RESPIRATIA RESPIRA TIA AEROBA
!
Respiraţia aerobă (Substanţe organice + oxigen → dioxid de carbon + apă + energie) se realizează în prezenţa oxigenului.
!
RESPIRATIA AEROBA: se produce la organismele aerobionte ce folosesc pentru oxidar oxidare e substantele organice proprii, O2 liber din aer, apa sau atmosfera solului !se inc"eie cu formarea unor compusi de ec"ilibru c"imic: #O2 si $2O % substante lipsite de energie Prin aceste oxidari, organismele aerobe eliberea&a mari cantitati de energie, de exemplu exemplu : pentru o molecula gram de gluco&a de eliberea&a '(' )cal #'$*2O' + 'O2 '#O2 + '$2O + '(' )cal -a.oritatea plantelor superioare apartin organismelor aerobionte
Intensitatea /aria&a
in limite largi functie de factorii interni dintre care importante sunt particularitatile de specie cel putin la grupe mari de plante iar la plantele superioare importante sunt cele de organ si de tesut
Plantele inferioare 0bacterii si ciuperci1 respira mai intens 0de cate/a sute de ori1 decat plantele superioare #iuercile ce apartin mucegaiurilor consuma in respiratie pana la 3 din greutatea lor in decurs de 24 de ore Aceasta realitate se explica prin faptul ca plantele inferioare au un ciclu ontogen de durata scurta in care are loc di/i&iunea si cresterea % procese intens consumatoare de energie respiratorie folosita pentru sinte&a de substante organice structurale Plantele superioare respira mult mai incet insa si in acest grup cele care cresc repede respira mai intens decat cele care cresc incet Plantele de cultura , cerealele si fasolea respira mai intens iar plantele suculente mai incet 5e asemeni, plantele cu frun&e ca&atoare respira mai intens decat cele cu frun&e persistente 6a aceeasi planta , respiratia /aria&a in intensitate in functie de starea de acti/itatea /itala, de gradul de de&/oltare si de organul /egetati/ anali&at Plantele a7ate in stare de /iata acti/a respira mai intens decat cele a7ate in stare de /iata latenta Intensitatea respiratiei /aria&a si in functie de natura organelor si tesuturilor #ea mai intensa respiratie se inregistrea&a la 7ori, apoi la frun&e, la care totusi /alorile respiratiei sunt superioare celorlalte organe /egetati/e -ai putin respira fructele si tulpinile iar cel mai slab respira radacinile 5estul de intens respira semintele in timpul germinatiei si mugurii in de&mugurire In stare de repaus atat semintele cat si mugurii respira foarte slab 6a organele tinere exista un consum acti/ de glucide datorat respiratiei de crestere in timp ce la organele mature exista doar o respiratie de intretinere 8unctie de accesibilitatea O2 tesuturile /egetale au ni/eluri diferite de respiratie: tesuturile profunde respira mai slab decat cele periferice 6a toate speciile /egetale respiratia este intensa prima/ara cand plantele sunt tinere cu crestere acti/a, apoi scade /ara si mai mult spre toamna astfel incat iarna intensitatea respiratiei este minima Cantitatea de substante organice folosite in respiratia aeroba
Productia de biomasa e strans corelata cu raportul dintre consumul respirator si cantitatea de substante organice ce se forma&a in fotosinte&a 8otosinte&a are loc numai la ni/elul organelor /er&i, in special in fru&e si numai &iua la lumina iar respiratia are loc la ni/elul tuturor celulelor /ii cu si fara pigmenti asimilatori atat &iua cat si noaptea de unde re&ulta ponderea acestui consum respirator
9$ folose;te pentru sinte&a noilor molecule proteice, dar c lui, =n =ncorporea&> =n amide care intr> =n metabolismul proteic Energetica procesului de respiraţie aerobă
Energia eliberat> =n cursul oxid>rii substan?elor organice este folosit> =n: ! sinte&e din anabolism: enbergonice 0care repre&int> la plante principalele consumatoare de energie1 ! efectuarea lucrului mecanic celular care determin> mi;carea intracelular>, mi;carea 7agelilor , urcarea $2O prin presiunea radicular>, guta?ia, circula?ia substan?elor elaborate, secre?iile de nectar ! producerea e/entual a luminii 0fen de bioluminiscen?> ;i electricitate1 ! producerea de caldur> care se pierde prin radia?ii@ ea nu este necesar> plantelor ;i determin> randamentul cupla.ului, reac?ii exergonice, procese enbergonice E9TI6ATIA P6-O9ARA Pl>m pasi/ mi;c>rile cutiei toracice E9TI6ATIA C consta in succesiunea inspiratiei si expiratiei 8rec/enta miscarilor respiratorii in repaus este de *' respiratii D minut la Barbat *( respiratii D minut la femei Acest ritm creste in acti/itati sporti/e si scade in timpul somnului entilatia pulmonare depinde si de acti/itatea organismului n timpul inspira?iei, /olumul cutiei toracice cre;te datorit> contrac?iei mu;c"ilor respiratori: diafragma se contract> ;i coboar>, mu;c"ii intercostali trag coastele ;i le ridic> -i;carea coastelor =mpinge sternul =nainte, iar pl>m, iar pl>m /olumul o dat> cu cel al cutiei toracice, elimin a respira?iei, iar expira?ia este fa&a pasi/> Sistemul respirator este caracteri&at de anumite /alori #apacitatea pulmonara totala repre&inta suma mai multor /olume pulmonare ! olumul curent: 0#1 % FF cm @ repre&inta /olumul de aer introdus in timpul inspiratiei si eliminat prin expiratie ! olumul inspirator de re&er/a 0 IR 1 C este un /olum de circa *FF cm care este introdus in tiimpul unei respiratiii fortate ! olumul expirator de re&er/a C 0ER1 C *FFF! *FF cm C aerul eliminat printr!o expiratie fortata
! olumul re&idual C 0R 1 ! *FF cm ! este cantitate de aer care ramane in plaman, deoarece acestia nu pot G complet goliti de aer H #P % #+ IR + ER + R #APA#ITATEA ITA6A % IR + #+ ER #antitatea de are mobili&ata Dminut % 5EBIT E9TI6ATOR % FF-6 x *' RESPIRATII DJ -I9T K Aerul este un amestec de ga&e =n urm>toarea propor?ie: 2*3 oxigen, L(3 a&ot, F,F3 dioxid de carbon ;i alte alte ga&e =n cantit>?i foarte mici #aracteristicele aerului inspirat sunt diferite de cele ale aerului expirat S#$I-BRI6E MANOASE După ventilaţia alveolară, urmează o nouă etapă a procesului respirator; aceasta este difuziunea oxigenului din alveole în sângele capilar şi difuziunea în sens invers a dioxidului de carbon. Procesul se desfasoara in etape! ". #tapa pulmonara $ trecerea % in sange si a &% in alvelole 'c(imbul are loc doar în condiţiile în care există o diferenţă de presiune, iar sensul procesului va fi totdeauna orientat dinspre zona cu presiune mare câtre zona cu presiune mică.
). #tapa sanguina $ transportul gazelor prin intermediul sangelui. 'ub forma de oxi(emoglobina si si car(emoglobina . #tapa tisulara $ reprezinta sc(imbul de gaze la nivelul tesuturilor. 'e realizeaza tot in sensul gradientului de presiune partiala. *+embrana alveolocapilară -respiratorie este alcătuită din! la acest nivel are loc sc(imbul de gaze. Peretele alveolar este format din
" epiteliu alveolar $unistratificat ) asezat pe o membrana bazala tesut con/unctiv cu fibre elastice si capilare sanguine ". endoteliul capilar; ). interstiţiul pulmonar; . epiteliul alveolar; 0. surfactant. 1rosimea sa medie este de 2,3 microni, putând atinge în anumite locuri 2,) microni. 'uprafaţa sa totală este de 42"22 m ). Difuziunea oxigenului se face din aerul alveolar spre sângele din capilarele pulmonare, deoarece presiunea parţială a %) în aerul alveolar este de "22 mm 5g, iar în sângele care intră în capilarele pulmonare este de 02mm5g. După ce traversează membrana respiratorie, moleculele de %) se dizolvă în plasmă, ceea ce duce la creşterea presiunii parţiale a % ) în plasmă; consecutiv, % ) difuzează în (ematii, unde se combină cu (emoglobina. 6n mod normal, egalarea presiunilor parţiale, alveolară şi sangvină, ale %) se face în 2,)4 secunde. 5ematia petrece, în medie, 2,74 secunde în capilarul pulmonar; dacă ec(ilibrarea apare în 2,)4 secunde, rămâne un interval de 2,42 secunde, numit margine de siguranţă şi care asigură o preluare adecvată a % ) în timpul unor perioade de stress -efort fizic, expunere la altitudini mari etc.. Difuziunea &%) se face dinspre sângele din capilarele pulmonare spre alveole, deoarece presiunea parţială a &%) în sângele din capilarele pulmonare este de 03 mm 5g, iar în aerul alveolar, de 02 mm 5g. Deşi gradientul de difuziune al &% ) este de doar o zecime din cel al % ), &%) difuzează de )2 de ori mai repede decât % ), deoarece este de )4 de ori mai solubil în lic(idele organismului decât % ). 6n mod normal, egalarea presiunilor parţiale, alveolară şi sangvină, ale &%) se face în 2,)4 secunde. * 8ransportul gazelor 8ransportul sanguin al oxigenului se face în proporţie de "9 sub formă dizolvată în plasmă şi restul sub forma unei combinaţii labile cu (emoglobina -5b, denumită oxi(emoglobină. Datorită fierului bivalent pe care îl conţine, 5b se combină foarte rapid cu oxigenul, fiecare din cei doi atomi de fier ai grupărilor (em putând fixa o moleculă de oxigen. 6n repaus, sângele arterial transportă, sub formă de oxi(emoglobină, :7,49 din cantitatea totală de oxigen. orma dizolvată, deşi minimă comparativ cu cea combinată cu 5b, din punct de vedere funcţional este cea mai importantă, deoarece se află în sc(imburi directe cu lic(idele interstiţiale şi, prin acestea, cu celulele. 8ransportul sanguin al dioxidului de carbon se face în mică măsură -aproximativ <9 sub formă dizolvată în plasmă şi în cea mai mare parte sub forma unor combinaţii c(imice labile -bicarbonaţi, carbo(emoglobină. Dioxidul de carbon rezultat din oxidările celulare a/unge prin difuziune în lic(idul interstiţial. 6n sânge, se dizolvă în lic(idele plasmatice şi pătrunde cu uşurinţă în eritrocite, datorită difuzibilităţii sale ridicate. =tât în plasmă, cât şi în eritrocite, sub influenţa an(idrazei carbonice, dioxidul de carbon se (idratează, rezultând acid carbonic care se disociază rapid, eliberând anionul bicarbonic, care se combină cu ionul de potasiu în eritrocit şi cu cel de sodiu în plasmă. 'ub formă de bicarbonaţi se transportă în sânge aproximativ <29 din dioxidul de carbon, din care "29 în eritrocite şi 729 în plasmă.
Respiratia aeroba
Rabagia Iulia #lasa a !a $
