Principiul stratificării
citiserăm
cit - = radicalul (morfem lexical / lexem independent –
asigură sensul lexical al cuvântului)[1]; -iserăm = flectivul (seria de morfeme gramaticale care asigură sensurile gramaticale ale cuvântului); la rândul său, flectivul se compune din: • -i : morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat), gramatical, verbal, din categoria sufixelor verbale, marcă a timpurilor perfecte; • -se: morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat), gramatical, verbal, din categoria sufixelor verbale, marcă a mai mult ca perfectului; • -ră: morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat), gramatical, verbal, din categoria desinenţelor (segment desinenţial), marcă a numărului plural; • -m: morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat), gramatical, verbal, din categoria desinenţelor, marcă de persoana I, plural (aici). [1] Fiind vorba de un cuvânt nederivat, în cazul acesta, radicalul coincide cu rădăcina.
învăţasem
învăţ - = radicalul: morfem lexical / lexem
independent – asigură sensul lexical al cuvântului; totodată, este şi rădăcina cuvântului); -asem = flectivul: seria de morfeme gramaticale care asigură sensurile gramaticale ale cuvântului; la rândul său, flectivul se compune din: • -a: morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat), gramatical, verbal, din categoria sufixelor verbale, marcă a timpurilor perfecte; • -se: morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat), gramatical, verbal, din categoria sufixelor verbale, marcă a mai mult ca perfectului; • -m: morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat), gramatical, verbal, din categoria desinenţelor, marcă de persoana I, singular (aici).
portăreselor
portăres- = radicalul: morfem lexical sau lexem –
asigură sensul lexical al cuvântului; fiind vorba de un cuvânt derivat, radicalul (ca temă lexicală) se descompune, la rândul său, în: • port - = morfem segmental, concret, independent, lexical (din categoria rădăcini); • -ăr - = morfem segmental, concret, dependent, lexical, derivativ (din categoria sufixe – sufix pentru denumirea agentului); • -es- = morfem segmental, concret, dependent, lexicogramatical, derivativ (din categoria sufixe moţionale); -elor = flectivul: seria de morfeme gramaticale care asigură sensurile gramaticale ale cuvântului; la rândul său, flectivul se compune din: • -e- = morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat), dependent, gramatical, nominal, din categoria desinenţelor, marcă a numărului plural, genul feminin; • -lor = morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat), dependent, gramatical, nominal, din categoria determinativelor definite (art. hot.), marcă a GD, plural.
supravieţuitoarelor
supravieţuitoar - = radicalul: morfem lexical sau lexem –
asigură sensul lexical al cuvântului; fiind vorba de un cuvânt format[1], radicalul (ca temă lexicală) se descompune, la rândul său, în: • supra- : morfem segmental, concret, (semi)dependent, lexical, din categoria elementelor de compunere savantă – prefixoid; • vieţ- : morfem segmental, concret, independent, lexical (din categoria rădăcini); • -ui : morfem segmental, concret, dependent, lexical, derivativ (din categoria sufixe – sufix pentru crearea de verbe); • toar - = morfem segmental, concret, dependent, lexical, derivativ (din categoria sufixe – sufix pentru denumirea agentului[2]).
-elor = flectivul: seria de morfeme gramaticale care asigură
sensurile gramaticale ale cuvântului; la rândul său, flectivul se compune din: • -e- = morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat), dependent, gramatical, nominal, din categoria desinenţelor, marcă a numărului plural, genul feminin; • -lor = morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat), dependent, gramatical, nominal, din categoria determinativelor definite (art. hot.), marcă a GD, plural. [1] Cuvântul supravieţuitor s-a format prin derivare cu suf. de agent -tor de la baza verbală (a) supravieţui . Această
bază reprezintă în limba română un calc (după fr. survivre), prezentând structura unui cuvânt compus din elementul de compunere savantă supra (unii autori îl dau şi ca prefix neologic) + verbul (a) vieţui . Acesta din urmă este, la rândul său, derivat de la baza primară viaţă + suf. -ui . [2] Alternanţa o / oa (-tor / -toare) marchează, suplimentar (ca morfem intern), şi genul (aici fiind vorba de feminin).
nefăcute
nefăc- = radicalul: morfem lexical sau lexem – asigură sensul
lexical al cuvântului; fiind vorba de un cuvânt derivat, radicalul (ca temă lexicală) se descompune în: • ne- = morfem segmental, concret, dependent, lexical, din categoria prefixe (prefix negativ); • -făc- = morfem segmental, concret, independent, lexical (din categoria rădăcini); -ute = flectivul: seria de morfeme gramaticale care asigură sensurile gramaticale ale cuvântului; la rândul său, flectivul se compune din: • -ut- = morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat), dependent, gramatical, verbal (din categoria sufixe: sufix participial[1]); • -e = morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat), dependent, gramatical, nominal[2] (din categoria desinenţe: feminin, plural). [1] În momentul conversiunii participiului la adjectiv, acest sufix îşi pierde relevanţa verbală. [2] Acest morfem marchează, practic, trecerea participiului respectiv la clasa adjectivelor, prin conversiune.
s-a dezgheţat
dezgheţ - = radicalul: morfem lexical / lexem
independent – asigură sensul lexical al cuvântului; aici este, totdată, şi rădăcină[1]; s-a ... -at = flectivul[2]: seria de morfeme gramaticale care asigură sensurile gramaticale ale cuvântului; la rândul său, flectivul se compune din: • s- = morfem segmental, concret, analitic (neaglutinat), dependent, gramatical, verbal, marchează diateza reflexivă (conform interpretării din gramatica tradiţională); • -a = morfem segmental, concret, analitic (neaglutinat), dependent, gramatical, verbal, marchează, pe de o parte, timpul perfect compus, iar, pe de altă parte, marchează persoana a III-a, nr. sg. (face parte din categoria verbelor auxiliare); • -at = morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat), dependent, gramatical, verbal (din categoria sufixe: sufix participial).
[1] În ciuda aparenţelor, verbul (a) dezgheţa NU este derivat în limba română! El a fost moştenit ca atare din lat. disglaciare. Prin urmare, el nu poate şi nici nu trebuie analizat, în limba română, ca un derivat. [2] Având în vedere că flectivul cuprinde atât morfeme aglutinate, cât şi morfeme libere, vom considera că avem a face cu un flectiv (sau morfem flexionar) discontinuu / întrerupt.
pictaseră
• pict- = morfem segmental, concret, independent, lexical (din categoria radicali) continuu; • -a- = morfem segmental, dependent, gramatical (din categoria sufixe: perfect), continuu; • -se- = morfem segmental, dependent, gramatical (din categoria sufixe: mai mault ca perfect), continuu • -ră- = morfem segmental, dependent, gramatical (din categoria desinenţe: plural), continuu; • -θ = morfem segmental, abstract, dependent, gramatical (din categoria desinenţe: persoana a IIIa), continuu. Notă. -ase- = grup sufixal; -răθ = grup desinenţial.
florăreselor
• flor - = morfem segmental, concret, independent, lexical (din categoria rădăcini), continuu; • -ăr - = morfem segmental, concret, dependent, lexical (din categoria sufixe), continuu; • -es- = morfem segmental, concret, dependent, lexico-gramatical (din categoria sufixe), continuu; • -e- = morfem segmental, concret, dependent, gramatical (din categoria desinenţe: plural), continuu; • -lor = morfem segmental, concret, dependent (din categoria determinativelor definite: GD, plural), continuu.
neaşteptate
• ne- = morfem segmental, concret, dependent, lexical (din categoria prefixe), continuu; • -aştept- = morfem segmental, concret, independent, lexical (din categoria rădăcini), continuu; • –at- = morfem segmental, concret, dependent, gramatical (din categoria sufixe: sufix participial), continuu; • -e = morfem segmental, concret, dependent, gramatical (din categoria desinenţe: feminin, plural), continuu.
