UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT SPECIALIZAREA APS
Capacitatea aer!" #i a$aer!" %e e&rt
'ASTERAND ANUL I APS( BUCUR ALIN
C)*+-Napca
,.
CAPACITATEA AEROBĂ ŞI ANAEROBĂ DE EFORT
E&rt*) aer! este cel în care energia musculară, ia nastere prin arderile substantelor energogene în prezenta oxigenului. Categoria efortului aerob cuprinde activitati care implica grupele musculare mari: mers pe jos in ritm rapid, jogging, pedalare, inot, vaslit. Ele induc modificari adaptative la nivelul sistemului respirator si circulator, dar si la nivelul diverselor cai metabolice. Antrenamentul cardio imbunatateste functionarea si capacitatea sistemelor circulator si respirator, mareste fluxul sanguin, creste capacitatea muschilor de a produce energie pe calea aeroba
.
E&rt*) a$aer! este efortul în care energia musculara ia nastere prin arderile substantelor energogene în lipsa de oxigen. Efortul anaerob poate fi de doua tipuri: efort anaerob alactacid si efort anaerob lactacid.
Capacitatea %e e&rt /i i$te$/itatea e&rt*)*i( eterminata de prezen!a oxigenului în producerea energiei necesară contractiei, capacitatea de efort poate fi considerata a fi aeroba "i anaeroba. CAPACITATEA AEROBĂ DE EFORT
#otentialul aerob, sau capacitatea organismului de a produce energie în prezen!a oxigenului determină capacitatea de rezisten!ă a jucatorului. #uterea aeroba este limitata de capacitatea de transportare a oxigenului in interiorul corpului.$otusi capacitatea aeroba se bazeaza pe dezvoltarea sistemului respirator si de respiratia core cta. Fara o expiratie corecta, concentratia de oxigen din aerul proaspat inhalat va fi diluata, ceea ce va afecta negativ performanta.
% capacitate aeroba înalta înseamnă un transfer pozitiv spre capacitatea anaeroba. &istemul computerizat de masurare a consumului de % ' si eliminarilor de C% ' este foarte practic dar din pacate, datorita costului, aproape inaccesibil fiecărui cabinet de medicina sportivă sau chiar spital. (ivelul consumului de % ' in punctul în care sportivul inceteaza efectuarea
exercitiului este considerat capacitatea maxima de consum a oxigenului. $otu"i se impune precizarea că, factorul motiva!ional poate influen!a foarte mult apari!ia momentului în care sportivul cedeaza. Ca o varianta la sistemul computerizat poate folosirea sacilor ouglas inventati de fiziologul britanic Claude ). ouglas. &i aceasta metoda insa presupune un oarecare cost, fiind necesara aparatura pentru masurarea volumului de aer colectat de la sportiv, in timpul testului si apoi analizarea acestuia in vederea stabilirii concetratiilor de % ' si C%'. *n cadrul ambelor metode aerul este colectat prin intermediul unui dispozitiv introdus in gura sportivului. +oarte important este alegerea exercitiului folosit în estimarea consumului maxim de % '. &i anume, alergătorii vor alerga banda rulanada este cea mai des folosita-, înotatorii vor inota si asa mai departe. ationametul care sta la baza acestei afirmatii este acela ca, nivelul consumului de %' in timpul efortului fizic este determinat de marimea si numarul grupelor musculare angajate în efort c/t si de coordonarea contractiei acestora în timpul efortului. % coordonare buna obtinuta în timp, va creste eficienta cu care muschii se contracta, eficienta care se reflecta intr0un consum mai scazut al oxigenului pentru aceeasi intensitate de efort. CAPACITATEA ANAEROBĂ DE EFORT
*n absenta oxigenului, energia este produsa de sistemul anaerob. Capacitatea anaeroba a corpului este afectata de procesele &(C, ceea ce faciliteaza efortul intensiv continuu sau efortul in conditii de epuizare. Aceasta este mai dificil de realizat. #e scurt, este vorba de posibilitatea de a determina consumul de A$#, #Cr si glicogen din muschi. Aceasta se realizeaza prin analizarea biopsiilor musculare, care sunt bucati mici de tesut muscuar extrase din muschi cu ajutorul unui ac special. *n acelasi timp insa, trebuie determinata si cantitatea de acid lactic care a fost eliberata in sange si care bazat doar pe biopsiile musculare, nu ar fi luata in calcul si contributia anaeroba in producerea A$#0ului ar fi subapreciata. 1ai mult 2angsbo et al '334- alaturi de lactat au masurat si cantitatea de piruvat eliberata in sange. Acidul piruvic care este un intermediar in metabolizarea glucozei sau a glicogenului- prin acceptarea a doi 5 6 devine acid lactic.
% alta problema in masurarea capacitatii anaerobe este faptul ca localizarea recoltarii produsilor de metaboliti lactatul si piruvatul- doar din muschii angajati in efort este imposibila, ca sa nu mai mentionez obtinerea biopsiilor in timpul exercitiului. % varianta mai accesibila de determinare a productiei anaerobe de A$# poate fi apreciererea consumului total de energie din timpul efortului din care se extrage consumul total de oxigen. Ceea ce ramane poate fi considerat contributia sistemelor anaerobe de producere a A$#0ului, hidrolizarea A$#0ului si recuperarea lui pe seama #Cr si respectiv consumul glicogenului muscular. &tudierea deficitului de oxigen si a debitului acestuia dintr0un grafic al consumului de oxigen poate de asemenea sa furnizeze informatii despre productia anaeroba a energiei in cadrul unui efort fizic. INTENSITATEA EFORTULUI ŞI CONSUMUL DE OXIGEN
7n fig 4. este prezentat consumul de % ' la diferite intensitati ale extensiei piciorului. #entru ca efortul in cazul experimentului este foarte bine limitat doar la actiune muschilor coapsei, prin masurarea schimbului de gaze de la nivelul plamanilori, poate fi determinat cu destul de mare exactitate consumul de % ' din muschii angajati in efort. Astfel consumul de % ' masurat la nivelul plamanilor corespunde cu cel consumat in mitocondrii pentru producerea A$#0ului in cazul eforturilor moderate de pana la 839 din consumul maxim % 'max-. ;a o privire mai atenta a figurii se poate observa cum, in cadrul intensitatilor mai mari curba care reprezinta consumul de oxigen nu atinge un platou. ;a aceste mari intensitati <3=,><=, 83= si ??=- ea tinde sa creasca mai departe vezi diferenta dintre curba consum de % ' si linia visine intrerupta-. in experimentele efectuate am constatat ca o medie de 830?3= reprezinta intensitatea maxima la care s0a ajuns in efectuarea acestui exercitiu. #rin urmare de la <3= in sus peste 839 % 'max- se poate observa ca, consumul de % ' continua sa creasca. esi exista inca multe pareri împartite, unul dintre motivele pentru care în eforturile intense consumul de % ' creste în continuare fara să se stabilizeze, este recrutarea de noi fibre musculare, mai ales a celor de tipul **, care au o eficienta scazuta in producerea A$#0ului pe baza consumului de % ' @rustrup et al., '33> 2arstoB et al., 44 Dones '33>a -. Cresterea intensitatii efortului duce la cresterea proportionala a consumului de oxigen.
+ig 4. *n aceasta figura este prezentat consumul de % ' ce are loc in muschii coapsei uadricepscaraspuns la diferite intensitati în efectoarea de extensii ale piciorului din pozitia asezat.
7n acest caz are loc si o crestere a producerii A$#0lui pe seama glicolizei si prin urmare o crestere in producerea si eliminarea acidului lactic. Acesta ajuns in sange disociaza imediat in lactatat, care este sarea acidului lactic lactatul de sodiu- si care reactioneaza cu bicarbonatul de sodiu si formeaza acidul carbonic. Acesta imediat disociaza in C% ' si 5'% si mai departe C%' urmeaza a fi eliminat la nivelul plamanilor.
+ig '. Acumularea lactatului în sange poate fi un bun indicator în dozarea intensitatii efortului in timpul antrenamentului. datele prezentate in fig provin din Ex #hFs. '334-
eci este foarte important ca in evaluarea intensitatii efortului aerob sa se tina seama de acest aspect, pentru ca, aparitia lactatului in sange face mai precisa precizarea intensitatii efortului. &0a stabilit ca o concentratie de 4 m1 ; 04 semnifica pragul de acumulare a lactatului. aca vreti nivelul minim al lactatului în sange la care se considera ca acesta incepe sa se acumuleze determinat de intensitatea efortului. aloarea lactatului în sange în stare de repaus este de G 3.H m1 ; 04 <-. Asa cum se poate vedea in fig ' un nivel de > m1 ; 04 al lactatului in sange, poate fi cauzat de o viteza de alergare de aproximativ 4< Im h 04. 1ulti antrenori considera eficienta intensitatea fortului care determina acest nivel de lactat in sange si considera ca au lucrat suficient de intens pentru a dezvolta capacitatea aeroba a sportivului. amane de stabilit daca acesta este adevarul complet.
2ibliografie
.0 răgan *.4>-. Medicina sportivă aplicată, Edit. Editis, 2ucure"ti. ,0 răgan *. '33'-. Medicina sportivă, Edit. 1edicală, 2ucure"ti. 10 Epuran 1. '334-. Psihologia sportului de performanţă, teorie şi practică, Edit. +est, 2ucure"ti. 20 #oenaru . 48J-. Traumatologie şi recuperare funcţională la sportivi , Edit. +acla, $imi"oara. 30 umitrescu Carmen, umitrescu C0tin. K Călirea organismului, Editura &port $urism, 2ucure"ti,4J3
40 emeter A. K +iziologia sporturilor, Editura &tadion, 2ucure"ti, 4J'
