Angina Pectorala

Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului 

Scoala Postliceala Sanitara ´Christianaµ Bacau

Asistenti Medicali Generalisti

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator Profesor Instructor: Sofica Vatui

BACAU, 2010

Absolvent: ButacuEmilia

2

SCOALA POSTLICEALA SANITARA ³CHRISTIANA´

Ingrijirea pacientului  cu angina pectorala 

2

SCOALA POSTLICEALA SANITARA ³CHRISTIANA´

Ingrijirea pacientului  cu angina pectorala 

3

MOTTO: ³Sanatatea nu este numai o problema individuala, ci priveste intreaga societate. Sanatatea nu este totul, dar fara sanatate totul este nimic.´ Schopenhauer ³In viata risipim ani, iar la moarte cersim clipe´ Nicolae Iorga

4

MOTIVATIE Parintii mei au muncit foarte mult, sunt oameni harnici si m-au invatat si pe mine ca numai prin munca se culeg roade bogate. Fiind oameni simpli, de la tara, tot avutul lor l-au obtinut numai prin munca fizica bruta. Intr-o zi mohorata de toamna, fiind culesul strugurilor, carand ca de obicei cu tata sacii cu struguri, la un moment dat mi-a spus: ³Nu mai pot! Adu-mi, te rog cand te intorci si pastilele din cutiuta verde de plastic.´ CARE PASTILE?? DAR DE CAND IEI TU PASTILE??? Nu m-au ingrijorat atat de mult medicamentele cat expresia lui, dar mai mult decat ingrijorarea m-a durut extraordinar de mult momentul in care am constientizat ca parintii mei imbatranesc! Mi-a spus: ³Tata, nu mai pot! Am imbatranit si ma ajung bolile din urma.´ NU! Nu parintii mei! Nu tatal meu! A fost ziua in care am auzit probabil pentru prima data de angina pectorala, si in ciuda oboselii dupa o zi grea de munca, seara cand am ajuns acasa nu m-am linistit pana nu am citit tot ce am gasit despre aceasta boala. A fost ziua in care angina pectorala si-a mai creat un dusman. Si am luat hotararea ferma ca sa invat, sa stiu tot ce pot face ca pe viitor  sa pot da un sfat competent oricui, pentru a usura aceasta suferinta.

5

Cuprins Motto 3 Motivatie 4 Cuprins 5 Introducere in profesie 6 Definitia Virginiei Henderson 7 Clasificarea nevoilor fundamentale dupa teoria lui Maslow 9 Independenta si dependenta in satisfacerea nevoilor fundamentale 12 Inima 15 Circulatia mare si mica 18 Proprietatile fiziologice ale aparatului cardio-vascular 22  Angina pectorala 27 Clasificarea anginei pectorale 31  Angina pectorala stabila 32 Semne si simtome 34 Diagnostic 36 Tratament 36  Angina pectorala instabila 38 Semne si simptome 39 Diagnostic 40 Tratament 41  Angina Prinzmetal (angina vasospastica) 42 Semne si simptome 45 Diagnostic 45 Tratament 46 Ingrijiri generale acordate bolnavului cu angina pectorala 49 Investigatii clinice si paraclinice 50  Administrarea tratamentelor 57 Dieta ± Alimentatia pacientului 58 Educatia sanitara 59 Elaborarea planului de ingrijire 63 Planul de ingrijire - general 63 Cazul I 66 Cazul II 74 Cazul III 82 Bibliografie 90

6

INTRODUCERE IN PROFESIE 

Definitii ale nursei: nursa definita de I.C.N. (Consiliul International al nurselor), este o persoana care: - a parcurs un program complet de formare, care a fost aprobat de Consiliul  Asistentilor Medicali; - a trecut cu succes examenele stabilite de Consiliul Asistentilor Medicali; - este autorizata sa practice aceasta profesie asa cum este definita de Consiliul  Asistentilor Medicali; -este autorizata în îndeplinirea acelor proceduri si functii care sunt impuse de  îngrijirea sanatatii în orice situatii s-ar afla, dar sa nu faca o procedura pentru care nu este calificata. -asistentele medicale raspund de propria lor activitate, de practica lor ; supravegheaza îngrijirile auxiliare si pregatirea elevilor. Nursa este pregatita printr-un program de studiu incluzând : - promovarea sanatatii ; - prevenirea îmbolnavirilor ; -îngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental, a celor cu deficiente, indiferent de vârsta si în orice unitate sanitara sau în orice situatie la nivel de comunitate. Nursa este pregatita si autorizata sa : -sa desfasoare educatie pentru sanatate; -sa participe plenar ca membru al echipei din sistemul de sanatate; -sa supravegheze si sa formeze asistente medicale si cadre auxiliare ; -sa fie implicata în cercetare . Nursa generalista presupune : -o pregatire pluridisciplinara ±sociala, tehnica, practica ; -însusirea competentelor de baza si nu numai cunostintele ; -sa aiba cunostinte de psihologie (sa stie sa încurajeze ) ; -sa aiba atitudine potrivita fata de pacient si familia sa ; -sa aiba preocuparea de a întelege ceea ce simt ceilalti (capacitate de empatie );  Asistenta este ca o mama ce actioneaza conform nevoilor copilului si trebuie deseori sa îndeplineasca sarcini cât mai diverse. De aceea asistenta medicala a fost denumita ³mama profesionista ³. R olul

asistentei medicale este descris ca fiind substitutiv (inlocuind persoana), suplimentar  (ajutand individul), si complementar (lucrand cu individul). Toate acestea cu scopul de a ajuta individul/ pacientul sa se descurce, pe cat posibil singur.

7

EFINITIA VIRGINIEI HENDERSON

D

Virginia Henderson defineste nursing-ul astfel : ³Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare , sa ajuti individul fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea , cu conditia ca acesta sa aiba taria , vointa sau cunoasterea necesare pentru a face si sa actioneze în asa fel incât acesta sa-si poarte de grija singur cât mai curând posibil .´

Scurtă prezentare a celor  14 nevoi f undamentale 1. A respira şi a avea o bună cir culaţie : reprezintă nevoia fiinţei umane de a capta oxigenul din mediul înconjurător, necesar proceselor de oxidare din organism, şi de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare. 2. A bea şi a mânca : oricărui organism îi sunt necesare să ingerezeşi să absoarbă alimente de bună calitate şi în cantitate suficientă pentru a-şi asigura dezvoltarea, întreţinerea ţesuturilor şi pentru a-şi menţine energia indispensabilă unei buyne funcţionări. 3. A elimina : reprezintă necesitatea organismului de a se debarasa de substanţele nefolositoare, vătămătoare, rezultate din metabolism. 4. A se mişca şi a avea o bună postură : esteo necesitate a fiinţei vii de a fi în mişcare, de a-şi mobiliza toate părţile corpului prin mişcări coordonate de a păstra diferitele părţi ale corpului într-o poziţie care să permită eficacitatea funcţiilor organismului. 5. A dormi şi a se odihni : este o necesitate a fiecărei fiinţe umane de a dormi şi a se odihni în bune condiţii, timp suficient, astfel încât să-i permită organismului să obţină randamentul maxim. 6. A se î mbrăca şi dezbrăca : este o necesitate proprie individului de a purta îmbrăcăminte adecvată după circumstanţe, temperatura zilei, activitate, pentru a-şi proteja corpul de rigorile climei (frig , căldură, umiditate), permitându-i o libertate a mişcărilor. 7. A-şi menţine temperatura corpului î n limitele normale : este necesitatea organisamului de a conserva o temperatură la un grad aproximativ crescut, pentru a-şi menţine starea de bine.

8

8. A f i curat, î ngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele : sunt o necesitate pentru a-şi menţine o ţinută decentă şi piele sănătoasă, aşa încât aceasta să-şi poată îndeplini funcţiile. 9. A evita pericolele : este o necesitate a fiinţei umane pentru a fi protejată contra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru menţinerea integrităţii sale fizice sau psihice. 10. A comunica : este o necesitate a fiinţei umane de a schimba informaţii cu semenii săi. Ea pune în mişcare un proces dinamic, verbal şi nonverbal, permiţând persoanelor să se facă accesibile una alteia, s1 reuşască să pună în comun sentimentele, opiniile, experienţele şi informaţiile. 11. A acţiona conf orm propriilor  convingeri şi valori, de a practica religia: este o necesitate a individului de a face sau exprima gesturi, acte conform formaţiei sale, de bine şi de rău, de dreptate, de urmare a unei ideologii. 12. A f i preocupat î n vederea realizării: este o necesitate a oricărui individ de a înfăptui activităţi care să-i permită satisfacerea nevoilor sau să fie util celorlalţi. 13. A se recrea : este o necesitate a fiinţei umane de a se deschide, de a se distra, recurgând, pentru aceasta, al activităţi agreabile, în scopul obţinerii unei relaxări fizice şi psihice. 14. A î nvăţa cum să-şi păstreze sănătatea : este acea necesitate a fiinţei umane de a acumula cunoştinţe, aptitudini şi deprinderi pentru modificarea comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente, în scopul menţinerii sau redobândirii sănătăţii. Fiecare din această nevoie comportă diferite dimensiuni ale fiinţei umane şi anume : 

Dimensiunea bilogică (biofiziologică) ;



O dimensiune psihologică ;

  

O dimensiune sociologică ; O dimensiune culturală O dimensiune spirituală

Cele 14 nevoi fundamentale îmbracă forme variate după : individ, starea sa de sănătate, maturitatea sa, obiceiuri personale şi culturale. Fiecare nevoie prezintă componente bio-fizico-socio-culturale.

9

Clasif icarea nevoilor umane după teoria lui Maslow

 Abraham Maslow, psiholog şi umanist american, afirmă că există cinci categorii de nevoi umane, ierarhizate în ordinea priorităţilor, astfel : 1.

Nevoi fiziologice ( biologicul)

2.

Nevoia de siguranţă ( fizicul)

3.

Nevoia de apartenenţă (socialul)

4.

Nevoia de recunoaştere socială ( stima, eul)

5.

Nevoia de realizare ( potentialul maxim)

Nevoi f iziologice. Pe nivelul cel mai de jos al ierarhiei lui Maslow se află nevoile de bază, biologice sau fiziologice. Corpul uman are nevoie de aer, mâncare, apă, odihnă, îmbrăcăminte, sex. Modelul sugerează că oamenii cărora le este foame sau care se confruntă cu pericolul pierderii elementelor de bază necesare existenţei umane sunt mai puţin preocupaţi de viaţa socială sau de satisfacerea nevoilor eu-lui interior. Doar în momentul satisfacerii nevoilor fundamentale ale biologicului oamenii se pot orienta spre alte nevoi care au fost latente în aşteptarea împlinirii celor de pe nivelul inferior. În organizaţii aceste nevoi sunt satisfăcute prin acordarea unui nivel al salariului care să asigure subzistenţa şi printr-un program de lucru care să permită un nivel suficient al refacerii capacităţii de muncă. Nevoi de securitate. Odată ce nevoile biologice au fost satisfăcute, oamenii devin preocupaţi de siguranţa lor fizică şi psihică. Securitatea reprezintă anumite condiţii care ameninţă integritatea fizică a unei persoane. În organizaţii aceste nevoi se referă la: securitatea muncii (pericol de accidente şi boli profesionale cât mai redus), securitatea locului de muncă (probabilitate cât mai mică de pierdere a locului de muncă respectiv), plata unor salarii peste nivelul minim de supravieţuire, libertatea de a se înscrie într-un sindicat, programe de pensii şi asigurări. Nevoi de apartenenţă. Dacă o persoană este satisfăcută din punct de vedere fiziologic şi se simte în siguranţă, este posibil că acea persoană va deveni interesată să îşi satisfacă nevoia de contact social. Modelul indică faptul că oamenii au nevoie să intre în contact cu alţii şi să se bucure de sprijin social. În situaţia în care oamenii sunt izolaţi sau singuri, nevoia de asociere nu va fi satisfăcută şi îşi vor folosi energia pentru a încerca să o satisfacă. Nevoia de stimă. Aceste nevoi se referă la nevoia de a fi bine cunoscut de către ceilalţi şi la nevoia individului de a se simţi valoros, competent şi respectat. În situaţia în care individul este ridiculizat, defăimat, discreditat sau evaluat negativ, se va simţi rănit şi nevoile de pe acest nivel nu sunt satisfăcute. În organizaţiile

10

moderne, în care nevoile de bază sunt satisfăcute, managerii trebuie să acorde multă atenţie şi energie nevoilor de stimă.

Nevoia de auto î mplinire. Maslow a postulat că, dacă toate nevoile descrise anterior ar fi satisfăcute (ceea ce nu este însă cazul de obicei), oamenii s-ar afla în situaţia să îşi dezvolte potenţialul maxim. Ei ar simţi nevoia de a-şi actualiza potenţialul şi de a-şi atinge cele mai înalte obiective şi aspiraţii. Maslow a descoperit că mulţi oameni, gândindu-se la propriul lor potenţial, pot fi speriaţi de ceea ce ar putea deveni. Unii dintre ei încearcă să se ferească de a-şi dezvolta potenţialul sau conştiinţa misiunii personale. Maslow a numit această tendinţă complexul lui Iona (după numele profetului biblic care, încercând să fugă de misiunea sa personală, a fost înghiţit de o balenă şi eliberat apoi pentru a-şi împlini destinul). Dupa aceasta teorie, trebuie să fie satisfăcute întâi nevoile de bază (toate sau cea mai mare parte) ± fiziologice şi de securitate ± pentru ca persoana să poată tinde spre satisfacerea nevoilor de ordin superior ± apartenenţă, stimă, realizarea (depăşirea). Evoluţia spre o nevoie superioară nu se poate realiza pe deplin decât atunci când nevoia inferioară este satisfăcută.

11

Ierarhizarea nevoilor după ABRAHAM MASLOW 

12

Independenţa şi dependenţa î n satisf acerea nevoilor  f undamentale Ca să-şi menţină un echilibru fiziologic, pacientul trebuie să atingă un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale. Independenţa  Atingerea unui nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor (un la adult bun echilibru fiziologic şi psihologic) prin acţiuni pe care le  îndeplineşte individul însuşi (singur), fără ajutorul unei alte persoane. Independenţa este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin acţiuni proprii, îndeplinite de persoana  însăşi. Dependenţa Incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a îndeplini singur, fără ajutorul unei alte persoane, acţiuni care să-i permită nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor  astfel încât să fie independent. Originea probabilă a acesteei dependenţe este o lipsă de forţă (când pacientul nu poate), lipsă de voinţă (când nu vrea), lipsă de cunoaştere ( când pacientul nu ştie cum să acţioneze pentru satisfacerea nevoilor fundamentale).

Important de reţinut : Noţiunea de nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor   înseamnă că poate exista un oarecare grad de insatisfacţie fără ca acest lucru să presupună o dependenţă a persoanei. De exemplu: o persoană este independentă dacă foloseşte într-un mod adecvat, fără ajutorul unei alte persoane, un aparat, un dispozitiv, o proteză (proteză auditivă, oculară, dentară, cârjă, sac de stomie, membru artificial etc.), fapt care-i permite să manifeste o stare de bine ± deci este independentă. Manifestarea Semn observabil al unei anumite incapacităţi a persoanei de a răspunde prin el însuşi la această nevoie. de dependenţă  Apare una sau mai multe manifestări de dependenţă atunci când o nevoie fundamentală este nesatisfăcută din cauza unei surse de dificultate. Exemplu : incapacitatea unei persoane să-şi protejeze

13

tegumentele poate duce la roşeaţă sau la leziune = este o manifestare de dependenţă faţă de această nevoie, sau ± manifestări de dependenţă (dificultatea de a auzi, dificultatea de a vorbi, dificultatea de a vedea, afazie, bâlbâială, incapacitatea de a percepe prin pipăit, incapacitatea de a vorbi etc) care pot conduce la izolare socială. Clasif icarea nivelurilor de dependenţă

Nivelul de dependenţă (indicele de gravitate) al persoanei îngrijite se poate determina după evaluarea funcţiei de independenţă/dependenţă a fiecărei nevoi fundamentale, după următorul tabel : Tabel de corespondenţă a nivelurilor de dependenţă

Niveluri de dependenţă

Nivelul 1

Nivelul 2

Persoana Persoana este prezintă o independentă dependenţă şi autonomă moderată

Nivelul 3

Nivelul 4

Persoana prezintă o dependenţă majoră

Persoana prezintă o dependenţă totală

Fiecare nevoie fundamentală poate fi încadrată într-una din cele patru categorii. Totalul de puncte obţinut permite clasificarea pacienţilor în patru categorii de dependenţă, astfel : Clasificarea în patru categorii de dependenţă Persoană independentă :

până la 14

= nivel 1

Pacient cu dependenţă moderată :

de la 15 la 28

= nivel 2

Pacient cu dependenţă majoră : Pacient cu dependenţă totală :

de la 29 la 42 de la 43 la 56

= nivel 3 = nivel 4

14

Tipuri de dependenţă şi nivelul de intervenţie Dependenţa poate să intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural şi spiritual al fiinţei umane. Pacientul poate să prezinte patru forme de dependenţă :

Potenţială

Dacă problema de dependenţă este posibil să apară din cauza anumitor predispoziţii, atunci vorbi, de o stare de dependenţă potenţială.  În acest caz trebuie planificată o intervenţie.

Actuală

 În acelaşi timp, dacă dependenţa este actuală.

problema

este prezentă,

 În acest caz acţiunile vor fi corective.

crescândă Când dependenţa pacientului se reduce este în descreştere.

Des

Rolul asistentei în acest caz este de a susţine acest progres şi de a ajuta pacientul să-şi regăsească gradul optimal de autonomie.

Permanentă

Dacă în ciuda îngrijirilor din partea asistentei problema nu poate fi corectată, dependenţa este atunci permanentă sau cronică (exemplu în paraplegie). Rolul asistentei este în acest caz suplinirea a ceea ce el nu poate face independent şi de a-l ajuta să se adapteze în aceste limite.

15

INIMA Conf iguratia externa Inima are doua fete: o fata anterioara sau sterno-claviculara care este convexa si vine in raport cu peretele anterior al toracelui si cu plaminii. Pe fata anterioara se observa arterele si venele mari de la baza, urechiusele stinga si dreapta si doua santuri ( longitudinal anterior si atrio-ventricular) in care se gasesc o parte din vasele coronariene care hranesc muschiul inimii. o fata inferioara sau diafragmatica, care este plana si vine in raport cu muschiul diafragmatic pe care sta culcata. Pe aceasta fata, la baza inimii se afla orificiile venelor si arterelor mari,si tot pe aceasta fata se observa doua santuri (longitudinal inferior si coronar). Inima are doua margini, o baza formata in cea mai mare parte din atriul stang si o mica parte din atriul drept, si un varf care se afla in partea opusa a bazei, el fiind rotunjit si alcatuit in totalitate din miocardul ventricular sting.

Structura inimii

Peretii inimii sunt alcatuiti din trei straturi: 1.ENDOCARDUL sau stratul intern, care este o membrana lucioasa, transparenta, care captuseste toate cavitatile inimii si se continua cu tunica interna a arterelor si venelor. El contine fibre nervoase si limfatice dar nu contine vase de singe. Hranirea lui se face prin imbibitie care reprezinta trecerea substantelor nutritive direct din plasma sanguina in celulele miocardului. 2.MIOCARDUL sau muschiul inimii este format din fibre musculare care se prind pe niste formatiuni fibroase care in ansamblul lor alcatuiesc scheletul fibros al inimii. Acest schelet este alcatuit din patru inele fibroase care inconjoara orificiile atrio±ventriculare si pe cele ale arterelor mari la care se adauga doua formatiuni denumite trigoane fibroase. Fibrele miocardice de la nivelul atriilor sunt dispuse in fascicule circulare iar  cele de la nivelul ventriculelor in fascicule cu directie spiralata formind un virf , asa numitul vartej al inimii. Miocardul reprezinta partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este format din tesut muscular cu caractere speciale. In structura miocardului distingem doua varietati de tesut muscular: -tesut cardiac; -tesut nodal. Tesutul cardiac formeaza cea mai mare parte a miocardului si este alcatuit din fibre striate cardiace care reprezinta asa zisul miocard adult.

16

Tesutul nodal este denumit miocardul embrionar sau sistemul de conducere al inimii. Acest tesut formeaza gramajoare de fibre numite noduli: -nodulul sino-atrial, situat in peretele atriului drept, intre vena cava superioara si cea inferioara. -nodulul atrio-ventricular, situat tot in peretele atriului drept, in portiunea inferioara a septului interatrial. -fascicolul atrio-ventricular (fasciculul Hiss) care pleaca din nodulul atrioventricular si se imparte in doua ramuri si anume : -ramura dreapta (care merge la ventriculul drept); -ramura stinga (care merge la ventriculul stang).  Acest fascicul se continua cu o retea de fibre (reteaua Purkinje) situata sub endocardul ventricular . 3.EPICARDUL sau stratul extern care reprezinta foita viscerala a pericardului seros. 4.PERICARDUL care este un sac fibro-seros care contine anima si radacinile vaselor mari si este format din: pericardul fibros situat la periferie si pericardul seros format din doua foite, una parietala la exterior si una viscerala situata la interior. Ele se continua una cu cealalta la nivelul bazei cordulului.

Conf iguratia interna Inima este un organ cavitar. Are un perete longitudinal care corespunde santurilor longitudinale externe care despart inima in doua parti: -inima dreapta; -inima stanga.  Are un perete transversal care corespunde santului coronar, ce imparte fiecare din cele doua parti in doua cavitati: -o cavitate catre baza inimii numita atriu; . -o cavitate catre virful inimii numita ventricul. Inima are patru cavitati in interiorul ei:- doua atrii -doi ventriculi. Atriile se caracterizeaza prin : capacitate mai mica decat a ventriculului, forma cuboidala, numarul mare de orificii care se deschid la nivelul lor. (In atriul stang se deschid venele pulmonare si orificiul atrioventricular stang, iar in atriul drept se deschid vena cava superioara si inferioara si orificiul atrioventricular  drept). O alta caracteristica a atriilor este grosimea mai mica a peretilor si lipsa muschilor papilari. Ventriculii se caracterizeaza prin: -capacitate mai mare decat a atriilor; -forma piramidala cu baza spre atrii; -grosime mai mare a peretilor(peretele ventriculului stang este de trei ori mai gros decat a ventriculului drept)

17

O alta caracteristica este prezenta muschilor papilari. Din ventriculul drept pleaca trunchiul arterei pulmonare prevazut cu valva pulmonara care inchide ventriculul drept impiedicind astfel intoarcerea coloanei de sange in timpul diastolei. Din ventriculul stang pleaca artera aorta al carei orificiu este prevazut cu valvulele aortice cu acelasi rol ca cele pulmonare.

Vascularizatia inimii Este asigurata de arterele coronare si venele coronare .Venele coronare se varsa in atriul drept prin sinusul coronar. Inervatia inimii Este asigurata de plexul vegetetiv simpatic si parasimpatic cardiac.

18

CIRCULATIA MARE SI MICA Circulatia mare transporta oxigen spre tesuturi si organe, aduce CO2 de la tesuturi si organe spre inima, având traseul: inima-artere-organe-vene-inima. Circulatia mica asigura transportul sângelui neoxigenat de la cord spre plamâni si a celui încarcat cu oxigen înapoi la inima.

Vasele de sange

Ar borele circulator este format din artere, capilare si vene.  Art er ele sunt vase sangvine prin care circula sângele de la inima în întreg organismul. Calibrul arterelor scade de la inima spre periferie. Venele sunt vase care aduc sângele la inima. Calibrul lor creste de la periferie spre inima. Capilar ele sunt vase cu calibru mic, prin care se face schimbul nutritiv între sânge si celule. Sângele circula într-un singur sens: artere-capilare-vene.

19

Arterele:  Arterele sunt vasele prin care sangele circula de la inima la organe.  Aorta este cea mai voluminoasa artera din corp care porneste din ventriculul stang printr-o dilatatie numita bulbul aortic sau marele sinus al aortei si are trei componente:  -aorta ascendenta;  -arcul aortic;  -aorta descendenta.  Aorta descendenta este aproape in intregime acoperita de pericard. Din bulbul aortic pornesc:  -artera coronara dreapta  -artera coronara stanga Din arcul aortic pornesc trei trunchiuri arteriale care vascularizeaza capul si membrele superioare:  -trunchiul brahiocefalic care se bifurca in artera subclaviculara dreapta si stanga, artera carotida comuna dreapta si stanga.  Aorta descendenta are doua portiuni:  -portiunea toracala situata deasupra diafragmului;  -portiunea abdominala situata sub diafragm. Sistemul arterial al marii circulaţii este format din artera aortă şi ramurile ei de unde şi denumirea de sistem aortic. Sistemul arterial al micii circulaţii este format din trunchiul arterei pulmonare şi din ramurile lui. Trunchiul arterei pulmonare pleacă din ventriculul drept şi după 34 centimetri se împarte în artera pulmonară stângă şi artera pulmonară dreaptă. Capilarele:

Dupa ce sangele a strabatut arterele mari si mici ajunge intr-o vasta retea de vase de calibru mic numita retea capilara, raspandita in tot organismul. Structura capilarelor: Endoteliul este foarte subtire si format din celule endoteliale care au proprietatea de a-si modifica forma permitind trecerea proteinelor plasmatice si chiar ale elementelor figurate ale sangelui. Membrana bazala inconjoara endoteliul fiind formata dintr-o retea de fibre elastice, colagen si reticulina si este strans legata de celulele endoteliale, intervenind in procesele de filtrare capilare. Periteliul este reprezentat de un strat de celule conjunctive ramificate dispuse in jurul membranei bazale, numite pericite. Aceste celule au proprietatea de a-si modifica forma luind parte la procesul de permeabilitate capilara.

20

Venele Venele sunt vase prin care sangele se intoarce de la periferie spre inima. Venele marii circulatii Sangele din marea circulatie este colectat de vene care merg paralel cu arterele,fiind conduse in final in doua mari trunchiuri colectoare, si anume vena cava superioara si inferioara care se deschid in atriul drept. Venele micii circulatii Sangele din teritoriul pulmonar este colectat in venele lobare care conflueaza formand venele pulmonare, cate doua pentru fiecare plaman si care se varsa in atriul stang. Sistemul venos al marii circulaţii este reprezentat de totalitatea venelor care conduc sângele în vena cavă superioară şi cavă inferioară ce se deschid în atriul drept. Sistemul venos al micii circulaţii: mica circulaţie începe cu artera pulmonară care ia naştere din ventriculul drept şi se termină cu venele pulmonare care se varsă în atriul stâng. Arteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau naştere capilarelor din peretele alveolocapilar. Acestea se strâng apoi în venule şi în vene de calibru din ce în ce mai mare, formând în cele din urmă două vene pulmonare pentru fiecare plămân. După ce străbat pediculul pulmonar, aceste vene se varsă direct în atriul stâng, ducând sânge îmbogăţit  în oxigen la inimă, pentru a continua apoi din nou marea circulaţie.

21

22

PROPRIETATILE FIZIOLOGICE ALE APARATULUI CARDIO-VASCULAR Proprietatile fiziologice ale miocardului: a) Exci t abili t at ea

Miocardul este excitabil iar procesul de excitabilitate este o functie a membranei fibrelor musculare miocardice si este conditionat de polarizarea electrica a membranei. b) Conduc ti  bili ta   t ea

 Aceasta functie asigura raspandirea excitatiei in intreaga masa a miocardului. De la nodulul sinoatrial excitatia se raspandeste in atrii determinand contractia atriala. Excitatia este captata apoi de nodulul atrioventricular. c)  Aut omat ismul car diac 

Inima, mentinuta in conditii fiziologice, in afara organismului isi continua activitatea prin functionare spontana, repetitiva, cu caracter ritmic, numit automatism.Suportul morfologic al automatismului este sistemul excito-conductor al inimii sau tesutul nodal. d) Contr ac t ili t at ea

Unda de depolarizare determina unda de contractie in miocard. e)Tonici ta   t ea

Este starea de semicontractie a muschiului cardiac care se mentine si in diastola.

Ciclul cardiac sau revolutia cardiaca f iziologica Fazele activitatii inimii consta din contractii numite sistole,prin care se realizeaza deschiderea cavitatilor,si relaxari numite diastole,in timpul carora are loc umplerea cavitatilor. Inima functioneaza ca o pompa care expulzeaza intermitent cu fiecare sistola in sistemul arterial o cantitate de sange numit debit sistolic sau volum de bataie.

Manif estarile care insotesc ciclul cardiac a) Manifest ar ile acust ice.

Semnele exterioare ale activitatii inimii sunt zgomotele cardiace care pot fi ascultate direct cu stetoscopul sau inregistrate grafic pe fonocardiograma. Zgomotele inimii sunt produse de: -modificarea vitezei de curgere a sangelui -modificarea vitezei consecutive ale valvelor atrioventriculare si sigmoide.

23

In mod obisnuit se disting doua zgomote cardiace principale: -zgomotul sistolic -zgomotul diastolic. b) Manifest ar ile mecanice.

Socul apexian se palpeaza in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara,unde varful inimii vine in contact cu peretele toracic. Pulsul art er ial ±fiecare contractie cardiaca ventriculara este urmata de expulzia sangelui in aorta si genereaza o unda de presiune care se propaga de-alungul aortei si ramurilor sale. c) Manifest ar ile elec tr ice.

Inregistrarea modificarilor de potential electric care insotesc activitatea miocardului se numeste electrocardiograma.Inregistrarea se poate face la suprafata corpului. Electrocardiograma-EKG- consta din unde dispuse deasupra si dedesuptul liniei izoelectrice.

bitul cardiac sau cir culator   Acesta este expresia finala cea mai importanta a activitatii inimii deoarece cantitatea de sange care iriga organele depinde de homeostazie. Debitul cardiac poate fi exprimat prin: cantitatea de sange expulzata intr-un minut de inima stanga sau dreapta = minut - volum. -cantitatea de sange expulzata cu fiecare sistola = debitul sistolic/volumul-bataie. De

Fiziologia cir culatiei in vase Rolul inimii in circulatia sangelui este de a mentine o diferenta de presiune intre extremitatea arteriala si cea venoasa a arborelui circulator in circulatia sistemica si pulmonara. a) Circulatia sangelui in artere. Sangele circula in artere sub o anumita presiune care se transmite si asupra peretilor arteriali determinind tensiunea arteriala.In conditii normale tensiunea arteriala la adulti este de 120-130 mm Hg pentru presiunea sistolica si de 70-80 mm Hg pentru cea diastolica,la 60 de ani avem o tensiune sistolica de 160 mm Hg. b) Circulatia sangelui in capilare. Deplasarea sangelui in capilare este determinata de diferenta de presiune intre extremitatile capilarului, mai mare la nivelul arterelor, si mai mica la nivelul venelor. Reglarea circulatiei la nivel capilar se face prin procese de vasoconstrictie si

24

vasodilatatie in functie de :-schimburile de substante nutritive; -mentinerea homeostaziei tesuturilor. c) Circulatia sangelui in vene.  Aceasta este rezultatul diferentei de presiune intre cele doua extremitati ale arborelui venos, capilarele venoase si locul de varsare al venelor mari in atrii. Diferenta de presiune din sistemul venos este mult mai mica decat in sistemul arterial al marii circulatii,totusi circulatia sangelui este facilitata si de alti factori:  -aspiratia toracica;  -tonusul si contractiile muschilor ,extremitatile inferioare fragmenteaza coloana de sange si favorizeaza intoarcerea venoasa;  -aspiratia arteriala  -forta gravitationala favorizeaza circulatia in teritoriile aflate supracardiac si o stanjeneste pe cea aflata sub acest nivel.

Reglarea activitatii inimii  Atat presiunea arteriala cat si repartitia sangelui in diferite tesuturi se afla permanent sub actiunea factorilor nervosi si umorali ,care se modifica in functie de starea de activitate sau de repaus a organismului sau diferitelor tesuturi. Tensiunea arteriala este mentinuta constanta prin mecanisme presoare sau hipertensive, care sunt stimulate pe doua cai:  calea reflexa care realizeaza asa numita autoreglare.  calea umorala prin care diverse substante chimice care au efect vasoconstrictor si vasodilatator.

25

26

27

ANGINA PECTORALA PREZENTAREA BOLII

Pentru a asigura hranirea cu sange a miocardului permanent si in cantitate suficienta,din aorta se desprind inca de la inceputul ei,doua artere foarte importante, arterele coronare (stanga si dreapta ). Acestea aduc miocardului sange in functie de necesitati (mai mari in efortul fizic, mai mici in repaus). Arterele coronare au capacitatea de a se adapta continuu la aceste necesitati marindu-si sau micsorindu-si lumenul,dupa cum primesc excitatii nervoase din partea nervilor  vasomotori. O alimentatie deficitara a miocardului duce la inlocuirea fibrelor  miocardice, la degenerescenta, locul lor luindu-l tesutul conjunctiv care din punct de vedere functional este inert, toate aceste fenomene avand cel mai adesea drept cauza ateroscleroza coronariana, proces care are loc in timp si care,afectand si tesutul de conducere al inimii, are ca manifestare clinica un bloc atrioventricular de diverse grade. Terminologia afectiunilor coronariene a fost si este destul de bogata.De la angina pectorala (sub diverse forme) pina la infarctul miocardic sunt o serie de forme intermediare,cu denumiri diverse ca: preinfarct´, ´insuficienta coronariana´, ´microinfarct´, ´iminenta de infarct´, etc. Pentru a nu crea confuzii si a vorbi intr-un limbaj comun, in 1962 O.M.S. a convocat o comisie de experti care a recomandat o clasificare unitara si anume:

FORME CLINICE: 1. Angina pectorala 2. Sindromul intermediar  3. Infarctul de miocard ETIOLOGIA cardiopatiei este dominata de departe de ateroscleroza coronariana prezenta in 92-97 % din cazuri. Un numar mic de cazuri cu afectiuni coronariene nu au ca etiologie ateroscleroza, fapt pentru care in aceste situatii se discuta: -Coronaritele reumatismale (desi afecteaza mai ales ramurile mici ale arterelor  coronare). -Arteritele inflamatorii (in endocarditele inflamatorii). -Coronaritele alergice si cele Rickettsiene (au aceeasi localizare). -Leziunile coronariene in caz de trombangeita obliteranta greu de demonstrat la oameni la care exista concomitent si leziuni de ateroscleroza coronariana. -Coronaritele din periarterita tip Kussmaul-Maier, exceptionale ca frecventa. -Emboliile coronariene de asemenea foarte rare din cauza situatiei anatomice a arterelor coronare care iau nastere in unghi drept din aorta.

28

ESCRIEREA ANGINEI PE CTORALE

D

 Angina pectorală este un sindrom clinic care trădează o suferinţă miocardică determinată de un dezechilibru între necesitatea de oxigen a muşchiului inimii şi aportul coronarian. Se caracterizează prin crize dureroase paroxistice localizate de cele mai multe ori înapoia sternului cu iradiere, in cazurile tipice în umărul stâng braţul şi antebraţul stâng până la ultimele degete. Criza dureroasă apare după: - efort - emoţii - mese copioase Durează doua-trei minute până la maxim zece minute şi dispare spontan sau la administrarea de nitroglicerină. ETIOLOGIE. In declanşarea crizelor anginoase sunt implicate o serie de cauze determinate şi favorizate. CAUZE DETERMINANTE: - arterioscleroza coronariană = se manifestă sub forma de stenozari sau obliterări coronariene; - cardiopatii valvulare = stenoza aortică şi mai rar stenoza mitrala şi insuficienţa aortică. - alte cauze coronarita reumatismală, coronarita ricketsiană (la zootehnicieni, veterinari) trombangeita obliterantă. CAUZE FAVORIZANTE: - Diabetul zaharat - Hipertensiunea arterială sistemică - Tulburaţii de ritm mai mari de 180 - 200 bătăi pe minut - Bolile aparatului digestiv: - litiaza biliară - colecistitele cronice - ulcerul gastric şi duodenal - hernia diafragmatică - Administrarea unor medicamente (extractele tiroidiene) - Tabagismul FIZIOPATOLOGIE  Angina pectorală este expresia unei insuficienţe coronariene acute, datorită dezechilibrului brusc apărut la efort între nevoile miocardului (mai ales în oxigen) şi

29

posibilitatea arterelor coronare. În mod normal circulaţia coronariană se adaptează necesităţilor miocardului putând creşte la efort de opt zece ori. Pe fondul arteriosclerozei coronariene, spasmul supraadăugat (emoţii, frig cu descărcare de catecolamine) sau travaliu cardic scurt (efort fizic) determină o disproporţie între irigaţia coronariană şi nevoile metabolice ale miocardului urmată de acumularea cataboliţilor în exces (acid lactic, acid piruvic) şi iritarea consecutivă a fibrelor  nervoase intracardiace. SIMPTOMATOLOGIE Simptomul dominant care defineşte angina pectorală este DUREREA CARDIACĂ caracterizată prin patru trăsături esenţiale: 1. sediul, iradierea şi tipul durerii 2. condiţii (circumstanţe) de apariţie a durerii 3. durata 4. răspunsul la nitroglicerină SEDIUL, IRADIEREA ŞI TIPUL DURERII Localizarea durerii este în majoritatea cazurilor (70%) retrosternal în partea inferioară, mijlocie sau superioară şi precordială. Mult mai rar durerea poate pleca din alte teritorii: - flancuri - maxilar inferior  - sprâncene - obraji. Important este modul în care pacientul arată sediul durerii toracice: cu  întreaga palmă sau cu ambele palme, niciodată cu degetul, sau, cu mult mai elocvent cu pumnul strâns al mâinii drepte plasat în plin stern exprimând din mimica feţei senzaţia de zdrobire resimţită. Gestul ajută mai ales la bolnavii incompatibili de a descrie suferinţele cardiace. Iradierea tipică a durerii se face în umărul stâng de unde pleacă pe faţa anterioară a braţului şi antebraţului până la ultimele două degete a mâinii stângi. Durerea poate iradia însă şi numai în : - membrul superior drept - regiunea claviculară stângă - în dinţi - în regiunea epigastrică - fosa iliacă dreaptă

30

Este posibil ca durerea de angină pectorală să apară iniţial în membrul superior stâng şi ulterior în regiunea precordială. Calitatea (tipul) durerii anginoase depinde de intensitatea durerii şi mai ales de personalitatea psihică a bolnavului. Cel mai adesea este vorba de o senzaţie de presiune (apăsare), zdrobire, arsură, mai rar junghi (ca un cuţit) sau sfredelire, constricţie (ca o menghină sau arc). CIRCUMSTANŢELE DE APARIŢIE Sunt strâns legate de solicitările fizice şi psihice. Circumstanţele cele mai obişnuite sunt: - efort fizic de orice fel - frigul are rol izolat sau potentează efortul fizic - prânzurile copioase - raporturile sexuale - emoţiile acute (stresul psihic şi general) -

DURATA ŞI EVOLUŢIA CRIZELOR ANGINOASE Tipic pentru angina pectorală este caracterul paroxistic, intermitent al durerii. Durata medie a crizei este de unu - trei minute, maxim cincisprezece minute. O criză anginoasă ce a depăşit cincisprezece douăzeci minute trebuie suspectată a fi: - infarct miocardic - angină instabilă - expresia unor tulburări nevrotice. DIAGNOSTIC POZITIV  Angina pectorală este un sindrom definit prin durere precordială localizată retrosternal sau precordial, cu durată scurtă (mai puţin de cincisprezece minute) cu iradiere tipică în umărul şi membrul superior stâng sau atipică în mandibulă, abdomen au membrul superior drept, declanşată de efort, emoţii, sau alţi factori care cresc munca inimii şi trec în repaus sau după administrarea de nitroglicerină.

31

Examenul subiectiv nu evidenţiază deseori nimic. Alteori se găsesc semnele bolii care produce acest sindrom: - arteroscleroza - hipertensiunea arterială - tulburări de ritm - dispnee - agitaţie - anxietate. De regulă diagnosticul se pune pe baza examenului clinic dar este confirmat din examenul EKG. DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL  În cazurile în care înfătisarea durerii coronariene este neconcludentă iar  electrocardiograma este normală sau conţine unele modificări discutabile se impune un diagnostic cu următoarele boli: - nevroza cu manifestări cardiace - boli ale esofagului - ulcerul gastro- duodenal - hipertensiune arterială pulmonară - pericardita O atenţie deosebită, prin măsurile terapeutice şi pronostic se impune faţă de diagnosticul diferenţial cu INFARCTUL MIOCARDIC ACUT. PROGNOSTICUL Este favorabil în cazul anginei pectorale fără modificări semnificative la arteriografie fără ereditate încărcată sau leziuni organice cardiace. Este nefavorabil in cazurile cu: - ereditate încărcată - infarct cu antecedente - diabet zaharat - leziuni valvulare aortice - tulburări de ritm.

CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE I. ANGINA PECTORALĂ DE EFORT STABILA: a) angina de efort vavo-debut sub o lună b) angina de efort stabilă-debut peste o lună c) angorul agravat-evoluţie brusc înrăutăţită ca: - frecvenţa - durata - intensitate

32

II. ANGORUL SPONTAN ± în repaus a) angina Printzmetal (angina cu orar fix) ± crize ce apar in mod ciclic cu trăsături clinice asemănătoare ce nu sunt precedate de efort. Durerea apare  în repaus. b) angina de decubit ± survine în repaus, este concomitentă de obicei cu dispunerea paroxistă nocturnă, trezind bolnavul din somn este favorizată de creşterea volumului de sânge intracardic în poziţie de decubit. III. ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ.  Angina de efort ce precede cu cel puţin două săptămâni instalarea unui infarct de miocard acut.  Angina instabilă reprezintă un alt tip de angină. Acesta reprezintă o stare evolutivă mai gravă, care poate apărea şi în repaus sau chiar în somn, fără a putea fi prevăzută.  Acest tip de angină trebuie sa fie interpretată ca semn al unei afectări cardiace severe, care mai devreme sau mai târziu, va duce la un infarct. IV. ANGINA PECTORALĂ INTRICATĂ Coexistă cu alte boli extracardiace.

 Angina pectorala stabila  Angina pectorala este un sindrom clinic datorat ischemiei miocardice caracterizat prin discomfort sau presiune precordiala, care este in mod tipic precipitat de efortul fizic si ameliorat de repaus sau nitroglicerina sublingual.  Angina pectorala stabila este o forma clinica a cardiopatiei ischemice care se caracterizeaza prin: -durata sub 5 secunde sau peste 20 de minute -accentuarea la inspir profund sau modificarea posturii -declansarea la o simpla miscare -calmarea la inghitire (apa, alimente) -aria foarte mica, indicata cu virful degetului -accentuarea la presiune asupra toracelui -debut si sfirsit brusc. In Romania prevalenta bolii este de 10, 9% si in crestere. Diagnosticul este confirmat prin efectuarea de teste de efort, care urmaresc adaptabilitatea coronariana prin realizarea unui efort cit mai apropiat de cel

33

maximal si se fac pina la aparitia modificarilor EKG si clinice ale pacientului. Testele imagistice apreciaza defectele de perfuzie, tulburari diskinetice cardiace, fluxul de singe coronarian, extinderea leziunilor aterosclerotice. Tratamentul cuprinde corectia factorilor de risc, masuri generale privind schimbarea modului de viata, prevenirea si tratamentul crizelor anginoase, revascularizarea miocardica. Mortalitatea este mult mai cunoscuta decit morbiditatea, reprezentind in Romania 60% din totalul deceselor prin boli cardiovasculare. In tarile industrializate mortalitatea a scazut constant in ultimii 25 de ani cu circa 3-5% pe an, spre deosebire de tarile est-europene unde continua sa creasca. Incetarea fumatului este cea mai eficienta interventie preventiva pentru a reduce ateroscleroza coronara, cauza principala a anginei pectorale. Tratamentul intensiv al diabetului, hipertensiunii, hipertrofiei hepatice, hiperlipidemiei si obezitatii, factori de risc predominanti, are un rol important in preventia bolii coronare. Complicatiile anginei pectorale includ: angina instabila, infarctul miocardic si decesul.  Ateroscleroza coronariana co ronariana este responsabila in 95% din cazuri ca zuri de angina pectorala si cardiopatia ischemica. Sediul principal al dezvoltarii leziunilor  aterosclerotice este la nivelul intimei. Aici se formeaza progresiv striatiile grase care incep sa apara de la nastere in aorta si de la virsta de 15 ani in coronare.  Aceste leziuni nu au consecinte hemodinamice sau s au clinice si pot p ot persista, regresa sau evolua spre placi fibroase. Placile fibroase apar dupa 25 de ani in coronare. Leziunile avansate a caror  incidenta creste cu virsta provin din placile fibroase prin: vascularizare de neoformatie, calcificarea centrului necrotic, ulcerarea cu formare de trombi care duc la stenozarea arterei. Studiile epidemiologice au permis conturarea notiunii de factor de risc, caracteristici care sunt prezente la persoanele sanatoase dar asociate posibilitatii ulterioare de dezvoltare de boli cardiovasculare aterosclerotice.  Acestea sunt: -sexul masculin, estrogenii ar avea rol protectiv -virsta inaintata -agregarea familiala prin obiceiuri alimentare si ereditate poligenica

34

-factori dietetici: consumul caloric excesiv (zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool), zona geografia (consum de apa nedura cu carente in microelemente) -obezitatea -fumatul -sedentarismul -factori comportamentali (este predispus tipul psihosomatic A: ambitios, agresiv, nerabdator) -factori sociali (profesiunile cu responsabilitati crescute, grad inalt de stress) . F ac  ac t t or i

met abolici: abolici:

-hiperglicemia-diabet zaharat, micro- si macroangiopatie -hiperuricemia -hipercolestorelemia >230 mg/dL (normal <200 mg/dL) -hiper-LDL-colesterolemia >130 mg/dL -hipo-HDL-colesterolemia <40 mg/dL -hipertrigliceridemia >200 mg/dL (normal <150 mg/dL) . arteriala care creste stressul parietal si secundar creste necesarul de oxigen, iar trauma hemodinamica scade aportul de oxigen prin favorizarea aterosclerozei.

F ac  ac t t or i

hemodinamici: hipertensiunea

Cauze ale anginei pec t t or ale ale car e nu t in in de at er oscle oscler oza: oza:

-spasmul coronarian-angina Prinzmetal -sindromul X -boala inflamatorie sistemica sau boala de colagen: sclerodermia, lupus sistemic eritematos, boala Kawasaki, poliarterita nodosa si arterita Takayasu -stenoza aortica, cardiomiopatiile, hipertensiunea arteriala -anemia severa -anomalii cardiace sau ale vaselor de singe -anevrism sau fistula coronariana, ectazia coronariana, fibroza coronariana.

Semne si simptome Majoritatea pacientilor cu angina pectorala experimenteaza disconfort retrosternal decit durere franca. Acesta este descris ca o presiune, greutate, gheara, arsura sau senzatie de sufocare. Durerea anginoasa este localizata primar in epigastru, spate, git si umeri. Localizarile tipice sunt brate, umeri si git.

35

Tipic angina este pecedata de exercitii fizice, alimentatie, expunerea la frig sau emotii si stress.

Dureaza aproximativ 1-5 minute si este ameliorata de repaus sau nitroglicerina. Durerea de piept dureaza doar o secunda si nu este de obicei angina. Intensitatea anginei nu se modifica cu respiratia, tuse sau modificari ale pozitiei. Durerea deasupra mandibulei si sub epigastru este rar cauzata de angina.  Asociatia cardiaca din New York clasifica angina pectorala astfel: astf el: -clasa I-fara limitarea activitatii fizice, fara simptome -clasa II-limitare usoara a acitvitatii fizice, cu simptome moderate -clasa III-limitarea moderata a activitatii fizice, pacientul nu prezinta simptome in repaus, iar activitati fizice moderate declanseaza simptomele -clasa IV-pacientul nu poate sa efectueze nici o activitate fizica fara discomfort, chiar si in repaus. Examenul fizic clinic  este

sarac. In prezenta aterosclerozei se pot observa: - xantelasme: acumulare de celule conjunctive incarcate cu granulatii lipidice, tradusa prin pete galbene, ceroase localizate la nivelul pleoapelor catre partea nazala -gerontoxon: inel cenusiu pericornean de obicei bilateral -sufluri arteriale la auscultatie -in criza: tahicardie cu sau fara hipertensiune arteriala si auscultarea zgomotului Z4 cu suflu sistolic mitral.

36

c

Diagnosti

Electrocardiografia-EKG: *Intre crize: -aspect normal in 80% din cazuri -leziuni subendocardice - ST subdenivelat, ischemie subepicardica -T negativ sau subendocardica-T inalta, pozitiva, simetrica -reducerea amplititudinii sau inversarea undei T -alungirea intervalului QT. *In criza: -aspect normal in 50% din cazuri -subdenivelari ale segmentului ST -unda T negativa sau turtita -blocuri atrioventriculare. Testele de efort urmaresc adaptabilitatea coronariana prin realizarea unui efort cit mai apropiat de efortul maximal, atestat prin atingerea frecventei ventriculare maximale- (220-virsta).  Aceste teste se s e fac pina la aparitia a paritia crizei de angor, a ngor, alterarilor EKG sugestive. sugestive . Frecventa la care apare durerea se numeste prag anginos. Efortul poate fi: general (cicloergometric, covor sau scara rulanta) sau pur cardiac (electrostimulare cardiaca) .

cul dif erential erential se face cu: infarctul miocardic acut, pericardita acuta, disectia de aorta, pneumonie, embolie pulmonara, pneumotorax, reflux gastroesofagian, acalazia cardiei, artrita condro-costala, mialgii, radiculite, hernie diafragmatica, ulcer peptic subcardial, colica biliara, nevroza cu acuza cardiac. Diagnosti

Tratament T r  ra   t amen ament ul ul conserv at or .

Corectia factorilor de risc este prima intentie a medicului: -normalizarea tensiunii arteriale -echilibrarea diabetului zaharat -combaterea dislipidemiei prin evitarea alimentelor bogate in colesterol (creier, rinichi, ficat, unt, smintina, untura, oua, ciocolata) . La nevoie se asociaza medicatie anticolesterolemiana. Diet a si st ilul ilul de v ia iat a: a:

-schimbarea locului de munca daca acesta presupune stres sau eforturi fizice

37

excesive -renuntarea la sporturile care predispun efort fizic major  -evitarea drogurilor care cresc consumul de O2 al miocardului: amfetamine, izoproterenol, cocaina -combaterea obezitatii: grasimi sub 30% din necesarul caloric, grasimi animale sub 2/3 din totalul grasimilor  -suprimarea fumatului, deoarece nicotina are efect nociv triplu: spasm coronarian, creste necesarul de O2 miocardic si scade eficienta medicatiei antianginoase -evitarea stresului -combaterea sedentarismului si antrenament fizic dozat in raport cu toleranta -evitarea consumului de alcool peste 30 ml/zi care ar avea un efect nociv triplu: aport caloric suplimentar, efect hiperkinetic, efect toxic pentru fibra miocardica -reducerea consumului de cafea.

Terapia medicamentoasa doar venodilatatie, cu scaderea umplerii distolice a ventricolului sting, a stresului parietal si consumului de O2. Induc coronarodilatatie care se insoteste de redistribuirea singelui spre zonele ischemiate si colaterale. N i  itr   tr at iiii

si ni tr  tr i  i t tii  i  i determina

Nitroglicerina, se administreaza in criza o tableta sublingual sau o doza spray, preventiv-preparate cu eliberare lenta, discuri transdermice sau unguent. Efecte secundare imediate : cefaleea, flushing, hipotensiune, sincopa. Efecte secundare tardive: methemoglobinemie, toleranta, dependenta. Isosorbiddinitratul are proprietati asemanatoare si se recomanda in profilaxia imediata cu 15 minute inaintea efortului sau profilaxia de durata. Isosorbidmononitratul are avantajul de a nu fi metabolizat total la primul pasaj hepatic ceea ce-i prelungeste eficienta spre 6 ore.

Prognostic Factorii importanti pentru prognosticul anginei pectorale stabile includ functia ventricolului sting, severitatea si localizarea leziunii aterosclerotice si raspunsul simptomelor la tratament.

38

 Angina pectorala instabila Termenul de angina instabila a fost utilizat prima data acum trei decenii si semnifica statusul intermediar intre infarctul miocardic si cel cronic al anginei stabile. Angina instabila este sinonima cu termenii sindrom intermediar si angina de preinfarct. Incidenta anginei instabile este in crestere si aproape un milion de persoane internate primesc acest diagnostic. Riscul de deces, infarct miocardic si complicatii este variabil datorita spectrului clinic variat care este acoperit de termenul de angina instabila. Studiile arata ca incidenta mortii in prima saptamina dupa internare este de 4% iar incidenta infarctului miocardic este de 10%. Factorii de prognostic negativ sunt: denivelarea segmentului ST, virsta inaintata, disfunctie de ventricul sting si extinderea bolii oronare. Femeile cu angina instabila sunt in virsta si au o prevalenta crescuta a hipertensiunii arteriale, diabetului, insuficientei congestive cardiace si istoric familial de boli cardiace mai bogat decit al barbatilor. Barbatii tind sa prezinte incidenta crescuta de infarctizare miocardica si revascularizare, nivel crescut de enzime cardiace la diagnostic si rate inalte ale revascularizarilor si cateterizarilor. Prognosticul este totusi dependent mai mult de severitatea bolii decit de sex. Virsta medie de prezentare a pacientilor este 62 de ani. Femeile sunt cu 5 ani mai invirsta la diagnosticare. Cauzele anginei instabile sunt aceleasi ca si pentru cea stabila: ruperea unei placi de aterom cu formarea de trombi care obstrueaza complet sau partial un ram coronar principal, anemia severa, hipertensiunea si insuficenta cardiaca congestiva. Fata de angina stabila durerea sau disconfortul asociat cu angina instabila: - apare adesea in repaus, noaptea in somn sau la activitati fizice minime -este brusca, este mai severa si dureaza mai mult pina la 30 de minute -nu este ameliorata de repaus sau nitroglicerina -este un semn care prevesteste un atac de cord in viitorul imediat. Pentru persoanele cu angina instabila optiunile terapeutice sunt imediate pentru a preveni infarctul cardiac. In peste 85% dintre pacienti tratamentul de urgenta va stabiliza simptomele. Se poate opta pentru o cateterizare, angioplastie sau by-pass cardiac. Angioplastia de urgenta si operatia pe cord deschis sunt

39

necesare la pacientii care nu raspund la restul metodelor. Pat ogenia anginei pec t or ale inst abile

 Angina instabila deriva din cadrul sindroamelor ischemice cardiace datorita patogeniei comune. Cauza tipica a declansarii anginei instabile este ruperea placii de aterom cu formarea rapida de trombi cu deficit hemodinamic secundar  sau microembolizare. Este diferita etiologic de angina stabila care este determinata de cele mai multe ori de o stenoza coronara fixa care compromite scurgerea singelui si o placa ateromatoasa care creste progresiv si care permite formarea de colaterale. F ac t or ii care

intevin in patologia anginei instabile includ: dezechilibrul cerereoferta miocardica de oxigen, ruperea placii de aterom, tromboza, vasoconstrictia si fluxul sanguin ciclic. Cauze si fac t or i de r isc in

angina pectorala instabila Cresterea cererii de O2 miocardic: -febra, tahiaritmii, hipertensiunea maligna -tireotoxicoza, feocromocitomul, consumul de cocaina -consumul de amfetamine, stenoza aortica, stenoza aortica supravalvulara -cardiomiopatia obstructiva, sunturile aortovenoase -insuficienta cardiaca congestiva. Scaderea aportului de O2 cardiac: -anemie -hipoxemie -policitemie. F ac t or ii

de r isc cup r ind:

-virsta inaintata peste 60 de ani -istoric familial de boli cardiace ischemice -nivele inalte de colesterol in singe -hipertensiune arteriala, fumatul -diabetul tratat cu insulina -sedentarismul, obezitatea, sexul masculin-estrogenii avind rol protector  -consumul excesiv de zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool -tipul psihosomatic A: ambitios, energic, agresiv, nerabdator  -profesiunile cu stress crescut.

Semne si simptome

 Angina instabila cuprinde urmatoarele forme clinice: -angor de novo - sub o luna de la aparitia primei crize

40

-angor de repaus-poate trezi bolnavul din somn -angor crescendo-cresterea frecventei, intensitstii si duratei crizei (15-30 de minute), concomitent cu reducerea pragului anginos -reaparitia angorului dupa o perioada de remisiune la un vechi anginos, postby-pass sau post-APTL -angor vasospastic. Examenul fizic clinic este de obicei nespecific pentru angina instabila. Diagnostice specifice care pot determina angor sunt: disectia aortica, ruperea unui anevrism toracic, pericardita cu tamponada, embolism pulmonar si pneumotorax. La 10 minute de la internare pacientului i se va face un EKG.  Alte semne si simptome pe care bolnavul poate sa le experimenteze cuprind: -palpitatii cardiace care se pot observa cu ochiul liber in zona precordiala a pacientului -presiunea sanguina sistolica sub 100 mmHg -apex diskinetic -dedublare a zgomotului cardiac Z2 -prezenta unui zgomot cardiac Z3 sau Z4 -murmul apical nou sau care creste in severitate datorita disfunctiei muschilor  papilari -raluri sau clicuri -dispnee-senzatia de sc urtare a respiratiei -greata si varsaturi -anxietate extrema si senzatia de moarte iminenta -ritm de galop. Clinic este tipica lipsa de legatura cu factorii agravanti ai insuficientei coronariene: anemie, tireotoxicoza, infectii, aritmii. Nitroglicerina are efect temporar si incomplet.

c

Diagnosti S tu   dii

de labor at or :

-cresterea creatin kinazei si a izoenzimei sale MB -cresterea nivelului troponinelor care evidentiaza moartea celulelor miocardice -masurarea CK-MB la fiecare 6-8 ore in primele 24 de ore -determinarea nivelului de troponina T sau I de doua ori la fiecare 6-8 ore mai ales in primele 2-4 ore de angor cardiac -nivelul de troponina T de 0. 4 ng/mL sau mai mari si a troponinei I de 0. 1 ng/mL sau mai mari sunt considerate pozitive si asociate cu mortalitate

41

crescuta pe termen lung si scurt -nivelul de troponine poate sa indice un eveniment cardiac la pacientii care au intirziat prezentarea la medic deoarece semi-viata serica a acestora este mai lunga decit a CK-MB si pot ramine crescute la 7-14 zile dupa eveniment -datorita kineticii lor troponinele sunt mai putin folositoare pentru evaluarea crizelor anginoase recurente, reinfargtizarea este recunoscuta dupa nivelul de CK-MB -peptidul natriuretic cerebral este un factor independent de predictie a mortalitatii pe termen lung si scurt si a riscului de insuficienta cardiaca congestiva la pacientii cu angina instabila -nivelul ridicat al proteinei C reactive indica prognostic negativ pe termen scurt si lung la pacientii cu angina instabila -pacientii cu RCP crescuta au un risc inalt de infarct miocardic recurent. Elec tr ocar diog r afia:

-subdenivelari St-leziuni subendocardice -ischemie subepicardica-T negativa sau subendocardica-T inalta, pozitiva, simetrica -reducerea amplitudinii sau inversarea undei T -alungirea intervalului QT -blocuri intraventriculare.  Aspectele EKG sunt identice cu cele din angorul stabil dar foarte mobile. Monitorizarea Holter evidentiaza numeroase episoade ischemice silentioase.

Tratament Pacientii cu angina instabila necesita internare in spital pentru repaus la pat si monitorizare cardiaca continua. Este necesar un acces intravenos si inceperea terapiei cu O2. Strategiile terapeutice cuprind: cateterizarea cardiaca cu posibila revascularizare si metoda conservativa care cuprinde un control initial medicamentos al anginei cu posibilitatea utilizarii cateterizarii cardiace daca este indicata de esecul terapiei medicale sau de evidentierea ischemiei. Indiferent de strategia aleasa, controlul initial medical cuprinde: -terapia antiagregant-plachetar (aspirina, clopidogrel, antagonisti ai glicoproteinei IIb/IIIa) -terapia anticoagulanta (heparina) -betablocantii si nitratii-terapia vasodilatatoare.

42

Medicatia complexa cuprinde terapia antilipemianta (statine) si utilizarea inhibitorilor enzimei de conversie = IECA. Nitroglicerina se administreaza in perfuzie intravenoasa pentru a reduce tensiunea arteriala sistolica cu 10% dar nu mai mica de 110 mmHg. In caz de hipotensiune se ridica piciorul patului in pozitie Trendelemburg, iar in caz de tahicardie reflexa se asociaza beta-blocante. Prognostic 

Durata medie de supravietuire nu difera notabil dupa procedurile chirurgicale comparativ cu tratamentul medical conventional, dar calitatea vietii este incomparabila. Factorii de prognostic negativ: -lipsa ameliorarii dupa 48 de ore de terapie intensiva -modificari EKG persistente sau episoade de ischemie silentioasa la supravegherea Holter.

 Angina Prinzmetal   Angina varianta sau angorul vasospastic este o forma speciala de angina instabila prin spasm coronarian care determina ischemie transmurala acuta cu alterari EKG pasagere de tip infractoid. Spasmul coronarian acut este o contractie brusca, temporara cu o anumita localizare in miocard corespunzator unei coronare. Spasmul incetineste sau opreste fluxul sanguin prin artere si lipseste inima de O2 si nutrienti. Spasmul poate apare in artere care apar normale sau in cele au devenit calcificate datorita aterosclerozei. Spasmul arterial coronar este o cauza a ischemiei cardiace si afecteaza aproximativ 4 din 100. 000 de persoane si 2% din pacientii cu angina.

43

Spasmul poate fi silentios fara simptome sau poate apare la persoanele cu angina stabila sau instabila. Apare de obicei ca o varianta a anginei, un tip de durere retrosternala care pare a fi determinat de disfunctie endoteliala, o conditie patologica in care arterele coronare pot apare normale dar nu functioneaza optim. Spasmul prelungit poate provoca chiar infarct miocardic. Factorii care declanseaza spasmul coronar sunt: consumul de alcool, emotiile puternice, expunerea la frig si medicatia care determina vasoconstrictie. Consumul de cocaina si fumatul poate provoca spasm coronarian sever prin cresterea travaliului cardiac. La multe persoane angina varianta poate apare fara nici o cauza evidenta. Simptomul principal este angina de repaus, spontana, intensa, prelungita (1015minute), survenind in primele ore ale diminetii, eventual cu orar fix. De obicei capacitatea de efort este pastrata. Alte semne si simptome de insotire sunt: senzatia de presiune toracica, de gheara, de sufocare, strivire. Durerea este severa si poate iradia spre git, umar sau brat. Persoana afectata isi poate pierde cunostinta.

44

pentru a diagnostica spasmul coronar includ: angiografia coronara si EKG-ul. Test ele necesar e

Scopul tratamentului este de a controla durerea si de a preveni infarctul miocardic. Nitroglicerina este principalul agent vasodilatator utilizat in angina varianta. Calciumblocantele sunt extrem de eficiente in angina varianta fata de angina stabila. Asocierea cu nitratii este benefica. Se pot asocia doua calciumblocante. P ro   gnost icul  pacientilor

este favorabil. Rata de supravietuire la 3 ani variaza intre 84-98%. Mortalitatea si mortalitatea sunt dependente de boala aterosclerotica cauzatoare. Pacientii fara stenoza de 70% au o supravietuire de 93% la 1 an, in timp ce cei cu boala aterosclerotica multivasculara coronariana si angina varianta au doar 65% sanse sa supravietuieasca la 1 an. Pat ogenia  Anginei P ri  nzmet al 

 Angina varianta este determinata de spasmul arterial coronarian focal si o anormalitate generala a arterelor coronare. Spasmul aretrial focal apre de obicei la locul unei stenoze sau adiacent acesteia. Un numar mare de pacienti prezinta o angiograma coronariana normala desi au evidenta de boala aterosclerotica demonstrata prin examinarea intravasculara echografica. Angina Prinzmetal Factorii care pot declansa o criza de angina varianta cuprind: -virsta inaintata, agregarea familiala prin poligenism cit si prin obiceiuri culinare comune -factori dietetici: consum caloric excesiv, consum de apa dura -obezitatea -fumatul -sedentarismul, stressul emotional si profesional -diabetul zaharat, hiperuricemia, dislipidemia -hipertensiunea arteriala, care creste stressul parietal coronarian. F ac t or i

de r isc pentru

 Asocierea a 3 factori de risc majori (hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, hipercolesterolemia) creste de 6 ori morbiditatea comparativ cu subiectii care prezinta un singur factor de risc.

45

Semne si simptome

 Angina varianta se declanseaza la repaus, spontan, cu episoade care au un ciclu circadian, cele mai multe crize aparind dimineata devreme. Durerea este severa si poate fi asociata cu palpitaii sau sincopa secundara aritmiilor. O parte din pacienti pot prezenta un tonus vascular modificat si sa prezinte simptome ale migrenei si fenomenului Raynaud. Se poate asocia cu aritmii ventriculare severe, moarte subita (5-10% din cazuri) sau evolutie spre infarct miocardic acut (20%) . Adesea factorii de risc sunt nesemnificativi. Nitroglicerina administrata este adeseori eficienta. anginei instabile de cea varianta este dificila si necesita investigatii speciale, incluzind angiografia coronara. Diferentierea se face arbitrar deoarece vasospasmul este cauza si consecinta rupturii unei placi de aterom si trombozei arteriale coronare la un pacient cu angina pectorala instabila, iar multi pacienti cu angina varianta au boala arteriala coronariana obstructiva. Difer ent ier ea

 Absenta factorilor de risc pentru boala arteriala coronariana aterosclerotica sugereaza angina varianta, desi fumatul este un factor de risc comun pentru ambele sindroame clinice si este raportat la multi dintre pacientii cu angina varianta. Infarctul miocardic este o complicatie a anginei varianta. Se dezvolta tipic in regiunea corespunzatoare localizarii electrocardiografice a modificarilor  intervenite in atacurile anginoase primare. Acesta localizare sugereaza teoria conform careia vasospasmul arterial coronarian este mecanismul primar.

c

Diagnosti

Studiile de laborator cuprind hemoleucograma completa, biochimia srica si profilul lipidic pentru a exclude infectia, disfunctie plachetara primara, insuficienta renala, hiperglicemia, dezechilibrul electrolitic si dislipidemia. Determinarea enzimelor cardiace este importanta daca se suspecteaza un infarct miocardic imediat. Confirmarea diagnosticului se realizeaza prin reproducerea crizei si alterarilor  EKG la testul cu ergonovina care declanseaza spasm coronarian. Testul se efectueaza prudent, in doze progresive si sub monitorizare EKG, avind la

46

indemina nitroglicerina pentru a cupa criza prin injectare intravenoasa sau intracoronariana. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: infarctul miocardic acut, ischemia silentioasa, angina stabila si instabila, dureri toracice de alte cauze: pneumotorax, pneumonie, pleurezie, pirozis, ulcer perforat, radiculite.

Tratament Pacientii cu angina varianta sunt internati pentru investigare si initierea terapiei medicale. Prima masura este efectuarea unei electrocardiografii cu 12 derivatii care trebuie repetata dupa fiecare episod de angina, monitorizarea telemetrica in primele 24-48 de ore si enzimele cardiace. Ter apia medicala.

 Acesta include initial administrarea de nitroglicerina sublingual sau intravenos si un blocant de calciu oral. Calciumblocantele. Toate calciumblocantele sunt extrem de eficiente in angorul vasospastic, de preferinta in doza maximala tolerata. Asocierea cu nitratii este benefica, mecanismul de actiune fiind diferit. Se pot asocia si doua calciumblocante din subclase diferite: dihidropirine si verapamil sau diltiazem. Intreruperea brusca poate da rebound la nifedipina si verapamil, dar nu si la diltiazem. Administrarea de durata a calciumblocantelor amelioreaza prognosticul pe termen lung. Diet a.

Deoarece ateroscleroza este comuna intre pacientii cu angina varianta, terapia prin dieta pentru dislipidemie este utila. Combaterea displipidemiei prin: -evitarea alimentelor bogate in colesterol: creier, ficat, rinichi, unt, smintina, untura, oua, ciocolata -evitarea consumului caloric excesiv: zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool. Sevrajul tabagic este un pas important in terapia anginei varianta. Majoritatea pacientilor fiind fumatori, sevrajul imediat, total si definitiv constituie masura terapeutica fundamentala si care poate permite reducerea progresiva pina la suspendare a medicatiei (in 12 luni) .

47

T ra   t ament ul chi r ur gical.

Revascularizarea percutana coronariana si chirurgia de by-pass coronarian pot fi utile la pacientii cu manifestari mixte, care includ angina de repaus si cea de efort, cu afectarea proximala a arterei coronare principale.

Prognostic 

Prognosticul pacientilor cu angina varianta este favorabil. Rata de supravietuire la 3 ani este de 84-98% iar supravietuirea fara infarct miocardic la 3 ani este de 63-98%.

48

Inima stanga

INIMA

Inima dreapta

49

INGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI CU ANGINA PECTORALA INGRIJIRI IGIENICE I. ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE MEDIU 1. Saloane ± aerisite (ventilaţie uşor reglabilă prin ferestre) - curat - luminate corespunzător  - cu număr mic de paturi - mobilier redus, uşor de întreţinut - pereţi vopsiţi în culori pastelate - dotat cu apa curentă - călduroase - pentru adulţi ± 18- 20 grade - pentru copii mici ± 20 ± 22 grade - pentru sugari ± 22 ± 24 grade 2. Paturile ± să fie comode - să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerinţele de confort al pacientului cât şi ale personalului de îngrijire - să-i permită pacientului să se poată mişca în voie - să poată la nevoie să coboare din pat - uşor de manipulat şi curăţat. Ƈsaltelele ± confecţionate dintr-o singură, din două sau trei bucăţi, din burete, sau material plastic ± se curăţă şi se dezinfectează mai uşor  - saltelele din cauciuc sau material plastic umplute cu apă sau aer au avantajul că permit umflarea succesivă a compartimentelor după necesitatea (pentru prevenirea escarelor) Ƈpernele ± în număr de două - dimensiuni ± 55 cm lăţime - 75 cm lungime Ƈpătura - confecţionată din lână moale - trebuie să se poată spăla uşor  Ƈlenjeria ± să aibă cât mai puţine cusături - cearşaful ± dintr-o singură bucată - curat

50

- să se fixeze bine sub saltea - muşama ± confecţionată din cauciuc sau material plastic - rol de a proteja salteaua de diferite dejecţii - aleza ± acoperă muşamaua - confecţionată din pânză - faţa de pernă ± din acelaşi material ca şi restul lenjeriei - se va încheia cu şiret în partea laterală II. ASIGURAREA IGIENEI - se execută zilnic toaleta bolnavului fără ca acesta să facă eforturi prea mari - se verifică temperatura ambiantă pentru a evita răcirea bolnavului - se izolează bolnavul cu un paravan - va fi dezbrăcat complet şi se va acoperi cu cearşaf si pătură - se descoperă progresiv numai partea care se va spăla - se stoarce corect buretele pentru a nu se scurge apa în pat sau pe bolnav - se săpuneşte şi se clăteşte cu o mână fermă fără brutalitate pentru a favoriza circulaţia sanguină - apă caldă din abundenţă, schimbată de câte ori este nevoie - se insistă la pliuri, sub sâni, la mâini şi în spaţiile interdigitale la coate şi axile - se mobilizează articulaţiile în toată amplitudinea lor şi se masează coatele şi zonele predispuse escarelor  - pielea trebuie menţinută curată şi uscată deoarece se poate infecta uşor  - schimbarea lenjerie de pat şi de corp, zilnic pentru că aceşti bolnavi transpiră. III. ASIGURAREA REPAUSULUI PSIHIC - se fereşte bolnavul de tot ce i-ar putea tulbura echilibrul nervos - trebuie să câştige încrederea bolnavului printr-o bună pregătire profesională prin calm şi seriozitate - se vor administra la timp medicamentele şi va răspunde prompt la orice solicitare - recoltarea probelor de laborator se va face fără a fi traumatizantă pentru bolnavi - bolnavii vor fi însoţiţi la consultaţiile de specialitate - se va supraveghea starea psihică a bolnavului vizitându-l cât mai frecvent, fără să se deranjeze odihna bolnavului - va instrui vizitatorii asupra modului de comportare faţă de bolnav

INVESTIGAŢII CLINICE ŞI PARACLINICE SUPRAVECHEREA PACIENTULUI 1. SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE

51

Tensiunea arterială = presiunea cu care sângele apasă asupra pereţilor arteriali - se măsoară ori de câte ori este nevoie în primele zile apoi de două ori pe zi dimineaţa şi seara - valorile obţinute se notează în foaia de observaţie Pulsul ± expansiunea ritmică a arterelor comprimate pe un plan osos - urmărim : - frecvenţa, ritmul, amplitudinea, celeritatea - se măsoară dimineaţa şi seara - valorile se notează în foaia de observaţie Respiraţia - se măsoară dimineaţa şi seara, pacientul stand în poziţie semişezând; urmărim : frecvenţa, ritmul, amplitudinea, simetria mişcărilor, aspectul toracelui. - valorile obţinute se notează în foaia de temperatură Temperatura Ž se măsoară cu ajutorul termometrului Ž locuri de elecţie ± axila, plica inghinală, cavitatea bucală, rect, vagin Ž în funcţie de zona în care se măsoară se ţine termometrul între trei şi zece minute Ždupă terminarea timpului de menţinere a termometrului, acesta se scoate şi se şterge cu o compresă Žse citeşte gradaţia la care a ajuns termometrul: Žse spală termometrul, se scutură Žse introduce în soluţie dezinfectantă Žnotăm valoarea în foaia de temperatură 2. ASPECTUL TEGUMENTELOR - curate, fără leziuni - normal colorate - elastice - să nu prezinte transpiraţie excesivă PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORĂRI PARACLINICE Pregătim pacientul psihic pentru proba la care urmează sa fie supus, ii explic  în termeni simpli, pe înţeles proba, pentru ca bolnavul să nu fie speriat sau stresat. ELECTROCARDIOGRAMA = înregistrarea grafică a rezultantei fenomenelor  bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac - pregătesc pacientul din punct de vedere psihic pentru a înlătura factorii emoţionali - transport bolnavul în sala de înregistrare - aşez bolnavul culcat pe patul de consultaţii şi îl rog sa-şi relaxeze musculatura - dezbrac pacientul în zonele în care se aplică electrozii - după efectuarea probei ajut bolnavul să se îmbrace

52

- îl transport înapoi în salon OSCILOMETRIA = metoda prin care se evidenţiază amplitudinea pulsaţiilor  peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului - pregătesc bolnavul psihic - îl transport într-o camera încălzită corespunzător  - bolnavul este culcat în repaus cel puţin 15 minute înainte de efectuarea probei - descopăr membrele superioare şi inferioare - mă asigur ca îmbrăcămintea să nu fie strâmtă - după efectuarea probei ajut bolnavul să se îmbrace - îl transport în salon ECOCARDIOGRAMA = metoda de explorare bazată pe înregistrarea ultrasunetelor străbătute şi reflectate la nivelul cordului: - ii explic bolnavului tehnica - îl însoţesc până la camera de examinare - îl ajut să se aşeze pe pat în poziţia indicată de medic - îi descopăr zona unde se aplică electrozii - după efectuarea probei ajut bolnavul să se îmbrace - conduc bolnavul în salon şi îl supraveghez

PUNCŢIA VENOASĂ = reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de puncţie. Scop: - explorator = recoltarea sângelui pentru examene de laborator (biochimice, hematologice, serologice, bacteriologice) - terapeutic: administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase - recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale - executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui - sângerarea 300-500 ml în edemul pulmonar acut, hipertensiunea arterială - venele de la plica cotului (bazilica şi cefalica) unde se formează M venos prin anastomozarea lor  - venele antebraţului - venele de pe faţa dorsală a mâinii - venele subclaviculare - venele femurale - venele maleolare interne - venele jugulare şi epicraniene mai ales la sugari şi copii mici LOCUL PUNCŢIEI

MATERIALE NECESARE - mănuşi chirurgicale

53 -

pernă elastică pentru sprijinirea braţului muşama aleză substanţa dezinfectantă şi degresantă, alcool iodat, tinctura de iod ace de 25-30mm diametru 6/10, 7/10, 10/10 mm, în funcţie de scop pense, tampoane garou sau bandă ESMARCH eprubete uscate şi etichetate cilindru gradat fiole cu soluţii medicamentoase soluţii perfuzabile şi tăviţa renală

PREGĂTIREA INSTRUMENTELOR ŞI MATERIALELOR NECESARE -

se aleg materialele necesare şi se aşează pe tavă se transportă tava cu materiale în apropierea bolnavului

PREGĂTIREA FIZICĂ ŞI PSIHICĂ A BOLNAVULUI -

se anunţă bolnavul şi i se explică necesitatea tehnicii se aşează bolnavul în poziţia necesară (în funcţie de sediul în care se execută) în laborator, dispensar bolnavul stă în poziţie şezând pe scaun cu membrul superior în abducţie extensie şi supinaţie în salon bolnavul stă culcat în pat în decubit dorsal cu membrul superior  sprijinit în extensie abducţie şi supinaţie se dezbracă braţul ales astfel ca hainele sa nu împiedice circulaţia de reîntoarcere se aşează subraţul bolnavului perna elastică şi apoi muşamaua se solicită bolnavului, să menţină braţul în poziţie necesară

STABILIREA LOCULUI PUNCŢIEI -

se stabileşte braţul la care se face puncţia se examinează calitatea şi starea venelor de la plica cotului se stabileşte locul de executare a puncţiei

EFECTUAREA PUNCŢIEI -

se aplică garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a braţului cu indexul mâinii stângi se palpează locul pentru puncţie se dezinfectează locul puncţiei cu un tampon cu alcool sau tinctura de iod se cere bolnavului să închidă şi să deschidă pumnul de câteva ori şi să rămână cu el închis se fixează vena cu policele mâinii stângi la patru cinci cm sub locul puncţiei, exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine

54 -

-

se fixează seringa cu gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu bizoul în sus, în mâna dreaptă între police şi restul degetelor se prinde cu acul traversând în ordine tegumentul în direcţia oblică (unghi de 30 de grade) apoi peretele venos învingând o rezistenţă elastică până când acul înaintează în gol se schimbă direcţia acului cu 1-2 cm în lumenul venei se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea sângelui, perfuzii în caz de sângerare se prelungeşte acul de puncţie cu un tub din polietilenă care se introduce în vasul colector, garoul rămânând legat de braţ se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi desfacerea pumnului se aplică tamponul îmbibat cu soluţie dezinfectantă la locul de pătrundere a acului şi se retrage brusc acul se comprimă locul puncţiei 1-3 min, braţul fiind în poziţie verticală.

 ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI DUPĂ TEHNICĂ -

se face toaleta locală a tegumentului se schimbă lenjeria dacă este murdară se asigură o poziţie comodă în pat se supraveghează pacientul

-

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ -

se arunca materialele de unică folosinţa se curăţă instrumentarul folosit

ACCIDENTE SURVENITE SI INTERVENŢII LE ASISTENTEI -

hematom (pin infiltrarea sângelui in ţesutul perivenos ) - se retrage acul şi se comprimă locul puncţiei 1-3 minute străpungerea venei (perforarea peretelui opus ) - se retrage acul in lumenul venei ameţeli, paloare, lipotimie - se întrerupe puncţia, pacientul se aşează în decubit dorsal fără pernă, se anunţă medicul.

ELECTROCARDIOGRAMA=înregistrarea grafică a rezultantei fenomenelor  bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. Este o metodă de investigaţie extrem de preţioasă în diagnosticul unei cardiopatii în general, în suferinţele miocardo-canariene în special, şi totodată este metoda de a recunoaşte o boală de inimă care evoluează clinic latent, când se efectuează EKG-ul de efort.

55

PREGĂTIREA BOLNAVULUI *se pregăteşte bolnavul din punct de vedere psihic pentru a înlătura factorii

emoţionali *se transportă bolnavul în sala de înregistrare, de preferinţă cu căruciorul, cu 1015 minute înainte de înregistrare *aclimatizarea bolnavului cu sala de înregistrare *bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultaţii şi va fi rugat să-şi relaxeze musculatura. MONTAREA ELECTROZILOR PE BOLNAV -

se montează pe părţile moi ale extremităţilor plăcile de metal ale electrozilor  sub placa de metal a electrozilor se aĥeză o pânză înmuiată în soluţie de electrolit (o lingură de sare la un pahar de apă) sau pastă specială pentru electrozi (cei 100 electrozi 94 pentru membre şi 6 pentru precordiali) se fixează pe bolnav în felul următor: - montarea electrozilor pe membre:  roşu = mâna dreaptă  galben = mâna stângă  verde = picior stâng  negru = picior drept - montarea electrozilor precordiali: V1= spaţiul IV intercostal, pe marginea dreaptă a sternului V2= spaţiul IV intercostal, pe marginea stângă a sternului V3 = între V2 şi V4 V4 = spaţiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară (apex) V5 = la intersecţia de la orizontala dusă din V4 şi linia axilară anterioară stângă V6 = la intersecţia dintre orizontala dusă din V4 şi linia axilară mijlocie stângă.

NOTAREA ELECTROCARDIOGRAMEI - asistenta notează pe electrocardiogramă: - numele/prenumele pacientului - vârsta - înălţimea - greutatea - menţionează medicaţia folosită - data/ora înregistrării - viteza de derulare - semnătura celui care a înregistrat.

56

INTERPRETARE Pe o electrocardiogramă normală definim: 1. Unde ± convenţional numite P,Q,R,S,T,U 2. Segmente ± distanţa dintre două unde (PQ), (ST) 3. Intervale ± unda+segment (PQ cuprinde unda P+segmentul PQ),(QT cuprinde unda QRS+segmentul ST+unda T), (TP-linie izoelectrică)  Între două cicluri cardiace se înregistrează linia 0 potenţial (linia izoelectrică). Undele situate deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive, cele care sunt dedesubtul ei sunt negative. Intervalul PQ se măsoară de la începutul undei P şi corespunde timpului în care stimulul străbate atriile de la nordul sinuzal KEITH ± FLACK până la nodul atrioventricular ASCHOFF ± TAWARA. Timpul de conducere a stimulului de la atriu la ventriculi normali 0,12 ´ -0,21´. Unda O şi segmentul PQ reprezintă expresia electrică a activităţii atriilor. Unda QRS, segmentul ST şi unda T sunt expresia electrică a activităţii ventriculare. MĂSURAREA ŞI NOTAREA PULSULUI PULSUL ARTERIAL = expansiunea ritmică a arterelor comprimate pe un plan osos SCOP : evaluarea funcţiei cardio-vasculare ELEMENTE DE APRECIAT : - ritmicitatea - frecvenţa - celeritatea - amplitudinea LOCURI DE MĂSURARE: - oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos (artera radială, femurală, humerală, carotida, temporala, pedioasa) MATERIALE NECESARE : - ceas cu secundar sau cronometru - creion roşu sau pix cu mină roşie - foaie de temperatură. PREGĂTIREA PSIHICĂ ŞI FIZICĂ A BOLNAVULUI -

se anunţă bolnavul ca i se va măsura pulsul se explică bolnavului modul de măsurare; o stare emotivă creată de necunoscut îi poate modifica valorile pulsului bolnavul se menţine în stare de repaus fizic şi psihic 5-10 min cu braţul sprijinit, pentru relaxarea muşchilor antebraţului.

EXECUTAREA TEHNICII MĂSURAREA ÎN ARTERA RA DIALĂ

 spălarea pe mâini cu apă şi săpun

57

 se reperează şanţul radial pe extremitatea distală a antebraţului, în continuarea policelui  se fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei şi cu ajutorul policelui se  îmbrăţişează antebraţul la acest nivel  se exercită o uşoară presiune asupra peretelui arterial cu vârful degetelor  (index, mediu, inelar) de la mâna dreaptă şi se percep zvâcniturile pline ale pulsului  se număra zvâcniturile percepute urmărind secundarul ceasului timp de un minut NOTAREA GRAFICĂ ÎN FOAIA DE TEMPERAT URĂ

-

pentru fiecare linie subţire orizontală a foii de temperatură se socotesc 4 pulsaţii unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie pentru obţinerea curbei INTERPRETAREA FRECVENŢEI PULSULUI

Frecvenţa pulsului variază fiziologic după vârstă, emoţii şi efort. VARIAŢII FIZIO LOGICE ALE FRECVENŢEI PULSULUI

- puls tahicardic : - în ortostatism - efort fizic şi psihic - emoţii puternice - în cursul digestiei - puls bradicardic : - în decubit - în stare de repaus - linişte psihică

VARIAŢII PATOLOGICE ALE CALITĂŢILOR PULSULUI

frecvenţa : puls tahicardic (mai rapid) şi puls bradicardic (mai rar) - ritmicitatea : puls ritmic şi aritmic - amplitudinea : puls cu amplitudine mică (filiform) şi puls cu amplitudine mare - volum : puls dur şi puls moale Frecvenţa pulsului creşte paralel cu temperatura: la 1grad creşte cu 8-10 pulsaţii pe minut. -

ADMINISTRAREA TRATAMENTE LOR ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

Medicamentele ± sunt produse de origine minerală, vegetală, animală sau chimică (de sinteze) transformate într-o formă de administrare (preparate solide sau soluţii) prescrise de medic.

58

REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR

1. Respect medicamentul prescris de medic. 2. Identific medicamentul prescris după : etichetă, formă de prezentare, culoare, miros, consistenţă. 3. Verific calitatea medicamentului, observ integritatea, culoarea medicamentelor solide, sedimentarea, tulburarea, opalescenţa medicamentelor sub formă de soluţie. 4. Respect căile de administrare prescrise de medic 5. Respect orarul şi ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se menţine concentraţia constantă în sânge 6. Respect doza de medicament ± doza unică şi doza zilnică 7. Respect somnul fiziologic al pacientului 8. Evit incompatibilităţile medicamentoase datorate asocierilor unor soluţii medicamentoase în aceeaşi seringă, în acelaşi pahar  9. Servesc pacientul cu doza unică de medicament pentru administrarea pe calea orală 10. Respect următoarea succesiune în administrarea medicamentelor: solide, lichide injecţii, ovule vaginale, supozitoare 11. Informez pacientul asupra medicamentelor prescrise în ceea ce priveşte efectul urmărit şi efectele secundare 12. Anunţ imediat medicul privind greşelile produse în administrarea medicamentelor legate de doza, calea şi tehnica de administrare 13. Administrez imediat soluţiile injectabile aspirate din fiole, flacoane 14. Respect măsurile de asepsie, igienă, pentru a preveni infecţiile intraspitaliceşti.

IETA - Alimentaţia pacientului : - evitarea eforturilor fizice mari - evitarea frigului - repaus după mesele principale - evitarea meselor abundente - ceaiul, cafeaua şi alcoolul sunt contraindicate - se interzice fumatul - regim alimentar ± hipocaloric ± pentru menţinerea greutăţii corespunzătoare - hiposodat ± pentru a împiedica reţinerea apei în organism - evitarea medicamentelor care conţin sodiu - cantitatea de lichide nu va depăşi 1,5-2l/24h - raţia zilnică de alimente se împarte în 4-5 mese, ultima se va lua cu cel puţin 3 ore înainte de culcare.

D

ALIMENTE PERMISE :

-

pâinea, în cantitate de 200-250g/zi

59 -

preparate fără zahăr făcute în casă din griş paste făinoase cartofi fierţii sau copţi legume şi zarzavaturi fructe proaspete sau preparate sub formă de compoturi, piureuri, marmelade băuturi sub formă de sucuri de fructe sau legume, apa minerală carbogazoasă carnea slabă de vacă, viţel, pasăre, vânat preparate la grătar sau fierte 2-4oua/săptămână lapte degresat brânză de vaci slabă, iaurt degresat aportul zilnic de lipide: 60-80g/zi ALIMENTE INTERZISE:

lapte integral smântână brânză

EDUCAŢIA SANITARĂ Educaţia sanitară a pacienţilor internaţi cu angină pectorală se adresează în principal înlăturării sau diminuării efectelor nefavorabile pe care le are, regimul de viaţă şi muncă. Tratamentul medicamentos al anginei pectorale se completează cu : - tratamentul bolilor asociate - exerciţii de cultura fizică - alimentaţie raţională - renunţarea la obiceiul de a fuma - măsuri sociale, cum ar fi conferinţe la locul de muncă sau în familie, evitarea discuţiilor emotive, evitarea ocupaţiilor personale stresante, repaus periodic  în timpul zilei, somn liniştit. Efortul fizic la bolnavii cu angină pectorală va fi controlat şi supravegheat pentru a nu atinge frecvenţe cardiace prea mari care duc la apariţia anginei pectorale. Nu se recomandă repaus absolut! PROFILAXIA PRIMARĂ Se adresează întregii populaţii; se realizează prin: - alimentaţie raţională cu evitarea excesului caloric - evitarea sedentarismului şi dozarea eforturilor fizice - evitarea stresurilor psihoemotive - excluderea fumatului şi a băuturilor alcoolice - reducerea greutăţii corporale

60

tratament corect al unor boli favorizante anginei pectorale (diabet zaharat, hipertensiune arterială) - exerciţiu fizic adaptat organismului - acţiunile profilactice depinde de speranţa de viaţă a subiecţilor, reducerea speranţei de viaţă duce la intensificarea controalelor pentru înlăturarea factorilor de risc - profilaxia primară la copii are în vedere formarea unui comportament ± stil de viaţă pozitiv, mai ales la copii care au antecedente cardiace - femeia tânără, până la menopauză, se consideră mai protejată de riscul cardiovascular decât bărbatul de aceeaşi vârstă PROFILAXIA SECUNDARĂ Se adresează bolnavilor cu angina pectorală cu scopul de a împiedica evoluţia bolii: - regim dietetic (reducerea aportului caloric) - evitarea stării de oboseală, eforturile fizice mari - controlul stilului de viaţă - controlul factorilor de risc - utilizarea profilactică a medicamentelor : aspirină , dipiridamol, beta-blocante  în special la cei cu complicaţii de conducere cardiacă, disfuncţii ventriculare etc. -

 ÎNGIJIRI DIETETICE Regim dietetic (reducerea aportului caloric) 1. Alimentaţia trebuie să fie echilibrată cu evitarea grăsimilor animale şi a alimentelor bogate în colesterol (creier, carne grasă, mezeluri, unt, ouă, brânzeturi grase, smântână, ciocolată) 2. Combaterea obezităţii ± grăsimi sub 30% din necesarul caloric, grăsimi animale sub 2/3 din totalul grăsimilor  3. Cantitatea de glucide trebuie să reprezinte 40% din raţia calorică zilnică 4. Evitarea consumului de alcool 5. Reducerea consumului de cafea Principiul de bază al dietei rămâne regimul liposodat. Cantitatea de sodiu pe care o poate consuma bolnavul este stabilită de medic de la caz la caz şi este in funcţie de retenţia de lichide. Acest regim este greu de suportat. Asistenta trebuie să se îngrijească de alimentaţie prin adăugarea de lămâie, oţet sau alte substanţe permise. Să fie cât mai gustos servite. Alimentele trebuie să asigure un aport bogat de potasiu (ceaiuri, banane), mai ales dacă bolnavul primeşte şi medicaţie diuretică. Mesele să fie fracţionate, evitându-se consumul cantităţilor mai mari la o masă. Masa de seară să fie săracă în lichide şi servită la 2-3 ore distanţă de ora de culcare.

61

 Asistentul se va îngriji de menţinerea tranzitului intestinal, la nevoie se vor face clisme evacuatoare. DIETĂ PENTRU O ZI 1. mic dejun : - 200 ml lapte rece sau cald - ora 10 ± chiflă (150g) sau pâine (50g) cu brânză de vaci, carne fiartă slabă (50g) 2. prânzul : - felul I : salată de crudităţi (200g varză, andive, salată verde, castraveţi, roşii, praz cu o linguriţă de ulei, lămâie sau oţet) - felul II : 100g carne slabă de vacă, pasăre (fiartă, friptă, tocată) - felul III : un măr (100g) 3. cină : - felul I : 100g carne slabă friptă sau 150g peşte - felul II : un măr (100g) Totalul caloriilor circa 1000g (750g proteine + 100g glucide + 150g lipide)  ÎNGRIJIRI TERAPEUTICE Tratamentul medical trebuie efectuat pe de o parte în timpul crizelor, pentru a uşura şi scurta durata, iar pe de altă parte, în afara crizelor, ce are în vedere  îmbunătăţirea stării generale şi prevenirea unor noi crize anginoase. Se urmăreşte ameliorarea circulaţiei coronariene şi echilibrarea raportului dintre nevoile energetice ale miocardului şi fluxul sanguin. Pentru prevenirea infarctului miocardic, frecvent se instituie tratament anticoagulant care se începe prin administrarea de heparină în primele 48 de ore, concomitent cu instruirea tratamentului cu Trombostop ± administrat oral ± sub controlul timpului de protrombină. Administraţia medicală trebuie făcută cu o deosebită punctualitate şi atent, dacă este vorba de substanţe în aparenţă indiferente, căci orice întârziere cât de mică poate provoca emoţii inutile acestor bolnavi anxioşi. Deşi medicamentele se dau numai la indicaţia medicului, asistenta va trebui sa intervină de urgenţă în unele cazuri extreme şi până la sosirea medicului, cu unele medicamente ca oxigen sau nitroglicerină. Asistenta trebuie să sesizeze cât mai devreme supradozarea sau efectul nefavorabil al unor medicamente. Bolnavul trebuie să ştie la externare modul de a lua medicaţia şi semnele preliminare ale supradozărilor de medicamente (atenţie la beta-blocante).  ÎNGRIJIRI PROFILACTICE Boala având o prelvanţă ridicată în populaţia generală, profilaxia trebuie concepută la nivel comunitar ca parte integrantă a programului complex de combatere şi prevenire a bolilor cronice şi degenerative. Regim de viaţă Viaţa activă, care îmbină armonios activitatea intelectuală cu cea fizică, practică educaţiei fizică şi a sportului, a turismului şi a altor mijloace de destindere

62

 în aer liber. Sunt deprinderi care trebuie învăţate şi aplicate încă din copilărie.  Administraţia va fi raţională, echilibrată calitativ şi cantitativ. Se combate cu tenacitate obiceiul de a se consuma sarea în exces. COMBATEREA EVENTUALULUI HANDICAP PSIHOSOCIAL Pe cât posibil persoanele cu risc crescut de a face angină pectorală vor fi sfătuite să nu-şi aleagă profesii cu stres profesional aşa mare. Vor evita de asemenea, profesiile care predispun la sedentarism şi obezitate. Supravegherea medicală activă prin sistemul de dispensarizare a tuturor  celor supuşi profilaxiei este şi ea o acţiune ce trebuie desfăşurată cu seriozitate şi competenţă. Profilaxia urmăreşte educarea în vederea unui comportament adecvat de viaţă, chiar orientarea profesională a descendenţilor, deci a persoanelor  susceptibile de a face boală. Foarte important este şi profilaxia complicaţiilor realizabilă prin asigurarea cooperării bune şi prin recomandări ferme şi judicioase.

63

PLANUL DE INGRIJIRE - general IAGNOSTI C DE NURSING

D

OBIECTIVE

AUTONOME

INTERVENTII

DELEGATE

EVALUARE

1.dispnee de ef ort

- asigurarea unei poziţii - să respire normal care să uşureze respiraţia - dozarea activităţii (semişezând) - oprirea oricărei activităţi

-aeroterapie - Bolnavul se PROPANOL, NIFEPIDIN linişteşte -dispneea dispare , ALGOCALMIN NITROGLICE-RINĂ

2.dureri

- î nlăturarea

NITROGLICE-RINĂ sublingual, PROPANOLOL

retrosternal e

3.creştere  î n greutate

durerilor 

-oprirea oprirea oricarei activitati -repaus la pat

- durerile dispar in 7 min - bolnavul se simte mai bine

-reducerea raţiei

- - î i explic ef ectul nociv al - regim hiposodat, - bolnavul î ncear că sa Kg. î n plus asupra inimii alimentare hipoglucidic, respecte regimul -inf ormarea asupra şi necesitatea respectării hipolipidic, hipoprotidic alimentar indicat - bolnavul nu mai are valorii nutritive a regimului alimentar  alimentelor  şi hipocaloric nici o reţinere f aţă de - î i explic pacientului necesarul activitatea f izică organismului ef ectul benef ic al -convingerea activităţii asupra bolnavului că organismului activitatea f izică nu poate să-i f acă decât bine

64

Nevoile fundamentale după Virginia Henderson Nevoia fundamentală Diagnostic de Sursa de dificultate nursing 1 Nevoia de a respire şi - dispnee de efort - modificarea funcţiei de a avea o bună cardiace circulaţie - dureri precordiale la efort 2 Nevoia de a bea şi a - alimentaţie - lipsa de cunoaştere a mânca exagerată cantitativ valorilor nutritive şi şi calitativ nevoile organismului - greutate peste normal 3 Nevoia de a elimina

- independent

-1 scaun la 24h - 1300ml urină la 24h

64

Nevoile fundamentale după Virginia Henderson Nevoia fundamentală Diagnostic de Sursa de dificultate nursing 1 Nevoia de a respire şi - dispnee de efort - modificarea funcţiei de a avea o bună cardiace circulaţie - dureri precordiale la efort 2 Nevoia de a bea şi a - alimentaţie - lipsa de cunoaştere a mânca exagerată cantitativ valorilor nutritive şi şi calitativ nevoile organismului - greutate peste normal 3 Nevoia de a elimina

- independent

4 Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

-refuză să facă activitate

5 Nevoia de a dormi şi a - independent se odihni 6 Nevoia de a se  îmbrăca şi dezbrăca

- independent

7 Nevoia de a menţine temperatura corpului constantă 8 Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre 9 Nevoia de a evita pericolele

-independent - independent - durere la nivelul regiunii retrosternale

-1 scaun la 24h - 1300ml urină la 24h - stare depresivă - oboseală, slăbiciune - neadaptarea la rolul de bolnav - lipsa de cunoaştere a efectelor benefice ale activităţii fizice - doarme în medie 7h pe zi - somn odihnitor  - poartă haine corespunzătoare care ii permit o libertate a mişcărilor  - se îmbracă şi se dezbracă singur  - este ordonat -afebril = 37C - îsi execută singur  deprinderile igienice - pielea este sănătoasă - spitalizarea ca eveniment ameninţător  -nelinişte faţă de

65

- anxietate moderată 10 Nevoia de a comunica -singurătate - izolare de anturaj şi de mediu -lipsa de interes 11 Nevoia de a acţiona - independent conform propriilor  credinţe şi valori 12 Nevoia de a se realiza - neputinţă - dificultate de a se implica într-o activitate -dificultate de a lua decizii 13 Nevoia de a se recrea - dificultate de a desfăşura activităti recreative - dificultate de a se concentra în timpul unei activităţi recreative 14 Nevoia de a învăţa - dezinteres în a  învăţa

diagnostic şi tratament medical -lipsă de cunoştinţe despre boală -anxietate -neacceptarea bolii -schimbarea mediului de viaţă ----------atitudine defavorabilă anturajului -neacceptarea bolii

- lipsa de activităţi distractive în jur  - epuizare - teama de recreaţiile celorlalţi - lipsa de informaţii referitoare la boala sa - lipsa de cunoaştere a mijloacelor ce se pot folosi pentru a-şi menţine sănătatea

66

CAZUL I

Bolnava Stamate Livioara, in varsta de 67 ani, din Bacau, religie ortodoxa, nu are copii, este pensionara, vaduva de 13 ani. In ziua de 29.05.2010 este internata prin serviciul de urgenta al Spitalului de urgenta Bacau, sectia Cardiologie, salon 507, FO nr. 25698, prezentand urmatoarele simptome: dispnee, dur er e r etr ost er nala si pr ecor diala, f ri  ca de moart e iminent a, t enesme v ezicale. In prima zi de la internare a fost informata pentru investigatiile necesare in stabilirea diagnosticului. Dupa efectuarea investigatiilor (EKG, ecografie cardiaca, renala, radiografie gastro-duodenala) i s-a stabilit urmatorul diagnostic: Car diopat ie ischemica cu angina inst abila.

 Antecedente personale: Din discutiile purtate cu bolnava am aflat ca mai sufera de ulcer gastric de multi ani, hepatita cronica evolutiva, diskinezie biliara, constipatie cronica. A suferit o interventie chirurgicala de chisti ovarieni biolaterali in urma cu 7 ani, si doua infarcte repetate unul dupa altul in anul 1991. Tot atunci I s-a mai descoperit o insuficienta ventriculara stanga si spondiloza cervicala.  Antecedente heredo-colaterale: Nu are cazuri de patologii cronice. Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta: -

nevoia de a respira;

-

nevoia de a avea o buna circulatie;

-

nevoia de a elimina;

-

nevoia de a dormi;

-

nevoia de a se alimenta.

67

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI STAMATE LIVIOARA CU ANGINA PECTORALA PE PERIOADA 29. 05. 2010 ± 03. 06. 2010 ATA

D

   0    1    0    2  .    5    0  .    9    2

IAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

1.Disconfort general produs de crizele anginoase manifestate prin durere retrosternala si precordiala cu iradiere in umar si mana stanga, pana in varful degetelor.

 Asigurarea confortului prin diminuarea durerii

D

INTERVENTII AUTONOME

2. Alterarea functiilor   Asigurarea respiratorii unei respiratii manifestata prin in limite dispnee. fiziologice si masurarea functiilor  vitale

EVALUARE ELEGATE

D

Psihoterapie - am linistit  Am administrat medicatia bolnava cu privire la prescrisa de medic: PEV boala sa. cu glucoza 5% 500ml, Miofilin iv 10ml, Enap, Captopril, Algocalmin II f, Propanolol 1 tb, Diazepam 1 tb seara, Clexane 0,4 UI.  Am masurat functiile vitale, am asezat pacienta intr-o pozitie pentru a favoriza respiratia (ortopnee)

 Am administrat la indicatia medicului un bronhodilatator 

Starea de confort ameliorata.

Pacienta respira mai usor, dispneea se diminueaza. TA = 200/80 mm Hg P = 100 b/min T = 36,8o Celsius

3. Stare de disconfort  Aducerea TA  Am informat pacienta in circulator produs de la valori vederea unui regim normale HTA (180/80 mm Hg) alimentar hiposodat, manifestat prin hipolipidic, hipocaloric. cefalee, intepaturi  Am administrat pacientei precordiale, astenie. lichide fractionat pentru a diminua TA

 Am administrat la indicatia medicului antihipertensive

Cefaleea a diminuat in totalitate. TA = 170/80 mm Hg Obiectiv nerealizat

68

 .    5   0    0   1  .    0    0

4. Risc de modificare a ritmului cardiac produs de tahicardie manifestat prin palpitatii.

Pacienta sa prezinte puls normal in timp scurt, fara palpitatii

Supraveghez starea bolnavei si masor P ori de cate ori este nevoie si notez in FO

 Am administrat la indicatia medicului medicatie antiaritmica. Insotesc bolnava la efectuarea examenelor  paraclinice (EKG, ecografie cardiaca)

P = 80 b/min ritm regulat, pacienta nu mai prezinta palpitatii. EKG ± ritm sinusal tahicardic, traseu EKG normal

5. Insomnii datorita durerii precordiale.

Pacienta sa prezinte un somn odihnitor, linistit

Stabilesc un program de odihna impreuna cu pacienta

La indicatia medicului am administrat un sedativ ± 1 tb Diazepam, seara inainte de culcare

Pacienta prezinta un somn odihnitor, linistit.

6. Inadaptarea la conditiile de spitalizare datorita mediului nefamiliar 

 Asigurarea unui climat corespunzator 

 Am asigurat un climat corespunzator, cu salon aerisit, pat confortabil, cu lenjerie curata

Pacienta s-a adaptat conditiilor  de spitalizare cu usurinta

1. Modificarea starii generale datorita anxietatii.

Combaterea starii de anxietate

Psihoterapie ± explic pacientei importanta de a fi relaxata si linistita

Pacienta este linistita, starea de anxietate s-a

68

 .    5   0    0   1  .    0    0   2    3

4. Risc de modificare a ritmului cardiac produs de tahicardie manifestat prin palpitatii.

Pacienta sa prezinte puls normal in timp scurt, fara palpitatii

Supraveghez starea bolnavei si masor P ori de cate ori este nevoie si notez in FO

 Am administrat la indicatia medicului medicatie antiaritmica. Insotesc bolnava la efectuarea examenelor  paraclinice (EKG, ecografie cardiaca)

P = 80 b/min ritm regulat, pacienta nu mai prezinta palpitatii. EKG ± ritm sinusal tahicardic, traseu EKG normal

5. Insomnii datorita durerii precordiale.

Pacienta sa prezinte un somn odihnitor, linistit

Stabilesc un program de odihna impreuna cu pacienta

La indicatia medicului am administrat un sedativ ± 1 tb Diazepam, seara inainte de culcare

Pacienta prezinta un somn odihnitor, linistit.

6. Inadaptarea la conditiile de spitalizare datorita mediului nefamiliar 

 Asigurarea unui climat corespunzator 

 Am asigurat un climat corespunzator, cu salon aerisit, pat confortabil, cu lenjerie curata

Pacienta s-a adaptat conditiilor  de spitalizare cu usurinta

1. Modificarea starii generale datorita anxietatii.

Combaterea starii de anxietate

Psihoterapie ± explic pacientei importanta de a fi relaxata si linistita

Pacienta este linistita, starea de anxietate s-a diminuat

2. Respiartie inadecvata ± dispnee din cauza durerii precordiale

Pacienta sa  Asez pacienta intr-o prezinte pozitie care sa-i respiratie favorizeze respiratia cu imbunatatita extremitatea cefalica si in decurs de trunchiul ridicate, pozitie 24h semisezand

 Am administrat la indicatia medicului O2

Obiectiv neindeplinit primele 24h, respirati se mentine superficia este dificila, este tahipneica. R = 24 r/min

69

3. Modificarea constantelor  biologice.

Recoltarea de analize

 Am pregatit materialele La indicatia medicului am Glicemie = 95mg/dl necesare recoltarii. I-am recoltat sange pentru Hematocrit = 33,3% explicat pacientei hemoleucogra-ma: Colesterol = necesitatea efectuarii hematocrit, 153mg/dl Acid uric recoltarilor, am transaminaze, glicemie, = 2,5mg/dl TGO = informat-o ca inainte de colesterol, acid uric si 31U/l TGP = 13U/l recoltare sa nu urina pentru sumar de TA = 180/85 mm urina. Hg manance. Am masurat fuctiile vitale. R = 26 r/min P = 82 b/min T = 36,7o C

4. Riscul modificarii tegumente- lor  datorita igienei deficitare

Pacienta sa prezinte tegumente integre si curate

 Ajut pacienta in efectuarea igienei si o sfatuiesc sa-si mentina o igiena corespunzatoare

Pacienta prezinta tegumente curate si uscate

1. Alimentatie insuficienta din cauza bolii manifestata prin inapetenta, greata si

Sa-si recastige treptat apetitul.

Psihoterapie ± i-am  Am administrat la explicat pacientei cat de indicatia medicului, in importanta este raport cu orarul meselor, alimentatia hiposodata. urmatoarele

Senzatia de greata a diminuat. Bolnava se alimenteaza fara sa mai prezinte

69

   0    1    0    2  .    5    0  .    1    3

3. Modificarea constantelor  biologice.

Recoltarea de analize

 Am pregatit materialele La indicatia medicului am Glicemie = 95mg/dl necesare recoltarii. I-am recoltat sange pentru Hematocrit = 33,3% explicat pacientei hemoleucogra-ma: Colesterol = necesitatea efectuarii hematocrit, 153mg/dl Acid uric recoltarilor, am transaminaze, glicemie, = 2,5mg/dl TGO = informat-o ca inainte de colesterol, acid uric si 31U/l TGP = 13U/l recoltare sa nu urina pentru sumar de TA = 180/85 mm urina. Hg manance. Am masurat fuctiile vitale. R = 26 r/min P = 82 b/min T = 36,7o C

4. Riscul modificarii tegumente- lor  datorita igienei deficitare

Pacienta sa prezinte tegumente integre si curate

 Ajut pacienta in efectuarea igienei si o sfatuiesc sa-si mentina o igiena corespunzatoare

Pacienta prezinta tegumente curate si uscate

1. Alimentatie insuficienta din cauza bolii manifestata prin inapetenta, greata si varsaturi.

Sa-si recastige treptat apetitul. Diminuarea senzatiei de greata si a varsaturilor.

Psihoterapie ± i-am  Am administrat la explicat pacientei cat de indicatia medicului, in importanta este raport cu orarul meselor, alimentatia hiposodata. urmatoarele medicamente: antiemetice, inainte de masa (Metoclopramid 1 tb/zi); -fermenti digestivi in timpul mesei (Triferment Digest-duo)

Senzatia de greata a diminuat. Bolnava se alimenteaza fara sa mai prezinte greturi si varsaturi,

2. Dificultate in a se odihni din cauza bolii, manifestat prin insomnie nocturna si somnolenta diurna si din cauza agitatiei produsa de zgomotele din salon.

Pacienta sa prezinte un somn linistit, odihnitor, fara zgomote.

 Am asigurat linistea in salon si conditii de confort termic.

Pacienta prezinta un somn odihnitor.

3. Modificarea functiilor vitale

Modificarea functiilor  vitale si readucerea la valori fiziologice.

 Am masurat functiile vitale.

70

   0    1    0    2  .    6    0  .    1    0

1. Alimentare  Asigurarea Psihoterapie- i-am inadecvata cauzata unei explicat pacientei cat de de durere manifestata alimentatii importanta este prin inapetenta. corespunza- alimentatia in cazul unei toare boli.

La indicatia medicului iam administrat un sedativ (Diazepam, 1 tb seara).

La indicatia medicului am TA = 170/80 mm Hg administrat medicatie hipotensoare: -Enap 1 tb/zi -Captopril 1 tb/zi. P = 80 b/min R o= 23 r/min T = 36,7 C Pacienta a inteles importanta alimentatiei, prezentand in continuare apetit

70

   0    1    0    2  .    6    0  .    1    0

2. Dificultate in a se odihni din cauza bolii, manifestat prin insomnie nocturna si somnolenta diurna si din cauza agitatiei produsa de zgomotele din salon.

Pacienta sa prezinte un somn linistit, odihnitor, fara zgomote.

 Am asigurat linistea in salon si conditii de confort termic.

3. Modificarea functiilor vitale

Modificarea functiilor  vitale si readucerea la valori fiziologice.

 Am masurat functiile vitale.

La indicatia medicului iam administrat un sedativ (Diazepam, 1 tb seara).

La indicatia medicului am TA = 170/80 mm Hg administrat medicatie hipotensoare: -Enap 1 tb/zi -Captopril 1 tb/zi. P = 80 b/min R o= 23 r/min T = 36,7 C

1. Alimentare  Asigurarea Psihoterapie- i-am inadecvata cauzata unei explicat pacientei cat de de durere manifestata alimentatii importanta este prin inapetenta. corespunza- alimentatia in cazul unei toare boli. 2. Insomnii datorita durerii precordiale.

Combaterea insomniei

Stabilesc un program de odihna impreuna cu pacienta.

Pacienta prezinta un somn odihnitor.

Pacienta a inteles importanta alimentatiei, prezentand in continuare apetit scazut.  Am administrat la indicatia medicului un sedativ (Diazepam 1 tb seara, la culcare), 1 fiola  Algocalmin.

In urma medicatiei pacienta a prezentat un somn odihnitor.

71

3. Postura inadecvata  Asigurarea din cauza durerii uneio posturi acute. adecvate cu diminuarea durerii.    0    1    0    2  .    6    0  .    2    0

 Ajut pacienta sa isi gaseasca o pozitie antalgica.

1. Circulatie  Asigurarea Invat pacienta sa poarte inadecvata, cauzata unei circulatii imbracaminte lejera, de boala, manifestata fiziologice. care sa nu jeneze prin tahicardie, circulatia, sa aiba o extremitati reci. alimentatie bogata in fructe si legume.

Durerea a diminuat in intensitate, dar  persista.

La indicatia medicului administrez Clexane 0,4 UI.

Pacienta prezinta o circulatie periferica buna. Obiectiv realizat.

2. Lipsa cunoasterii obiceiurilor  daunatoare cu privirte la boala, alimentatie.

Pacienta sa  Am invatat pacienta cunoasca cum sa se alimenteze obiceiurile, pentru a preveni atat complicatiile alimentare (supraincarca-rea inimii) cat si despre boala.

Pacienta a inteles ce i s-a spus.

3. Anxietate produsa

Pacienta sa

Pacienta prezinta

Explic pacientei evolutia

71

3. Postura inadecvata  Asigurarea din cauza durerii uneio posturi acute. adecvate cu diminuarea durerii.    0    1    0    2  .    6    0  .    2    0

 Ajut pacienta sa isi gaseasca o pozitie antalgica.

1. Circulatie  Asigurarea Invat pacienta sa poarte inadecvata, cauzata unei circulatii imbracaminte lejera, de boala, manifestata fiziologice. care sa nu jeneze prin tahicardie, circulatia, sa aiba o extremitati reci. alimentatie bogata in fructe si legume.

Durerea a diminuat in intensitate, dar  persista.

La indicatia medicului administrez Clexane 0,4 UI.

Pacienta prezinta o circulatie periferica buna. Obiectiv realizat.

2. Lipsa cunoasterii obiceiurilor  daunatoare cu privirte la boala, alimentatie.

Pacienta sa  Am invatat pacienta cunoasca cum sa se alimenteze obiceiurile, pentru a preveni atat complicatiile alimentare (supraincarca-rea inimii) cat si despre boala.

Pacienta a inteles ce i s-a spus.

3. Anxietate produsa de necunoasterea prognosticu-lui, manifestat prin ingrijorare.

Pacienta sa Explic pacientei evolutia si complicatiile bolii. cunoasca evolutia bolii.

Pacienta prezinta stare de liniste, este mai putin anxioasa.

1. Riscul modificarii tegumente- lor  datorita unei igiene deficitare.

Pacienta sa prezinte tegumente uscate si curate.

 Ajut pacienta in efectuarea igienei si o sfatuiesc sa-si mentina igiena.

Pacienta prezinta tegumente uscate si curate.

 Am informat pacienta asupra orarului cu privire la tratamentul prescris de medic.

Starea de disconfort a diminuat in intensitate, dar tot persista, pacienta a inteles ceea ce i s-a explicat.

I-am explicat pacientei orarul medicatiei: 3tb/zi Nitropector; 1tb/zi Aspacardin; 1tb/zi Nitroglicerina la nevoie. Am informat Pacienta

Pacienta a inteles importanta medicatiei si a alimentatiei.

72    0    1    0    2  .    6    0  .    3    0

2. Stare de disconfort Linistirea cauzata de bolnavei prin necunoaste-rea explicarea regimului tratamentumedicamentos si lui la domiciliu. alimentar dupa externare. 3. Externarea pacientei.

Explicarea tratamentului medicamentos si alimentar la domiciliu.

72    0    1    0    2  .    6    0  .    3    0

1. Riscul modificarii tegumente- lor  datorita unei igiene deficitare.

Pacienta sa prezinte tegumente uscate si curate.

2. Stare de disconfort Linistirea cauzata de bolnavei prin necunoaste-rea explicarea regimului tratamentumedicamentos si lui la domiciliu. alimentar dupa externare. 3. Externarea pacientei.

Explicarea tratamentului medicamentos si alimentar la domiciliu. Intocmirea biletului de externare.

 Ajut pacienta in efectuarea igienei si o sfatuiesc sa-si mentina igiena.

Pacienta prezinta tegumente uscate si curate.

 Am informat pacienta asupra orarului cu privire la tratamentul prescris de medic.

Starea de disconfort a diminuat in intensitate, dar tot persista, pacienta a inteles ceea ce i s-a explicat.

I-am explicat pacientei orarul medicatiei: 3tb/zi Nitropector; 1tb/zi Aspacardin; 1tb/zi Nitroglicerina la nevoie. Am informat Pacienta asupra alimentatiei, cu evitarea oricarui factor  determinant.

Pacienta a inteles importanta medicatiei si a alimentatiei.

73

EVALUARE FINALA Pacienta Stamate Livioara, in varsta de 67 ani, a fost internata in sectia Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pentru perioada 29. 05. 2010 ± 03. 06. 2010 cu urmatorul diagnostic: car diopat ie ischemica dur er oasa, angina pec to   r ala inst abila, insuficient a v entr icular a st anga, spondiloza cerv icodor so-lombar a, manifestand dureri retrosternale severe, dispnee, cefalee,

palpitatii.

Pe perioada spitalizarii a urmat tratament medicamentos conform schemei prescrise de medic, cu urmatoarele medicamente: anticoagulante (Clexane 0,4 UI); antialgice (1 fiola Algocalmin in PEV de glucoza);

73

EVALUARE FINALA Pacienta Stamate Livioara, in varsta de 67 ani, a fost internata in sectia Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pentru perioada 29. 05. 2010 ± 03. 06. 2010 cu urmatorul diagnostic: car diopat ie ischemica dur er oasa, angina pec to   r ala inst abila, insuficient a v entr icular a st anga, spondiloza cerv icodor so-lombar a, manifestand dureri retrosternale severe, dispnee, cefalee,

palpitatii.

Pe perioada spitalizarii a urmat tratament medicamentos conform schemei prescrise de medic, cu urmatoarele medicamente: anticoagulante (Clexane 0,4 UI); antialgice (1 fiola Algocalmin in PEV de glucoza); antiemetice (1 fiola iv Metoclopramid); fermenti digestivi (Triferment, Digest-duo); sedative (1 tb Diazepam seara la culcare); bronhodilatatoare (1 fiola Miofilin 10 ml); antihipertensive (Enap, Captopril 1 tb/zi). I s-au facut examene paraclinice pe perioada internarii (EKG, ecografie cardiaca) si I s-a recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina. Se externeaza cu stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital, cu urmatoarele recomandari: -respectarea tratamentului medicamentos; -respectarea regimului dietetic si a masurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a frigului, repaos la pat atunci cand crizele anginoase devin mai frecvente, prelungite, intense, si raspund slab la nitroglicerina, evitarea supraalimentatiei cu reducerea aportului caloric si de grasimi animale, evitarea stresului; -control periodic la medicul cardiolog.

74

CAZUL II

Pacienta Mardare Elisabeta, in varsta de 49 ani, din Bacau, religie ortodoxa, are un baiat, este casnica, sotul lucreaza la ³Aerostar´. In ziua de 03. 06. 2010 este internata in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, sectia Cardiologie, salon 508, FO 4562, cu urmatorul diagnostic: car diopat ie ischemica dur er oasa, angina pec t or ala, manifestand urmatoarele simptome: durere retrosternala, precordiala si dispnee.  Antecedente personale Din discutiile purtate cu bolnava, am aflat ca mai sufera de diskinezie biliara si litiaza renala. Bolnava a mai fost internata in anul 2000 datorita unor crize de angina pectorala care nu s-au ameliorat nici dupa administrarea mai multor tablete de nitroglicerina, ceea ce a inspaimantat bolnava. Bolnava prezinta obezitate.  Antecedente heredo-colaterale Fara cazuri de patologii cronice. Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta: -

nevoia de a respira;

-

nevoia de a se odihni;

-

nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale;

-

nevoia de a se alimenta;

-

nevoia de a se misca.

75

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI MARDARE ELISABETA, CU ANGINA PECTORALA PE PERIOADA 03. 06. 2010 ± 07. 06. 2010 ATA

D

IAGNOSTIC DE NURSING

D

OBIECTIVE AUTONOME

1. Disconfort Combaterea general produs de durerii intr-un timp foarte scurt. criza anginoasa, manifestata prin Masurarea dureri functiilor vitale. retrosternale si precordiale.

   0    1    0    2  .    6    0  .    3    0

INTERVENTII

2. Stare de Pacienta sa disconfort cauzata prezinte respiratie de dispnee prin in limite fiziologice, afectarea cailor  intr-un timp cat mai respiratorii. scurt.

Psihoterapie ± ajut pacienta sa isi gaseasca o pozitie antalgica, administrez O2.

 Am urmarit ritmul si frecventa respiratiei si am notat in foaia de temperatura. Am aerisit salonul.

EVALUARE ELEGATE

D

 Am administrat la indicatia medicului: glucoza 10% PEV 500 ml, HSHC 150 mg, Miofilin 10 ml, Verapamil 10 mg, Nitropector 1 tb/zi,  Aspacardin 3 tb/zi,  Aspirina 1 / 2 tb/zi, Xanax 0,25 mg 3 tb/zi, Diazepam 1 tb seara la culcare. La indicatia medicului am administrat medicatia.

3. Modificarea functiilor vitale.

Readucerea functiilor vitale la limite fiziologice.

 Am masurat functiile vitale.

4. Perturbarea somnului nocturn din cauza durerii.

Pacienta sa prezinte un somn linistit.

Stabilesc impreuna cu pacienta, un program de odihna.

5. Modificarea constantelor  biologice.

Recoltarea de produse biologice.

 Am pregatit materialele La indicatia medicului necesare recoltarii. Am am recoltat sange pregatit psihic si fizic pentru bolnava, i-am explicat hemoleucograma: necesitatea efectuarii glicemie, TGO, TGP, recoltarilor, am anuntat-o sa hematocrit, nu consume nimic inainte de creatinina, acid uric, recoltare. colesterol si urina pentru examen sumar  de urina.

6. Inadaptarea pacientei la conditiile de spitalizare.

 Asigurarea unui climat corespunzator.

 Am asigurat un climat corespunzator, cu salon aerisit, pat confortabil, cu lenjerie curata. I-am facut cunostinta cu pacientele din

Durerea a diminuat in intensitate, dar  persista. TA = 190/80 mm Hg P = 88 b/min R = 29 r/min T = 36,7o C R = 27 r/min Stare de confort si respiratie satisfacatoare. TA = 180/80 mm Hg P = 80 b/min R = 27 r/min T = 36,7o C

76

 Am administrat la indicatia medicului, 1 tb Diazepam, inainte de culcare.

Pacienta prezinta un somn odihnitor.

Pacienta s-a adaptat conditiilor  de spitalizare cu usurinta. Rezultatele

76

4. Perturbarea somnului nocturn din cauza durerii.

Pacienta sa prezinte un somn linistit.

Stabilesc impreuna cu pacienta, un program de odihna.

 Am administrat la indicatia medicului, 1 tb Diazepam, inainte de culcare.

5. Modificarea constantelor  biologice.

Recoltarea de produse biologice.

 Am pregatit materialele La indicatia medicului necesare recoltarii. Am am recoltat sange pregatit psihic si fizic pentru bolnava, i-am explicat hemoleucograma: necesitatea efectuarii glicemie, TGO, TGP, recoltarilor, am anuntat-o sa hematocrit, nu consume nimic inainte de creatinina, acid uric, recoltare. colesterol si urina pentru examen sumar  de urina.

6. Inadaptarea pacientei la conditiile de spitalizare.

 Asigurarea unui climat corespunzator.

 Am asigurat un climat corespunzator, cu salon aerisit, pat confortabil, cu lenjerie curata. I-am facut cunostinta cu pacientele din salon, i-am explicat regulile de ordine interioara ce trebuiesc respectate pe tot parcursul spitalizarii.

Pacienta prezinta un somn odihnitor.

Pacienta s-a adaptat conditiilor  de spitalizare cu usurinta. Rezultatele analizelor de laborator: leucocite: 7000/mm3 neutrofile nesegmentate: żeozinofile 1% żbazofile 0 żlimfocite 26% żmonocite 2%

77

hematocrit 37,5% colesterol 181 mg/dl acid uric 60 mg/dl glicemie 145 mg/dl TGO 22 U/l TGP 18 U/l  examen sumar de urina normal.

   0    1    0    2  .    6    0  .    4

1. Risc de modificare a ritmului cardiac produs de CID, manifestat prin tahicardie.

Pacienta sa prezinte un puls normal in limite fiziologice.

Supraveghez starea La indicatia medicului P = 80 b/min bolnavei si masor P ori de am administrat Ritm regulat, cate ori este nevoie, si notez medicatie pacienta mai in FO. Educ pacienta in antiaritmica: prezinta palpitatii. vederea unui regim Verapamil 40 mg 1 EKG ± ritm tb/zi. alimentar hiposodat, sinusal hipolipidic, hipocaloric. Insotesc bolnava in tahicardic, EKG normal. efectuarea

77

hematocrit 37,5% colesterol 181 mg/dl acid uric 60 mg/dl glicemie 145 mg/dl TGO 22 U/l TGP 18 U/l  examen sumar de urina normal.

1. Risc de modificare a ritmului cardiac produs de CID, manifestat prin tahicardie.

   0    1    0    2  .    6    0  .    4    0

2. Perturbarea somnului nocturn din cauza aparitiei febrei (T = 39,9o

Pacienta sa prezinte un puls normal in limite fiziologice.

Revenirea temperaturii

Supraveghez starea La indicatia medicului P = 80 b/min bolnavei si masor P ori de am administrat Ritm regulat, cate ori este nevoie, si notez medicatie pacienta mai in FO. Educ pacienta in antiaritmica: prezinta palpitatii. vederea unui regim Verapamil 40 mg 1 EKG ± ritm tb/zi. alimentar hiposodat, sinusal hipolipidic, hipocaloric. Insotesc bolnava in tahicardic, EKG normal. efectuarea examenelor  paraclinice (EKG, ecografie cardiaca).

 Am hidratat pacienta corespunzator.

 Am administrat la Pacienta prezinta indicatia medicului un in continuare

78

   0

C), manifestata prin apatie si somnolenta diurna.

corporale in limite fiziologice.

3. Stare de disconfort datorita anxietatii.

Combaterea starii de anxietate.

4. Respiratie inadecvata ± dispnee din cauza durerii precordiale.

Pacienta sa Indrum pacienta sa adopte o prezinte respiratie pozitie semisezand pentru a-I favoriza respiratia. imbunatatita in decurs de 24h.

1. Alimentatie

 Asigurarea unei

antipiretic: Paracetamol 1 tb.

Psihoterapie ± ii explic pacientei importanta de a fi relaxata si linistita.

Psihoterapie ± i-am explicat

stare de subfebrilitate: T = 38,8o C. Pacienta prezinta stare de liniste prin diminuarea anxietatii.

 Am administrat la indicatia medicului O2.

R = 25 r/min In primele 24h respiratia se mentine superficiala, este dificila, tahipneica. Obiectiv nerealizat. Pacienta a inteles

78

   0    1    0    2  .    6    0  .    5    0

C), manifestata prin apatie si somnolenta diurna.

corporale in limite fiziologice.

antipiretic: Paracetamol 1 tb.

3. Stare de disconfort datorita anxietatii.

Combaterea starii de anxietate.

4. Respiratie inadecvata ± dispnee din cauza durerii precordiale.

Pacienta sa Indrum pacienta sa adopte o prezinte respiratie pozitie semisezand pentru a-I favoriza respiratia. imbunatatita in decurs de 24h.

1. Alimentatie inadecvata cauzata de durere manifestata prin inapetenta, greata si varsaturi.

 Asigurarea unei alimentatii corespunzatoare.

Psihoterapie ± i-am explicat pacientei cat de importanta este alimentatia in cadrul unei boli.

Pacienta a inteles importanta alimentatiei, prezinta in continuare un apetit scazut.

2. Insomnie datorata zgomotelor din salon.

Combaterea insomniei prin asigurarea unui somn linistit.

 Am asigurat linistea in salon si conditii de confort termic.

Pacienta prezinta un somn odihnitor.

3. Stare de disconfort circulator produs de HTA (180/80 mm Hg) manifestat prin cefalee, intepaturi precordiale, astenie.

 Aducerea TA la valori fiziologice.

 Am informat pacienta in vederea unui regim alimentar hiposodat, hipolipidic, hipocaloric. Am administrat lichide fractionat pentru a diminua TA.

 Am administrat antihipertensive la indicatia medicului: Enap 1 tb/zi, Captopril 1 tb/zi.

TA = 170/80 mm Hg

4. Stare generala alterata produsa de aparitia febrei (T = 38,9o C)

 Asigurarea unei temperaturi in limite fiziologice.

 Am hidratat pacienta.

La indicatia medicului i-am administrat 1f   Algocalmin IM.

T = 36,6o C Pacienta nu mai prezinta stare febrila, temperatura se incadreaza in limite normale.

1. Anxietate cauzata de lipsa cunoasterii

Pacienta sa cunoasca obiceiurile

 Am invatat pacienta sa se alimenteze corespunzator.

Psihoterapie ± ii explic pacientei importanta de a fi relaxata si linistita.

stare de subfebrilitate: T = 38,8o C. Pacienta prezinta stare de liniste prin diminuarea anxietatii.

 Am administrat la indicatia medicului O2.

R = 25 r/min In primele 24h respiratia se mentine superficiala, este dificila, tahipneica. Obiectiv nerealizat.

79

   0    1    0    2  .    6    0

Cefaleea a diminuat in intensitate, dar  tot persista.

Pacienta urmeaza regimul pentru a preveni

79

   0    1    0    2  .    6    0  .    6    0

3. Stare de disconfort circulator produs de HTA (180/80 mm Hg) manifestat prin cefalee, intepaturi precordiale, astenie.

 Aducerea TA la valori fiziologice.

 Am informat pacienta in vederea unui regim alimentar hiposodat, hipolipidic, hipocaloric. Am administrat lichide fractionat pentru a diminua TA.

 Am administrat antihipertensive la indicatia medicului: Enap 1 tb/zi, Captopril 1 tb/zi.

TA = 170/80 mm Hg

4. Stare generala alterata produsa de aparitia febrei (T = 38,9o C)

 Asigurarea unei temperaturi in limite fiziologice.

 Am hidratat pacienta.

La indicatia medicului i-am administrat 1f   Algocalmin IM.

T = 36,6o C Pacienta nu mai prezinta stare febrila, temperatura se incadreaza in limite normale.

1. Anxietate cauzata de lipsa cunoasterii obiceiurilor  daunatoare.

Pacienta sa cunoasca obiceiurile alimentare.

 Am invatat pacienta sa se alimenteze corespunzator.

Pacienta urmeaza regimul pentru a preveni complicatiile bolii sale.

2. Disconfort Pacienta sa scada Explic pacientei necesitatea in greutate. produs de unui regim alimentar, cu obezitate, reducerea din alimentatie a manifestat prin dulciurilor concentrate, astenie, oboseala. fainoaselor, painii, proteinelor.

Bolnava a inteles regimul care I s-a prescris, respectandu-l intocmai.

3. Stare de Pacienta sa agitatie produsa cunoasca evolutia bolii. de necunoasterea prognosticului, manifestat prin ingrijorare.

Pacienta prezinta stare de liniste, este mai putin anxioasa.

Cefaleea a diminuat in intensitate, dar  tot persista.

G = 87 kg.

80

Externarea bolnavei.    0    1    0    2  .    6    0  .    7    0

Pregatirea documentelor  pentru externare.

I-am explicat evolutia si complicatiile bolii.

 Am pregatit biletul de iesire din spital, cu recomandarile prescrise de medic.

Pacienta trebuie sa Pacienta a inteles respecte regimul recomandarile prescris de medic, cu prescrise de medic. urmatoarele recomandari: żregim medicamentos + regim igieno-dietetic, cu masurile de rigoare.

80

3. Stare de Pacienta sa agitatie produsa cunoasca evolutia bolii. de necunoasterea prognosticului, manifestat prin ingrijorare. Externarea bolnavei.    0    1    0    2  .    6    0  .    7    0

Pregatirea documentelor  pentru externare.

I-am explicat evolutia si complicatiile bolii.

 Am pregatit biletul de iesire din spital, cu recomandarile prescrise de medic.

Pacienta prezinta stare de liniste, este mai putin anxioasa.

Pacienta trebuie sa Pacienta a inteles respecte regimul recomandarile prescris de medic, cu prescrise de medic. urmatoarele recomandari: żregim medicamentos + regim igieno-dietetic, cu masurile de rigoare.

81

EVALUARE FINALA Pacienta Mardare Elisabeta, in varsta de 49 ani, a fost internata in sectia Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pentru perioada 03. 06. 2010  ± 07. 06. 2010, cu urmatorul diagnostic: Car diopat ie ischemica dur er oasa, angina  pec t or ala, manifestand dureri retrosternale, precordiale si dispnee. Pe perioada spitalizarii a urmat tratament medicamentos conform indicatiei medicului: -

antipiretice (1 tb Paracetamol);

-

antialgice (3 tb Aspacardin);

81

EVALUARE FINALA Pacienta Mardare Elisabeta, in varsta de 49 ani, a fost internata in sectia Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pentru perioada 03. 06. 2010  ± 07. 06. 2010, cu urmatorul diagnostic: Car diopat ie ischemica dur er oasa, angina  pec t or ala, manifestand dureri retrosternale, precordiale si dispnee. Pe perioada spitalizarii a urmat tratament medicamentos conform indicatiei medicului: -

antipiretice (1 tb Paracetamol);

-

antialgice (3 tb Aspacardin);

-

bronhodilatatoare (Miofilin 1 fiola 10 ml);

-

antiaritmice (1 tb Verapamil);

-

hipotensoare ( Enap, Captopril, 1 tb).

I s-au facut examene paraclinice in perioada internarii (EKG, ecografie cardiaca), i s-a recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina. Se externeaza cu stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital, cu urmatoarele recomandari: - respectarea tratamentului medicamentos; - regim igieno-dietetic; - respectarea masurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a frigului, supraalimentatiei, cu reducerea aportului caloric si de grasimi animale, a stresului, repaos la pat, control periodic la medicul cardiolog.

82

CAZUL III

Pacienta Tofan Silvia, in varsta de 66 ani, din Bacau, de religie ortodoxa, are trei copii si este pensionara. In ziua de 06. 06. 2010 este internata la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, sectia Cardiologie, salon 308, FO 5472, cu urmatorul diagnostic: car diopat ie ischemica dur er oasa, angor  pr elungi t,  HT  A, manifestand urmatoarele simptome: durere retrosternala, precordiala, dispnee, palpitatii.  Ant ecedent e

per sonale

Bolnava mai sufera de spondiloza cervicala anchilozanta, inceput de cataracta, constipatie cronica. In urma cu 14 ani a suferit o colecistectomie, apendicectomie si histerectomie. Crizele de angina pectorala au aprut in urma cu 3 ani, fiind internata de 4 ori in sectia Cardiologie, cu simptomele descrise mai sus. Bolnava prezinta obezitate moderata, cu G = 83 kg, si T = 1,63m.  Ant ecedent e

her edo-colat er ale

Parintii bolnavei au suferit de angor pectoral, respectiv IMA. Sora mai mare a decedat in urma unei insuficiente renale acute (IRA) in urma cu 20 ani. Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta: -

nevoia de a respira;

-

nevoia de a se misca;

-

nevoia de a se odihni;

-

nevoia de a se alimenta.

83

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI TOFAN SILVIA, CU ANGINA PECTORALA, PE PERIOADA 06. 06. 2010 ± 11. 06. 2010 D

ATA

   0    1    0    2  .    6    0  .    6    0

D

IAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME

1. Disconfort  Asigurarea general produs de confortului prin criza anginoasa, combaterea manifestata prin durerii anginoase dureri retrosternale, intr-un timp cat precordiale, mai scurt. precordiale, Masurarea palpitatii, paloare. functiilor vitale.

Psihoterapie ± am asigurat pacientei o pozitie antalgica, i-am administrat O2.

2. Stare der  Pacienta sa  Am invatat pacienta disconfort cauzata prezinte valori sa aiba un regim de HTA, manifestat tensionale in limite alimentar hiposodat, prin cefalee, vertij, normale in timp hipocaloric, astenie. scurt. hipolipidic. Am administrat lichide fractionat pentru a diminua TA. 3. Modificarea starii Combaterea starii de anxietate. generale datorita anxietatii.

EVA LUARE ELEGATE

D

 Am administrat la Durerea a indicatia medicului: diminuat in glucoza 10% PEV intensitate, dar  500 ml, HSHC 150 persista. mg, Miofilin 1 fiola 10 TA = 190/80 mm ml, Nitropector 2 Hg tb/zi, Nefrix 1 tb/zi, P = 84 b/min Verapamil 3 tb/zi, R = 28 r/min Diazepam 1 tb/zi. T = 36,7o C  Administrez antihipertensivela indicatia medicului: Enap 1 tb/zi Captopril 1 tb/zi

Psihoterapie ± explic pacientei importanta de a fi linistita si relaxata in ceea ce priveste evolutia bolii.

TA = 170/80 mm Hg Simptomele au diminuat, dar  persista.

Pacienta prezinta stare de liniste prin diminuarea anxietatii.

84

4. Modificarea constantelor  biologice.

   0    1    0    2  .    6    0  .    7    0

Recoltarea de  Am pregatit La indicatia produse biologice. materialele necesare medicului am recoltat recoltarii. Am pregatit sange pentru psihic si fizic hemoleucograma: pacienta, i-am glicemie, TGO, TGP, explicat necesitatea hematocrit, efectuarii recoltarilor, colesterol, creatinina, am anuntat-o sa nu acid uric si urina consume nimic pentru examen inainte de recoltare. sumar de urina.

1. Stare de Pacienta sa scada in greutate. disconfort produsa de obezitate, manifestata prin dispnee de effort, stare de oboseala.

Explic pacientei necesitatea unui regim alimentar, cu reducerea din alimentatie a dulciurilor  concentrate, fainoaselor, painii, proteinelor.

Rezultatele analizelor de laborator: glicemie 115mg/dl TGO 19U/l TGP 20U/l creatinina 0,8mg colesterol 210mg/dl acid

84

4. Modificarea constantelor  biologice.

   0    1    0    2  .    6    0  .    7    0

Recoltarea de  Am pregatit La indicatia produse biologice. materialele necesare medicului am recoltat recoltarii. Am pregatit sange pentru psihic si fizic hemoleucograma: pacienta, i-am glicemie, TGO, TGP, explicat necesitatea hematocrit, efectuarii recoltarilor, colesterol, creatinina, am anuntat-o sa nu acid uric si urina consume nimic pentru examen inainte de recoltare. sumar de urina.

1. Stare de Pacienta sa scada in greutate. disconfort produsa de obezitate, manifestata prin dispnee de effort, stare de oboseala.

2. Modificarea functiilor vitale.

Monitorizarea functiilor vitale.

Explic pacientei necesitatea unui regim alimentar, cu reducerea din alimentatie a dulciurilor  concentrate, fainoaselor, painii, proteinelor.

Rezultatele analizelor de laborator: glicemie 115mg/dl TGO 19U/l TGP 20U/l creatinina 0,8mg colesterol 210mg/dl acid uric 4,5mg/dl examen sumar  de urina normal

 Am masurat functiile vitale.

TA = 170/80 mm Hg P = 80 b/min R = 27 r/min T = 36,70 C

85

3. Disconfort Pacienta sa respirator cauzat de prezinte respiratie durere precordiala, imbunatatita in decurs de 24h. manifestat prin dispnee.

1. Inadaptarea pacientei la conditiile de spitalizare, datorita schimbarii mediului familiar.

 Asigurarea unui climat corespunzator.

2. Perturbarea somnului nocturn

Pacienta sa prezinte un somn

Invat pacienta sa ocupe o pozitie semisezand pentru a favoriza respiratia.

 Administrez la indicatia medicului O2.

Pacienta s-a adaptat cu usurinta conditiilor de spitalizare.

 Am asigurat un climat corespunzator, cu salon aerisit, pat confortabil, cu lenjerie curata. I-am facut cunostinta cu pacientele di salon, i-am explicat regulile de ordine interioara ce trebuiesc respectate pe tot parcursul spitalizarii.

Stabilesc impreuna cu pacienta un

R = 25 r/min In primele 24h respiratia se mentine superficiala, este dificila, tahipneica. EKG  ± ritm sinusal tahicardic, EKG normal.

 Am administrat la indicatia medicului 1

Pacienta prezinta un

85

3. Disconfort Pacienta sa respirator cauzat de prezinte respiratie durere precordiala, imbunatatita in decurs de 24h. manifestat prin dispnee.

1. Inadaptarea pacientei la conditiile de spitalizare, datorita schimbarii mediului familiar. 2. Perturbarea somnului nocturn cauzat de durere, manifestat prin insomnie.

 Asigurarea unui climat corespunzator.

Pacienta sa prezinte un somn linistit.

Invat pacienta sa ocupe o pozitie semisezand pentru a favoriza respiratia.

 Administrez la indicatia medicului O2.

Pacienta s-a adaptat cu usurinta conditiilor de spitalizare.

 Am asigurat un climat corespunzator, cu salon aerisit, pat confortabil, cu lenjerie curata. I-am facut cunostinta cu pacientele di salon, i-am explicat regulile de ordine interioara ce trebuiesc respectate pe tot parcursul spitalizarii.

Stabilesc impreuna cu pacienta un program de somn.

R = 25 r/min In primele 24h respiratia se mentine superficiala, este dificila, tahipneica. EKG  ± ritm sinusal tahicardic, EKG normal.

 Am administrat la indicatia medicului 1 tb Diazepam seara, inainte de culcare.

Pacienta prezinta un somn linistit.

3. Alterarea  Asigurarea unei I-am masurat functiile  Am administrat la TA = 180/80 mm functiilor respiratorii respiratii normale. vitale, am asezat indicatia medicului 1 Hg fiola Miofilin + O2. manifestate prin pacienta intr-o pozitie P = 85 b/min dispnee. pentru a-I favoriza R 28 r/min respiratia (ortopnee). Pacienta respira

86

mai usor, dispneea se diminueaza.    0    1    0    2  .    6    0  .    9    0

1. Insomnie datorita Pacienta sa durerii precordiale. prezinte un somn odihnitor.

Stabilesc un program de odihna impreuna cu pacienta.

La indicatia medicului administrez 1 tb Diazepam inainte de culcare.

Pacienta prezinta un somn odihnitor.

2. Anxietate produsa de necunoasterea prognosticului, manifestat prin ingrijorare.

Pacienta sa cunoasca evolutia bolii.

Explic pacientei evolutia si complicatiile bolii.

Pacienta prezinta stare de liniste, este mai putin anxioasa.

3. Postura inadecvata din cauza durerii acute.

 Asigurarea unei posturi adecvate cu diminuarea durerii.

 Am ajutat pacienta sa-si gaseasca o pozitie antalgica.

Durerea a diminuat in intensitate.

86

mai usor, dispneea se diminueaza.    0    1    0    2  .    6    0  .    9    0

1. Insomnie datorita Pacienta sa durerii precordiale. prezinte un somn odihnitor.

Stabilesc un program de odihna impreuna cu pacienta.

La indicatia medicului administrez 1 tb Diazepam inainte de culcare.

Pacienta prezinta un somn odihnitor.

2. Anxietate produsa de necunoasterea prognosticului, manifestat prin ingrijorare.

Pacienta sa cunoasca evolutia bolii.

Explic pacientei evolutia si complicatiile bolii.

Pacienta prezinta stare de liniste, este mai putin anxioasa.

3. Postura inadecvata din cauza durerii acute.

 Asigurarea unei posturi adecvate cu diminuarea durerii.

 Am ajutat pacienta sa-si gaseasca o pozitie antalgica.

Durerea a diminuat in intensitate.

87

   0    1    0    2  .    6    0  .    0    1

   0    1

1. Alimentatie Sa-si recastige Psihoterapie ± i-am insuficienta din apetitul treptat. explicat pacientei cat cauza bolii, Diminuarea de importanta este manifestata prin senzatiei de alimentatia in cazul bolii sale. inapetenta, greata, greata si varsaturi. varsaturi.

La indicatia  Alimentatie fara medicului am senzatie de administrat greata, varsaturi. Obiectiv realizat. urmatoarea medicatie, in raport cu orarul meselor: -antiemetice inainte de masa (1 tb Metoclopramid); -fermenti digestivi in timpul mesei (Triferment).

2. Cunostinte insuficiente despre obiceiuri daunatoare.

Pacienta sa cunoasca obiceiurile alimentare.

Invat pacienta sa se alimenteze corespunzator, pentru a preveni unele complicatii.

Bolnava a inteles informatiile care i-au fost aduse la cunostinta.

1. Alterarea starii de confort cauzat

Linistirea bolnavei prin explicarea

Informez pacienta asupra orarului cu

Starea de disconfort a

87

   0    1    0    2  .    6    0  .    0    1

   0    1    0    2  .    6    0  .    1    1

1. Alimentatie Sa-si recastige Psihoterapie ± i-am insuficienta din apetitul treptat. explicat pacientei cat cauza bolii, Diminuarea de importanta este manifestata prin senzatiei de alimentatia in cazul bolii sale. inapetenta, greata, greata si varsaturi. varsaturi.

La indicatia  Alimentatie fara medicului am senzatie de administrat greata, varsaturi. Obiectiv realizat. urmatoarea medicatie, in raport cu orarul meselor: -antiemetice inainte de masa (1 tb Metoclopramid); -fermenti digestivi in timpul mesei (Triferment).

2. Cunostinte insuficiente despre obiceiuri daunatoare.

Pacienta sa cunoasca obiceiurile alimentare.

Invat pacienta sa se alimenteze corespunzator, pentru a preveni unele complicatii.

Bolnava a inteles informatiile care i-au fost aduse la cunostinta.

1. Alterarea starii de confort cauzat de necunoasterea regimului medicamentos dupa externare.

Linistirea bolnavei prin explicarea tratamentului la domiciliu.

Informez pacienta asupra orarului cu privire la tratamentul prescris de medic.

Starea de disconfort a diminuat, dat inca persista, pacienta a inteles ceea ce I s-a explicat.

2. Externarea pacientei.

Explicarea tratamentului medicamentos si alimentar la

i-am explicat orarul medicatiei: -Nitropector 3 tb/zi; -Nitroglicerina 1 tb/zi

Pacienta a inteles importanta medicatiei si a

88

domiciliu. I-am la nevoie; intocmit biletul de -Aspacardin 1 tb/zi. externare.  Am informat-o asupra alimentatiei, cu evitarea oricarui factor determinant.

alimentatiei.

88

domiciliu. I-am la nevoie; intocmit biletul de -Aspacardin 1 tb/zi. externare.  Am informat-o asupra alimentatiei, cu evitarea oricarui factor determinant.

alimentatiei.

89

EVALUARE FINALA Pacienta Tofan Silvia, in varsta de 66 ani, a fost internata in sectia Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pe perioada 06. 06. 2010 ± 11. 06. 2010, cu urmatorul diagnostic: Car diopat ie ischemica dur er oasa, angor  pr elungi t , HT  A, cu urmatoarele manifestari: durere precordiala, retrosternala severa, dispnee, cefalee, palpitatii, paloare. In timpul spitalizarii a urma tratament medicamentos conform schemei prescrise de medic, cu urmatoarele medicamente: -

antiemetice (Metoclopramid 1 tb/zi);

-

antiaritmice (Propanolol 1 tb/zi);

-

sedative (Diazepam 1 tb seara la culcare);

89

EVALUARE FINALA Pacienta Tofan Silvia, in varsta de 66 ani, a fost internata in sectia Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pe perioada 06. 06. 2010 ± 11. 06. 2010, cu urmatorul diagnostic: Car diopat ie ischemica dur er oasa, angor  pr elungi t , HT  A, cu urmatoarele manifestari: durere precordiala, retrosternala severa, dispnee, cefalee, palpitatii, paloare. In timpul spitalizarii a urma tratament medicamentos conform schemei prescrise de medic, cu urmatoarele medicamente: -

antiemetice (Metoclopramid 1 tb/zi);

-

antiaritmice (Propanolol 1 tb/zi);

-

sedative (Diazepam 1 tb seara la culcare);

-

bronhodilatatoare ( 1 fiola Miofilin 10 ml);

-

anticoagulante (Clexane 0,8 UI).

 A beneficiat de examene paraclinice in aceasta perioada (EKG, ecografie cardiaca), I s-a recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina. Se externeaza cu stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital, cu urmatoarele recomandari: -

respectarea tratamentului medicamentos;

-

regim igieno-dietetic;

-

control periodic la medicul cardiolog.