Turismul de afaceri definirea conceptului si particularitati Turismul de afaceri este una dintre componentele cele mai dinamice ale activitatii turistice, iar intensificarea relatiilor internationale si, în deosebi, a celor economice se reflecta în cresterea cererilor pentru calatoriile de afaceri. Turismul de afaceri (business) reprezinta o forma de turi sm cu scopuri comerciale, guvernamentale sau educationale, având partea de agrement (leisure) ca motivatie secundara. Turismul de afaceri presupune, în general, deplasarea într-o alta localitate, la o distanta mai mare de 50 de km de localitatea de origine a turistului de afaceri, deplasare determinata strict de o afacere, de un eveniment sau de un scop educational. Turismul de afaceri se refera, în sens larg, la calatoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, de deplasarile în interes oficial, comercial sau de alta natura, participarile la diverse manifestari organizate de întreprinderile economice sau organisme administrative pentru reprezentanti lor . Desi aceste actiuni presupun desfasurarea unei activitati remunerate, ele sunt asimilate turismului deoarece organizarea si realizarea lor implica utilizarea dotarilor turistice de cazare, alimentare, agrement cât si consumul unor servicii specifice furnizate de organizatori de calatorii. Turismul de afaceri are motivatii si forme de manifestare proprii, inconfundabile. Ca principala motivatie a turismului de afaceri se poate considera si întalnirea cererii cu oferta în cadrul târgurilor si expozitiilor, al întalnirilor de afaceri, a tranzactiilor si negocierilor, în desfasurarea programelor unor misiuni economice, dar si a unor ample actiuni de promovare a unei firme, a unor produse, a unor noutati în diferite domenii cu caracter periodic sau conjugal. Principalele demersuri ale acestei manifestari se finalizeaza cu încheierea unor contracte economice, reciproc avantajoase în cadrul diviziunii internatoionale a muncii, a pietei bunurilor si serviciilor, ca forme ale schimbului de valori si valori de întrebuintare. Turismul de afaceri se desfasoara în tot timpul anului, în spatii special amenajate, am enajate, antrenând servicii specifice de expunere, de tranzactionare, cazare, securitate, amenajari estetice, mijloace de telecomunicatii, video-tv, multiplicare, transfer, alimentatie publica, servicii de presa, grafica etc. Principalele caracteristici ale turismului de afaceri sunt urmatoarele: - reprezinta domeniul cu cea mai mare calitate; - atinge cote maxime primavara si toamna dar înregistreaza activitati si în lunile de vara si iarna; - completeaza sectorul turismului liber; - investitiile în turismul de afaceri conduc la r egenerarea urbana; - multe din investitiile destinate infrastructurii sunt concepute în special pentru t urismul de afaceri ( hoteluri, restaurante, facilitati în transport si comunicatii ) si furnizeaza beneficii care pot fi utilizate de turistii clasici si de populatia indigena; - calitatea superioara a personalului de servire ceruta de turistii de afaceri se regaseste în serviciile prestate de acestia; - cercetarile sugereaza ca aproximativ 40 % din turisti de afaceri care se reîntorc cu famil iile in aceleasi destinatii însa de data aceasta pentru calatorii în scopuri personale; - turismul de afacerii are mai putine consecinte negative asupra mediului decât turismul clasic; 2. Formele turismului de afaceri Calatoriile de afaceri pot avea caracter intern sau extern în functie de beneficiarul nemijlocit si
rezultatele acestora. Formele turismului se afaceri având caracter i ntern se adreseaza salariatilor unei întreprinderi si au ca obiectiv motivarea personalului în scopul cresterii productivitatii muncii si îmbunatatirii performantelor. Ele se concretizeaza în : - seminarii sau întruniri ale conducerii firmei cu salariatii (pentru cunoastere, rezolvarea unor probleme, pentru împartasirea experientei.); - actiuni de formare a personalului si actualizarea pregatirii; - calatorii recompensa (incentive); Actiunile avand caracter extern au ca obiectiv buna desfasurare a activitatilor si prosperitatea firmelor în ansamblul lor si consta în deplasari cu caracter profesional (lucru pe santier, acordarea de asistenta) si participarea la târguri, expozitii, congrese, colocvii; De asemenea, turismul de afaceri poate fi clasificat si în urmatoarele forme: a) Turismul general de afaceri se refera, în principal, la activitatile persoanelor care lucreaza, pentru o scurta perioada de timp, în afara locului de resedinta (de exemplu ziaristii). b) Turismul de reuniuni este determinat de participarea la un eveniment de tipul întâlnirilor, conferintelor, colocviilor, simpozioanelor, congreselor si este considerat una dintre cele mai obisnuite forme ale turismului de afaceri. Principalele destinatii pentru turismul de reuniuni sunt: SUA cu 894 actiuni, Franta (757), M. Britanie (722), Germania (505), Olanda (385) si orasele Paris (361), Londra (268), Bruxelles (194), Viena (177), Geneva (166). c) Târguri si expozitii care se definesc prin prestari de produse si servicii destinate unui public invitat, cu scopul de a determina o vânzare sau a informa vizitatorul Ca forma de turism ele stimuleaza calatoria a doua categorii de persoane: expozantii si vizitatorii.
Turismul de afaceri
Turismul de afaceri corespunde unor domenii deosebit de diverse ,in sfera sa inscriindu-se :reuniunile diplomatice la nivel mondial si intrunirile intre reprenzentantii diferitelor state ,reuniunile economice i negocierile comerciale, întâlniri pentru schimbul de informaii tiinifice i tehnice, pentru comunicarea rezultatelor unor proiecte de cercetare-dezvoltare, întâlniri culturale i educative, precum i manifestri specifice diferitelor forme de manifestare cultural, competiii sportive .a. Turismul de afaceri include, în sens larg, calatoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, deplasarile în interes oficial, comercial sau de alta natura, participarile la diverse manifestari organizate
de întreprinderi economice sau organisme administrative pentru reprezentanii lor . Dei aceste calatorii presupun desfaurarea unor activitai remunerate, ele sunt asimilate turismului deoarece implica utilizarea dotarilor turistice i consumul unor servicii specifice. Din punctul de vedere al coninutului, formele turismului de afaceri se structureaza in : y
y
y
y
y
calatoriile de afaceri individuale (delegaiile), comune multor meserii, pentru care persoanele implicate accepta sa se deplaseze în afara oraului de reedina; turismul de reuniuni, întâlniri, care include gama larga de evenimente (conferine, seminarii, team-bilding-uri, lansari de produse, întâlniri anuale etc.) ale unor companii sau asociaii, pentru a facilita comunicarea cu i între angajai, clieni, acionari sau membri; târguri i expoziii, foarte diverse, destinate în general prezentarii de produse; calatorii stimulent (incentive), respectiv acele calatorii pe care angajaii le primesc de la angajator ca premiu pentru rezultate bune în munca; evenimente Äcorporate´, incluzând forme generoase de distracie pe care companiile le ofera celor mai valoroi clieni sau poteniali clieni, pentru a construi sau a intensifica relaiile de afaceri.
Turitii de afaceri sunt mai exigeni, mai puin sensibili la pre i mult mai preocupai de statut. De asemenea, ei au un program anume, care trebuie respectat. În consecina, serviciile de transport sunt de mare importana: mijlocul de transport folosit este rapid, confortabil i adecvat ca i program,punctualitatea i prestigiul transportatorului sunt de interes, sistemele de rezervare trebuie sa fie eficiente (G. Stanciulescu , 2004). Ca i modalitai de cazare, sunt preferate hotelurile de lan, al caror standard este cunoscut i care ofera, pe lânga servicii de calitate, formule diverse de fidelizare, cu un impact ridicat în cazul turitilor de afaceri (carduri de fidelitate, punctaje, uneori cumulate celor obinute pe liniile aeriene etc.). Se poate ajunge chiar la situaia în care alegerea unei destinaii sa fie determinata de existena unui hotel
aparinând unui anumit lan. În fine, pentru toate categoriile de servicii la care se apeleaza, calitatea este deosebit de importanta. În zilele noastre, turismul internaional de afaceri a devenit o industrie sofisticata. Aceasta s-a impus ca una dintre cele mai dinamice i profitabile componente ale industriei turismului. Printre particularitaile turismului de afaceri care au contribuit la aceasta caracterizare a sa se numara: profiturile mari ale organizatorilor i prestatorilor de servicii; independena faa de condiiile naturale i contribuia la atenuarea sezonalitaii; utilizarea mai buna a dotarilor materiale; impactul redus asupra mediului. TURISMUL DE AFACERI IN ROMÂNIA; STRATEGII POSIBILE DE DEZVOLTARE România are caliti reale de a deveni una dintre cele mai cautate ri din Europa de Est în ceea ce privete turismul în general i turismul de afaceri în particular. Elementele care favorizeaz aceast form de turism sunt legate de mai multe aspecte cum ar fi: . destinaie inedit, cu valori naturale, culturale i istorice nealterate, ideal plasat în spaiul european i uor accesibil prin legturi aeriene cu majoritatea capitalelor; . milenii de cultur, istorie i tradiii ce sunt reflectate în motenirea cultural a României; . bine cunoscuta ospitalitate a românilor, existând un stadiu avansat de implementare a standardelor internaionale în industria ospitalitii; . veche experiena în organizarea de târguri i expoziii; . apariia pe piaa a noi centre de afaceri, precum i a noi lanuri hoteliere: Marriot, Hilton, Crowne Plaza, Intercontinental, Howard Johnson, Sofitel, Best Western, Ibis, Golden Tulip, Novotel, cu o extindere de la an la an; . infrastructura dedicat, în proces de extindere i modernizare; . specializarea profesional a unor companii româneti i creterea capacitii acestora de a prelua integral procesul de organizare a reuniunilor de mare anvergur; . stabilitatea politici civil; încadrarea în Uniunea European; creteri economice în ultimii ani. Palmaresul României ca gazd numr evenimente mondiale dintre cele mai prestigioase: Forumurile Crans Montana (1994,1996), congrese inter parlamentare, întruniri ale NATO i OSCE, conferine ale Pactului de Stabilitate pentru Europa, Adunarea General a Ageniei Interguvernamentale a Francofoniei (1998), Congresul Planetar al Asociaiei Exploratorilor Spaiului Cosmic (1999), congrese tiinifice, diverse reuniuni specializate. Prezena succesiv a României,
în ultimii ani, la numeroase expoziii internaionale ale turismului de reuniuni, între care se numr cel mai important târg de specialitate din lume- EIBTM Geneva, a captat atenia oragnizatorilor strini de evenimente, care i-au exprimat intenia de a cunoate i utiliza aceast destinaie inedit (www.conventionbureau.ro). Din punct de vedere organizatoric, din decembrie 1997, industria româneasc de gen nu mai este o excepie de la nivelul mondial, prin existena Romanian Convention Bureau, care este denumirea cansacrat a Asociaiei Naionale a Organizatorilor Profesioniti de Conferine i Expoziii, care acioneaz în favoarea membrilor si i a beneficiarilor locali i internaionali. RCB este o entitate nonguvernamental i non-profit, în 1999 devenind membru al celei mai importante organizaii de specialitate, ICCA. Romanian Convention Bureau reunete în prezent 55 de instituii publice i companii private, capabile s asigure întreaga gam de servicii dedicate pentru congrese, conferine, seminarii, târguri, expoziii specializate, turism de afaceri i motivaional. Categoriile de membri RCB sunt: organizatori profesioniti de conferine i expoziii, agenii touroperatoare i de management al destinaiei, centre de conferine i expoziii, hoteluri cu faciliti de reuniuni, furnizori de servicii i echipamente dedicate (audio-video, traductoriinterprei, publicitate, IT & multimedia), transportatori aerieni i auto, instituii bancare i de asigurri, locaii culturale (www.conventionbureau.ro). Membrii RCB gestioneaz integral sau furnizeaz segmente de servicii specializate pentru o medie anual de cca 800 de evenimente, din care peste 100 sunt târguri i expoziii i peste 600 sunt congrese, conferine, seminarii, lansri de produse i sesiuni de training. Aceste evenimente reunesc anual cca 1.200.000 1.500.000 participani i genereaza un venit anual de peste 1.000 mld lei.În domeniul turismului de afaceri opereaz o gam larg de întreprinderi: agenii de turism, hoteluri, agenii de interprei, organizatori de târguri i conferine, centre de afaceri etc. Acestea sunt reunite în structura profesional ÄConvention Bureau´. Alturi de Romanian Convention Bureau, trebuie menionat i o alt asociaie profesional cu activitate semnificativ în domeniul târgurilor i expoziiilorASOEXPO. Asociaiile profesionale în domeniul turismului de afaceri au meritul de a promova unitar ara noastr ca destinaie pentru manifestrile specifice, acordând consultan i sprijin în dezvoltarea acestei forme de turism, aflat în România înc la început de drum, înscris îns pe o tendin pozitiv. Majoritatea ageniilor de turism au îneles profitabilitatea ridicat a turismului de afaceri i i-au adaptat astfel activitatea în direcia oferirii de servicii specifice cltoriilor de afaceri. Oferta ageniilor de turism în domeniul turismului de afaceri cuprinde servicii oferite de acestea pentru organizarea de congrese, conferine, simpozioane, reuniuni i alte evenimente specifice acestei forme de turism. Câteva
dintre ageniile care s-au specializat în acest sens sunt: Marshall Turism, iriac Travel, Agenia Happy Business Travel & Conference, Eurotravel TGV, Global Business Travel, Olimpic Internaional. Turismul de afaceri este însa considerat principala sursa de venituri pentru industria hoteliera autohtona, în Bucureti i în principalele orae ale arii. Turismul de afaceri este singura componenta a industriei ospitalitaii româneti evideniata în mod obiectiv ca fiind eficienta i în cretere, pe baza încasarilor hotelurilor din mediul urban, situând ponderea turismului de afaceri în totalul încasarilor la un nivel în jur de 70%. Majoritatea clienilor provin din Europa (respectiv Ungaria, Germania, Italia, Turcia, Polonia, Frana, Austria, Cehia, Marea Britanie, Olanda etc.). Organizarea profesionala de conferine, reuniuni i alte evenimente poate fi considerata componenta cea mai eficienta i mai profitabila din turism. Poate tocmai de aceea se constata un interes crescând al investitorilor în dezvoltarea acestei oferte, mai ales în Bucureti, Timioara, Braov, Oradea, Arad, Cluj, Sibiu, Constana i altele. Cu toate acestea, specialitii din turism susin ca, la ora actuala, exista înca o insuficiena a spaiilor de gazduire a evenimentelor, mai ales pentru acele evenimente care presupun participarea unui numar mare de persoane (peste 300 de persoane). O componenta de asemenea dinamica este i organizarea de voiaje de tip Äincentive´; tot mai multe firme româneti, având un management modern, folosesc drept mijloc de motivare calatoriile platite de firma i oferite angajailor merituoi. Tot ele sunt i cele care recurg la metode moderne de training, de lansari de produse sau de team-bilding. Astfel, au aparut tot mai multe agenii de turism specializate în oferirea de servicii legate de aceste tipuri de evenimente. Pentru a-i putea dovedi dinamismul i eficiena, turismul de afaceri în România trebuie sa beneficieze de un sprijin puternic din toate direciile. În primul rând, creterea economica trebuie continuata, la fel i politica de atragere a investiiilor straine, pentru a determina o cretere a fluxului de turiti în scop de afaceri. Dezvoltarea infrastructurii de transport va avea, în acest sens, un rol hotarâtor. În al doilea rând, sectorul turistic trebuie sa urmareasca acelai trend crescator, cu privire la: . capacitatea de cazare, care trebuie extinsa în special în marile orae, cu unitai moderne, de categorie superioara de confort, oferind spaii i servicii aferente turismului de afaceri; calitatea serviciilor oferite de hoteluri i restaurante, de ageniile de turism specializate, de centrele de afaceri i reuniuni;
profesionalismul operatorilor i organizatorilor de evenimente; . atragerea de evenimente internaionale, proces în care administraia centrala poate avea un rol dosebit de important; promovarea turismului de afaceri i reuniuni în ara noastra, la diferite târguri internaionale specializate; . pregatirea profesionala i morala a tuturor angajailor din industria ospitalitaii, ca element esenial pentru asigurarea calitaii serviciilor turistice. Sectorul turistic românesc sufera în general de lipsa unei strategii coerente i din lipsa de profesionalism. Acestea ar trebui sa fie prioritai ale activitaii organismelor centrale ,locale sau a prestatorilor de servicii în domeniu. România trebuie sa profite de trendul ascendent al turismului de afaceri pe plan mondial i naional, având în vedere avantajele economice clare ale acestei forme de turism. Bucurestiul
poate deveni destinatia nr. 1 a Estului Europei
Turismul de business înregistreaza o evolutie constanta, an de an având o crestere medie de 20%. Cel putin în Bucuresti, numarul de hoteluri creste, de asemenea, de la an la an, însa capacitatea de cazare pentru business (minimum 3 stele) este înca insuficienta, nedepasind 7-8.000 de locuri. În câtiva ani, Bucurestiul are sansa de a deveni cea mai importanta destinatie turistica de afaceri din sud-estul Europei. Aici au loc investitii importante în hoteluri, iar în urmatorii ani toate lanturile hoteliere internationale vor fi prezente. Alte orase care se dezvolta din punct de vedere al turismului de afaceri: Timisoara, Cluj, Iasi, Brasov, Constanta. Revenind la Capitala, la ora actuala se doreste realizarea Asociatiei de Promovare Regionala Bucuresti, care sa creioneze strategia de dezvoltare turistica a Capitalei (în prezent ea nu exista!). Primaria Capitalei nu a participat în 2007 la Târgul de Turism Bucuresti, organizat de ANAT. Din pacate, nu se cunoaste mai nimic despre Centrul Istoric. Nu se ofera informatii, nu sunt chemati investitori. Care este capacitatea hoteliera la nivelul Capitalei? La ora actuala, în Bucuresti sunt 8 hoteluri de 5 stele, 36 de hoteluri de 4 stele si 66 de hoteluri de 3 stele, deci 110 hoteluri care ar satisface, mai mult sau mai putin, clientela de business. Dintre acestea, o parte sunt de lant international:
InterContinental, Marriott, Hilton, Crowne Plaza, Howard Johnson, Radisson SAS, Best Western, din grupul ACCOR - marcile Sofitel, Novotel si Ibis, Golden Tulip, Ramada, Best Western. Pentru urmatorii ani, lanturile hoteliere Sheraton, Four Seasons si Hyatt studiaza intrarea pe piata româneasca. Potrivit specialistilor internationali, Bucurestiul este bine pozitionat pe piata internationala a conferintelor, însa numarul insuficient de locuri de cazare si lipsa unui centru de conferinte modern cu minim 5000 de locuri, cu sala principala si alte sali adiacente pentru întruniri pe grupe de lucru, constituie un impediment.
Bibliografie
Managementul operatiunilor de turism ± G.Stanciulescu www.turism.gov.ro www.revistadeturism.ro Revista de turism ±Strategii ale dezvoltarii turismului de afaceri in Romania (Prof.univ. Gabriela Stanciulescu) www.anat.ro
