Timpul in Renastere Timpul inteles astazi – o scurgere permanenta cu 2 granite ce se scurg odata cu timpul Renasterea – percepere diferita a timpului T- un timp trecut si irevocabil P – ceva ce nu poate fi definit clar V –ceva ce nu poate fi controlat dar care este influentat de prezent
Limita dintre Evul Mediu si Renastere
Se schimba perceptia asupra timpului – in Evul Mediu:nu existau granite intre Trecut si Prezent; traiau in continuitatea continuitatea antichitatii latine Toate tentativele anterioare de Renastere ce si-au propus sa invete din Imperiul Latin au esuat=> pentru a studia trebuie sa existe o distantare de obiectul studiat
Trecerea de la Evul Mediu la Renastere
Renasterea se naste in Peninsula P eninsula Italica •Dante Aligheri (1263/5 – 1321) ◦
◦
In Grecia Antica pictura si sculptura nu erau considerate arte Dante compara 2 poeti cu 2 pictori ( Guido Cavalcanti si Guido Guinizelli cu Giovanni Cimabue si Giotto di Bondone) => pictura la nivelul de arta
•Francesco Petrarca (1304/7-1374) ◦
◦
Observator al realitatii contemporane; contemporane; Diferentele dintre Antichitatea Latina si prezentul italian – Antichitatea Latina pagana este superioara prezentului italian crestin: 1) De natura lingvistica: manuscrisele antice si latina vorbita erau foarte lingvistica : latina din manuscrisele diferite. 2) De natura politica: Imperiul Latin se desfasura pe mai multe continente in timp ce prezentul latin era format dintr-o aglomeratie de orase stat
•Giovanni Boccaccio (1313-1375)
Boccaccio consolideaza comparatia dintre poezie si pictura a lui Dante Cimabue – primul care picteaza la puncte de fuga Giotto a putut exploata pictura realista Apar reforme in cultura si in arhitectura – se termina in secolul XVI cu reforma ultimei stiinte, medicina ◦
◦
◦
RENASTEREA DORESTE ECHILIBRUL STABIL
RENASTEREA TIMPURIE FLORENZA (TOSCANA)
FILLIPO BRUNELLESCHI (1377-1466) Cupola catedralei Santa Maria del Fiore Catedrala medievala, cupola GOTICA ◦
◦
In evolutia Renasterii intervin factorul uman si urmele arhitecturii medievale
Ospedale degli Innocenti
◦
Cladire laica administrata de biserica Fatada regulata Echilibru stabil intre componentele componentele fatadei – nu se bazeaza pe extreme. Privitorul are senzatia ca poate controla fatada
◦
In Renasterea timpurie – arhitectura = intelegerea cat mai completa si mai usoara VS fatadele laice exprimate de functiuni in Evul Mediu Fatada – ordonata pe verticala prin profilul orizontal (exista 2 niveluri) si pe orizontala prin golurile
◦
◦
◦
◦
◦
porticului (echidistante, (echidistante, incadreaza golurile ferestrelor) => ritm usor de perceput Planul – cladirea se organizeaza in jurul unei curti interioare cu portic Curtea – dispusa in axul principal de compozitie (simetrie), forma patrata (perfect stabila) In Renastere simetria, instrument al Antichitatii Latine, se impune incet dar sigur ca principiu compozitional la toate nivelurile
Biserica San Lorenzo Bazilica cu 4 nave laterale i-a fost incredintata pentru finalizare Usa principala – centrata pe axul vertical al navei centrale; mai inalta decat cele secundare Profile laterale intermediare pe toata lungimea navei centrale si pe transept; sunt continue si evidentiate prin contrastul de culoare => echilibru stabil F ◦
◦
◦
◦
In evolutia Renasterii intervin factorul uman si urmele arhitecturii medievale
Ospedale degli Innocenti
◦
Cladire laica administrata de biserica Fatada regulata Echilibru stabil intre componentele componentele fatadei – nu se bazeaza pe extreme. Privitorul are senzatia ca poate controla fatada
◦
In Renasterea timpurie – arhitectura = intelegerea cat mai completa si mai usoara VS fatadele laice exprimate de functiuni in Evul Mediu Fatada – ordonata pe verticala prin profilul orizontal (exista 2 niveluri) si pe orizontala prin golurile
◦
◦
◦
◦
◦
porticului (echidistante, (echidistante, incadreaza golurile ferestrelor) => ritm usor de perceput Planul – cladirea se organizeaza in jurul unei curti interioare cu portic Curtea – dispusa in axul principal de compozitie (simetrie), forma patrata (perfect stabila) In Renastere simetria, instrument al Antichitatii Latine, se impune incet dar sigur ca principiu compozitional la toate nivelurile
Biserica San Lorenzo Bazilica cu 4 nave laterale i-a fost incredintata pentru finalizare Usa principala – centrata pe axul vertical al navei centrale; mai inalta decat cele secundare Profile laterale intermediare pe toata lungimea navei centrale si pe transept; sunt continue si evidentiate prin contrastul de culoare => echilibru stabil F ◦
◦
◦
◦
Renuntarea la decoratii pentru evidentierea
profilelor Raportarea la scara umana (inaltimea cupolei + profil) Perceperea cheii arcelor corespunzatoare cotei de nastere a cupolei si diametrul cupolei semisferice dat de diametrul arcelor semisferice ◦
◦
Sagrestia Vecchia
◦
◦
Interventie doar la interior Spatiul principal – cub acoperit cu o cupola semisferica O caracteristica a Renasterii timpurii o reprezinta reminiscentele medievale
◦
Reminiscente medievale: nervurile cupolei foarte vizibile (contrastul de culoare – nervuri inchise VS panze deschise)
Umanismul = model de educatie (scop – set de mijloace) Renasterea si-a ales doua modele de educatie: 1. GREC: legatura directa cu arhitectura si spatiul 2. LATIN: recunoasterea limitelor, depasirea sau respectarea lor Model educational renascentist renascentist – modalitate de cunoastere de sine Spatiul de tip central –omul in centrul Universului pentru a putea invata despre sine si pentru a fi demn de intalnirea cu Dumnezeu => biserica de tip central = spatiu optim in Renastere. Biserica Catolica a considerat ca arhitectura renascentista il pune pe om in locul lui Dumnezeu. Concluzie: arhitectura renascentista incearca incearca sa medieze relatia dintre Biserica Catolica si oameni, obisnuindu-i cu acest tip de spatiu dar in acelasi timp fiind supusa anumitor compromisuri.
Capela Pazzi din curtea interioara a manastirii Santa Croce Spatiu de tip central autentic ◦
◦
◦
◦
Proportii inversate: ax tranversal de compozitie > ax longitudinal Intersectia axelor – se naste axul vertical de compozitie => prezenta puternica Fatada capelei – exprimata clar; logica structurii de rezistenta trebuie sa se conformeze legilor gravitatiei; decoratie dinamica
Santo Spirito
◦
◦
Bazilica cu 3 nave, incredintata pentru finalizare Incearca sa diminueze aspectul de bazilical => spatiul interior identic pe tot perimetrul – trimitere la tipul central
Santa Maria degli Angeli
◦
◦
◦
Spatiu de tip central autentic Nu exprima clar prin silueta axul vertical pentru a diminua puterea expresiei Nu a fost finalizata conform cu proiectul initial – oamenii nu erau inca pregatiti sa vada bisericile asa
Palazzo Pitti
◦
◦
◦
Resedinta nobilliara comandata de familia Pitti Se stabilesc principii ale arhitecturii de fatada Fatada: amestesc intre principiile noi si reminiscentele medievale
Cateva secole nobilimea a locuit in resedinte fortificate, chiar daca in Renasterea timpurie nu mai erau necesare, nu s-a putut renunta brusc la ele. ◦
◦
◦
Rosturi adanci => grosimea peretelui Ferestre mici cu cota de parapet mare + ferestre mari => ideea de fortificatie nu este functionala Suprapunere riguroasa a golurilor –> ordine (si la Ospedale degli Innocenti)
MICHELOZZO DI BARTOLOMEO (1396 – 1471) Palazzo Medici-Ricardi
◦
◦
Melanj intre arhitectura renascentista si reminiscentele medievale: ferestre bifore + ferestre cu frontoane triunghiulare –> templu latin tip megaron Porticul: adancimi diferite – evidentierea formei patrate a curtii interioare (asezata in axul intrarii)
BENEDETTO DA MAJANO (1441-1497) Palazzo Strozzi In Renasterea timpurie – cornise exprimate excesiv (inalte, iesite in consola sau ambele); neaga ideea de echilibru stabil. ◦
◦
Cotele nesemnificative ale golurilor de ferestre Profile orizontale – nu reflecta corect structura de rezistenta
LEONE BATTISTA ALBERTI (1404-1472) ◦
◦
De re aedificatoria – tratat scris pentru beneficiari => cea mai stralucita definitie a esteticii Renasterii: „acea stare a unei cladiri la care nu poti adauga/extrage nimic fara a -i strica echilibrul compozitional”
Constient ca nu era un arhitect => isi asuma anumite experimente pe care arhitectii profesionisti nu si le-au permis
Sant’ Andrea (Mantova) ◦
Fatada: ordinul colosal – forma excesiva
Santa Maria Novella (Florenza) Voluta – trecere mai putin sacadata de la nava centrala la laterale Nu este o forma stabila ◦
◦
Dinamica precum si excesul pot pune in pericol echilibrul compozitional
Palazzo Rucellai Fatada –camp compozitional supus celor 2 directii fundamentale dictate de gravitatie : verticala si orizontala Limita inferioara – tratare de tip soclu Limita superioara – cornisa excesiva ◦
◦
◦
◦
◦
Introducerea verticalelor tangibile 2 directii exprimate in mod echilibrat Limitele laterale nu sunt exprimate clar
Renasterea timpurie – nu s-au exprimat decat limita superioara si cea inferioara a campului compozitional
◦
◦
◦
Venetia ( Veneto) raportul plin-gol este clar in favoarea golului Palazzo Ducale si Basilica San Marco au influente gotice prelucrate atent de venetieni Elementele de factura bizantina dau specificul arhitecturii Venetiei – introduse inca din Epoca Medievala
PIETRO LOMBARDO (1435-1515) Palazzo Ducale (+Antonio Rizzo)
◦
◦
◦
◦
Cladire gotica Curtea de forma neregulata Lombardo transforma spatiul in doua curti, cea principala de forma rectangulara nu se mai percepe impreuna cu cea secundara Elementul separator = scara
Scara este un element dinamic; arhitectura care cauta echilibrul stabil va evita expunerea scarilor. ◦
◦
◦
Scara lui Lombardo = exceptie acceptata prin amplasament (este perceputa frontal numai din gang) Se sclupteaza 2 figuri umane amplasate la piano nobile (distrag atentia) Lombardo – arce frante la piano nobile; arcul semicircular la nivelul ochiului
Basilica San Marco Basilica bizantina, de tip cruce greaca cu 5 cupole Spatialitatea se exprima in fatada in fatada exista 5 timpane ierarhizate din care se poate distinge cel putin cupola principala ◦
◦
◦
Santa Maria dei Miracoli Acoperirea cilindrica nu se observa dar se vede in fatada timpanul semicircular (reminiscenta medievala) ◦
MAURO/MARIO CODUCCI (cca 1440-1504) Palazzo Corner-Spinelli Resedinte nobiliare venetiene – nu exista fortificatii ◦
Urbino (ducatul Urbino) Omul medieval se transforma in omul renascentist Temere de natura => Renasterea timpurie introvertita Deschidere spre natura ◦
◦
◦
LUCIOANO DA LAURANA (cca 1420-1497) si FRANCESCO DI GIORGIO MARTINI ( 1439-1501/2) Palatul ducal
◦
◦
◦
◦
◦
Suprapunere de logii => viitoare schimbari in arhitectura Curtea interioara patrata – toate elementele renascentiste Curtea interioara nu pare sa mai aiba reminiscente medievale (exceptie: acoperirea porticului, pozitionarea fantanii – defazata) Simetria curtii – pavaj Ancadramentele intrarilor in ganguri: fusul pilastrilor tratat cu o decoratie dantelata
Lombardia (Milano) Arhitectura medievala este exact ca arhitectura din Europa Centrala si de Vest ◦
ANTONIO d’AVERLINO detto IL FILARETE (cca 1400-1469) Nu apuca sa construiasca =>scrie ◦
Renasterea timpurie este obsedata de ideea orasului ideal ◦
◦
◦
Filarete gandeste, proiecteaza si descrie orasul ideal Experimente – arata ca un oras ideal nu poate supravietui (ex: Palma Nova) Filarete considera ca arhitectura este apta sa transmita propriul ei mesaj
RENASTEREA DE APOGEU Renasterea de apogeu se desprinde complet de stramosul medieval Ramane introvertita – evita relatia cu contextul pentru a nu afecta echilibrul arhitectural Fenomen centralizat – centru care le dicteaza celorlalte Roma devine in pragul dintre XV-XVI un centru cultural major ◦
◦
◦
◦
DONATO BRAMANTE (1444-1514) = Donato di Pascuccio d’Antonio
Santa Maria presso San Satiro (Milano)
◦
◦
◦
Perspectiva falsa – pictura murala si stucatura =>adancime inexistenta Iluzia creata de Bramante – perfecta doar din mijlocul navei centrale Mod de exploatare vizuala a spatiului – focalizarea atentiei asupra absidei altarului
Santa Maria della Grazie (Milano)
◦
◦
◦
Interventie pe o basilica cu 5 nave finalizata in Evul Mediu Ax longitudinal foarte clar exprimat prin cele 4 siruri de coloane Cupola de latimea navei centrale si a primei nave laterale => spatiu central suficient de amplu cat sa poata concura cu impactul axului longitudinal
Curtea manastirii bisericii Santa Maria della Pace (Roma) Ansamblul curtii – perfect patrat Pavaj – 2 diagonale (axe principale) si centrul spatiului Structura de rezistenta – exprimata sincer in fatada Coloane suplimentare (sprijina pe gol) – stau pe o masa plina => echilibrul static nu este in pericol Dublarea consolelor in dreptul pilastrilor Imaginea capata varietate ◦
◦
◦
◦
◦
◦
Tempietto, curtea manastirii bisericii San Pietro in Montorio (Roma) Ideea de centralitate – functie comemorativa (axul vertical – axis mundi) Centralitate – proces de aditie pe verticala: 2 cilindri cu diametre diferite si o semisfera ( cilindrul mare este mai mult gol si deci favorabil aditiei) ◦
◦
Prin aditie intelegerea obiectului de arhitectura devine foarte facila. ◦
Lipsit complet de ornamente
Lipsa ornamentelor permite exprimarea mult mai clara a volumetriei si a procesului de aditie. ◦
◦
◦
Blazonul nu este un element decorativ in Renastere Balustrii, triglifele, metopele fac parte din ordinul de arhitectura Tratarile de tip scoica – profunzimea cladirii
Renasterea timpurie – fatade plane cu exceptia cornisei (perceptia din forul roman a templuui ). Renasterea de apogeu priveste spre Antichitatea Greaca cand templul era perceput in perspectiva.
Curtea: adaugarea unei mase construite modelate in colturi => zidul = unealta fundamentala ◦
Catedrala San Pietro – etapa intermediara (Vatican) ◦
◦
◦
◦
Papalitatea demoleaza biserica paleocrestina Proiectul lui Bramante – perfect inscriptibil in cerc axul longitudinal este subordonat axului transversal Spatiu central obtinut prin insumarea a 5 componente distincte
Factorii aditiei trebuie sa fie autonomi si independenti
◦
Crucile secundare – cupole secundare => pot exista independent
Palazzo della Cancelleria (Palatul Cancelarilor) (Roma)
◦
◦
◦
Prima cladire care aplica complet armonia definita de Alberti Limitele laterale exprimate (decrosarea traveilor laterale) Fatada plata – nu exprima profunzimea spatiului
Palazzo Caprini (Roma) ◦
◦
◦
Limita inferioara: tratare de tip soclu Limita superioara: cornisa Limite laterale: bosaj puternic al parterului
Renasterea de apogeu trebuie sa ofere vitalitate prin exprimarea acelorasi principii in mod diferit ◦
◦
Echilibru intre verticale si orizontale Coloane => deschideri mari la piano nobile – incarcare mare asezata pe un parter solid (bosaj)
RAFFAEL / RAFFAELLO SANTI/(SANZIO) (1483-1520) Palazzo Pandolfini (Florenza) Verticale tangibile Prelungirea limitelor ancadramentelor ferestrelor => echibilibru intre verticale si orizontale Ritm diferit – alternarea frontoanelor ferestrelor Ancadramente exprimate pronuntat (zidarie portanta foarte solida) ◦
◦
◦
◦
ANTONIO da SANGALLO = ANTONIO GIAMBERTI il GIOVANE (1485 – 1546) Palazzo Farnese (Roma) Resedinta nobiliara Elevatie principala –> orientata spre centrul orasului ◦
◦
◦
◦
◦
◦
◦
Exista limita inferioara, soclu, limita superioara, cornisa si limite laterale prin fasiile verticale de bosaj Organizare interioara inteligibila din fatada: 3 niveluri Ierarhia nivelurilor: etajul intai – ancadramentele ferestrelor tratate diferit => cel mai important; etajul 2 are ancadramente mai sensibile fata de cele de la parter Ax de simetrie puternic exprimat – trece prin 3 goluri => dublarea coloanelor, balconul, blazonul Coloane – spatiile interioare principale concepute simetric
Simetria si ierarhia – principii caracteristice Renasterii. ◦
informatiile din elevatie sunt confirmate si consolidate pe masura ce patrunzi in cladire Axul vertical din elevatie (1) este preluat prin rabatere in plan, simetria fiind intarita de curtea principala Partea neacoperita a curtii – forma geometrica stabila marcata prin diagonale Axul de simetrie (1) este consolidat prin inca un ax de simetrie (2) marcat in pavaj identic cu primul si definit ca un segment de dreapta ce are in capete 2 accese (1+2) Elevatiile curtii interioare sunt identice pe toate laturile Elevatiile respecta logica structurala: parterul doric, etajul intai ionic cu coloane „dolofane”, etajul 2 corintic cu pilastri aplatizati Arhitectura de fatada –> nu exista un al treilea etaj retras Circulatia verticala principala –in imediata apropiere a accesului principal Echilibru foarte puternic prin permanenta confirmare si consolidare a elementelor Edificiu –> stare emotionala constanta ◦
◦
◦
◦
◦
◦
◦
◦
◦
Monumentalitatea Renasterii impresioneaza prin constanta emotionala.Renasterea comunica prin monolog.
Michelangelo realizeaza lipsa unui echilibru stabil promovat de Renasterea de apogeu => continua in interior in maniera renascentista dar spre piata introduce un semnal (dezechilibrul compozitional al fatadei –mascat. MANIERISMUL SI PROTOBAROCUL Procesul de schimbare intre starea Renasterii de apogeu (starea A) si ceva inca necunoscut manierismului (starea B) Michelangelo inventeaza Manierismul si Barocul (starea B) ◦
◦
MICHELANGELO BUONOROTTI di SIMONE (1475-1564) Biblioteca laurentiana manastirii San Lorenzo (Florenza)
◦
◦
◦
◦
◦
◦
◦
Prima incapere = vestibul Densitatea elementelor de vocabular arhitectural - pana atunci folosite doar in fatade Nod structural fragil: coloanele – peste capacitatea portanta a consolelor; coloanele – inglobate in peretele portant Vestibulul – proportii atipice: inaltime foarte mare dar care ajuta pentru gasirea accesului in sala de lectura prin ancadramentul triunghiular nobil Se anticipeaza o sala de lectura si mai inalta si impresionanta
Sala de lectura: mai scunda decat vestibulul – se dezvolta excesiv pe directie longitudinala Biblioteca: contraste si tensiuni
Mesajul transmis este foarte diferit: lumea – caracterizata de conflicte si tensiuni. Dinamica – caracteristica a procesului de schimbare; ideea de istorie proprie + proces evolutiv. Sala de lectura –> module ◦
◦
◦
Paramente identice (2 intrari=2 iesiri) Se pot adauga sau extrage module –> ambiguitate
Manierismul – procesul de schimbare; nu cunoaste starea la care se va ajunge.
PROTOBAROCUL (Creatia baroca a lui Michelangelo) Protobarocul lui Michelangelo nu este un baroc imatur.
San Pietro Ingrosare a elementelor portante => nu se mai pot distinge clar cele 5 elemente distincte initiale Dispare aditia => contopire ◦
◦
Cupola ◦
◦
Cupola lui Bramante –> semisferica; cea a lui Michelangelo usor ovoidala San Piedro VS Santa Maria del Fiore Asemanare: structura cu nervuri Deosebiri: Santa Maria del Fiore: Nervuri - contrast puternic; elemente de structura exprimate estetic Se poate observa cum functioneaza nervurile Tambur consolidat local cu pilastri Cupola de la San Piedro: Nu se vede modul de descarcare al eforturilor / articularea cu tamburul Nu se observa relatia cupolei cu biserica Ascunderea structurii de rezistenta – pare ca pluteste => cupola insasi semnifica inaltarea si divinitatea
Piata Capitoliului
◦
◦
◦
◦
◦
Creatie baroca la scara urbana Piata socheaza prin scara pozitionata strategic pe axul longitudinal al celei mai importante cladiri Michelangelo ofera dinamism ansamblului prin a doua scara care insoteste palatul Capitoliului (mai dinamica – asezata in profil) => coerenta arhitectonica Dinamica controlata printr-un turn Elipsa pavajului –> dinamism; miscarea fizica a persoanelor
Elipsa – 2 focare; miscare de pendulare intre cele 2. ◦
Statuia lui Marc Aurelio rupe miscarea de pendulare
MANIERISMUL
BALDASSARE PERUZZI (1481 – 1536) Palazzo Massimo alle Colonne (Rome)
◦
Arata diferit in functie de unghiul privirii –> mister
◦
◦
◦
Privire superficiala => 4 registre de goluri pe orizontala VS privire atenta => un singur profil orizontal intermediar Organizare simetrica – ax de simetrie grav virtual Fatada plata –> masca
Manierismul – aceleasi elemente de vocabular arhitectural ca Renasterea, sintaxa diferita Fatada – antireper urban Axul vertical – preluat prin rabatere in plan de portic si de gangul acoperit Curte – dezaxata fata de ax => virtualitatea axului Casa – nici simetrica, nici asimetrica ( ambiguitatea – apanajul manierismului) Elevatia posterioara a curtii interioare – in favoarea golului VS fatada principala – in favoarea ◦
◦
◦
◦
◦
◦
plinului Contrastul – atentia asupra distributiei golurilor: fatada principala – 4 registre de goluri VS elevatiile din curte – 3 registre de goluri -> cladirea invita la dialog prin reluarea unor intrebari Manierismul – aceeasi atitutdine fata de dinamica => circulatiile pe verticala (o schimbare prea mare poate duce la disolutie)
Inaltimile difera in functie de functiunea spatiului ◦
Manierismul descopera ca exista foarte multi parteneri de dialog pe care ii exploreaza – omul insusi. Omul si cerul sunt parte din contextul unei cladiri.
GIORGIO VASARI (1511-1574)
Palazzo Uffizi (Florenza)
◦
◦
◦
◦
◦
Extindere a vechii primarii din Florenza Dincolo de fatada deschisa prin portic la – front continuu => o bariera 3 aripi (arhitectura celor 2 aripi lungi este aproape identica) Dialog multiplu: exista un dialog din curtea interioara intre Uffizi si primarie Fatade identice –> ambiguitatea oscilatie intre spatiu de circulatie si spatiu de stat (curte)
GIULIO PIPPI/ GIANUZZI = GIULIO ROMANO (1499 – 1546) Palazzo del Té (Mantova)
◦
◦
◦
◦
◦
◦
Proiectata si construita pentru nunta ducelui de Mantova => casa de vacanta – lipsa etajului Plan patrat Raport suprafata desfasurata construita – curte interioara => inversat fata de palatele renascentiste (care aveau etaj) Inaltime redusa – membrii trebuie sa fie la acelasi nivel Suprafata acoperita cu gazon – concureaza cu inaltimea redusa a cladirii Dialog intre curtea interioara si obiectul de arhitectura
Manierismul – curtea interioara = element obligatoriu pentru resedintele nobiliare
BARTOLOMEO AMMANATI (1511 – 1592)
Gradinile Boboli ale palatului Pitti (Florenza)
◦
◦
◦
◦
◦
◦
Gradina – partener de dialog pentru obiectul de arhitectura Gradina geometrica Vegetatie dispusa dupa 2 regului geometrice si clare aplicate simultan: 1. Distanta fata de cladirea principala 2. Inaltimea vegetatiei Langa cladire – vegetatie joasa –> spatiu de emisie intre partenerii de dialog Distanta medie – vegetatie medie (1.5 m – 2.5 m) Distanta mare – vegetatia de inaltime maxima: copacii si arborii
RENASTEREA TARZIE Vila de tip castel – ansablu format din mai multe corpuri de cladire percepute impreuna; se afla in apropierea unei asezari umane dar este extravilan VS palatul – amplasat in cadrul unei asezari
ANDREA di PIETRO della GONDOLA = ANDREA PALLADIO (1508 – 1580) Vila Barbaro (Maser)
◦
◦
◦
◦
Organizata simetric fata de un ax definit de vila Forma de exprimare a principiilor maniersite – retragerea de la circulatia principala => evidentierea vilei in peisaj Ecran intunecat de vegetatie in spate – evidentiaza vila Ordin monumental => elevatie monumentala
◦
Silueta nobiliara – asemanarea cu imaginea templelor grecesti
Vila Trissino (Meledo) Asemanatoare cu Vila Barbaro ◦
Vila Capra (La Rotonda) (langa Vicenza)
◦
◦
◦
◦
Vila templu – templul antic de tip megaron Exista anexe –vila nu se percepe niciodata impreuna cu ele => prezenta nu ii este subminata Exprimarea tridimensionala a 4 bucati de templu Renasterea tarzie profita de Manierism si in alt mod
Manierismul – ideea de relativitate; existenta cupolei semisferice (cupola renascentista) – apanajul arhitecturii europene religioase Cupola apare intr-o contructie laica ◦
San Giorgio Maggiore si Il Redentore (Venezia)
◦
◦
2 manastiri amplasate fata in fata cu piata San Marco Piata se oglindeste in cele 2 manastiri prin accentul de masa si de verticala
S-a intervenit si asupra bisericilor Intre altar si nava principala – un filtru (colonada) => altarul ramane in absida ◦
◦
◦
Biserica ortodoxa nu-si arata mereu altarul => caracter mistic Altarul ascuns produce curiozitate
◦
Filtru => dialog prin evitarea contactului direct intre participanti
◦
Quattro libri dell’architettura 1570 ◦
◦
Tratat de Renastere cu ilustratii manieriste ≠ tratatului lui Alberti din Renasterea timpurie Alberti – mai pragmatic si mai practic
BAROCUL
FRANCESCO BORROMINI (1599-1667) San Carlo alle Quattro Fontane (Roma)
◦
Fatada ondulata (curbe si contracurbe)
◦
◦
◦
◦
◦
◦
◦
◦
◦
Contrast intre curbe si planele normale din restul corpului Concavitatea adaposteste ferestre; spatiul ma obliga sa ma misc (controlarea dinamicii) Spatiu exterior – spatiu exterior => atitudine baroca Relatie plan vertical – plan orizontal – fatada –> ideea manierista de masa Fatada: peretii pulseaza fiind totusi stabili (multe coloane monumentale) Dinamica permanenta –> miscare ondulatorie care se produce in timp dar nu si in spatiu Miscare in plan –>conturul in plan al spatiului central Modul de combinare al sferelor si al elipselor = contopopire Dinamica permanenta pana cand se observa cupola (controleaza prin forta divina)
In planul celest exista claritate spre deosebire de planul terestru unde nici nu se pot identifica componentele ◦
Claritate: elipsa cu nervuri consistente
Sant’ Ivo della Sapienza (Roma)
◦
◦
◦
◦
◦
◦
◦
Curte rectangulara Capela universitatii –> in fata accesului principal Biserica dinamizeaza curba Concavitate se dezvolta pe inaltime => forta de suctiune (miscare dezvoltata pe axul longitudinal) Miscarea patrunde in interior Cupola marcheaza o modificare a directiei de miscare Dinamism controlat prin lanternoul luminos (in exterior are o spirala conica)
GIANLORENZO BERNINI (1598 – 1680)
Sant’Andrea al Quirinale (Roma)
◦
◦
◦
◦
◦
◦
◦
◦
Contopire interior – exterior Gard –> concavitate => spatiul public inainteaza spre interior Trepte => apropiere de spatiul privat Consola –> apropiere de interior (acoperire + 2 elemente structurale) Prezenta simultana in interior si exterior Elipsa la interior => dinamica Altarul –> citirea axului E-V; spatiul se dezvolta mai mult pe directie transversala La intersectia celor doua directii => axul vertical (cupola)
PIETRO da CORTONA Santa Maria della Pace (Roma) Contopire interior-exterior Spatiu stramt al pietei => stie cum va fi perpecuta biserica pentru a accepta sa-o mutileze (poza 2) Copertina = consola mare care necesita sprijin (mai multe coloane cu fusuri solide) Experienta prezentei simultane in interior si in exterior ◦
◦
◦
◦
GIANLORENZO BERNINI, FRANCESCO BORROMINI SI CARLO MADENO/A (15561692)
Palazzo Barberini (Roma) Primul palat baroc Retras de la strada; concavitate => 3 corpuri contopite Portic lung si adanc (spatiul exterior este deja contopit – aripile scurte) Dispare curtea interioara Curtea de onoare in forma de U ◦
◦
◦
◦
◦
In baroc circulatiile verticale ocupa un loc important
Circulatia verticala capat de perspectiva al axului
◦
principal ◦
Scara – dimensiune considerabila => dinamism (miscare ascendenta a rampei elicoidale VS miscare descendenta a razelor de lumina)
GUARINO GUARINI (1624 – 1683) Palazzo Carignano (Torino)
◦
◦
Prima cladire laica cu o fatada ondulata Mecanism de acces (contopire interior – exterior)
Formule ale aparatului de acces – 2 principii: 1. succesiune de contraste – dimensiuni si luminare; contopire –anularea constiintei asupra trecerii timpului 2. spatii solicitante => complexitatea distorsioneaza trecerea timpului Vestibul mic, putin luminat –> spatiu mult mai bine luminat si mult mai generos ca dimensiuni (elipsa – dinamica + scara) ◦
◦
Rampa de acces cu podest intermediar: doar podestul si anticamera salonului bine luminate => incurajeaza inaintarea in salon
San Lorenzo (Torino) Arcul tridimensional – echilibru fragil perceput dinamic ◦
◦
Arce tridimensionale + cupola + tambur => tensiune
Barocul incearca sa imbine arta cu stiinta (de exemplu: arcul tridimensional, constructiile foarte geometrice ale lui Borromini).
URBANISMUL BAROC Sf sec XVI – reforma-constrareforma => transformarea Romei intr-un spatiu de pelerinaj Pelerinaj al intregului oras, nu al unei sume de biserici ◦
◦
DOMENICO FONTANA (1543-1697) – PAPA SIXT AL V-LEA: 1585-1590 Planul Marii Rome Circulatii rectilinii intre biserici Distante prea mari => repere (exemplu: Colosseum) Puncte cheie marcate prin obeliscuri ◦
◦
◦
GIANLORENZO BERNINI (1598 – 1680) Piazza San Pietro (Roma) Biserica San Pietro capata si axul longitudinal de compozitie (Michelangelo) Piata: doua parti meniri proprii (dinamica) Spatiu dezvoltat transversal => apropierea de cladirea de cult este decelerata Prima parte: elipsa (atat de mare incat focarele au avut nevoie de o concrectizare materiala) Pendularea intre focare – instrument de decelerare Centru artificial al elipsei => extrage observatorul din miscarea de pendulare Al doilea spatiu al pietei: trapezoidal isoscel cu latura mare egala cu lungimea elevatiei principale => catedrala pare mai aproape (perspectiva inversa: profunzimea spatiului perceput ca mai mica) Surplus de timp => dinamica asigurata ◦
◦
◦
◦
◦
◦
◦
◦
CARLO RAINALDI (1611-1691) Bisericile gemene din Piazza del Popolo (Roma) Poarta Poporului – extremitate nordica a orasului Sec. XVII – limite materiale tangibile ale orasului Spatiu vast neconstruit –> accent vertical suplu in centru In lungul celor 3 artere privirea batea pana la orizont 2 biserici gemene => motivul tridentului , (motiv folosit des in ◦
◦
◦
◦
◦
baroc) ◦
◦
Amplasamentul celor 2 biserici fixeaza perspectivele nascute din acea origine Cap de perspectiva = infinit
In Renastere perspectiva are un capat, in Baroc ea are o origine. ◦
Organism urban infinit cuprins intr-un perimetru finit = gest fundamental baroc
FRANCESCO de SANCTIS (1693 – 1740) Piazza di Spagna ( Roma) Pe scara Spaniei => dinamica Forme tensionate – combinarea de curbe si contracurbe ◦
◦
NICOLO SALVI (1697 – 1751) Fontana di Trevi Originea in planul Marii Rome ◦
Piata este oglinda de apa Contopirea elementelor diferite : suprafata de calcare si oglinda de apa In ansamblul statuar sunt contopite toate tipurile de lumi cunoscute pana atunci: naturala, fantastica, divina, artificiala. ◦
◦
◦
FILIPPO RAGUZZINI (1680 – 1771) Piazza San Ignazio (Roma)
◦
◦
Cladirile – sacrificate => spatiu neconstruit cu o anumita forma (observabil la cornisa) Spatiul neconstruit – la fel de important ca cel contruit => calitati estetice
Esenta urbanismului: relatia dintre spatiul construit si cel necontruit
FRANTA cea mai mare putere centralizata post-antica functioneaza ierarhic: exemplul puterii centrale dat de coroana regala era urmat de nobilime ◦
◦
RENASTEREA TIMPURIE DE INFLUENTA ITALIANA (cca 1500-1550) Castelul regal din Blois, aripa Francisc Registre suprapuse cu reminiscente medievale Scara dezaxata Cornisa –> prezenta foarte puternica; fermitatea limitei superioare – redusa de dantelarie Echilibru intre verticale, orizontale si coloanele ◦
◦
◦
◦
Prezenta acoperisurilor inalte in Franta nu este o reminiscenta medievala ci un dat climatic. ◦
◦
Lucarne asezate in dreptul golurilor
Decoratii gotice
„Castelul” din Chambord
◦
Resedinta nobiliara principala => aparenta fortificata Organizare simetrica Organizat in registre suprapuse – profile orizontale Orizontale contrabalansate – verticale materiale
◦
„jungla de gotic in centru”
◦
◦
◦
RENASTEREA DE APOGEU – SCOALA RENASTERII FRANCEZE (cca 1550-1600) Francezii – studiul sursei antice; apeleaza la orgoliu Franta: cariera de piatra – nu se pot extrage fusuri intregi de coloane Ordinul francez: fiecare tambur decorat diferit Maturizarea Renasterii franceze –> ordinul de arhitectura, cupola semisferica. ◦
◦
◦
◦
JEAN BULLANT (cca 1520/25 – 1578) Palatul de la Écouen
◦
◦
Nu mai este o resedinta regala, ornamente mai putine Intalnim ordinul colosal (element ce apartine manierismului)
Primul val al pietelor regale (Henric IV) Places des Vosges (Paris) Forma geometrica regulata Centru – statuia regelui Fronturile identice, => controlul si echilibrul ◦
◦
◦
BAROCUL Barocul –>mijloc de propaganda foarte eficient Arhitectura baroca franceza: religioasa si laica ◦
◦
LOUIS LE VEAU, ANDRÉ LE NOTRE si CHARLES LE BRUN
Resedinta Vaux le Vicomte Curte de onoare: anexe determinante pentru planul in forma de U al locuintei (contopirea interiorexterior) Vestibul vitrat spre gradina (forma elipsoidala) Circulatii verticale – exprimate neclar Volumetria – volume diferite Salonul principal – peste vestibul; forma de elipsa cu dinamism propriu ◦
◦
◦
◦
◦
CLASICISM REGAL FRANCEZ (= Renasterea tarzie) (cca 1670-1715) Ludovic al XVI – concurs international –> noua aripa a palatului Louvre Bernini: o varianta pur baroca si una de Renastere tarzie ◦
◦
CHARLES PERRAULT (1613-1668) Colonada de la Palatul Louvre
◦
◦
◦
◦
◦
◦
Silueta echilibrata O singura „mega -lucarna” – > acoperis frant Stuctura ierarhica – registre si travei Compozitia isi subordoneaza restul detaliilor Francezii scobesc in peretele de fatada VS italienii care adauga materie Sculpturi in nise => profunzimea spatiului
BAROC CLASICIST / CLASICISM BAROC (cca 1670-1715)
LE VEAU, LE NOTRE, LE BRUN, JULES HARDOUIN MANSART (1646-1708) Palatul de la Versailles ◦
Amestesc intre Clasicismul regal francez si
Baroc Cea mai importanta resedinta regala Relatie puternica cu orasul Dormitorul – etajul 1, piano nobile in axul longitudinal Fatada dinspre gradina – Clasicism francez, restul ansambului este baroc ◦
◦
◦
◦
Pietele regale, al doilea val
J. H. MANSART (1646-1708) Place Vendome (Paris) Formele sunt mult mai complexe prin departarea de Renasterea de Apogeu si apropierea de Baroc Primul sentiment – vid urban ◦
◦
Arhitectura militara Zidurile devin foarte vulnerabile => principiul de aparare cu elemente verticale trebuie sa se schimbe ◦
