UNIVERSITATEA µ¶BABES BOLYAI¶¶ CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARI PRACTICE GEOGRAFIA GEOGRA FIA TURISMULUI TURISM ULUI IN ROMANIA
ZONA TURISTICA A OBCINELOR BUCOVINEI
ONICA SIMONA PATRINJAN BIANCA
curta prezentare genera a a zonei : Obcinele Bucovinei sunt situate in nord-estul Carpatilor Orientali si reprezinta o subunitate distincta a acestora. Cea mai clara expresie a peisajului lor se realizeaza intre Valea Moldovei si Valea Sucevei. Valea Sucevei Sucevei constituie constituie limita lor nordica, incepand de la izvoare si pana la iesirea din munte, la Vicovu de Sus, pe o lungime de 65 km. Limita sudica porneste din Valea Bistritei, la Iacobeni, si se continua pe Valea Mestecanisului, Pasul Mestecanis-1096m, Valea Putnei si Valea Moldovei, care separa Obcina Feredeului si Obcina Mare de Rarau si muntii Stanisoarei. Cea mai clara limita in peisaj este cea estica, prin care Obcinele se pun direct in contact cu Podisul Sucevei, pe limita localitatilor Vicovu de Sus-Marginea-Solca-Cacica-Paltinoasa. Limita vestica este data de Valea Bistritei Aurii, intre Iacobeni si Carlibaba, de unde se continua pe Valea Carlibabei si Pasul Carlibabei, prin care se face legatura cu bazinul Sucevei, la localitatea Izvoarele Sucevei. Intre aceste limite, Obcinele Bucovinei cuprind un teritoriu de circa 2200 kmp. Administrativ, intreaga arie a Obcinelor se cuprinde in judetul Suceava.
curta prezentare genera a a zonei : Obcinele Bucovinei sunt situate in nord-estul Carpatilor Orientali si reprezinta o subunitate distincta a acestora. Cea mai clara expresie a peisajului lor se realizeaza intre Valea Moldovei si Valea Sucevei. Valea Sucevei Sucevei constituie constituie limita lor nordica, incepand de la izvoare si pana la iesirea din munte, la Vicovu de Sus, pe o lungime de 65 km. Limita sudica porneste din Valea Bistritei, la Iacobeni, si se continua pe Valea Mestecanisului, Pasul Mestecanis-1096m, Valea Putnei si Valea Moldovei, care separa Obcina Feredeului si Obcina Mare de Rarau si muntii Stanisoarei. Cea mai clara limita in peisaj este cea estica, prin care Obcinele se pun direct in contact cu Podisul Sucevei, pe limita localitatilor Vicovu de Sus-Marginea-Solca-Cacica-Paltinoasa. Limita vestica este data de Valea Bistritei Aurii, intre Iacobeni si Carlibaba, de unde se continua pe Valea Carlibabei si Pasul Carlibabei, prin care se face legatura cu bazinul Sucevei, la localitatea Izvoarele Sucevei. Intre aceste limite, Obcinele Bucovinei cuprind un teritoriu de circa 2200 kmp. Administrativ, intreaga arie a Obcinelor se cuprinde in judetul Suceava.
arta Obcinelor Bucovinei
H
Trasaturile Obcinelor Bucovinei O trasatura a Obcinelor Bucovinei este inaltimea redusa a reliefului. Altitudinea medie a culmilor principale scade de la vest la est, fiind sub 1400m in Obcina Mestecanisului, intre 1300-1200m in Obcina Feredeului si in jur de 1100m in Obcina Mare. Maxima de altitudine este atinsa in vf.Lucina-1588m, din nordul Obcinei Mestecanisului, in Obcina Feredeului (altitudinea maxima de 1494m in varful Veju Mare) si in Obcina Mare (altitudinea maxima de 1223m in varful Scoruset) iar altitudinea minima o intalnim la iesirea Moldovei din munte, la Paltinoasa, de 460m. O alta trasatura generala a reliefului o reprezinta paralelismul culmilor si vailor pe directia NV-SE, directie concordanta cu cea a componentelor structurale. Versantii, care ocupa peste 70% din spatiul Obcinelor Bucovinei, se gasesc in cea mai mare parte intr-un echilibru relativ stabil, intrucat procesele gravitationale sunt mult atenuate de invelisul vegetal al padurilor si pajistilor.
Potenialul turistic cu valoare peisajistic a reliefului Obcina Mestecanisului se suprapune zonei cristalino-mezozoice, fiind alcatuita din formatiuni metamorfice, sedimenatre si magmatice. Formatiunile sedimentare apar in latura estica a Obcinei Mestecanis. Ele se aseaza transgresiv si discordant peste sisturile cristaline, fiind reprezentate prin roci carbonatate si roci silicioase. Toate se impun in relief prin forme specifice: dolomitele si calcarele triasice, care creeaza reliefuri cu abrupturi si chei-Lucava, Tatarca, Breaza; pe argilele cretacice, foarte expresiv in zona Pojorata si pe paraul Cailor. Formatiunile magmatice apar sub forma unor Klippe(blocuri) pe o suprafata mai mare, intre Benea si Sadova, fiind reprezentate prin bazalte si peridotite si serpentine. Obcina Feredeului si Obcina Mare sunt modelate pe depozite de flis, roci predominant detritice, sub forma de succesiuni ritmice, groase de sute si mii de metri.Obcina Feredeului contine depozite cretacice si paleoceneocene, suprapunandu-se pe panza de Audia. Aceasta din urma, cat si cele cuartoase, fiind roci dure, se inscriu pregnant in relief, conferind Obcinei Feredeului particularitatile sale morfologice. Obcina Mare se grefeaza pe panzele de Tarcau si Vrancea, formate din roci cretacice superioare si, mai ales, paleocene si miocene inferioare. Structural, panza de Tarcau este seriata puternic spre est, peste panza Vrancea, pe care, la Solonet si pe valea Putnei, o acopera complet. Datorita acestui fapt, panza Vrancea apare in marginea flisului Obcinelor ca trei semisfere: Putna-Suceava, Sucevita si Humor.
Potentialul turistic al reliefului pe conglomerate Potentialul turistic peisagistic al reliefului pe conglomerate ocupa o pozitie remarcabila in cadrul potentialului turistic morfologic al obcinelor, acesta fiind definit de o mare varietate de forme. Se caracterizeaza, in general, prin extinderi areale relativ reduse sub aspect geologico-tectonic, fiind sinclinale suspendate, bine delimitate de regiunile inconjuratoare.
Potenialul turistic al vilor Obcinele Bucovinei se remarca prin culmi domoale in calcare (Cheile Lucavei, Cheile Tatarcei, Cheile Pârâul Calului). Reteaua hidrografica din obcine se remarca mai ales prin sectoarele de vai transversale ce taie succesiv structuri geologice de varsta si consistenta diferite, de unde au luat nastere tronsoane spectaculoase, cu lungimi variabile, cu o fizionomie complexa, avand sectoare inguste - de chei - alternate cu arii depresionare largite, formate din roci mai putin rezistente.
Potentialul turistic al vailor-cheile
Cheile Lucavei
De-a lungul cursului Bistritei Aurie, care delimiteaza Obcina Mestecanis de Muntii Suhardului, cu un traseu deosebit de spectaculos , se intalnesc cinci sectoare de ingustare: -Cheile Sesuri, intre Rotunda si Tibau -Cheile dintre Bistrita-Carlibaba si Valea Stanei -Cheile dintre Valea Stanei si Botos -Cheile dintre Iacobeni si Argestru -Cheile Zugrenilor, adancite in porfiroide lungi de 4 km, cu latimi de 150-200m si versanti abrupti. Pe raul Moldova si pe afluentii sai intalnim de asemenea chei cu un potential turistic mare precum: Cheile Brezei, Cheile Pojaratei, Cheile Stramtura Rosie.
Potenialul turistic al reliefului pe gresii Cascada Putnei Relieful pe gresii este caracteristic muntilor cu altitudine pana la 1600-1700m, cu culmI prelungite, platouri intinse, varfuri greoaie, specifice flisului carpatic. In Obcina Fereu si Obcina Mare sunt intalnite si abrupturi structurale, vai adancite in gresii cum sunt Cheile Straja, Cheile Lucava in bazinul Moldovei, Cheile Tisitei in bazinul Putnei. Pe unele rauri ce strabat zone grezoase, apar si cascade de mai mici dimensiuni Cascada Putnei si a Uzului.
Cheile Tisitei
Potenialul turistic climatic Climatul din zona Obcinelor Bucovinei este agreabil, de tip
temperat continental, relativ bland, cu aer curat si reconfortant, temperatura
medie anual fiind de 6 - 0 grade. Vantul predominat care sufla in zona este crivatul, iar precipitaiile medii anuale sunt de aproximativ 800 - 1200 mm/an. In depresiuni temperaturile medii anuale sunt de 7-8 grade C, cu frecvente inversiuni si acumulari de aer pe fundul depresiunilor. Se manifesta influente orientale (contraste intre iarna si vara) si baltice (cu ierni geroase si precipitatii bogate).
Potenialul turistic bioclimatic Obcinele Bucovinei se incadreaza in bioclimatul tonic stimulent de munti mijlocii si mici al formelor de relief negative, reprezentate de depresiunile intramontane, vaile inguste sau mai mari din zona muntilor mici si mijlocii. Este influentat de conditiile de adapost fata de circulatia generala, cu efecte diferentiate, mai les in anotimpurile extreme. Aerul rece, iarna sau noaptea, aluneca si stragneaza pe fundul depresiunilor si vailor, conducand la inversiuni termice, prin urmare iernile si noptile fiind foarte friguroase. In schimb, vara si ziua, in conditii de circulatie atmosferica redusa, se produce o incalzire puternica a substratului si de aici a atmosferei. Conditiile bioclimatce din depresiuni sunt, in general, tonice, stimulente, cu caracter usor relaxant, datorita adapostului oferit de muntii inconjuratori. Se constata o incarcare a aerului cu ioni negativipozitivi, remarcabila fiind prezenta aerosolilor rasinosi, datorita faptului ca inversiunile termice conduc si la o inversiune in etajele de vegetatie forestiera. Este un bioclimat recomandat persoanelor cu afectiuni cardiovasculare sau pentru cei cu afectiuni reumatismale.
Potenì ialul turistic al re ì elelor hidrografice Principalele retele hidrografice din Obcinele Bucovinei sunt: Moldova, Suceava, Bistrita Aurie si afluentii lor care formeaza o retea cu o densitate apreciabila si cu o dispozitie rectangulara specifica. Alimentarea predominant pluvionala, sustinuta subtantial de cea subterana, asigura permanenta scurgerii raurilor, cu variatii de debit in functie de anotimp. Bistrita Aurie, impreuna cu afluentul sau Carlibaba, formeaza limita vestica a Obcinelor Bucovinei pe o lungime de 45 km, din care 22km revin Carlibabei. In sectorul Carlibaba-Iacobeni, Bistrita Aurie este o vale mai larga, cu o panta medie fiind insotita de terase.. Ambele vai dreneaza flancul vestic al Obcinei Mestecanusului prin afluentii scurti si cu talveg accentuat inclinat, intre care cei mai importanti sunt Tatarca pentru Carlibaba si Valea Stanii pentru Bistrita Aurie. Moldova strabate Obcinele longitudinal in cursul sau si le delimiteaza spre sud prin cursul sau mijlociu. Pe tot acest traseu montan, cu o lungime de aproape 90 km, ea strabate o succesiune de mici depresiuni-Izvoarele Moldovei, Breaza, Botus, Fundu Moldovei, Pojorata, Campulung, Vama, Gura Humorului si chei- Brezei, Pojaratei, Stramtura Rosie. Principalii sai afluenti de pe dreapta, din Obcina Mestecanisului, sunt Lucina, Lucava, Tatarca, Botus, Valea Putnei impreuna cu pasul Mestecanis-1096m-completeaza limita sudica a Obcinelor. De pe stanga primeste pe Sulita, Breaza, Paraul Negru, Sadova, Paraul Morii, Corlateni, Deia, Moldovita, Dobra, Beltagul, Humorul. Moldovita, cel mai important afluent al Moldovei din spatiul Obcinelor Bucovinei, dreneaza longitudinal depresiunea cu acelasi nume si separa Obcina Feredeului de Obcina Mare. Ea colecteaza paraiele de pe versantul estic al Obcinei Feredeului, dintre care cele mai importante sunt Argel, Demacusa, paraul Boului, Deia si de pe cel estic al Obcinei Mari, dintre care Dubul, Putna, Ciumarna, Dragosa, Frumosu, dupa care se uneste cu Moldova la Vama. umorul, de 26 km lungime, isi colecteaza apele din Obcina Mare, pe care o strabate longitudinal, si debuseaza in Moldova la Gura Humorului. H
Suceava formeaza limita nordica a Obcinelor romanesti. Dupa un curs de 60 km si dupa ce strabate cateva bazine depresionare-Izvoarele Sucevei, Nisipitu, Brodina, Putna, paraseste muntele la localitatea Straja.
Potenì ialul turistic al lacurilor Apele stagnante aproape ca lipsesc in Obcinele Bucovinei, exceptand mlastinile locale din bazinul Lucinei si din unele sectoare ale sesurilor principalelor vai. Amintim micul si unicul lac de aici, Iezerul, unul dintre putinele lacuri de baraj natural din tara, situat pe valea Sadovei, in amonte de satul cu acelasi nume.
Lacul Iezer
Potenì ialul turistic al resurselor hidrominerale si al nmolurilor terapeutice In imediata vecinatate a Pietrei Pinului,langa Gura Humorului forari recente de cercetare au dus la descoperirea unor rezerve de apa minerala termala, slab sulfuroasa, oligo-minerala, ² apa care se gaseste si in doua izvoare din apropierea manastirii de la Voronet. Aceste descoperiri, folosite pana in prezent doar partial, de catre localnici, sunt pastrate ca fond balnear de rezerva. Namolurile terapeutice sau peloide termen provenit de la cuvintele grecesti "pelos" (noroi) si "eidos" (forma) - cu diferite consistente si grade de finete, actioneaza asupra organismului prin intermediul proprietatilor lor fizice, chimice si biologice. Exita si rezerve de nmol in zona obcinelor , cu eficacitatea terapeutic, insa acestea sunt mai putin cunoscute de catre turisti.
Potenialul turistic biogeografic - flora
Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor Bucovinei. La compozitia padurilor de aici, molidul participa cu aproape 70%, fagul si bradul cu peste 25%, iar celelalte esente cu doar 5%. Aceste procente se modifica in functie de etaje. Astfel, zona fagului apare pe partea estica a Obcinei Mari, unde domina fagul si bradul, urmate de molid. Zona de amestec molid-brad-fag corespunde partii centrale a Obcinelor, adica versantul vestic al Obcinei Mari, depresiunea Moldovitei, versantul estic al Obcinei Feredeului si Obcinile Brodinei.Aceste trei esente de baza formeaza frecvent arborete mixte , mai rar arborete aproape pure ale uneia sau alteia dintre ele. Zona molidului are o larga dezvoltare in partea vestica a Obcinelor, respectiv pe culmea si versantul vestic al Obcinei Feredeului, in culoarul depresionar Moldova-Sadova si in toata aria Obcinei Mestecanisului. Limita superioara a fagului si bradului, care pe flancul estic al Obcinei Mari se gaseste la 800-1000m, coboara constant spre vest, incat, la vest de creasta Feredeului , ele raman cu totul sporadice in masa generalizata a molidisurilor. Limita inferioara a molidului, care in Obcina Mestecanisului si vestul Feredeului se gaseste pe fundul vailor, spre est urca treptat pana in partea superioara a Obcinei Mari.
Potenialul turistic biogeografic - flora Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor Bucovinei. Termenul de obcine implica nu numai culmi muntoase prelungi, ci si masiv impadurite, iar cel de bucovina indica o regiune cu paduri de fag sau cu fag (buk=fag), de unde si numeroasele fitonime intalnite aici: bucov, bucova, bucovat, bucovinesti, fag, faget, fagetel, multe dintre ele devenite nume proprii. Pajistile totalizeaza doar 22% din suprafata, sunt aproape in intregime secundare, obtinute prin defrisari in masa compacta a padurii din trecut. Suprafetele cele mai extinse le gasim in lungul culoarelor depresionareMoldova-Sadova, Moldovita, Humor. Asociatiile dominante din alcatuirea acestor pajisti sunt cele de paiusca sau iarba vantului, si de paius rosu. In compozitia lor mai participa paiusul, firuta, pirul crestat, golomatul, zazania, paiusul de padure, timoftica, coada vulpii, tremuratoarea etc.
Potenialul turistic biogeografic - fauna Suprafata mare a padurilor si raurile repezi de munte fac ca atat fondul de vanatoare, cat si cel piscicol sa fie deosebit de bogate: 27 fonduri de vanatoare, de un deosebit interes cinegetic: cerb, caprior, urs, mistret, ras, cocos de mesteacan 41 fonduri de pescuit: lostrita, pastrav, stiuca, crap, clean, etc. Pestii apelor se incadreaza in zona pastravului, in paraiele mici, si in zona lipanului si mrenei, pe raurile mari Moldova, Moldovita, Suceava, Bistrita Aurie. Intalnim si zlavocul, boisteanul, molanul, porcusorul, fantanelul, pastravul curcubeu. Raurile de munte adapostesc specii rare de pesti - lostrita, pastravul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul s.a. Fauna este bogata si pretioasa si include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata: ursul si cerbul carpatin, capriorul, rasul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnite. Trofeele vântoreti din Bucovina au câtigat medalii de aur la expoziii internaionale. Pasarile de talie mica sunt in numar mare si bine adaptate la conditiile de mediu de aici, altele sunt sezoniere sau in pasaj. Pasarile mai mari au ca principali reprezentanti cocosul de mesteacan,ierunca. Dintre pasarile rapitoare amintim: uliul gainilor, uluil pasarar, sorecarul, ciuful, huhurezul, cucuveaua, acvila tipatoare, eretele, soimul, buha.
Potenialul turistic al arealelor protejate Numarul mare de rezervatii naturale ± 23 de rezervatii in suprafata de 4.457,20 ha ±bucura privirea si sufletul oricarui turist: 6 rezervatii botanice, 8 rezervatii forestiere, 5 rezervatii geologice, o rezervatie paleontologica, o rezervatie stiintifica si 2 rezervatii mixte. Rezervatia paleontologica - Klippa triasica- de pe paraul Cailor. Obiectul ocrotirii il formeaza un bloc, relativ mic, de calcar rosu, fosilifer, din care s-au descoperit si descris numeroase fosile. Rezervatia geologica -Formatiunea cu Aptychus- de la Pojorata. Aici, in mrene si calcare rosii, violacei si verzui, asociate cu gresii, se gasesc numeroase exemplare de fosile. Rezervatia geologica Piatra pinului este situata in malul drept al Moldovei, unde apar deschise depozite oligocene: menilite inferioare, marne bituminoase, gresia de Kliwa si disodilele superioare, specifice panzei Vrancea. Obiective geomorfologice: Cheile Lucavei,langa Moldova Sulita; Cheile Tatarcei, langa Benea; Cheile Brezei, pe valea Moldovei; Cheile Botusului, pe valea Moldovei; Cheile Paraul Cailor; Cheile Pojoratei sau Cheile Strajii; Cheile Stramtura Rosie; Cheile de pe Valea Putnei. Pasurile: Mestecanis-1096m, intre valea Putnei si valea Bistritei Aurii; Izvor-1100m, intre izvoarele Sucevei si ale Moldovei; Carlibaba-1225m, intre izvoarele Carlibabei si ale Sucevei; Pohonis-1225m; Pascanu-1250m; Trei Movile-1040m, de pe Obcina Feredeului; Ciumarna1100m; Plesa-725m, de pe Obcina Cacica. Rezervatia Lucina, obiectiv floristic,cuprinde tanovul Gaina, situat la 1200m, in punctul de confluenta a paraului Gaina cu paraul Balcani si care, reunite, se scurg in valea Lucava Rezervaia Rachitisul Mare, obiectiv floristic, este localizata pe versantul dealului cu acelasi nume, imediat la sud de satul Benea de pe valea Moldovei superioare, la confluenta paraului Tatarca. Rezervatia Ciumarna, obiectiv floristic, situata pe o panta impadurita din apropierea catunului cu acelasi nume, comuna Vatra Moldovitei, si a soselei ce traverseaza Obcina Mare.
Potenialul turistic antropic cultural ± istoric - religios Cele mai reprezentative monumente ale Moldovei medievale sunt concentrate in Bucovina. Zona aceasta reprezinta o regiune cu o insemnata incarcatura istorica si spirituala a poporului roman. Fiind o adevarata comoara pentru turismul romanesc,zona Bucovina-obcinele este presarata pe toata intinderea ei cu biserici si manastiri renumite pentru picturile exteriore si interioare, edificii unice in lume. .
Prin raritatea si frumusetea lor aceste manastiri pictate fac parte din Patrimoniul Mondial al UNESCO. Construirea manastirile au fost ridicate aproape toate in secolele XV - XVI in timpul domniei voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares. Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta Voronet (albastru), Humor (rou), Sucevita(verde), Moldovita (galben) i Arbore (combinaie de culori si prezinta scene unice prin compozitia lor grafica, scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor, Geneza si Judecata de Apoi la Voronet, Scara virtutilor la Humor, etc.).
Manastirea Voronet este situat în satul cu acelai nume, la numai 4 km de centrul oraului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Stefan cel Mare. Biserica a fost ridicat în anul 1488 în numai patru luni i jumtate ceea ce constituie un record pentru acea vreme. Pictura manastarii se bazeaza un fond albastru ce a nscut sintagma albastru de Vorone egal verdelui Veronese i roului Titzian. Manastirea Humorului a fost ctitorita in 1530 de logofatul Toader Bubuiog. Este situata mai sus pe raul Humorului, aprope de orasul Gura Humorului. Pe fatadele bisericii se regasesc toate temele ce se gasesc si pe fatadele altor biserici pictate in timpul domniei lui Petru Rares.Ca elemente deosebite amintim: pridvorul deschis care se intalneste pentru prima oara sub aceasta forma in Moldova, tainita de deasupra camerei mormintelor, precum si catapeteasma cu bogate sculpturi aurite. Manastirea Moldovita este una dintre cele mai vechi asezari calugaresti, cu un important trecut istoric, situata la 15 km distanta de satul Vama, intre paraurile Moldovita si Ciumarna. Prin grija Domnitorului Petru Rares in anul 1532 a fost ridicata. Casa domneasca, chilii, 4 turnuri de aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. Aparata de ziduri puternice cu o inaltime ce depaseste 6 metri, avind grosimea de 1.20 metri, manastirea a capatat in timp un usor aspect de fortareata, dar acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este inzestrata Moldovita. Manastirea Sucevita a fost construita cu patru secole in urma, din porunca domneasca, ca o cetatuie in care sa nu poata patrunde picior de pagan, Manastirea, cu zidurile si turnurile sale, cu biserica si sutele de picturi care-i acopera peretii exteriori, este una dintre bijuterile Bucovinei si culme a artei feudale moldovenesti.Manastirea porta hramul Invierea Domnului. Mnstirea Putna este unul din cele mai importante centre culturale, religioase i artistice româneti. A fost supranumit "Ierusalimul Neamului Românesc" (M.Eminescu). Mnstirea se afl la 33 km de oraul Radauti. Mnstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise i au fost realizate miniaturi preioase. Lcaul deine un bogat muzeu mnstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.
Obiectivele culturale cu funcì ii turistice Cele sapte monumente incluse in patrimoniul UNESCO, la care se adauga numeroase alte manastiri, biserici, muzee si elemente ale arhitecturii traditionale, fac ca zona sa fie extrem de atractiva pentru turisti: Patrimoniul UNESCO include manastirile, Humor, Moldovita, Probota,, Voronet precum si bisericile Patrauti si Arbore;alte manastiri atractive: Sucevita, Risca, Slatina, Putna, Slatioara; Muzee: Complexul Muzeal Bucovina, Muzeul de Arta ÄIon Irimescu´ , Muzeul ÄArta Lemnului´ Campulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic, Muzeul Tehnicii Populare, Muzeul ÄApelor´, Muzeul Satului Bucovinean, Casa memoriala Ciprian Porumbescu- Gura Humorului.
Prezentarea amenajarilor turistice In zona obcinelor exista peste 400 de hoteluri, pensiuni, case de vacanta, cele mai multe din tara etc, care ofera conditii de cazare excelente, la preturi accesibile pentru o paleta larga de turisti. Structuri de agrement turistic :Parcul Dendrologic din zona Arinis, dotat cu complex sportiv (teren tenis de camp, fotbal, handbal, baschet), bazin de inot; Sala Polivalenta (sali pentru competitii sportive diverse); Camping Nu exista campinguri special amenajate. Locurile neamenajate propice pentru campare sunt in general rare in zonele locuite. Totusi Obcinele Bucovinei sunt o exceptie notabila, oferind astfel de posibilitati: -in zonele izolate sau pe crestele montane este, de asemenea usor sa gasim locuri propice. -luncile de la iesirea din Gura Humorului spre Voronet sau Bucsoaia; -luncile din amonte de Pojorita; -zona pasului Ciumirna.
Potenialul turistic al tradi ì iilor locale Traditiile populare, obiceiurile, mestesugurile sunt un alt obiectiv de maxima importanta in patrimoniul zonei. Regiunea prezint o însemntate valoare etnografic mai ales datorit obiceiurilor strmoeti care s-au pstrat nealterate de secole i a portului popular românesc. Nu in ultimul rand, mai este celebr i pentru prelucrarea artizanal a lemnului. Împistritul oulor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Saptamana Mare, începand cu ziua de mari pân vineri, pe lânga simpla vopsire, se practic fie încondeierea cu pensula, fie , folosindu-se cear. Cu timpul, tehnica încondeierii oulor a ajuns la nivel de art. O casa traditionala este compusa din doua camere si o tinda, obiectele din interiorul ei constituindu-se acum intr-un tezaur de etnografie. Casele se construiau din paianta (caramizi de chirpici) sau lemn, avand in vedere specificul zonei. Atat cergile si scoartele de pe pereti si pat, cat si sumanele, camasile, itarii sau catrintele pe care taranii le imbracau erau confectionate in casa. Firul de lana era tors si imbinat in razboiul de tesut. Se regasesc motive zoomorfe, antropomorfe, geometrice sau florale. Intr-o fierarie traditionala erau potcoviti caii si boii care trageau carele cu lemne, dar se realizau si diverse unelte - clesti, topoare, cutite. Focul era intretinut cu ajutorul unor foale de mari dimensiuni, iar fierul inrosit era batut pe o nicovala. Olaritul este si el printre cele mai vechi timpuri, dupa cum o dovedesc si vasele din neolitic descoperite de arheologi. Lutul folosit are mare importanta, mestesugarii stiind de unde sa il aleaga pe cel mai bun. Dulgheria si tamplaria sunt alte ocupatii inrudite traditionale, ca pretutindeni in satul romanesc. Din lemn erau realizate de la obiecte de uz casnic - facalete, linguri, pive (intr-o piua erau macinate diverse tipuri de graunte prin actionare mecanica), scaune, teascuri pentru stoarcerea strugurilor, scrancioabe (leagane pentru copii), si pana la case intregi, porti si ferestre sau lazi de zestre.
este deja o marca binecunoscuta in intreaga lume. In Marginea inceputul olaritului este stabilit de catre istorici in jurul anului 1500. Pentru iubitorul de istorie si de frumos, urmarirea acestui mestesug in timp si spatiu poate fi o preocupare extraordinar de placuta. Ceramica de culoare neagra este marturie a originii dacice. Ea se mai intalneste astazi numai in atelierele de olarit de la Marginea, jud. Suceava. Ceramica de Marginea
Salina Cacica este o salin aflat în localitatea Cacica. În jurul anului 1780, în locul unde se afl astzi localitatea Cacica (în nord-estul României, în regiunea istoric Bucovina, la 18 km de oraul Gura Humorului) au fost descoperite zcminte de sare. În anul 1798 s-a dat în exploatare aici o salin, aducându-se muncitori i tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsburgic, mai ales din Galiia, cei mai muli fiind de etnie polon i de religie romano-catolic. In interiorul salinei se pot vizita:Capela ortodox, Lacul Srat, Sala de dans si Capela romano-catolic Sf. Varvara.
Potenialul turistic al festivalelor si al evenimentelor Viaa în zona Obcinelor Bucovinei este marcat de o serie de evenimente, srbtori i festivaluri care au loc anual. Aceste tradiii vechi sunt bine pstrate în acest loc izolat din România. Exist multe ocazii de srbtoare; în primul rand, sunt srbtorile religioase, Crciunul, Patele i srbtorile Sfinilor importani; apoi, mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice, legate de obicei de ritualurile agrare ciclice; la acestea pot fi adugate numeroasele alte manifestri culturale i târguri. Mai
- Gura Humorului-± Festivalul National de Caricaturi si Epigrame - Sadova ± Strunga Oilor, oile sunt adunate la stana si oaia care da cea mai multa lapte primeste un premiu. Un fel de branza numit ³cas´ este preparat din lapte de la toata turma. - Straja, prima jumatate a lunii iunie ± Festivalul Traditiilor de Nunta. Iul ie
-Campulung Moldovenesc± Festivalul International de Folclor ³Întâlniri Bucovinene´. Au gu st
- Fundu Moldovei ± Srbtoarea Arcanului, festivalul folclorului. -Gura Humorului-Târgul Maetrilor Populari S ept embrie H H
- Vama ± ora la Vama, un festival de dans folcloric. - Gura umorului-± Festivalul de Film si Diaporam ³Toamna la Vorone´. Noiembrie
Moldovita ± Festivalul de Dans i Muzic ³Cântecul Obcinii´. Decembrie
- Partestii de Jos ± Datini si Obiceiuri.
Potentialul turistic al zonei rurale Satele aparute din timpuri stravechi, care au pastrat si mai pastreaza inca aspecte si manifestari traditionale, date si obiceiuri strabune, elemente valoroase de etnofolclor etc., in care se desfasoara activitati specifice turismului rural si turismului ecologic: Conservarea elementelor vechi de civilizatie rurala si transpunerea lor in viata de zi cu zi; Mestesugurile, arta tesutului si cusutului, nobletea vestimentatiei populare, transpunerea sensibilitatii si a dragostei de frumos in adevarate capodopere realizate din lemn, metal, os, piei, lut etc; Arhitectura caselor si agrementarea specifica a interioarelor. In zona obcinelor se conserva vechile asezari razesesti, cu ocupatiile traditionale (olarit, prelucrarea lemnului si a produselor textile, dar si cu manifestari culturale traditionale, mai ales cele din perioada iernii)
Potentialul gastronomic Bucataria traditionala exceleaza prin calitatea si varietatea produselor; este remarcabila preocuparea pe care o au gazdele pentru a-si imbunatati constant prestatiile. Oferta gastronomica deosebita, prin bucataria Äbucovineana´, de un specific aparte: placinte Äpoale in brau´, ochiuri in smantana, ciupercute (hribi) cu smantana, cobza de pastrav, balmos (mamaliga cu branza si smantana), chirostile moldovenesti (coltunasi umpluti cu carne afumata, cartofi si ceapa), ciorba de burta dreasa cu smantana, tochitura moldoveneasca, puiul cu smantana, etc.,
Obiectivele economice moderne cu func ì ii turistice Obcinile Bucovinei particip cu o pondere însemnat la dezvoltarea economic a regiunii, iar unele din produsele sale sunt solicitate de întreaga ar sau sunt exportate. Principale ramuri economice se bazeaz pe resursele locale. Resursele solului - pajitile i pdurile - explic caracterul extensiv silvopastoral al economiei tradiionale. Lor li s-a adugat ( începând cu secolul al XIX-lea) exploatarea i prelucrarea resurselor solului. Lemnul pdurilor este valorificat în uniti mari i modernizate de prelucrare a lemnului: cherestea - de la Breaza, Pojorâta, Iacobeni, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Vama, Moldovia, Sucevia; mobil - Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului - la combinatul de celuloz i hârtie. La Molid se afl o fabric de carton.Lemnul este valorificat i de industria local meteugreasc. Fructele de pdure sunt colectate i prelucrate în uniti de profil ale industriei alimentare de la Gura Humorului sau Brodina. Rinile, cetina, conurile de brad sunt valorificate în industria coloranilor, în industria farmaceutic sau sunt livrate la export. Animalele slbatice, cu cea mai mare densitate din ar sunt valorificate în industria alimentar, în industria pielriei i înclmintei sau ca trofee i piese de muzeu.
Potenì ialul de comunicaì ie èi acces in zon: Principala caracteristic a obcinelor o formeaz alternarea culmilor prelungi, iar cile de acces sunt numeroase. Cai rutiere: Drumul national DN 2 - E 85, Bucuresti - Bacau - Falticeni - Suceava - Siret uneste capitala Bucuresti de Suceava. DN 17 A face legatura intre Siret - Radauti - Sucevita - Campulung Moldovenesc iar drumul national DN18 leaga Iacobeni - Ciocanesti Borsa, ducand mai departe in Maramures. Drumul national DN 17 trece prin orasul Vatra Dornei si peste pasul Tihuta, ajungand in Transilvania. Cai feroviare : Transportul cu trenul de la Bucuresti la Suceava se desfasoara pe magistrala Bucuresti - Bacau - Suceava - Vicsani, cu ramificatiile Suceava - Radauti - Putna si Suceava - Gura - Humorului - Campulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Singeorz Bai - Nasaud - Beclean, ramificatii care fac legatura cu zona Radauti si cu zona Humor Campulung - Dorna. Trasportul cu trenul dinspre si spre Transilvania se realizeaza pe magistrala Timisoara - Iasi si face legatura cele mai importante orase din vestul tarii : Arad, Oradea, Cluj Napoca, Dej trecand in Bucovina peste munti, urmand apoi traseul Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Vama, Gura Humorului, Suceava. Cai aeriene: Aeroportul Salcea este situat la 15 km de Suceava, 75 km de Campulung Moldovenesc si deserveste pentru moment doar traficul intern de persoane.
Harta
rutiera
Caile de acces in interiorul Obcinelor Bucovinei sunt numeroase si variate: cai ferate, rutiere, dar nu in ultimul rand si poteci si trasee turistice: 1. Pasul èi Cabana Mestecni è, 1096 m ± vf. Mestecni è, 1291 m ± vf. Oi ì ei, 1284 m ± Dealul Bîtca Mic, 1331 m ± Dealul Obcina, 1183 m ± Poiana Mnil, 1325 m ± vf. Obcioara, 1251 ± Poiana Chi ì cul Mare, 1407 m ± vf. Juravlea, 1335 m ± vf. Lucina, 1588 m ± Muntele Hrobi, 1507 m ± vf. Lucina, 1588 m ± sat Bobeica, 1100 m ± sat Izvoarele Sucevei, 950 m. Marcaj: band ro èie. Distan ì : 45 km. Durata: 10 ± 13 ore. Caracteristici: U èor accesibil în timpul verii, nu se recomand iarna. Traseu longitudinal. Trasee intersectate: 2. 2. Buhiecu (valea Cîrlibabei) ± Muntele Hrobi, 1507 m ± vf. Aluni è, 1294 m ± Pasul Izvor, 1110 m. Marcaj: band albastr. Distan ì : 15 km. Durata: 4 ± 5 ore. Caracteristici: Traseu indicat vara, neindicat iarna. Traseu transversal. Trasee intersectate: 1, 8. 3. Sat Prisaca Dornei, 570 m ± vf. Runcul Priscii, 1141 m ± vf. Tomnatecu, 1302 m ± vf. Deia, 1200 m ± Curmtura Boului, 1040 m ± vf. Obcona Feredeului, 1364 m ± vf. Paècanu, 1479 m ± vf. Feredeu, 1477 m ± vf. Veju Mic, 1423 m ± vf. Obcona, 1270 m ± sat Brodina de Sus, 880 m. Marcaj: band ro èie. Distan ì : 50 km. Durata: 13 ± 15 ore. Caracteristici: Accesibil vara, total neindicat iarna. Traseu longitudinal 4. Cîmpulung Moldovenesc, 650 m ± pîrîul Izvorul Morii ± Curmtura Boului, 1040 m ± pîrîul Boului ± sat Paltinu ± sat Vatra Moldovi ì ei, 630 m. Marcaj: triunghi galben. Distan ì : 20 km. Durata: 5 ore. Caracteristici: Accesibil în tot timpul anului (iarna ± în grup èi pe vreme favorabil). Traseu transversal. 5. Gura Humorului, 480 m ± vf. Toaca, 840 m ± vf. Tocila, 1074 m ± vf. Bobeica, 1207 m ± vf. Scoru e , 1223 m ± Pasul è ì Ciumrna, 1100 m ± vf. Hotaru Huì anului, 1137 m ± vf. Bulaiului, 1063 m ± Poaina Socilor, 908 m ± Putna, 550 m. Marcaj: band ro èie. Distan ì : 60 km. Durata: 15 ± 18 ore. Caracteristici: Accesibil numai vara èi numai pentru turi ètii încerca ì i. Traseul longitudinal.
Forme de turism practicate in zon Conditiile geografice favorabile, alaturi de peisajele naturale atractive si obiectivele naturale originale, conduc la practicarea mai multor forme de turism, inclusiv cel de aventura (extrem): alpinism, lansari cu parapanta si deltaplanul, navigatie, caving, river rafting etc.Forme de turism practicate: - cultural (religios); - balnear; - rural; - de tranzit; - pentru vanatoare si pescuit; - pentru echitatie; - pentru sporturi de iarna; - pentru sporturi extreme; - de congrese si reuniuni; - de recreere, odihna si agrement; - ecoturism; Campulung Moldovenesc si Gura Humorului ± statiuni turistice de interes national atrag turistii pe tot parcursul anului, datorita cadrului natural deosebit de frumos, a partiilor de schi, a posibilitatilor de drumetie si petrecere in mod agreabil a timpului liber. In Campulung Moldovenesc si in Carlibaba exista partii de schi, astfel turistii vor avea motive sa se opreasca in zona obcinelor si iarna,deaorece au la dispozitie telescaun, nocturna si bazin olimpic, opt tunuri de zapada. Pe viitor se doreste indiguirea raului Moldova, pentru practicare schiului nautic", Echitatia se poate practica datorita cresterii cailor de rasa in doua herghelii cu renume: Radauti si Lucina.
