabsorbtion disorders, celiac disease, food regurgitation and gastroesophageal reflux disease, inflammatory bowel disease. Key words: nutrition, specific pathology, children


PARTICULARITATI SI DIFICULTĂTI NUTRITIONALE ALE PACIENTULUI ONCO-HEMATOLOGIC Ingrid Miron1, Silvia Dumitras1, L. Miron2, Silvia Dumitras1, Flora Cucer1, Anca Ivanov1, R. Muller1 1

Clinica IV Pediatrie, Spitalul Clinic de Urgente Pentru Copii " Sfanta Maria", UMF Gr.T. Popa, Iasi 2 Clinica de Oncologie Medicala, Spitalul Clinic de Urgenta "Sf Spiridon", UMF Gr. T. Popa Iasi

ABSTRACT Patients with childhood cancer present with many nutritional problems, one being “anorexia cachexia syndrome,” which is the most severe nutritional disorder.. The pathophysiology, nutritional status, treatment recommendations and psychological support for this syndrome are important to be discussed . The fourth most common symptom of childhood cancers is “not eating” so it is an important ongoing problem for children with any cancer. The definition of “anorexia” is loss of compensatory mechanism in feeding, while “cachexia” involves involuntary weight loss, tissue wasting, poor performance and, ultimately, death. Anorexia-cachexia syndrome is a metabolic, protein and calorie malnutrition that becomes more pronounced as the cancer disease continues. This syndrome is associated with poor outcome, high mortality and compromised quality of life. The pathophysiology involves a disruption of leptin regulation from the adipose tissue, along with abrupt changes in cytokine production. A decrease in neuropeptides along with aberrant melanocortin signaling aggravates the anorexia. Alterred carbohydrate, lipid and protein metabolism occurs, associated with gastrointestinal dysfunction. The nutritional aspects include arthropometric, biochemical, clinical and dietary aspects. Pharmacologic treatment goals are discussed: hypercaloric feeding, glucocorticoids, megestrol acetate (Megace), cyproheptadine, metoclopramide, cannabinoids, branched chain amino acids, eicosapentanoic acid (fish oils), 5-deoxy-5 fluoridine and a host of others. Treatment failures can also occur, so it is important to know when to consider psychological referral and therapy involving parent, child and family, which can be key to treating this difficult nutritional syndrome.


TRATAMENTUL CONSERVATOR NEFARMACOLOGIC AL REFLUXULUI GASTROESOFAGIAN PEDIATRIC. - DATE ACTUALE1

Dr.Victoria Hurduc1'U'RLQD3OHúFD1, Dr. Luiza Bordei1

Clinica de Pediatrie Dr. “ Victor Gomoiu”, UMF Ǝ&DURO'DYLODƎ%XFXUHúWL

Rezumat Refluxul JDVWURHVRIDJLDQ 5*( VLPSOX VDX FRPSOLFDW UHSUH]LQWă FHD PDL IUHFYHQWă DIHFĠLXQH HVRIDJLDQă SHGLDWULFă 'LVWLQFĠLD GLQWUH 5*( RFD]LRQDO úL FHO SDWRORJLF FRQVWLWXLH R SURYRFDUH FRQWLQXă SHQWUX SUDFWLFLHQL GDWRULWă QXPăUXOXL PDUH GH VLPSWRPH FOLQLFH WLSLFe sau atipice, QHVSHFLILFHYDULDELOHvQIXQFĠLHGHYkUVWăúLIRUPDFOLQLFă0DQDJHPHQWXODPEHORUWLSXULGH5*( SHGLDWULF LQFOXGH PăVXUL FRQVHUYDWRDUH QHIDUPDFRORJLFH FDOPDUHD SăULQĠLORU PRGLILFăUL GLHWHWLFHWHUDSLHSRVWXUDOă úLIDUPDFRORJLFHDVRFLDWHvQDQXPLWHFD]XULFXPăVXULFKLUXUJLFDOH &RPSRQHQWHOH WUDWDPHQWXOXL FRQVHUYDWRU QHIDUPDFRORJLF VXQW PLMORDFH WHUDSHXWLFH GH SULPă OLQLHQHLQYD]LYHúLFRQYHQDELOHHILFLHQWHvQGHRVHELODVXJDULúLFRSLLLPLFL5ROXOEHQHILFDPSOX controversat al tratamHQWXOXLQHIDUPDFRORJLFHVWHDWHVWDWSULQSUH]HQĠDVDvQHWDSDSUHOLPLQDUăD DUERUHOXL GHFL]LRQDO XWLOL]DW vQ DPEHOH IRUPH GH UHIOX[ JDVWURHVRIDJLDQ LQGLIHUHQW GH YkUVWă $XWRULL WUHF vQ UHYLVWă GDWHOH DFWXDOH SULYLQG PDQDJHPHQWXO QHIDUPDFRORJLF DO 5*( SHGLatric, VLPSOX úL FRPSOLFDW FRQIRUP PHGLFLQHL ED]DWH SH GRYH]L vQ DFRUG FX FHO PDL UHFHQW &RQVHQV LQWHUQDĠLRQDOUHDOL]DWGH(63*+$1úL1$63*+$1 Cuvinte cheie: reflux gastroesofagian, tratament conservator nefarmacologic, copii.


THE NORMAL GUT MICROBIOTA - IS AN INTEREST-BASED FRIENDSHIP ALWAYS BENEFICIAL? Daniela Elena Serban1 1

Second Department of Pediatrics, University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca, Romania

Introduction The normal intestinal microflora (microbiota) represents a complex, dynamic, and diverse collection of microorganisms, which usually inhabit the gastrointestinal tract16. Normally, between this flora and the human host a mutually beneficial long-term symbiotic relationship is established, where the host contributes essential nutrients necessary for the survival of the microbiota and the latter fulfills multiple roles in host nutrition and development. Several achievements have recently converged to renew interest in studying the normal gut microbiota: the development of molecular methods of studying the microbial communities, the improved understanding of host-microbe interactions in health and disease and the potential for therapeutic manipulation of the microbiota. Molecular technologies of studying the microbiota Since most bacterial species cannot be cultured, over the past 10 years sophisticated „culture independent” methods have been developed9. Most of them have so far targeted 16S ribosomal RNA (rRNA) gene sequences (extracted from faeces or intestinal biopsies)19: dot-blot hybridization; fluorescent in situ hybridization, sometimes combined with epifluorescent light microscopy or flow cytometry; polymerase chain-reaction combined with denaturing- or temperature-gradient gel electrophoreses (PCR-DGGE/PCR-TGGE); quantitative real-time PCR; 454-pyrosequencing 16S RNA2,6(review); DNA microarrays10. Reports on the assessment of the gut microbiota have to be carefully evaluated, based on the study design and population size, as well as in the frame of advantages and limitations of the technologies and the site concerned – luminal or surface-adherent flora2. Metagenomic analyses screen the entire genome of the microbial community (the microbiome), studying the structures and functions of microbial communities, as well as their interactions with the habitats they occupy. According to this approach, humans are actually „superorganisms”, whose genome is the sum of genes of their own genome and of the microbiome. Moreover, our metabolic features are also the sum of our own and microbial characteristics (metabolome)11. Composition of the gut microflora Human gut contains 10 times more bacteria (1014) than eukaryotic cells in the entire human body5. This gut flora has around 100 times as many genes in aggregate as there are in the human genome12. A very complex metagenomic study showed in March 2010 that gut microflora comprises 1000-1500 species. Over 99% of the genes are bacterial, the remainder being mostly archaeal, with only 0.1% of eukaryotic and viral origins. They also have shown the existence of a common core between humans, 75 species being common to >50% of individuals and 57 species common to >90%12. Another very recent 16S rRNA-based study has detected, as well, a common bacterial species ‘core’, shared among at least 50% of individuals18. The most frequent phyla are represented by: Firmicutes, 30.6-83% (Clostridium, Ruminococcus, Eubacterium, Dorea, Peptostreptococcus, Peptococcus, Lactobacillus); Bacteroidetes, 8-48% (Bacteroides); Actinobacteria, 0.7-16.7% (Bifidobacterium), and Proteobacteria, 0.1-26.6% (Enterobacteriacee)2,18. The most common genera of fungi include Candida and Saccharomyces. The content of bacteria increases from mouth (less than 200 species) to the colon (bacteria reaching 1010-1012/g of luminal content).


Beneficial roles of the gut flora on human host Microbiota mediates many key functions, some of them not being able to be achieved by the gut tissue alone. They fulfill protective mechanisms (against pathogens); structural effects (growth and development of the epithelial barrier, stimulation of intestinal angiogenesis, modulation and development of the immune system); metabolic functions (vitamin synthesis - biotin, folate and vitamin K; fermentation of non-digestible carbohydrates to produce short chain fatty acids; regulation of host fat storage1; protein fermentation; biliary acids, xenobiotics and dietary carcinogens degradation; ion absorption9,16); antialgic effects13. Factors influencing the composition of gut microflora In neonates, gestational age, mode of delivery, faecal and vaginal bacteria of maternal origin, sanitary conditions, geographical distribution of bacterial species, maternal dietary intake, and baby’s diet are important factors. Numerous studies have found a predominance of Lactobacilli and Bifidobacterium, respectively a more diverse flora, including Bacteroides, Bifidobacterium, Staphylococci, E coli, and Clostridia, in the stool of breast-fed infants relative to formula-fed infants4. However, on the one hand, these reports are controversial, on the other hand, with the advent of probiotic and/or prebiotic-enriched formulas, the differences in the stool flora may not vary that much. Later on, other factors can influence the composition of microbial gut communities: age, sex, diet, various conditions of the host (including immune functions and genetic background), bacterial mucosal receptors, emotional stress, and drugs7,10. Deleterious effects of the gut microbiota Some components of the indigenous flora possess harmful properties. When the delicate ecological balance between pro-health and anti-health organisms is perturbed by various factors5, the interest-based friendship between flora and host is broken. Various diseases, from infections, to degenerative, inflammatory, immune, and allergic disorders may appear. However, it is very difficult to asses if the changes in the microbiota are cause or effect of these diseases. We present recent data regarding the changes in microbiota after massive antibiotherapy and also in diseases, such as: allergic disorders, irritable bowel syndrome, celiac disease, obesity, cancer. We emphasize some very recent findings in Crohn’s disease (CD), concerning the low levels of Fecalibacterium praunitzii17 and also the growing role attributed to the loss of tolerance to Candida albicans (ALCA, AMCA, ACCA antibodies)14. Also, according to many studies, the more numerous the antibodies against infectious antigens (OmpC, I2, cBir1 and/or those of Candida albicans), the more complicated the course of the disease is3,15. Metagenomic and metabolomic profiling of the microbiota have also shown important differences between CD, ulcerative colitis and healthy controls8. Directions for the future We are only just beginning to understand and appreciate the many roles that these microbes play in human health and development. That is why in 2007, the National Institutes of Health, aiming to identify and characterize the microorganisms found in association with healthy and diseased status, initiated The Human Microbiome 5-year Project. In addition, the beneficial effects of some strains/deleterious contribution of others certainly sustain the rationale for therapeutic manipulation of enteric bacteria using pharmabiotics. Selective bibliography: 1.

Bäckhed F, Ding H, Wang T, et al. The gut microbiota as an environmental factor that regulates fat storage. Proc Natl Acad Sci U S A 2004; 101(44): 15718-23.


ROLUL OLIGOELEMENTELOR I11875,ğ,( N. Miu1, G. Domnariu1 1

UMF „Iuliu HaĠieganu” Cluj Napoca, Cl. Pediatrie II Cluj Napoca

REZUMAT &X H[FHSĠLD PDJQH]LXOXL LQWHUSUHWDW vQ XOWLPLL DQL FD PDFURHOHPHQW D ILHUXOXL úL LRGXOXL oligoelementele au dobândit proJUHVLYXQUROGHRVHELWGHLPSRUWDQWvQGRPHQLXOQXWULĠLHLDELD în perioada ultimilor 20 de ani. ,PSRUWDQĠDGHILFLWHORUQXWULĠLRQDOHFXWRWXOGHRVHELWăvQ]RQHOHLQGXVWULDOL]DWHFXWRWDSRUWXO FDORULFúLSURWHLFVXILFLHQWDGHYHQLWPDQLIHVWăGDUDGHVHRULVODEHVWLPDWă 0LFURHOHPHQWHOHSRWILDEVHQWHvQDOLPHQWDĠLDFXUHQWăGLQFDX]DFDQWLWăĠLORUIRDUWHPLFLvQVRO în unele regiuni (seleniu în Finlanda, de ex.), din cauza pierderilor lor în cursul proceselor LQGXVWULDOHGHSUHSDUDUHHSXUDUHúLFRQVHUYDUH 3H OkQJă )LHU úL ,RG FHOH PDL LPSRUWDQWH ROLJRHOHPHQWH FX URO IL]LRORJLF LPSRUWDQW úL FX SRVLELOHVWăULGHFDUHQĠăODRPVXQW Seleniu, Cupru, Zinc, Molibden, Crom, Mangan. Carenta de Seleniu se poate manifesta de la cardiomiopatie necrozanta la miopatie periferica, modificari de fanere, anemie, neutropenie. Seleniul are activitate anti-tumorala dovedita si scade riscul afectiunilor cardio-vasculare degenerative. Carenta de cupru se poate manifesta prin anemie hipocromă rezistentă la fier, neutropenie, iar în forma congenitală (Sdr. Menkes) prin deteriorare mentală, hipotermie, cheratinizare defectuasă a părului. Carenta de Zinc se manifestă prin retard al creúterii, retard pubertar la băieĠi, leziuni cutanate, manifestări oculare, diaree prelungită, predispozitie la infecĠii. CarenĠD de Crom se asociază cu pierdere în greutate, toleranĠă scăzută la glucoză. Manganul este important în structura unor enzime necesare sintezei mucopolizaharidelor, deficitul la păsări se manifestă prin forme de chondrodistrofie, la om nu s-au demonstrat sindroame carenĠiale.


335,1&,3,,'(1875,ğ,(Ì108&29,6&,'2=Ă),%52=Ă &+,67,&Ă 1

Prof dr Liviu Pop1, Dr Zagorca Popa2 Clinica II Pediatrie – 80)Ä9LFWRU%DEHú´7LPLúRDUD 2 &HQWUXO1DĠLRQDOGH0XFRYLVFLGR]ă7LPLúRDUD

REZUMAT

6WDWXVXOQXWULĠLRQDOEXQUHSUH]LQWăXQIDFWRUSUHGLFWLYVHPQLILFDWLYDOVXSUDYLHĠXLULLEROQDYLORU FX PXFRYLVFLGR]ă 09 ([LVWă R FRUHODĠLH VWUkQVă vQWUH JUHXWDWHD FRUSRUDOă úL IXQFĠLD SXOPRQDUă3UREOHPHOHGHQXWULĠLHODEROQDYLLFX09YL]HD]ăXUPăWRDUHOHDVSHFWHQXWULĠLDúL FUHúWHUHDEROQDYLORUFX09UHVSHFWLYSUHYHQLUHDPDOQXWULĠLHLGHILQLUHDúLHYDOXDUHDVWăULLGH QXWULĠLH LGHQWLILFDUHD IDFWRULORU FDX]DOL SHQWUX GHILFLWXO QXWULĠLRQDO HYDOXUHD GHILFLWXOXL vQ PLFURQXWULHQĠL8QVHJPHQWLPSRUWDQWvQSODQXOWHUDSHXWLFQXWULĠLRQDOvOUHSUH]LQWăLQWHUYHQĠLD QXWULĠLRQDOă,QWHUYHQĠLLOHFRQVWDXvQWUDWDPHQWXOFRPSRUWDPHQWDOVXSRUWXOSVLKRORJLFVIDWXUL GLHWHWLFHVXSOLPHQWDUHRUDOăDOLPHQWDUHSULQVRQGăJDVWURVWRPăDOLPHQWDĠLHSDUHQWHUDOă &XYLQWHFKHLHPXFRYLVFLGR]ăQXWULĠLHLQWHUYHQĠLHQXWULĠLRQDOă NUTRITION MANAGEMENT IN CYSTIC FIBROSIS ABSTRACT Good nutritional status is a significant predictive factor of survival of patients with cystic fibrosis (CF). There is a strong correlation between body weight and lung function. The problems of nutrition in patients with CF covers the following aspects: nutrition and growth in MV patients, respectively, prevent malnutrition, definition and assessment of nutritional status, identify causative factors for nutritional deficiencies, assessment of deficiency in micronutrients. An important segment in terms of nutritional therapy is the nutritional intervention. Interventions consist of behavioral therapy, psychological support, dietary advice, extra oral food by the probe, gastrostomy, parenteral nutrition. Key words: cystic fibrosis, nutrition, nutritional therapy


DIETA VEGETARIANA LA COPIL SI ADOLESCENT. VEGETARIAN DIET FOR CHILD AND ADOLESCENT. Corina Cazan1 1

Clinica Pediatrie, Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu

REZUMAT 'LHWDYHJHWDULDQăODFRSLODVLJXUăQHFHVDUXOGLHWHWLFUHFRPDQGDWúLVXVĠLQHFUHúWHUHDGH]YROWDUHD úL VWDUHD GH VăQăWDWH 'LHWD YHJHWDULDQă HFKLOLEUDWă HVWH DGHFYDWă SHQWUX FRSLO úL DGROHVFHQW $OLPHQWDĠLD QDWXUDOă H[FOXVLYă D VXJDUXOXL GLQ PDPă FX GLHWă YHJHWDULDQă HFKLOLEUDWă HVWH VXILFLHQWă SHQWUX FUHúWHUH úL GH]YROWDUH QRUPDOă vQ SULPHOH OXQL GH YLDĠă 'LHWD YHJHWDULDQă VWULFWăH[SXQHODULVFSULQGHILFLHQĠăvQQXWULHQĠLúLDQXPHILHUFDOFLX]LQFYLWDPLQD'YLWDPLQD %úLDPLQRDFL]LHVHQĠLDOL&XYLQWHFKHLHGLHWăYHJHWDULDQăFRSLODGROHVFHQW

ABSTRACT Vegetarian diet for children need to support normal growth, development and health and to cover dietary reference intakes. Well-balanced vegetarian diet is appropriate for children and adolescents. Exclusive breastfeeding by vegetarian mothers consuming well-balanced diets is sufficient for normal growth and development during the first 6 months of life. Strict vegetarian diet may be at risk of several nutrition deficiencies such as iron, calcium, zinc, vitamin D and B12 and essential amino acids. Key words: vegetarian diet, children, adolescents. 3ULQFLSLLOH DOLPHQWDĠLHL VXJDUXOXL úi copilulXL VXQW DFFHSWDWH FD SULQFLSLL úWLLQĠLILFH úL SUDFWLFH &ULWHULXO úWLLQĠific face referire la respectarea necesarului recomandat pentru aportul energetic, DSRUWXO vQ PDFUR úL PLFURQXWULHQĠL FDUH VXVĠLQ FUHúWHUHD úL GH]YROWDUHD FRUHVSXQ]ăWRDUH Yvrstei. Criteriul practic face referire la obiFHLXULDOLPHQWDUHUHJLRQDOHQDĠLRQDOHVWDUHDVRFio-HFRQRPLFă QLYHOHGXFDĠLRQDOúLQXvQXOWLPXOUvnd pUHIHULQĠHOH FRSLOXOXL American Dietetic Association $'$ GHILQHúWHGLHWDYHJHWDULDQă sau lacto-ovoYHJHWDULDQă ca un regim care nu include carnea, SUHSDUDWHOHGLQFDUQHúi fructe de mare (2).


9,7$0,1,=$5($&23,/8/8,Ì175(0,7ù,5($/,7$7( Prof. Dr. EVELINA MORARU1

1

&OLQLFD,,3HGLDWULH8QLYHUVLWDWHDGH0HGLFLQăúL)DUPDFLH³*U73RSD´,DúL

REZUMAT Vitaminele („amine vitale”) UHSUH]LQWă molecule organice foarte mici necesare proceselor fiziologice din organism, majoritatea nefiind sintetizate de organismul uman H[FHSĠLHYLWDPLQD'.%ELRWLQD . ImportanĠD YLWDPLQHORU D IRVW VXEOLQLDWă vQFă GLQ DQWLFKLWDWH GDU GHPRQVWUDUHD UROXOXLHVHQĠLDODODFHVWRUDvQSUHYHQLUHDXQRUEROLa avut loFvQDGRXDMXPăWDWHDVHFROXOXLDO XVIII-lea; abia în 1912 biochimistul polonez Casimir Funk OHUHXQHúWHúLOHGHWDOLD]ăSHQWUX SULPDGDWăvQWU-XQWUDWDWúWLLQĠLILF Vitaminele sunt furnizate de alimente (vitamine naturale) sau de suplimente nutritive (vitamine de sinteză); nu există aliment care să le conĠină în totalitate. Un organism SRDWHVXSUDYLHĠXLSHQWUXXQWLPSIăUăYLWDPLQHGHúLGHILFLWXOSUHOXQJLWde vitamine poate duce la boli SRWHQĠLDO IDWDOH &ODVLILFDUHD FHD PDL FXQRVFXWă D YLWDPLQHORU OH împarte în KLGURVROXELOHJUXSXOGHYLWDPLQH%YLWDPLQD& úLOLSRVROXELOH$'(. Rolurile vitaminelor în organism sunt multiple, de la rolul structural (sinteza hemului, acizilor nucleici, a oaselor, a hormonilor, etc.), la cel de catalizatori ai reacĠiilor enzimatice din metabolismele proteic, glucidic úL OLSLGLF VDX GH XOWLPă RUă LSRWH]H FH SUREHD]ăUROXOGHKRUPRQLDFWLYkQGUHFHSWRULVSHFLILFLLQWUDFHOXODUL 'H OD PHFDQLVPHOH PROHFXODUH GH DFĠLXQH D YLWDPLQHORU SkQă OD LPSRUWDQĠD acestora de-D OXQJXO YLHĠLL FX SUHFăGHUH vQ SHULRDGHOH GH FUHúWHUH úL VWăULOH patologice, nu H[LVWă GHFkW XQ SDV 1HFHVLWăĠLOH YLWDPLQLFH VXQW FUHVFXWH vQ FRQGLĠLLOH HIRUWXOXL IL]LF LQIHFĠLLORU VDUFLQLL vQ VWăULOH KLSHUFDWDEROLFH úL vQ FRSLOăULHSunt discutate DWkW FRQGLĠLLOH FX GHILFLWGHYLWDPLQHKLSRYLWDPLQR]H FkWúLFHOHGDWRUDWHH[FHVXOXLKLSHUYLWDPLQR]H Lucrarea FXSULQGH úL GDWH SULYLQG UHODĠLD vitaminelor cu PRGXODUHD LPXQLWăĠLL, în VSHFLDOODFRSLOUROXULOHDFHVWRUDvQDIHFWăULOHKHSDWLFHUHQDOH, digestive croniceLQWHUUHODĠLLOH FXDOWHWHUDSLLúLUHOHYăLSRWH]HIL]LRSDWRORJLFHQRLvn care acestea ar fi implicate.


',9(56,),&$5($$/,0(17$ğ,(,/$68*$5$&78$/,7Ăğ,ù, CONTROVERSE Prof Dr Simedrea Ioan1, As Univ Dr Belei Oana1 1

&OLQLFD,3HGLDWULH80)9LFWRU%DEHV7LPLúRDUD

REZUMAT $OLPHQWDĠLD GLYHUVLILFDWă WHUPLQRORJLH IUDQFH]ă VDX FRPSOHPHQWDUă WHUPLQRORJLH anglo-VD[RQă HVWH GHILQLWă SULQ LQWURGXFHUHD SURJUHVLYă GH DOLPHQWH VHPLVROLGH úL VROLGH vQ DOLPHQWDĠLDVXJDUXOXLFXYkUVWDPDLPDUHGH-6 luni, înlocuindu-VHWUHSWDWDOLPHQWDĠLDODFWDWă H[FOXVLYă $YkQG vQ YHGHUH FDOLWăĠLOH QXWULĠLRQDOH H[FHSĠLRQDOH Dle laptelui uman, sugarii DOLPHQWDĠLH[FOXVLYQDWXUDOFXULWPIRDUWHEXQGHFUHúWHUHVXQWFDQGLGDĠLSHQWUXRGLYHUVLILFDUH WDUGLYă UHFRPDQGkQGX-VH OD DFHúWLD GLYHUVLILFDUHD DOLPHQWDĠLHL GH OD YkUVWD GH OXQL /D VXJDULLDOLPHQWDĠLFXIRUPXOHGHODSWHSUDIVDXFXODSWHGHYDFăVHUHFRPDQGăDGPLQLVWUDUHD DOLPHQWDĠLHLFRPSOHPHQWDUHGHODYkUVWDGH- OXQLúLMXPăWDWH'HúLQXH[LVWăXQVWXGLXGH UHIHULQĠăUHFXQRVFXWGHWRĠLQXWULĠLRQLúWLLFDUHVăLPSXQăFODURDQXPLWăRUGLQHGHLQWURGXFHUH a alimentelor FRPSOHPHQWDUHvQGLHWDVXJDULORU$VRFLDĠLD$PHULFDQăGH3HGLDWULHUHFRPDQGă FHUHDOHOH IRUWLILFDWH FX ILHU úL SLXUHXULOH GH OHJXPH úL FDUQH FD ILLQG SULPHOH DOLPHQWH GH GLYHUVLILFDUHGDWRULWăFRQĠLQXWXOXLORUERJDWvQSURWHLQHILHUúL]LQF Spre vârstDGHXQDQFRSLOXOPăQkQFăvQFăPHVHGHODSWHIRUPXOăGHFRQWLQXDUHVDX ODSWHGHPDPă úLDOWHPHVHVHPLVROLGHPDVDGHIUXFWHVXSa de legume sau supa de carne, SLUHX GH OHJXPH úL FDUQH úL R PDVă GH LDXUW VDX EUkQ]ă GH YDFL úL IăLQRV LQVWDQW În cursul SURFHVXOXL GH GLYHUVLILFDUH PDMRULWDWHD FDORULLORU YRU IL DVLJXUDWH WRW GH FăWUH ODSWH XUPkQG FD UHVWXO FDORULLORU Vă ILH UH]XOWDWH GLQ DOLPHQWHOH VHPLVROLGH $YkQG vQ YHGHUH FDOLWăĠLOH QXWULĠLRQDOH H[FHSĠLRQDOH DOH ODSWHOXL XPDQ VH UHFRPDQGă FRQWLQXDUHD DOăSWăULL vQ SDUDOHOFXGLYHUVLILFDUHDSkQăFHOSXĠLQODYkUVWDGHXQDQ. 2 DOLPHQWDĠLH FRUHFWă VH DSUHFLD]ă XUPăULQG VWDUHD JHQHUDOă D FRSLOXOXL FXUEHOH GH FUHúWHUHDVSHFWXOVcaXQHORUHWF&RPXQLFDUHDFXPHGLFXOGHIDPLOLHúLPHGLFXOSHGLDWUu sunt HVHQĠLDOH vQ FRQVLOLHUHD PDPHL úL FRQGXFHUHD XQHL GLYHUVLILFăUL FRUHFWH SHQWUX GH]YROWDUHD DUPRQLRDVăDFRSLOXOXL

COMPLEMENTARY FEEDING IN INFANTS: CURRENT AND CONTROVERSIAL Simedrea Ioan1, Belei Oana1 1

First Pediatric Clinic, University of Medicine and Pharmacy “ Victor Babes” Timisoara

ABSTRACT Diversified diet (French terminology) or complementary feeding (Anglo-Saxon terminology) is defined by the progressive introduction of semisolid and solid food in feeding of infants older than 4-6 months, gradually replacing the exclusive milk diet. Given the exceptional nutritional qualities of human milk, infants exclusively breastfed, with a good growth rate, are candidates for late initiation of complementary feeding, from the age of 6 months. For infants fed with formula milk or cow's milk, the initiation of complementary feeding is recommended from the age of 4 or 4 ½ months. Although there isn’t a baseline survey or agreement of all nutritionists requiring a specific order for introduction of complementary foods in infants’ diet, the American Association of Pediatrics 1


2%(=,7$7($&23,/8/8,ù,$'2/(6&(178/8,– 352%/(0Ă MEDICO-62&,$/Ă Prof. Univ. Dr. Popa Ioan1, Dr. Daniela Brega1

1

Clinica II Pediatrie – 8QLYHUVLWDWHDGH0HGLFLQăúL)DUPDFLHÄ9LFWRU%DEHú´7LPLúRDUD

REZUMAT Obezitatea, FHD PDL IUHFYHQWă SUREOHPă GH VăQăWDWH D FRSLOXOXL HVWH R ERDOă FURQLFă GH QXWULĠLH GHILQLWăvQSUDFWLFăSHED]DLQGLFHOXLGHPDVăFRUSRUDOă. $WHQĠLDGHRVHELWăFDUHVHDFRUGăvQSUH]HQW REH]LWăĠLLFRSLOXOXLúLDGROHVFHQWXOXLHVWHMXVWLILFDWăGHIDSWXOFă QXPăUXOGHFHVHORUSUHPDWXUHGDWRUDWH FRQVHFLQĠHORUVDOHFUHúWHGHODXQDQODDOWXO )DFWRULLFDUHFRQFXUăODGH]YROWDUHDREH]LWăĠLLVXQWJHQHWLFLúLGREkQGLĠL 3kQăvQSUH]HQWDXIRVWOXDWH vQ GLVFXĠLH DSUR[LPDWLY GH JHQH FDQGLGDWH LDU IDFWRULL FH DFĠLRQHD]ă SH WHUHQXO JHQHWLF SUHGLVSR]DQW úL FDUH GHWHUPLQă FRPSRUWDPHQWXO DOLPHQWDU úL DFWLYLWDWHD IL]LFă VXQW VRFLR-economici, HGXFDĠLRQDOLúLSVLKRORJLFL 7DEORXOFOLQLFHVWHGHWHUPLQDWGHGLVWULEXĠLDĠHVXWXOXLDGLSRVúLUHDOL]HD]ăGLYHUVHPRUIRWLSXULvQFăGLQ SHULRDGD GH FRSLO PLF ÌQ HYROXĠLH DVSHFWXO FOLQLF DO REH]XOXL SRDWH IL FRPSOHWDW GH H[LVWHQĠD XQRU FRPSOLFDĠLL FRPRUELGLWăĠL LDU FHOH PDL LPSRUWDQWH DQRPDOLL ELRORJLFH VXQW UHSUH]HQWDWH GH PRGLILFăULOH HQGRFULQR-metabolice. În momentul în care R SHUVRDQă VXVFHSWLELOă PHWDEROLF DFXPXOHD]ăPDVăJUDVăvQH[FHVVHGH]YROWăVLQGURPXOPHWDEROLF 6WXGLXO ĠHVXWXOXL DGLSRV D DGXV GRYDGD LQFRQWHVWDELOă D VXEVWUDWXOXL PRUIRSDWRORJLF DO PRGLILFăULORU clinico-biologice din obezitatea copilului. Caracterul mixt, hiperplazic-KLSHUWURILF DO REH]LWăĠLL FRSLOXOXLH[SOLFăDWkWDSDULĠLDFRPSOLFDĠLLORUREH]LWăĠLLFkWúLUH]LVWHQĠDODVOăELUH 7HUDSLD GH SULPă OLQLH vQ FD]XO REH]LWăĠLL HVWH UHSUH]HQWDWă GH VFKLPEDUHD VWLOXOXL GH YLDĠă vQ FH SULYHúWH GLHWD úL DFWLYLWDWHD IL]LFă ÌQ FD]XO GHSLVWăULL FRPSOLFDĠLLORUFRPRUELGLWăĠLORU DFHVWHD YRU IL WUDWDWH vQ FRODERUDUH FX PHGLFXO VSHFLDOLVW DGHVHD ILLQG QHFHVDUă R DERUGDUH PXOWLGLVFLSOLQDUă LDU DWHQĠLDvQPRQLWRUL]DUHDSDFLHQWXOXLREH]WUHEXLHIRFDOL]DWăFăWUHIDFWRULLGHULVFFDUGLRYDVFXODU'DFă QX VH LDX PăVXUL XUJHQWH YD FUHúWH QXPăUXO YLFWLPHORU QHJOLMăULL REH]LWăĠLL GHEXWDWH vQ FRSLOăULH FX VFăGHUHDFDOLWăĠLLYLHĠLLúLUHGXFHUHDGXUDWHLGHYLDĠă &XYLQWHFKHLHREH]LWDWHFRSLODGLSRFLWGLVIXQFĠLRQDOVLQGURP metabolic, risc cardiovascular




PREZENTĂRI ORALE


PERTURBRI NUTRIIONALE ÎN COLAGENOZE I IMPACTUL PROGNOSTIC Oana TEMNEANU1, Evelina MORARU1, Aurica RUGIN1, Alina MURGU1, Paula POPOVICI1, Alice AZOICI1, Constantin AILIOAIE1, Tania RUSU1 1

Clinica II Pediatrie, Universitatea de Medicin i Farmacie “Gr. T. Popa” Iai

INTRODUCERE: Colagenozele sunt boli inflamatorii cronice ale esutului conjunctiv, cu o complex patogenie autoimun; clasic, în aceast categorie de afeciuni sunt incluse lupusul eritematos sistemic (LES), sclerodermia (SD), dermatomiozita (DM), dar exist cazuri la care formularea diagnosticului este dificil prin tablouri clinico-biologice de tip overlap. OBIECTIVE Studiul urmrete evaluarea impactului deficitului nutriional la pacienii cu colagenoze i evoluia perturbrilor nutriionale sub tratamentul patogenic, utilitatea msurilor dietetice i compararea prognosticului la cazurile tratate fa de cele cu o mai redusa complian. MATERIAL SI METODE: Lotul de studiu a fost format din 26 de pacienti de vârst pediatric (16 fete i 8 biei), diagnosticai cu diverse colagenoze (12 cazuri LES, 10 cazuri DM, 3 cazuri SD i 1 caz de sindrom poliglandular autoimun), internai în Clinica II Pediatrie a Spitalului Clinic de Urgen pentru Copii “Sf. Maria” Iai pe un interval de 3 ani, în perioada ianuarie 2007-februarie 2010. În intervalul studiat, copii au fost evaluai periodic clinic (indici antropometrici, aspectul tegumentelor, fanerelor) i paraclinic (hemoleucogram, ionogram, metabolism fosfo-calcic, glucidic, lipid, proteic, osteodensitometrie). REZULTATE S-a observat c cei mai afectai din punct de vedere nutriional au fost pacienii cu DM (la acetia, tratamentul dietetic este adaptat severitii disfagiei; vasculita sever la nivel gastrointestinal impune alimentaia parenteral), apoi cei cu SD i LES. Dietele restrictive si desodate au avut un impact important (51% cazuri). Deficitul nutriional a avut severitate important la adolesceni. Corticoterapia prelungit a produs i aspecte careniale complexe (osteopenie, vergeturi, distrofii ale fanerelor) la 23% din cazuri. Pe de alt parte, absena terapiei patogenice a agravat evoluia bolii (5%). Multe aspecte psihoemoionale au determinat utilizarea automedicaiei i consumul de plante toxice (ceaiuri, loiuni, etc) în 7% din cazuri. În studiu a fost inclus i un caz diagnosticat cu sindrom poliglandular autoimun, care în momentul stabilirii diagnosticului prezenta manifestri clinice severe ale deficitului nutriional, dar care sub corticoterapie i imunosupresie s-au ameliorat semnificativ. CONCLUZII Diagnosticul tardiv al bolii de baz, boala în sine i terapia medicamentoas reprezint factori care favorizeaz sau agraveaz statusul nutriional al copiilor cu diverse colagenoze. Este necesar monitorizarea periodic clinico-biologic pe termen lung în vederea depistrii precoce a carenelor nutritionale sau a perturbarilor complexe (obezitate, carene vitaminice i în oligoelemente), mai ales ca prognosticul acestor boli se poate corela pe termen lung cu existena anomaliilor nutriionale. CUVINTE CHEIE: colagenoze, nutriie, copil.


CORELAIA NUTRIIONAL ÎN RELAIE CU DETERIORAREA RESPIRATORIE ÎN MUCOVISCIDOZ – STUDIU PE 2 ANI Bogdan A. STANA1, Alice AZOICI1, Paula POPOVICI1, Laura BOZOMITU2, Tania RUSU1, Irina CERNESCU3, Luiza ANTONESEI4, Irina CRICOV1, Alice PAIDOS2, Otilia FRSINARIU1, Evelina MORARU1 1

Clinica II Pediatrie, Universitatea de Medicin i Farmacie “Gr. T. Popa” Iai Clinica V Pediatrie, Universitatea de Medicin i Farmacie “Gr. T. Popa” Iai 3 Serviciul Radiologie i Imagistic Medical, Spitalul Clinic de Urgen pentru Copii „Sf. Maria” Iai 4 Doctorand, Universitatea de Medicin i Farmacie “Gr. T. Popa” Iai 2

REZUMAT Introducere Fibroza chistic (mucoviscidoza) reprezint cea mai frecvent boal autozomal recesiv în rile civilizate la rasa alb, cu o inciden de 1 la 2500 nou-nscui vii. Afectarea multisistemic este manifestat prin infecii respiratorii cronice, insuficien pancreatic, diminuarea calitii vieii i scderea speranei de via. Subnutriia la aceti pacieni se datoreaz malabsorbiei, anorexiei, ingestiei calorice sczute i necesitilor energetice crescute. Scopul studiului Evaluarea statusului nutriional la un lot de pacieni cu mucoviscidoz i aprecierea impactului interveniilor terapeutice i nutriionale asupra deteriorrii respiratorii la aceti pacieni. Material i metode Lotul de studiu a fost constituit dintr-un numr de 23 pacieni diagnosticai cu mucoviscidoz i monitorizai în Clinica II Pediatrie, Spitalul Clinic de Urgen pentru Copii „Sf. Maria” Iai. Intervalul de urmrire a fost martie 2008 – februarie 2010. Au fost evaluate modalitatea de debut al bolii, parametrii antropometrici în dinamic i investigaiile paraclinice pentru determinarea funciei pulmonare: pulsoximetrie, radiografie toracic, CT. Osteodensitometria a completat evaluarea statusului nutriional al acestor pacieni. Analiza datelor s-a realizat cu ajutorul soft-urilor de prelucrare statistic (SPSS for Windows, v. 13). Rezultate i discuii Suspiciunea de mucoviscidoz, ulterior confirmat de testul transpiraiei pozitiv a fost ridicat de infeciile respiratorii recurente, uneori grave, întâlnite la 69,5% din pacieni. Dezvoltarea staturo-ponderal nesatisfctoare (greutate i/sau talie - 2DS la momentul diagnosticului) s-a întâlnit la 87% din pacieni. Vârsta medie la diagnostic a fost 3 ani, 57% din pacieni aparinând grupei de vârst 1-5 ani. Confirmarea diagnosticului prin proba transpiraiei a impus iniierea tratamentului cu alfa-dornaz i enzime de substituie pancreatic. Pe un interval mediu de urmrire de 9 luni valorile greutii i taliei pacienilor au prezentat tendin la corectare (spor ponderal mediu +2,5 kg, p<0,001; spor statural mediu +3,9 cm, p<0,001), concomitent cu reducerea semnificativ a episoadelor de recurene respiratorii. Aspectul radiologic de infiltrat interstiial a persistat la majoritatea pacienilor, chiar în absena exacerbrilor respiratorii, iar probele funcionale respiratorii la copiii peste 7 ani au relevat deficite uoare-medii de tip restrictiv. Pulsoximetria a relevat saturaia O2 în aerul atmosferic în limite normale (în medie 97,2%), iar CT toracic efectuat la 9 pacieni a artat prezena fibrozei incipiente în 6 cazuri (66,6%). Osteopenia a fost evideniat la 16 pacieni (69,56%). Concluzii Ameliorarea statusului nutriional la copiii diagnosticai cu mucoviscidoz s-a observat odat cu introducerea terapiei patogenice (alfa-dornaz) i substitutive (enzime pancreatice), concomitent cu reducerea semnificativ a intercurenelor respiratorii i necesitii spitalizrilor de urgen. Monitorizarea îndeaproape a parametrilor nutriionali i a funciei pulmonare previn apariia complicaiilor pe termen lung.


EXIST UN MOMENT OPTIM DE DIVERSIFICARE A ALIMENTAIEI CU GLUTEN LA SUGARII ALIMENTAI NATURAL VERSUS CEI ALIMENTAI ARTIFICIAL? Oana Belei1, Ioan Simedrea1, Monica Marazan1, Camelia Daescu1, Tamara Marcovici1, Laura Tunea1, Giorgiana Brad1, Daniela Chiru1 1

Clinica I Pediatrie, Universitatea de Medicin i Farmacie ”Victor Babe” Timioara

REZUMAT

Scopul lucrrii: Studiul corelaiei între vârsta introducerii glutenului în alimentaie i debutul bolii celiace la copiii alimentai artificial, respectiv la cei alimentai natural în primele 5-6 luni de via. Material i metod: Studiul retrospectiv s-a desfurat pe un lot 78 de pacieni diagnosticai cu boal celiac conform criteriilor ESPGHAN în perioada 1990-2005, care au fost ulterior împrii în 2 subloturi. Primul sublot a inclus 56 de copii alimentai artificial cu formule de lapte praf sau lapte de vac, iar cel de-al doilea sublot a fost constituit din 22 de copii alimentai exclusiv natural în primele luni de via. A fost analizat modul i momentul diversificrii pentru fiecare pacient din aceste subloturi, preluând informaiile din foile de observaie. Rezultate i discuii: Media vârstei pacienilor din primul sublot la introducerea glutenului în alimentaie a fost de 4,8 luni. Mediana vârstei la introducerea glutenului la acest subgrup a fost reprezentat de vârsta de 4 luni. Nu am obinut un rezultat semnificativ statistic (r =0.328112) la încercarea de a corela vârsta introducerii glutenului cu vârsta la debutul bolii celiace la acest subgrup de pacieni la care diversificarea alimentaiei cu gluten s-a fcut pe fondul unei alimentaii artificiale. Media vârstei pacienilor din cel de-al doilea sublot la introducerea glutenului în alimentaie a fost de 4,3 luni. Mediana vârstei la introducerea glutenului la acest subgrup a fost reprezentat de vârsta de 3,5 luni. La acest subgrup la care diversificarea alimentaiei cu gluten s-a facut pe fondul unei alimentaii naturale, am obinut un rezultat semnificativ statistic i o corelaie medie invers (r = - 0.657124) între vârsta introducerii glutenului i vârsta la debutul bolii celiace. Concluzii: S-a demonstrat ipoteza conform creia, cu cât vârsta la introducerea glutenului este mai mic, cu atât vârsta la diagnostic este mai mare la sugarii alimentai la sân. Se poate astfel amâna debutul bolii celiace prin inducerea unui grad de toleran oral, diversificând precoce cu cantiti mici de gluten sugarii alimentai exclusiv natural. Cuvinte cheie: boal celiac, gluten, copil, diversificare


ASPECTE PRIVIND CALITATEA VIEII LA COPIII CU BOAL CELIAC Laura Mihaela Trandafir1, Georgeta Diaconu1, Eugen Cirdei1, Evelina Moraru1 1

Clinica III Pediatrie UMF ”Gr. T. Popa” Iai, Clinica II Pediatrie UMF ”Gr. T. Popa” Iai

REZUMAT Boala celiac (BC) reprezint o afeciune inflamatorie cronic intestinal cauzat de ingestia de gluten la persoanele cu susceptibilitate genetic. Au fost inclui în studiu un numr de 30 de pacieni cu vârsta cuprins între 3 ani i 14 ani, diagnosticai cu BC în Spitalul Clinic de Urgen pentru Copii ”Sfanta Maria” din Iai. A fost folosit chestionarul DUX adaptat pentru BC la copil insistându-se asupra aspectelor fizice, emoionale, familiale, colare i sociale. Chestionarele au fost completate de ctre parinii copiilor cu BC. Rezultatele studiului arat c introducerea regimului fr gluten (RFG) amelioreaz calitatea vieii copiilor cu BC dar costurile relativ mari necesare achiziionrii produselor fr gluten pun probleme finaciare prinilor. Copiii care respect RFG au obinut scoruri crescute la interpretarea chestionarului. Astfel, studierea calitii vieii la copiii cu BC reprezint o metod eficient de apreciere a respectrii RFG de ctre aceti copii. Cuvinte cheie: boal celiac, regim fr gluten, calitatea vieii, copil


STUDIU PRIVIND EPIDEMIOLOGIA SUPRAPONDERII I OBEZITII LA COPIII COLARI Cooveanu Simona1, Petrescu Ileana1 1

UMF Craiova, Clinica II Pediatrie, Spitalul Clinic Judeean de Urgen Craiova

REZUMAT

Obiective. Scopul lucrrii este de a prezenta prevalena supraponderii i obezitii la copiii colari. Cercetarea a presupus urmrirea unor corelaii care exist între obezitate/ suprapondere i obiceiurile alimentare ale colarilor. Material i metod. S-a efectuat un studiu epidemiologic privind obezitatea la copiii cu vârsta 614 ani provenii dintr-o coal cu clasele I-VIII din Craiova, în anul 2009. Criterii de includere: copii cu vârsta 6-14 ani cu IMC percentila 95/sex/vârst pentru obezitate i 85 IMC<95 percentila/sex/vârst pentru suprapondere (conform nomogramelor CDC 2000). S-au completat fie de evaluare pentru fiecare copil: date anamnestice, ancheta alimentar, relaia activitate fizic-aport alimentar. S-au înregistrat: greutatea, talia, IMC (indicele de mas corporal). Rezultate. Din 881 colari, 125 (14,18%) sunt supraponderali i 50 (5,67%) sunt obezi. La grupa de vârst 7-10 ani prevalena supraponderii este 15,80% (15,74% la fete i 15,85% la biei), iar prevalena obezitii 6,02%, fiind semnificativ statistic mai mare la biei (9,34%) fa de fete (2,55%), p<0,001. O prevalen mai redus s-a înregistrat în rândul elevilor 10-14 ani, prevalena supraponderii fiind 12,25% (18,03% la fete i 7,37% la biei, p<0,001), iar a obezitii 5,25%, cu diferene mici pe sexe (4,91% la fete i 5,52% la biei). IMC: media 23,09 (limite 18–33,7). 12% din colarii supraponderali i 32% din cei obezi au un printe obez, 11%, respectiv 9% au ambii prini obezi. Ancheta alimentar: consumul de produse fast-food în 66%, dulciuri concentrate 52%, buturi carbogazoase 45%, consumul de alimente cu concentraie mare de amidon 32%; 9% din colari mnânc 3 mese/zi i 2 gustri, 45% 3 mese/zi, 37% 2 mese/zi, iar 9% o mas/zi. S-a observat un consum de alimente hipercalorice asociat cu activitate fizic redus în 63%, durata insuficient a somnului în 37%. Comportamentul alimentar al colarilor este influenat i de relaiile sociale, spoturile publicitare, panourile stradale. Concluzii. Prevalena supraponderii a fost 14,18%, iar a obezitii 5,67%. Cea mai mare prevalen a supraponderii s-a înregistrat la grupa 7-10 ani (la ambele sexe), prevalena obezitii fiind semnificativ statistic mai mare la biei (9,34%) fa de fete (2,55%), p<0,001. Grupa 10-14 ani este dominat de fete supraponderale (18,03%). S-a evideniat o frecven crescut a obezitii la colari prin creterea sedentarismului asociat cu o alimentaie necorespunztoare. Cuvinte cheie: obiceiuri alimentare, suprapondere, obezitate, colar.


ASPECTE ALE OBEZITII ÎNTR-O COLECTIVITATE COLAR Dr. Rajka Daniela1 1

Cabinet colar Cluj-Napoca

REZUMAT Prevalena obezitii la copil i adolescent este în cretere în toate rile dezvoltate i în curs de dezvoltare. Studiul întreprins i-a propus determinarea prevalenei obezitii la elevii dintr-o coal din Municipiul Cluj-Napoca, evaluarea trendului obezitii în aceast coal în ultimii 5 ani, evidenierea rolului malnutriiei i a componentelor psiho-sociale ale obezitii i identificarea complicaiilor acesteia. În studiu au fost cuprini toi cei 927 elevi cu vârste cuprinse între 7 i 18 ani dintr-un liceu din Cluj-Napoca, msurai în cursul anului colar 2006/2007. Drept criteriu pentru definirea obezitii s-a folosit Indicele de mas corporal raportat la curbele percentile corespunztoare pentru vârst i sex. Ponderea supraponderii a fost de 13,16%, iar a obezitii de 4,64%. Trendul obezitii a fost ascendent, cu o cretere cu 58% a supraponderii i cu 80% a obezitii în ultimii 5 ani. Alimentaia dezechilibrat, regimul alimentar sever, sedentarismul, obezitatea prinilor, rebound-ul precoce al obezitii i nivelul socio-economic ridicat al familiilor s-au corelat evident cu obezitatea elevilor studiai. Principalele consecine psiho-sociale ale copiilor i adolescenilor cu obezitate au fost reprezentate de nemulumirea fa de propria greutate i dorina de a fi mai slab (în 90% din cazuri), criticile aduse de ctre prini (în 63% din cazuri) i marginalizarea de ctre cei din jur, resimit de 47% dintre ei. Complicaiile cele mai frecvente ale obezitii au fost identificate ca fiind: HTA (32,5%), spasmofilia (18,4%), viciile de postur (16,2%), piciorul plat i coxa valga (9,2%) i dislipidemia (2,3%). Cuvinte cheie: obezitate, colari, probleme psiho-sociale ale obezitii, complicaii


VALOAREA PROGNOSTIC A STATUSULUI NUTRIIONAL ÎN CIROZ LA COPIL Bogdan A. STANA1, Laura BOZOMITU2, Alice AZOICI1, Paula POPOVICI1, Tania RUSU1, Luiza ANTONESEI3, Irina CRICOV1, Alice PAIDOS2, Otilia FRSINARIU1, Evelina MORARU1 1

Clinica II Pediatrie, Universitatea de Medicin i Farmacie “Gr. T. Popa” Iai Clinica V Pediatrie, Universitatea de Medicin i Farmacie “Gr. T. Popa” Iai 3 Doctorand, Universitatea de Medicin i Farmacie “Gr. T. Popa” Iai

2

REZUMAT Introducere Evoluia cirogen a bolilor hepatice cronice influeneaza negativ statusul nutritional si dezvoltarea, mai ales in copilrie, cand rata de crestere este maxima. Consecinele tulburrilor nutriionale în ciroza hepatic la copil au rsunet sistemic: hipotrofie staturo-ponderal, tulburri de cretere i dezvoltare, susceptibilitate crescut la infecii – cu impact pe termen lung. In acest sens, starea de nutriie este o componenta a scorului PELD (Pediatric End-stage Liver Disease), in vederea transplantului hepatic. Obiectiv Evaluarea statusului nutriional la un lot de copii diagnosticai cu ciroz hepatic i relaia dintre starea de nutriie i evoluia acestora pe termen mediu i lung. Material i metode Lotul de studiu a fost constituit din 42 copii diagnosticai cu ciroz hepatic i monitorizai în Clinica II Pediatrie, Spitalul Clinic de Urgen pentru Copii „Sf. Maria” Iai. Intervalul de studiu a fost 2004-2009 (5 ani). S-a apreciat dezvoltarea staturo-ponderal în raport cu deviaiile standard, relaia cu anemia, serinele, metabolismul fosfo-calcic. Osteopenia a fost cuantificat prin efectuarea osteodensitometriei (scor Z). Rezultate i discuii Din cei 42 copii diagnosticai cu ciroz hepatic, 26 (61,9%) au prezentat deficit nutriional, în special ponderal (greutate medie – 2,4 DS fa de greutatea ideal pentru vârst i sex). Vârsta medie a pacienilor a fost 13 ani (0-18 ani), majoritatea fiind de sex masculin (57,7%). Anemia a fost prezent la 19 copii cu status nutriional deficitar (73,7%), iar hipocalcemia la 61,5% din copii. Osteopenia a fost evideniat la 24 din cei 26 copii cu hipotrofie staturo-ponderal, cu un scor Z corelat semnificativ statistic cu valorile sczute ale calcemiei (p=0,028). În evoluie, aprecierea statusului nutriional prin msuri dietetice i terapie hepatoprotectoare a fost observat la 14 pacieni, totodat sczând i morbiditatea infecioas intercurent la acetia. Concluzii Corelaiile evolutive i prognostice efectuate au artat c nutriia corect asigur cresterea liniar i amelioreaz boala metabolic osoas, iar suportul nutriional adecvat scade morbiditatea prin infecii. Corectarea precoce a deficitelor nutriionale la copiii cu ciroz hepatic reprezint un factor de ameliorare a prognosticului pe termen lung.


ULTRASONOGRAFIA CANTITATIV - METOD ADJUVANT DE EVALUARE A STRII DE NUTRIIE A COPIILOR CU SINDROAME DE MALABSORBIE Tania-Elena RUSU1, Evelina MORARU1, Aurica RUGIN1, Ileana IONIUC1 1

Clinica II Pediatrie, Universitatea de Medicin i Farmacie “Gr. T. Popa” Iai

REZUMAT Obiective: Evaluarea densitii osoase a copiilor cu sindroame de malabsorbie i stabilirea relaiei cu starea clinic de nutriie i markerii metabolismului fosfo-calcic la copiii cu sindroame de malabsorbie. Material i metod : 118 copii cu sindroame de malabsorbie de diverse etiologii au efectuat Ultrasonografia cantitativ (Sunlight Omnisense 7000P) la nivelul radiusului i tibiei. Densitatea osoas sczut a fost considerat ca un scor Z sub -1. Starea de nutriie a fost apreciat prin calcularea indicelui ponderal sub vârsta de 1 an i a DS pentru talie i greutate i a indicelui de mascorporal (IMC) peste vârsta de 1 an. Evaluarea metabolismulu fosfo-calcic a fost realizat prin dozarea calcemiei, fosforemiei i fosfatazei alcaline serice totale. La 10 bolnavi s-a dozat 25 hidroxi-vitamina D seric. Analiza statistic s-a efectuat cu programul SPSS 16.0 for Windows. Rezultate: Osteopenia a fost prezent la 32.2% din cazuri. Masa osoas sczut a fost diagnosticat mai frecvent în rândul copiilor cu Mucoviscidoz, comparativ cu ceilali membri ai lotului de studiu (p=0.047). Vârsta medie a copiilor cu osteopenie a fost mai crescut decât cea a copiilor cu mas osoas nomal (p=0.015). Nutriia deficitar a fost frecvent la bolnavii luai în studiu, prezena sa i scderea valorilor IMC nefiind corelate semnificativ statistic cu osteopenia. Hipocalcemia, hipofosforemia i valorile crescute ale fosfatazei alacaline, dei prezente la 30% din bolnavi, nu s-au corelat semnificativ statistic cu prezena osteopeniei. Valorile 25 hidroxivitaminei D serice au fost sczute la toi copiii la care a fost dozat, indiferent de starea densitii osoase. Concluzii: Osteopenia a fost evideniat la 32.2% din copiii cu sindroame de malabsorbie. Starea proast de nutriie a fost remarcat atât la copiii cu osteopenie, cât ila cei cu mas osoas normal. La 30% din bolnavi, osteopenia s-a asociat cu modificri ale metabolismului fosfocalcic. Valorile 25 hidroxi-vitaminei D sunt un marker nutriional util, chiar în absena deficitului de mas osoas.



LUCRĂRI POSTER


ALIMENTAIA ADOLESCENTULUI SNTOS Sanda Florian1 1

Spitalul Clinic de Copii Braov

REZUMAT

Adolescena este o perioad de transformri rapide reprezentate de creterea în înlime i greutate, modificri în distribuia esutului celular subcutanat, apariia caracterelor sexuale secundare. Necesarul caloric difer în funcie de activitatea fizic variind între 2000cal/zi la un adolescent de 14 ani sedentar, la 3283 cal/zi la unul cu activitate fizic intens. Recomandarea corect a cantitii de macronutriente (necesar proteic între 10-30% din necesar caloric, necesar glucidic între 25-65% din caloriile ingerate, necesar lipidic 25-55% din totalul caloric) alturi de evaluarea micronutrientelor importante acestei perioade cum sunt calciul, fierul i zincul. O alimentaie corect la aceast vârst constituie un factor important în exprimarea fenotipic a potenialului genetic de cretere i dezvoltare. Cuvinte cheie: adolescen, alimentaie, necesar.


NUTRIIA PACIENTULUI PEDIATRIC CU AFECTARE GLOMERULAR Daescu Camelia1, Mari Ioana1, Simedrea Ioan1, Duncescu Corina1 1

Clinica I Pediatrie, Universitatea de Medicin i Farmacie ”Victor Babe” Timioara

REZUMAT

Introducere: Elementul central în afectarea glomerular este pierderea urinar în diverse grade a proteinelor plasmatice. O diet adecvat care s in cont atât de premisele fiziopatologice ale bolii, cât i de nevoile nutriionale ale unui organism în cretere reprezint o parte important a tratamentului acestor afeciuni. Scop: Prezentarea principiilor nutriionale în afectarea glomerular: mit versus realitate. Material i metod: Evaluarea reperelor principale ale dietei în bolile cu afectare glomerular raportate la coordonata timp. Rezultate: Dup aportul caloric i proteic crescut recomandat în anii 1960, s-au formulat urmtoarele principii de nutriie: diet hipercaloric pentru cruarea catabolismului proteic i hipoproteic pentru scderea proteinuriei cu creterea albuminelor serice, scderea ratei de sintez a fibrinogenului i diminuarea proteolizei. Recomandrile actuale prevd un aport caloric optim care s asigure prezervarea depozitelor proteice i o cretere corespunztoare având ca surs principal glucidele i lipidele vegetale, evitându-se acizii grai saturai i colesterolul. Aportul proteic trebuie s fie de aproximativ 1-2 g/kgc/zi, dieta fiind hiposodat (nu desodat) pentru controlul edemelor i a tensiunii arteriale. Restricia de lichide nu este necesar. Concluzie: La pacienii cu boli glomerulare, o diet bine planificat poate s înlocuiasc pierderile proteice, s asigure necesarul caloric, controlul tensiunii arteriale, edemelor i corectul management al hiperlipidemiei, încetinind astfel progresia bolii renale. Cuvinte cheie: boal glomerular, nutriie


PRODUSELE ALIMENTARE COMERCIALE PENTRU COPII I DIVERSIFICAREA dr.Stocklosa Mirela, dr. Ni Mihaela REZUMAT Introducere. În practica pediatriei ne confruntm nu numai cu opinii diferite în ceea ce privete nutriia sugarului, ci i cu o explozie de produse comerciale alimentare pentru sugari i copii. Este cunoscut faptul c în Europa de Vest, consumul de produse destinate copiilor între 0-3 ani este de aproximativ 215 kg/an/per capita în Frana i de aproximativ 113 kg/an/per capita în Cehia. România se numr printre rile cu consumul cel mai sczut de mâncare pentru copii cu vârsta între 0-3 ani, cu numai 14 kg/an/per capita. Scop. Acest studiu nu-i propune o analiz de marketing a acestor produse, ci dorim s urmrim opinia prinilor despre produsele gata preparate destinate alimentaiei sugarilor i copiilor (piure de fructe, suc de fructe, piure de legume cu carne, cereale) i s cuantificm experiena acestora în diversificarea sugarului cu astfel de produse. Material i metod. Am realizat un studiu descriptiv în care au fost chestionate 95 de mame având copii cu vârste între 6 luni-7 ani. Pentru realizarea acestui studiu am folosit un chestionar cu 14 întrebri cu rspuns simplu i multiplu. Prelucrarea datelor s-a efectuat cu ajutorul programelor SPSS versiunea 16 i Excel 2003. Rezultate. Lotul studiu a fost format din 95 copii.73% dintre mamele care au rspuns acestui sondaj au folosit produse gata preparate în alimentaia copilului, iar 27% nu au folosit. Aproximativ 60% dintre copii care au primit astfel de alimente au fost diversificai la vârsta de 4 luni i 5 luni. Din gama larg de produse, 46 din mame au folosit piureul de fructe, 34 au folosit cereale, 30 de copii au primit piure de legume cu carne, iar 21 au primit iaurt cu fructe. Aproximativ 31,6% dintre copii primesc zilnic o astfel de hran, 24,2% primesc de 23ori/sptmân, iar 7,4% dintre copii sunt alimentai cu aceste produse doar în concedii. Principalul motiv care le-a determinat pe mame s foloseasc hrana gata preparat pentru copii au fost cltoriile. În urma folosirii unei astfel de alimentaii, 97% dintre mame nu au observat reacii adverse. Înainte de utilizarea acestor produse, mmicile au primit informaii de la medic (29), din mass-media (35), de pe internet (28) i de la rude i prieteni (22). Concluzii. 73% din mmicile care au rspuns chestionarului au oferit copiilor pentru diversificare produse comerciale destinate copiilor. 31,6% dintre copii sunt alimentai zilnic cu astfel de alimente. Principalul motiv care le-a determinat pe mame s foloseasc hrana pentru copii gata preparat au fost cltoriile. În urma folosirii unei astfel de alimentaii, 97% dintre mame nu au observat reacii adverse la copii. În acest studiu se observ o pondere important a informaiei obinut pe calea mass-mediei i internetului. Cuvinte cheie: produse comerciale, alimentaie, diversificare, sugari, copii


PROBLEME DE NUTRIIE LA COPIII CU SINDROAME MALFORMATIVE Eugen Cirdei1, Laura Mihaela Trandafir1, Georgeta Diaconu1, Dana Teodora Anton1, Carmen Oltean1 1

Clinica III Pediatrie, Universitatea de Medicin i Farmacie “Gr.T.Popa” Iai

REZUMAT Terapia nutriionala la copiii cu sindroame malformative i malnutriie primar pune probleme medicului pediatru. Progresele actuale au permis utilizarea produselor destinate nutriiei enterale i parenterale la aceti copii. Lotul de studiu a fost format din 7 copii cu vârsta cuprins între o lun i 12 ani diagnosticai în Clinica III Pediatrie cu diverse sindroame malformative. Aceti copii au prezentat dificulti de alimentaie, vrsturi cronice cu boal de reflux gastroesofagian, retard psihomotor. Toi copiii au prezentat malnutriie primar. La aceti pacieni cu malnutriie primar, creterea în greutate sub terapie nutriional susinut, a fost sub parametrii creterii normale. Alimentaia prin gavaj prelungit a dus la diminuarea reflexului de supt i deglutiie, reluarea alimentaiei per os fiind dificil, o parte din pacieni necesitând internarea în Clinica de Recuperare Pediatric. Cuvinte cheie: terapie nutriional, malnutriie primar, sindroame malformative, copil


NUTRIIA ÎN COLESTAZ I IMPACTUL PE TERMEN LUNG DUP TRANSPLANT Paula Popovici, Bogdan Stana1, Oana Temneanu1, Luiza Antonesei1, Evelina Moraru1 1

Clinica a II-a Pediatrie, UMF “Gr. T. Popa” Iai, Spitalul de Urgen pentru Copii “Sf Maria” Iai”

REZUMAT Colestaza hepatic plurietiologic implic un risc crescut de malnutriie protein-caloric asociind i deficiene nutriionale specifice. Investigaiile biologice pentru determinarea deficienelor în vitamine liposolubile sunt eseniale în monitorizarea biochimic în scopul terapiei nutriionale nuanate. Dei malnutriia nu reprezint o contraindicaie absolut a transplantului hepatic, gravitatea ei are consecine complexe în relaie cu aceast intervenie. Autorii prezin un studiu efectuat pe o perioad de 5 ani în urma analizrii a 293 copii diagnosticai cu anomalii intra- sau extrahepatice ce au determinat diverse grade de colestaz. În lotul studiat, procentul sugarilor cu colestaz a fost de 45,39% (133 cazuri) iar dintre acetia, au prezentat malnutriie 62,12% (82 copii). Evaluarea clinic a deficitului vitaminelor liposolubile, în special, dar i a celor hidrosolubile i a mineralelor s-a efectuat la toi pacienii. Transplantul hepatic s-a efectuat cu succes în trei cazuri. Factorii cei mai importani care afecteaz creterea dup transplant sunt vârsta în momentul efecturii transplantului i diagnosticul principal ce a impus efectuarea transplantului. Rolul suportului nutriional premergtor transplantului hepatic este de mare importan. Asistena nutriional de calitate modific impactul pe care malnutriia îl are asupra supravieuirii dup transplant hepatic.


NUTRIIA ÎN LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC Irina CRICOV, Aurica RUGIN, Constantin AILIOAIE, Alina MURGU, Monica ALEXOAE, Ileana IONIUC, Tania RUSU, Paula POPOVICI, Alice AZOICI, Bogdan A. STANA, Evelina MORARU Clinica II Pediatrie, Universitatea de Medicin i Farmacie “Gr. T. Popa” Iai

REZUMAT Introducere Lupusul eritematos sistemic (LES) este o boal autoimun multisistemic manifestat prin inflamaie extensiv vascular i a esutului conjunctiv, prezentând o paleta foarte larg de anomalii imunologice i manifestri clinice polimorfe. Statusul nutriional în LES este determinat pe de o parte de boala în sine, prin inflamaia cronic, iar pe de alt parte de corticoterapie, prin numeroasele sale efecte secundare. Material i metode Studiul s-a efectuat pe un lot de 21 de copii diagnosticai cu LES în Clinica II Pediatrie a Spitalului Clinic de Urgen pentru Copii “Sf. Maria” Iai, pe o perioada de 5 ani. Aprecierea statusului nutriional s-a realizat prin determinarea taliei i greutii i compararea cu parametrii ideali pentru vârst i sex, evaluarea clinic a diferitelor deficite vitaminice, iar determinrile biologice au inclus hemoglobina, sideremia, proteinele totale, parametrii metabolismelor fosfo-calcic, glucidic i lipidic. Osteodensitometria ca metod complementar de apreciere a strii de nutriie a fost efectuat la toi pacienii din lot. Rezultate i discuii In lotul studiat s-a remarcat hipotrofie ponderala/staturo-ponderala înc de la debutul bolii la 9 copii (42,85%), restul având o dezvoltare staturo-ponderal normal. Dup iniierea corticoterapiei s-a înregistrat un spor ponderal la copiii din ambele categorii. Hipocalcemia demonstrat biologic s-a corelat cu valorile sczute ale scorului Z la osteodensitometrie (osteopenie - 38% din cazuri). Concluzii Alimentaia echilibrat i terapia adjuvant au un rol important i benefic la bolnavii cu LES, ameliorând impactul pe care malnutriia îl are asupra organismului în crestere i asupra psihicului copilului.


MALNUTRIIA I INFECIA PULMONAR ÎN FIBROZ CHISTIC DE PANCREAS LA COPIL Anton Dana Teodora, Diaconu Georgeta, Cirdei Eugen1 1

Clinica III Pediatrie, Universitatea de Medicin i Farmacie “Gr.T.Popa” Iai

REZUMAT

Introducere. Statusul nutriional reprezint un factor predictiv important al supravieuirii bolnavilor cu fibroz chistic de pancreas (FC). În faz terminal, aproape toi bolnavii prezint malnutriie sever care asociat cu infecia i inflamaia creeaz un cerc vicios, fiecare factor putând s-l influeneze pe cellalt. Scopul lucrrii a fost evidenierea relaiei malnutriie – infecie pulmonar în FC. Prezentarea cazului. C.A., sex feminin, ajunge în observaia noastr la vârsta de 3 luni i 3 sptmâni (FO 26465/2009) pentru falimentul creterii, diaree i tuse. Evaluarea antropometric a evideniat: greutatea (G)750g, indice ponderal (IP)=46, taliaUcm, iar la examenul clinic prezenta tuse, dispnee, raluri bronice pe ambele arii pulmonare. Aspiratul hipofaringian a fost negativ. Diagnosticul de FC suspicionat a fost confirmat prin iontoforez (124 mmoli/l NaCl), bolnavul primind tratament cu antibiotice, Kreon, Pulmozyme, aerosoli i nutriie parenteraloral. Ulterior a fost transferat în Secia Terapie Nutriional pentru recuperare. Bolnavul revine dup 2 sptmâni cu aceeai simptomatologie respiratorie, cu G=950g, IP=50. În aspiratul hipofaringian s-au evideniat Ps.aeruginosa i Pneumococ pentru care a primit antibioterapie conform protocolului de management al FC. În evoluie, curba ponderal a fost descendent, IP=43-0,34, infecia cu Ps. aeruginosa cronicizându-se cu toate c a primit tratament intensiv. La vârsta de 9 luni i 2 sptmâni revine cu stare general grav, insuficien respiratorie sever, diaree, hepatocitoliz, G=600g, IP=42, evoluia final fiind spre deces. Concluzii. Statusul nutriional rmâne unul dintre elementele decisive pentru prognosticul FC. Între greutatea bolnavului i funcia pulmonar exist o strâns corelaie. Interveniile nutriionale pot ameliora funcia pulmonar, iar tratamentul infeciei pulmonare poate îmbunti statusul nutriional. Malnutriia poate aprea dei tratamentul este corect i intensiv, conducând la deficiene nutriionale asociate cu progresie rapid a bolii i scderea duratei de via. Cuvinte cheie: malnutriie, infecie pulmonar, fibroz chistic, copil.


STUDIU PRIVIND COMPORTAMENTUL ALIMENTAR I ACTIVITATEA FIZIC LA COPIII PRECOLARI CU OBEZITATE I SUPRAPONDERE Cooveanu Simona1, Stancu Polixenia, Singer Cristina1 1

UMF Craiova, Clinica II Pediatrie, Spitalul Clinic Judeean de Urgen Craiova

REZUMAT

Obiective. S-a efectuat un studiu epidemiologic privind comportamentul alimentar i activitatea fizic la copiii precolari cu obezitate i suprapondere. Material i metod. Populaia int a fost reprezentat de cei 232 copii prescolari înregistrai în Grdinia cu program prelungit Nr. 37 „Dumbrava Minunat” din Craiova, în anul de învmânt 2008/2009, din care am selectat lotul copiilor supraponderali (NI) i obezi (N). S-au urmrit pentru fiecare copil din lot ancheta alimentar, ancheta activitilor fizice, relaia activitate fizic-aport alimentar. S-au înregistrat: greutatea, talia, indicele de masa corporal (IMC). Criterii de includere: copii cu vrsta 3-6 ani cu IMC percentila 95/sex/vârst pentru obezitate i 85 IMC<95 percentila/sex/vrst pentru suprapondere. Datele obinute prin determinrile antropometrice au fost raportate la valorile normale pentru vârst i sex (conform nomogramelor CDC 2000). Rezultate. Prevalena supraponderii a fost 21,12% (20,96% biei, 21,29% fete), iar a obezitii 6,03% (4,83% biei, 7,40% fete, p<0,001). IMC: media 20,39 (limite 17,4–23,7). 21% din precolarii supraponderali i 23% din cei obezi au un printe obez, 6%, respectiv 9% au ambii prini obezi. S-a constat o alimentaie bogat în dulciuri concentrate (65%), mâncare de tip fastfood (43%), buturi carbogazoase (25%), lipsa activitii fizice/sport (35%). 65% din precolari mnânc 3 mese i 2 gustri/zi, 34% 3 mese/zi, 1% 2 mese/zi. 65,2% din bieii obezi i 43,3% din fetele supraponderale petrec în faa computerului i televizorului >4 ore zilnic. Concluzii. Prevalena supraponderii la precolari a fost 21,12%, iar a obezitii 6,03%, fiind semnificativ statistic mai mare pentru fete, p<0,001. În 42% din cazuri s-a observat un exces alimentar (preferinele alimentare ale copiilor se aseamn cu ale prinilor), asociat lipsei activitii fizice. Cuvinte cheie: comportament alimentar, activitate fizic, obezitate, precolar.


STUDIU PRIVIND DISTROFIA LA SUGARII INTERNAI Cristina Singer1, Polixenia Stancu1, Simona Cooveanu1, Florentina Vana2, Paulina Troac2, Claudia Tuinea2, Andreea Nistoroiu2, Ioana Oprioiu2, Ana Maria Banca2 1

2

UMF Craiova, Spitalul Clinic Judeean de Urgen Craiova medici rezideni, Clinica II Pediatrie, Spitalul Clinic Judeean de Urgen Craiova

REZUMAT Material i metod. Am efectuat un studiu privind distrofia la sugarii internai în Clinica Pediatrie II a SCJU Craiova pe o perioad de 2 ani (1.01.2008 - 31.12.2009). Rezultate. În aceast perioad s-au internat 1666 sugari; din acetia, 216 (13%) au prezentat distrofie. Repartiia sugarilor cu distrofie pe sexe: M/F =100/116 (46,3% / 53,7%); pe medii de provenien: U/R/CP =8 (45,4%) / 111 (51,4%) / 7 (3,2%); pe grupe de vârst (luni): 0-1/1-3/36/6-12: 32 (14,8%) / 66 (30,6%) / 118 (54,6%). Analizând greutatea la natere (GN): GN< 2500g =7 (40,3%); GN (2500-2800g) =9 (27,3%); GN (2800-4000g) =0 (32,4%). Alimentaia în primele 4 luni: natural la 110 (50,9%), artificial la 93 (43,1%), mixt la 13 (6%). Anemia s-a înregistrat la 103 (47,7%), iar rahitismul la 72 (33,3%). Distribuia în funcie de formele de severitate ale distrofiei: gr I: 178 (82,5%), gr II: 23 (10,6%), gr. III: 15 (6,9%). Concluzii: Distrofia s-a înregistrat la 13% dintre sugarii internai. Distrofia a predominat la sugarii de sex F (53,7%), la cei provenii din mediul R (51,4%) i la grupa 6-12 luni (54,6%). Peste 4/5 dintre sugari au prezentat distrofie uoar.


CARENELE NUTRIIONALE ALE SUGARULUI MAMEI FUMTOARE Ariana Szilágyi1, Gheorghe Szilágyi1 1

Universitatea din Oradea, Facultatea de Medicin

REZUMAT Introducere. Fumatul matern influeneaz starea de nutriie a sugarului. Obiectiv. Identificarea carenelor nutriionale (malnutriie, anemie, rahitism) în cazul sugarilor mamelor fumtoare. Material. Subiecii au fost reprezentai de 132 sugari ai mamelor fumtoare comparai cu 102 sugari martor nscui în perioada februarie martie 2005. Metod . Studiul are caracter prospectiv, controlat, randomizat. Informaiile s-au obinut prin metoda chestionarului. Datele au fost prelucrate statistic prin testele chi ptrat, risc relativ, corelaie. Rezultate. Greutatea medie a nou-nscutului mamei fumtoare este 2895±607 grame, semnificativ mai mic decât în cazul lotului martor cu o medie de 3182±560 grame (p=0,0018). Greutatea medie la un an este normal în ambele loturi (9477±831 grame, respectiv 9202±1027 grame) dar superioritatea lotului martor este semnificativ (p=0,0287). Indicele ponderal mediu la un an este normal (1,0353±0,0927, respectiv 1,0387±0,0781) (p=0,1389). Riscul relativ pentru malnutriie la un an este 1,42 pentru sugarii mamelor fumtoare. Nivelul mediu al hemoglobinei este 10,85±2,13 g/dl pentru lotul de studiu i 11,23±1,74 g/dl pentru martor (p=0,0870). Riscul relativ pentru anemie este 1,80 în cazul sugarilor lotului de studiu. Vârsta instalrii anemiei nu difer semnificativ (p=0,5131). Greutatea copiilor la un an i anemia se coreleaz pozitiv cu nivelul economic i educaional al mamei, vârsta gestaional, greutatea la natere, vârsta înrcrii (p<0,005) i negativ cu numrul membrilor familiei, cu frecvena episoadelor infecioase respiratorii (p<0,005). Nicotinuria nu se coreleaz semnificativ cu acestea (p>0,005). Rahitismul carenial a fost notat în opt cazuri din lotul de studiu i ase din lotul control (p=0,9125; risc relativ 1,26). Concluzie. Caenele nutriionale ale sugarilor mamelor fumtoare depind mai curând de condiiile economice i culturale ale familie decât de amplitudinea contaminrii cu nicotin.

Cuvinte cheie: carene, sugar, fumat


STAREA DE NUTRIIE A NOU-NSCUTULUI MAMEI RROME FUMTOARE Ariana Szilágyi1, Spineanu Radu1, Liliana Heredea1, Gheorghe Szilágyi1 1

Universitatea din Oradea, Facultatea de Medicin

REZUMAT Ipotez . Mama rrom fumtoare difer de cea nefumtoare. Obiectiv. Descrierea mamei fumtoare de etnie rrom i a nou nscutului ei, comparativ cu cea nefumtoare. Material i metod . Studiul are un caracter prospectiv, controlat i randomizat; subiecii sunt 58 femei rrome fumtoare i 15 nefumtoare care au nscut în perioada februarie-martie 2005. Informaiile au fost culese prin metoda chestionarului. Analiza a constat în testul chi ptrat, comparaii, risc relativ. Rezultate. Apartenena religioas (2=26,6, p<0,0001) este cel mai important factor de difereniere a acestor mame: femeia rrom de confesiune ortodox (risc relativ 2) necolarizat (risc relativ 1,2), care triete în concubinaj (risc relativ 2,8), în case srccioase (risc relativ 1,9), cu cel puin înc un fumtor (risc relativ 1,3) i cu câtig ponderal redus (risc relativ 3,7), se constituie în portretul gravidei i mamei rrome fumtoare. Nou nscutul mamei rrome fumtoare difer de martor doar în privina lungimii (p=0,0014) i a zilei în care curba ponderal devine ascendent (p=0,0003), greutatea fiind asemntoare în cazul celor dou loturi (2895,68±536,09 grame, respectiv 3186,66±693,71 grame), diferena de 291 grame nefiind semnificativ statistic (t=1,761; p=0,0825), (2=4,007; p=0,2607). Concluzii. Mama rrom fumtoare difer semnificativ de cea nefumtoare, dar efectul fumatului matern asupra nou nscutului este limitat . Cuvinte cheie: mama rrom, fumat, nou nscut


DIFICULTI ÎN ABORDAREA NUTRIIONAL A UNUI CAZ DE ANOREXIE NERVOAS Gabriela Lesanu1, Mirela Stocklosa1, Elena Branaru2, Raluca Neagoe1, Cristina Becheanu1 1

2

SCUC „Gr. Alexandrescu”, Bucureti Centrul de prevenire a tentativelor de suicid la copil i adolescent. Sp.clinic de psihiatrie ”Al.obregia”

REZUMAT Anorexia nervoas reprezint una dintre cele mai severe afeciuni psihiatrice la vârsta adolescenei, fiind de fapt o patologie multisistemic. Prezentm cazul unei adolescente de 16 ani care se interneaz în clinic pentru vrsturi incoercibile, dureri abdominale i scdere marcat în greutate. Afeciunea a debutat cu un an i patru luni anterior prezentrii, când, sub presiunea grupului, pacienta i-a impus un regim alimentar strict cu scopul de a slbi, astfel încât de la greutatea iniial de 67 kg (IMC: 24,61; scor Z: 1,03) a ajuns în 10 luni la 45 kg (IMC: 16,53; scor Z: -1,79). Dup o perioad de psihoterapie a decis s revin la o alimentaie normal. La o sptmân a început s prezinte: distensie abdominal marcat, vrsturi i dureri abdominale intense. Examenul clinic la internare a evideniat starea de caexie (greutate: 32,5 kg, sub percentila 3, IMC: 11,94; scor Z: - 6,71), sindrom de deshidratare, fr alte elemente patologice. Examenele de laborator au evideniat tulburri hidro-electrolitice i ale echilibrului acido-bazic, tulburri nutriionale. Examenul radiologic cu substan de contrast i examenul endoscopic cu biopsie de mucoas au sugerat tulburri de motilitate i leziuni inflamatorii gastroduodenale. Examenele psihologic i psihiatric au confirmat diagnosticul de anorexie nervoas cu note depresive. S-a stabilit diagnosticul de: Anorexie nervoas. Malnutriie sever. Sindrom de deshidratare acut. Gastroduodenit cronic. Amenoree secundar. S-a efectuat reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic pe cale endovenoas, nutriie parenteral total iniial, apoi nutriie parenteral parial asociat cu nutriie enteral pe sond nazo-gastric, ulterior asociate cu nutriie oral cu cantiti progresiv crescânde. A primit tratament cu sertralina, prokinetice, inhibitori ai pompei de protoni, în paralel cu psihoterapie. Evoluia a fost lent favorabil cu restabilirea toleranei digestive i curba ponderal ascendent (greutate la externare: 36,5 kg, IMC: 13,42; scor Z: - 4,56). Cazul citat este ilustrativ pentru situatia clinic grav la care se poate ajunge pornind de la o problema psihologic. A fost nevoie de eforturi susinute pentru echilibrarea i, ulterior, recuperarea nutriional i psiho-social a adolescentei, tratamentul impunând o abordare complex i mobilizând o echip multidisciplinar. Problemele psihologice ale adolescentei în cauz nu sunt îns singulare, nici mcar sporadice, la nivel social înregistrându-se, de fapt, un trend în acest sens. Cuvinte cheie: adolescent, anorexia nervoas, nutriie


EVALUAREA RISCURILOR CARDIOVASCULARE LA COPIII CU OBEZITATE ÎN NORD - ESTUL MOLDOVEI Luca Alina, Iordache Constantin, Subotnicu Mirabela, Moisa Stefana, Moscalu Claudia REZUMAT SCOP: Obezitatea este o problem important în pediatrie i în patologia cardiovascular a viitorului adult datorit complicaiilor cardiace care pot s apar în evoluia ei i care influeneaz negativ prognosticul pacientului. METODA: Studiul de fa abordeaz modul de evaluare a riscurilor cardiovasculare asociate obezitii la un numr de 175 de copii cu vârsta cuprins între 6 - 17 ani, internai pe o perioad de 4 ani în Clinica I Cardiologie, Spitalul Clinic de Urgen pentru Copii ”Sfânta Maria”, Iai, urmrindu-se vârsta, sexul, criterii clinice (indice de mas corporal, tensiune arterial) i paraclinice (hemoleucogram, VSH, fibrinogen plasmatic, colesterol total, ecografie cardiac, examen oftalmologic). REZULTATE: Cazurile de obezitate au fost cel mai frecvent întâlnite în intervalul de vârst 1315 ani. S-a constatat c hipertensiunea arterial i complicaiile acesteia (cardiace, oftalmologice) afecteaz preponderent sexul masculin, iar la sexul feminin s-au întâlnit valori medii mai crescute ale colesterolului i fibrinogenului plasmatic în absena unui sindrom inflamator. CONCLUZII: Acest studiu evideniaz apariia unor complicaii cardiovasculare specifice obezitii în rândul copiilor. Este necesar urmrirea valorilor colesterolului total, fibrinogenului plasmatic, tensiunii arteriale, efectuarea ecografiei cardiace în rândul copiilor cu obezitate pentru prevenirea apariiei complicaiilor cardiovasculare i încadrarea acestor pacieni într-un grup cu risc cardiovascular. Cuvinte cheie: obezitate, copil, risc cardiovascular


STATUSUL NUTRIIONAL CU IOD LA NOU NSCUI - STUDIU EPIDEMIOLOGIC COMPARATIV Michaela Nanu, Florentina Moldovan, Vasile Despan, Ecaterina Stativa, prof dr. Matei Dumitru IOMC Bucureti

REZUMAT Este cunoscut rolul iodului în maturizarea cerebral, mielinizarea hormonal creterea i dezvoltarea organismului copilului. În situaia deficitului de iod la copil asistm la o întârziere în cretere i dezvoltare care poate merge de la o scdere a coeficientului de inteligen pân la un retard mental sever. S-a constatat c etapa critic pentru dezvoltarea creierului este perioada intrauterina i primele luni de via. Obiectiv: În acest studiu ne propunem evaluarea deficitului populaional de iod, la 3 ani dup introducerea srii iodate ca metod de profilaxie. Material i metod. Parametrul de referin pentru deficitul de iod luat în discuie este TSH-ul neonatal, considerat în literatura de specialitate (OMC, UNICEF, ICCIDD) cel mai bun indicator în ceea ce privete evidenierea severitii deficitului de iod într-o populaie. Evaluarea statusului iodului se realizeaz prin stabilirea ponderii de nou nscuti care au valori ale TSH-ului mai mari de 5 mU/l. Gradele de severitate ale deficitului de iod sunt delimitate prin procentul populaiei care are valori ale TSH-ului superioare pragului de 5 mU/l. Astfel, este considerat deficit uor dac procentul copiilor cu TSH mai mare de limita de 5 mU/l este cuprins între 3-19,9%, deficit moderat între 20% i 39,9% i deficit sever peste 40%. Studiul vizeaz o populaie de nou nscui, reprezentativ la nivel judeean (aproximativ 340 copii/ jude), copii care au fost alei aleatoriu din baza de date a programul de screening pentru hipotiroidie aferent centrului regional IOMC. Discuii: Lucrarea pune în discuie: statusul iodului la nivelul populaiei din regiunea de sud a României, comparaia între statusul nutriional cu iod în diferitele regiuni geografice, în ce msur nivelul iodrii srii corespunde nevoilor populaiei din regiunile studiate, validitatea TSH-ului neonatal ca metod de identificare a deficitului de iod prin evaluarea populaiei de nou nscuti inclus în programul naional de screening a hipotiroidiei. Concluziile se refer la recomandarea de a se include în programul naional de screening al hipotiroidiei i monitorizarea deficitului de iod prin determinarea TSH-ului neonatal. Cuvinte cheie: TSH neonatal, deficit de iod, screening hipotiroidie

65635522 Carte Nutritie Conf Nutritie Cluj 2010

Recommend Documents