D E M L O N E C S T ] I R A E T I V Ă
INTRODUCERE Schimbările survenite în ultimii ani în societate au deschis calea unor ocazii extraordinare de lărgire a orizonturilor sociale, culturale şi economice. Pentru a putea exploata aceste posibilităţi, este foarte importantă cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională. În domeniul turismului şi al culturii, al relaţiilor economice şi politice internaţionale, limba germană este din ce în ce mai folosită. Acest fapt a fost conştientizat de foarte multe ţări, limba germană predându-se în unele dintre aceste ţări încă de la nivelul claselor ciclului primar de studiu. Metoda de învăţare a limbilor str ăine introdusă de EUROCOR se utilizează de mult timp cu succes în ţările vest-europene şi în Statele Unite, mulţumită accesibilităţii şi atractivităţii prezentării sale. Cu eforturi relativ mici, se pot obţine în scurt timp rezultate uimitoare. Este suficient să învăţaţi zilnic câte 15 minute, f ăr ă a parcurge mai mult de o jumătate de lecţie odată. Esenţiale în asimilarea cunoştinţelor sunt sistematizările şi evaluările periodice, care vă dau posibilitatea de a progresa f ăr ă îndoieli şi lacune. Cursul de Limba germană pentru începători se compune din 40 de lecţii, grupate în 20 de caiete. Patru dintre aceste caiete, prevăzute sistematic pe parcursul studiului, cuprind doar exerciţii, ele constituind un foarte util material pentru evaluarea periodică a modului în care a fost asimilată materia. Pentru fiecare caiet puteţi beneficia de o casetă audio sau un CD, ce reprezintă înregistrarea integrală a conţinutului celor două lecţii. Aceste casete au un rol foarte important în deprinderea şi perfecţionarea pronunţiei, ele fiind realizate cu participarea unor vorbitori nativi de limba germană. Fiecare lecţie tratează un anumit domeniu de interes, tematica cursului acoperind o multitudine de aspecte ce pot fi întâlnite în viaţa cotidiană. O lecţie cuprinde două păr ţi; la începutul fiecărei păr ţi a lecţiei se află câteva exerciţii de recapitulare a materiei parcurse, apoi este prezentat noul vocabular al lecţiei şi sunt propuse o serie de exerciţii de consolidare a acestuia. Pentru o mai bună fixare, cuvintele şi expresiile noi sunt introduse în propoziţii sau scurte texte. Fiecare parte a lecţiei cuprinde, de asemenea, secţiuni de prezentare teoretică a unor importante aspecte gramaticale şi exerciţii corespunzătoare. A doua parte din cea de-a doua lecţie a caietului nu introduce elemente de gramatică sau vocabular noi, aceasta fiind o parte de verificare a cunoştinţelor din întregul caiet. La sfâr şitul fiecărei lecţii se găsesc o recapitulare şi o temă pentru acasă, pe care, după rezolvare, o puteţi trimite spre corectare profesorului personal pe adresa Institutului Eurocor. Faptul că a fost acordată o atenţie deosebită îmbogăţirii vocabularului se reflectă în existenţa unui vocabular sintetic al cuvintelor şi expresiilor nou introduse, aflat la sfâr şitul fiecărui modul. Profesorii noştri sunt gata să vă ajute pentru a face primii paşi în cunoaşterea limbii germane şi vă aşteaptă să deveniţi cursant EUROCOR. Vă dorim mult succes!
1
Pentru majoritatea dintre dumneavoas dumneavoastr tr ă, limba germană reprezintă un domeniu nou; probabil însă că unii dintre dumneavoastr ă au avut ocazia de a asimila câteva cunoştinţe în acest domeniu, lipsite însă de o sistematizare clar ă. Cursul EUROCOR pentru începători vă va ajuta să vă familiarizaţi cu regulile gramaticale de bază şi să vă formaţi o arie de cuprindere a vocabularului suficientă pentru a putea scrie, citi şi conversa în limba germană în variate situaţii uzuale, cotidiene. Pentru ca studiul individual să fie cât mai uşor şi eficient, pe marginea lecţiilor au fost introduse o serie de simboluri grafice, care vă vor ajuta să localizaţi mai uşor, în vederea recapitulării, secţiunile de vocabular sau gramatică:
N
semnalează cuvintele şi expresiile noi
atrage aten ţ ia ia asupra particularit ăţ ilor lexicale sau gramaticale ale limbii germane ăţ ilor
indică exerciţiile de verificare a cunoştinţelor însuşite
semnalează observaţiile importante, care se refer ă la reguli gramaticale sau de pronunţie esenţiale în însuşirea limbii germane
3 (21)
indică faptul că problema respectivă a mai fost abordată într-o lecţie anterioar ă (în acest caz, la pagina 21 a lecţiei 3) Unele exerciţii solicită folosirea filtrului roşu pentru verificare. Textul scris cu caractere roşii, precedat de semnul „ > ”, dispare odată ce este acoperit cu acest filtru. Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă familiarizeze cu metoda de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numărului de pagini, ea reprezintă jumătate din conţinutul unui caiet de curs. Veţi g ăsi aici fragmente din lecţiile cursului, exemple de exerciţii, precum şi un model de recapitulare, unul de vocabular şi de temă pentru acasă.
În completarea cursului prin coresponden ţă pute ţ i opta pentru un scurt program de consulta ţ ii ii fa ţă în fa ţă , la sfâr şitul căruia ve ţ i ob ţ ine ine în plus un certi ficat de absolvire emis împreună cu Ministerul Muncii şi Ministerul Educa ţ iei. iei. 2
Structura cursului de Limba germană pentru începători Lecţţiile 1-2 Lec
Tema: Gramatica:
Prezentarea persoanei, recomandarea Ordinea cuvintelor în propoziţie. Cuvintele de negaţie. Articolele. Genurile substantivului şi ortografia acestuia. Pronumele personal. Conjugarea verbului la timpul prezent
Lecţţiile 3-4 Lec
Tema: Gramatica: Gramat ica:
Ocupaţii, meşteşuguri Articolele (cont.) Pronumele interogativ. Conjugarea verbelor „sein” şi „haben”. Conjugarea verbelor neregulate la timpul prezent, singular. Prepoziţiile. Numeralele cardinale pân ă la 10
Lecţţiile 5-6 Lec
Tema: Gramatica:
Călătorii. Ceasul. Punctele cardinale Negaţia substantivului. Pronumele posesiv. Conjugarea lui „es gibt”, „wollen”, „können”. Conjugarea verbului la timpul prezent (cont.). Forma de polite ţe
Lecţţiile 7-8 Lec
Tema: Gramatica: Gramat ica:
Familia. Călătorii Declinarea pronumelui personal. Ordinea invers ă. Conjugarea verbelor „wissen” şi „müssen”. Prepozi ţiile (cont.)
Caiet de exerciţ exerciţii I
Cuprinde o serie de exerci ţii ce verifică noţiunile de vocabular şi gramatic grama tică însuşite în lecţiile 1-8
Lecţţiile 9-10 Lec
Tema: Gramatica:
Cumpărarea articolelor de consum Pronumele demonstrativ. Substantivul (cont.). Cuvântul „man”. Verbele modale modal e „sollen” şi „dürfen”. Conjugarea verbelor la timpul prezent. Numeralele cardinale pân ă la 20
Lecţţiile 11-12 Lec
Tema: Gramatica: Gramat ica:
În restaurant. La piaţă Genul substantivu substantivului lui şi forma de plural. Pronumele posesiv. Folosirea lui „es”. Conjugarea verbului (cont.). Verbele re flexive (pronumele reflexiv în cazul acuzativ)
Lecţţiile 13-14 Lec
Tema: Gramatica:
Lumea muncii Substantivul (cont.). Ordinea cuvintelor în propoziţia interogativ interogativă. Pronumele nehotărât „einer”, „eins”. Conjugarea verbelor cu pre fix, particulă separabilă. „Nach” şi „in” în structuri temporale
Lecţţiile 15-16 Lec
Tema: Gramatica:
Timpul liber. Vacan ţa Pluralul substantivelor. Substantive de declinare slab ă. Ordinea cuvintelor în propozi ţiile enunţiative, interogative şi imperative. Pronumele (cont.). Locul predicatului în propozi ţie
Caiet de exerciţ exerciţii II
Cuprinde o serie de exerci ţii ce verifică noţiunile de vocabular şi gramatic grama tică însuşite în lecţiile 9-16 3
Lecţţiile 17-18 Lec
Tema: Gramatica: Gramat ica:
Casa Substantivele (cont.). Genitivul singular şi plural. Declinarea pronumelui posesiv. Conjugarea verbului (cont.) Formulele de adresare
Lecţţiile 19-20 Lec
Tema: Gramatica:
Educaţia Declinarea pronumelor demonstrative „dieser”, „diese”, „dieses”. Prepoziţii. Conjugarea verbelor re flexive. Pronumele re flexiv în cazul dativ
Lecţţiile 21-22 Lec
Tema: Gramatica:
Viaţa cotidiană a firmelor Declinarea adjectivului. Declinarea mixt ă-singular. Conjugarea verbelor cu particulă separabilă (cont.). Numeralele cardinale de la 20 până la 100. ABC-ul german
Lecţţiile 23-24 Lec
Tema: Gramatica: Gramat ica:
În locuinţa nouă Declinarea mixtă a adjectivului. Declinarea adjectivului f ăr ă articol. Imperfectul lui „sein” şi „haben”. Numeralele cardinale peste 100. Structura negaţiei
Caiet de exerciţ exerciţii III
Cuprinde o serie de exerci ţii ce verifică noţiunile de vocabular şi gramatic grama tică însuşite în lecţiile 17-24
Lecţţiile 25-26 Lec
Tema: Gramatica:
Cumpărarea articolelor de lung ă durată Ordinea directă. Modul imperativ. Declinarea tare a adjectivelor. Pronumele interogativ „was für ein”. Conjugarea la prezent a verbelor „mögen” şi „lassen”
Lecţţiile 27-28 Lec
Tema: Gramatica:
La medic Conjugarea la perfectul compus. Pronumele „jemand”. Întrebuinţarea conjuncţiei „weil”. Prepoziţiile (cont.)
Lecţţiile 29-30 Lec
Tema: Gramatica:
Bolile Perfectul compus al verbelor neregulate. Ordinea cuvintelor la perfectul compus. Declinarea substantivelor provenite din adjective. Numeralele ordinale. Data
Lecţţiile 31-32 Lec
Tema: Gramat Gra matica ica::
Impresii de călătorie Genitivul numelor proprii. Adverbele. Conjugarea verbului „werden” la prezent. Verbul „sein” la modul imperativ
Caiet de exerciţ exerciţii IV
Cuprinde o serie de exerci ţii ce verifică noţiunile de vocabular şi gramatic grama tică însuşite în lecţiile 25-32
4
În cursul de Limba german ă pentru începători am utilizat sistemul special EUROCOR de transcriere fonetic ă , pe care l-am conceput ţ inând inând cont atât de ăţ ile şi de accesibilitatea acestui particularit ăţ ile de pronun ţ ie ie ale limbii române, cât ş sistem pentru cei care înva ţă limba germană . Vom Vom descrie, de aceea, simbolurile fonetice folosite, comparându-le cu sunetele române şti similare.
Ă TRANSCRIEREA FONETIC FONETICĂ Vocalele
Exemplu
[a:] [a] [ă] [e] [e:] [E] [i] [i:]
Bahn
[o] [o:] [O:] [O] [u] [u:] [U:]
[U]
– a lung (posterior) – a scurt (anterior) – se pronunţă ca vocala româneasc ă ă, dar este mult mai scurt – e scurt – se pronunţă ca e din limba român ă – e lung – e deschis deschis – se noteaz notează în scris prin litera „ä” – i scurt – i lung – nepronunţarea lui r din cuvântul scris produce lungirea vocalei – o scurt – are corespondent similar în limba român ă – o deschis lung – ö se pronunţă ca un o lung, îns ă sunetul se formează în cavitatea bucal ă – aceeaşi vocală ö este scurtă când se află la începutul cuvântului – u scurt – din limba română – u lung – ü german este un sunet care nu exist există în limba română. Se pronunţă cu buzele rotunjite ca pentru u, dar se articulează în gât şi nu în cavitatea bucal ă. – varianta scurtă a lui şU:ţ
Sistemul EUROCOR
[ba:n] Gast [gast] Messer [mesăr ] kennen [k enăn] zehn []e:n] Mädchen [mEthăn] links [links] Ihnen [i:năn] Hotel schön
[Hotel] oben [o:băn] [[O:n]
örtlich und gut drüben
[Ortlih] [unt] [gu:t] [dr U:băn]
Büro
[bUr o:]
nein Frau Fräulein
[næn] [frau] [fr œlæn]
Diftongii [æ] – a scurt urmat de i deschis, foarte scurt [au] – a scurt urmat de u închis, foarte scurt [œ] – a scurt urmat de i deschis, foarte scurt
Consoanele [f] [g]
– identic cu f românesc, reprezintă transcrierea fonetică a lui v şi f von – ng este un sunet nazal speci speci fic german; n se pronunţă accentuat, iar g se pronun ţă slab. Acest sunet Verzeihu erzeihung ng are transcrierea fonetic ă indicată între parantezele drepte. [H] – este identic cu h din limba român ă haus [h] – se pronunţă un h aspirat în limba român ă (ca în cuvântul: ich „Mihnea”) [i] – reprezintă transcrierea fonetică a j-ului german şi se aude ja ca un i semivocalic în limba român ă [n] – se pronunţă ca n românesc neun r [ ] – r muiat, palatal, palatal, când este precedat de vocal ă lungă der 5
[fon] [f ăr]æung] [Haus] [ih] [ia] [nœn] [de:r ]
[s] [[]
– se pronunţă s când este precedat de o vocal ă – identic cu sunetul sunetul românesc „ş“, este redat în scris prin grupul „sch”; de asemenea, consoana „s” se pronun ţă „ş“ când precede o consoan ă surdă []] – z german, numit „ţet”, îl pronunţăm ţ ca în limba român ă, când se află la începutul cuvântului sau între vocale (în interiorul cuvântului) [v] – reprezintă transcrierea fonetică a lui w [z] – consoana s în poziţie iniţială sau între vocale se pronun ţă z
das Schule
[das] [[u:lă]
stark Zigaretten
[[tark] []igar etăn]
Wein sein
[væn] [zæn]
Observaţii privitoare la pronun ţie: În limba germană accentul cade în general pe prima silab ă. La cuvintele monosilabice nu marc ăm accentul. În cuvintele plurisilabice vocala îngro şată marchează silaba accentuat ă.
Citiţi cu atenţie pronunţia aflată între paranteze drepte: • Guten Tag – Bună ziua! – bun ă ) guten – [gu:tăn] – bun ( ă Vocala silabei accentuate este notat ă cu liter ă îngroşată [gu:tăn]. În cuvântul [gu:tăn] vocala „u” se pronun ţă lung, ca în cuvântul românesc „bun”. Vocala Vocala pronun ţată lung este marcat ă întotdeauna cu dou ă puncte „:”. „: ”. Vocala Vocala „e” a flată la sfâr şitul cuvântului sau în pre fix se pronunţă ca vocala româneasc ă „ă”: [gu:tăn]. • Tag – – [ta:k] – – zi zi În cuvântul [ta:k] vocala „a” se pronun ţă lung. Consoana „g”de la sfâr şitul cuvântului se pronun ţă ca şi consoana „c” din cuvântul „care”. Consoana „c” este transcris ă prin „k” [ta:k]. • Guten Morgen – Bună diminea ţ a! a! În cuvântul [mo:rgăn] vocala „o” se pronun ţă lung. Vocala „e” se pronun ţă „ă”: [mo:rgăn]. • Wie geht es? – [vi: ge:t es] – Ce mai faci? Cum te sim ţ i? i? În cuvântul [vi:] „i” se pronunţă lung, ca în cuvântul românesc „vie”, iar vocala „e” nu se pronun ţă [vi:]. Consoana „w” se pronun ţă „v”, ca în cuvântul românesc „vai”. • es geht – bine, mul ţ umesc umesc În cuvântul [ge:t], vocala „e” se pronun ţă mai lung decât în limba român ă. Acest „e” lung îl marc ăm cu [e:] şi îl pronunţăm ca pe vocala „e” din cuvântul „Eva”, iar consoana „h” nu se pronun ţă [ge:t]. • Frau Schmidt – doamna Schmidt În cuvântul [frau] pronunţăm „au” ca în cuvântul „sau”, îns ă vocala „a” este mai accentuat ă decât vocala „u”: [frau]. „sch” – se pronun ţă ca „ş” românesc, ca în cuvântul „ şi”: [[mit]. • Fräulein Rohde – domni ş şoara Rohde În cuvântul „Fräulein” [fr œlæn] diftongul „äu” se pronunţă aproape ca diftongul românesc „oi”, din cuvântul „noi”, îns ă vocala „i” este mai deschis ă, aproape ca „e”. Diftongul „ei” se pronun ţă aproximativ „ai”, ca în cuvântul românesc „hain ă”, dar, iar ăş ăşi, vocala „i” se pronun ţă mai deschis, aproape ca un „e”.
6
Primele no ţ iuni iuni introduse în cadrul lec ţ iilor iilor sunt cele de vocabular. Pentru o mai u şoar ă re ţ inere, inere, cuvintele noi sunt înso ţ ite ite şi de transcrierea lor fonetic ă .
LECŢIA 5 – PARTEA ÎNTÂI LECŢ Să începem lec ţia cu câteva cuvinte noi. Repeta ţi-le cu voce tare, fiind atenţi la pronun ţie şi la traducerea lor: der Bruder
> [de:r br u:dăr ]
– fratele
die Minute
> [di: minu:tă]
– minutul
die Mutter
> [di: mutăr ]
– mama
(der) Norden
> [de:r nordăn]
– nord(ul)
(der) Osten
> [de:r ostăn]
– est(ul)
die Schwester
> [di: [vestăr ]
– sora
die Stunde
> [di: [tundă]
– ora
(der) Süden
> [de:r zU:dăn]
– sud(ul)
die Tochter
> [di: toHtăr ]
– fiica
der Vater
> [de:r f a:tăr ]
– tatăl
der Wagen
> [de:r va:găn]
– maşina, căruţa
(der) Westen
> [de:r vestăn]
– vest(ul)
Să repetăm cuvintele, dar într-o alt ă ordine: der Wagen
> [de:r va:găn]
– maşina, căruţa
die Stunde
> [di: [tundă]
– ora
(der) Osten
> [de:r ostăn]
– est(ul)
(der) Westen
> [de:r vestăn]
– vest(ul)
(der) Süden
> [de:r zU:dăn]
– sud(ul)
(der) Norden
> [de:r nordăn]
– nord(ul)
der Vater
> [de:r f a:tăr ]
– tatăl
die Tochter
> [di: toHtăr ]
– fiica
die Mutter
> [di: mutăr ]
– mama
der Bruder
> [de:r br u:dăr ]
– fratele
die Schwester
> [di: [vestăr ]
– sora
die Minute
> [di: minu:tă]
– minutul
7
ţ ii, Cuvintele noi sunt introduse în scurte propozi ţ ii, pentru care este redat ă şi transcrierea fonetică , astfel încât să pute ţ i re ţ ine ine atât sensul, cât şi pronun ţ ia ia lor.
Să folosim cuvintele noi în propozi ţii. Încercaţi să pronunţaţi corect şi urmăriţi cu atenţie traducerea cuvintelor: Ich möchte eine Fahrkarte nach Kiel.
> [ih mOhtă ænă f a:r kartă naH ki:l]
Im Juli haben wir Urlaub.
> [im iu:li Ha:băn vi:r urlaup] – În iulie avem concediu.
Welche Nationalität haben Sie?
> [velhă na]ionalitE:t Ha:băn zi:]
– Ce naţionalitate aveţi?
Ich brauche einen Zirkel.
> [ih br auHă ænăn ]irk ăl]
– Am nevoie de un compas.
Ich habe keine Zeit.
> [ih Ha:bă k ænă ]æt]
– N-am timp.
Bitte, hier ist ein Zehneuroschein.
> [bită hi:r ist æn ]e:nœro[æn]
– Poftim, aici este o bancnot ă de 10 euro.
Wo ist das Reisebür Reisebüro? o?
> [vo: ist das r æză bUro:]
– Unde este agen ţia de turism?
Dana trinkt eine Cola.
> [dana trinkt ænă k o:la]
– Dana bea o Cola.
Ich spiele Gitarre.
> [ih [pi:lă gitar ă]
– Cânt la chitar ă.
Er spielt Fußball.
> [e:r [pi:lt f u:sbal]
– El joacă fotbal.
Ich kaufe ein Eis.
> [ih k auf ă æn æs]
– Cumpăr o îngheţată.
– Aş dori un bilet de c ălătorie până la Kiel.
Aţi reţinut deja substantivele noi ale lec ţiei? Traduceţi în limba german ă, reţinând pronunţia corectă: bancnota de zece euro
d>er Zehneuroschein der
> [de:r ]e:nœro[æn]
biletul de c ălătorie
> die Fahrkarte
> [di: f a:r kartă]
agenţia de turism
> das Reisebüro
> [das r æză bUro:]
compasul
> der Zirkel
> [de:r ]irk ăl]
timpul, ora
> die Zeit
> [di: ]æt]
chitara
> die Gitarre
> [di: gitar ă]
naţionalitatea
> die Nationalität
> [di: na]ionalitE:t]
iulie
> der Juli
> [de:r iu:li]
îngheţata
> das Eis
> [das æs]
fotbalul
> der Fußball
> [de:r f u:sbal]
Cola
> die Cola
> [di: k o:la]
concediul
> der Urlaub
> [de:r urlaup] 8
fiecărei lec ţ ii În cadrul fi ii sunt prezentate şi diferite no ţ iuni iuni gramaticale, înso ţ ite ite de exemple şi exerci ţ iiii de fi xare. Informa ţ iile iile mai importante sunt introduse în chenare speciale, pentru a fi mai u şor de re ţ inut. inut.
„Der” este articolul hot ărât masculin, „die” este articolul hot ărât feminin, das” este articolul hotărât neutru; de exemplu: der Ober – chelnerul, die Bank – banca, das Hotel – hotelul. Articolul hot ărât se folose şte atunci când vorbim despre lucruri sau persoane cunoscute. Pronumele demonstrativ are acelea şi forme ca şi articolul hotărât: der – acesta die – aceasta das – acesta
Întrebarea Întrebar ea „Unde este?” se traduce în limba germană prin „Wo ist?” [vo: ist]. Acum citiţi şi repetaţi întrebările în limba german ă, împreună cu traducerea lor: Wo ist der Bahnhof Bahnhof??
> [vo: ist de:r ba:nHo:f]
– Unde este gara?
Wo ist die Botschaft?
> [vo: ist di: b o:t[aft]
– Unde este ambasada?
Wo ist der Ober?
> [vo: ist de:r o:băr ]
– Unde este chelnerul?
Wo ist die Schule?
> [vo: ist di: [ u:lă]
– Unde este şcoala?
Wo ist das Hotel?
> [vo: ist das Hot el]
– Unde este hotelul?
Wo ist die Kirche?
> [vo: ist di: k irhă]
– Unde este biserica?
„Acolo este” se traduce în limba germană prin „Dort ist.” şi atunci când nu-l folosim în limba română (cazul În limba german ă folosim totdeauna subiectul, chiar ş subiectului subîn ţ eles); eles); de exemplu:
Wo ist die Kirche?
– Unde este biserica biserica??
– Este acolo. – Acolo e.
Dort ist sie.
În asemenea cazuri, se folose şte pronumele personal corespunză tor; tor; dacă subiectul este masculin folosim „er” – „el”, dacă subiectul este feminin „sie” – „ea”, iar dac dacă avem un subiect neutru se ă nu folose şte pronumele „es”. În limba germană , pronumele personale „er”, „sie”, „es” se refer ă numai la persoane, ci şi la obiecte. Observaţi r ăspunsurile la întrebarea „W „Woo ist...?” şi repetaţi:
Wo ist der Bahnhof? Dort ist der Bahnhof. Dort ist er.
> [dort ist de:r ba:nHo:f] > [dort ist e:r ]
– Gara este acolo. – Este acolo.
Wo ist die Botschaft? Dort ist die Botschaft. Dort ist sie.
> [dort ist di: b o:t[aft] > [dort ist zi:]
– Ambasada este acolo. – Este acolo.
9
Pentru o mai bun ă fi xare a cuno ştin ţ elor elor noi, lec ţ iile iile con ţ in in diverse tipuri de exerci ţ ii: ii: de traducere, de retroversiune sau de completare. Iat ă câteva exemple.
Prepozi ţ ia ia „gegenüber” – „vizavi, în fa ţ a” a” cere totdeauna cazul dativ; de exemplu: Die Kirche ist gegenüber der Bank.
ă . – Biserica este vizavi de banc
sau Die Kirche ist der Bank gegenüber gegenüber..
ă . – Biserica este vizavi de banc
Prepozi ţ ia ia „gegenüber” poate sta înainte sau după substantiv.
Completa ţi propoziţiile germane cu cuvintele corespunz ătoare. Citiţi-le cu voce tare şi reţineţi pronunţia corectă. Folosiţi filtrul roşu: Atelierul de tâmplărie se află vizavi de gar ă.
– Die Schreinerei liegt > gegenüber dem Bahnhof.
El locuieşte vizavi de biseric ă.
– Er wohnt der Kirche > gegenüber.
Suntem la mătuşa mea.
– Wir sind > bei meiner Tante.
El scrie cu pixul.
– Er schreibt > mit dem Kugelschreiber.
Institutul este vizavi de aprozar.
– Das Institut liegt > gegenüber dem Obstund Gemüsegeschäft.
Ea stă în faţa profesoarei.
– Sie steht der Lehrerin > gegenüber.
Tu locuieşti la sora lui.
– Du wohnst > bei seiner Schwester.
Libr ăria este vizavi de tutungerie.
– Die Buchhandlung liegt > gegenüber dem Tabak Tabakgeschäft. geschäft.
Să recapitulăm zilele să ptămânii. R ăspundeţi la întrebări folosind filtrul roşu: Wie heißen die Wochentage?
– Die Wochentage heißen: > Montag, Dienstag, Mittwoch, Donnerstag, Freitag, Sonnabend, Sonntag.
Welcher Tag ist heute?
> Heute ist Donnerstag.
Welcher Tag war gestern gestern??
> Gestern war Mittwoch.
Welcher Tag ist morgen?
> Morgen ist Freitag.
Arbeiten Sie am Sonnabend?
> Nein, am Sonnabend arbeite ich nicht.
Lernen Sie am Montag Deutsch?
> Nein, am Montag habe ich keine Zeit.
Wann gehen Sie in die Kirche?
> Am Sonntag gehe ich in die Kirche. 10
Continuăm prezentarea exerci ţ iilor iilor cu unele ceva mai complexe, care con ţ in in şi r ăspunsuri în limba german ă , precum şi traduceri ale unor scurte texte. întrebări ş
Formulaţi r ăspunsuri în limba germană la întrebările următoare. Folosiţi filtrul roşu: Wer zieht ins neue Haus ein?
> Herr und Frau Weiland Weiland ziehen ins neue Haus ein.
Wer hilft den Freunden beim Einrichten?
> Herr und Frau Schröder helfen den Freunden beim Einrichten.
Wo sind noch die Kiste und die Koffer?
> Sie sind noch im Möbelwagen.
Was bringen gerade die Männer ins Haus?
> Sie bringen die große Kiste ins Haus.
Wie ist die Verpacku erpackung ng der Sachen?
> Sie ist sehr ordentlich.
Wer ist sehr zufrieden damit?
> Herr Weiland Weiland ist sehr zufrieden damit.
Wohin stellen sie das Klavier?
> Sie stellen das Klavier an das große Fenster.
Wer gibt sich große Mühe dabei?
> Die Männer geben sich große Mühe dabei.
Wo liegen schon die Steppdecken?
> Sie liegen schon auf den Betten.
Wohin legt Frau Schröder die Wolldecke?
> Sie legt sie auf die Couch.
Worum kümmert sich Frau Weiland?
> Sie kümmert sich um das Geschirr.
Was machen die Männer und die Frauen nach der Arbeit?
> Die Männer rauchen amerikanische Zigaretten und die Frauen trinken Kaffee.
Iar acum, traduceţi următoarele propoziţii în limba german ă: Domnul şi doamna Weiland î şi mobilează camera de zi.
> Herr und Frau Weiland richten ihr Wohnzimmer ein.
În celelalte camere toate sunt la locul lor.
> In den anderen Zimmern stehen die Möbel schon an Ort und Stelle.
Ei încep cu aranjarea.
> Sie fangen das Einrichten an.
Ei pun masa rotund ă între cele două fotolii.
> Sie stellen den runden Tisch zwischen die beiden Sessel.
Se potriveşte bine acolo.
> Er paßt gut dorthin.
Deocamdată, domnul şi doamna Weiland pun vechiul pian la geamul mare.
> Herr und Frau Weiland stellen das alte Klavier vorläufig an das große Fenster.
Cunoştinţele lor, domnul şi doamna Schröder, vor şi ei să închirieze o cas ă.
> Ihre Bekannten, Herr und Frau Schröder, wollen auch ein Haus mieten.
Poate găsesc una în vecin ătate.
> Vielleicht finden Sie eins in der Nachbarschaft. 11
Pe lâng ă exerci ţ iile iile gramaticale, un rol important îl au şi cele de pronun ţ ie. ie. Astfel, în ultima parte a fiecărui caiet se g ăsesc diferite exerci ţ iiii care vă ajut ă să vă însu şi ţ i i cât mai bine pronun ţ ia ia limbii germane. Să revenim la materia lec ţiilor 15 şi 16. În următoarele exerciţii recapitulative, vom exersa vocabularul din aceste lec ţii şi câteva structuri gramaticale. Exerci ţiile de citire şi dialogurile vă vor ajuta să vă perfecţionaţi pronunţia. În acest scop, am tip ărit silabele şi cuvintele accentuate cu litere îngro şate. Citiţi cu voce tare: Frau Maria telefoniert zum Reisebüro. A. Reisebüro „Gute Reisen”. Guten Tag! B. Guten Tag! Ich möchte in Salz burg Urlaub machen, und ich brauche eine Fahrkarte. Ist das sehr teuer? A. München – Salzburg Salzburg – München, das kostet zweihundert Euro. B. Gut! Brauche ich auch ein Visum? A. Welche Staatsangehörigkeit haben Sie? B. Ich bin Rumänin. A. Dann müssen Sie eins ha ben. B. Kann ich das auch im Reisebüro bekommen? A. Nein, da müssen Sie zum Konsu lat gehen. Kommen Sie zu uns und kaufen Sie die Fahrkarte! Dann können Sie das Visum im Konsulat bekommen. B. Gut, das mache ich. Danke schön! A. Bitte sehr. Auf Wiederhören!
Monika schreibt mit dem Kugelschreiber einen Brief . Maria! Du willst nach Frankfurt kommen. Prima! Da wohnen wir zu sammen. ben? Hier hast du Lernst du schon im Goethe-Insti tut Deutsch? Kannst du Deutsch lesen und schrei ben? von meiner Lehrerin einen Test. Hof fentlich fentlich schreibst du ihn gut. Das ist noch nicht alles. Du musst einen Pass ha ben, a ber du brauchst kein Visum. Le bensmittel und Bücher sind hier sehr teuer. Ich kann mir kein Wörterbuch kaufen. Kannst du mir meins bringen? Deine Monika. Tschüss! haus. Klaus geht ins Kauf haus. A. Wo finde ich Bohrmaschinen? B. Bohrmaschinen haben wir hier. Möchten Sie eine zu dreihundert Euro? A. Nein, das ist mir zu teuer. Was kostet die hier? B. Die ist billig, aber gut. Sie kostet nur einhundert Euro. A. Die ist in Ordnung. B. Brauchen Sie auch Schrau ben? 12
fiecărei lec ţ ii În afara exerci ţ iilor iilor prezentate anterior, la finalul fi ii se mai a fl ă câte un exerci ţ iu iu fonetic, care pune accentul pe pronun ţ ia ia anumitor sunete speci fice limbii germane şi pe diferen ţ ele ele dintre sunetele asem ănătoare.
Acum traduceţi din română în germană. Folosiţi filtrul roşu: În iulie doamna Maria telefoneaz ă la agenţia de turism.
> Im Juli telefoniert Frau Maria zum Reisebüro.
Bună ziua! Aş vrea să-mi petrec concediul în Salzburg.
> Guten Tag! Ich möchte meinen Urlaub in Salzburg machen.
Vă putem ajuta.
> Wir können Ihnen dabei helfen.
Dar nu ştiu de ce am nevoie.
> Aber ich weiß nicht, was ich brauche.
Aveţi nevoie de pa şaport şi de un bilet de c ălătorie.
> Sie brauchen einen Pass und eine Fahrkarte.
Sau vreţi să mergeţi cu maşina la Salzburg?
> Oder wollen Sie mit dem Wagen Wagen nach Salzburg fahren?
Cât costă un bilet München–Salzburg–München?
> Was kostet eine Fahrkarte München– Salzburg–München?
Nu este scump. V ă costă doar 90 de euro.
> Die ist nicht teuer. Sie kostet nur neunzig Euro.
Trebuie să mă duc şi la consulat?
> Muss ich auch zum Konsulat gehen?
Nu, n-aveţi nevoie de viz ă, mă înţelegeţi?
> Nein, Sie brauchen kein Visum, verstehen Sie mich?
Da, vă înţeleg. Mulţumesc mult!
> Ja, ich verstehe Sie. Vielen Dank!
Pe curând! (la telefon)
> Auf Wiederhören!
Cât costă ciupercile?
> Was kosten die Champignons?
10 euro kilogramul.
> Zehn Euro das Kilo.
Este foarte mult/scump.
> Das ist sehr teuer.
Încheiem lecţia cu un exerci ţiu de pronunţie. Următoarele perechi de propozi ţii sunt identice, îns ă intonaţia lor este diferită. Citiţi-le cu voce tare: Fragen Sie diesen Polizisten!
– Fragen Sie diesen Polizisten?
Parken Sie diesen Wagen!
– Parken Sie diesen Wagen?
Wechseln Sie dieses Geld!
– Wechseln Sie dieses Geld?
Trinken Sie diesen Kaffee!
– Trinken Sie diesen Kaffee?
Kaufen Sie ein Wörterbuch!
– Kaufen Sie ein Wörterbuch?
Kommen Sie zu uns!
– Kommen Sie zu uns?
Behalten Sie den Pass zu Hause!
– Behalten Sie den Pass zu Hause? 13
Odat ă cu înaintarea în cunoa şterea limbii germane, apare şi nevoia recapitul ării no ţ iunilor iunilor deja asimilate. De aceea, la începutul caietelor de lec ţ iiii am introdus o scurt ă recapitulare a materiei prezentate în lec ţ iile iile anterioare.
RECAPITULARE Vom recapitula pe scurt pronumele posesiv, declinarea acestuia şi conjugarea verbelor „haben” – „a avea” şi „sein” – „a fi”. 18 (35)
1.
S ă relu ă m pronumele posesiv (mein, meine), articolul nehot ă rât negat, împreun ă cu substantivele de mai jos, la singular şi la plural: Singular masculin N: mein (kein) Mann A: meinen (keinen) Mann G: meines (keines) Mannes D: meinem (keinem) Mann
feminin meine (keine) Frau meine (keine) Frau meiner (keiner) Frau meiner (keiner) Frau
neutru mein (kein) Kind mein (kein) Kind meines (keines) Kindes meinem (keinem) Kind
Plural N: meine (keine) Männer, Frauen, Kinder A: meine (keine) Männer, Frauen, Kinder G: meiner (keiner) Männer, Frauen, Kinder D: meinen (keinen) Männern, Frauen, Kindern
17 (1)
2.
Declinarea celorlalte pronume posesive este identic ă cu cea din exemplele de mai sus: du – dein, deine wir – unser, unsere er – sein, seine ihr – euer, eure sie – ihr, ihre sie – ihr, ihre es – sein, seine Sie – Ihr, Ihre De exemplu: Dort ist sein Lehrer.
– Acolo este profesorul lui.
Er grüßt seinen Lehrer.
– El îşi salută profesorul.
Wir helfen unserem Lehrer.
– Noi îl ajutăm pe profesorul nostru.
Das ist das Heft unseres Lehrers.
– Acesta este caietul profesorului nostru.
Hier steht meine Freundin.
– Aici stă prietena mea.
Ich grüße eure Freundin.
– O salut pe prietena voastr ă.
Wir helfen unserer Freundin.
– Noi o ajutăm pe prietena noastr ă.
Das ist das Haus seiner Freundin.
– Aceasta este casa prietenei lui.
Kennt Ihr unsere Freundin?
– O cunoaşteţi pe prietena noastr ă?
Wir helfen euren Freundinnen.
– Noi le ajutăm pe prietenele voastre. 14
şi patru caiete de exerci ţ ii, De-a lungul cursului ve ţ i g ăsi ş ii, care au rolul de a v ă ajuta să veri fica ţ i modul în care a ţ i asimilat materia prezentat ă . În cadrul acestor caiete au fost folosite urm ătoarele simboluri gra fice:
ţ iul Exerci ţ iul 26
Fiecărui desen îi corespunde unul dintre substantivele substantivel e numerotate de la 1 la 12. Înso ţiţi substantivele cu articolul corespunz ător:
1. .......... Geld
2. .......... Gepäck
3. .......... Oma
4. .......... Tisch
5. ......... Wagen
6. .......... Kind
7. .......... Milch
8. .......... Ta Tasse sse
9. .......... Kartoffel
10. .......... Buch
11. .......... Wurst
12. .......... Stuhl
ţ iul Exerci ţ iul 27
Ascultaţi cu atenţie textul, apoi uni ţi în mod corespunz ător fragmentele de propozi ţie: 1. Heute gehe ich noch
a. Geld abheben.
2. Die Bank ist
b. besuche ich auch meine Mutter.
3. Ich will dort
c. in die Bank.
4. Dann gehe ich ins
d. dort.
5. In der Bank
e. Geschäft.
6. Sie arbeitet
f. in der Schubertstraße.
ţ iul Exerci ţ iul 28
Înlocuiţi cuvintele subliniate cu antonime. Compara ţi apoi cu textul înregistrat pe casetă: 1. Der Mann ist aber sehr groß.
4. Er steht rechts, an dem Fenster.
Der Mann ist aber sehr ............... .
Er steht ..............., an dem Fenster.
2. Der Wagen fährt sehr schnell.
5. Das ist doch falsch!
Der Wagen fährt sehr ............... .
Das ist doch ...............!
3. Zum Bahnhof Bahnhof ist es weit. Zum Bahnhof ist es ............... . 15
La finalul fiecărui caiet de exerci ţ iiii sunt prezentate rezolv ările acestora, pentru ca ficarea să vă fie mai u şoar ă . Iat ă aici rezolvarea exerci ţ iilor autoveri iilor prezentate pe pagina anterioar ă .
ţ iul Exerci ţ iul 26
1. das Geld
2. das Gepäck
5. der Wagen
6. das Kind
9. die Kartoffel
10. das Buch
3. die Oma
7. die Milch
11. die Wurst
ţ iul Exerci ţ iul 27 1. Heute gehe ich noch in die Bank . 2. Die Bank ist in der Schubertstraße. 3. Ich will dort Geld abheben. 4. Dann gehe ich ins Geschäft. 5. In der Bank besuche ich auch meine Mutter. 6. Sie arbeitet dort.
ţ iul Exerci ţ iul 28 1. Der Mann Mann ist ist aber aber sehr klein. 2. Der Wagen fährt sehr sehr langsam. 3. Zum Bahnhof ist es nah. 4. Er steht links, an dem Fenster. 5. Das ist doch richtig!
16
4. der Tisch
8. die Tasse
12. der Stuhl
fiecărei lec ţ ii La sfâr şitul fi ii sunt recapitulate no ţ iunile iunile de gramatică prezentate în cadrul acesteia, pentru a fi re ţ inute inute şi consultate cât mai u şor.
ŢIEI 15 RECAPITULAREA LEC LECŢ 15.1. Următorul grup de substantive prime şte la plural desinen ţa „-en”; de exemplu: die Zeit – timpul die Zeiten – timpurile der Polizist – poli ţistul die Polizisten – poliţiştii În vocabular le g ăsiţi în felul următor: die Zeit,-en – timpul. 15.2. Multe substantive masculine sunt de declinare slab ă. Aceste substantive primesc la plural desinenţa „-n” sau „-en”, iar la singular, exceptând cazul nominativ, primesc tot desinen ţa „-n” sau “-en”; de exemplu:
Singular nominativ: acuzativ: dativ:
der Polizist den Polizisten dem Polizisten
der Junge den Jungen dem Jungen
der Deutsche den Deutschen dem Deutschen
Plural nominativ: acuzativ: dativ:
die Polizisten die Polizisten den Polizisten
die Jungen die Jungen den Jungen
die Deutschen die Deutschen den Deutschen
15.3. Cuvintele „keiner”, „keins”: Cuvântul „kein + termina ţie” se foloseşte des în r ăspunsuri scurte f ăr ă substantiv substantiv,, având forma după genul şi cazul substantivului pe care-l înlocuie şte; de exemplu: Ist das ein Kalender?
Nein, das ist kein Kalender.
sau
Nein, das ist keiner.
Ist das ein Schloss?
Nein, das ist kein Schloss.
sau
Nein, das ist keins.
Ist das eine Kirche?
Nein, das ist keine Kirche
sau
Nein, das ist keine.
15.4. Ordinea cuvintelor în propoziţiile cu verb modal: Verbul modal conjugat st ă pe locul al doilea, iar in finitivul verbului pe ultimul loc; de exemplu: Ich kann im Konsulat das Visum bekommen.
– Pot s ă-mi procur viza la consulat.
Wo kann ich das Vis Visum um bekommen?
– Unde pot s ă-mi procur viza?
Ich kann das Vis Visum um nach Amerika nicht bekommen.
– Nu pot s ă primesc viză pentru America.
15.5. Verbul „da „da sein” sein” se folose folose şte ca şi verbele separabile; de exemplu: Mein Freund ist heute nicht da.
– Prietenul meu nu este azi aici.
15.6. Verbul „essen” – „a mânca” se conjug ă neregulat, schimbându- şi vocala din r ădăcină astfel: ich esse du isst er isst sie isst es isst
– eu mănânc – tu mănânci – el mănâncă – ea mănâncă – mănâncă
wir essen ihr isst sie essen Sie essen
17
– noi mâncăm – voi mâncaţi – ei/ele m ănâncă – dumneavoastr ă mâncaţi
Caietele cuprind, la final, un scurt vocabular în care sunt notate cuvintele şi expresiile introduse în cadrul lec ţ iilor iilor respective. Toate aceste cuvinte sunt înso ţ ite ite de transcrierea fonetică , pentru o mai u şoar ă învăţ are are a pronun ţ iei iei lor.
ŢIILOR 31 ŞI 32 VOCABULARUL LEC LECŢ die
Achtung, -
> [aHtung]
– atenţia, respectul
abends >
[a:băn]]
– seara
anziehen (sich)
> [an]i:ăn zih]
– a se îmbr ăca
er zieht sich an
> [e:r ]i:t zih an]
– el se îmbracă
ich habe angezogen
> [ih Ha:bă ange]o:găn]
– am îmbr ăcat
> [aus[altăn]
– a închide, a stinge (radioul)
er schaltet aus
> [e:r [altăt aus]
– el închide
ich habe ausgeschaltet
> [ih Ha:bă ausge[altăt]
– am închis
Aussicht, -, -en
> [di: ausziht]
– panorama, priveliştea, perspectiva
ausziehen (sich)
> [aus]i:ăn zih]
– a (se) dezbr ăca, a da jos
er zieht sich aus
> [er ]i:t zih aus]
– el se dezbrac ă
ich habe ausgezogen
> [ih Ha:bă ausge]o:găn]
– eu (m-)am dezbr ăcat
begeistert sein
> [begæstărt zæn]
– a fi entuziasmat
besichtigen
> [bezihtigăn]
– a vizita
er besichtigt
> [e:r bezihtikt]
– el vizitează
ich habe besichtigt
> [ih Ha:bă bezihtikt]
– eu am vizitat
Brandenburger Tor
> [das br andănburgăr to:r ]
– Poarta Brandenburg
daran
> [da:r an]
– la asta (a participa)
Eingang, -es, (ä)-e
> [de:r ænga:ng]
– intrarea
einschalten
> [æn[altăn]
– a da drumul (la radio)
er schaltet ein
> [e:r [altăt æn]
– el dă drumul
ich habe eingeschaltet
> [ih Ha:bă ænge[altăt]
– eu am dat drumul
einverstanden sein
> [ænf ăr[tandăn zæn]
– a fi de acord
er ist einverstanden
> [e:r ist ænf ăr[tandăn]
– el este de acord
ausschalten
die
das
der
der
Enkel, -s, -
> [de:r enk ăl]
– nepotul
der
Facharbeiter, -s, -
> [de:r f aHarbætăr ]
– muncitorul calificat
18
fica ţ i în ce măsur ă a ţ i în ţ eles Temele pentru acasă ale fiecărei lec ţ iiii vă ajut ă să veri eles şi asimilat materia, astfel încât să fi ţ i siguri că face ţ i într-adevăr progrese în studiul limbii germane.
Ă 6 TEMA PENTRU ACAS ACASĂ A.
B.
C.
Traduceţi următoarele propoziţii în limba român ă: 1.
Wer ist der Herr dort?
2.
Wir haben Durst. Bringen Sie uns bitte eine Flasche Limonade!
3.
Spricht Maria Deutsch?
4.
Er kann sehr gut fahren, nicht wahr?
5.
Möchten Sie auch Fisch, mein Fräulein?
6.
Wir essen doch gern Fisch. Bitte zweimal!
Traduceţi următoarele propoziţii în limba germană: 1.
Nu beau bere. Aş vrea limonadă.
2.
Ea merge des la cinema.
3.
Cine eşti?
4.
Vă rog, luaţi loc! Azi avem de toate.
5.
Ieri am fost la ambasadă.
6.
Îi vizitez pe părinţii mei la Bucure şti.
Găsiţi greşelile din propozi ţiile următoare: l.
Ich gehe in dem Kino.
2.
Er arbeit heute in der Bank.
3.
Ich besuche deine Kind.
4.
Schleswig ist ein schöne Stadt.
5.
Dein Kind ist schon sehr große.
19
şi care poate Temele se rezolvă pe un formular special, a fl at at la mijlocul caietului ş fi trimis spre corectare profesorului personal. Iat ă un exemplu de rezolvare a unei teme, înso ţ it it ă de observa ţ iile iile profesorului.
Cu aceste fragmente dintr-un formular de tem ă pentru acasă se încheie lec ţ ia ia demonstrativă a cursului de Limba germană pentru începători . În speran ţ a că materialul prezentat v-a convins de accesibilitatea şi atractivitatea cursului nostru,
vă aştept teptăăm să să deveni deveniţţi cursant al Institutului EUROCOR înscriindu-văă la cursul de Limba german ă pentru începători ! înscriindu-v tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro
