Efortul fizic daca nu este bine dozat, duce la oboseala prematura, la diminuarea pana la disparitia poftei de mancare, la tulburarea somnului, iar daca starea de suprasolicitare fizica se prelungeste timp indelungat, duce la intarzierea dezvoltarii armonioase, psihice si fizice.Activitatea mentala si fizica este mare consumatoare de energie si producatoare de reziduuri si pe masura ce nivelul de energie scade iar reziduurile se acumuleaza, apare o oboseala din ce in ce mai accentuate si dorinta si necesitatea de a se odihni.
Volumul si intensitatea activitatilor zilnice variaza în functie de vârsta is activitatile particulare; de aceste considerente trebuie tinut cont în organizarea odihnei si a timpului liber. O diferenta importanta intre activitatile fizice si mentale este aceea ca activitatea fizica, odata incetata, duce la o relaxare a musculaturii, in timp ce incetarea unei activitati mentale prelungite si sustinute duce la cresterea tensiunii musculare. Traim intr-o societate din ce in ce mai sedentara in care dezechilibrul intre activitatea fizica si ea mentala este din ce in ce mai accentuat, in care se resimte din ce in ce mai acut nevoia de exercitii fizice, necesare unei relaxari autentice si contracararii oboselii. Sportul ne ajuta pe fiecare sa ne întareasca organismul, devenind mai rezistent la boli, ne confera pofta de viata is ne face mai încrezator în fortele noastre. Prin sport se dezvolta vointa, se creeaza buna dispozitie, se relaxeaza sistemul nervos, eliminându-se stresul.
Foarte importante pentru în vederea refacerii organismului si în special a sistemului sau al copilului sunt momentele de odihna si somn. Odihna si somnul depend in mare parte de abilitatea noatra de a ne relaxa - daca o persoana tensionata nu ajunge sa se relaxeze, nu o sa beneficieze de odihna necesara refacerii energiei si indepartarii rezidurilor. Atunci cand organismul ajunge sa “consume” din rezervele energetice strategice ale organismului putem vorbi despre aparitia unei oboseli cornice. Respectarea alternanţei perioadelor de activitate şi odihnă condiţionează starea de sănătate. Odihna nu influenţează numai performanţele noastre profesionale, fizice şi intelectuale, relaţiile interumane. Ea are repercusiuni până şi asupra calităţii şi duratei vieţii. Un studiu făcut de doi experţi în domeniul Sănătăţii Publice de la Universitatea Statului California, a ajuns la concluzia că odihna corespunzătoare este unul dintre cei şapte factori majori care influenţează în mod semnificativ longevitatea. Importanţa odihnei în menţinerea unei stări de sănătate optime este comparabilă cu cea a unei alimentaţii raţionale, a menţinerii greutăţii corporale normale, a practicării cu regularitate a exerciţiului fizic, a evitării fumatului şi celorlalte droguri cunoscute.
Odihna este un agent terapeutic aproape universal şi de foarte multe ori indispensabil. Cu toate că deseori nu este menţionată în mod explicit şi uneori subapreciată, încetarea activităţii obişnuite este prima pe lista măsurilor recomandate în marea majoritate a afecţiunilor, începând cu cele mai uşoare şi până la cele mai grave. Multe boli cum ar fi de pildă pneumonia, gripa sau răceala obişnuită răspund favorabil dacă bolnavul respectă repausul la pat. În aceste cazuri odihna este remediul care permite organismului să lupte şi să învingă infecţia. Repausul fizic este la fel de necesar şi în cazul unor traumatisme, de exemplu după fracturi. Iar dacă ne gândim la bolnavii cardiaci, îndeosebi în anumite stadii critice ale bolii, repausul la pat este o măsură ce trebuie respectată cu maximă stricteţe, orice abatere putând să pericliteze însăşi viaţa pacientului.
