ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE COMERŢ ADMINISTRAREA AFACERILOR AFACERILOR ÎN TURISM
ASPECTE STRATEGICE PRIVIND DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE TURISM ÎN BUCOVINA
Studenţi:
Coordonator: Prof. Univ.Dr. Maria Ioncică
Bucureşti 2011
1
Cuprins Introducere ..................................................................................................................3 Capitolul 1. Analiza strategică a serviciilor turistice în Bucovina .............................4 1.1 Analiza PEST .................................................. ............................................................................8 ..........................8 1.2 Analiza SWOT ...................................................... .........................................................................12 ...................12 Capitolul 2. Strategii de dezvoltare a serviciilor de turism în Bucovina ...................17 2.1 Misiunea ..................................................................................17 2.2 Obiective .................................................................................17 2.3 Program de acţiuni ..................................................................17 2.3.1 Termene .......................................................................19 2.3.2 Resurse ........................................................................19 2.3.3 Programare PERT .................................................... .......................................................22 ...22 Concluzii ...................................................................................................................24 Bibliografie ...............................................................................................................26
2
Introducere Acest proiect l-am realizat cu scopul de a face cunoscută necesitatea dezvoltării sectorului terţiar şi în special a turismului, în regiunea Bucovina. Dezvoltarea acestui sector ar fi benefică pentru comunitatea locală, dar şi pentru participarea judeţului Suceava la creşterea Produsului Intern Brut. În regiunea Bucovina, sunt practicate mai multe tipuri de turism, cultural (religios); balnear; rural; de tranzit; pentru vânătoare şi pescuit; pentru echitaţie; pentru sporturi de iarnă; pentru sporturi extreme; de congrese şi reuniuni; de recreere, odihnă şi agrement; ecoturism; ştiinţific. Cele mai importante şi mai bine valorificate tipuri de turism sunt cel cultural şi agroturismul. Regiunea Bucovina, are şapte monumente istorice, incluse în patrimoniul international UNESCO, mânăstirile Humor, Moldoviţa, Probota, Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, Voroneţ precum şi bisericile Pătrăuţi şi Arbore. Am analizat în acest proiect modurile prin care ar putea fi valorificate mai bine aceste obiective turistice internaţionale. Infrastructura de transport şi de utilităţi publice, ar trebuii adusă la un nivel European pentru a influenţa pozitiv fluxul turistic din zona. În capitolul întâi, am făcut analiza PEST, pentru a observa mai bine mediul economico-social din care face parte judeţul Suceava şi analiza SWOT pentru a observa punctele tari şi slabe, ameninţările şi oportunităţile sectorului turistic în această zonă. În capitolul al doilea am stabilit obiectivele şi planul de acţiune pe următorii ani şi am realizat analiza PERŢ pentru a stabilii termenele de implementare a acestor acţiuni.
3
Capitolul 1. Analiza strategică a serviciilor de turism în Bucovina Bucovina-prezentare generală Bucovina este o regiune istorică din nord estul României, teritoriu căreia i se suprapune azi judeţul Suceava, iar partea sa nordică se află pe teritoriul Ucrainei (regiunea Cernăuti). În sec. XII-XIII, Bucovina a făcut parte din Cenzatul HalaciVolanea, iar incepând cu al sec. XIV-lea din statul feudal Moldova. În prima jumătate a secolului a sec. al XVI-lea, Bucovina a căzut, împreună cu întreaga Moldova sub dominaţie otomană. În 1775, a fost ocupată de Imperiul Habsburgic, care a stăpânit-o pana in 1918. La 15 noiembrie 1918, Bucovina s-a unit cu România. În 1940, partea de nord a Bucovinei, s-a alipit la Ucraina (U.R.S.S.), iar partea sudică a rămas în componenţaRomâniei. Teritoriul Bucovinei cuprinde: în vest şi sud Obcinele Bucovinei Feredeului, Mestecăniş şi Mare, cu înălţimi de până la 1400 m şi culmea Rarău-Giumalău. În est: Podişul Sucevei, cu dealuri înalte de 500-600 m, străbătute de valea râului Suceava. Aceste forme de relief sunt completate de câteva depresiuni: Depresiunea Dorna, Depresiunea Campulung. În centrul D. Dorna se afla oraşul Vatra Dornei – renumită staţiune balneo-climaterică şi de agrement. În subsolul Bucovinei se găsesc: minereuri, sare, ape minerale, roci de construcţii. Bucovina cuprinde un teritoriu care acoperă zona adiacentă oraşelor Rădăuţi, Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret şi Vicovu de Sus din România, precum şi Cernăuți, Zastavna, Văşcăuţi pe Ceremuş, Vijniţa, Sadagura. Aşezarea geografica a judetului este deosebit de favorabilă dezvoltării turismului: •
relief foarte variat (zona de munte 53%; zona de podis 30%, zona de lunca 17%);
•
acces facil
•
din sudul ţării se poate ajunge la Suceava cu mijloace auto, pe drumul european E85 (DN2), cu trenul pe ruta Bucureşti - Suceava, iar cu avionul la aeroportul Salcea;
•
din vestul ţării se ajunge la Suceava pe drumul european E576 (DN17) Cluj Napoca - Suceava şi pe calea ferată Cluj Napoca- Suceava;
4
•
din nord-vestul tării, din Maramureş se ajunge la Suceava prin pasul Prislop, pe drumul national DN18 Baia Mare – Sighetul Marmatiei - Iacobeni;
•
judeţul Suceava se află amplasat la intersecţia a două magistrale europene: E85 Giurgiu - Bucureşti - Suceava - Siret şi E576 - Suceava - Dej – Cluj Napoca.
•
în jurul mânăstirilor sunt cinci heliporturi, iar la Floreni (Vatra Dornei) este un mic aeroport pentru avioane de capacitate redusă. Protecţia continuă a mediului înconjurător face ca zona să fie nepoluată. Puritatea
aerului nu se găseşte nicăieri în Europa. Multe din produsele alimentare fabricate în Bucovina sunt ecologice, zona nefiind poluată. Râurile şi pâraiele sunt curate şi populate cu diverse specii de peşti.
Potenţialul turistic al Bucovinei Ţinuturile Bucovinei înglobeaza pagini de istorie, tradiţii si obiceiuri străvechi, monumente unice şi meşteşuguri specifice, ctitorii medievale care atestă o permanentă spirituala şi istorică a locuitorilor acestor meleaguri. Zona este presărată pe toata întinderea ei cu biserici şi mânăstiri renumite pentru picturile exteriore şi interioare, edificii unice în lume (au primit în 1975 premiul „Mărul de Aur” acordate de Uniunea Internaţionala a Jurnaliştilor şi Scriitorilor din Turism).
Formele de turism practicate în Bucovina sunt următoarele: cultural (religios); balnear; rural; de tranzit; pentru vânătoare şi pescuit; pentru echitaţie; pentru sporturi de iarnă; pentru sporturi extreme; de congrese şi reuniuni; de recreere, odihnă şi agrement; ecoturism; ştiinţific. Turismul în scop terapeutic este practicat în special în depresiunea Dornelor si Câmpulungului. Prezenta izvoarelor minerale, impun o notă specifică acestei zone. Astfel, zăcămintele de ape carbogazoase constau într-un număr de 37 izvoare, care apar pe teritoriul localităţilor: Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Dârmova, Broşteni.
Turismul ştiintific este materializat prin studiile experţilor în numeroasele rezervaţii din Bucovina. Rezervaţii floristice: Rezervaţia Fâneţele seculare de la Frumoasa (Suceava), Calafindesti (R. Siret), Ponoare (Suceava) . Rezervaţii geologice: Piatra Tibaului (Dorna), Piatra Pinului şi Piatra Şoimului (Câmpulung), Cheia Lucavei
5
(Câmpulung), Clipa de calcare triasice Pârâul Cailor (Câmpulung), Cheia Moara Dracului (Câmpulung). Rezervaţii forestiere: (Quercetumul) de la Crujana (Suceava), Fagetul Dragomirna (Suceava), Tinovul Sarul Dornei (Dorna), Tinovul Mare (Poiana Ştampei) (Dorna), "Tinovul Gaina - Lucina" (Campulung),Codrul Secular Giumalău (Câmpulung), Codrul Secular Slătioara (Câmpulung), Zamostea Lunca (Suceava), Rezervaţia de jnepenis şi Pinus cembra din munţii Călimani (Dorna). Rezervatii mixte: "12 Apostoli " (Dorna), Pietrele Doamnei - Rarau (Câmpulung), Cheile Zugrenilor (Dorna).
Turismul rural (agroturismul) deţine o pondere considerabilă. Acesta este concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului şi în general în localităţile învecinate mânăstirilor. Turismul rural din judeţul Suceava se caracterizează prin mai mulţi factori determinanţi precum, calitatea peisajului natural şi numeroasele obiective turistice de factură religioasă, calitatea aerului şi a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apă minerală.Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, această trasatură fiind definitorie pentru bucovineni.Demn de reţinut este faptul ca în cadrul gospodariilor agroturistice sucevene, turiştii au ocazia să servească produse alimentare 100% naturale, fară aditivi, conservanţi sau compuşi chimici sintetici.O caracteristică a agroturismului din judeţul Suceava este faptul că valorifică în întregime produsele realizate în gospodărie. Totuşi, pentru turismul rural se manifestă încă o cerere relativ scazută, această situaţie fiind determinată de lipsa mijloacelor financiare.
Turismul cultural în România este în general de natură religioasă, practicat în cea mai mare măsură de turiştii străini, atraşi de frumuseţea şi de încărcătura culturalistorică a obiectivelor turistice (mănăstiri, biserici, muzee, etc.). Această formă de turism comportă o latură informaţională, turiştii fiind motivaţti de ideea de a învăţa şi de a cunoaşte lucruri noi despre aceste locuri. Cele şapte monumente incluse în patrimoniul UNESCO, la care se adaugă numeroase alte mănăstiri, biserici, muzee şi elemente ale arhitecturii tradiţionale, fac ca zona sa fie extrem de atractivă pentru turişti: •
patrimoniul UNESCO include mănăstirile, Humor, Moldoviţa, Probota, Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, Voroneţ precum şi bisericile Patrauti şi Arbore;
•
alte mănăstiri atractive: Suceviţa, Risca, Slatina, Putna, Slătioara; 6
muzee: Complexul Muzeal Bucovina Suceava, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” Falticeni, Muzeul „Arta Lemnului” Campulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul Tehnicii Populare Radauti, Muzeul „Apelor” Falticeni, Muzeul Satului Bucovinean Suceava etc.; •
arhitectura caselor şi agrementarea specifică a interioarelor.
Existenţa unor bogăţii generate de o moştenire naturală şi culturală autentică: Pietrele Doamnei din Masivul Rarău; Defileul Bistriţei, de la Zugreni; Pasul Mestecaniş; Salina Cacica; Meşteşugurile, arta ţesutului şi cusutului, nobleţea vestimentaţiei populare, transpunerea sensibilităţii şi a dragostei de frumos în adevarate capodopere realizate din lemn, metal, os, piei, lut etc.
Oferta gastronomică este deosebită, prin bucataria „bucovineana”, de un specific aparte: plăcinte „poale în brâu”, ciorbă „rădăuţeană”, „ochiuri în smântână”, ciupercuţe (hribi) cu smântână, cobză de păstrăv, balmos etc. Satele apărute din timpuri străvechi, au păstrat şi mai păstrează încă aspecte şi manifestări tradiţionale, date şi obiceiuri străbune, elemente valoroase de etnofolclor etc., în care se desfăşoară activităţi specifice turismului rural şi turismului ecologic: Calendar bogat de târguri tradiţionale şi manifestări folclorice pe tot parcursul anului; în perioada 10 -12 august, la Cetatea de Scaun a Sucevei, se organizează cea de-a doua ediţie a Festivalului de Arta Medievala “Stefan cel Mare”; conservarea elementelor vechi de civilizaţie rurală şi transpunerea lor în viaţa de zi cu zi;
Tabelul Nr.1 Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică Tipuri de structuri de primire turistică 2007 2008 2009 Total judeţ: din care 17483 17747 14435 Hoteluri 11180 11767 9661 Moteluri 253 233 218 Vile turistice 1454 1368 990 Cabane turistice 244 356 143 Pensiuni turistice urbane 1609 1577 1183 Pensiuni turistice rurale 2446 2183 1877 Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.do
7
Tabelul Nr.2 Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică e tipuri de structuri de primire turistică Tipuri de structuri de primire turistică 2007 2008 2009 Total judeţ: din care 40497 44134 31383 Hoteluri 22688 27159 18549 Moteluri 392 414 311 Vile turistice 4591 4372 3731 Cabane turistice 603 867 406 Pensiuni turistice urbane 4647 3775 2851 Pensiuni turistice rurale 6155 6508 4639 Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.do Tabelul Nr.3 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică Capacitate de cazare Judeţul Suceava Sosiri Înnoptări Existentă În funcţiune (mii) (mii) (locuri) (mii locuri-zile) 2000 2001 2002 2003 2004
5269 5034 5192 5577 5755
1335.4 1421.1 1399.5 1640.8 1760.8
153.5 151.4 162.4 162.5 187.4
480.3 461.1 406.7 423.2 432.4
2005 6526 1932.6 192.1 435.2 2006 7012 2056.7 211.0 500.3 2007 6831 2087.4 226.3 535.1 2008 7029 2101,8 229,1 530,1 Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.do
Indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune (%) 36,0 32.4 29.1 25.8 24.6 22.5 24.3 25.6 25,2
8
1.2 Analiza PEST Turismul poate deveni unul din factorii cheie în procesul de dezvoltare economico-socială a României, având în vedere faptul că ţara noastră are un potenţial turistic foarte mare, dar care nu a fost valorificat suficient până în prezent. Bucovina a reprezentat de-a lungul timpului, o destinaţie turistică importantă în lista destinaţiilor turistice oferite de România, situându-se în rândul primelor 4 destinaţii turistice la nivel naţional. În continuare vom prezenta mediul politic, economic, social şi tehnologic al Bucovinei, medii care susţin sau împiedică prestarea şi dezvoltarea serviciilor de turism din judeţul Suceava.
Mediul politic existent în România produce oarecare dezechilibre la nivelul sectoarelor economiei. Principalul motiv invocat de actualul Guvern este criza economică mondială care impune reduceri drastice în diverse ramuri. Dacă imaginea creată la nivel european şi internaţional a unei Românii turistice nu a reuşit până în prezent atragerea unor investitori importanţi în domeniu, precum şi a turiştilor străini, dar mai ales alegerea de către români a altor destinaţii turistice externe mult mai convenabile, această perioadă pare să impiedice şi mai mult toate aceste încercări.
Mediul economic. Judeţul Suceava face parte din regiunea Nord-Est a României şi este regiunea care cea mai slab dezvoltată a României. Judeţul Suceava este pe locul trei, după judeţele Iaşi şi Bacău ca număr de IMM-uri, deţinând 18,8% din numărul total din regiune. Economia suceveană se încadrează perfect în specificul zonei vizând următoarele domenii de activitate: industria extractivă, care dispune, în zona de munte, de importante resurse naturale, industria sticlei este dezvoltată îndeosebi în zona Sucevei; industria prelucrătoare de metal, preponderentă în Suceava, Rădăuţi şi Vatra Dornei, industria maselor plastice şi produselor chimice; industria de exploatare şi prelucrare a lemnului este dezvoltată în localităţile din zona montană, industria celulozei şi hârtiei este concentrată la Suceava; construcţiile şi instalaţiile sunt reprezentate de peste 100 de unităţi, industria uşoară este reprezentată de filaturi, unităţi în care se produc tricotaje tip lână şi bumbac, confecţii, tapiserii, artizanat, încălţăminte, confecţii din blănuri şi altele; industria alimentară este un domeniu nu numai viabil dar şi cu largi perspective.
9
Tabelul Nr.4 Efectivul salariaţilor Efectivul salariaţilor Total judeţ Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Piscicultură Industrie şi construcţii Servicii Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.do
2007 10510 0
2008 10634 1
2009
3182
3024
2973
38109 63809
38828 64489
33555 62311
98839
Efectivul salariaţilor a fost în creştere până în 2008 în industrie, construcţii şi servicii, iar în anul 2009 a scăzut în toate sectoarele datorită crizei economice. Se poate observa că cei mai mulţi salariaţi lucrează în domeniul serviciilor, turismul având un rol important în acest judeţ.
Tabelul Nr.5 Câştigul salarial mediu brut Câştigul salarial mediu brut-lei/pers. Total judeţ Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Piscicultură Industrie şi construcţii Servicii Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.do
2007 1136
2008 1409
2009 1436
1414
1699
2138
939 1247
1114 1553
1297 1471
Câştigul salarial mediu brut a avut o uşoară creştere în perioada 2007-2009. În agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură acesta a avut o creştere considerabilă, de 439 lei în anul 2009 faţă de anul 2008, pe când în industrie, construcţii şi servicii a scăzut.
Tabelul Nr.6 Câştigul salarial mediu net Câştigul salarial mediu net –lei/pers. Total judeţ Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Piscicultură Industrie şi construcţii Servicii Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.do Tabelul Nr.7 Numărul şomerilor Numarul somerilor inregistraţi Total judeţ Bărbaţi Femei
2007 9457 5245 4212
2007 2008 847 1055
2009 1062
1050 1298
1573
716 920
969 1083
850 1153
2008 10963 6176 4787
2009 20101 11759 8342 10
Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.do Numărul şomerilor a crescut cu 10644 persoane în anul 2009 faţă de anul 2007, cei mai mulţi şomeri fiind bărbaţii, cu 3417 faţă de femei. Astfel, rata şomajului a fost 7,9 în anul 2009, 4,3 în anul 2008 şi 3,8 în anul 2007.
Tabelul Nr.8 Rata şomajului Rata şomajului înregistrat 2007 Total judeţ 3,8 Bărbaţi 4,0 Femei 3,5 Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.do
2008 4,3 4,7 4,0
2009 7,9 8,8 6,9
Mediul social influenţează de asemenea serviciile de turism oferite la nivelul judeţului. Astfel, o pondere semnificativă a populaţiei tinere, dar şi a celor mai în vârstă şi experimentate poate contribui la creare unor noi strategii de dezvoltare a acestui sector. Se observa o creştere a numărului pensionarilor în anul 2009 faţă de 2007 (tabelul nr. 9), o scădere a copiilor născuţi precum şi o creştere a deceselor (tabelul nr. 10).
Tabelul Nr.9 Numărul mediu şi pensia medie lunară a pensionarilor 2007 2008 2009 Numărul mediu al pensionarilor 138987 140328 145465 persoane Pensia medie – lei 344 504 659 Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.do Tabelul Nr.10 Mişcarea naturală a populaţiei Mişcarea naturală a populaţiei 2007 Născuţi-vii 623 Decedaţi 650 Spor natural -27 Căsătorii 209 Divorţuri 100 Decedaţi sub 1 an 10 Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.do
2008 642 687 -45 164 115 4
2009 597 708 -111 121 107 12
11
Mediul tehnologic poate influenţa substanţial prestarea serviciilor turistice. Cerinţele actuale ale persoanelor presupun dotarea corespunzătoare a localităţilor pe care le vizitează, precum şi a unităţilor de cazare în care înnoptează. Astfel, nivelul tarifului trebuie să includă şi o serie de facilităţi pe măsură. O data cu tendinţele noi care apar în orice domeniu cresc şi cerinţele clienţilor. Trăim într-o lume contracronometru, iar tehnologia acaparează întregul sistem de vieţuire. An de an apar noi forme ale tehnologiei, dar care treptat se devalorizează în favoarea apariţiei altora. Datele surprinse de către Institutul Naţional de Statistică sunt în continuă scădere sub aspectul activităţilor de telefonie fixă. Aceasta deoarece în ultima perioadă, piaţa acestui sector a fost acaparată de numeroase companii de telefonie fixă şi mobilă, vechii abonaţi renunţă la reţeaua curentă în favoarea altora cu oferte mult mai convenabile. Este greu de estimat numărul persoanelor care deţin cel puţin un telefon mobil în întreg judeţul, precum şi a unuia fix din pricina schimbărilor care au survenit în ultima perioadă. Cert este că oricare tip de reţea este folosită, acest tip de comunicare este indispensabil. Structurile de primire a turiştilor sunt asaltate de dorinţele actuale ale clienţilor de a deţine fax, pentru ca aceştia să îşi poată rezolva problemele chiar şi atunci când sunt în concediu sau în deplasare. Turismul de afaceri deţine în special acest tip de clienţi. De asemnea, internetul a devenit un mijloc de comunicare şi informare relativ ieftin şi util. In plus, avantaj competitiv deţin acele structuri de primire a turiştilor care pun la dispoziţia clienţilor a unei reţele wireless. Este o metodă mai eficientă de a accesa internetul indiferent de poziţia persoanei în cadrul încăperii. Activităţile de poştă au înregistrat în ultimii ani scăderi ale numărului de colete poştale sau a trimiterilor cu valoare declarată.
12
1.3. Analiza SWOT a serviciilor turistice din Bucovina În vederea structurării unei strategii de dezvoltare a turismului a fost realizată Analiza Swot, rezultatele fiind urmatoarele:
13
Puncte tari:
Puncte slabe:
Generale:
Generale : - infrastructura - imaginea externa a României s-a - sezonul estival este prea scurt; îmbunătăţit, dar este necesara continuarea - in opinia turiştilor străini nu toate componentelor prezentate în oferte se eforturilor în acest sens; regăsesc şi la faţa locului (componenta - numărul turiştilor străini sosiţi în etica a ofertantilor din turism); - raportul pret calitate nu este intotdeauna România înregistrează un trend pozitiv; corect; - deficiente ale infrastructurii turistice; Potenţialul natural : -lipsa magazinelor de suveniruri (articole -natura intactă, favorabilă dezvoltării unui sportive, suveniruri, harti ghiduri, pliante); starea de conservare şi de curăţenie a unor turism ecologic şi în natură; monumente; lipsa semnalizarii turistice; -cadru natural deosebit; insuficienta ofertă de agrement; numărul -bogat potenţial cultural. redus al centrelor de informare turistică; Componenta de cazare : lipsa materialelor promoţionale de tipul -serviciile de cazare sunt acceptabile; broşurilor oferite gratuit în cadrul unităţilor -prestatorii de servicii sunt amabili şi de cazare, lipsa unor ghiduri culturale din ospitalieri. care turistul să poată afla activităţile şi Turismul cultural: potenţialul cultural este foarte bun, dar ar evenimentele culturale ce se desfăşoară pe parcursul sejurului său; lipsa evenimentelor trebui cunoscut şi exploatat mai mult; este apreciat în mod special potenţialul care pun în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile din regiune. cultural al Bucovinei ; Potenţialul natural : oferta culturală este foarte diversificată. trebuie imbunatatit aspectul spaţiilor verzi ; Calitatea personalului din turism : angajaţii din turismul sucevean se disting trebuie controlată poluarea unor ape şi a unor zone de interes turistic. prin amabilitate Componenta de cazare : buna pregatire profesională. nu toate hotelurile respecta conditiile Gastronomia românească standardelor afişate; - de multe ori depăşeşte aşteptările ; - mâncarea şi băutura sunt acceptabile din hotelurile de trei stele sunt insuficiente; părerile turiştilor străini legate de cazare nu punct de vedere al calitatii – în special în sunt tot timpul optime: standardele de restaurante, mai puţin în hoteluri şi curăţenie nu corespund, serviciile sunt pensiuni. proaste, micul dejun nu este tot timpul Ospitalitatea: corespunzător; - este caracterizată ca fiind foarte bună standardele oferite sunt caracterizate de oriunde în ţară; - este evidenţiată de toţi turiştii ca un punct unii turişti ca fiind simple, adesea cu un “farmec estic”; tare ; indicele de ocupare a capacităţii de cazare - foarte apreciată de turişti şi de ghizii este redus (cca 30%). străini în egală măsură. Turismul cultural: Activitatea tour operatorilor: - este apreciată ca fiind bună şi foarte bună; insuficiente masuri de protejare si 14
- tour-operatorii se implică activ în relaţia cu partenerii externi; - cei mai mulţi clienţi s-au declarat mulţumiţi; - imbunatatirea calitatii este un proces continuu .
conservare a monumentelor culturale; 5 punere în valoare a acestora (iluminare, semnalizare) este deficitară; promovarea şi valorificarea unor monumente culturale este insuficientă. Calitatea serviciilor : -slaba calitate a serviciilor turistice; -lipsa de pregătire si de motivare a resurselor umane din turism; -personalul din hotelurile clasate sub 4 stele nu au tot timpul pregătire de specialitate . Componenta gastronomică: -servirea este slab-calitativa, turistii trebuie sa astepte mult pentru a fi serviti, muzica este uneori prea tare, iar mancare adusa este adesea rece; -lipsa unor meniuri vegetale şi lipsa produselor proaspete; mâncare internaţională în exces, în detrimentul mâncărurilor tradiţionale; necesitatea de produse locale (de ex. sucuri naturale de fructe locale); -vinurile româneşti tradiţionale nu sunt cunoscute suficient, in detrimentul soiurilor de vin internaţionale produse în România; timpul de aşteptare până la preluarea comenzii şi până la servire este adesea prea mare. Serviciile publice şi de transport : - slabe, cu excepţia serviciilor prestate de parteneri (agenţii de turism); -infrastructura pentru biciclete trebuie îmbunătăţită considerabil, in unele localitati ea lipsind cu desavarsire; perturbarea transportului datorita starii cailor de acces, a infrastructurii precare, lipsa indicatoarelor si a semnalizarii corespunzatoare. Alte componente: -insuficienţa materialelor de promovare (pliante, afişe mari, pliante ale unităţilor hoteliere şi ale pensiunilor şi slaba calitate a acestora); -instabilitatea preţurilor; -lipsa unei hărţi tematice pentru programe de turism pe biciclete şi lipsa posibilităţilor de a transporta cu trenul bicicletele dintr-o
15
Oportunităţi:
localitate în alta; -lipsa de comunicare şi de coeziune între comunităţile umane pentru realizarea unor obiective de interes comun; lipsa de respect fata de mediul natural si, uneori, fata de patrimoniul cultural; -interes scazut pentru investitii. Ameninţări:
-România si implicit Suceava este -creşterea în însemnătate a unor alte percepută ca o destinaţie sigură; destinatii turistice ce oferă produse similare -există legislaţia minimă necesară; (Bulgaria) -exista organizaţii şi fonduri pentru ariile -nu ar trebui incercata neapărat imitarea protejate şi preocupări pentru valorificarea standardelor din vest, dar ar trebui să se biodiversităţii; păstreze specificul propriu şi autenticitatea -tour operatorii straini vor introduce noi ofertei turistice. destinatii in programele lor turistice printre -scepticismul turiştilor străini în privinţa care se include si Bucovina (Suceava ar României. trebui sa profite de interesul turistilor 1 pentru zona Bucovinei) -tour operatorii straini sunt interesaţi de info-toururi (dintre toţi tour-operatorii intervievaţi cei mai mulţi sunt interesaţi de Delta Dunării, de Maramureş si Bucovina, de Porţile de Fier şi Banat, de zonele de drumeţie, de turism cultural şi de turism activ) -opinia turiştilor care au vizitat Bucovina este mai bună decât imaginea pe care o are România in exterior. Se apreciază în mod special ospitalitatea, natura, peisajele, traseele propice drumeţiilor montane, ospitalitatea;
Capitolul 2. Strategia de dezvoltare a serviciilor de turism în Bucovina 2.1 Misiunea strategiei
16
În elaborarea strategiei de dezvoltare a serviciilor de turism în judeţul Suceava s-a pornit de la conceptul de dezvoltare durabilă, care implică asigurarea unui echilibru optim între creşterea economică şi conservarea / reconstrucţia cadrului natural, menit să asigure o dezvoltare armonioasă, capabilă să satisfacă atât cerinţele actuale, cât şi cele de perspectivă, având ca obiectiv final armonizarea dintre beneficiile pe termen scurt ale mediului de afaceri şi beneficiul pe termen lung al întregii societăţi. Scopul acestei strategii este de a pune în valoare bogăţiile generate de o moştenire naturală şi culturală autentică şi de a găsii soluţii optime la problemele cu care se confruntă judeţul Suceava în domeniul serviciilor de turism.
2.2 Obiective Obiectivul general al strategiei este identificarea modalităţilor de dezvoltare a turismului în Bucovina. Obiectivele specifice ale strategiei sunt : 1. Îmbunătăţirea infrastructurii turistice în judeţul Suceava; 2. Creşterea afluxului de turişti în Bucovina; 3. Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi valorificarea tradiţiilor etno culturale; 4. Protejarea, păstrarea şi îmbogăţirea patrimoniului; 5. Creşterea calităţii serviciilor oferite turiştilor; 6. Promovarea unor proiecte turistice cu finanţare externă; 7. Promovarea judeţului Suceava ca destinaţie turistică.
2.3 Program de acţiuni
17
În urma analizei SWOT şi a analizei PEST a turismului din judeţul Suceava, a posibilităţilor de turism şi oportunităţilor de investiţii, precum şi din oferta turistică, a fost întocmit un Plan de acţiuni al Strategiei de dezvoltare a turismului în judeţul Suceava, astfel încât obiectivele stabilite să fie îndeplinite. 1. Realizarea infrastructurii rutiere necesare în zonele turistice ale judeţului . Sunt necesare acţiuni de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de transport rutier la standardele europene: drumuri judeţene; drumuri de acces; poduri; bretele de legătură între zone de interes turistic şi de afaceri ridicat şi drumuri naţionale şi europene; 2.
Amenajarea, modernizarea, extinderea zonelor de agrement şi a spaţiilor de recreere din cadrul localităţilor rurale.
În multe dintre localităţile rurale ale Bucovinei există obiective turistice importante, de aceea fiind necesară dezvoltarea acestor zone, nu numai din punct de vedere social dar şi din punctul de vedere al dezvoltării serviciilor turistice. Guvernul României acordă pentru localităţile rurale astfel de finanţări, cu condiţia ca primăriile să aplice pentru o astfel de finanţare şi să realizeze proiecte viabile. 3.
Formarea resurselor umane
Pentru formarea resurselor umane este necesară spijinirea întreprinzătorilor şi instituţiilor actuale de formare în turism pentru menţinerea şi creşterea calitativă şi cantitativă a ofertei educaţionale; abordarea unor tipuri de formare care să răspundă exigenţelor de formare de pe piaţa turistică; schimburi de experienţă şi informaţii pentru operatorii turistici şi structurile organizate în ţară şi străinătate; analiza şi adaptarea unor experienţe internaţionale în turism; editarea de ghiduri de bune practici în turism. 4.
Fundamentarea şi promovarea unor proiecte în domeniul turistic, cu finanţare nerambursabilă.
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului va finanţa publicitatea a trei proiecte turistice şi construcţia unui centru naţional de promovare şi informare turistică în municipiul Suceava, în suma totală de 4,47 milioane de lei. Pe lângă aceste proiecte care sunt în desfăşurare, Bucovina ar trebui să identifice proiecte viabile pentru dezvoltarea serviciilor de turism din regiune cu scopul accesării fondurilor europene. 5.
Promovarea judeţului din punct de vedere turistic la târgurile naţionale şi internaţionale.
18
Anul acesta România este invitată să participe la 24 de târguri de turism internaţionale. Câteva dintre acestea au loc chiar în luna ianuarie, 2 în Austria (Graz şi Viena) , câte unul în Spania (Madrid), Franţa (Paris), Germania (Stuttgart). Bucovina ar putea să-şi trimită reprezentanţi la aceste târguri în vederea promovării zonei turistice. În Romania se desfăşoara 4 târguri turistice la care judeţul Suceava nu ar trebui să lipsească. 6.
Investiţii în turism
Investiţiile în turism sunt necesare pentru dezvoltarea turismului şi acestea pot fi reabilitarea obiectivelor turistice ce aparţin patrimoniului cultural, istoric, ecumenic; reabilitarea spaţiilor de cazare şi tratament; crearea, modernizarea şi diversificarea dotărilor de agrement (inclusiv amenajări şi ecologizări de lacuri); dezvoltarea unui sistem de marcare a obiectivelor turistice de mare atractivitate în întregul judeţ (panouri, hărţi turistice pe drumurile naţionale şi judeţene, în gări, autogări, aerogări); dezvoltarea turismului montan şi a infrastructurii de agrement asociate sporturilor de iarnă. 7. Educarea
comunităţii locale, dar şi a turiştilor în legatură cu protecţia mediului .
Înfiinţarea unor centre/puncte de informare turistică în comunele limită de judeţ, localităţile de graniţă şi în localităţile cu potenţial turistic ridicat ar putea reprezenta o sursă benefică de informare a turiştilor în legătură cu protecţia mediului şi nu numai, iar comunitatea locală ar putea avea accesul la programe educative în acest sens.
2.3.1 Termene de implementare a strategiei Acest program de acţiuni are putea fi implementat până în 2013, având în vedere că acesta cuprinde puncte care necesită finanţare şi timp de realizare. Judeţul Suceava poate aplica la foarte multe programe de finanţare, fie de la Uniunea Europeană fie de la Ministerul Turismul şi Dezvoltării Regionale. Este important ca începând de anul acesta Bucovina să găsească surse de finanţare şi să înceapă o promovare mai agresivă a zonei pentru a atrage un număr mai mare de turişti, în special străini. În urma realizării acestui plan, am stabilit faptul că acţiunea de la punctul cinci, trebuie desfăşurată pe termen nelimitat, pentru o promovare continuă şi actualizată. Aşadar termenul final de finalizare al acţiunilor de dezvoltare este de doi ani si jumatate, iar acest lucru ar fi posibil cu bunăvoinţa autorităţilor locale şi naţionale.
19
2.3.2 Resurse Pentru reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere, dar şi pentru dezvoltarea localităţilor rurale judeţul Suceava poate beneficia de următoarele surse de finanţare: POR – Axa prioritară 2 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport local şi regional; PNDR – Măsura 3.2.2 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale; PNDR – Măsura 1.2.5 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi siviculturii. Judeţul Suceava poate apela la Programul Operaţional Regional (REGIO), care este este unul dintre programele operaţionale româneşti agreate cu Uniunea Europeana şi un instrument foarte important pentru implementarea strategiei naţionale şi a politicilor de dezvoltare regională. Acesta este finanţat prin unul dintre fondurile structurale ale Uniunii Europene - Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Formarea resurselor umane poate avea ca surse de finanţare programele POS DRU Axa prioritară 2- Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii; Axa prioritară 3 – Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi întreprinderilor; Axa prioritară 5 – Promovarea măsurilor active de ocupare. Pentru promovarea turismului şi investiţiile necesare în acest domeniu Bucovina are la dispoziţie surse de finanţare precum POR Axa 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului; PNDR - Axa 3 – îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale; Programul de Cooperare ENPI CBC Ungaria -Slovacia – Romania- Ucraina.
2.3.3 Programare PERT Actiunea
Resurse
Termen
Responsabili
20
1.Realizarea POR – Axa prioritară 2 infrastructurii rutiere PNDR – Măsura 3.2.2 necesare în zonele PNDR – Măsura 1.2.5 turistice ale judeţului.
20112013
Consiliul Judeţean Suceava ; Consiliile locale din Judeţul Suceava; Ministerul Transporturilor
2.Amenajarea, POR – Axa prioritară 2 modernizarea, PNDR – Măsura 3.2.2 extinderea zonelor de PNDR – Măsura 1.2.5 agrement şi a spaţiilor de recreere din cadrul localităţilor rurale.
2011
Directia judeteana de comert, turism si servicii
3.Formarea resurselor POS DRU Axa prioritară 2umane Axa prioritară 3 Axa prioritară 5
20112013
4.Fundamentarea şi promovarea unor proiecte în domeniul turistic, cu finanţare nerambursabilă.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului; Accesare fonduri europene
20112013
Consiliul Judeţean Suceava; Consiliile locale din Judeţul Suceava; Facultatea de turism; Directia judeteana de comert, turism si servicii
5.Promovarea judeţului din punct de vedere turistic la târgurile naţionale şi internaţionale.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
nelimitat
Consiliul Judeţean Suceava; Consiliile locale din Judeţul Suceava; ONG-uri; Companii private;
6. Investiţii în turism
POR -Axa 5 PNDR - Axa 3 Programul de Cooperare ENPI CBC
20112013
Consiliul Judeţean Suceava; Consiliile locale din Judeţul Suceava; ONG-uri; Companii private;
.Educarea comunităţii Resurse financiare şi umane - 6 luni locale, dar şi a bugetul local turiştilor în legatură cu protecţia mediului.
Agentia pentru protectia mediuluidirectia judeteana Suceava
7
Nr. crt
Etapa
Simbol
Durata (zile)
Activitati precedente 21
. 1.
Formularea misiunii: - Imbunatatirea serviciilor de turism din judetul Suceava 2. Formularea obiectivelor: a) Realizarea infrastructurii rutiere necesare în zonele turistice ale judeţului. b) Amenajarea, modernizarea,
FM
2
-
FO
12
-
PESTE SWOT AS IS
2 4 8 20
FM, FO FM, FO PESTE, SWOT AS
extinderea zonelor de agrement şi a spaţiilor
de
recreere
din
cadrul
localităţilor rurale. c)Formarea resurselor umane d) Promovarea judeţului din punct de vedere turistic la târgurile naţionale şi internaţionale.
3. 4. 5. 6.
Analiza mediului extern Analiza mediului intern Alegerea strategiei Implementarea strategiei
22
Calcularea drumului critic: 0 1 0
0 0
۞
0
FM 2
2 12
1 PESTE 2 1 2 4
14 16
0 0
16 16 0 0
FO 12
12 12
12 12
SW OT 4
AS 8
24 24
24 24
16 16
Drumul critic este cel pentru care nu avem rezervă de timp, în figura de mai sus fiind prezentat prin linii îngroşate. În cazul de faţă durata minimă posibilă a întregului proces este de 34 de zile, iar durata maximă de 44 de zile.
23
IS 20
44 44
Concluzii Leagăn de veche civilizaţie, unde istoria se împleteşte cu legenda, Bucovina păstrează mărturii ale prezenţei omului din cele mai îndepărtate vremuri. Cele 96 de morminte de incineraţie scoase la lumină la Zvoriştea, ca şi descoperirile arheologice de la Siliştea Scheii,Suceava, Bosanci, Probota sau DolheşticMari, atesta existenţa unor aşezări traco-getice şi dacice bine conturate. Meleagurile bucovinene au fost martorii închegării şi dezvoltării în secolul XIV, a statului feudal independent al Moldovei. Aşezări precum Baia, Şiret,Suceava, Rădăuţi păstrează până în zilele noastre construcţii (cetăţi, ctitorii şi case domneşti s.a.) din vremea primilor voievozi moldoveni. Alte localităţi precum Putna, unde în 1871 festivităţile prilejuite de împlinirea a 400 de ani de la zidirea ctitoriei lui Ştefan cel mare s-au transformat, cu participarea lui Mihai Eminescu, Mihai Slavici, Ciprian Porumbescu şi a altor tineri veniţi din toate provinciile istorice romaneşti, într-o impunătoare manifestare a cunoştinţei de neam şi de ţară a romanilor de pretutindeni, evoca sugestiv rolul activ pe care locuitorii suceveni l-au avut de-a lungul timpului pe scena istoriei. Tradiţiile meşteşugăreşti sunt păstrate foarte bine în nordul ţării, cum ar fi olăritul, prelucrarea lemnului şi încondeiatul ouălor de Paşti. Judeţul Suceava este cel mai bogat din ţară, din punct de vedere cultural. Din păcate, rata şomajului, sporul natural, ineficienţa investiţiilor din acea zonă, duc la plasarea acestui judeţ, pe ultimele locuri la participarea în formarea PIB-ului şi de aici la plasarea în vârful clasamentului la cele mai sărace judeţe. Investiţiile în turism, în această zonă, sunt în mare parte în sectorul agroturismului, ceea ce nu presupune o concentrare majoră a forţei de muncă, deoarece pensiunile agroturistice pot fi gestionate în totalitate de către membrii familiei. Prin analiza PEST am observat faptul că judeţul Suceava se afla pe primele patru locuri în destinaţiile turistice, din ţară. Din păcate existenţa unei infrastructuri de acces precare în această regiune, printre care enumeram necesităţile de modernizare a reţelei de drumuri naţionale şi europene; modernizarea aeroportului din Suceava, la standarde internaţionale de siguranţă şi o mai bună semnalizare a locurilor de importanta turistică. Internetul, pus la dispoziţia turiştilor, atât în spaţiile de cazare cât şi în unităţile de alimentaţie publică, a devenit în ultimii ani o necesitate şi un avantaj competiţional. 24
Prin analiza SWOT am observat faptul că mulţi dintre clienţi sunt nemulţumiţi de servirea în unităţile de alimentaţie, ceea ce reprezintă o problemă destul de mare, de altfel şi prepararea de meniuri internaţionale în schimbul celor tradiţionale e un neajuns din partea restaurantelor, deoarece turiştii vin în această zonă pentru cultura şi tradiţii. Credem că dacă o să fie pus în aplicare programul de acţiuni, se vor reduce o mare parte din neajunsuri, dar nu în totalitate. Programul de formare al resurselor umane este una dintre cele mai importante în industria HORECA deoarece servirea este factorul principal de diferenţiere a serviciilor
25
Bibliografie 1. http://portal.radioiasi.ro/publicitatea-pentru-paste-pelerin-si-hora-in-bucovinasustinuta-financiar-de-ministerul-dezvoltarii-a30275.html 2. http://www.prefecturasuceava.ro/prog_dezv/2010/Actiuni_2010.pdf 3. http://mdrt.ro/turism/promovare-turistica 4. http://www.romanianmonasteries.org/ro/bucovina 5. http://www.bucovinaturism.ro 6. http://www.manastiri-bucovina.go.ro/ 7. http://www.cjsuceava.ro/index.php? option=com_content&task=view&id=105&Itemid=64
26
