CAPITOLUL 1

CAPITOLUL 1

1.1 Stadiul cunosterii.

1.1.1 Scurt istoric.

Kenucky Fried Chicken (KFC) este un lant de restaurante de tip fast food care se ocupa cu comercializarea produselor din pui gatite dupa reteta Colonelului Harland Sanders. In anul 1!"# in peste p este !$$ de restaurante situate atat in S%& cat si in Canada# se 'indea pui pregatit dupa reteta Colonelui. In acelasi an# el sia cedat drepturile d repturile de pregatire a puiului unui grup de in'estitori care il includea si pe ohn *. *. +ro,n unior# cel care mai tarziu a fost gu'ernator al statului Kentucky# din 1-$ pana in 1-". 1-" . Colonelul Sanders a ramas purtatorul de cu'ant al companiei. In anul 1!# in urma unui sonda/# Colonelul Sanders ocupa locul 0 in randul personalitatilor cele mai populare in S%&. &dministrata de noii proprietari# societatea pe actiuni Kentucky Fried Chicken sa dez'oltat rapid in ianuarie 1! a fost listata la 2ursa din 3e, *ork. *ork. 4este 56$$ de restaurante din intreaga lume au inceput sa opereze su2 licenta in momentul in care Heu2lein Inc. a achizitionat KFC Corporation pentru 0-6 milioane dolari. KFC a de'enit filiala a 7.. 7eynolds Industries cand Heu2lein a fost achizitionata de aceasta in 1-0. In 1-!# KFC a fost achizitionata de catre 4epsiCo Inc. pentru -"$ milioane dolari. In prezent# impreuna cu alte patru marci de lanturi de restaurante# formeaza compania *um8+rands *um8+rands International# cea mai mare companie de restaurante din lume ca numar de unitati. 1.1.2. Obiectul de activitate

KFC(K KFC(Kenu enuck ckyy Frie Friedd Ch Chic icken ken)) este este rest restau aura rant nt de tip tip fast fast food food## se ocupa ocupa cu comerc comercial ializa izarea rea produs produselo elorr din pui proasp proaspat# at# prepar preparate ate dupa reteta reteta origin originala ala care care este este formata din 11 plante si condimenete secrete si are ca domeniu de acti'itate alimentatia pu2lica. 1.1.3. KFC in Roania

1

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.













In parilie 1 se deschide primul restaurant pe +ule'ardul 9agheru din +ucuresti# cu un numar de 6$ de anga/ati. :upa 1$ ani C& a companiei a/unge la apro;imati' 1!.$$$.$$$ euro# cu un numar de peste 1$$$ de anga/ati in cele 06 de restaurante (1$ restaurante in +ucuresti si 16 in tara). In 7omania# KFC(Kenucky Fried Fried Chicken) functioneaza su2 contract de franciza prin licenta acortadata companiei S.C. %S F<<: 3=>?<7K S.&. cu sediul social +l'd. @heorghe 9agheru# nr. 0-5$# sct. 1# +ucuresti.Cod fiscalA 7!!"6$# 7egistrul ComertuluiA "$B0"!!$B1" Captal social SBA 06$$ 7<3 1.1.!. Standarde unitare

Si in 7omania# conceptul promo'at este similar celui din peste 1$$ de tari in care este prezent astazi 2randulA restaurant cu ser'ire rapida# cu produsul de 2aza din carne de pui# preparat dupa o reteta proprie. Franciza acordata partenerului roman :l Ducin lad este una clasica# ce pre'ede respectarea standardelor comple;e ale grupului# incepand cu stilul de amena/are al locatiilor# continuand cu standardele de ser'icre si terminand cu cele pri'ind calitatea produselor ori politica de resurse umane.

1.1.". Cresterea ci#rei de a#aceri

Cu sase locatii noi numai in 0$$!# 0 $$!# afacerea KFC a a/uns la finalul anului trecut la 0$ milioane de euro. In perioadele premergatoare sar2atorilor religioase se inregistreaza usoare scaderi ale cifrei de afaceri din cauza c auza consumului redus al produselor. anzarile restaurantelor KFC au inregistrat o crestere de 16 0$E anual. In ceea ce pri'este rezultatele o2tinute in 0$$!# acestea se datoreaza atat unei cresteri a cifrei de afaceri a unitatilor e;istente# cat si aportului celor sase restaurante nou deschise. 1.1.$ Concurenta KFC%ului

4rincipalul concurent al KFCului este 9c:onalds deoarece si acesta este restaurant de tip fast food cu ser'ire rapida si e;ista o mare asemanare intre meniuri.















1.1.&. Or'ani'raa (ersonalui in cadrul SC US FOO) *+,TORK SA

:=G
%7I?IC

C&DI?.47<:

S=C7=?&7I&? SI 47
H7

+7&3: 9&3&@=7 9&7K=?I3@

I3S4. 4SI 49

?=H3IC

:I7. 9&7K=?I3@

:I7. H7

S=F ?=H3IC

&SIS? 9&7K=?I3@

&7I& 9&3&@=7

&47<IGI<3&7= SI :=SF&C=7=

FI3&3CI&7 C<3?&+ID =4=7? C<3?&+ID S=F C<3?&+ID

&SIS? H7

?7&I3I3@ C<3?&+ID

?=H3ICI=3I 93@ ?7&I3I3@

C?+. %3I<7

&SIS? ?7&I3I3@

F.9.

:I7. 7=S?.

9&3&@=7I

&.
CS>(F
S4

C&SI=7I

C&SI=7















1.2. Contabilitatea si le'islatia ce vi-ea-a salariile

1.2.1. odi#icari si noutati valabile ince(and cu data de /1./1.2//0 1.3.1.Sistemul datoriilor datoriilor si creantelor privind personalul

4rezentarea factorului munc Jn conta2ilitate tre2uie s reflecte rolul personalului Jn acti'itatea economic a Jntreprinderii ca principal creator de 'alori i ca 2eneficiar al unei remuneraLii remuneraLii pentru pentru munca prestat su2 form de salariu. Sistemul de salarizare din Lara noastr apro2at prin Degea 65 B 0".$1.0$$5 (3oul Cod al 9uncii)# are Jn 'edere ca principal component drepturile salariale care reprezint elementele pre'zute Jn contractul de munc asupra crora sa czut de comun acord .Fie c este 'or2a de unitLi unde salariile se sta2ilesc prin negociere# odat cu Jncheierea contractului colecti' de munc sau de unitLi 2ugetare pentru care sistemul de salarizare se apro2 prin hotrMri ale @u'ernu @u'e rnului lui## elemen elementel telee compone componente nte ale salari salariulu uluii tre2ui tre2uiee s rspun rspund d la urmto urmtoare arele le cerinLeA  s reprezinte echi'alentul forLei de munc  s asig asigur uree prin prin spor sporur urii de sala salari riu# u# reco recomp mpen ense se pent pentru ru cond condiL iLii iile le Jn care care se desfoar munca ('tmtoare# grele# periculoase sau 'iciate ' iciate de anumite no;e)  s constituie un stimulent pentru un ni'el mai ridicat de calificare profesional Datoriile privind personalul cuprindA cuprindA Salariul este este un 'enit 'enit care care recomp recompens enseaz eaz munca munca depu depus# s#adi adic c preLul preLul muncii muncii Jnchiriate i utilizate de un Jntreprinztor pe 2aza de contract.NinMnd seama de faptul c orice acti'itate se concretizeaz Jn final Jn 2unuri economice#care se transform Jn 2ani#Jn 'enit#prin intermediul preLului la piaL #iar acest 'enit se distri2uie tuturor celor ce au contri2uit contri2uit la o2Linerea o2Linerea lui#rezult lui#rezult c salariul reprezintă 'enitul care se Jncaseaz de cei ce iau adus aportul la crearea 2unurilor economice respecti'e. Salariul de bază #numit si salariu de încadrare#ca principal element al sistemului de sal salari arizare zare tre2u re2uie ie s repr eprezin ezintte cea cea mai impor portant tant com compone ponent nt Jn cM cMtigu tigull personalului.3i'elul acestuia se sta2ilete prin negocieri indi'iduale Jntre patronat i salariaLi#Jn funcLie de salariul minim 2rut pe Lar i este regsit Jn contractul indi'idual de munc. &nga/atorul este o2ligat s garanteze Jn plat un salariu 2rut lunar cel puLin egal cu salariul de 2az minim 2rut pe Lar#sta2ilit in cadrul Contractului colecti' de munc unic la ni'el naLional. OncepMnd cu $1.$1.0$$- salariul de 2az minim 2rut pe Lar este# de 6$$ lei# conform conform Contractul Contractului ui colecti' colecti' de munc unic la ni'el naLional pe anii 0$$0$1$#Jncheia 0$$0$1$#Jncheiatt conform art.1$ i 11 din Degea nr. 15$B1!# repu2licat# Jnregistrat la 9inisterul 9uncii# SolidaritaLii Sociale i Familiei cu nr. 0.-6 din 01 din 0 decem2rie 0$$!. &cest cuantum al salariului minim este o2ligatoriu pentru toate categoriile de salariaLi din 7omMnia# cu e;cepLia celor pentru care salariul este reglementat prin lege i pentru care se aplic salariul















de Jncadrare ale salariului#pentru fiecare departament#i Jn cadrul acestuia#pentru fiecare post#a/utMnd astfel la o mai 2una 2ugetare a cheltuielilor. cheltuielilor. Sporurile reprezint elemente accesorii la salariul de 2az#mentionat in art.166 din Codul muncii.Jn legislaLie i Jn contractele colecti'e se regsesc#drept cele mai importante sporuri la salariul de 2az urmatoareleA  sporul de 'echime Jn munc condiLii deose2ite deose2ite de munc#grele munc#grele#peric #periculoase uloase ori peni2ile(ul peni2ile(ultima tima  sporul pentru condiLii categorie rezultMnd din contractul colecti' de munc la ni'el naLional)  sporuri pentru orele suplimentare(Jn condiLiile art.10$# alin.1 din Codul 9uncii# respecti' dac nu sa acordat# Jn compensare# timp li2er corespunztor)  sporul pentru munc de noapte  sporul pentru condiLii de izolare  sporul pentru fidelitate si confidenLialitate  sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihic neu ropsihic  sporuri pentru e;ercitarea unor funcLii suplimentare In siste sistemul mul legal legal actual actual#co #concep nceptua tual#s l#spor poruri urile le nu sun suntt 2onu 2onusur surii (recom (recompens pense# e# gratificaLii).=le constituie#Jn principal#un factor compensatoriu pentru anumite condiLii de munca sau pentru Jntrunirea de ctre anga/at a unor cerinLe speciale. Adaosurile la salariul de bază#menLionate Jn art.166 din Codul 9uncii se regsete Jn legislaLie si Jn contractele colecti'e de munc su2 urmatoarele formeA  adaos pentru rezultatele muncii Jn acord  premiile acordate din fondul de premiere calculat#Jntro anumita proporLie#din fondul de salarii realizat lunar i cumulat  alte sporuri con'enite colecti' sauBi indi'idual cu anga/atorii an ga/atorii  premiul anual egal cu salariul de 2az 2rut din ultima lun a anului(pentru care se face premierea) 4remiile nu au#de regula#un regim presta2ilit#constant i o2ligatoriu(dac nu sunt sta2ilite ca atare prin contractele colecti'e sauBi indi'iduale de munc).=le au caracter de 2onusuri i sunt facultati'e. Indexările de salarii reprezint sume rezultate din aplicarea unui procent sta2ilit de lege la salariul de 2az ca c a urmare a cresterii preLurilor. preLurilor. Indexarea legală const Jn utilizarea unui sistem de inde;are procentual a salariilor de 2az 2az#s #sta ta2i 2ili litt peri period odic ic prin prin hotr hotrMr Mrea ea gu' gu'er ernu nulu lui# i#Jn Jn 'ede 'edere reaa prot protec ecLi Liei ei soci social alee a salariaLiilor Jn condiLiile creterii preLurilor i tarifelor i ale e;istenLei inflaLiei.&ceasta acoper acoper doar o parte din rata inflaLiei inflaLiei(ma;i (ma;im m $E) i are caracter caracter o2ligatoriu o2ligatoriu doar pentru autoritLile i instituLiile pu2lice(unitLile 2ugetare) #pentru restul societLilor acordMnduse Jn funcLie de resursele financiare. Indexarea conventională const Jn adugarea unei clauze de inde;are Jn cuprinsul contractului colecti'Bindi'idual de munc prin careA salari riul ul 'ari 'ariz z dire direct ct#f #fr r o alt alt negoc negocie iere re #Jn #Jn func funcLi Liee de e'ol e'olut utia ia fact factor oril ilor or  sala economici  fie#Jn anumite situaLii#salariul se re'izuiete pe cale amia2il. Clauza de inde;are poate fi inclusa de la 2un Jnceput Jn contractul indi'idual de















contractuale Jntre parLi#dup caz. 4lata Jn natur# sta2ilita prin negocieri colecti'e Jn unitLi# nu poate depsi 5$E din salariu. 4lata Jn natur a unei prLi din salariu# Jn condiLiile sta2ilite la art. 1!$ din Codul muncii# este posi2il numai dac este pre'azut e;pres Jn contractul colecti' de munc aplica2il sau Jn contractul indi'idual de munc.&cestea pot include#dar nu sunt limitate laA  utilizarea oricrui 2un#inclusi' a unui 'ehicul de orice tip#de patrimoniul afacerii#Jn scop personal#cu personal#cu e;cepLia e;cepLia deplasrii deplasrii pe distanLa distanLa dusJntors dusJntors de la domiciliu la locul de munc cazare#hran#Jm2ra Jm2racamint caminte#pers e#personal onal pentru pentru munci casnice#pre casnice#precum cum i alte 2unuri i  cazare#hran# ser'icii oferite gratuit sau la un preL mai mic decat preLul pieLei  anularea unei creanLe a anga/atorului asupra anga/atului  a2onamentele i costul con'or2irilor telefonice#inclusi' cartele telefonice#Jn scop personal  permise de cltorie pe orice mi/loc de transport#folosite transport#folosite Jn scop personal  prime de asigurare pltite de ctre suportator pentru salariaLii proprii sau alt 2eneficiar de 'enituri din salarii#la momentul plLii primei respecti'e#altele decMt cele o2ligatorii  contra'aloarea folosinLei unei locuinLe Jn scop personal i a cheltuielilor cone;e de JntreLinere#cum sunt cele pri'ind consumul de ap#consumul ap# consumul de energie elctric i termic i altele asemenea#cu e;cepLia celor pre'zute in mod e;pres la art.66 alin.(") lit.c) din Codul fiscal Avantajele Avantajele în bani pot pot fiA  sumele primite pentru procurarea de 2unuri i ser'icii  sumele acordate pentru distracLii sau recreere Indemnizaţia pentru concediul de odină o dină in conformitate cu pre'ederile Degii 65 B 0$$ sala 0$$ salari riaL aLii ii Jncad Jncadra raLi Li Jn 2aza 2aza un unui ui cont contra ract ct de munc munc# # au drept dreptul ul## Jn fiec fiecar aree an calendaristic# la un concediu de odihn pltit# cu o durat minim de 0$ zile lucrtoare# pentru munca prestat# indiferent de domeniul de acti'itate.SalariaLii JncadraLi Jn gradele de in'aliditate i cei care presteaz munci grele# periculoase sau 'tmtoare# precum i cei care lucreaz Jn locuri de munc unde e;ist astfel de condiLii# potri'it Degii 65 B 0$$ au dreptul Jn fiecare an la un concediu de odihn suplimentar cu o durat minim de 5 zile lucrtoare. 4e durata durata concediului concediului de odihn# odihn# salariaLi salariaLiii au dreptul la o indemnizaL indemnizaLie ie sta2ilit sta2ilit Jn raport cu numrul zilelor de concediu JnmulLite cu media zilnic a salariului de 2az# sporurile sporurile de 'echime# 'echime# i dup caz indemnizaLia indemnizaLia de conducere# indemnizaLia indemnizaLia de merit merit luate Jmpreun# Jmpreun# din luna Jn care se efectueaz efectueaz concediul.Indemniz concediul.IndemnizaLia aLia se pltete pltete salariaLilor salariaLilor cu cel puLin 6 zile Jnaintea plecrii Jn concediu.Compensarea Jn 2ani a concediului de odihn neefectuat este permis numai Jn cazul Jncetrii contractului indi'idual de munc. Ajutoarele !i protecţia socială cuprind" ajutor orul ul în caz caz de deces deces al anga/aLilor  ajut

se sta2ilete anual prin legea 2ugetului asigurrilor sociale de stat i nu poate fi mai mic decMt 'aloarea salariului mediu pe econimie prognozat# i se acord asiguratului ori mem2rilor de familie familie sau persoanelor din afara familiei care au suportat cheltuieli ocazionale de deces#in 2aza certificatului de deces

















ajutor ajutorul ul pentru pentru incapa incapacit citate ate tempor temporară ară de muncă muncă se acor acord d anga/ anga/aL aLil ilor or cu contracte de munc pe durat nedeterminat# pentru incapacitate pro'ocat de 2oal sau de accident 2aza de calcul a indemnizatiilor de asigurri sociale se determin ca medie a 'eniturilo 'eniturilorr lunare lunare la care sa calculat calculat contri2uLia contri2uLia indi'iduala indi'iduala de asigurri asigurri sociale in lunile lunile respecti'e Potrivit Legii nr.142/1! nr.142/1!#salar #salariaL iaLii ii din cadrul cadrul societ societLi Lilor lor comerc comercial iale#r e#regii egiilor lor autonome i din sectorul 2ugetar #precum i din cadrul unitLilor cooperatiste i al celorlalte persoane /uridice sau fizice care se Jncadreaz personal prin Jncheierea unui contract indi'i indi'idua duall de munc pot primi primi o alocaL alocaLie ie indi'idu indi'idual al de hran#a hran#acod codrda rdat t su2 forma forma ticetelor de masă#suportat integral#pe costuri#de ctre anga/ator. anga/ator. Contribuţia pentru asi#urările sociale$CAS% Legisla"ia aplica#ilă 'igoare este Degea nr.1B0$$$

pri'ind pensiile i alte drepturi de asigurri sociale#cu modificrile i completrile ulterioare#pu2licat Jn 9onitorul
a$%ontri#u" a$%ontri#u"ia ia unită"ii unită"ii la asigurările asigurările sociale sociale se sta2 sta2il ile ete te anual anual Jn 2aza 2aza Degi Degiii

nr.1B0$$$ i este diferenLiat Jn funcLie de condiLiile de munc.4entru anul 0$$ sunt sta2ilite sta2ilite Jn 2aza &rt. &rt. 00 din Degea nr. "- din 0 decem2rie 0$$! a 2ugetului 2ugetului asigurrilor asigurrilor sociale de stat pe anul 0$$ urmtoarele cote de ta;areA  pentru condiLii normale de munc 0E  pentru condiLii deose2ite de munc 5"E  pentru condiLii speciale de munc 5E #$%ontri#u"ia personalului la pensia suplimentară se pltete de ctre toLi toLi salariaLii salariaLii cupr cuprin ini i Jn sist sistem emul ul asig asigur urr ril ilor or soci social alee i repr reprezi ezint nt .6E .6E din din sala salari riul ul 2rut 2rut de Jncadrare.+aza lunar de calcul a contri2uLiei indi'iduale de asigurri sociale Jn cazul asiguratilor nu poate depsi plafonul a de cinci ori salariul mediu 2rut lunar pe economie. Contri Con tri2uL 2uLia ia person personalu alului lui pentru pentru asigur asigurri rile le social socialee nu se reLine reLine de la salari salariaLi aLi pentru pentru perioadele nelucrate i consemnate ca atare Jn carnetul de munc#pe perioade care#prin urmare#nu constituie 'echime util la pensie. Contri2uLia indi'idual de asigurri sociale de stat datorat de asiguraLi se reLine din















munc i se sta2ilete sta2ilete conform Degii nr.6B0$$! nr.6B0$$! prin aplicarea procentului de !E asupra fondului de salarii realizat. #$contri#u"ia personalului la asigurările sociale de sănătate este datorat de ctre toLi salariaLii anga/ati potri'it legii#cu contract de munc sau contract ci'il i se calculeaz prin aplicarea unei cote de !#6E asupra salariului lunar 2rut. Contri2 Contri2uLi uLiaa pentru pentru asigur asigurri rile le social socialee de snta sntate te se dedu deduce ce din impozi impozitul tul pe salariu#o#ligativi o#ligativitatea tatea virării virării contri#u"i contri#u"iei ei pentru asigurări asigurările le sociale sociale revenind revenind persoanei persoanei juridice sau fizice care anga/eaz persoane cu contract contract indi'idual de munc. 4ltitorii de contri2uLii pentru asigurrile sociale de sntate au o2ligaLia de a declara lunar contri2uLiile sociale la organul fiscal competent#pMn la data de 06 inclusi' a lunii urmtoare celei pentru care se datoreaz drepturile salariale .*ngajatorii au o#liga"ia să anun"e casa de asigurări de sănătate pentru orice sc+im#are care are loc in nivelul veniturilor. Plata contri#u"iilor se se efectueaz de ctre anga/atori#pe 2az de ordine de plat

pentru ?rezoreria statului#Jntocmite distinct#pentru fiecare contri2uLie#ctre casele de asigurri de sntate. Contribuţia la &ondul de !omaj Legisla"ia aplica#ilă se regaseste

in Degea nr.! din 1! ianuarie 0$$0#pri'ind sistemul asigurrilor pentru oma/ i stimularea ocuprii forLei de munc#pu2licat Jn 9onitorul
realizate de anga/aLii asiguraLi. b%Contribuţi b%Contribuţia a personalului personalului la &ondul de !omaj este

suportat de salariat i se constituie prin aplicarea unei cote de 1E asupra salariului de 2az lunar 2rut#pentru persoanele care desfasoar acti'itLi Jn 2aza unui contract indi'idual de munc i care realizeaz un 'enit 2rut pe an calendaristic echi'alent cu  salarii de 2az minime 2rute pe Lar.















1.3 etode de (roiectare (roiectare a sisteului in#oratic

1.3.1 +volutia etodelor de (roiectare

='olutia metodelor de proiectare este cosecinta mutatiilor calitati'e si cantitati'e in planulA &2ordarii sistemelor informatice  :ez'oltarii 2azei conceptualespecifice proiectarii si realizarii sistemelor informatice( mai ales odata cu promo'area z2ordarii o2iectuale)  &paritia si e;tinderea utilizarii tehnicilor rapide de proiectare  ='olutia permanente a lim2a/elor de programare  Sporirea considera2ila a comple;itatii aplicatiilor realizate in condiitiile cresterii ni'elului de integrare a acestora  =;tinderea ariei de utilizare a informaticii  %tilizarii tehnicilor de gestiune in timp real 4utem spune ca in timp sau conturat mai multe curente de gandire care au promo'at si dez'oltat anumite metode de proiectare. =ste insa greu sa realizam o clasificare a acestor metode tocmai datorita di'ersitatii punctelor de 'edere asupra acestei pro2leme. < clasificare realizata plecand de la a2ordarile promo'ate de metodele de proiectare ne conduce la urmatoarea gupaA A etode ti(urii # metode nestructurate specifice perioadei 6$P!$  etode orientate s(re iesiri (sfarsitul anilor !$) caracterizate prin faptul ca proiectarea sistemului informatic a'ea ca punct de plecare iesirile pe care acesta tre2uia sa le asigureA rapoarte# grafice# etc. 4e 2aza 2 aza iesirilor identificate se determinu apoi datele de intrare si prelucrare. C etode orientate s(re (rocese # utilizate utilizate in deceniul sapte prezentand drept drept caracteristica utilizarea diagramelor flu;urilor de date. ) etode orientate s(re date # specifice anilor -$# prezentand ca element caracteristic utilizarea diagramelor entitaterelatiie 















Curentul de gandire francez propune o clasificare a metodelor de proiectare pecand de la modalitatile in care este perceput sistemulA functional# sistemic# sistemic# o2iectual. Sa a/uns astfel la urmatoarea clasificareQ  etode ierar4ice (generatia I a metodelor de proiectare)  etode sisteice (generatia IIa)  etode obiectuale numite si etode orientate obiect (generatia a IIIa) etodele ierar4ice

9etodele ierarhice au deschis drumul proiectarii si analizei structurate. 9etodele ierarhice au la 2aza analiza functionala a intreprinderii. &stfel sistemul informatic informatic cuprinde in arhitectura sa su2sisteme definite la nui'el de functii ale intreprinderii. Cum fiecare functie este su2di'izata ierarhic in su2functii# iar acestea la randul lor# se descompun succesi' pana la definirea definirea unor componente elementare usor de programat# srhitectura srhitectura sistemului informatic informatic 'a urma aceasta ierarhie# fiecare fiecare componenta a sa acoperind o su2di'iziune functionala. 9odelul S&:?( Structured &nalyses and :esign ?echniRue)# spre e;emplu# este compus dintrun ansam2lu de diagrame ordonate ierarhic. Fiecare dintre aceste diagrame diagrame poate fi considerata fie ca o diagrama  parinte# sinteza a diagramelor sale fiu# fie ca o diagrama fiu# dez'oltare a unei parti a diagramei parinte. In cazul metodei S&:? datele si prelucrarile sunt e;aminate impreuna defininduse doua tipuri de diagrameAactigrame(diagrama acti'itatilor) si datagrame (diagrama datelor). &'anta/ele metodelor ierarhice caonstau in simplitate si o 2una adaptare la cerintele formultate de utilizator. utilizator. :eza'anta/ele pornesc de la conceperea sitemului informatic informatic conform cerintelor cerintelor analizei functionale# ceea ce determina concentrarea efortului de analiza si proiectare proiectare asupra prelucrarilor in comditiile in care# tocmai acestea sunt cele mai suscepti2ile modificarilor in timp# modelarea datelor cazand pe un plan secund. etodele orientate (rocese















etodele sisteice

7eprezinta cea de a doua generatie a metodelor de proiectare si sunt sunt specifice anilor -$.7eprezentati'e sunt metodeleA Information =ngeneering# 9=7IS=# &I&D etc. Ceea ce este specific acestor metode este utilizarea teoriei sistemelor in a2ordarea intreprinderii. Sistemul informatic este a2ordat su2 su2 doua aspecte complementare  datele si prelucrarile  analizate si modelate independent# reuniunea celor doua modele realizandu se cat mai tarziu cu putinta. Spre deose2ire de metodele ierarhice# metodele sistemice acorda prioritate datlor fata de prelucrari si respecta cele trei ni'ele de a2stractizare introduse de raporul &3SIBS4&7CA &3SIBS4&7CA conceptual# logis# fizic 5ivelul conceptual are drept o2iecti' identificarea regulilor de gestiune si definirea modelului conceptual al datelor si respecti' respecti' modelul conceptual al prelucrarilor. prelucrarilor. 5ivelul logic# numit in cazul prelucrarilor organizational# urmaresteA  'alidarea modelului conceptual al datelor prelucrand de la 'iziunile particulare ale di'ersilor utilizatori utilizatori  e'identierea particularitatilor organizatorice din cadrul firmei si realizarea modelului prelucrarilor in conformitate cu acestea  ela2orarea modelului logic si optimizarea acestuia. 5ivelul )izic fi;eaza reguli de ordin tehnic pri'itoare la sistemul informatic# definiti'eaza solutia de implementare a modelului datelor si definirea procedurilor. procedurilor. etodele obiectuale

7eprezinta a treia treia generatie de metode de proiectare# primele primele concepte ale tehnologieiorientate spre o2iect (<<) fiind formulate la inceputul anilor -$. Cele mai cunoscute metode de proiectare << suntA
















CAPITLUL 2

2.1 Proiectarea Sisteului In#oratic (rivind salariile

etoda erise

2.1.1 Caracteri-area etodei erise

9etoda 9=7IS= asigura proiectarea de sisteme sisteme de gestiune permitand dualitatea intre tratamentul e'enimentelor trecute si furnizarea elementelor de pre'iziune aplica2ile centrelor de responsa2ilitate. =a dispune de toate instrumentele care sa permit realizarea etapizata a unui sistem informatic cu grad mare de integra2ilitate# pornind de la localizarea unui su2ansam2lu reprezentati'.















SIS?=9 := C<3:%C=7= 9&3&@=9=3? (4ilota/) :ecizii

:i'erse

Informatii de prelucrare SIS?=9 I3F<79&?I<3&D 9emorare

Informatii Flu; de intrare

:ate corelate

SIS?=9 <4=7&3?

Flu; de iesire

<7@&3IS9 socioeconomic 7eprezentarea domeniilor unui organism economic Fi'ura 1 7eprezentarea

&pare e'identa acti'itatea de pilota/ cu sarcini de coordonare si decizie corelata cu o2iecti'ele fi;ate. Se 'a a'ea in 'edere faptul ca 'or fi necesare mutatii la ni'elul cerintelor ca reactii la flu;urile de intrareiesire in si din sistem.















Fi'ura 2 Functii si acti'itati intrun sistem

operant

On figura 0 am disociat ansam2lul acti'itatilor sistemului operant fata de multimea functiilor sale. Su2ansam2lu reprezentati' in cadrul unui sistem operant este format din reuniunea de functii care pune in e'identa cel mai 2ine comportamentul intregului sistem operant. Identificarea acestui ansam2lu reprezentati' este unul dintre pasii de 2aza pentru utilizarea metodei 9erise. 7esponsa2ilitatea conducerii# coordonarii unui proiect de informatizare intrun organism# ne situeaza in fata realitatii urmatoareA termenele cuprinse in studiul de proiect tre2uie respectate •















7eamintesc Jn acest conte;t doua mari 'iziuni de conceptie a sistemelor informaticeA a2ordarea ascendenta cunoscuta mai simplu su2 numele de #ottom6up si a2ordarea descendenta sau top7do8n. &2ordarea ascendenta are ca punct de plecare ni'elul operational (aflat la 2aza piramidei ierarhice) si prin realizarea informatizarii informatizarii la fiecare ni'el in parte# se a/unge la un sistem informatic care poate atinge ni'elul punctul e;trem al piramidei. =ste deci o consolidare a unui u nui proiect care ne permite sa a'em in faza finala# informatizarea completa a unui sistem informationalorganizational specific unui organism economic supus analizei. ¶torii acestei a2ordari a'anseaza argumentul ca este mai 2ine sa actionezi progresi' p rogresi'## decat sa mizezi pe ipoteza nerealista ca un proiect glo2al poate fi tinut permanent la zi. &2ordarea descendenta consta in a co2ora# pe scara piramidei ierarhice# pana la 2aza si realizand totodata si o analiza. &ceasta &ceasta 'iziune considera ca un anumit domeniu este compus din parti corelate intre ele si cu legaturi cu e;teriorul# caracteristica pentru toate sistemele informationale. =ste mai 2ine s se creeze si sa se realizeze din start un sistem informatic care sa tina cont de o2iecti'ele planificate# a2ordate a2o rdate intro maniere glo2ala# decat sa se incerce a se integra a posteriori# p osteriori# su2sisteme informatice independente. 9=7IS= este o metoda de conceptie concep tie de sisteme informatice care se poate inscrie in aceasta a2ordare descendenta. In esenta# filosofia 9=7IS= se poate constitui su2 forma unui ghid de a2ordare a unui sistem informatic pus in e'identa su2 forma sintetica utilizand o semantica 2azata pe cu'inte cheie cat mai sugesti'e. 9=7IS= poate realiza sisteme informatice din mai multe perspecti'eA















intermediul modelelor e;terne. :emersul metodei este in concordanta cu definitia acestui cu'ant din zona de pro'enienta a metodei (DarousseFranta) care semnificaA T< maniera de a conduce un rationament# de a progresa spre un scopQ. In cadrul metodei 9=7IS=# e;ista o descompunere in etape precumA studiul preala2il# studiu detaliat# realizarea si punerea in lucru. < etapa poate fi la randul ei descompusa in su2etape fiecare terminanduse cu luarea unei decizii aparand 'izi2ila o selectie a posi2ilitatilor. posi2ilitatilor. :emersul metodei se poate reprezenta sintetic astfelA Ce trebuie &acut V  =tape Su2etape Cum se &aceV  (Degaturi# 7eguli) Cu cine se &aceV  (4articipanti) In figura 5 am reprezentat cerintele la care raspunde metoda 9=7IS= constatand interdependentele e;terne# interne si fundamentale.

















Su2 forma ta2elara prezint etapele acestei metodei sintetizand rezultatele fiecarui stadiu. STU)IU

Studiul preala2il

Studio detaliat

FU*CTIU*I

Studiul situatiei actuale. :ega/area unui su2ansam2lu reprezentati'. Studierea detaliata a diferitelor domenii pentru solutia retinuta.

R+5ULTAT

:osar de optiuni continand mi/loace de punere in lucru. Specificatii functionale We;terneQ generale si detaliate

)+CI5IA du(a studiu :ecizia pentru o solutie

&cordul utilizatorilor.















9etoda se utilizeaza pentru toate proiectele de organizare a unui domeniu de acti'itate chiar daca nu contin con tin elemente de informatizare# situatie in care nu apare conte;tul informatic. Se poate constitui intrun instrument al metodei orice mi/loc Tcare permite sa se e;ecute un lucruA o munca# o operatieQ (Darousse). In metoda 9=7IS= se regasesc instrumente generale (inter'iul# ancheta) cat si proprii (formalizri indi'iduale si ale prelucrarilor). Instrumentele specifice 9=7IS= sunt utilizate pentru reprezentarea sistemelor informationale si a diferitelor ni'ele de modele de date si prelucrari dupa cum se deduce din sinteza supusa atentiei in continuareA Ale'ere

Obiect descris

*ivel de abstractie

+6e(lu de odele















C<3C=4?%&D

9odelul conceptual al datelor

9odelul conceptual al prelucrarilor

C) %Concepte fundamentale

CP

7elatii semantice 9odelul logic de date L)

D<@IC

Integrarea restrictiilor de organizare ?raducerea in S@+:  =ntitate  7elatie  instanta

:escrierea macroscopica(notiunea de proces) 9odelul logic al prelucrarilor LP

Integrarea alegerii optunii 7elatia ommasina ?imp real  timp diferit :esfacerea proceselor  proceduri  Faze  Sarcini















domeniu pentru a asigura continuitatea procesului# urmarind u rmarind satisfacerea sistemului de pilota/.






























2.2. odela odelare rea a conce(t conce(tual uala a a datelor datelor 7C) 7C)















=;A 1$$$ Stan

1$$1 9atea

1$$0 3eagu















:=4&7?&9=3? Cod:ep :en:ep

?ip de =ntitate















+6e(lu de entitate cu atri2ute

C=7?IFIC&? 9=:IC&D















%ardinalitatea %ardinalitatea minimala 0 indica faptul ca pot e;ista entitati care sa nu participe la

nici o asociereA

&3@&&?

7=?I3=7I





































































































CAPITOLUL 1

Recommend Documents