ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ „SF. VASILE CEL MARE” PLOIEŞTI
LUCRARE DE DIPLOMĂ
COORDONATOR: PROF. PANĂ MAGDALENA ABSOLVENT: SUDITU CIPRIAN CONSTANTIN
- 2007 -
PLANUL LUCRĂRII ÎNGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENŢILOR CU ANGINĂ PECTORALĂ CAPITOLUL I l.1 Noţiuni de anatomie şi fiziologie I.2 Definiţie. Etiologie. Clasificare. I.3 I.3 Eval Evalua uare reaa un unor or semn semne, e, simp simpto tome me,, prob proble leme me ale ale paci pacien enţi ţilo lorr cu angină pectorală I.4 Participarea asistentei medicale la acte de investigaţii I.5 Participarea asistentei medicale la intervenţii autonome şi delegate I.6 Evaluare (evoluţie, complicaţii, prognostic) I.7 Educaţie pentru sănătate I.8 Măsuri de securitate a muncii în domeniul sanitar CAPITOLUL II Plan de îngrijire al pacientului cu angină pectorală II.1 Culegerea datelor II.2 Analiza şi interpretarea datelor II.3 Planificarea îngrijirilor II.4 Aplicarea îngrijirilor II.5 Externarea bolnavului CAPITOLUL III – EVALUARE FINALĂ CAPITOLUL IV – ANEXE. BIBLIOGRAFIE
PLANUL LUCRĂRII ÎNGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENŢILOR CU ANGINĂ PECTORALĂ CAPITOLUL I l.1 Noţiuni de anatomie şi fiziologie I.2 Definiţie. Etiologie. Clasificare. I.3 I.3 Eval Evalua uare reaa un unor or semn semne, e, simp simpto tome me,, prob proble leme me ale ale paci pacien enţi ţilo lorr cu angină pectorală I.4 Participarea asistentei medicale la acte de investigaţii I.5 Participarea asistentei medicale la intervenţii autonome şi delegate I.6 Evaluare (evoluţie, complicaţii, prognostic) I.7 Educaţie pentru sănătate I.8 Măsuri de securitate a muncii în domeniul sanitar CAPITOLUL II Plan de îngrijire al pacientului cu angină pectorală II.1 Culegerea datelor II.2 Analiza şi interpretarea datelor II.3 Planificarea îngrijirilor II.4 Aplicarea îngrijirilor II.5 Externarea bolnavului CAPITOLUL III – EVALUARE FINALĂ CAPITOLUL IV – ANEXE. BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I ÎNGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENŢILOR CU ANGINĂ PECTORALĂ (DE EFORT)
I.1. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR NOŢIUNI DE ANATOMIE Sistemul cardiovascular este alcătuit din inimă şi reţeaua de vase sanguine şi limfatice. Inima este un organ cavitar, unic, situat în mediastris (regiunea mediană a toracelui), orientat cu vârful la stânga, în jos şi înainte şi cu baza în sus, la dreapta şi înapoi. Are o greutate de aproximativ 340 g la bărbaţi şi ceva mai puţin la femei. Din punct de vedere anatomic, fiziologic şi patologic, se deosebesc o inimă (cord) stângă şi o inimă dreaptă. Inima stângă este alcătuită din atriul şi ventriculul stâng, separate prin orificiul atrioventricular. Atriul stâng primeşte sânge arterial, care vine din plămân, prin cele patru vene pulmonare. Orificiul atrio-ventricular stâng sau mitral este prevăzut cu două valve care îl închid în timpul sistolei şi îl lasă deschis în timpul diastolei. Ventriculul stâng primeşte în diastolă sângele care vine din atriul stâng, iar în sistolă îl evacuează în artera aortă prin orificiul aortic, prevăzut cu trei valve de aspect semilunar (valvula sigmoidă aortică). Inima dreaptă este alcătuită din atriul şi ventriculul drept, separate prin orificiul atrioventricular drept. Atriul drept primeşte sânge venos din marea circulaţie prin orificiile venei cave superioare şi ale venei cave inferioare. Orificiul atrio-ventricular drept sau orificiul tricuspid este prevăzut cu trei valve, care închid orificiul în sistolă şi îl deschid în diastolă. Ventriculul drept primeşte sângele din atriul drept în timpul diastolei şi îl evacuează în artera pulmonară prin orificiul pulmonar prevăzut – ca şi orificiul aortic – cu trei valve de aspect semilunar. Inima dreaptă este motorul micii circulaţii. Există deci o mare circulaţie sau circulaţie sistemică şi o mică circulaţie sau circulaţie pulmonară . Pereţii atriilor şi ai ventriculilor se contractă ritmic: mai întâi cele două atrii, apoi cei doi ventriculi, sincron, expulzând aceeaşi cantitate de sânge pe care o primesc. Atriul drept primeşte sângele venos din întreg organismul prin venele cave şi îl împinge în ventriculul drept, de unde, prin arterele pulmonare,
ajunge în atriul stâng, de unde trece în ventriculul stâng şi de aici – prin artera aortă – este distribuit în toate ţesuturile şi organele. Structura histologică a inimii Inima este alcătuită din trei straturi concentrice: endocard, miocard (muşchiul inimii) şi epicard. La exterior este învelită de o membrană numită pericard. Endocardul sau tunica internă căptuşeşte interiorul inimii, iar pliurile sale formează aparatele valvulare. Miocardul sau muşchiul cardiac este tunica mijlocie, fiind alcătuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractic şi din ţesutul specific sau excitoconductor. Miocardul contractic are o grosime diferită în cei doi ventriculi. Astfel, ventriculul stâng, cu rolul de a propulsa sângele în tot organismul, are un perete mult mai gros decât cel drept, care împinge sângele numai spre cei doi plămâni. Atriile au un perete mult mai subţire decât al ventriculilor. Ţesutul specific este constituit dintr-un muşchi cu aspect embrionar, foaarte bogat în celule nervoase şi cuprinde: - nodul sino-atrial Keith-Flack, situat în peretele atriului drept, aproape de orificiul de vărsare al venei cave superioare; - sistemul de conducere atrio-ventricular, alcătuit din nodul atrio-ventricular Aschoff – Tanara, situat în partea postero- inferioară a septului interatrial şi fasciculul His, care ia naştere din nodul Aschoff-Tanara, coboară în peretele interventricular şi se împarte în două ramuri (dreaptă şi stângă), care se termină prin reţeaua anastomatică Purkinje în miocardul ventricular. Epicardul este o membrană conjunctivă subţire ce acoperă suprafaţa cardiacă şi constituie foiţa viscerală a pericardului. Pericardul este tunica externă a inimii – o seroasă care cuprinde, ca şi pleura, două foi: una viscerală, care acoperă miocardul, şi alta parietală, care vine în contact cu organele din vecinătate. Între cele două foi se află cavitatea pericardică cu o lamă subţire de lichid pericardic. Vascularizaţia inimii este realizată prin cele două artere coronare (artera coronară dreaptă şi cele două ramuri ale arterei coronare stângi). Arterele coronare aprovizionează miocardul cu oxigen şi nutrimentele necesare. Venele coronare urmează traiectul arterelor şi se varsă în sinusul coronar, care se deschide în atriul drept. •
•
•
Inervaţia inimii se face prin firişoare nervoase primite de la sistemul simpatic şi parasimpatic. Noţiuni de fiziologie Revoluţia cardiacă: trecerea sângelui din atrii în ventriculi şi apoi în arborele vascular împreună cu fenomenele care determină şi însoţesc această deplasare de sânge, poartă numele de revoluţie cardiacă. Revoluţia cardiacă durează 0,8 secunde şi cuprinde: contracţia atriilor sau sistola atrială, care durează 0,1 secunde; contracţia ventriculilor sau sistola ventriculară, care durează 0,3 secunde, relaxarea (repausul) întregii inimi sau diastola generală, care durează circa 0,4 secunde. Inima este o pompă aspiratoare-respingătoare, circulaţia sângelui fiind posibilă datorită contracţiilor ei ritmice. Revoluţia cardiacă începe cu umplerea atriilor în timpul diastolei atriale, sângele venos din venele cave pătrunzând în atriul drept, iar sângele din venele pulmonare, în cel stâng. Pătrunderea sângelui destinde pereţii relaxaţi ai atriilor până la a anumită limită când începe contracţia atrială, deci sistola atrială, care evacuează tot sângele atrial în ventriculi. Acumularea sângelui în ventriculi duce la creşterea presiunii intraventriculare şi începerea sistolei ventriculare (contracţia ventriculilor). În timpul sistolei ventriculare, datorită presiunii ridicate din ventriculi, care depăşeşte presiunea din artera pulmonară şi aortă, se închid valvele atrioventriculare şi se deschid valvele sigmoide. După expulzarea sângelui din ventriculi, pereţii acestora se relaxează şi începe diastola ventriculară când, datorită presiunii scăzute din ventriculi, se închid valvele sigmoide şi se deschid cele atrioventriculare. La începutul diastolei ventriculare sângele e aspirat din atrii de către ventriculi. La sfârşitul diastolei ventriculare, contracţia atrială (sistola atrială) contribuie la vărsarea în ventriculi a restului de sânge din atrii. Rezultă că, în timpul revoluţiei cardiace, atriile şi ventriculii prezintă sistole (contracţii) şi diastole (relaxări) succesive, care se efectuează în acelaşi timp în cavităţile drepte şi cele stângi. Diastola generală, adică relaxarea întregii inimi, se suprapune pe diastola ventriculară, dar durează mai puţin decât aceasta, din cauza sistolei atriale care începe în ultima perioadă a diastolei ventriculare. La individul normal au loc 70-80 de revoluţii cardiace pe minut, care reprezintă de fapt bătăile inimii. Contracţiile cardiace sunt sub dependenţa a două mecanisme reglatoare – unul intracardiac, altul extracardiac. Mecanismul intracardiac este datorat ţesutului specific. Se ştie că proprietăţile miocardului sunt:
- automatismul, adică posibilitatea de a-şi crea singur stimuli excitatori; - excitabilitatea, care este o proprietate generală a materiei vii; - conductibilitatea, proprietatea de a conduce stimulul; - contractilitatea, proprietatea de a răspunde la excitaţie prin contracţie. Automatismul şi conductibilitatea se datorează ţesutului specific şi explică activitatea ritmică, regulată, a inimii. Frecvenţa bătăilor cardiace (70-80 / min) este realizată de nodul Keith şi Flack, denumit şi nodul sinusal, care emite stimuli cu această frecvenţă. De aceea ritmul cardiac normal se mai cheamă şi ritm sinusal. Mecanismul extracardiac este datorat sistemului nervos simpatic şi parasimpatic. Simpaticul (adrenalina, efedrina şi toate substanţele simpatomimetice) accelerează ritmul cardiac, iar parasimpaticul îl răreşte.
Vasele sanguine Sistemul vascular este alcătuit dintr-un segment arterial, unul venos şi altul limfatic. Arterele au rolul de a conduce sângele de la inimă la ţesuturi, în timp ce venele transportă sângele pe drumul de întoarcere. Principala cavitate a inimii, ventriculul stâng, expulzează sângele în principala arteră din organism – aorta. Primele ramuri ale aortei se desprind din ea imediat ce părăseşte inima. Ele sunt arterele coronare, ce asigură aportul de sânge la inimă. Aproape imediat după desprinderea din aortă, artera coronară stângă dă naştere la două ramuri. De aceea, de fapt, există trei artere coronare: cea dreaptă şi cele două ramuri ale arterei coronare stângi. Traiectul lor acoperă aproape toată suprafaţa inimii, asigurând aportul de sânge la fiecare zonă. Restul arterelor transportă sângele la toate celelalte părţi ale organismului, dând naştere, mai întâi unor ramuri denumite arteriole şi, în final capilarelor. Pereţii arterelor sunt mai groşi decât ai venelor şi sunt formaţi dintr-o tunică internă (intimă), alcătuită din celule endoteliale; o tunică medie, formată din fibre musculo-elastice dispuse circular; o tunică externă, alcătuită din fibre conjunctive şi elastice. Datorită structurii lor elastice, aorta şi vasele mari înmagazinează o parte din energia dezvoltată de cord în sistolă şi o restituie în diastolă,
transformând undele de sânge trimise de cord intermitent, într-o curgere continuă. Sângele circulă în vase în virtutea legilor hidrodinamicii. Pentru a asigura circulaţia, pompa cardiacă trebuie să învingă rezistenţa vasculară, deci să funcţioneze ca o pompă cu presiune. Aşadar, pentru circulaţie, presiunea este factorul principal. Ea este rezultatul unui factor central – forţa de contracţie a cordului – şi a unui factor periferic- rezistenţa vasculară. Circulaţia în vene are loc ca o consecinţă a circulaţiei sângelui în artere şi capilare. Acţiunea de pompă a inimii este suficientă pentru a asigura întoarcerea sângelui.
I.2. DEFINIŢIE. ETIOLOGIE. CLASIFICARE DEFINIŢIE: Angina pectorală de efort este o formă clinică a cardiopatiei ischemice, caracterizată prin crize dureroase paroxistice, cu sediu retrosternal, care apar la efort sau la emoţii, durează câteva minute şi dispar la încetarea cauzelor sau la administrarea unor compuşi nitrici (nitroglicerină, nitrit de amil). Descrierea anginei pectorale a fost făcută magistral în 1768 de W. Heberden şi la descrierea clasică, clinică, puţine lucruri s-au adăugat până în prezent. În schimb, după introducerea coronarografiei şi apoi a metodelor neinvazive de explorare a ischemiei, după apariţia şi perfecţionarea metodelor de revascularizare coronară, cunoştinţele noastre asupra anginei pectorale s-au îmbogăţit enorm. Există mai multe tipuri clinice şi fiziopatologice de angină pectorală. Forma clasică de angină pectorală – zisă de efort – este denumită şi angină pectorală cronică stabilă sau pur şi simplu angină pectorală. La aceasta s-au adăugat angina instabilă, angina variantă (Prinzmetal sau vasospastică) angina microvasculară; toate au în comun episoade de ischemie miocardică însoţite de dureri şi eventual de disfuncţie miocardică. ETIOLOGIE: Principala cauză a anginei pectorale (90-95 %) este ateroscleroza coronariană, care se manifestă sub formă de stenozări sau obliterări coronariene şi
zone de necroză şi fibroză miocardică difuză. Valvulopatiile aortice, anemia, tahicardiile paroxistice, hipertiroidismul, reprezintă cauze mult mai rare. Angina pectorală este expresia unei insuficienţe coronariene acute, datorită dezechilibrului brusc, apărut la efort, între nevoile miocardului (mai ales în O2) şi posibilităţile arterelor coronare. În mod normal, circulaţia coronariană se adaptează necesităţilor miocardului, putând creşte la efort de 8-10 ori. Angina pectorală apare pe fondul unei insuficienţe coronariene cronice datorită coronarelor stenozate. Condiţiile declanşatoare – efort, emoţii – impun miocardului un efort suplimentar, deci necesităţi suplimentare de O 2, dar circulaţia coronariană cu leziuni de ateroscleroză este incapabilă să-şi mărească debitul. Apare astfel o ischemie miocardică acută, o insuficienţă coronariană acută, cu acumularea unor produse de catabolism (acid lactic, piruvic) care excită terminaţiile nervoase locale şi produc impulsul dureros (criza de angină).
CLASIFICARE: Există o multitudine de forme clinice de angină, în raport cu circumstanţele de apariţie, frecvenţă, evoluţie (pe termen scurt sau mediu) sau alte criterii; semnificaţia formelor clinice este diferită, în raport cu severitatea ischemiei miocardice, a căror expresie este: - angina pectorală cronică stabilă se caracterizează prin episoade tranzitorii de dureri, în special de efort sau în alte condiţii care cresc consumul de oxigen (emoţii, frig, prânzuri bogate); accesele anginoase au istoric vechi şi sunt relativ stereotipe; - angina „de novo” este o angină de efort sau repaus, cu debut sub o lună, dar cel mai frecvent sub 2 săptămâni; ea precede adesea un IMA; - angina agravată este forma de angină pectorală care şi-a modificat în ultimele zile sau săptămâni caracterele sale; accesele dureroase sunt mai frecvente şi/sau mai intense, apar şi în repaus, răspund mai greu la nitraţi; - angina nocturnă apare predominant sau exclusiv noaptea; - angina de repaus este, aşa cum arată şi numele, tipul de angină la care durerile apar în repaus, în afara unor condiţii care cresc consumul miocardic de oxigen; accesele dureroase sunt mai prelungite, eventual mai intense şi răspunsul la nitroglicerină mai puţin net. Angina de repaus poate urma unei perioade lungi de angină cronică stabilă, sau este o angină cu debut recent. Angina de repaus are adesea semnificaţia unei ateroscleroze extensive, cu boală trivasculară;
- angina precoce postinfarct este angina cu apariţie în primele 14 zile de la debutul IMA; semnificaţia sa este relativ severă, întrucât poate fi expresia unei ischemii la distanţă, prin compromiterea circulaţiei colaterale sau a unei vasomotricităţi excesive în zona plăcii de aterom iniţial fisurate. Ea trebuie deosebită de angina tardivă sau reziduală post IM, care apare la câteva săptămâni sau luni după un IMA şi ale cărei caractere o apropie de angina cronică stabilă. Angina postinfarct este mai frecventă după IMA – non Q; - angina Prinzmetal sau angina variantă este o formă de angină pectorală, de obicei de repaus, mai intensă şi mai prelungită şi care se însoţeşte de supradenivelarea segmentului ST, modificarea electrică dispărând odată cu încetarea accesului dureros. Ea semnifică o ischemie transmurală importantă, produsă prin spasmul unei coronare epicardice; - angina „intratabilă”, termen rar utilizat, se referă la o angină pectorală cronică, cu accese dureroase frecvente, nelegate de condiţii speciale de provocare şi care răspund greu sau deloc la medicaţia antiischemică combinată. O parte din aceşti pacienţi au o boală multivasculară severă, care nu răspunde la tratamentul farmacologic antiischemic şi necesită explorare coronarografică şi o metodă de revascularizare; - angina atipică este un termen imprecis, care defineşte posibile dureri anginoase, ale căror caractere principale sunt diferite de angina tipică, mai ales în ceea ce priveşte localizarea, caracterul senzaţiei dureroase, circumstanţele de apariţie şi răspunsul la nitraţi; - angina instabilă reuneşte mai multe forme clinice de angină (angina de novo, angina agravată, angina de repaus, angina precoce postinfarct) care au în comun o ischemie miocardică severă, urmare a unei plăci de aterom fisurate şi incomplet trombozate şi care poate evolua în scurt timp (zile sau mai rar 2-3 săptămâni) către IMA. Clasificarea funcţională a anginei pectorale Se foloseşte în practică şi cu scop didactic, o clasificare canadiană, care gradează angina după severitatea sa: Clasa I Activitatea tipică obişnuită nu produce angină; aceasta poate apărea la efort intens, rapid şi prelungit. Clasa II Angina apare la urcatul scărilor rapid sau la mers rapid. Există o uşoară limitare a activităţii obişnuite. Clasa III Angina apare la efortul de mers obişnuit sau la urcatul scărilor în condiţii normale. Există o limitare marcată a activităţii fizice comune. Clasa IV Angina poate fi prezentă şi în repaus; nu se poate efectua vreo activitate fizică, fără ca aceasta să producă angină.
Pentru o mai precisă încadrare în cele 4 clase de angină, unii autori folosesc toleranţa la efort, exprimată în MET S; pentru clasa I toleranţa este de 7-8 METS (sau mai mulţi), pentru clasa II 5-6 MET S, pentru clasa III 3-4 METS, iar pentru clasa IV 1-2 MET S. Marea diversitate a aspectelor clinice ale anginei pectorale face ca orice clasificare să aibă o valoare limitată pentru că trecerea unui pacient anginos dintr-o clasă în alta este foarte frecventă.
I.3. EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENŢILOR CU ANGINĂ PECTORALĂ Simptomul principal al anginei pectorale este durerea, care are caracter constrictiv, „ca o gheară, arsură, sufocare” şi este însoţită uneori de anxietate (sentiment de teamă, teamă de moarte iminentă) este variabilă – de la jenă sau disconfort la dureri atroce. Sediul este reprezentat de regiunea retrosternală mijlocie şi inferioară şi de regiunea precordială, pe care bolnavii o arată cu una sau ambele palme. Iradiază în umărul şi membrul toracic stâng, de-a lungul marginii interne, până la ultimele două degete, uneori către mâna dreaptă sau bilateral, spre gât, mandibulă, arcada dentară, omoplat. Iradierile nu sunt obligatorii. Importante sunt iradierile în regiunea cervicală anterioară şi mandibulară sau în ambele membre superioare, durata este de 1-3’, rar 10-15’, iar frecvenţa crizelor este variabilă. Durerea apare în anumite condiţii: abuz de tutun, crize tahicardice, efort fizic, de obicei la mers, emoţii, mese copioase, frig sau vânt Cedează prompt la repaus şi administrarea de Nitroglicerină (1-2’, rar 3’, test de diferenţiere). Criza dureroasă este însoţită uneori de palpitaţii, transpiraţie, paloare, lipotimie, lipsă de aer, eructaţii. •
Forme clinice: angorul spontan, adeseori de repaus sau nocturn, cu crize tipice, dar fără factor declanşator, se datorează unei crize tahicardice, hipertensive, unei intricări coronaro-digestive, stări psiho-nevrotice sau anunţă un infarct;
angorul de decubit, însoţeşte fenomenele insuficienţei acute a ventriculului stâng şi apare tot în condiţii de creştere a muncii inimii (contact cu aşternutul rece, tahicardii, hipertiroidism); angorul intricat, cu modalităţi atipice de desfăşurare, iradiere, durată, aspect al durerii, se datorează intervenţiei unei alte afecţiuni dureroase viscerale (litiază biliară, ulcer, hernie hiatală, spondiloză, periartrită scapulohumerală); angorul cu dureri atipice sau stare de rău anginoasă – prima criză de angor corespunde frecvent unui infarct miocardic prin tromboză şi trebuie tratată cu 7-10 zile repaus, analgetice, coronarodilatatoare şi anticoagulante. Accentuarea duratei şi frecvenţa angorului anunţă, de obicei, un infarct miocardic. •
•
•
PROBLEMELE PACIENŢILOR CU ANGINĂ PROBLEME ACTUALE 1. Respiraţie inadecvată 2. Alimentaţie inadecvată, deficit 3. Dificultate de a se mişca 4. Circulaţie inadecvată 5. Dificultate de a dormi şi a se odihni 6. Dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca 7. Dificultate de a se îngriji singur (autoîngrijiri) 8. Anxietate 9. Vulnerabilitate faţă de pericole, risc de accident coronarian major 10. Perturbarea stării de sine 11. Comunicare inadecvată senzorial şi motor afectiv 12. Lipsa cunoaşterii suficiente despre boală, evoluţie, prognostic 13.Dificultate de a se realiza 14. Dificultate de a se recrea
I.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGAŢII EXAMENUL FIZIC Examenul fizic general poate fi strict normal sau poate furniza câteva elemente suplimentare extrem de utile, mai ales în cazul unor dureri toracice mai puţin tipice. Prezenţa arcului cornean şi a xantelasmei, mai ales la persoanele sub 50 de ani, sunt indicii de anomalii ale hipoproteinelor plasmatice. Rareori se pot întâlni xantoane care indică posibilitatea unei hipercolesterolemii familiale. Adesea, pacienţii anginoşi au manifestări clinice sau semne ale unei ateroscleroze extinse: clandicaţie intermitentă în istoric, sufluri pe arterele femurale sau iliace, absenţa pulsaţiilor arteriale în diverse regiuni ale membrelor inferioare; sufluri carotidiene sau istoric de accidente cerebrovasculare; asimetrie semnificativă a tensiunii arteriale la membrele superioare. În timpul accesului anginos, pacienţii pot fi imobilizaţi de durere, devin palizi, au transpiraţii şi un grad de anxietate, care dispar la încetarea durerii. EXAMENUL CARDIAC Examenul clinic cardiac al unui pacient cu angină poate fi strict normal, mai ales dacă examinarea se face în afara accesului dureros. El poate fi însă relativ concludent, pentru afecţiuni cardiovasculare variate care pot fi la originea durerii anginoase ca: valvulopatii aortice, cardiomiopatie hipertrofică, hipertensiune pulmonară primitivă sau mai rar HTA cu cardiopatie hipertensivă, stenoză mitrală. Examenul fizic poate indica elemente care sugerează o ischemie miocardică cronică, însoţită sau nu de disfuncţie miocardică: un grad de cardiomegalie stângă, impuls apical susţinut, zgomotul 2 dedublat paradoxal, zgomotul 3 sau 4 prezent, suflu sistolic apical prin fibroză papilară şi ischemie subendocardică, eventual prezenţa unei aritmii vechi. Semnele şi simptomele unei HTA cronice (esenţiale sau secundare) pot fi de asemenea prezente. Extrem de importantă este examinarea cardiovasculară în timpul accesului dureros. De regulă frecvenţa cardiacă este crescută (faţă de ritmul de bază) şi adesea precede accesul anginos. Ritmul cardiac rămâne regulat, tahicardic sau pot apărea aritmii în timpul durerii (extrasistole ventriculare de diverse tipuri) sau mai rare bradicardii prin incompetenţă cronotropă.
Zgomotul 1 poate avea o intensitate scăzută, iar zgomotul 2 poate fi perceput dedublat – tranzitor – reflectând asinergia VS şi disfuncţia ventriculară. Se pot asculta, de asemenea, zgomotul 4 – frecvent în boala coronară – care reflectă descreşterea complianţei VS şi creşterea presiunii telediastolice ventriculare; - galop protodiastolic, semn al disfuncţiei ventriculare stângi; - suflu sistolic apical, predominant mezo – sau telesistolic, secundar unei disfuncţii de muşchi papilari, de origine ischemică sau unei dilataţii de inel mitral în cazul unei cardiomegalii stângi. La peste 30 % din bolnavi, în timpul accesului anginos, valorile TA sistolice şi diastolice cresc, adesea foarte mult – uneori chiar la persoane cunoscute ca normotensive – expresie a stimulării simpatice; creşterea TA, ca şi tahicardia, preced adesea accesul anginos şi explică creşterea disproporţionată faţă de fluxul coronarian, a nevoilor miocardice de oxigen. Rareori TA scade în acces, sugerând o disfuncţie inotropă ischemică, semn de prognostic rezervat. EXPLORĂRI Explorarea paraclinică în angina pectorală are drept obiective: 1) confirmarea sau infirmarea existenţei ischemiei miocardice; 2) stabilirea mecanismelor determinând accesele ischemice; 3) aprecierea severităţii bolii şi eventual a efectului tratamentului medical sau chirurgical asupra evoluţiei acesteia. Pe scurt, explorarea urmăreşte obiectivarea ischemiei şi relaţiile sale cu simptomele pacientului şi obiectivarea bolii coronare. Se folosesc metode neinvazive – electrocardiografia de repaus şi eventual de efort, ecografia şi explorări radioizotopice – şi metode invazive – cateterismul cardiac cu ventriculografie şi coronarografia; ultimele sunt utilizate atunci când primele nu sunt concludente pentru diagnostic sau pentru stabilirea unor indicaţii de revascularizare miocardică. METODE NEINVAZIVE EXAMENUL ELECTROCARDIOGRAFIC Aproximativ 1/3 din pacienţii cu angină pectorală cronică stabilă au, în afara acceselor, un traseu ECG normal. Monitorizarea ECG ambulatorie (Holter) poate evidenţia însă modificări semnificative ale segmentului ST – traducând episoade ischemice silenţioase. Electrocardiograma de repaus este normală la aproximativ o pătrime din pacienţii cu angină pectorală. Alteori se constată modificări de
hipertrofie ventriculară stângă, sechele de infarct miocardic, modificări ale segmentului ST-T nespecifice şi tulburări de conducere . Electrocardiograma de efort este utilizată pe scară largă pentru documentarea ischemiei miocardice indusă de efortul fizic. Un test de efort pozitiv la 85 % din efortul pentru frecvenţă maximă creşte semnificativ probabilitatea bolii. La pacienţii incapabili de efort dinamic se poate utiliza pentru creşterea frecvenţei cardiace, electrostimularea atrială sau infuzia de Isoproterenol. Proba de efort nu este lipsită de riscuri şi complicaţii, mai ales dacă selecţia pacienţilor nu a fost potrivită. Contraindicaţii ale probei de efort - Contraindicaţii absolute: IMA sau modificări ECG recente de repaus Angină instabilă (activă) Aritmii cardiace semnificative Pericardită acută Endocardită Stenoză aortică severă Disfuncţie VS severă Embolism pulmonar acut sau infarct pulmonar Afecţiuni necardiace acute sau severe Handicap fizic sever - Contraindicaţii relative: HTA sistemică sau HTP semnificative Valvulopatii moderate sau boli miocardice fără disfuncţie ventriculară Cardiomiopatie hipertrofică Obstrucţie de trunchi coronar stâng sau echivalenţe Aritmii mai puţin semnificative Tulburări psihice semnificative Boli cardiace mai puţin severe • • • • • • • • • •
• •
• • • • •
Printre complicaţiile cardiace secundare probei de efort, avem: IMA, Bradiaritmii, moarte subită, insuficienţă cardiacă congestivă, hipotensiune şi şoc cardiogen. Totuşi, proba de efort este un test diagnostic care conferă suficientă securitate când se efectuează după reguli ştiinţific stabilite şi se iau precauţiile adecvate.
EXAMENUL ECOCARDIOGRAFIC a căpătat în ultimii 10 ani, o extensie deosebită în exploatarea bolnavilor coronarieni, inclusiv a celor anginoşi. Ecocardiografie bidimensională (2 D), Eco-Doppler, Ecotransesofagiană (TEE), ecocardiografia de stres şi ecocardiografia intravasculară (intracoronară) sunt metode care pot folosite la diverse subgrupe de bolnavi coronarieni. Ecocardiografia, mai ales cea bidimensională, poate evidenţia unele modificări calitative ale funcţiei ventriculare stângi la coronarieni şi poate detecta tulburările de contractilitate regionale sau globale, anevrismul ventricular şi eventualele colecţii pericardice asociate. STIDIILE RADIOIZOTOPICE permit cu mare acurateţe să se evalueze ischemia miocardică, mai ales la pacienţii cu dureri toracice atipice şi care prezintă teste de efort negative sau echivoce. De asemenea, se utilizează pentru diagnosticul C.I. la cei cu ECG de repaus cu tulburări de conducere, modificări nespecifice de segment ST-T ori alte modificări produse de medicamente. EXAMENE BIOLOGICE În angina pectorală stabilă enzimele miocardice sunt normale. Anomalii metabolice lipidice (hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie) sau/şi ale glicemiei (diabet zaharat franc sau toleranţă scăzută la glucoză) se întâlnesc frecvent la persoanele cu CI, dureroasă sau nedureroasă. Importanţa examenelor biologice pentru diagnosticul anginei pectorale este neînsemnată, dar acestea au valoare pentru detectarea şi apoi tratamentul factorilor de risc metabolici, susceptibili de a accelera evoluţia aterosclerozei coronare. EXAMENUL RADIOLOGIC STANDARD Examenul radiologic cardiotoracic oferă date privind dimensiunile şi silueta inimii sau aortei toracice, precum şi elemente privind funcţia VS (staza venoasă pulmonară). Angina pectorală poate fi prezentă în condiţiile unui examen cardiotoracic normal sau modificat, în raport cu amploarea bolii coronariene sau a altor condiţii patologice asociate (HTA, valvulopatii). La aproximativ 40 % din bolnavii cu CI documentate angiografic, se pun în evidenţă calcificări coronare, în cazul examenului fluoroscopic cu amplificator de briantă. Sensibilitatea metodei este mică, dar peste 90 % din pacienţii cu calcificări coronare au stenoze coronariene critice şi boală ischemică. Calcificările coronare la tineri au o valoare diagnostică foarte
mare. Tomografia computerizată ultrarapidă este mai sensibilă decât examenul radioscopic în detectarea calcificărilor coronare. METODE INVAZIVE ARTERIOGRAFIA CORONARĂ reprezintă metoda cea mai bună pentru aprecierea extensiei şi severităţii bolii coronariene, mai ales când informaţiile sale sunt asociate cu cele furnizate de ventriculografia stângă. Informaţiile obţinute sunt indispensabile pentru aprecierea oportunităţii unei intervenţii de revascularizare miocardică (PTCA) sau (CABG) şi pentru evaluarea prognostică. Coronarografia selectivă presupune injectarea unei substanţe de contrast (3-10 ml) în fiecare din cele două coronare principale şi înregistrarea cineangiografică a imaginilor în mai multe proiecţii, pentru estimarea cât mai precisă a modificărilor anatomiei coronarelor epicardice. Metoda permite: stabilirea existenţei stenozelor coronare, localizarea şi numărul acestora, gradul stenozei, tipul stenozei (excentrice sau concentrice), lungimea stenozelor şi eventualele lor calcificări, starea circulaţiei colaterale şi a vaselor distale de stenoză, precum şi alte tipuri de modificări coronare (anevrisme coronare, punţi miocardice). La pacienţii cu angină pectorală stabilă coronarografia evidenţiază stenoze şi/sau trivasculare, incluzând stenoza trunchiului principal al arterei coronare stângi asociate sau nu cu tulburări de dinamică a ventriculului stâng. Riscul coronarografiei este mic în laboratoarele cu experienţă (mortalitate 0,2 %, IMA 0,25 %, embolizare 0,1 %, alte complicaţii neletale sub 1 %), dar este crescut la pacienţii cu stenoză critică de trunchi coronar stâng sau în caz de disfuncţie ventriculară severă.
I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE Tratamentul anginei pectorale cronice stabile şi a diferitelor sale forme clinice a suferit schimbări substanţiale în ultimii 20 de ani. La tratamentul medical-centrat, în principal, pe controlul durerii anginoase- s-au adăugat metode mai specifice de tratament al bolii coronare şi metode de revascularizare miocardică. Obiectivele tratamentului privesc: 1) suprimarea simptomelor clinice (durerea sau echivalenţe) şi reducerea semnelor obiective de ischemie miocardică (ECG); 2) prevenirea agravării bolii şi a sindroamelor coronariene acute; 3) oprirea evoluţiei bolii cauzale (ateroscleroza) sau regresia acesteia (dacă este posibil) şi creşterea speranţei de viaţă. Având în vedere relativa diversitate clinică şi fiziopatologică a bolii, tratamentul trebuie să ţină seama de: severitatea anginei, condiţiile de apariţie (repaus, efort, post IM) şi vechimea sa, de condiţiile fiziopatologice cele mai probabile de producere a ischemiei (obstrucţia coronară fixă, spasmul coronar, mecanisme asociate), de alte condiţii patologice prezente la pacientul anginos şi care pot modifica tactica terapeutică (HTA, diabet zaharat, boală pulmonară cronică obstructivă, alte determinări ale aterosclerozei). MĂSURI GENERALE Măsurile generale de tratament sunt esenţiale pentru bolnavul anginos, având în vedere caracterul cronic al afecţiunii: a) Informarea pacientului asupra: naturii afecţiunii sale, modalităţilor de influenţare favorabilă a evoluţiei prin tratament farmacologic şi general, recunoaşterii factorilor care agravează accesele anginoase şi eliminării acestora, a schimbărilor care trebuie operate în stilul de viaţă – inclusiv de activitate profesională sau în medicaţie – sunt numai o parte din informaţiile pe care trebuie să le obţină pacientul. b) Reducerea factorilor de risc ai aterosclerozei şi prevenţia secundară a CI reprezintă un capitol esenţial în tratamentul general al anginei şi al CI în general. Pentru fiecare pacient trebuie identificaţi factorii de risc modificabili şi corectaţi prin măsuri specifice. Întreruperea fumatului este obligatorie. Fumatul de ţigarete creşte MVO 2 cu aproximativ 10 %, descreşte
fluxul coronar prin stimulare alfa-adrenergică, descreşte eficienţa unor medicamente antianginoase (beta-blocante, blocante de calciu), creşte riscul pentru sindroame coronariene acute. HTA esenţială trebuie tratată corespunzător (dacă este posibil până la normalizarea valorilor presionale, dar fără accentuarea evenimentelor ischemice), excluzându-se medicamentele ca Hidralazina, care pot agrava accesele anginoase. Reducerea greutăţii corporale la valori de greutate ideală reprezintă de asemenea un obiectiv important. Dacă pacientul are diabet zaharat, acesta trebuie corect tratat şi echilibrat – sub toate componentele sale metabolice, evitându-se variaţiile insulinemiei care pot fi factori de agravare a ischemiei miocardice. La pacienţii cu hiperlipidemie, este de dorit să se facă o evaluare corectă a tipului de tulburare metabolică, mai ales dacă bolnavul anginos este sub 60 de ani. Tratamentul hipolipidemiei va include iniţial măsuri dietetice adecvate şi eventual adăugarea ulterior de medicamente hipolipimiante. Statinele s-au dovedit a avea o eficienţă foarte bună în scăderea LDLC şi creşterea HDL-C şi în reducerea cu peste 30 % a evenimentelor coronariene ulterioare. La bolnavii anginoşi, mai ales dacă au factori de risc asociaţi, valorile LDL-C plasmatice ar trebui aduse la valori de sub 100 mg / dl (2,6 mmol/ l). c) Modificarea stilului de viaţă şi a programului de activitate profesională şi socială a pacientului anginos, este tot atât de importantă ca unele măsuri de tratament medical. Pacientul trebuie să-şi stabilească pragul de efort sau condiţiile psihoemoţionale care produc angina şi să-şi adapteze activitatea în mod corespunzător. Dacă tipul de activitate profesională nu produce sau nu agravează angina şi dacă funcţia ventriculară este bună, pacienţii trebuie sfătuiţi să-şi continue activitatea, mai ales dacă aceasta se desfăşoară fără efort fizic important şi într-un mediu netensionat. Evitarea stresului emoţional, a contrarietăţilor şi a altor factori psihogeni care influenţează tonusul vegetativ, reprezintă recomandări curente. Tipul de alimentaţie trebuie adaptat nevoilor energetice şi aportul de grăsimi – în special vegetale – nu trebuie să depăşească 25 % din nevoile calorice totale. d) Exerciţiile fizice regulate, după evaluarea corespunzătoare prin teste de efort, produc modificări pozitive semnificative sub raport psihologic, metabolic şi al capacităţii de efort. Exerciţiile fizice trebuie să ocupe minim 30 minute / zi (ideal 1 oră), preferabil prin plimbări cu pas mai rapid,
gimnastică organizată sau chiar ciclism. La o persoană antrenată, ritmul cardiac de bază şi la efort este mai mic şi consumul miocardic de oxigen scade corespunzător; de asemenea, capacitatea de efort şi pragul de apariţie al ischemiei miocardice cresc.
TRATAMENTUL MEDICAL MEDICAŢIE ANTIANGINOASĂ 1) PREPARATE DE NITRAŢI ŞI NITRIŢI ÎN TRATAMENTUL ANGINEI PECTORALE MEDICAMENTUL DOZA DURATA DE ACŢIUNE 10-30 min Cu „acţiune scurtă” 0,5 mg Nitroglicerină sublingual Isosorbiddinitrat sublingual 2,5 – 5 mg 10 – 60 min Nitrit de amil - inhalaţie 0,1 – 0,3 ml 3 – 5 min •
1 – 2 cm ½ - 2 inches la 4 ore 1- 2 mg la 4 ore 10 – 25 mg la 24 ore 10 – 60 mg la 4-6 ore Isosorbiddinitrat sublingual 2,5 – 10 mg la 2 ore Pentacritroltetranitrat 40 mg la 6 – 8 ore Eritriltetranitrat 10 – 40 mg la 6-8 ore
Cu „acţiune lungă” Nitroglicerină unguent 2 % Nitroglicerină retard per os Nitroglicerină – retard transcutanată Isosorbiddinitrat per os •
3 – 6 ore 3 – 6 ore 24 ore 4 – 6 ore 1,5 – 2 ore 6 –8 ore 6 – 8 ore
2) PENTALONG – comprimate a 20 mg; se administrează două comprimate dimineaţa, 1-2 înainte de culcare. 3) ISODRIL – capsule a 10 mg şi 20 mg 4) ANTAGONIŞTII CALCIULUI: - CORINFAR (NIFEDIPIN) drajeuri a 10 mg - ISOPTIN (VERAPAMIL) tablete a 40 mg şi 80 mg 5) BETA-BLOCANTE : - PROPANOLOL – tablete a 10 mg sau 40 mg, de 2-3 ori / zi - INDERAL, TENORMIN, TRASICOR, STRESSON 6) CORONARO – DILATATOARE: -DIPIRIDAMOL (PERSANTIN) – drajeuri a 25 mg şi 75 mg, se administrează de 3-6 ori, 75 mg / zi sau i.v. de 1-2 ori, 40 mg/zi - MIOFILIN: i.v., 1-2 fiole / zi de 0,24 g fiola - PAPAVERINĂ: oral sau I.M.
SEDATIVE: - DIAZEPAM – 2 mg de 3-4 ori / zi, tablete a 2 mg şi a 10 mg - NITRAZEPAN – 10 mg de 2-3 ori / zi - MEPROBAMAT - NAPOTON 2-3 / zi - BROMOVAL - EXTRAVERAL - FENOBARBITAL sau CICLOBARBITAL: o jumătate de tabletă x 2 MEDICAŢIE ANTIAGREGANTĂ PLACHETARĂ: - ASPIRINĂ – doze mici de 3 ori 0,25 g - DIPIRIDAMOL – 10 mg de 3-4 ori / zi Pentru prevenirea infarctului miocardic, frecvent se instituie tratamentul anticoagulant. Se începe cu HEPARINĂ şi se continuă cu TROMBOSTOP, sub controlul timpului de protrombină. Tratamentul endocrin în angina pectorală urmăreşte diminuarea necesităţilor în oxigen ale miocardului. Se administrează antitiroidiene de sinteză (CARBIMAZOL) sau iod radioactiv, fără rezultate certe. TRATAMENT CHIRURGICAL Realizarea unui by – pass aortocoronarian unic sau multiplu, cu ajutorul unui transplant din vena safenă internă sau anastomoza arterei mamare interne cu ramura coronariană poststeroică.
I.6. EVALUAREA (EVOLUŢIE. COMPLICAŢII. PROGNOSTIC) EVOLUŢIE: este obişnuit progresivă. Durata medie a supravieţuirii este de 4-5 ani, sfârşitul producându-se fie prin moarte subită, fie prin infarct miocardic, tulburări de ritm şi de conducere sau insuficienţă cardiacă. COMPLICAŢII: Angina pectorală stabilă poate să evolueze timp îndelungat fără a prezenta complicaţii deosebite. Complicaţiile majore ce pot totuşi apărea în evoluţie sunt: angina instabilă, infarctul miocardic, aritmiile şi moartea subită. PRONOSTIC: este nefavorabil în cazurile cu ereditate încărcată, infarct miocardic în antecedente, diabet zaharat, leziuni valvulare aortice, tulburări de ritm. Mortalitatea anuală în angina pectorală este de 4 % dacă se raportează la întregul grup de pacienţi. Dacă este raportată la pacienţii cu hipertrofie ventriculară stângă, ea este de 8 %. Se estimează că aproximativ un sfert din bărbaţii cu angină pectorală fac infarct miocardic în următorii 5 ani şi o treime decedează în următorii 8 ani, din care jumătate decedează subit.
I.7. EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE PROFILAXIA ANGINEI A) PROFILAXIA PRIMARĂ Trebuie îndepărtaţi factorii predispozanţi, legaţi de alimentaţie, evitate alimen alimentel telee grase, grase, condim condiment entele ele,, este este necesa necesară ră reduce reducerea rea consum consumulu uluii de alcool, tutun, cafea, evitarea stressului psihic, a tensiunii psihice de orice fel (teamă, nelinişte), se recomandă practicarea unor activităţi fizice, menţinerea unei greutăţi corporale optime. Psihoterapia efectuată cu profesionalitate şi utilizarea unor mijloace de relaxare nemedicamentoase sau prin terapie psihotropă anxiolitică pot avea rezultate din cele mai bune. Măsurile educative privind boala, profilaxia şi tratamentul ei, trebuie adresate atât pacientului, familiei, cât şi publicului larg: I Populaţia să consume alimente cu conţinut scăzut în calorii şi grăsimi. Grăsimile conţin un număr mare de calorii, aşa că reducând consumul de grăsimi, reducem şi caloriile. Aceste alimente sunt: unt, margarină, carne grasă, brânză, prăjeli, prăjituri, bomboane. Alimente indicate (sărace în grăsimi): - carne de pui sau curcan la cuptor, grătar sau fiartă (fără piele); - peşte file, muşchi fără grăsime; - fructe şi legume proaspete, congelate sau uscate; - cereale şi pâine cu conţinut redus de sare. II. Alimente bogate în amidon şi fibre: - acestea reprezintă un substituent excelent pentru grăsimi, având un conţinut redus de calorii dar bogat în vitamine şi minerale. Alimente bogate în fibre: - fructe; - legume, cereale, orez, mazăre, fasole uscată. III. Alimente cu conţinut scăzut în sare: - pentru menţinerea TA în limite normale este necesar un consum limitat de sare (clorură de sodiu). Toate persoanele pot consuma în jur de 6 g sare / zi, echivalent a 2.400 mg sodiu, reprezentând o linguriţă de sare de masă. IV. Reducerea consumului de alcool
Cons Consuumu mull ma mare re de alco lcool po poat atee creşt reştee TA. TA. Astf Astfeel, în cazu cazull consumului de băuturi alcoolice, cantitatea trebuie să fie limitată la maxim 2 pahare / zi, pentru femei 1 pahar pahar / zi. V. Reducerea consumului de tutun. VI. Reducerea consumului de cafea, băuturi ce conţin cafeină: cafea, ceai negru, răcoritoarele pot creşte TA temporar. VII. Îndepărtarea stresului: - stresul poate induce creşterea TA şi în timp poate duce la HTA; - este indicată practicarea unor tehnici de relaxare, meditaţie, asigurarea unui mediu familial favorabil. VIII. Tratarea corectă a bolii cu: diabet zaharat, HTA cu boli ale aparatului digestiv (litiază biliară, colecistite cronice, ulcer gastric, duodenal). IX. Practicarea unor activităţi fizice. Activitatea fizică regulată va reduce riscul de a suferi artrite cardiace, va reduce nivelul de colesterol din sânge, va creşte nivelul de HDL – colesterol (care nu se depune pe artere) şi ajută la scăderea TA. Persoanele active prezintă un risc cu 50 % mai scăzut de a face HTA faţă de persoanele sedentare. Efectuarea unor activităţi fizice uşoare: - folosirea scărilor în locul liftului; - să coborâm din autobuz cu o staţie sau două înainte înainte de destinaţie destinaţie pentru pentru a parcurge pe jos restul drumului; - parcarea maşinii mai departe de magazin, birou sau locul de muncă; - munca în grădină; - mersul pe bicicletă; - dansul. X. Menţinerea unei greutăţi corporale optime. Pe măsură ce greutatea corpului creşte, TA se măreşte. Studiile au arăta arătatt că pe pers rsoa oane nele le supr suprap apon onde deral ralee au şans şansăă du dubl blăă să de dezv zvol olte te HTA, HTA, comparativ cu cele normoponderale. Pentru pierderea în greutate trebuie ingerate mai puţine calorii decât cele consumate. Nu este indicată pierderea în greutate bruscă, ci progresiv, pierzând 250-500 g / săptămână. B) PROFILAXIA SECUNDARĂ Se ad admi mini nist stre reaz azăă bo boln lnav avul ului ui cu an angi gină nă pe pect ctor oral alăă şi urmă urmăre reşt ştee împi împied edic icare areaa ap apari ariţi ţiei ei un unor or co comp mpli lica caţi ţiii reci recidi dive ve şi croni cronici ciza zare reaa bo boli lii. i. Educaţ Educaţia ia sanita sanitară ră este este eficie eficientă ntă atunci atunci când când pacien pacientul tul este este conşti conştient ent că trebuie să respecte regimul alimentar.
C) PROFILAXIA TERŢIARĂ - persoanele cu angioplastie coronariană transulimară să respecte regimul alimentar şi regimul de viaţă în ceea ce priveşte efortul depus; - profilaxia terţiară se referă la reintegrarea socială a persoanelor bolnave.
PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU ANGINĂ PECTORALĂ CAZUL I
CAPITOLUL II PLANURI DE ÎNGRIJIRE A PACIENŢILOR CU ANGINĂ PECTORALĂ II.1 CULEGEREA DATELOR II.1.1 DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI DATE FIXE Nume şi prenume: V. A. Vârsta: 40 ani Sex: masculin Religie: ortodoxă Naţionalitatea: română Starea civilă: căsătorit Ocupaţia: inginer DATE VARIABILE Domiciliul: Str. Mircea cel Bătrân nr. 40, Ploieşti Condiţii de viaţă şi muncă: foarte bune Gusturi personale: pescuitul Mod de petrecere a timpului liber: timpul liber şi-l petrece în excursii sau acasă cu treburi gospodăreşti sau relaxându-se: citind, urmărind emisiuni TV
II.1.2 STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ 1.2.a) DATE ANTROPOMETRICE Greutate: 73 kg Înălţime: 1,70 m Grup sanguin: A II, Rh+ 1.2.b) LIMITE SENZORIALE Alergii: nu Proteze: nu Acuitate vizuală şi auditivă: bună, rareori ameţeli şi tulburări de vedere Somn: doarme 7 ore / zi Mobilitate: bună Alimentaţie: îi plac alimentele grase, consumă cafea şi ocazional alcool
Eliminări: 4-5 micţiuni / zi 1.2.c) ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE - nesemnificative FIZIOLOGICE: nu există 1.2.d) ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: - amigdalectomie în 1979 - apendicectomie în 1981 - H.T.A. în 1991
II.1.3 INFORMAŢII LEGATE DE BOALĂ 1.3.a) MOTIVELE INTERNĂRII Bolnavul V. A. se internează pe data de 10.IV.2007, la ora 12 00, la Spitalul Judeţean, secţia Cardiologie, cu următoarele simptome: - dureri precordiale iradiate la baza gâtului, apărute la efort de mers; - cefalee, astenie; - dispnee la efort de mers; - poliartralgii, vertij, greţuri, 1.3.b) ISTORICUL BOLII Pacientul V. A., în vârstă de 40 ani se internează în secţia Cardiologie a Spitalului Judeţean Ploieşti, acuzând dureri precordiale iradiate la baza gâtului, apărute la efort şi uneori la repaus, dispnee la efortul de mers, cefalee, astenie, poliartralgii, greţuri, vărsături. 1.3.c) DIAGNOSTICUL LA INTERNARE - ANGOR DE EFORT - H. T. A. – esenţială, stadiul I 1.3.d) DATA INTERNĂRII - 10.IV.2004 1.3.e) EXAMENUL PE APARATE tegumente şi mucoase palide, extremităţi reci sistem limfoganglionar: ganglioni nepalpabili, nedureroşi sistem osteoarticular: - torace normal conformat, sonoritate pulmonară • • •
•
•
• •
normală - murmur vezicular prezent fără raluri - F.R.: 19 respiraţii / minut aparat cardiovascular: T.A.: 175 / 90 mm Hg A.V.: 75 bătăi / minut artere periferice pulsatile aparat digestiv: dentiţie bună, limbă umedă de culoare roz, abdomen suplu, mobil, ficatul şi splina în limite normale, greaţă, vărsături aparat urogenital: diureză normală, culoarea urinei normală sistem nervos central: orientat temporo-spaţial
II.2 ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR 2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTALĂ
MANIFESTĂRI DE INDEPENDENŢA
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
SURSE DE DIFICULTATE
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie.
- murmur vezicular prezent; - mucoasă respiratorie umedă; - respiraţie de tip costal inferior; - A.V.: 75 bătăi / minut - dantură integră; - mucoasă bucală integră; - masticaţie normală; - reflex de deglutiţie prezent. - diureză normală: 1200 ml/24 h - micţiuni fiziologice în număr de 4-5 / 24 h; - culoarea urinei: normală; - scaun omogen, culoare normală. - poate efectua mişcări ale membrelor superioare şi inferioare (flexie, extensie); - poate efectua mişcări de execuţie: a merge, a se ridica, a se aşeza pe scaun.;
- dispnee; - F.R.: 19 resp. / min; - T.A.: 175 / 90 mm Hg;
- de ordin fizic: dureri precordiale
- inapetenţă; - greţuri; - vărsături.
- de ordin fizic: procesul patologic, boala.
- astenie; - vertij; - mişcări limitate.
- de ordin fizic: poliartralgii.
- ore de odihnă insuficiente
- de ordin fizic: cefalee.
- tegumente şi mucoase cianotice.
- de ordin fizic: circulaţie inadecvată.
2. Nevoia de a bea şi a mânca. 3. Nevoia de a elimina.
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.
- sistem osteo-articular bine re prezentat 5. Nevoia de a dormi şi a - foloseşte mijloace de relaxare, se odihni. citeşte, ascultă radioul; - somn de 7 ore pe noapte. 6. Nevoia de a se îmbrăca - se poate îmbrăca singur; şi dezbrăca. - hainele şi le poate alege singur adecvate climatului; - e preocupat de aspectul său exterior. 7. Nevoia de a menţine - mucoase integre; temperatura corpului în li- - transpiraţie minimă; mite normale. - bolnavul este afebril: T = 36,5 oC 8. Nevoia de a fi curat, - păr curat, tuns, unghii curate; îngrijit, de a proteja tegu- - poate să-şi acorde îngrijiri
- sistem osteo-articular bine re prezentat 5. Nevoia de a dormi şi a - foloseşte mijloace de relaxare, se odihni. citeşte, ascultă radioul; - somn de 7 ore pe noapte. 6. Nevoia de a se îmbrăca - se poate îmbrăca singur; şi dezbrăca. - hainele şi le poate alege singur adecvate climatului; - e preocupat de aspectul său exterior. 7. Nevoia de a menţine - mucoase integre; temperatura corpului în li- - transpiraţie minimă; mite normale. - bolnavul este afebril: T = 36,5 oC 8. Nevoia de a fi curat, - păr curat, tuns, unghii curate; îngrijit, de a proteja tegu- - poate să-şi acorde îngrijiri mentele şi mucoasele. zilnice: spălat pe faţă, pe dinţi; - cunoştinţe despre regulile igienice personale. 9. Nevoia de a evita - bolnavul este orientat pericolele. temporo-spaţial; - cunoaşte mecanismele de autoapărare naturale; - poate evalua cunoştinţele optime ale microclimatului.
10. Nevoia de a comunica. - comunică bine cu echipa de îngrijire; - debit verbal uşor; - ritm moderat; - facies expresiv. 11. Nevoia de a acţiona - este ortodox; conform propriilor convin- - are sănătatea mentală de a acgeri şi valori, de a practica ţiona conform convingerilor religia. religioase. 12. Nevoia de a fi ocupat - bolnavul prezintă integritate în vederea realizării. psihică şi fizică; - poate lua singur decizii. 13. Nevoia de a se recrea. - se recreează citind; - ascultă radioul; - discută cu bolnavii din salon. 14. Nevoia de a învăţa cum - dorinţă şi interes în cunoaşte-
- ore de odihnă insuficiente
- de ordin fizic: cefalee.
- tegumente şi mucoase cianotice.
- de ordin fizic: circulaţie inadecvată.
- astenie.
- de ordin psihic: nelinişte faţă de diagnostic.
- restricţii la efort.
- de ordin fizic: dispnee la efort.
- cerere de informaţii
- lipsa surselor de
10. Nevoia de a comunica. - comunică bine cu echipa de îngrijire; - debit verbal uşor; - ritm moderat; - facies expresiv. 11. Nevoia de a acţiona - este ortodox; conform propriilor convin- - are sănătatea mentală de a acgeri şi valori, de a practica ţiona conform convingerilor religia. religioase. 12. Nevoia de a fi ocupat - bolnavul prezintă integritate în vederea realizării. psihică şi fizică; - poate lua singur decizii. 13. Nevoia de a se recrea. - se recreează citind; - ascultă radioul; - discută cu bolnavii din salon. 14. Nevoia de a învăţa cum - dorinţă şi interes în cunoaştesă-ţi păstrezi sănătatea. rea bolii, evoluţiei, tratamentului.
PROBLEME ACTUALE 1. Alterarea respiraţiei. 2. Dificultate în a se mobiliza. 3. Alterarea circulaţiei. 4. Alimentaţie inadecvată, deficit. 5. Dificultate în a se odihni. 6. Lipsa cunoştinţelor despre boală. PROBLEME POTENŢIALE 1. Pierderea imaginii de sine. 2. Posibilă deshidratare-vărsături. 3. Complicaţii majore: I.M.A.
- restricţii la efort.
- de ordin fizic: dispnee la efort.
- cerere de informaţii despre boală.
- lipsa surselor de informare.
PROBLEME ACTUALE 1. Alterarea respiraţiei. 2. Dificultate în a se mobiliza. 3. Alterarea circulaţiei. 4. Alimentaţie inadecvată, deficit. 5. Dificultate în a se odihni. 6. Lipsa cunoştinţelor despre boală. PROBLEME POTENŢIALE 1. Pierderea imaginii de sine. 2. Posibilă deshidratare-vărsături. 3. Complicaţii majore: I.M.A. GRADUL DE DEPENDENŢĂ dependenţă uşoară •
DIAGNOSTIC NURSING 1. Dispnee din cauza durerilor precordiale manifestată prin senzaţia de sufocare. 2. Alimentaţie insuficientă din punct de vedere cantitativ şi calitativ, datorită greţurilor şi vărsăturilor, manifestată prin inapetenţă. 3. Dificultate în a se mobiliza datorită poliartralgiilor, manifestată prin absenţa activităţii fizice. 4. Dificultate în a se odihni, datorită cefaleei, manifestată prin ore de odihnă insuficiente. 5. Lipsa cunoştinţelor despre boală, datorită lipsei surselor de informare, manifestată prin cererea de informaţii despre tratament, boală.
II.3 PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR 3.a) OBIECTIVE: - pe termen scurt: O.T.S. pacientul să respire adecvat; combaterea anxietăţii, neliniştii; prevenirea complicaţiilor; limitarea ischemiei cerebrale. • • • •
- pe termen mediu: O.T.M.: pacientul să se deplaseze adecvat; pacientul să respire normal; să fie echilibrat hidroelectrolitic; pacientul să respecte orele de odihnă. • • • •
- pe termen lung: O.T.L. pacientul să respecte perioada de repaus; efectuarea unor activităţi fizice moderate; pacientul să consulte regulat medicul; pacientul să respecte regimul alimentar; pacientul să urmeze tratamentul prescris de medic. • • • • •
3.b) INTERVENŢII ZILNICE - Asigurarea condiţiilor igienice ale bolnavului: aerisirea salonului; pregătirea patului şi a accesoriilor lui; schimbarea lenjeriei de pat; asigurarea igienei personale a bolnavului; oferirea de informaţii despre boală. • • • • •
- Supravegherea bolnavului: urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative şi notarea lor în foaia de observaţie; •
• • •
•
observarea faciesului, a stării psihice, a somnului; observarea tegumentelor şi mucoaselor pacientului; observarea poziţiei bolnavului indicând poziţia semişezând pentru favorizarea respiraţiei; asigurarea repausului fizic şi psihic.
- Participarea la tehnici de tratament: administrarea medicaţiei •
- Prevenirea complicaţiilor prin: mobilizarea bolnavului; respectarea medicaţiei; respectarea regimului alimentar; îngrijiri igienice. • • • •
- Participarea la investigaţii pentru asigurarea şi precizarea diagnosticului şi pentru aprecierea stării bolnavului: recoltarea produselor biologice pentru examene de laborator; efectuarea puncţiei venoase; recoltarea sângelui pentru examene biologice, hematologice, VSH, grup sanguin, hemoleucogramă, uree, creatinină, glicemie, T.G.O. şi T.G.P. recoltarea urinei pentru examenul sedimentului. • • •
•
- Discuţii cu bolnavul, explicarea acestuia că nu este vinovat de apariţia bolii.
II.4 APLICAREA ÎNGRIJIRILOR DATA
PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENŢII AUTONOME
INTERVENŢII DELEGATE
EVALUARE
1 2 10.04. 1.Durere precordială iradiantă la baza gâtului apărută la efort uneori la repaus.
3 Bolnavul să prezinte o stare de bine fără durere – 1 zi.
4 - După ce a fost examinat de medic am condus bolnavul la salon. - Am schimbat lenjeria de pat, am ajutat bolnavul să se aşeze în pat, să îmbrace hainele de spital. - Am administrat medicaţia indicată. - Am informat echipa medicală despre evoluţia pacientului. - Am indicat poziţia semişezând pentru favorizarea respiraţiei. - Am recoltat produse biologice.
5 - Am administrat: *NITROGLICERINĂ:1 tabl. sublingual * NITROPECTOR: 3 tb/zi * DIPIRIDAMOL: 3 tb/zi * EXTRAVERAL: 2 tb/zi Medicul recomandă recoltare de sânge şi urină pentru următoarele examene de laborator: - VSH - transaminaze - creatinină - uree sangvină - glicemie - examen de urină
6 - Prezenţa durerilor precordiale; - După administrarea de tratament durerile s-au diminuat; - Am recoltat bolnavului sânge şi urină, valorile sunt în limite normale; - Bolnavul prezintă doar o jenă precordială la efort; - Bolnavul are o stare de bine fără dureri.
1 11.04.
3 Pacientul să prezinte o circulaţie adecvată în decurs de 2 zile.
4 Am învăţat pacientul să întrerupă consumul de cafea, tutun, alcool - Să aibă alimentaţie bogată în fructe, legume; - Să reducă grăsimile şi sarea din alimentaţie.
5 Am administrat la indicaţia medicului: tonice cardiace, antianginoase, antiaritmice. Am urmărit efectul lor
6
2
- Pacientul să fie - Am informat paciechilibrat psihic în entul asupra stadiului decurs de 2 zile. bolii sale, asupra gradului de efort pe care îl poate depune
1 11.04.
2
2. Alimentaţie inadecvată, deficit.
1
2
3 Pacientul să prezinte o circulaţie adecvată în decurs de 2 zile.
4 Am învăţat pacientul să întrerupă consumul de cafea, tutun, alcool - Să aibă alimentaţie bogată în fructe, legume; - Să reducă grăsimile şi sarea din alimentaţie.
- Pacientul să fie - Am informat paciechilibrat psihic în entul asupra stadiului decurs de 2 zile. bolii sale, asupra gradului de efort pe care îl poate depune Pacientul să aibă - Am aerisit salonul; stare de bine fizic, - Bonavul se află în fără vărsături în repaus fizic la pat în timp de 3 zile. decubit dorsal; - Am educat bolnavul să facă respiraţii profunde când are senzaţia de greaţă; - Bolnavul se alimentează activ la pat;
3
4 - Am protejat lenjeria cu muşama şi aleză; - Am redus aportul lichidian şi de alimente pe cale orală; - S-a servit regim alimentar uşor digera bil.
Pacientul să fie e- Am calculat numărul chilibrat hidroede calorii necesare lectrolitic în bolnavului. decurs de 2 zile. După încetarea vărsăturilor am rehidratat
5 Am administrat la indicaţia medicului: tonice cardiace, antianginoase, antiaritmice. Am urmărit efectul lor
6
Am administrat:
10.04. * METOCLOPRAMID 3 - Bolnavul pretb/zi zintă greţuri; 11.04. * TORECAN 2 tb./zi Regim alimentar car- - Bolnavul prediac: zintă în conti- normocaloric; nuare greţuri; - normoglucidic; 12.04. - hiposodat; - Bolnavul se - hipoprotidic. simte mai bine;
5
6 Alimente: nu prezintă gre- iaurt, brânză de vacă, ţuri; fără sare; 14.04. - cremă de legume, Bolnavul se exfructe; ternează în stare - piureuri de legume; bună. - făinoase; - salate; - lapte, carne fiartă.
1
2
3
4 - Am protejat lenjeria cu muşama şi aleză; - Am redus aportul lichidian şi de alimente pe cale orală; - S-a servit regim alimentar uşor digera bil.
5
6 Alimente: nu prezintă gre- iaurt, brânză de vacă, ţuri; fără sare; 14.04. - cremă de legume, Bolnavul se exfructe; ternează în stare - piureuri de legume; bună. - făinoase; - salate; - lapte, carne fiartă.
Pacientul să fie e- Am calculat numărul chilibrat hidroede calorii necesare lectrolitic în bolnavului. decurs de 2 zile. După încetarea vărsăturilor am rehidratat pacientul treptat cu cantităţi mici de lichide reci, oferite cu linguriţa. Pacientul să fie echilibrat nutriţional în decurs de 2 zile.
1
2
3
- Am explorat preferinţele pacientului asupra alimentelor permise şi interzise.
4 5 - Am servit pacientul cu alimente la o tem peratură moderată, la ore regulate, prezentate atrăgător. 3.Dificultate în Bolnavul să preAm asigurat curăţenia Am administrat: a se mobiliza, zinte o stare de bi- şi liniştea în salon; * DIPIRIDAMOL 3 tb. / zi poliartralgii; ne fără vertij şi Am pregătit psihic * NITROPECTOR 2 tb./zi - disconfort fi- cefalee, în decurs bolnavul în vederea * FENILBUTAZONĂ 3tb/zi zic, cefalee. de 3 zile. vizitei medicale; Am masat zonele cu articulaţii, cu alcool; Am indicat deplasări scurte pentru protejarea articulaţiilor;
6
Bolnavul prezintă vertij şi dureri articulare; Durerile persistă; După administrare de medicamente bolnavul se simte mai bine; Bolnavul se sim-
1
1
2
4 5 - Am servit pacientul cu alimente la o tem peratură moderată, la ore regulate, prezentate atrăgător. 3.Dificultate în Bolnavul să preAm asigurat curăţenia Am administrat: a se mobiliza, zinte o stare de bi- şi liniştea în salon; * DIPIRIDAMOL 3 tb. / zi poliartralgii; ne fără vertij şi Am pregătit psihic * NITROPECTOR 2 tb./zi - disconfort fi- cefalee, în decurs bolnavul în vederea * FENILBUTAZONĂ 3tb/zi zic, cefalee. de 3 zile. vizitei medicale; Am masat zonele cu articulaţii, cu alcool; Am indicat deplasări scurte pentru protejarea articulaţiilor; Să se odihnească frecvent în poziţie de decubit dorsal pentru o relaxare totală, să ţină membrele inferioare ridicate; Am informat pacientul asupra durerii, a administrării şi toleranţei durerii şi a ac-
2 4. Insuficientă cunoaştere a bolii.
3
3
4 ţiunii medicamentelor Pacientul să fie in- Discuţii libere cu paformat despre boa- cientul. lă, tratament, reAm solicitat paciengim alimentar, în tului să coopereze la timp de 3 zile. îngrijirile acordate. Am informat bolnavul asupra alimentelor pe care trebuie să le evite: - mezeluri; - condimente; - carne grasă; - ouă; - ciocolată.
5
6
Bolnavul prezintă vertij şi dureri articulare; Durerile persistă; După administrare de medicamente bolnavul se simte mai bine; Bolnavul se simte bine după tratament.
6 - Pacientul are cunoştinţe insuficiente despre boală; - L-am informat despre boală şi examenele pe care le va face; - Pacientul şi-a însuşit cele prezentate privind alimentele pe care trebuie să le consume şi tra-
1
2 4. Insuficientă cunoaştere a bolii.
1
2
3
4 ţiunii medicamentelor Pacientul să fie in- Discuţii libere cu paformat despre boa- cientul. lă, tratament, reAm solicitat paciengim alimentar, în tului să coopereze la timp de 3 zile. îngrijirile acordate. Am informat bolnavul asupra alimentelor pe care trebuie să le evite: - mezeluri; - condimente; - carne grasă; - ouă; - ciocolată. Pacientul să acumuleze cunoştinţe noi despre boală în 3 zile.
Am explorat nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala, modul de manifestare măsuri preventive şi curative. Am identificat mani-
3
4 festările de dependenţă, sursele lor de dificultate, interacţiunile lor cu alte nevoi; - stimularea dorinţei de cunoaştere a pacientului; - conştientizarea bolnavului asupra pro priei responsabilităţi privind sănătatea; - verificarea bolnavului dacă a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit co-
5
6 - Pacientul are cunoştinţe insuficiente despre boală; - L-am informat despre boală şi examenele pe care le va face; - Pacientul şi-a însuşit cele prezentate privind alimentele pe care trebuie să le consume şi tratamentul pe care să-l respecte.
5
6
1
2
1
2 5. Pierderea imaginii de sine.
3
4 festările de dependenţă, sursele lor de dificultate, interacţiunile lor cu alte nevoi; - stimularea dorinţei de cunoaştere a pacientului; - conştientizarea bolnavului asupra pro priei responsabilităţi privind sănătatea; - verificarea bolnavului dacă a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit corect cunoştinţele. Pacientul să do- Am identificat obi bândească deprin- ceiurile şi deprinderideri noi în decurs le greşite ale bolnavude 3 zile. lui; - Am corectat deprinderile dăunătoare sănătăţii; - Am încurajat bolna-
5
6
3
5
6
4 vul să dobândească noile deprinderi. Pacientul să aibă o - Am discutat cu paimagine de sine cientul despre starea reală, în decurs de sa; 4 zile. - Am planificat îm preună cu pacientul activităţi care să-i dea sentimentul că este util; -Vizite ale membrilor familiei. Pacientul să aibă o Am pus în valoare ca percepţie pozitivă pacităţile, talentele
- Pacientul are sentimente de inutilitate datorită afecţiunii sale; - După discuţiile avute îşi recapătă încrederea în sine. - Pacientul are o imagine reală despre sine.
1
2 5. Pierderea imaginii de sine.
1
2
3
4 vul să dobândească noile deprinderi. Pacientul să aibă o - Am discutat cu paimagine de sine cientul despre starea reală, în decurs de sa; 4 zile. - Am planificat îm preună cu pacientul activităţi care să-i dea sentimentul că este util; -Vizite ale membrilor familiei. Pacientul să aibă o percepţie pozitivă de sine în decurs de 3 zile.
Am pus în valoare ca pacităţile, talentele anterioare ale bolnavului; Am dat posibilitatea bolnavului să-şi ex prime nevoile, sentimentele, ideile, dorinţele sale. Am dat posibilitatea bolnavului de a lua singur decizii.
3
4 Am învăţat bolnavul tehnici de comunicare de relaxare. Am antrenat bolnavul în diferite activităţi care să-i dea sentimentul utilităţii.
Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe în decurs de 3 zile.
-Am supravegheat în permanenţă bolnavul. -Am administrat medicamentele prescrise de medic.
5
6 - Pacientul are sentimente de inutilitate datorită afecţiunii sale; - După discuţiile avute îşi recapătă încrederea în sine. - Pacientul are o imagine reală despre sine.
5
6
1
2
3
4 Am învăţat bolnavul tehnici de comunicare de relaxare. Am antrenat bolnavul în diferite activităţi care să-i dea sentimentul utilităţii.
Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe în decurs de 3 zile.
-Am supravegheat în permanenţă bolnavul. -Am administrat medicamentele prescrise de medic.
5
II.5 EXTERNAREA BOLNAVULUI BILANŢUL AUTONOMIEI Pacientul V. A. se internează pe date de 10.04.2007 la Spitalul Judeţean Ploieşti, secţia Cardiologie cu următoarele probleme: - dureri precordiale apărute la mers; - disconfort fizic, cefalee; - dificultate în a se mobiliza, poliartralgii; - alimentaţie inadecvată, deficit; - lipsa cunoştinţelor despre boală;
6
II.5 EXTERNAREA BOLNAVULUI BILANŢUL AUTONOMIEI Pacientul V. A. se internează pe date de 10.04.2007 la Spitalul Judeţean Ploieşti, secţia Cardiologie cu următoarele probleme: - dureri precordiale apărute la mers; - disconfort fizic, cefalee; - dificultate în a se mobiliza, poliartralgii; - alimentaţie inadecvată, deficit; - lipsa cunoştinţelor despre boală; - stare depresivă. În urma tratamentului şi a intervenţiilor autonome şi delegate aplicate de către echipa de îngrijire, pacientul se externează pe data de 14.04.2007, prezentând o ameliorare vizibilă la următoarele probleme: - dureri precordiale care au dispărut; - cefaleea este ameliorată; - se poate mişca mult mai bine; - se alimentează şi se hidratează corespunzător; - a acumulat cunoştinţe despre boala sa; - nu mai prezintă stare depresivă. Am recomandat pacientului: - să păstreze regimul alimentar prescris; - să evite eforturile fizice şi psihice excesive; - respectarea programului de odihnă; - să evite stresul, frigul sau căldura excesivă; - bolnavul va trebui să se obişnuiască, în toată perioada următoare de viaţă, cu regimul alimentar strict; - regim alimentar hiposodat, să evite alimentele grase, condimentate; - să consume salate, fructe, legume proaspete; - mesele vor fi la ore fixe şi în cantităţi mici; - să evite consumul de alcool, cafea, tutun; - să urmeze tratamentul medicamentos: DIPIRIDAMOL 3 tb. / zi NITROPECTOR 3 tb. / zi EXTRAVERAL 2 tb. / zi METOCLOPRAMID 3 tb. / zi NITROGLICERINĂ 1 tb. sublingual • • • • •
- să efectueze control periodic la unitatea de care aparţine.
TRATAMENT NR. DENUMIREA CRT. MEDICAMENTULUI
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
FORMA DE PREZENTARE
ACŢIUNE
MOD DE ADMINISTRARE
DOZA ZILNICĂ
tablete tablete tablete tablete tablete tablete tablete
coronarodilatator sedativ vasodilatator coronarian antivomitiv antivomitiv antiinflamator antireumatic nesteroidian
orală orală orală orală orală orală orală
3 tb./zi 3 tb./zi 2 tb./zi 1 tb./zi 3 tb./zi 2 tb./zi 3 tb./zi
DIPIRIDAMOL NITROPECTOR EXTRAVERAL NITROGLICERINĂ METOCLOPRAMID TORECAN FENILBUTAZONĂ
EXAMENE DE LABORATOR NR. EXAMEN DE CRT. LABORATOR
MOD DE RECOLTARE
1.
-se recoltează cu se- B: 1-10 mm/1 h ringa de 2 ml, uscată, 7-15 mm/2 h sterilă, prin puncţie venoasă; F: 1-13 mm/1 h -se aspiră în seringă 12-17 mm/2 h 0,4 ml citrat de sodiu
VSH
VALOAREA NORMALĂ
VALOAREA OBŢINUTĂ
15 mm / 1 h
EXAMENE DE LABORATOR NR. EXAMEN DE CRT. LABORATOR
MOD DE RECOLTARE
VALOAREA NORMALĂ
VALOAREA OBŢINUTĂ
1.
-se recoltează cu seringa de 2 ml, uscată, sterilă, prin puncţie venoasă; -se aspiră în seringă 0,4 ml citrat de sodiu 3,8 % steril; -se puncţionează vena fără garou, se as piră sânge până la 2 ml; -se retrage acul, se aplică tampon cu alcool. -se recoltează prin puncţie venoasă: 2 ml sânge pe 4 mg florură de sodiu. - înţeparea pulpei degetului; - puncţie venoasă.
B: 1-10 mm/1 h 7-15 mm/2 h
15 mm / 1 h
VSH
2.
GLICEMIA
3.
HEMOLEUCOGRAMA
4. 5. 6. 7. 8.
BILIRUBINA R Tymol TGP CREATININĂ EXAMEN URINĂ PH – acid glucoză-absentă
- puncţie venoasă - puncţie venoasă - ouncţie venoasă - puncţie venoasă
F: 1-13 mm/1 h 12-17 mm/2 h
0,80-1,20 g ‰
0,90 g ‰
B: 15 ± 2 g/100 ml 4200-8000 mm3 0,20-0,40 g ‰ T=0,6-1 mg % 0-4 UML 2-16 UI 0,6-1,20 mg %
16 g % 5200 mm3 0,33 g ‰ 0,78 mg % 1,15 UML 30 UI 0,87 mg %
Sedimentul: -rare hematii -frecvente epitelii -rar, azotat de Ca. EKG – apreciază gradul de evaluare al HTA – este esenţială . Examenul clinic al inimii relevă subiectiv dureri precordiale şi dispnee de efort.
PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU ANGINĂ PECTORALĂ CAZUL II
II.1 CULEGEREA DATELOR II.1.1 DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI: DATE FIXE Nume şi prenume: D. I. Vârsta: 50 ani Sex: feminin Religie: ortodoxă Naţionalitatea: română Starea civilă: căsătorită Ocupaţia: casnică DATE VARIABILE Domiciliul: oraşul Câmpina, judeţul Prahova Condiţii de viaţă şi muncă: bune Gusturi personale: Mod de petrecere a timpului liber: citind, gătind şi urmărind emisiunile radio şi TV
II.1.2 STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ 1.2.a) DATE ANTROPOMETRICE GREUTATE: 65 KG ÎNĂLŢIME: 1,65 M GRUP SANGUIN: 01 1.2.b) LIMITE SENZORIALE ALERGII: nu PROTEZE: nu ACUITATE VIZUALĂ ŞI AUDITIVĂ: normală SOMN: doarme 6 h / zi MOBILITATE: bună ALIMENTAŢIE: bogată în condimente, grăsimi ELIMINĂRI: diureză 1200 ml / zi; 4-5 micţiuni
1.2.c) ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE - nesemnificative 1.2.d) ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE - Naşteri: 1 - Avorturi: 0 - Climax fiziologic
II.1.3 INFORMAŢII LEGATE DE BOALĂ 1.3.a) MOTIVELE INTERNĂRII - ameţeli, cefalee, parestezii ale membrelor inferioare 1.3.b) ISTORICUL BOLII Bolnava în vârstă de 50 de ani, cunoscută cu HTA oscilantă de cca. 20 de ani se internează în secţia de cardiologie a Spitalului Judeţean Ploieşti pentru ameţeli, cefalee, parestezii ale membrelor inferioare, simptome apărute cu cinci zile înaintea internării. În ambulatoriu nu a urmat tratament medicamentos. 1.3.c) DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: ANGINĂ PECTORALĂ SPONTANĂ H.T.A. STADIUL II 1.3.d) DATA INTERNĂRII 05.05.2007 1.3.e) EXAMENUL PE APARATE EKG ŞI CORONAROGRAFIE
II.2 ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR 2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTALĂ
MANIFESTĂRI DE INDEPENDENŢĂ
1 1. Nevoia de a res pira şi a avea o bună circulaţie.
2 - murmur vezicular prezent; - mucoasă respiratorie umedă; - respiraţie de tip costal superior; - puls ritmic: A.V. 72 bătăi/min T.A. 170/90 mm Hg 2. Nevoia de a bea - dantură integră; şi a mânca. - mucoasă bucală integră; - masticaţie normală; - reflex de deglutiţie prezent; -deprinderi alimentare: 3 mese/zi - preferă alimente condimentate şi grase 3. Nevoia de a elimi- - diureză normală 1200 ml /24 h; na. - micţiuni fiziologice în număr de 4-5; - culoarea urinei normală; - scaun omogen, culoare normală, un scaun / zi;
1 4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.
2 - poate efectua mişcări ale mem brelor superioare şi inferioare (reflexie, extensie, abducţie, adducţie); - poate efectua mişcări de execuţie: a merge, a se ridica, a se aşeza pe scaun; - sistem osteo-articular bine re prezentat 5. Nevoia de a - foloseşte mijloace de relaxare, dormi şi a se odihni. citeşte, urmăreşte programele TV şi radio. 6. Nevoia de a se - se poate îmbrăca şi dezbrăca; îmbrăca şi dezbrăca. - este interesată de aspectul exte-
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
SURSE DE DIFICULTATE
3 - dispnee: 20 resp/min
4 - de ordin fizic: dureri în umărul şi membrul stâng superior; - de ordin psihic: anxietate - de ordin fizic: dureri precordiale.
- greaţă; - vomă; - ameţeli.
3
4 - de ordin fizic: - ameţeli; -parestezii ale membre- durere în membrul lor superioare (semnul superior. pumnului strâns de ischemie miocardică).
- ore de odihnă insuficiente; - somnul este de 5-6 h.
- de ordin fizic: cefalee, anxietate.
1 4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.
2 - poate efectua mişcări ale mem brelor superioare şi inferioare (reflexie, extensie, abducţie, adducţie); - poate efectua mişcări de execuţie: a merge, a se ridica, a se aşeza pe scaun; - sistem osteo-articular bine re prezentat 5. Nevoia de a - foloseşte mijloace de relaxare, dormi şi a se odihni. citeşte, urmăreşte programele TV şi radio. 6. Nevoia de a se - se poate îmbrăca şi dezbrăca; îmbrăca şi dezbrăca. - este interesată de aspectul exterior, hainele şi le poate alege singur, sunt adecvate climatului şi vârstei 7. Nevoia de a men- - tegumente şi mucoase integre; ţine temperatura -bolnava este afebrilă,T=36,8 oC corpului în limite - coloraţie roz a tegumentelor. normale.
1 8.Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele. 9. Nevoia de a evita pericolele
10. Nevoia de a comunica.
3
4 - de ordin fizic: - ameţeli; -parestezii ale membre- durere în membrul lor superioare (semnul superior. pumnului strâns de ischemie miocardică).
- ore de odihnă insuficiente; - somnul este de 5-6 h.
2 3 - păr curat, tuns, îngrijit; - unghii tăiate; - poate să-şi acorde îngrijiri zilnice, spălat pe dinţi şi faţă; - piele curată. - bolnava este orientată temporo- - stare depresivă, astespaţial; nie. - cunoaşte mecanismele de autoapărare naturale; - poate evalua condiţii optime de microclimat. - comunică cu echipa de îngrijire - funcţionare adecvată a organelor de simţ; - debit verbal uşor;
- de ordin fizic: cefalee, anxietate.
4
- de ordin fizic: risc de complicaţii IMA (infarct miocardic acut).
1 8.Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele.
2 3 - păr curat, tuns, îngrijit; - unghii tăiate; - poate să-şi acorde îngrijiri zilnice, spălat pe dinţi şi faţă; - piele curată. 9. Nevoia de a evita - bolnava este orientată temporo- - stare depresivă, aste pericolele spaţial; nie. - cunoaşte mecanismele de autoapărare naturale; - poate evalua condiţii optime de microclimat. 10. Nevoia de a - comunică cu echipa de îngrijire comunica. - funcţionare adecvată a organelor de simţ; - debit verbal uşor; - ritm moderat; - facies expresiv; - limbaj clar; - exprimare uşoară a ideilor. 11. Nevoia de a - este ortodoxă; - autoacuzare. acţiona conform - are sănătate mentală de a acţio propriilor convingeri na conform credinţelor şi conşi valori, de a practi- vingerilor religioase. ca religia.
1. 12. Nevoia de a fi ocupat în vederea realizării. 13. Nevoia de a se recrea.
4
- de ordin fizic: risc de complicaţii IMA (infarct miocardic acut).
- de ordin fizic: boala.
2 3 4 - bolnava prezintă integritate psihică; - poate lua singură decizii. - se recreează citind; - urmăreşte emisiunile radio şi TV; - discută cu bolnavele din salon. 14. Nevoia de a - dorinţă şi interes în cunoaşterea - cerere de informaţii - lipsa surselor de învăţa cum să-ţi păs- bolii, a evoluţiei, tratamentului. despre boală; informare. trezi sănătatea. -cunoştinţe insuficiente despre boală.
1. 12. Nevoia de a fi ocupat în vederea realizării. 13. Nevoia de a se recrea.
2 3 4 - bolnava prezintă integritate psihică; - poate lua singură decizii. - se recreează citind; - urmăreşte emisiunile radio şi TV; - discută cu bolnavele din salon. 14. Nevoia de a - dorinţă şi interes în cunoaşterea - cerere de informaţii - lipsa surselor de învăţa cum să-ţi păs- bolii, a evoluţiei, tratamentului. despre boală; informare. trezi sănătatea. -cunoştinţe insuficiente despre boală.
PROBLEME ACTUALE 1. Dificultate în a respira, dispnee. 2. Dificultate în a se mobiliza, poliartralgii. 3. Dificultate în a se odihni, cefalee. 4. Alimentaţie inadecvată, deficit. 5. Lipsa cunoştinţelor despre boală. PROBLEME POTENŢIALE 1. Pierderea imaginii de sine. 2. Sentiment de culpabilitate. 3. Riscul unor complicaţii majore: IMA şi chiar exitus.
PROBLEME ACTUALE 1. Dificultate în a respira, dispnee. 2. Dificultate în a se mobiliza, poliartralgii. 3. Dificultate în a se odihni, cefalee. 4. Alimentaţie inadecvată, deficit. 5. Lipsa cunoştinţelor despre boală. PROBLEME POTENŢIALE 1. Pierderea imaginii de sine. 2. Sentiment de culpabilitate. 3. Riscul unor complicaţii majore: IMA şi chiar exitus. GRADUL DE DEPENDENŢĂ Bolnava este independentă, are forţă fizică să-şi acorde îngrijiri pentru satisfacerea nevoilor fundamentale pe parcursul spitalizării, după ce criza anginoasă a trecut.
DIAGNOSTIC NURSING
1. Dificultate de a respira datorită durerilor precordiale, manifestată prin senzaţia de sufocare, dispnee. 2. Dificultate de a se odihni, datorită cefaleei manifestată prin ore insuficiente de odihnă. 3. Sentiment de culpabilitate, datorat rolului de bolnav, manifestat prin sentiment de vinovăţie. 4. Cunoştinţe insuficiente despre boală, datorită lipsei surselor de informaţie, manifestată prin cerere de informaţii despre tratament şi regimul alimentar.
II.3 PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR 3.a) OBIECTIVE - pe termen scurt: O.T.S. constatarea durerii şi a anxietăţii; prevenirea complicaţiilor; pacienta să respire adecvat; limitarea ischemiei coronariene. • • • •
- pe termen mediu: O.T.M. pacienta să se deplaseze adecvat; să fie echilibrată hidroelectrolitic; pacienta să respecte orele de odihnă şi să se poată odihni. • • •
- pe termen lung: O.T.L. pacienta să respecte perioada de repaus; efectuarea unor activităţi fizice uşoare; să consulte medicul periodic; să respecte regimul alimentar; să urmeze tratamentul prescris de medic. • • • • •
3.b) INTERVENŢII ZILNICE - Asigurarea repausului fizic şi înlăturarea stresului psihic: asigurarea condiţiilor igienice ale bolnavei; aerisirea salonului; pregătirea patului; schimbarea lenjeriei de pat a bolnavei; asigurarea igienei personale, corporale şi vestimentare; oferirea de informaţii despre boală; asigurarea alimentaţiei dietetice a bolnavei. • • • • • • •
- Combaterea durerii, a anxietăţii, a dispneei:
• •
• • • •
supravegherea bolnavei; observarea faciesului, a stării psihice, a somnului, a reactivităţii generale; măsurarea şi notarea temperaturii, pulsului, T.A., diurezei, greutăţii; observarea poziţiei bolnavei; asigurarea repausului fizic şi psihic; indicarea poziţiei semişezând pentru favorizarea respiraţiei.
- Combaterea ischemiei coronariene: participarea la tehnici de tratament; administrarea medicamentelor; prevenirea complicaţiilor prin: - mobilizarea bolnavei; - respectarea medicaţiei; - respectarea regimului alimentar; - îngrijiri igienice. • • •
- Pregătirea bolnavei şi a materialelor în vederea explorărilor funcţionale: participarea la investigaţii pentru asigurarea şi precizarea diagnosticului şi pentru aprecierea stării bolnavei; recoltarea produselor biologice pentru examenele de laborator; efectuarea puncţiei venoase; recoltarea sângelui pentru examene biochimice, hematologice, VSH, hemoleucogramă, grup sanguin, uree, glicemie, creatinină, TGO şi TGP; recoltarea urinei pentru examenul sedimentului. •
• • •
•
- Bolnava să aibă o imagine reală despre sine: discuţii cu bolnava, explicarea acesteia că nu este vinovată de apariţia bolii. •
II.4 APLICAREA ÎNGRIJIRILOR DATA
PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENŢII AUTONOME
1 5.05.
2 1.Durere în regiunea precordială. Disconfort legat de durere.
3 Bolnava să prezinte stare de bine, fără durere, în 1 zi.
4 - am evaluat caracteristicile durerii: localizare, intensitate, durată, frecvenţă; - am asigurat poziţia semişezând pentru a favoriza respiraţia; - am asigurat climat de linişte în salon; - am administrat medicamentele indicate de medic; - am informat bolnava asupra evoluţiei durerii; - am recomandat bolnavei să respecte regimul dietetic;
2
3
6.05.
1
4 - am manifestat înţelegere faţă de suferinţa pacientei; - am asigurat confortul pacientei. 2. Parestezii Bolnava să nu - Am asigurat condiţii ale membre- prezinte pares- igienice în încăpere prin lor superioare tezii în decurs aerisire; - circulaţie de 3 zile. - Am învăţat pacienta inadecvată. să-şi menţină tegumentele curate şi integre; - Am învăţat pacienta să aibă o alimentaţie echili brată; - Să evite sedentarismul;
INTERVENŢII DELEGATE
EVALUARE
5 - am administrat:
6 - durerile precor1.HIPOPRESOL diale persistă; 2 tb. / zi; -după administra2.NEFRIX 3 tb. / zi; rea medicaţiei du3.CURANTYL rerile s-au redus; 2 tb. / zi; - bolnavei i s-au 4.NITROPECTOR recoltat sânge şi 3 tb. / zi; 5.PROPANOLON urină şi valorile 1 tb. / zi; ob şi - am administrat urină şi valorile regim dietetic; obţinute sunt în - normocaloric; limite normale; - hipoprotidic; -durerile s-au mai - hiposodat; diminuat, apare - lapte şi preparate ca o jenă la efort; din lapte; - bolnava prezintă -carne slabă, fiartă o stare de bine. sau friptă.
5
6
- Am administrat:
Pacienta prezintă parestezii ale membrelor superioare; - După administrarea medicaţiei paresteziile s-au diminuat; -Bolnava prezintă o stare de bine.
1.HIPOPRESOL 2 tb. / zi 2.NEFRIX 1 tb. / zi 3.CURANTYL 2 tb. / zi 4. NITROPECTOR 2 tb. / zi 5. PROPRANOLOL 1 tb. / zi 6.PAPAVERINĂ 2 fiole – i.m.
1
1
2
4 - am manifestat înţelegere faţă de suferinţa pacientei; - am asigurat confortul pacientei. 2. Parestezii Bolnava să nu - Am asigurat condiţii ale membre- prezinte pares- igienice în încăpere prin lor superioare tezii în decurs aerisire; - circulaţie de 3 zile. - Am învăţat pacienta inadecvată. să-şi menţină tegumentele curate şi integre; - Am învăţat pacienta să aibă o alimentaţie echili brată; - Să evite sedentarismul; - Să poarte îmbrăcăminte lejeră; - Am administrat medicaţia prescrisă de medic: tonicardiace, antianginoase, antiaritmice; - Am urmărit efectul lor; - Am aplicat tehnici de
2
3
3
4 favorizare a circulaţiei prin exerciţii pasive şi active. Pacienta să fie Am informat bolnava aechilibrată supra stadiului bolii sale, psihic în decurs asupra gradului de efort de 3 zile. pe care poate să îl depună, asupra importanţei continuării tratamentului medicamentos. Pacienta să Am învăţat pacienta să prezinte o cir- întrerupă consumul de culaţie cafea, alcool; adecvată în de- -să aibă o alimentaţie bocurs de 2 zile. gată în fructe şi legume;
5
6
- Am administrat:
Pacienta prezintă parestezii ale membrelor superioare; - După administrarea medicaţiei paresteziile s-au diminuat; -Bolnava prezintă o stare de bine.
1.HIPOPRESOL 2 tb. / zi 2.NEFRIX 1 tb. / zi 3.CURANTYL 2 tb. / zi 4. NITROPECTOR 2 tb. / zi 5. PROPRANOLOL 1 tb. / zi 6.PAPAVERINĂ 2 fiole – i.m. 7.ALGOCALMIN 1 fiolă – i.m. 8.KANAMICINĂ unguent de 4 ori / zi.
5
6
1
2
1
2
3
4 favorizare a circulaţiei prin exerciţii pasive şi active. Pacienta să fie Am informat bolnava aechilibrată supra stadiului bolii sale, psihic în decurs asupra gradului de efort de 3 zile. pe care poate să îl depună, asupra importanţei continuării tratamentului medicamentos. Pacienta să Am învăţat pacienta să prezinte o cir- întrerupă consumul de culaţie cafea, alcool; adecvată în de- -să aibă o alimentaţie bocurs de 2 zile. gată în fructe şi legume; - să reducă grăsimile şi sarea din alimentaţie; - administrarea medicamentelor prescrise: tonicardiace, antiaritmice, diuretice, antianginoase; - urmărirea efectului medicamentos;
3
3. Disconfort Bolnava să prefizic, cefalee. zinte o stare de bine fizic (fără cefalee) în decurs de 2 zile.
4.Culpabilita- Bolnava să pre-
4 - am aplicat tehnici de favorizare a circulaţiei, exerciţii active, masaje. -Am asigurat liniştea în salon; - Am înlăturat stresul psihic; - Am liniştit bolnava; - Am sfătuit pacienta să se odihnească; - Să respecte regimul dietetic şi la ore fixe; - Să se întindă conforta bil şi să se relaxeze; - Am încurajat pacienta
5
6
5
6
- am administrat: 1. DIPIRIDAMOL 3 tb. / zi 2. ALGOCALMIN 3 tb. / zi 3. HIDROXIZIN 2 tb. / zi
Am administrat:
-Pacienta prezintă cefalee; -Durerea persistă; -După administrarea medicamentelor şi a tehnicilor de relaxare durerile s-au diminuat -Pacienta nu mai prezintă cefalee. Bolnava are sen-
1
2
3
3. Disconfort Bolnava să prefizic, cefalee. zinte o stare de bine fizic (fără cefalee) în decurs de 2 zile.
4.Culpabilita- Bolnava să prete. zinte o stare de bine, fără sentimentul de vinovăţie, în decurs de 2 zile.
1
2
3
-Pacienta să-şi
4 - am aplicat tehnici de favorizare a circulaţiei, exerciţii active, masaje. -Am asigurat liniştea în salon; - Am înlăturat stresul psihic; - Am liniştit bolnava; - Am sfătuit pacienta să se odihnească; - Să respecte regimul dietetic şi la ore fixe; - Să se întindă conforta bil şi să se relaxeze; - Am încurajat pacienta să-şi exprime sentimentele în legătură cu pro blema sa; - Am acţionat pentru recâştigarea stimei de sine; - Am asigurat discuţii li bere cu persoanele dorite de bolnavă;
4 - Am administrat la indicaţia medicului medicaţie antidepresivă; - Am asigurat confidenţialitatea bolnavei; - Am asigurat un climat de linişte şi siguranţă.
-Am încurajat bolnava
5
- am administrat: 1. DIPIRIDAMOL 3 tb. / zi 2. ALGOCALMIN 3 tb. / zi 3. HIDROXIZIN 2 tb. / zi
Am administrat: 1. HIDROXIZIN 2 tb. / zi 2. NAPOTON 2 tb. / zi
5
6
-Pacienta prezintă cefalee; -Durerea persistă; -După administrarea medicamentelor şi a tehnicilor de relaxare durerile s-au diminuat -Pacienta nu mai prezintă cefalee. Bolnava are sentimentul de vinovăţie, datorită alimentelor grase şi condimentelor preferate; -S-au realizat discuţii pe tema sentimentului de vi-
6 novăţie; - Bolnava a înţeles că nu este numai vina ei şi este conştientă de modul în care trebuie să-şi aleagă alimentele şi să urmeze regimul prescris; -Pacienta are o stare de bine satisfăcătoare
1
2
3
-Pacienta să-şi păstreze imaginea pozitivă de sine în decurs de 2 zile.
1
2
3
4 - Am administrat la indicaţia medicului medicaţie antidepresivă; - Am asigurat confidenţialitatea bolnavei; - Am asigurat un climat de linişte şi siguranţă.
5
6 novăţie; - Bolnava a înţeles că nu este numai vina ei şi este conştientă de modul în care trebuie să-şi aleagă alimentele şi să urmeze regimul prescris; -Pacienta are o stare de bine satisfăcătoare
-Am încurajat bolnava să-şi exprime sentimentele în legătură cu pro blema sa; -Am facilitat satisfacerea convingerilor sale; -Acţionează pentru recâştigarea stimei de sine a bolnavei; -Am planificat împreună
4 cu bolnava activităţi care să-i dea sentimentul utilităţii.
6
Pacienta să fie echilibrată psihic în decurs de 2 zile. 7.05. 5. Lipsa cunoştinţelor
-Am pus bolnava în legătură cu persoanele dorite de ea, apropiate; -Am administrat medicaţie antidepresivă la indicaţia medicului -Bolnava să fie -Am ales momentul poîn legătură cu trivit pe parcursul spita-
5
-Pacienta nu are cunoştinţe despre
1
2
3
4 cu bolnava activităţi care să-i dea sentimentul utilităţii.
5
-Am pus bolnava în legătură cu persoanele dorite de ea, apropiate; -Am administrat medicaţie antidepresivă la indicaţia medicului 7.05. 5. Lipsa cu-Bolnava să fie -Am ales momentul ponoştinţelor în legătură cu trivit pe parcursul spitadespre boală, boala, tratalizării pentru ca bolnava evoluţie, mentul, regisă fie dispusă să înveţe; complicaţii. mul alimentar -Durata convorbirii a 8.05. EXTERNATĂ în decurs de 2 fost de 30 minute; zile. -Am repetat suficient pentru a consolida învăţarea; -Am utilizat limbajul pacientei
6
Pacienta să fie echilibrată psihic în decurs de 2 zile.
1
2
3 Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe în decurs de 2 zile
4 -Am explorat nivelul de cunoştinţe al bolnavei privind boala, modul de manifestare, măsuri preventive şi curative de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare; -Am identificat manifestările de dependenţă, sursele lor de dificultate, interacţiunile lor cu alte voi; -Am stimulat dorinţa pa-
-Pacienta nu are cunoştinţe despre boală, manifestând curiozitate despre ea; -În urma discuţiilor avute, pacienta a acumulat cunoştinţe despre boală;
5
6 -Pacienta respectă medicaţia prescrisă de medic şi regimul alimentar.
1
2
3 Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe în decurs de 2 zile
4 -Am explorat nivelul de cunoştinţe al bolnavei privind boala, modul de manifestare, măsuri preventive şi curative de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare; -Am identificat manifestările de dependenţă, sursele lor de dificultate, interacţiunile lor cu alte voi; -Am stimulat dorinţa pacientei de cunoaştere; - Am motivat importanţa acumulării de noi cunoştinţe; -Am organizat activităţi educative folosind metodele de învăţământ cunoscute,
5
6 -Pacienta respectă medicaţia prescrisă de medic şi regimul alimentar.
II.5 EXTERNAREA BOLNAVULUI BILANŢUL AUTONOMIEI Bolnava D. I. este internată la secţia Cardiologie a Spitalului Judeţean Ploieşti pe data de 5.05.2007 prezentând următoarele probleme: - durere vie în regiunea precordială; - disconfort fizic, cefalee; - dificultate în a se mobiliza; - alimentaţie inadecvată, deficit;
II.5 EXTERNAREA BOLNAVULUI BILANŢUL AUTONOMIEI Bolnava D. I. este internată la secţia Cardiologie a Spitalului Judeţean Ploieşti pe data de 5.05.2007 prezentând următoarele probleme: - durere vie în regiunea precordială; - disconfort fizic, cefalee; - dificultate în a se mobiliza; - alimentaţie inadecvată, deficit; - lipsa cunoştinţelor despre boală. În urma tratamentului şi a intervenţiilor autonome şi delegate aplicate de către echipa de îngrijire a pacientei, aceasta se externează pe data de 10.05.2007 cu următoarele probleme ameliorate: - durerile precordiale au dispărut; - nu mai prezintă disconfort fizic; - se alimentează corespunzător; - prezintă mai multe cunoştinţe despre boală, tratament, evoluţie, prognostic; Am recomandat bolnavei: - să evite efortul fizic şi psihic excesiv; - să respecte orele de odihnă; - să evite stresul, frigul, căldura excesivă; - regim alimentar hiposodat, să evite alimentele grase şi condimentate; - să evite consumul de cafea, alcool, tutun; - să urmeze tratamentul prescris de medic: DIPIRIDAMOL NIFEDIPIN EXTRAVERAL MIOFILIN
2 tb. / zi 2 tb. / zi 2 tb. / zi 2 fiole / zi
- să facă control medical periodic la unitatea sanitară de care aparţine.
TRATAMENT NR. DENUMIREA CRT. MEDICAMENTULUI
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.
FORMA DE PREZENTARE
ACŢIUNE
MOD DE ADMINISTRARE
tablete tablete tablete tablete tablete fiole fiole unguent tablete tablete tablete tablete
vasodilatator diuretic
oral oral oral oral oral i.m. i.m. unguent oral oral oral oral
HIPOPRESOL NEFRIX CURANTYL NITROPECTOR PROPRANOLOL PAPAVERINĂ ALGOCALMIN KANAMICINĂ DIPIRIDAMOL ALGOCALMIN HIDROXIZIN NAPOTON
vasodilatator antiaritmic vasodilatator analgetic bactericid analgetic tranchilizant tranchilizant
DOZA ZILNICĂ
2 tb. / zi 3 tb. / zi 2 tb. / zi 3 tb. / zi 1 tb. / zi 2 fiole 1 fiolă 4 ori / zi 3 tb. / zi 3 tb. / zi 2 tb. / zi 2 tb. / zi
EXAMENE DE LABORATOR NR. EXAMEN DE CRT. LABORATOR
1 1.
2 VSH
MOD DE RECOLTARE
VALOAREA NORMALĂ
3 4 -se recoltează B: 1-10 mm/1 h cu seringa de 2 7-15 mm /2 h ml, uscată, sterilă, prin punc- F: 2-13 mm/1 h ţie venoasă; 12-17mm/2 h
VALOAREA OBŢINUTĂ
5 34 mm / 2 h
EXAMENE DE LABORATOR NR. EXAMEN DE CRT. LABORATOR
1 1.
2 VSH
2.
GLICEMIA
3.
-HEMOLEUCOGRAMĂ -HEMOGLOBINĂ -LEUCOCITE -HEMATII
MOD DE RECOLTARE
VALOAREA NORMALĂ
VALOAREA OBŢINUTĂ
3 -se recoltează cu seringa de 2 ml, uscată, sterilă, prin puncţie venoasă; -se aspiră în seringă 0,4 ml citrat de sodiu 3,8 %, steril; -se puncţionează vena fără garou, se aspiră sânge până la 2 ml; -se retrage acul şi se aplică tampon cu alcool. -se recoltează prin puncţie venoasă; -se recoltează 2 ml sânge pe 4 mg florură de Na. -înţeparea pulpei degetului.
4 B: 1-10 mm/1 h 7-15 mm /2 h
5 34 mm / 2 h
F: 2-13 mm/1 h 12-17mm/2 h
0,80-1,20 g ‰
0,84 g ‰
B: 15±2g/100ml 11,49 g % F: 13±2g/100ml 4.200-8000/mm3 6.300 / mm3 400.000 380.000
1 4.
2 TRANSAMINAZE TGP TGO
5.
COLESTEROL
6.
UREE SANGUINĂ
7.
EXAMEN DE URINĂ
pH – acid Glucoză-absent Sedimentul:2-3 hematii Frecvente leucocite
3 -puncţie venoasă; -se recoltează 5-10 ml sânge simplu -puncţie venoasă; -5-10 ml sânge simplu -puncţie venoasă; -5-10 ml sânge simplu.
4
5
2-16 u.i. 2-20 u.i.
3,8 u.i. 12,55 u.i.
1,80-2,80 g ‰
1,9 g ‰
0,20-0,40 g ‰
0,38 g ‰
EXAMENE RADIOLOGICE RX cord - pulmon, fără leziuni active pleură; - pulmonare, cordul se manifestă printr-o insuficienţă acută, datorită dezechilibrului brusc apărut la efort între nevoile miocardului şi posibilităţile arterelor coronare. EKG - indică angina pectorală care apare pe fondul unei insuficienţe coronariene cronice datorită coronarelor sterozate
PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU ANGINĂ PECTORALĂ CAZUL III
II.1 CULEGEREA DATELOR II.1.1 DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI DATE FIXE Nume şi prenume: B. M. Vârstă: 62 ani Sex: feminin Religie: ortodoxă Naţionalitate: română Stare civilă: căsătorită Ocupaţie: casnică DATE VARIABILE Domiciliul: Văleni, judeţul Prahova Condiţii de viaţă şi muncă: foarte bune Gusturi personale: croşetatul, brodatul Mod de petrecere a timpului liber: timpul liber şi-l petrece în gospodărie, îi place să urmărească emisiunile radio şi TV
II.1.2 STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ 1.2.a) DATE ANTROPOMETRICE Greutate: 65 kg Înălţime: 1,65 m Grup sanguin: A II, Rh (+) 1.2.b) LIMITE SENZORIALE Alergii: nu Proteze: nu Acuitate vizuală şi auditivă: bună Somn: 5-6 ore pe noapte Mobilitate: bună Alimentaţie: bogată în grăsimi, cafea; nu consumă alcool Eliminări: 4-5 micţiuni / zi; culoarea urinei normală; scaun omogen, culoare normală, un scaun pe zi
1.2.c) ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE - fără importanţă 1.2.d) ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE - naşteri: 1 - avorturi: 2 - climax fiziologic ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE - apendicectomie în 1973 - bronşită acută în 1988
II.1.3 INFORMAŢII LEGATE DE BOALĂ 1.3.a) MOTIVELE INTERNĂRII Bolnava B. M. se internează pe data de 21.V.2007 la Spitalul Judeţean Ploieşti, secţia Cardiologie cu următoarele simptome: dureri precordiale iradiate la baza gâtului; dispnee la efort de mers paroxistică, nocturnă; palpitaţii; greaţă; astenie; tuse iritantă. • • • • • •
1.3.b) ISTORICUL BOLII Bolnava în vârstă de 62 de ani, cunoscută cu boală cardiacă ischemică de aproximativ 3 ani, se internează acuzând dureri precordiale la efort, greaţă, palpitaţii, astenie, tuse iritantă de aproximativ 2 săptămâni. 1.3.c) DIAGNOSTICUL LA INTERNARE ANGOR INTRICAT HEMIBLOC ANTERIOR STÂNG BRONŞITĂ CRONICĂ ACUTIZATĂ 1.3.d) DATA INTERNĂRII 21.V.2007
II.2 ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR 2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTALĂ
MANIFESTĂRI MANIFESTĂRI DE INDEPENDENŢĂ
1 1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
2 - murmur vezicular prezent; - mucoasă respiratorie umedă; - respiraţie de tip costal superior; - T.A. = 140 / 80 mm Hg - dantură integră; - masticaţie normală; - reflex de deglutiţie prezent - diu diure reză ză norma ormală lă;; - micţiuni fiziologice în număr de 4-5 / zi; - culoarea urinei: normală; - scaun omogen, culoare normală, un scaun pe zi;
2. Nevoia de de a bea şi a mânca. 3. Nevo Nevoia ia de a eli elimi mina na
1 4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
2 - poate efectua mişcări ale membrelor superioare şi inferioare (flexie, extensie, abducţie, adducţie); - poate face mişcări de execuţie ( a merge, a se ridica, a se aşeza pe scaun); - sistem osteoarticular bine reprezentat 5. Nevoia de adormi şi a - foloseşte mijloace de se odihni. relaxare, citeşte, ascultă muzică; - somn de 5-6 ore/noapore/noap-
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
3 - dispnee; - tuse iritativă; - A.V. = 81 bătăi / min; - F.R. = 20 resp / min
- greţuri; - vărsături.
SURSE DE DIFICULTATE
4 - de ordin fizic: durere precordială iradiată la baza gâtului.
- de ordin fizic: procesul patologic – - boala
3 - astenie; - senzaţie de greutate în regiunea retrosternală.
- ore de odihnă insuficiente
4 - de ordin fizic: dureri precordiale iradiate la baza gâtului apărute la efort
- de ordin fizic: dispnee paroxistică nocturnă.
1 4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
2 - poate efectua mişcări ale membrelor superioare şi inferioare (flexie, extensie, abducţie, adducţie); - poate face mişcări de execuţie ( a merge, a se ridica, a se aşeza pe scaun); - sistem osteoarticular bine reprezentat 5. Nevoia de adormi şi a - foloseşte mijloace de se odihni. relaxare, citeşte, ascultă muzică; - somn de 5-6 ore/noapore/noapte 6. Nevoia de a se - se poate îmbrăca şi îmbrăca şi dezbrăca. dezbrăca; - este interesată de as pectul exterior; - hainele şi le poate alege singură, sunt adecvate climatului şi vârstei.
1 7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale. 8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele 9. Nevoia de a evita pericolele.
10. Nevoia de a comunica.
2 - tegumente şi mucoase integre; - bolnava este afebrilă. - păr curat, îngrijit; - unghii tăiate; - poate să-şi acorde îngrijiri zilnice - bolnava este orientată temporo-spaţial; - cunoaşte mecanismele de autoapărare naturale; - poate evalua condiţiile de microclimat. - comunică cu echipa de îngrijire;
3 - astenie; - senzaţie de greutate în regiunea retrosternală.
- ore de odihnă insuficiente
3
4 - de ordin fizic: dureri precordiale iradiate la baza gâtului apărute la efort
- de ordin fizic: dispnee paroxistică nocturnă.
4
- tegumente şi mucoase cianotice
- de ordin fizic: alterarea circulaţiei
- anticiparea evenimentelor negative; - astenie.
- de ordin psihic: nelinişte faţă de diagnostic, tratament, proceduri de diagnostic.
1 7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale. 8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele 9. Nevoia de a evita pericolele.
10. Nevoia de a comunica.
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori de a practica religia.
2 - tegumente şi mucoase integre; - bolnava este afebrilă. - păr curat, îngrijit; - unghii tăiate; - poate să-şi acorde îngrijiri zilnice - bolnava este orientată temporo-spaţial; - cunoaşte mecanismele de autoapărare naturale; - poate evalua condiţiile de microclimat. - comunică cu echipa de îngrijire; - funcţionare adecvată a organelor de simţ; - debit verbal uşor; - ritm moderat, limbaj clar, precis. - este ortodoxă; - are sănătatea mentală de a acţiona conform credinţelor religioase.
12. Nevoia de a fi ocupat - bolnava prezintă în vederea realizării. integritate psihică; - poate lua singură decizii. 13. Nevoia de a se - se recreează citind; recrea. - ascultă emisiunile radio - discută cu bolnavele. 14. Nevoia de a învăţa - dorinţă şi interes în cucum să-ţi păstrezi sănăta- noaşterea bolii, a evolutea. ţiei, a tratamentului.
3
4
- tegumente şi mucoase cianotice
- de ordin fizic: alterarea circulaţiei
- anticiparea evenimentelor negative; - astenie.
- de ordin psihic: nelinişte faţă de diagnostic, tratament, proceduri de diagnostic.
- incapacitatea de a des- - de ordin sociologic: făşura practici religioase. anturaj şi mediu necunoscut; - absenţa locurilor de practicare a religiei.
- restricţii impuse de efort.
- de ordin fizic: dispnee de efort.
- cerere de informaţii despre boală, tratament, evoluţie.
- lipsa surselor de informare.
12. Nevoia de a fi ocupat - bolnava prezintă în vederea realizării. integritate psihică; - poate lua singură decizii. 13. Nevoia de a se - se recreează citind; recrea. - ascultă emisiunile radio - discută cu bolnavele. 14. Nevoia de a învăţa - dorinţă şi interes în cucum să-ţi păstrezi sănăta- noaşterea bolii, a evolutea. ţiei, a tratamentului.
- restricţii impuse de efort.
- de ordin fizic: dispnee de efort.
- cerere de informaţii despre boală, tratament, evoluţie.
- lipsa surselor de informare.
PROBLEME ACTUALE 1. Durere precordială – disconfort fizic; 2. Dificultate în a se odihni, cefalee; 3. Alterarea circulaţiei; 4. Dificultate în a se mobiliza; 5. Alimentaţie inadecvată, deficit; 6. Dificultate de a respira; 7. Astenie; 8. Cunoştinţe insuficiente despre boală.
PROBLEME ACTUALE 1. Durere precordială – disconfort fizic; 2. Dificultate în a se odihni, cefalee; 3. Alterarea circulaţiei; 4. Dificultate în a se mobiliza; 5. Alimentaţie inadecvată, deficit; 6. Dificultate de a respira; 7. Astenie; 8. Cunoştinţe insuficiente despre boală.
PROBLEME POTENŢIALE 1. Pierderea imaginii de sine; 2. Sentiment de culpabilitate; 3. Complicaţii majore: I.M.A. sau exitus.
GRADUL DE DEPENDENŢĂ G=1 Bolnava este independentă, are forţa fizică să-şi acorde îngrijire pentru satisfacerea nevoilor fundamentale pe parcursul spitalizării, după ce criza anginoasă a trecut.
DIAGNOSTIC NURSING 1. Dispnee datorită durerilor precordiale, manifestată prin senzaţia de sufocare; 2. Alimentaţie insuficientă, deficit, datorată inapetenţei manifestată prin greţuri şi vărsături; 3. Dificultate de a se odihni datorită dispneei paroxistice nocturne, manifestată prin insomnie şi palpitaţii; 4. Fenomene de tuse iritantă datorită procesului infecţios, manifestată prin modificarea ritmului respirator; 5. Stare depresivă datorată pierderii imaginii de sine, manifestată prin astenie.
II.3 PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR 3.a) OBIECTIVE - pe termen scurt: O.T.S. combaterea durerii; combaterea anxietăţii; prevenirea complicaţiilor; pacienta să respire liber; permeabilitatea căilor respiratorii; limitarea ischemiei coronariene. • • • • • •
- pe termen mediu: O.T.M. pacienta să se deplaseze adecvat; să fie echilibrată hidroelectrolitic; pacienta să se poată odihni; • • •
- pe termen lung: O.T.L. pacienta să respecte orele de odihnă; efectuarea unor activităţi fizice uşoare; să consulte medicul în mod regulat; să aibă un regim alimentar adecvat; să urmeze tratamentul prescris de medic cu stricteţe. • • • • •
3.b) INTERVENŢII ZILNICE - Asigurarea repausului fizic şi înlăturarea stresului psihic asigurarea condiţiilor igienice ale bolnavei; aerisirea salonului; pregătirea patului; schimbarea lenjeriei de pat; asigurarea alimentaţiei dietetice a bolnavei; oferirea de informaţii despre boală; • • • • • •
- Combaterea durerii, a dispneei, a anxietăţii supravegherea bolnavei; observarea faciesului, a stării psihice, a somnului; măsurarea şi notarea temperaturii, respiraţiei, T.A., diurezei, greutăţii; observarea poziţiei; asigurarea repausului fizic şi psihic; indicarea poziţiei semişezând pentru favorizarea respiraţiei. • • •
• • •
- Combaterea ischemiei coronariene: participarea la tehnici de tratament; administrarea de medicamente; prevenirea complicaţiilor prin: - mobilizarea bolnavei - respectarea medicaţiei - respectarea regimului alimentar - îngrijiri igienice • • •
- Pregătirea bolnavei şi a materialelor în vederea explorărilor funcţionale: participarea la investigaţii pentru asigurarea şi precizarea diagnosticului şi pentru aprecierea stării bolnavei; recoltarea produselor biologice pentru examenul de laborator: - efectuarea puncţiei venoase; - recoltarea sângelui pentru examene biochimice, hematologice, VSH, grup sanguin, hemoleucogramă, uree, creatinină, glicemie, TGO şi TGP; - recoltarea urinei pentru examenul sumar şi examenul sedimentului. •
•
- Bolnava să aibă o imagine reală despre sine: dialog cu bolnava, explicându-i acesteia că nu este vinovată de apariţia bolii. •
II.4 APLICAREA ÎNGRIJIRILOR DATA
PROBLEME
1 2 21.05. 1. Dureri precordiale iradiate la baza gâtului.
1
2
OBIECTIVE
INTERVENŢII AUTONOME
3 Bolnava să - Am ajutat bolnava prezinte o să se aşeze pe patul stare de bine prevăzut cu lenjerie fără dureri – curată; 1 zi. -Am asigurat climat de linişte în salon, un salon bine aerisit; -Am administrat medicaţia indicată de medic cu urmărirea efectului asupra bolnavei; -Am asigurat poziţia senişezând pentru a favoriza respiraţia; -Am informat bolnava să nu mănânce pentru a i se recolta sânge şi urină;
3
4 -Am pregătit materialele pentru recoltare; -Am pregătit fizic şi psihic pacienta; -Am efectuat recoltarea de produse biologice; -Am ajutat pacienta să descrie şi să localizeze corect durerea; -Am manifestat înţelegere faţă de suferinţa pacientei; -Pentru intensitatea durerii am rugat paci-
INTERVENŢII DELEGATE
EVALUARE
4 Am administrat:
5 -Durerile precordiale persistă; -După administrarea medicamentelor durerile s-au redus; -Bolnavei i s-au recoltat sânge şi urină pentru examen de laborator, iar valorile sunt în limite normale; -Durerile s-au mai diminuat, apar ca o jenă la eforturi mici; -Bolnava nu mai prezintă dureri, se simte mai bine;
DIPIRIDAMOL 3tb/zi PROPRANOLOL 2 tb. /zi NIFEDIPIN 2 tb. / zi NITROGLICERINĂ 1 tb. sublingual MIOFILIN 2 fiole/zi intravenos
Medicul recomandă recoltarea de sânge şi urină pentru următoarele examene de laborator: - VSH - Glicemie - HLG - Transaminaze - Examen de urină
5
6
1
2
3
1
2 2.Alimentaţie inadecvată – deficit prin greaţă, senzaţie de vomă.
3 Bolnava să aibă o stare de bine, fără vărsături timp de 3 zile.
4 -Am pregătit materialele pentru recoltare; -Am pregătit fizic şi psihic pacienta; -Am efectuat recoltarea de produse biologice; -Am ajutat pacienta să descrie şi să localizeze corect durerea; -Am manifestat înţelegere faţă de suferinţa pacientei; -Pentru intensitatea durerii am rugat pacienta să utilizeze termeni ca: uşoară, moderată, intensă, insu portabilă; -Se asigură confortul pacientei prin aşezare în poziţie corespunzătoare
5
4 5 -Am aerisit salonul; Am administrat: METOCLOPRAMID -Am aranjat patul 3 tb. / zi bolnavei; TORECAN 2 tb. / zi -Am protejat patul cu dimineaţa şi la prânz muşama şi aleză; -Pacienta se află în repaus fizic la pat în poziţia de decubit dorsal; -Să facă inspiraţii profunde când are senzaţie de greaţă; Pacienta să -Am înlăturat stresul -Regim alimentar: fie echilibra- psihic al bolnavei; - normocaloric tă hidroelec- -Corectează tulburări - normoglucidic
6
6 -Pacienta a avut de două ori senzaţia de greaţă şi i s-a administrat medicaţie antiemetică; -Pacienta prezintă în continuare senzaţia de greaţă; -Pacienta nu a mai avut senzaţii de greaţă sau vărsături.
1
2 2.Alimentaţie inadecvată – deficit prin greaţă, senzaţie de vomă.
3 Bolnava să aibă o stare de bine, fără vărsături timp de 3 zile.
4 5 -Am aerisit salonul; Am administrat: METOCLOPRAMID -Am aranjat patul 3 tb. / zi bolnavei; TORECAN 2 tb. / zi -Am protejat patul cu dimineaţa şi la prânz muşama şi aleză; -Pacienta se află în repaus fizic la pat în poziţia de decubit dorsal; -Să facă inspiraţii profunde când are senzaţie de greaţă; Pacienta să -Am înlăturat stresul -Regim alimentar: fie echilibra- psihic al bolnavei; - normocaloric tă hidroelec- -Corectează tulburări - normoglucidic trolitic şi electrolitice şi rezerva - hiposodat acido-bazic alcalină; în decurs de -Rehidratarea orală 3 zile. va începe cu cantităţi mici de lichide reci, oferite cu linguriţa; -Monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative;
1
2
3
Pacienta să fie menajată fizic şi psihic în timpul vărsăturilor în decurs de 3 zile.
4 -Se face bilanţul lichidelor intrate şi eliminate. -Aşezarea pacientei în poziţia semişezând cu capul într-o parte; -Se linişteşte bolnava din punct de vedere psihic; -După vărsături i se oferă un pahar cu apă să-şi clătească gura; -Bolnava se alimentează activ la pat.
5
6 -Pacienta a avut de două ori senzaţia de greaţă şi i s-a administrat medicaţie antiemetică; -Pacienta prezintă în continuare senzaţia de greaţă; -Pacienta nu a mai avut senzaţii de greaţă sau vărsături.
6
1
2
3
4 -Se face bilanţul lichidelor intrate şi eliminate.
5
-Aşezarea pacientei în poziţia semişezând cu capul într-o parte; -Se linişteşte bolnava din punct de vedere psihic; -După vărsături i se oferă un pahar cu apă să-şi clătească gura; -Bolnava se alimentează activ la pat. 3.Dificultate Bolnava să -Am asigurat liniştea -Am administrat: DIPIRIDAMOL în a se odihni. prezinte un şi ambianţa salonului; 3 tb. / zi somn odihni- -Am învăţat pacienta NIFEDIPIN tor fără palsă folosească mijloa2 tb. / zi pitaţii în ce de relaxare înainte MEPROBAMAT decurs de de culcare; 1-3 comprimate/zi 3 zile -Am administrat traDIAZEPAM 2 comprimate / zi tamentul medicamentos;
6
Pacienta să fie menajată fizic şi psihic în timpul vărsăturilor în decurs de 3 zile.
1
2
3
Pacientul să beneficieze de somn corespunzător cantitativ şi calitativ
4 -Am observat efectul acestuia asupra organismului; -Am învăţat pacienta să doarmă cu toracele şi capul uşor ridicate pentru a respira mai bine; -Să evite mesele copioase; -Oferim pacientei o cană cu lapte cald înainte de culcare, o baie caldă; -Întocmim un pro-
5
-Pacienta prezintă insomnii, palpitaţii; -După administrarea medicaţiei, pacienta a avut un somn mai odihnitor; -Pacienta se odih-
6 neşte şi are un somn liniştitor, fără palpitaţii.
1
2
3
Pacientul să beneficieze de somn corespunzător cantitativ şi calitativ
1
2
4.Fenomen de tuse iritantă.
3
4 -Am observat efectul acestuia asupra organismului; -Am învăţat pacienta să doarmă cu toracele şi capul uşor ridicate pentru a respira mai bine; -Să evite mesele copioase; -Oferim pacientei o cană cu lapte cald înainte de culcare, o baie caldă; -Întocmim un program de odihnă corespunzător organismului; -Am identificat nivelul şi cauza anxietăţii pacientului; -Am observat şi notat calitatea, orarul somnului;
5
4 5 -Am administrat tratament medicamentos la indicaţia medicului -Am observat efectul medicamentului asu pra organismului; -Diminuarea intervenţiilor de îngrijire în perioada de somn; Bolnava să-şi -Am asigurat un cli- -Am administrat: CODENAL diminueze mat de linişte şi cură3 comprimate / zi fenomenul ţenie în salon; SIROGAL de tuse în de- -Am aerisit salonul; 3-4 linguriţe / zi curs de 3 zile -Am indicat persona-
6 neşte şi are un somn liniştitor, fără palpitaţii.
6
-Pacienta prezintă tuse iritantă; -După administrarea medicamentelor fenomenul de
1
2
4.Fenomen de tuse iritantă.
1
2
5.Stare depresivă.
3
4 5 -Am administrat tratament medicamentos la indicaţia medicului -Am observat efectul medicamentului asu pra organismului; -Diminuarea intervenţiilor de îngrijire în perioada de somn; Bolnava să-şi -Am asigurat un cli- -Am administrat: CODENAL diminueze mat de linişte şi cură3 comprimate / zi fenomenul ţenie în salon; SIROGAL de tuse în de- -Am aerisit salonul; 3-4 linguriţe / zi curs de 3 zile -Am indicat personalului auxiliar să efectueze curăţenia salonului numai cu cârpe umede, prin ştergere; -Am umezit aerul din încăpere cu apă alcalinizată; -Am asigurat poziţia şezând/semişezând;
3
4 -Am aspirat secreţiile bronşice; -Am învăţat pacienta cum să tuşească, ca să expectoreze. Bolnava să -Discuţii cu pacienta aibă o stare despre starea sa; de bine, să -Luarea legăturii cu nu mai fie familia, să viziteze depresivă în pacienta; timp de 3 zile -Pacienta este pusă în legătură cu persoanele cu aceleaşi afecţiuni, dar cu o stare psihică mai bună;
5
6
-Pacienta prezintă tuse iritantă; -După administrarea medicamentelor fenomenul de tuse s-a mai diminuat; -Pacienta în urma tratamentului cu antitusive se simte mai bine.
6
-Pacienta are o stare depresivă datorită bolii; -Discuţiile cu pacienta au avut efect pozitiv asu pra psihicului; -Pacienta are încredere în sine, în echipa de îngrijire
1
2
5.Stare depresivă.
3
4 -Am aspirat secreţiile bronşice; -Am învăţat pacienta cum să tuşească, ca să expectoreze. Bolnava să -Discuţii cu pacienta aibă o stare despre starea sa; de bine, să -Luarea legăturii cu nu mai fie familia, să viziteze depresivă în pacienta; timp de 3 zile -Pacienta este pusă în legătură cu persoanele cu aceleaşi afecţiuni, dar cu o stare psihică mai bună; -Crearea de obişnuinţe noi pacientei; -Am învăţat pacienta tehnici noi de relaxare, masarea spatelui, membrelor superioare şi inferioare.
5
6
-Pacienta are o stare depresivă datorită bolii; -Discuţiile cu pacienta au avut efect pozitiv asu pra psihicului; -Pacienta are încredere în sine, în echipa de îngrijire este optimistă.
II.5 EXTERNAREA BOLNAVULUI BILANŢUL AUTONOMIEI Bolnava B. M. se internează la Spitalul Judeţean Ploieşti, secţia Cardiologie, cu următoarele probleme: - dificultate de a respira, dispnee; - dificultate în a se mobiliza; - dificultate în a se odihni, cefalee; - alimentaţie inadecvată, deficit;
II.5 EXTERNAREA BOLNAVULUI BILANŢUL AUTONOMIEI Bolnava B. M. se internează la Spitalul Judeţean Ploieşti, secţia Cardiologie, cu următoarele probleme: - dificultate de a respira, dispnee; - dificultate în a se mobiliza; - dificultate în a se odihni, cefalee; - alimentaţie inadecvată, deficit; - lipsa cunoştinţelor despre boală. În urma spitalizării şi aplicării îngrijirilor şi intervenţiilor autonome şi delegate, pacienta se externează pe data de 26.V.2007 cu următoarele probleme vizibil ameliorate: - poate respira liber, fără dificultate; - se poate mobiliza; - se poate odihni, nu mai prezintă cefalee; - se poate alimenta şi hidrata adecvat; - are cunoştinţe despre boală, tratament, evoluţie, prognostic. Am recomandat bolnavei: - pacienta va fi dispensarizată, va efectua control periodic; - va continua tratamentul cu: NITROGLICERINĂ 1 tb. sublingual NITROPECTOR 3 tb. / zi
- pacienta va respecta regimul de viaţă şi cel alimentar cu stricteţe.
TRATAMENT NR. DENUMIREA CRT. MEDICAMENTULUI
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
DIPIRIDAMOL PROPRANOLOL NIFEDIPIN NITROGLICERINĂ MIOFILIN METOCLOPRAMID TORECAN
8. 9. 10. 11.
MEPROBAMAT DIAZEPAM CODENAL SIROGAL
FORMA DE PREZENTARE
ACŢIUNE
MOD DE ADMINISTRARE
DOZA ZILNICĂ
tablete tablete tablete tablete fiole tablete tablete
calmare antiaritmic vasodilatator vasodilatator antivomitiv antivomitiv
oral oral oral sublingual intravenos oral oral
antitusiv antitusiv
oral oral oral oral
3 tb. / zi 2 tb. / zi 2 tb. / zi 1 tb. / zi 2 fiole / zi 3 tb. / zi 2 tb. / zi dimineaţa şi la prânz 1-3 tb. / zi 2 tb. / zi 3 tb. / zi 3-4 ling. / zi
comprimate comprimate comprimate sirop
EXAMENE DE LABORATOR NR. CRT.
EXAMEN DE LABORATOR
1 1.
2 V.S.H.
MOD DE RECOLTARE
VALOARE NORMALĂ
3 4 -se recoltează cu B: 1-10 mm/1 h seringa de 2 ml, 7-15 mm/2 h uscată, sterilă, prin puncţie ve- F: 2-13 mm/1 h
VALOARE OBŢINUTĂ
5 15 mm/1 h
EXAMENE DE LABORATOR NR. CRT.
EXAMEN DE LABORATOR
1
2
1.
V.S.H.
2.
GLICEMIA
MOD DE RECOLTARE
VALOARE NORMALĂ
VALOARE OBŢINUTĂ
3 4 5 -se recoltează cu B: 1-10 mm/1 h 15 mm/1 h seringa de 2 ml, 7-15 mm/2 h uscată, sterilă, prin puncţie ve- F: 2-13 mm/1 h noasă; 12-17 mm/2h -se aspiră în seringă 0,4 ml citrat de sodiu 3,8 % steril, se puncţionează vena fără garou, se aspiră sânge până la 2 ml; -se retrage acul, se aplică tampon de alcool; -sau se recoltează direct în vacutainer -se recoltează 0,80-1,20 g ‰ 0,60 g ‰ prin puncţie venoasă; -2 ml sânge pe 4 mg FLORURĂ DE SODIU
3.
HEMOLEUCOGRAMA -HEMOGLOBINA -LEUCOCITE -HEMATII
-înţeparea pulpei degetului; B:15±2g/100ml 14g/100ml -puncţie venoasă F:13±2g/100ml 4200-8000/mm3 5600/mm3 400.000 385.000
1 4. 5.
2 3 TRANSAMINAZE -puncţie venoasă TGP TGO EXAMEN DE URINĂ
4 2-16 u.i. 2-20 u.i.
PH-acid Glucoză-absentă Sedimentul:2-3 hematii Frecvente leucocite şi epitelii Rar, oxalat de calciu.
RX cord - pulmon, fără leziuni active pleuropulmonare EKG - insuficienţă coronariană datorată coronarelor stenozate
5 7,1 u.i. 12,55 u.i.
CAPITOLUL III EVALUARE FINALĂ
CULEGEREA DATELOR CAZUL I Nume şi prenume: V. A. Vârsta: 40 ani Sex: masculin Religie: ortodoxă Naţionalitate: română Stare civilă: căsătorit Ocupaţie: inginer
CAZUL II
CAZUL III
Nume şi prenume: D. I. Vârsta: 50 ani Sex: feminin Religie: ortodoxă Naţionalitate: română Stare civilă: căsătorită Ocupaţie: casnică
Nume şi prenume: B. M. Vârsta: 62 ani Sex: feminin Religie: ortodoxă Naţionalitate: română Stare civilă: căsătorită Ocupaţie: casnică
MOTIVELE INTERNĂRII - dureri precordiale iradiate la baza gâtului, apărute la efort de mers; - cefalee, astenie; - dispnee la efort de mers; - poliartralgii; - vertij; - greţuri.
- ameţeli; - cefalee; - parestezii ale membrelor inferioare.
- dureri precordiale iradiate la baza gâtului; - dispnee la efort de mers, paroxistică, nocturnă; - palpitaţii; - greaţă; - astenie; - tuse iritantă.
DATA INTERNĂRII 10.04.2007
05.05.2007
21.05.2007
DIAGNOSTIC MEDICAL ANGOR DE EFORT H.T.A. esenţială stadiul I
ANGINĂ PECTORALĂ SPONTANĂ H.T.A. stadiul II
ANGOR INTRICAT HEMIBLOC ANTERIOR STÂNG BRONŞITĂ CRONICĂ ACUTIZATĂ
PROBLEME DE DEPENDENŢĂ - alterarea respiraţiei; dificultate în mobiliza;
- dificultate de a respira, dispnee; dificultate în mobiliza, poli-
- durere precordială-disconfort fizic;
DATA INTERNĂRII 10.04.2007
05.05.2007
21.05.2007
DIAGNOSTIC MEDICAL ANGOR DE EFORT H.T.A. esenţială stadiul I
ANGINĂ PECTORALĂ SPONTANĂ H.T.A. stadiul II
ANGOR INTRICAT HEMIBLOC ANTERIOR STÂNG BRONŞITĂ CRONICĂ ACUTIZATĂ
PROBLEME DE DEPENDENŢĂ - alterarea respiraţiei; - dificultate în a se mobiliza; - alterarea circulaţiei; - alimentaţie inadecvată, deficit; - dificultate în a se odihni; - lipsa cunoştinţelor despre boală - pierderea imaginii de sine; - posibilă deshidratare-vărsături; - complicaţii majore: I.M.A.
- dificultate de a respira, dispnee; - dificultate în a se mobiliza, poliartralgii; - dificultate în a se odihni, cefalee; - alimentaţie inadecvată, deficit; - lipsa cunoştinţelor despre boală; - pierderea imaginii de sine; - sentiment de culpabilitate; - riscul unor complicaţii majore: I.M.A. şi chiar exitus.
- durere precordială-disconfort fizic; - dificultate în a se odihni-cefalee; - alterarea circulaţiei; - dificultate în a se mobiliza; - alimentaţie inadecvată, deficit; - dificultate de a respira, dispnee; - astenie; - cunoştinţe insuficiente despre boală; - pierderea imaginii de sine; - sentiment de culpabilitate; - complicaţii majore: I.M.A. sau exitus.
DIAGNOSTIC NURSING - Dispnee din cauza durerilor precordiale manifestată prin senzaţie de sufocare; - Alimentaţie inadecvată din punct de vedere calitativ şi cantitativ, datorită greţurilor şi vărsăturilor, manifestată prin inapetenţă; - Dificultate în a se mobiliza datorită poliartralgiilor manifestată prin absenţa activităţii fizice; - Dificultate în a se odihni,
-Dificultate de a respira datorită durerilor precordiale, manifestată prin senzaţie de sufocare, dispnee; - Dificultate de a se odihni datorită cefaleei, manifestată prin ore insuficiente de odihnă; - Sentiment de culpabilitate, datorat rolului de bolnav, manifestat prin sentiment de vinovăţie; - Cunoştinţe insuficiente des-
-Dispnee datorită durerilor precordiale, manifestată prin senzaţia de sufocare; -Alimentaţie insuficientă, deficit, datorată inapetenţei, manifestată prin greţuri şi vărsături; - Dificultate în a se odihni datorită dispneei paroxistice nocturne, manifestată
DIAGNOSTIC NURSING - Dispnee din cauza durerilor precordiale manifestată prin senzaţie de sufocare; - Alimentaţie inadecvată din punct de vedere calitativ şi cantitativ, datorită greţurilor şi vărsăturilor, manifestată prin inapetenţă; - Dificultate în a se mobiliza datorită poliartralgiilor manifestată prin absenţa activităţii fizice; - Dificultate în a se odihni, datorită cefaleei, manifestată prin ore de odihnă insuficiente; - Lipsa cunoştinţelor despre boală, datorită lipsei surselor de informare, manifestată prin manifescererea de informaţii despre tratament, boală.
-Dificultate de a respira datorită durerilor precordiale, manifestată prin senzaţie de sufocare, dispnee; - Dificultate de a se odihni datorită cefaleei, manifestată prin ore insuficiente de odihnă; - Sentiment de culpabilitate, datorat rolului de bolnav, manifestat prin sentiment de vinovăţie; - Cunoştinţe insuficiente despre boală, datorită lipsei surselor de informaţie, manifestată prin cerere de informaţii despre tratament şi regim alimentar.
tată prin modificarea ritmului respirator; -Stare depresivă datorată pierderii imaginii de sine, manifestată prin astenie.
OBIECTIVE - Pe termen scurt - O.T.S.: pacientul să respire adecvat; combaterea anxietăţii, neliniştii; prevenirea complicaţiilor; limitarea ischemiei cerebrale. • • • •
- Pe termen mediu – O.T.M.: pacientul să se deplaseze adecvat; pacientul să respire normal; • •
-Dispnee datorită durerilor precordiale, manifestată prin senzaţia de sufocare; -Alimentaţie insuficientă, deficit, datorată inapetenţei, manifestată prin greţuri şi vărsături; - Dificultate în a se odihni datorită dispneei paroxistice nocturne, manifestată prin insomnie şi palpitaţii; -Fenomene de tuse iritantă datorită procesului infecţios
OBIECTIVE - Pe termen scurt - O.T.S.: pacientul să respire adecvat; combaterea anxietăţii, neliniştii; prevenirea complicaţiilor; limitarea ischemiei cerebrale. • • • •
- Pe termen mediu – O.T.M.: pacientul să se deplaseze adecvat; pacientul să respire normal; să fie echilibrat hidroelectrolitic; să respecte orele de odihnă; • • • •
- Pe termen lung – O.T.L.: pacientul să respecte perioada de repaus; efectuarea unor activităţi fizice moderate; pacientul să consulte în mod regulat medicul; pacientul să respecte regimul alimentar; pacientul să urmeze tratamentul prescris de medic. • • • • •
INTERVENŢII - Asigurarea condiţiilor igienice ale bolnavului: aerisirea salonului; pregătirea patului şi a accesoriilor lui; schimbarea lenjeriei de pat; asigurarea igienei personale a bolnavului; oferirea de informaţii despre boală. • • • • •
- Supravegherea bolnavului: urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative şi notarea lor în F.O.; observarea faciesului, a stării psihice, a somnului; •
INTERVENŢII - Asigurarea condiţiilor igienice ale bolnavului: aerisirea salonului; pregătirea patului şi a accesoriilor lui; schimbarea lenjeriei de pat; asigurarea igienei personale a bolnavului; oferirea de informaţii despre boală. • • • • •
- Supravegherea bolnavului: urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative şi notarea lor în F.O.; observarea faciesului, a stării psihice, a somnului; observarea tegumentelor şi mucoaselor pacientului; observarea poziţiei bolnavului indicând poziţia semişezând, pentru favorizarea respiraţiei; asigurarea repausului fizic şi psihic. • • • •
•
- Participarea la tehnici de tratament: administrarea medicaţiei. •
- Prevenirea complicaţiilor prin: mobilizarea bolnavului; •
respectarea medicaţiei; respectarea regimului alimentar; îngrijiri igienice; - Participarea la investigaţii pentru asigurarea şi precizarea diagnosticului şi pentru aprecierea stării bolnavului: recoltarea produselor biologice pentru examene de laborator; efectuarea puncţiei venoase; recoltarea sângelui pentru examene biologice, hematologice, V.S.H., grup sanguin, hemoleucogramă, uree, creatinină, glicemie, T.G.O. şi T.G.P.; recoltarea urinei pentru examenul sumar şi examenul sedimentului. - Discuţii cu bolnavul, explicarea acestuia că nu este vinovat de apariţia bolii. • • •
• • •
•
respectarea medicaţiei; respectarea regimului alimentar; îngrijiri igienice; - Participarea la investigaţii pentru asigurarea şi precizarea diagnosticului şi pentru aprecierea stării bolnavului: recoltarea produselor biologice pentru examene de laborator; efectuarea puncţiei venoase; recoltarea sângelui pentru examene biologice, hematologice, V.S.H., grup sanguin, hemoleucogramă, uree, creatinină, glicemie, T.G.O. şi T.G.P.; recoltarea urinei pentru examenul sumar şi examenul sedimentului. - Discuţii cu bolnavul, explicarea acestuia că nu este vinovat de apariţia bolii. • • •
• • •
•
EXTERNAREA Data externării: 14.04.2007 Starea la externare: - ameliorată -
Data externării: 10.05.2007 Starea la externare: - ameliorată -
Data externării: 26.05.2007 Starea la externare: - ameliorată -
Bilanţul autonomiei: în urma tratamentului şi a intervenţiilor autonome şi delegate, pacientul se externează prezentând o ameliorare vizibilă următoarelor probleme:
Bilanţul autonomiei: în urma tratamentului şi a intervenţiilor autonome şi delegate, pacienta se externează cu următoarele probleme ameliorate: -durerile precordiale dis-
Bilanţul autonomiei: în urma spitalizării şi aplicării îngrijirilor şi intervenţiilor autonome şi delegate, pa cienta se externează cu următoarele probleme vizi-
EXTERNAREA Data externării: 14.04.2007 Starea la externare: - ameliorată -
Data externării: 10.05.2007 Starea la externare: - ameliorată -
Data externării: 26.05.2007 Starea la externare: - ameliorată -
Bilanţul autonomiei: în urma tratamentului şi a intervenţiilor autonome şi delegate, pacientul se externează prezentând o ameliorare vizibilă a următoarelor probleme: -dureri precordiale care au dispărut; -cefaleea este ameliorată; -se poate mişca mult mai bine; -se alimentează şi se hidratează corespunzător; -a acumulat cunoştinţe des pre boala sa; -nu mai prezintă stare de presivă.
Bilanţul autonomiei: în urma tratamentului şi a intervenţiilor autonome şi delegate, pacienta se externează cu următoarele probleme ameliorate: -durerile precordiale au dispărut; -nu mai prezintă disconfort fizic; -se alimentează corespunzător; -prezintă mai multe cunoştinţe despre boală, tratament, evoluţie, prognostic.
Bilanţul autonomiei: în urma spitalizării şi aplicării îngrijirilor şi intervenţiilor autonome şi delegate, pa cienta se externează cu următoarele probleme vizibil ameliorate: -poate respira liber, fără dificultate; -se poate mobiliza; -se poate odihni, nu mai prezintă cefalee; -se poate alimenta şi hidrata adecvat; -a acumulat cunoştinţe despre boală, tratament, evoluţie, prognostic.
Recomandări: Am recomandat pacientului: -să păstreze regimul alimentar prescris; -să evite eforturile fizice şi psihice excesive; -să respecte programul de odihnă; -să evite stresul, frigul sau căldura excesivă; -să se obişnuiască în toată perioada următoare de viaţă cu regimul alimentar strict; -regim alimentar hiposodat, să evite alimentele
Recomandări: Am recomandat pacientei: -să evite efortul fizic şi psihic excesiv; -să respecte orele de odihnă; -să evite stresul, frigul, căldura excesivă; -regim alimentar hiposodat, să evite alimentele grase şi condimentate; -să evite consumul de cafea, alcool, tutun; -să urmeze tratamentul prescris de medic: DIPIRIDAMOL 2 tb. / zi NIFEDIPIN 2 tb. / zi
Recomandări: Am recomandat pacientei: -va fi dispensarizată, va efectua control periodic; -va continua tratamentul cu: NITROGLICERINĂ 1 tb. sublingual NITROPECTOR 3 tb. / zi;
-va respecta regimul de viaţă şi cel alimentar cu stricteţe.
Recomandări: Am recomandat pacientului: -să păstreze regimul alimentar prescris; -să evite eforturile fizice şi psihice excesive; -să respecte programul de odihnă; -să evite stresul, frigul sau căldura excesivă; -să se obişnuiască în toată perioada următoare de viaţă cu regimul alimentar strict; -regim alimentar hiposodat, să evite alimentele grase, condimentate; -să consume salate, fructe, legume proaspete; -mesele vor fi la ore fixe şi în cantităţi mici; -să evite consumul de alcool, cafea, tutun; -să urmeze tratamentul medicamentos: DIPIRIDAMOL 3 tb. / zi NITROPECTOR 3 tb. / zi EXTRAVERAL 2 tb. / zi METOCLOPRAMID 3tb/zi NITROGLICERINĂ 1 tb. sub-
lingual;
-să efectueze control periodic la unitatea de care aparţine.
Recomandări: Am recomandat pacientei: -să evite efortul fizic şi psihic excesiv; -să respecte orele de odihnă; -să evite stresul, frigul, căldura excesivă; -regim alimentar hiposodat, să evite alimentele grase şi condimentate; -să evite consumul de cafea, alcool, tutun; -să urmeze tratamentul prescris de medic: DIPIRIDAMOL 2 tb. / zi NIFEDIPIN 2 tb. / zi EXTRAVERAL 2 tb. / zi MIOFILIN 2 tb. / zi;
-să facă control medical periodic la unitatea sanitară de care aparţine.
Recomandări: Am recomandat pacientei: -va fi dispensarizată, va efectua control periodic; -va continua tratamentul cu: NITROGLICERINĂ 1 tb. sublingual NITROPECTOR 3 tb. / zi;
-va respecta regimul de viaţă şi cel alimentar cu stricteţe.
lingual;
-să efectueze control periodic la unitatea de care aparţine.
CAPITOLUL IV ANEXE. BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL IV – ANEXE PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU ELECTROCARDIOGRAMĂ (E.K.G.) ELECTROCARDIOGRAMĂ Definiţie: Reprezintă înregistrarea grafică a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. Scopul: Diagnosticarea cardiopatiilor în general şi recunoaşterea afecţiunilor cardiace cu evoluţie clinică lentă, prin E.K.G. la efort. Înregistrarea se face cu E.K.G., este constituit din amplificator, înregistrator, motoraş pentru rotirea foii de înregistrare. Legătura cu bolnavul se realizează prin conductori, captarea biocurenţilor realizându-se prin electrozi. Diagrama rezultată se numeşte E.K.G. Hârtia de înregistrare are un sistem de coordonate: - pe orizontală – timpul; - pe verticală - amplificarea semnalelor bioelectrice (0,04 sec., 0,02 sec.); - distanţa dintre linii pe verticală este de 1 mm; - se înregistrează pe E.K.G. 1-2 derivaţii sau conducere; - 3 derivaţii sunt bipolare (se numesc derivaţii standard) şi sunt notate cu D 1, D2, D 3: D1 se înregistrează la antebraţul drept şi stâng; D2 se înregistrează la antebraţul drept şi gamba stângă; D3 se înregistrează la antebraţul stâng şi gamba stângă. - derivaţiile unipolare provin de la membre şi se notează cu AVR, OVL, OVF: A = conducere amplificată; V = derivaţia unipolară; R = dreapta; L = stânga; F = membrul inferior. AVR – provine de la derivaţii unipolare braţ drept; AVL – provine de la derivaţii unipolare braţ stâng; AVF – provine de la derivaţii unipolare membrul inferior stâng. • • •
• • • • •
DERIVAŢII PRECORDIALE V1 – se aşează pe extremitatea internă a celui de-al patrulea spaţiu intercostal, pe marginea dreaptă a sternului; V2 – se aşează pe spaţiul al patrulea intercostal, pe marginea stângă a sternului; V3 – se aşează între V2 şi V4; V4 – se aşează pe spaţiul al cincilea intercostal stâng, pe linia medioclaviculară; V5 – se aşează la intersecţia dintre orizontala dusă din V 4 şi linia axilară anterioară stângă; V6 – se aşează la intersecţia dintre orizontala dusă din V 4 pe linia axilară mijlocie stângă.
PREGĂTIREA BOLNAVULUI Pregătirea psihică - se informează bolnavul asupra scopului examenului. Pregătirea fizică - repaus 5-10 minute înainte de înregistrare; - bolnavul se dezbracă în regiunea toracică; - se aşează comod pe patul de consultaţie, rugându-l să relaxeze musculatura. MONTAREA ELECTROZILOR - se face pe părţile moi ale membrelor (masa musculară); - tegumentul se degresează; - placa metalică a electrodului se aşează pe o pânză înmuiată într-o soluţie de electrolit: 1 lingură de sare / 4 pahare de apă sau există o pastă; - cei 10 electrozi sunt repartizaţi 4 la membre şi 6 la regiunea precordială.
MONTAREA ELECTROZILOR LA MEMBRE - roşu la mâna dreaptă; - galben la mâna stângă; -verde la membrul inferior stâng; - negru la membrul inferior drept (albastru); - nu se aşează în regiunea păroasă; - electrozii se fixează de membre şi în regiunea precordială cu benzi de cauciuc.
INTERPRETARE - pe 0 E.K.G., undele convenţionale sunt denumite P, Q, R, S, T, U sau ateflexiuni (unde); - definim segmente distanţele dintre două unde P, Q, S, T; - între două cicluri cardiace se înregistrează linia 0 potenţial sau linia izoelectrică; - intervalul P-Q corespunde activităţii atriale şi timpului de conducere atrioventricular. Acesta durează 0,12 – 0,21 secunde; - unda P şi segmentul PQ sunt expresia electrică a atriilor; - complexul QRS reprezintă activitatea ventriculară; - segmentul ST şi unda T reprezintă procesul de repolarizare ventriculară; - unda T corespunde retragerii undei de excitaţie din ventricul; - intervalul TP reprezintă diastola electrică.
PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU PUNCŢIE VENOASĂ Definiţie: Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces în venă prin intermediul unui ac de puncţie.
Scop: 1. Explorator – recoltarea sângelui pentru examen de laborator, biochimic, hematologic, serologic şi bacteriologic; 2. Terapeutic – administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase; 3. Recoltarea sângelui în vederea transferării sale; Executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui; Sângerare 300-600 ml în edem pulmonar acut şi H.T.A. LOCUL PUNCŢIEI - venele de la plica cotului (bazilica şi cefalica) unde se formează un „M” venos; - venele antebraţului; - venele de pe faţa dorsală a mâinii; - venele subclaviculare; - venele femurale;
- venele maleolare interne; - venele jugulare şi epicraniene, mai ales la sugar şi copilul mic. PREGĂTIREA PUNCŢIEI MATERIALE: - de protecţie: pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama şi aleză; - pentru dezinfecţia tegumentului, pregăteşte câmpul cutanat: cu tamponul îmbibat în alcool se badijonează tegumentul timp de 30 secunde; - instrumentar şi materiale sterile, ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10 mm, în funcţie de scop. Seringi de capacitate în funcţie de scop, pense, mănuşi chirurgicale, tampoane; - alte materiale: garou sau bandă Esmarch, eprubete uscate şi etichetate sau vacutainere, cilindru gradat, fiole cu soluţii medicamentoase, soluţii perfuzabile, tăviţă (materialele se vor pregăti în funcţie de scopul puncţiei). PACIENTUL: - Pregătire psihică – i se explică în ce constă tehnica şi importanţa efectuării acesteia; - Pregătire fizică – pentru puncţie în venele antebraţului: se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient cât şi pentru persoana care execută puncţia (decubit dorsal); se examinează calitatea şi starea venelor având grijă ca hainele să nu împiedice circulaţia de întoarcere la nivelul braţului; se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie maximă; se dezinfectează tegumentele; se aplică garou la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului de puncţie, strângându-l astfel încât să oprească circulaţia venoasă fără a comprima artera; se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele devenind astfel turgescente. EXECUŢIA PUNCŢIEI: - asistenta îmbracă mănuşi sterile şi se aşează vizavi de bolnav; - se fixează vena cu policele mâinii stângi, la 4-5 cm sub locul puncţiei, exercitând o uşoară tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine; - se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu bizoul în sus, în mâna dreaptă, între police şi restul degetelor; •
•
• • •
•
- se pătrunde cu acul traversând, în ordine, tegumentul în direcţie oblică (unghi de 30o) apoi peretele venos, împingându-se o rezistenţă elastică, până când acul înaintează în gol; - se schimbă direcţia acului cu 1-2 cm în lumenul venei; - se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa; - se va continua tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase, injectarea medicamentelor, recoltarea sângelui, perfuzie; - în caz de sângerare se prelungeşte acul de puncţie cu un tub de polietilenă care se introduce în vasul colector, garoul rămânând legat pe braţ; - se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi a pumnului; - se aplică tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de pătrundere a acului şi se retrage brusc acul; - se comprimă locul puncţiei 1-3 minute, braţul fiind în poziţie verticală. ÎNGRIJIREA ULTERIOARĂ PUNCŢIEI - se face toaleta locală a tegumentului; - se schimbă lenjeria dacă este cazul; - se asigură o poziţie comodă în pat; - se supraveghează pacientul. PREGĂTIREA SÂNGELUI PENTRU TRIMITEREA LA LABORATOR - pentru examen de laborator eprubetele se etichetează, se completează formularele de trimitere; - se măsoară cantitatea. REORGANIZAREA - materialele refolosibile se dezinfectează; - deşeurile se îndepărtează. ACCIDENTE - hematom prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos; - străpungerea venei – perforarea peretelui venos opus – se retrage acul în lumenul venei; - ameţeli, paloare, lipotimie – se întrerupe puncţia pacientului, se aşează în decubit dorsal fără pernă, se anunţă medicul.
PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU RADIOSCOPIE, RADIOGRAFIE TORACICĂ
DEFINIŢIE Radiologic şi radioscopic se evidenţiază organele toracice – inimă, plămâni (formă, volum, diametru), se cercetează pulsaţiile vaselor mari ale inimii.
SCOPUL Studierea morfologiei şi funcţionalităţii plămânilor, a modificărilor de volum şi de formă ale inimii pentru stabilirea diagnosticului.
PREGĂTIREA PSIHICĂ A PACIENTULUI - se anunţă pacientul, explicându-i condiţiile în care se va face examinarea (cameră în semiobscuritate); - pacientul va fi condus la serviciul de radiologie; - se explică pacientului cum trebuie să se comporte în timpul examinării (va efectua mişcări de respiraţie, iar radiografia se face în apnee, după o inspiraţie profundă).
PREGĂTIREA FIZICĂ A PACIENTULUI - se dezbracă complet regiunea toracică (părul lung se prinde pe creştetul capului); - se îndepărtează obiectele radioopace; - se aşează pacientul în poziţie ortostatică cu mâinile pe şolduri şi coatele aduse înainte (fără să ridice umerii), în spatele ecranului, cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poartă filmul; - când poziţia verticală este contraindicată se aşează pacientul în poziţie şezând sau în decubit; - în timpul examenului radiologic se ajută pacientul să ia poziţia cerută de medic; - sugarii şi copiii mici se fixează prin înfăşare pe un suport de scânduri sau se suspendă în hamuri. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI DUPĂ EXAMEN - pacientul va fi ajutat să se îmbrace; - după terminarea examenului radiologic va fi condus la pat; - se notează în foaia de observaţie examenul radiologic efectuat şi data.
