Idei optime de afaceri

1

Din start cu idei optime de afaceri Ghid pentru antreprenori, instructori ºi consultanþi

Biblioteca antreprenorulu antreprenoruluii Chiºinãu * 2003

BIZPRO-Moldova 1

2

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI CZU 338:658 (036) B 53

Seria de ghiduri Biblioteca antreprenorului Finanþele ºi evidenþa contabilã a afacerii Lucrare apãrutã cu suportul Proiectului BIZPRO Moldova Dezvoltarea întreprinderilor întreprinderilor mici ºi mijlocii din Republica Moldova, finanþat de USAID La elaborarea lucrãrii au contribuit: Sergiu Botezatu, Manager de proiecte, USAID John Nielson, Director de proiect, BIZPROMoldova Larisa Bugaian, Consilier de proiect - Dezvoltarea abilitãþilor de afaceri, BIZPROMoldova Tatiana Batuºchin, Consilier de proiect - Dezvoltarea abilitãþilor de afaceri, BIZPROMoldova Autor-coordonator: Larisa Bugaian - dr. în ºt. economice, conferenþiar universitar Autori: Ludmila Bilaº - dr. în ºt. economice, conferenþiar universitar, ASEM Silvia Spãtaru - lector superior, Universitatea I. Creangã Recenzent: Dorin Recean - expert - dezvoltarea afacerii Redactor: Silvia Harnãu

Descrierea CIP a Camerei Naþionale a Cãrþii Bilaº, Ludmila Din start cu idei optime de afaceri: Ghid pentru antreprenori, instructori ºi consultanþi / Ludmila Bilaº, Silvia Spãtaru. Ch.: S.n., 2003 (Bons Offices). - 71 p. Bibliogr. p.66 ISBN 9975-928-41-2 500 ex 338:658 (036) ISBN 9975-928-41-2

© Proiectul BIZPRO-Moldova. BIZPRO-Moldova.

BIZPRO-Moldova 2

3 Dragi antreprenori, Visul de a deveni proprietarul unei afaceri îl au mulþi oameni. Iniþiind o afacere ºi gestionând-o cu succes, faceþi ca visul sã devinã realitate. Dar între vis ºi realitate existã o distanþã care poate fi depãºitã printr-o planificare minuþioasã. Ca începãtori, veþi avea nevoie de un plan care sã Vã permitã sã Vã atingeþi scopul prin crearea unui business profitabil. Seria ghidurilor Biblioteca antreprenorului antreprenorul ui Vã va fi suport pentru iniþierea afacerii, Vã va înarma cu cunoºtinþe de bazã în management, marketing, finanþe ºi evidenþa afacerii, legislaþie. Deci, ghidul Vã va permite: sã evaluaþi fezabilitatea ideii de afaceri, sã determinaþi problemele care ar putea afecta realizarea ideii sã determinaþi necesarul de finanþare pentru a începe afacerea sã cercetaþi piaþa ºi concurenþii sã elaboraþi un plan de afaceri sã accesaþi suportul legislativ pentru micul business. Ghidurile din seria vizatã au urmãtoarele titluri: titluri: 1. Din start start cu idei optime optime de afaceri afaceri 2. Mark Market etin ingg 3. Finanþele Finanþele ºi evidenþa evidenþa contabilã contabilã a afacerii afacerii 4. Planifica Planificarea rea aface afacerii rii 5. Aspecte juridice ale antreprenoriatului. antreprenoriatului. a

a a a a

Dragi instructori, consultanþi, Antreprenorul are nevoie de Dumneavoastrã. Dumneavoastrã. Are nevoie de un sprijin, de o ghidare necesarã oricui la un început de cale. Are nevoie de inspiraþie, de sprijin în depãºirea barierelor cauzate fie de lipsa de cunoºtinþe, fie de lipsa de experienþã. Ghidurile Vã vor ajuta sã Vã revizuiþi cunoºtinþele pentru a deveni o bunã cãlãuzã pentru antreprenori. În ghiduri, suportul teoretic este asistat de studii de caz, exerciþii ºi teste practice, exemple de planuri de afaceri, afaceri, care vor ajuta antreprenorul antreprenorul sã capete abilitãþi specifice specifice de business pentru diverse domenii de activitate. Abordarea sistemicã stã la baza elaborãrii ghidurilor. Seria lucrãrilor din Biblioteca antreprenorului este un rezultat al colaborãrii Proiectului BIZPRO-Moldova BIZPRO-Moldova Dezvoltarea întreprinderilor întreprinderilor mici ºi mijlocii din Republica Moldova, finanþat de Agenþia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID), cu instructori experimentaþi în domeniul instruirii pentru antreprenori. Aceastã serie apare atât la cererea întreprinzãtorilor începãtori, cât ºi a instructorilor. instructorilor. Obiectivul seriei este de a oferi suport tuturor tuturor celor care doresc doresc sã înveþe singuri sau sã-i instruiascã instruiascã pe alþii. John Nielson, Director de Proiect BIZPRO-Moldova

BIZPRO-Moldova 3

4

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI 

CUPRINS

Introducere ................... ............................. .................... .................... .................... .................... .................... .................... .................... .................... ............ .. 5 Capitolul 1. Micul business - esenþ esenþaa ºi importanþa .............. ........................... ........................... ............................ ......................... ...........6 1.1. Micul business - esenþa ºi importanþa ................ ......................... .................. ................. ................. ................. .............. ...... 6 1.2. Noþiuni despre antreprenor ºi antreprenoriat...................... antreprenoriat............................... ................. ................ ................ ........ 9 Recapitulare ................... ............................. ................... ................... .................... .................... ................... ................... .................... .................... .............. 10 Întrebãri, Întrebãri, exerciþii, teste .................. ........................... .................. .................. ................... ................... .................. .................. ................... .......... 11

Capitolul 2. Care sunt opþiunile pentru lansarea în aface afaceri? ri? ........... ...................... ...................... ....................... ................ ....13

2.1. Intrarea în micul business ................... ............................ ................... .................... ................... ................... .................... .............. .... 13 2.2. Modalitãþi de lansare în afaceri ................ ......................... .................. ................. ................. .................. ................. ............. ..... 15 Recapitulare ................... ............................. ................... ................... .................... .................... ................... ................... .................... .................... .............. 18 Întrebãri, exerciþii, teste .................. ........................... .................. .................. ................... ................... .................. .................. ................... .......... 19 Capitolul 3. Ce se cere pentru a deveni un antreprenor de succes ......... .................. .................. .................. ............ ... 22 3.1 Calitãþile unui antreprenor de succes ................. ......................... ................. ................. ................. ................. .............. ...... 22 3.2 Managementul ºi succesul în afaceri ................ ......................... ................. ................ ................. ................. ............... ....... 25 Recapitulare ................... ............................. ................... ................... .................... .................... ................... ................... .................... .................... .............. 30 Întrebãri, exerciþii, teste .................. ........................... .................. .................. ................... ................... .................. .................. ................... .......... 30

Capitolul 4. Cum sã gãsiþi o idee reuºit reuºitãã de afacer afacerii ............. .......................... ........................... ........................... ....................... ..........34

4.1. Noþiuni despre creativitatea în afaceri ................. .......................... ................. ................ ................. ................. ............ .... 34 4.2. Relaþia dintre afacere ºi creativitate. ................. ......................... ................. .................. ................. ................. .............. ..... 35 4.3. Dezvoltarea creativitãþii în afaceri .................. ........................... ................... ................... .................. .................. .............. ..... 36 4.4. Etapele de manifestare a creativitãþii ................ ......................... ................. ................. ................. ................. .............. .....37 37 4.5. Tehnici de generare a soluþiilor ................................................ ........................................................................ ........................40 Recapitulare ................... ............................. ................... ................... .................... .................... ................... ................... .................... .................... .............. 46 Întrebãri, exerciþii, teste .................. ........................... .................. .................. ................... ................... .................. .................. ................... .......... 47 Capitolul 5. Evaluarea ideii de afaceri ........ .................. ................... ................... ................... ................... ................... ................... ................... ........... .. 51 5.1. Consideren Considerente te personale personale de evalua evaluare re ................... ............................ ................... ................... .................. ................. ........50 50 5.2. Considerente financiare de evaluare............... evaluare ................................ ................................. ................................. ................. 52 Recapitulare ................... ............................. ................... ................... .................... .................... ................... ................... .................... .................... .............. 53 Întrebãri, exerciþii, teste .................. ........................... .................. .................. ................... ................... .................. .................. ................... .......... 53

Capitolul 6. 57 Evitarea Evitar ea greºeli greºelilor lor comune ............... .............................. ............................... ............................... .............................. ..................... ......57

6.1. Greºeli de evitat la implementarea ideii ................ ........................ ................. ................. ................ ................ ........... ... 57 6.2. Greºeli ale debutanþilor în business ................. ......................... ................. ................. ................. ................. ............... ....... 58 Recapitulare ................... ............................. ................... ................... .................... .................... ................... ................... .................... .................... .............. 60 Întrebãri, exerciþii, teste .................. ........................... .................. .................. ................... ................... .................. .................. ................... .......... 61 Bibliografie Bibliografie .................... ............................. ................... .................... .................... .................... .................... .................... .................... .................... ..........66 66 termeni utilizaþi utilizaþi ................................. .................................................. .................................. ................................. ................68 Glosar de termeni 68 Anexe Anexe ..................... ............................... .................... ..................... ..................... ..................... ..................... .................... ..................... ..................... ............... ..... 69

BIZPRO-Moldova 4

INTRODUCERE 

5

INTRODUCERE

În condiþiile social-economice actuale din Moldova, este primordialã necesitatea vitalizãrii ºi optimizãrii antreprenoriatului naþional. Atributul critic pentru orice antreprenor este sensibilizarea pieþei, fapt ce implicã abilitatea de a observa necesitãþile pieþei. Acest fapt nu este atât de uºor, întrucât necesitã dezvoltarea abilitãþilor creative, apoi conºtientizarea conºtientizarea ºi utilizarea lor în cãutarea minuþioasã a noilor idei de afaceri. Micul business presupune o activitate dificilã ºi riscantã. Experienþa mondialã demonstreazã demonstreazã cã 2 din 3 întreprinderi întreprinderi dau dau faliment în primii 3-5 ani, celelalte care reuºesc sã supravieþuiascã întâmpinând diverse probleme. Desigur, aceastã tendinþã este caracteristicã ºi pentru întreprinderile micului bussines din Moldova. Acest curs îi va informa pe cititori despre ce este micul business în general ºi despre specificul antreprenoriatului în Moldova în particular (condiþiile optime pentru iniþierea unei afaceri ºi etapele de bazã în dezvoltarea ei, luând în consideraþie condiþiile, resursele, abilitãþile, interesele ºi calitãþile personale). Procesul de identificare a oportunitãþilor ºi de generare a ideilor de afaceri îi va înarma pe întreprinzãtori cu instrumente ºi tehnici speciale, care vor contribui la ghidarea celor ce vor sã-ºi iniþieze o afacere proprie. Pentru început, vã recomandãm sã urmaþi 6 paºi în identificarea unei idei de afaceri: 1. Pãstraþi un fiºier sau carnet pentru notarea ideilor 2. Acumulaþi informaþie despre antreprenoriat, antreprenoriat, în special, despre micul business 3. Evaluaþi-vã ºi îmbunãtãþiþi-vã abilitãþile creative 4. Aplicaþi tehnici de verificare în generarea noilor idei riscante 5. Luaþi în considerare aspectele personale ºi financiare, identificaþi sursele de capital 6. Determinaþi care tip de afaceri este potrivit pentru Dumneavoastrã.

BIZPRO-Moldova 5

6

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

CAPITOLUI I

MICUL BUSINESS - ESENÞA ªI IMPORTANÞA

Obiective a a a

a

Definirea conceptului de mic business (MB), avantajele ºi dezavantajele lui Conºtientizarea Conºtientizar ea rolului social-economic al MB ºi perspectiva dezvoltãrii de viitor Determinarea esenþei ºi diferenþelor dintre noþiunile de antreprenor ºi antreprenoriat Concretizarea Concretizar ea motivelor de iniþiere a unei afaceri proprii.

1.1. Micul business - esenþa ºi importanþa Definiþia micului business Vorbind despre MB avem în vedere întreprinderile mici ºi micro. O definiþie unicã ºi simplã a micului busines nu existã. Întreprinderile Întreprinderile pot fi considerate mici sau mari în dependenþã de anumite criterii. Astfel de criterii pot fi: § Totalitatea fondurilor fixe, sau totalitatea resurselor disponibile, ce sunt în proprietatea întreprinderii: întreprin derii: maºini, utilaje, pãmânt, stocuri de mãrfuri ºi materiale proprii etc. § Capitalul propriu sau totalitatea investiþiilor de capital fãcute de investitori § Volumul anual al vânzãrilor § Numãrul de angajaþi. Ultimele douã criterii sunt cele mai rãspândite în practica mondialã. Ele pot fi uºor determinate, determinate, percepute, comparabile ºi accesibile. În corespundere cu aceasta, criteriile de definire a micului business în Republica Moldova sunt:

Dupã numãrul angajaþilor: 1 9 persoane întreprinderi micro 10 50 persoane întreprinderi mici

Dupã volumul anual al vânzãrilor: pânã la 3 mln. lei întreprinderi micro pânã la 10 mln. lei întreprinderi mici

Pentru comparaþie, se poate menþiona cã în SUA, la aceastã categorie, figureazã întreprinderile care nu au mai mult de 500 de angajaþi. Iar în businessul de informaþionare întreprinderi întreprinderi mici sunt acelea ce au pânã la 1 000 de angajaþi.

Rolul social-economic al micului business Economia de piaþã se caracterizeazã prin prezenþa diferitor întreprinderi mari, mijlocii ºi mici. În prezent în Moldova toate acestea întreprinderi funcþioneazã concomitent, aflându-se în procesul de formare.

BIZPRO-Moldova 6


7

Trebuie Trebuie de menþionat cã în þãrile cu o economie dezvoltatã se observã o poziþie sigurã a micului business, numãrul acestora fiind în continue creºtere. Aceasta este condiþionatã de avantajele ce le oferã micul business.

Avantajele micului business - experienþã strãinã Micul business în þãrile cu o economie antreprenorialã (SUA, Germania, Franþa, Italia) este foarte variat are loc în cele mai diverse domenii. Predominã el în domeniile, domenii le, legate de producerea mãrfurilor de larg consum ºi de prestãri servicii. Aici întreprinderile micului business sunt mai eficiente. Specialiºtii considerã cã fiecare dolar investit în micul business, aduce câºtiguri mai mari în comparaþie cu investiþiile din întreprinderile mari [1, 6, 11]. Aceasta se explicã prin faptul cã, în comparaþie cu întreprinderile mari, întreprinderile întreprinderile mici sunt capabile sã reacþioneze mai rapid ºi cu cheltuieli mai mici la schimbãrile mediului de afaceri ºi la cererile particulare ale consumatorului. Micul business devine din ce în ce mai atractiv pentru oameni talentaþi ºi de performanþã, inovativi, caracterizaþi prin rezultativitate înaltã. Întreprinderile Întreprinderile mici sunt de o importanþã vitalã ºi eficiente nu doar în sfera de consum. Multe întreprinderi întreprinderi mari din þãrile înalt dezvoltate nu se pot lipsi de produsele ºi serviciile micului business. Dezvoltarea micului business duce la saturarea pieþii, contribuie la restructurarea eficientã a pieþii, folosirea raþionalã a resurselor locale, lãrgeºte sfera aplicãrii muncii. Puþine domenii de activitate se pot lipsi de serviciile micului business. Micul Business se echivaleazã cu crearea locurilor de muncã. În el sunt angajaþi circa 50% din toate resursele de muncã ale Germaniei, pânã la 60% în SUA. Prin tradiþii trainice se caracterizeazã întreprinderile întreprinderile mici din Italia, Suedia, Belgia [1,6]. În aceste ºi în altele þãri cu o economie dezvoltatã MB nu este doar o posibilitate de lãrgire a sferei muncii, ci de creare a noilor posibilitãþi, legate de realizarea aptitudinilor creative ale antreprenorilor talentaþi. Întreprinderile mici devin tot mai atractive pentru oamenii cu înalt potenþial de lider. Contribuie la ridicarea nivelului de viaþã a persoanelor ce activeazã în domeniul dat.

Micul business în Moldova Odatã cu trecerea la economia de piaþã, întreprinderile din Moldova obþin posibilitatea posibil itatea de a activa în diverse domenii dome nii (vezi figura 1). Tot Tot mai mult este recunoscut rolul lor în prosperarea societãþii ºi eficacitatea economicã. Se întreprind mãsuri cu privire la creºterea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici în þarã. Este adoptatã legea Republicii Moldova Cu privire la susþinerea ºi protecþia micului business, care reglamenteazã reglamenteazã organizarea ºi funcþionarea întreprinderilor micului business. Putem menþiona ºi problemele caracteristice micului business. Aceasta accentuiazã punctele slabe caracteristice micului business. În mare mãsurã, ele sunt legate de problemele perioadei de tranziþie la economia de piaþã, dificultãþile însuºirii relaþiilor de piaþã, absenþa culturii ºi tradiþiilor întreprinderilor întreprinderilor mici, ceea ce accentuiazã pãrþile slabe ale MB. Punctele slabe ale micului business:

BIZPRO-Moldova 7

8


Figura 1. Structura micului business, anul 2000, dupã domeniile de activitate Sursa: Datele DASS al Republicii Moldova; vezi A. Solcan. Managementul micului business pag.41

Baza financiarã ºi material tehnicã slabã. Accesul limitat al întreprinderii întreprinderi i la resurse financiare, tehnologii tehnologii avansate. De exemplu, tehnologiile tehnologiile avansate cer cheltuieli iniþiale mari Probleme legate de pregãtirea antreprenorilor. antrep renorilor. Una din cauzele cele mai rãspândite, ce determinã eºecul este uºurinþa cu care unii oameni iniþiazã o afacere, desemnându-se în funcþie de director, dar fãrã a avea o pregãtire teoreticã ºi practicã în domeniul managementului. Cercetãtorii confirmã cã doar 5-10% din întreaga populaþie posedã talent de întreprinzãtor [8] Legislaþia imperfectã în domeniul micului business. La soluþionarea acestor probleme va contribui luarea unor mãsuri adecvate ºi realiste privind susþinerea ºi protecþia protecþia micului business: prin adoptarea unor înlesniri înlesniri financiarfiscale pentru MB, instruirea ºi consultarea antreprenorilor inclusiv, prin crearea incubatorilor de afaceri. a

a

a

Micul business: perspective Tot mai multe întreprinderi întreprind eri mici se vor dezvolta în umbra celor cel or mari. Cu fiecare an se va fortifica susþinerea micului business din partea statului ºi a comunitãþii. Creºte importanþa sferei serviciilor, ceea ce poate oferi noi locuri de d e muncã. Pentru mulþi oameni micul business devine o sferã atractivã de punere în valoare a propriilor proprii lor forþe, a propriilor idei. Dar schimbãrile radicale ce au avut loc în ultimul timp au fãcut neadecvate multe specialitãþi ºi calificative profesionale. Însã anume micul business devine arena unde pot fi antrenate ºi aplicate cu succes studiile, experienþa ºi perfecþionarea sau recalificarea în domeniul cerut. Astfel, creºte importanþa funcþiei instructive. Focusarea ei se deplaseazã de la businesul mare la cel mic.

BIZPRO-Moldova 8

9


Avantajele micului business: a a a a a a a a

flexibilitate ºi dinamism luarea în consideraþie a cererii individuale ºi particularitãþilor potenþialilor clienþi posibilitatea de a inova saturarea pieþii cu produse ºi servicii conducere nemijlocitã ºi cheltuieli relativ mici dependenþa businessului businessului mare de cel mic utilizarea eficientã a resurselor prime locale crearea noilor locuri de muncã ºi a potenþialului creativ al antreprenorilor. antreprenorilor.

Învaþã sã asculþi. O oportunitate de afaceri poate bate la uºa ta foarte, foarte încet.

Franc Tyger

1.2. Noþiuni despre antreprenor ºi antreprenoriat Ce ºtim despre antreprenor ºi antreprenoriat? Termenul antreprenor a fost menþionat pentru prima datã de cãtre savantul R.Cantillan, încã la începutul secolului XVIII ºi semnifica omul ce-ºi asumã riscul în contextul organizãrii organizãrii unei întreprinderi noi sau elaborarea unei idei noi, un nou produs sau serviciu, propuse societãþii. În continuare, pe parcursul dezvoltãrii istorice, antreprenorul este, în primul rând, un inovator. El întreprinde ceva nou, investeºte mijloace pentru prelucrarea prelucrarea unui nou produs / serviciu sau elaboreazã noi tehnologii de prelucrare a ceea ce deja existã. Totodatã, el manifestã iniþiativã ºi este pe deplin responsabil pentru posibilele insuccese [4]. Recunoscutul guru al managementului Piter Drucker considerã cã antreprenorul foloseºte orice posibilitate cu profit maximal [2]. Pentru realizarea ei antreprenorul trebuie sã manifeste iniþiativã, risc, mijloace ºi aptitudini necesare pentru satisfacerea cererii de piaþã, adicã trebuie sã poatã depista potenþialul sãu client. Acesta este principalul scop sau misiune a antreprenorului. Prin capacitatea de a realiza dezideratele ºi caracteristicile activitãþii de antreprenoriat enumerate anterior. Îndeplinirea unei sau altei activitãþi, legate de alocarea mijloacelor în scopul obþinerii profitului, cu luarea în consideraþie a intereselor personal se caracterizeazã drept antreprenoriat [11]. În acest mod, antreprenoriatul este activitatea nemijlocitã, dar nu doar capacitatea acestuia. Ultima constituie esenþa noþiunii de antreprenor. Antreprenoriatul Antreprenoriatul poate fi realizat în orice domeniu ce nu este interzis prin lege. În Legea RM Cu privire la antreprenoriat ºi întreprinderi [17]. Antreprenoriat este activitatea de fabricare a producþiei, executare a lucrãrilor ºi prestare a serviciilor, desfãºuratã de cetãþeni ºi de asociaþiile acestora în mod independent, din proprie iniþiativã, în numele lor, pe riscul propriu ºi sub rãspunderea lor patrimonialã, cu scop de a-ºi asigura o sursã permanentã de venituri [19].

BIZPRO-Moldova 9

10


Prin termenii antreprenor ºi antreprenoriat se subânþelege afacerea, întreprinderea. Prin organizarea unei întreprinderi individuale sau de familie, persoanele particulare particulare se manifestã ca subiecþi ai antreprenoriatului. Astfel de antreprenori se pot limita la cheltuieli de muncã individualã sau pot folosi munca angajaþilor. Prin intermediul societãþilor de acþionari, societãþilor cu responsabilitãþi limitate, societãþilor în comanditã, etc. se realizeazã reuniunile partenerilor drept subiecþi ai antreprenoriatului . Este important de a diferenþia noþiunea de antreprenor de cea de antreprenoriat. Antreprenorul este persoana care propune ceva nou (produs, serviciu), îºi asumã riscul pentru inovaþiile fãcute, are iniþiativã, alocã resurse în scopul obþinerii unor venituri viitoare, precum ºi îºi asumã responsabilitatea eventualului eºec. Antreprenoriatul este realizarea acestor abilitãþi, este afacerea antreprenorului, pe care este în drept sã o desfãºoare ºi care este înregistratã legitim. Însãºi economia economi a de piaþã este, în esenþã, economie antreprenorialã. antrep renorialã. Pentru a fi agentul ei eficient, trebuie sã-þi determini clar propriul potenþial, aptitudini de antreprenor ºi posibilitãþile de realizare a lor în cadrul antreprenoriatului ºi activitãþii de antreprenoriat.

Antreprenorul Antreprenorul se caracterizeazã caracterizeazã prin: a a a

Inovaþii, investiþii penetrarea pieþii producerea noilor produse / servicii

Activitatea de antreprenoriat se desfãºoarã la: a a a

Întreprinderile Întreprinderile existente întreprinderile noi întreprinderile întreprinderile mari, mijlocii ºi mici.

În micul business sunt posibilitãþi nelimitate ºi limite posibile!

Recapitulare Învãþãmintele ce pot fi trase din înþelegerea înþel egerea clarã ºi corectã a esenþei ºi importanþei micului business ºi din studiul experienþei de peste hotare, pot fi formulate astfel: în Moldova, micul business trebuie înþeles ca un factor cu semnificaþie vitalã pentru devenirea ºi funcþionarea cu succes a economiei de piaþã, datoritã pãrþilor sale tari. Odatã cu trecerea Republicii Moldova la formele gospodãririi de piaþã, tot mai mulþi oameni sunt atraºi de antreprenoriat ºi se manifestã ca antreprenori. antreprenori.

Faþã de business trebuie sã ai o atitudine ca faþã de un copac... Dacã îl vei cultiva cu grijã cu timpul vei putea strânge o roadã bunã.

Pol Hoken [17]

BIZPRO-Moldova 10

11


Întrebãri pentru discuþii: 1. Care întreprinderi întreprinderi se referã la micul business business în Moldova? 2. Care sunt pãrþile pãrþile slabe ºi cele tari ale micul business? business? 3. De ce micul micul business devine devine tot mai atractiv pentru aplicarea aplicarea capacitãþilor a tot mai mulþi oameni? 4. Prin ce se se caracterizeazã caracterizeazã noþiunile antreprenorul de antreprenoriat?

Întrebãri, exerciþii, teste Exerciþiul 1. Sã facem cunoºtinþã cu noi înºine Instrucþiunå: Vã cunoaºteþi îndeajuns de bine pe Dumneavoastrã înºivã? Sunteþi gata

sã navigaþi mai departe pe valurile cunoaºterii? Dacã da, atunci vã propunem sã o începeþi de la sine. Citiþi urmãtoarele întrebãri ºi rãspundeþi la ele, notând rãspunsurile în caietul Dumneavoastrã de lucru, acesta va fi un prim pas spre autodeterminare: 1. Cum vã numiþ numiþii ºi din ce ce localita localitate te sunte sunteþiþi (sat, (sat, oraº)? oraº)? 2. Ce lucr lucruu vã vã pla place ce sã face faceþiþi?? 3. Ce calita calitate te apre aprecia ciaþiþi cel cel mai mai mult mult la alþi alþii? i? 4. Ce est estee mai mai de preþ preþ în viaþ viaþaa Dumn Dumneav eavoas oastr trã? ã? 5. Dacã Dacã bani baniii nu ar conta, conta, cu ce ce vã ocupaþ ocupaþi? i?

ªi acum adresaþi-vã încã o întrebare de autocontrol: Care sunt aºteptãrile Dumneavoastrã de la acest manual?

Exerciþiul 2. Zece porunci manageriale cum sã le respectãm, încãlcându-le Instrucþiune: Analizaþi cele zece porunci propuse ºi pentru fiecare determinaþi cum ea poate fi încãlcatã. Notaþi numãrul corespunzãtor în pãtrãþelele de alãturi. Poruncile 1. Clientul tãu este stãpânul tãu 2. Cel mai important este de a avea profit 3. Titlul îþi dã privilegii 4. Depãºeºte familiarismul 5. Cunoaºte ce vinzi 6. Scrie totul pe hârtie în trei exemplare 7. Tinde sã-þi lãrgeºti clientela 8. Elaboreazã reguli personale 9. Nu confunda afacerea cu plãcerile 10. Munceºte pentru ºef.

Cum sã le încãlcãm Concentreazã-te asupra misiunii alese, iar profitul va veni singur Dacã doriþi ca clientul sã se simtã stãpân, adresaþi-vã colaboratorilor ca unor membri ai familiei împãrãteºti Adresaþi-vã faþã de colaboratori ca faþã de membrii propriei familii Pentru marketing mai important este nu ceea ce vinzi, dar ce se cumpãrã Cunoºtinþele creazã ºi unele obligaþiuni Clienþii vechi aduc mai mult profit decât cei noi Ce se vorbeºte în discuþie este de trei ori mai eficient, decât ce se scrie în î n trei exemplare Fii devotat þie însuþi Cultura internã a întreprinderei este mult mai importantã decât orice regulament Pentru a obþine un profit mai mare, transformã afacerea în plãcere.

BIZPRO-Moldova 11

12

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI Testul 1 Aveþi spirit de antreprenoriat? Instrucþiune: la baza antreprenoriatului stã un lucru fãcut ºi / sau gândit de cãtre o

persoanã în mod individual. Acest test vã va ajuta sã vedeþi dacã aveþi asemenea capacitãþi. La fiecare întrebare propusã alegeþi un singur rãspuns.

1. Manifestaþi iniþiativã? a) cãutaþi însãrcinãri suplimentare, sunteþi foarte sincer în tot ce faceþi b) sunteþi isteþ, descurcãreþ la îndeplinirea însãrcinãrilor c) îndepliniþi un anumit volum de lucru fãrã indicaþiile superiorilor d) deseori, aºteptaþi indicaþii.

2. Ce atitudine aveþi faþã de colegi? a) binevoitoare b) delicatã, plãcutã pentru alþii c) unor oameni, uneori le este greu sã lucreze cu Dumneavoastrã d) deseori sunteþi nemulþumit.

3. Vã consideraþi un lider? a) insuflaþi încredere ºi curaj b) puteþi da ordine eficiente c) sunteþi cel ce conduce d) sunteþi cel condus.

4. Sunteþi responsabil? a) manifestaþi iniþiativã la îndeplinirea însãrcinãrilor b) sunteþi de acord cu însãrcinãrile, deºi, nu fãrã a remarca ceva c) nu prea sunteþi de acord cu însãrcinãrile d) tindeþi sã vã eschivaþi de la orice însãrcinare.

5. Capacitãþile Dumneavoastr Dumneavoastrãã organizator organizatorice: ice: a) sunteþi capabil de a convinge ºi de a argumenta b) sunteþi un organizator capabil c) aveþi abilitãþi organizatorice medii d) sunteþi un organizator nu prea bun.

6. Sunteþi hotãrât? a) sunteþi rapid ºi exact b) sunteþi prudent ºi precaut c) sunteþi rapid, dar deseori comiteþi greºeli d) sunteþi neîncrezãtor în sine.

7. Sunteþi insistent? a) perseverent la depãºirea greutãþilor b) permanent depuneþi eforturi c) aveþi un nivel mediu de insistenþã ºi efort volitiv d) aproape cã vã lipseºte insistenþa.

BIZPRO-Moldova 12

CARE SUNT OPÞIUNILE PENTRU LANSAREA ÎN AFA AFACERI? CERI?

CAPITOLUI II

13

CARE SUNT OPÞIUNILE PENTRU LANSAREA ÎN AF AFACERI? ACERI?

Obiective a

a a a a

Înþelegerea, esenþa ºi importanþa începutului de business, importanþei primului pas în organizarea afaceri proprii Determinarea motivelor ºi cauzelor propriei afaceri Cunoaºterea cãilor de intrare într-o afacere pentru alegerea celei optime Perceperea Perceper ea deciziei de lansare în afaceri cu o decizie riscantã ºi dificilã Conºtientizarea Conºtientiz area necesitãþilor legate de lansare în afaceri, resurselor necesare ºi beneficiilor posibile.

2.1. Intrarea în micul business Motivele, posibilitãþile ºi strategia paºilor consecutivi De la ce începe o afacere? Deseori rãspunsul la aceastã întrebare este: de la tine însuþi , adicã de la înþelegerea potenþialului micului business ºi a faptului cã el deschide în faþa oamenilor posibilitãþi nelimitate. Începutul unei afaceri este ceea ce va determina afacerea în genere. La fel ca un sportiv pe pista de alergãri. Cel care este atent ºi reuºeºte sã ia un start bun are posibilitãþi mai mari de a ajunge primul, de a atinge performanþe mai înalte. Însã cel ce tãrãgãneazã începutul, rãmâne cu mult în urmã. Primul pas la începutul începutul unei afaceri este anume dorinþa ºi tendinþa tendinþa de a iniþia afacerea. Conform cercetãrilor în domeniu, au fost evidenþiate cele mai rãspândite motive (figura 2).

Figura 2. Motivele cu care oamenii încep o afacere proprie

Sursa: [10]

BIZPRO-Moldova 13

14


Specialiºtii, de asemenea, aratã cã mai mult de o treime dintre antreprenori începând propria afacere, determinã domeniul probabil de business, reieºind din înþelegerea profundã a activitãþii lor anterioare; adicã la luarea deciziei, decizi ei, cu privire la tipul de business, o mare importanþã o are experienþa anterioarã de lucru. Aproximativ Aproximativ acelaºi numãr de antreprenori se conduc de faptul cã au gãsit o niºã liberã pe piaþã. În jur de 7-10% din antreprenorii antreprenorii începãtori sustrag idei din atacul creierului, încã 4% - copie o idee strãinã, altã parte considerã drept motiv declanºator propriul hobby. Desigur, mai existã ºi alte izvoare ºi tipur i de motive [10]. Decizia privind iniþierea unei afaceri este deficilã ºi riscantã, ea include urmãtoarele momente:

1. Dete Determina rminarea rea obiectivelor obiectivelor afacerii afacerii

În primul rând trebuie determinate obiectiv ele afacerii: Ce vreau sã obþin? Ce rezultate vreau sã ating? Ce activitãþi voi realiza ºi în cât timp? Înainte de a iniþia o afacere trebuie sã ºtii de la ce porneºti ºi cum vei activa mai departe. Dar mai mult ca atât spre ce finalitãþi se tinde. 2. Alegerea produsului sau a serviciului Alt pas presupune alegerea sferei de activitate ºi a produsului / serviciului: Cu ce fel de afacere doresc sã mã ocup sau cu ce produs / serviciu voi ieºi pe piaþã? Care va fi cererea? Ce venit (profit) vom putea obþine?

3. Evalu Evaluarea area posibilitã posibilitãþilor þilor proprii proprii Analiza propriei calificãri, experienþe, trebuie de fãcut: analiza propriei calificãri, experienþe, a calitãþilor personale, a tedinþelor actuale în businessul de ramurã dupã criteriul compatibilitãþii lor. Dispunerea de cele necesare pentru a începe afacerea doritã. Evaluarea efortului necesar pentru început Ce resurse sunt necesare pentru producerea acestui fel de marfã? Ce eforturi vor trebui depuse sau ce acþiuni vor trebui întreprinse la început? Corespund oare ele posibilitãþilor de piaþã (cererii)? Coraportarea posibilitãþilor ºi a resurselor reale cu beneficiile posibile Este important de a cunoaºte ºi de a înþelege corect pãrþile tari ºi slabe ale businessului dat. Apoi trebuie de coraportat propriile posibilitãþi (resurse, eforturi, potenþialul personal ºi calificarea) cu posibilitãþile de piaþã, venitul preconizat ºi obiectivele de început, formulate anterior.

4. Determinarea modalitãþii de organizare a afacerii Existã trei modalitãþi de a idemonstra o afacere: a. Crearea unei întreprinderi noi b. Cumpãrarea unei întreprinderi c. Cumpãrarea Cumpãrarea prin franchise Determinarea Determinarea sau alegerea celei mai potrivite cãi pentru a iniþia o afacere depinde de mai mulþi factori. Doar dupã o analizã complexã a lor se va putea decide pe care cale e mai bine de mers în iniþierea propriei afaceri. Sã vedem prin ce se caracterizeazã fiecare modalitate, care sunt plusurile ºi minusurile posibile, ce cauze stau la baza alegerii unei sau altei modalitãþi.

BIZPRO-Moldova 14

15

CARE SUNT OPÞIUNILE PENTRU LANSAREA ÎN AFA AFACERI? CERI? Posibilitãþile mici deseori pot deveni începutul unor afaceri mari. Demosfen

2.2. Modalitãþile de lansare în afaceri a. Crearea unei întreprinderi noi Cauzele de iniþiere a unei afaceri de la zero [1, 6]: a

a

a

a

Crearea unei întreprinderi întreprinder i noi este o direcþie mai atractivã, persistã interesul sporit faþã de nou. În acest context, este necesarã o încordare mai mare ºi eforturi sporite. De obicei, aceºti antreprenori se caracterizeazã prin ambiþii sãnãtoase ºi insistenþã pozitivã în urmãrirea scopurilor. Preferinþe pentru produsul sau serviciul propriu. Mulþi antreprenori, fiind foarte inventivi, au ºi curajul de a promova propria invenþie pe piaþã. Posibilitatea de a lua singur deci zii: despre angajaþi, parteneri, clienþi, utilaj... Deseori aceasta este o mare tentaþie, mulþi antreprenori fiind independenþi în opinii ºi charismatici Tendinþa de a depãºi greºelile ºi greutãþile întâlnite în afacerile similare sau a fostului proprietar de afacere.

Dificultãþile posibile ºi depãºirea lor Pentru aceasta este necesar de a analiza minuþios posibilitatea de afaceri aparentã, asigurând apropierea maximã a ei de realitate. În legãturã cu aceasta, vor fi depuse eforturi mari pentru obþinerea informaþiei despre piaþã. Cine sunt clienþii mei? Unde se aflã ei? Care dintre ei va cumpãra produsul meu, în ce volum ºi la ce preþ? Avertisment: Deseori juriºtii ºi banchirii recomandã mai degrabã cumpãrarea unei întreprinderi, întreprinderi, decât înfiinþarea unei noi. a a a

b. Cumpãrarea unei întreprinderi Motivele unei asemenea alegeri [1, 6, 11]: a Riscul mai mic faþã de cazul iniþierii unei afaceri de la zero a O întreprindere existentã, dacã este eficientã, deja s-a afirmat pe piaþã ºi ºi-a demonstrat vitalitatea. Are clienþii sãi ºi poate atrage alþii noi, lucreazã cu profit, are stabilite relaþii de afaceri bune cu partenerii ºi comunitatea localã a Este mai uºor de analizat succesele ºi insuccesele businessului real existent, decât cele presupuse, cât ºi de elaborat planuri concrete în baza evaluãrii, decât de proiectat ºi evaluat perspectivele unei întreprinderi nou create.

Dificultãþile posibile ºi depãºirea lor Dificultãþile sunt legate de douã aspecte: analiza motivelor ºi analiza financiarã a întreprinderii. La rândul sãu, motivele celui ce vinde întreprinderea pot sã fie pozitive orientate spre dezvoltare, perfecþionarea activitãþii antreprenoriale; dar pot exista ºi motive negative produse de frica de viitor a fostului proprietar al întreprinderii întreprinderi i vândute.

BIZPRO-Moldova 15

16

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI orului, Pentru a depãºi aceste greutãþi, trebuie sã ne imaginãm clar motivele vânzãt orului, care pot fi: Ø Motive pozitive, orientate spre interesele personale ºi de carierã, continuitatea managementului, conducerea unipersonalã Ø Motive negative, bazate pe frica pentru viitorul financiar al întreprinderii, posibilitatea de învechire a produsului, servi ciului, complicarea ºi scumpirea tehnologiei. Ce pericole mai pot exista pe aceastã cale? Ele sunt legate de calitatea analizei financiar financiaree a întreprinderii, de dificultatea evaluãrii acesteia pânã la cumpãrarea ei care este strict necesarã, pentru a nu cãdea în capcanã.

Analiza financiarã constã din evaluarea: a

a a

stãrii actuale a întreprinderii întreprinderii cât de profitabilã este întreprinderea la ora actualã, ce imagine ºi-a creat, cine ºi cum lucreazã, în ce stare sunt utilajul ºi încãperile etc. cât de profitabilã a fost ºi în ce perioade? cât costã la cumpãrare?

c. Cumpãrarea prin franchise Aceastã formã de iniþiere a unei afaceri reprezintã un acord între vânzãtor ºi cumpãrãtor [1,6,11,16]. Acest acord (licenþã) transmite din partea vânzãtorului (numit franchisee) cãtre cumpãrãtor (numit franchiser ) dreptul de a practica o anumitã afacere conform formatului franchiserului ºi contra unor plãþi stabile; altfel spus, permite cumpãrãtorului franchisei sã comercializeze produsul sau serviciul vânzãtorului cu respectarea respectarea anumitor cerinþe. Prioritãþile Prioritãþile acestei cãi de business constã în faptul cã nu trebuie iniþiatã întreprinderea de la zero. Ea poate fi primitã gata, ca o copie a tuturor celorlalte întreprinderi în sistemul de franchising, totodatã, achiziþionând cunoºtinþele verificate, experienþa bogatã ºi imaginea înaltã a unei afaceri de succes. Domeniile reuºite pentru franchising, confirmate în þãrile cu o puternicã economie de piaþã sunt sferele de servicii: alimentaþie publicã, publi cã, centre curative, servicii de business, instruire ºi educaþie, computere, servicii menajere ºi sociale, turism, sport, distracþii, servicii auto º. a. Alt domeniu reuºit este comerþul cu amãnuntul. Poziþii mai slabe se observã în producere. În Moldova nu este prea dezvoltatã aceastã modalitate de afaceri. Dar situaþia actualã presupune un teren larg pentru practicarea acestei posibilitãþi de afaceri în þara noastrã.

Clasificarea formelor de franchising 1. Dupã profitul activitãþii economice a. Franchising Franchising industria industriall (de producere) producere) b. Franchisi Franchising ng de distrib distribuþie uþie c. Franchi Franchisin sing g de servicii servicii..

BIZPRO-Moldova 16

CARE SUNT OPÞIUNILE PENTRU LANSAREA ÎN AF AFACERI? ACERI?

17

2. Dupã nivelul de intermediere a. Franch Franchisin ising g direct direct b. Mas Master ter franch franchisin isingg

3. Dupã gradul de participare a partenerului la capital a. Fondar Fondarea ea întrepri întreprinnderii de cãtre franchisee b. Fondarea Fondarea întrepri întreprinderi nderiii în comun c. Atragerea Atragerea organel organelor or publice publice locale la fondare fondare

Sistemelee de franchise pot coopera: Sistemel

Comerþul angro

Producãtorii Comercianþi angro Comercianþi cu amãnuntul Comercianþi angro Comercianþi cu amãnuntul

Comerþul cu amãnuntul

Comercianþi cu amãnuntul

Î ntreprinderi ntreprinderi prestãri

ntreprinderi prestãri servicii Î ntreprinderi

Producãtori

servicii

Prioritãþile Prioritãþi le cumpãrãtorului de franchise Cumpãrarea întreprinderii prin intermediul reþelei de franchise implicã unele prioritãþi ºi dezavantaje pentru ambele pãrþi: pentru franchiser ºi pentru franchisee. Pe noi ne intereseazã mai mult al doilea aspect, deoarece ne orientãm la un început reuºit de afacere. Printre avantajele cumpãrãtorului de franchise evidenþiem urmãtoarele: Nu va iniþia o afacere de la zero, ci va adera la o afacere de succes! Va beneficia de o gamã largã de servicii din partea franchiserului: implementarea rezultatelor activitãþii de cercetare, reclamã, consultaþii juridice etc.! Va putea sã lãrgeascã afacerea în cadrul sistemului! Existenþa unui nivel scãzut de bancrotizare ºi finanþarea parþialã din partea franchiserului! Protecþia teritorialã, teritorialã, bazatã pe drepturi exclusive de distribuþie! Odatã cu primirea franchisingului, cumpãrãtorul cumpãrãtorul (ºi personalul angajat) primeºte un ajutor calificat în domeniile: design-ul magazinului, strategiilor de marketing cu accent pe reclamã, recomandãrilor în amplasarea întreprinderii, instruirii iniþiale, achiziþionãri centralizate, centralizate, consilierii în management, oferirii de arendã ºi finanþare! a a

a a

a a

Dificultãþile posibile ºi cum sã le înconjurãm sau sã le depãºim? a

a

O mare piedicã pentru dezvoltarea franchisingului în Moldova, faþã de þãrile cu o economie înalt dezvoltatã, este lipsa sau insuficienþa de capital / resurse la antreprenorii începãtori pentru cumpãrarea franchisei Existenþa unor restricþii asupra cumpãrãrii utilajelor, echipamentelor, produselor, materialelor ºi depozitãrii lor

BIZPRO-Moldova 17

18

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI a

a

a

a

Respectarea strictã a unor operaþiuni standardizate, prezentarea unor rapoarte scrise care consumã mult timp Puþinã influienþã în decizia despre amplasare, instruire, reclamã, limitarea ºi diversificarea produselor etc., chiar ºi pentru vinderea franchisei Atrage cumpãrãtori cumpãrãtori oneºti ºi nu prea, ceea ce influenþeazã întreaga afacere, fapt demonstrat de experienþa altor þãri Evitaþi miturile despre franchise: despre îmbogãþirea imediatã ºi despre independenþã!

Adoptarea deciziei despre franchise: [1,6] a

a

a a

a a

a

De la bun început, se cere selectarea produsului sau a serviciului pe care doriþi sã-l comercializaþi comercializaþi documentarea documentarea ºi analiza franciselor Apoi trebuie de apreciat posibilitãþile reale, de efectuat autoanaliza propriilor resurse: materiale, financiare, financiare, ale forþelor de muncã, ale propriului potenþial Cãutarea candidaþilor probabili de oferire a franchisei analiza franchiserilor Obþinerea informaþiei depline despre activitatea preconizatã: experienþa, reputaþia, planurile de viitor, situaþia financiarã. Analiza întrebãrilor de control privind: posibilitatea franchisei, vânzãtorul, cumpãrãtorul, cumpãrãtorul, partenerii de afaceri, potenþialii clienþi, penetrarea pieþii Elaborarea business planului Angajarea juristului primul specialist necesar pentru a înþelege bine contractul propus ºi negocierea contractului Compararea ofertelor ºi selectarea celei optime pentru implementare. Alegerea de franchise presupune analiza primordialã a urmãtoarelor urmãtoarelor întrebãri: a. Ce marfã marfã / serviciu serviciu trebuie de produs / vândut? b. Cum trebuie trebuie de produs produs / vâ vândut? ndut? c. Cum se poate poate de de controla controla cheltuie cheltuielile? lile? d. Ce dãri de seamã seamã trebuie trebuie de pregãtit pregãtit?? e. Care va va fi durata durata zilei zilei de muncã? muncã?

Recapitulare Determinarea motivelor de iniþiere iniþie re a unei afaceri este o condiþie primordialã primordia lã pentru un start bun: Business mic, dar speranþe de succes mari! Motivele Motivel e stabile ºi profunde condiþioneazã luarea deciziei despre afacere: determinarea determinarea interesului personal, scopului afacerii, dar, mai ales, selectarea produsului/serviciului. Decizia se poate implementa doar atunci, când vor exista resursele necesare pentru aceasta. Doar apoi se alege calea de intrare în afacere, cântãrindu-se foarte bine pãrþile tari ºi cele slabe.

Realismul, prelucrarea informaþiei, rezervele, onestitatea, optimismul sunt calea spre prosperare ºi noi posibilitãþi!

Întrebãri de control: 1. De la ce începe o afacere sau care care sunt motivele ºi paºii paºii de iniþiere a unei afaceri? afaceri? 2. Pr Prin in c e este atractivã iniþierea unei afaceri de la zero?

BIZPRO-Moldova 18


19

3. Care este importanþa importanþa cumpãrãrii unei întreprinderi sau sau cumpãrãrii afacerii afacerii prin franchise drept cãi de iniþiere a unei afaceri proprii? 4. Cât de actuale actuale sunt aceste modalitãþi în þara noastrã noastrã ºi care este este perspectiva dezvoltãrii lor din punctul Dumneavoas Dumneavoastrã trã de vedere?

Întrebãri, exerciþii, teste

TEST 2 Aveþi oare capacitãþi pentru organizarea unei întreprinderi mici? [6] Instrucþiune: Acest test vã va ajuta sã vedeþi cât de bine puteþi organiza ºi întreþine o

afacere micã personalã. Întrebãrile conþin câte trei variante de rãspuns. Alegeþi câte un rãspuns la fiecare întrebare propusã, care vã pare mai apropiat pentru Dumneavoastrã, apoi puneþi numãrul corespunzãtor. Încercaþi Încercaþi sã fiþi sincer . Sursa: Mescon Sovremennyi bisnes. V.1, p.194 - 195.

a. Deseori începeþi a face unele lucruri lucruri din iniþiativã proprie? 1. Eu fac totul singur singur.. Nimeni nu trebuie trebuie sã mã îndemne îndemne 2. Dacã cineva mã ajutã ajutã la început, pe urmã totul totul merge bine 3. Cu rãbdarea treci treci ºi marea. Cât Cât timp se poate poate de aºteptat, eu nu fac nimic.

b. Ce atitudine aveþi faþã de oameni? 1. Îmi Îmi plac plac oameni oamenii.i. Mã Mã pot înþele înþelege ge bine bine cu cu oricin oricinee 2. Am mulþ mulþii priete prieteni. ni. Mai Mai mult mult nu-mi nu-mi treb trebuie uie nime nimeni ni 3. Majo Majori rita tate teaa oame oameni nilo lorr mã irit iritã. ã.

c. Aþi putea fi conducãtor? 1. Pot sã atrag dupã mine mulþi oameni, când încep o anumitã activitate 2. Pot sã sã dau ordi ordine ne altor persoane, dacã cineva îmi spune ce trebuie de fãcut 3. Pot sã lucrez lucrez împreunã împreunã cu alþii, dacã dacã am dorinþã. dorinþã.

d. Aþi putea sã vã asumaþi responsabilitãþi responsabil itãþi ºi sã duceþi lucrul început începu t pânã la sfârºit?

1. Îmi place sã-mi asum asum responsabilitãþi responsabilitãþi ºi sã fac orice lucru lucru pânã la sfârºit 2. Pot sã-mi asum responsabilitãþ responsabilitãþi,i, dacã trebuie, însã însã prefer sã fie responsabil responsabil altcineva 3. Oricând se va gãsi un om energic, care ar vrea sã fie în frunte. frunte. Eu cu plãcere îiîi voi oferi responsabilitatea pentru lucru.

e. Sunteþi un organizator bun? 1. Înainte de a începe începe un lucru, prefer prefer sã alcãtuiesc un un plan. De obicei, anume anume eu determin consecutivitatea acþiunilor, acþiunil or, atunci când echipa se pregãteºte de activitate activi tate 2. Toa oate te lu lucrurile decurg bine în situaþii ordinare. Dacã apar probleme, eu pot sã las totul 3. Dacã totul e deja organizat ºi apare apare o situaþie de problemã, problemã, eu las lucrurile lucrurile sã se rezolve de la sine.

f. Sunteþi un lucrãtor bun? 1. Pot sã lucrez atât cât se cere. cere. Nu refuz de a lucra mult, dacã dacã aceasta îmi trebuie mie

BIZPRO-Moldova 19

20

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI 2. Pot sã lucrez bine bine un timp anumit. anumit. Însã dacã mã plictisesc, plictisesc, las lucrul lucrul 3. Nu vãd sensul sensul de a lucra lucra mult. mult.

g. Sunteþi capabil de a lua decizii? 1. Când trebuie, pot sã iau decizii promite promite ºi, de obicei, sunt corecte. 2. Da, dacã am destul timp pentru a medita. Când iau decizii pripite, deseori se dovedesc a fi neadecvate 3. Nu doresc sã nimeresc nimeresc în situaþii situaþii când trebuie trebuie sã iau decizii.

h. Pot oare oamenii sã creadã ce spuneþi? 1. Desigur. Desigur. Eu mereu spun doar ceea ce cred cu ade vãrat 2. Eu tind sã fiu permanent permanent la nivel. nivel. Însã, uneori, uneori, spun ceea ce este este mai potrivit la moment 3. De ce sã-mi fac fac griji, dacã interlocutorul interlocutorul oricum nu ºtie dacã spun adevãrul sau nu.

i. Vã þineþi promisiunile? 1. Dacã am hotãrât hotãrât sã fac ceva, ceva, nimic nu mã mã va opri 2. De obicei, termin termin ceea ce am început, început, dacã lucrurile lucrurile merg bine 3. Dacã nu reuºesc reuºesc ceva dintr-o datã, eu las totul. totul. De ce sã pierd pierd timpul?

j. Cum staþi cu sãnãtatea? 1. Eu nnicicân icicândd nu obose obosesc! sc! 2. Îmi ajunge energie aproape aproape pentru tot ce doresc doresc sã fac fac 3. Eu simt cã obosesc obosesc mai degrabã decât decât majoritatea majoritatea colegilor mei.

Numãraþi câte rãspunsuri aþi obþinut obþinut de de tipul: 1. _______ _______ 2. _______ _______ 3. _______ _______

TEST 3 Cum adoptaþi deciziile riscante?

Instrucþiune: Aceste test este destinat pentru a vã ajuta sã vã autoevaluaþi propriul

deciziilor riscante. Amintiþi-vã de deciziile importante pe care le-aþi luat stil de luare a deciziilor (ºcoala, alegerea carierei, cãsãtoria, schimbarea locului, schimbarea serviciilor) ºi rãspundeþi la întrebãrile întrebãrile de mai jos. Cu toate cã rãspunsurile rãspunsurile nu tot timpul sunt absolut consistente totuºi totuºi de obicei, poate fi determinat determinat în general modul de luare a deciziilor deciziilor importante. Pentru fiecare întrebare, selectaþi rãspunsul care vã caracterizeazã caracterizea zã cel mai bine în luarea deciziilor majore. a. 1. Dacã ar fi sã alegeþi între siguranþã ºi inovaþie, aþi prefera siguranþa 1. Apreciez siguranþa siguranþa ºi inovaþia în aceiaºi aceiaºi mãsurã 2. Dacã ar fi sã alegeþi între siguranþã siguranþã ºi inovaþia, aþi prefera inovaþia. inovaþia. b. 1. Examinez rapid posibilitãþile în general, în speranþa cã ideea îmi va veni 2. Continuu sã produc diverse diverse posibilitãþi ºi apoi analizez alternativele alternativele posibile 3. Analizez mai multe alternative, dar mã opresc dupã un numãr rezonabil de cãutãri. c. 1. Gândind asupra unei alternative, pe lângã raþionament, iau în consideraþie ºi intuiþia 2. Iau decizii majore în exclusivitate bazându-mã pe intuiþie 3. Pentru a lua decizii majore nu am încredere în intuiþie. Încerc sã justific la maximum raþionamentul.

BIZPRO-Moldova 20


21

d. 1. Cred cã existã doar o decizie corectã ºi e de dorit s-o gãsesc 2. Cred cã nu existã o decizie corectã; corectã; trebuie doar sã gãsesc una suficient ddee bunã 3. Cred cã alegerea primei primei decizii care m-a captivat este este corectã. e. 1. Nu examinez consecinþele consecinþele deciziei luate luate fiindcã ºtiu cã totul totul va fi bine 2. Examinez Examinez consecinþe consecinþele, le, tind sã mã concentr concentrez ez asupra lucrurilor negative care se pot întâmpla 3. Încerc sã mã gândesc la ttoate oate consecinþele deciziei, atât atât la cele bune, cât ºi cele rele. f. 1. Sunt foarte tensionat tensionat atunci când mã gândesc sã fac fac un pas riscant 2. Sunt tensionat ºi, ºi, totodatã, entuziasmat entuziasmat atunci când mã gândesc gândesc sã fac un pas riscant 3. Sunt entuziasmat entuziasmat atunci când mã mã gândesc sã fac un pas riscant. g. 1. Iau deciziile rapid chiar ºi cele majore 2. Am nevoie de puþin timp pentru a lua decizii decizii majore 3. Am nevoie de foarte mult timp pentru a lua decizii majore. h. 1. Voi considera noi informaþii chiar dacã am luat deja o decizie 2. Nu sunt cointeresat cointeresat în informaþii informaþii noi, odatã ce ce am luat o decizie 3. Pot sã caut sau nu noi informaþii odatã odatã ce am luat o decizie. decizie. i. 1. Odatã ce am luat decizia, nu mã gândesc la ea pânã la lansarea în acþiune 2. Odatã ce am luat decizia, deseori deseori am gânduri îndoielnice îndoielnice ºi mã pot rãzgândi 3. Odatã ce am luat decizia, voi voi reveni la ea dupã ce o mai verific odatã. j. 1. Dupã ce am implementat decizia, sunt îngrijorat pentru rezultate 2. Dupã ce am implementat implementat decizia, încerc sã uit de ea 3. Dupã ce am implementat decizia, decizia, mã gândesc ce am învãþat din aceasta. aceasta.

BIZPRO-Moldova 21

22


CAPITOLUI III



CE SE CERE PENTRU A DEVENI UN ANTREPRENOR DE SUCCES?

Obiective a a a

Definirea caracteristicilor caracteristicilor unui antreprenor eficient Definirea deosebirilor între antreprenor ºi manager ºi îmbinarea lor optimã Realizarea funcþiilor manageriale, interpretarea interpretarea optimã a rolurilor ºi stilului managerial

3.1. Calitãþile unui antreprenor de succes Ce calitãþi trebuie sã posede un om de afaceri, pentru a deveni antreprenor de succes? Le vom menþiona pe cele mai importante [1]: 1. Spiritul Spiritul inovator inovator 2. Per Persev severe erenþã nþã 3. Încreder Încrederea ea în în sine sine 4. Insi Insist sten enþa þa 5. Tendinþa endinþa spre risc risc 6. Responsabil Responsabilitat itatea ea Evidenþiem, cã aceste calitãþi vor contribui la succesul antreprenorului antreprenorului numai în cazul în care, acestea se realizeazã în folosul clientului, iar afacerea este perceputã ca un mod de viaþã, dar nu ca un serviciu. Pentru a dezvãlui esenþa esenþa acestor calitãþi de succes succes ale unui antreprenor eficient, eficient, este recomandabil ca fiecare antreprenor sã-ºi compare propriile calitãþi cu cele propuse, sã-ºi determine potenþialul sãu de antreprenor.

Trãsãturile Trãsãturile de personalitate pot aduce succes doar dacã sunt orientate spre binele clientului! [1]

1. Spiritul inovator Se manifestã prin tendinþa spre realizãri, capacitatea de a soluþiona probleme noi (produse / servicii, proiecte). Inovatorul purcede la rezolvarea problemelor vechi prin modalitãþi noi. În caz de insucces, inovatorul este capabil de a lua decizii adecvate ºi de a acþiona, dar nu justificã insuccesele. El simte necesitatea de realizãri înalte. Sarcinile uºor de realizat nu prezintã interes, la fel ca cele irealizabile. Un context mai larg al spiritului inovator îl constituie perseverenþa în lansarea scopurilor. Recomandare-cheie: Recomandare-cheie:. Scopul determinãrii de antreprenor se asociazã la el cu succesul scontat. Prin aceastã poziþie se determinã atitudinea pozitivã faþã de iniþierea afacerii!

2. Perseverenþã Un om perseverent manifestã tendinþa stabilã spre scopuri majore, legatã de dorinþa de a se autoafirma ºi de a manifesta o poziþie onorabilã în business. Alegerea unei

BIZPRO-Moldova 22


23

sarcini mai complicate îi serveºte drept stimulator. Trece de la un scop la altul prin realizãri, înþelegând importanþa succesiunii lansãrii ºi realizãrii scopurilor, scopurilor, drept un proces continuu. Recomandare-cheie: Recomandare-cheie : Formularea clarã ºi la timp a scopurilor constituie 50% succes!

3. Tendinþa spre risc Se manifestã, în primul rând, prin încercarea de a influenþa evenimentele, dar nu de a se supune lor. Astfel de antreprenori se bazeazã pe propriile capacitãþi mai mult decât pe soartã. Cautã ºanse înalte de succes, dar ºi noi aventuri întemeiate. Satisfacþia Satisfacþia de la sarcini cu o mai mare dozã de risc, îl face pe un asemenea antreprenor asemãnãtor asemãnãtor cu alpinist. Recompensa de risc pentru el ar însemna o satisfacere psihologicã de la aceea cã el este stãpânul companiei sale, el are posibilitatea de a se îmbogãþi, el poate þine recunoºtinþa din partea colegiilor, prietenilor, rudelor graþie succeselor sale. Tendinþa spre risc este însoþitã de anumite pericole: Nu existã decizii bsolut câºtigãtoare, mai degrabã este un compromis Crearea a ceva nou este însoþitã de riscul eºecului Cu cât este mai mare riscul, cu atât este mai mare succesul probabil Existã mereu dilema: ori-ori: se pot obþine venituri înalte ori pierderi enorme Recompensa pentru risc: Satisfacþia Satisfacþia psihologicã pentru cã eºti stãpânul întreprinderii întreprinderii tale Confirmarea Confirmarea respectului din partea colegilor a prietenilor, rudelor Posibilitatea de îmbogãþire Promptitudinea Promptitudinea acþiunii ºi utilizarea eficientã a timpului Recomandare-cheie: Recomandare-cheie: un antreprenor eficient, preferând atingerea succesului prin intermediul sarcinilor dificile, îºi asumã riscuri mari, dar care corespund experienþei, cunoºtinþelor, priceperilor proprii. El alege riscul întemeiat! a a a a

a a a a

4. Încrederea în sine Astfel de antreprenor nu acceptã lucrurile aºa cum sunt ºi crede cã le poate schimba. Crede cã poate obþine rezultate mai înalte decât pe hârtie ºi face planuri mai largi decât se aratã în fapte ºi documente tinde a fi mai bun decât în realitate. Este hotãrât. Este Este sigur cã va putea soluþiona problemele imprevizibile, nefiind de acord cu starea de lucruri la moment. La implementarea schimbãrilor, depãºeºte greutãþile din calea sa. Recomandare-cheie: Recomandare-cheie : Doar oamenii ce cred pot obþine un succes înalt!

5. Insistenþa Unul dintre cei mai importanþi factori este capacitatea de a lucra încordat. Un astfel de om consumã pentru lucru mult timp, dar ºi înþelege limitele de timp. Este tolerant ºi deschis faþã de situaþiile nedeterminate, insuficient de clare. Crede cã lucrul trebuie sã-þi aducã satisfacþie ºi preferã sarcini care cer mobilizarea forþelor. Este convins cã propriile cunoºtinþe, capacitãþi, experienþã, profesionalism pot influenþa evenimentele. Recomandare-cheie: Recomandare-cheie : Insistenþa este direct proporþionalã cu dificultatea sarcinii, înmulþitã la importanþa succesului ºi efortul depus!

BIZPRO-Moldova 23

24


6. Responsabilitatea Antreprenorul eficient este gata sã recunoascã succesul sãu, greºala sa, aºi anima responsabilitatea deplinã. Profitul poate fi privit ca o recompensã pentru asumarea responsabilitãþii. Responsabilitatea este indispensabilã de conducere. Pentru toate trebuie sã rãspundã antreprenorul. De aceea antreprenorul este înclinat de a-ºi evalua capacitãþile personale, precum ºi a profitului întreprinderii în raport cu satisfacerea cerinþelor clienþilor. Recomandare-cheie: Recomandare-cheie : Cea mai bunã remunerare pentru responsabilitãþi este profitul ! Probabil, deja aþi conºtientizat cã un om de afaceri poate atinge succesul doar dacã va putea fi managerul propriei personalitãþi ºi al afacerii proprii. Pentru aceasta trebuie sã dispunã de cunoºtinþe de management ºi sã reuºeascã în mai multe domenii. Pentru un om de afaceri ce are calitãþile descrise, businessul devine un mod de a trãi. Unul dintre primele lucruri ce trebuie bine puse la punct este planificarea raþionalã a timpului (time-management). Un bun manager trebuie sã ºtie în ce mod sã-ºi planifice activitãþile, pentru a reuºi multe ºi a nu pierde timpul fãrã rost, cum sã-ºi repartizeze obligaþiunile cele mai importante ºi sã le delegheze pe cele suplimentare. capacitatea antreprenorului de a risca. Dar Altã condiþie necesarã în business este capacitatea riscul poate contribui la succes doar dacã este bine gândit gândi t ºi justificat. Totodatã, Totodatã, atitudinea atitudine a îndoielnicã faþã de luarea deciziilor sau tarãgãnarea acþiunilor de implimentare a lor, lenea sau nedorinþa de de a învãþa ºi a face lucruri lucruri noi vor frâna mult afacerea. Doar Doar acþiunile prompte ºi capacitatea de a lucra l ucra mult vor condiþiona succesul. Pentru a avea succes, antreprenorul trebuie sã poatã inspira oamenii angajaþi, sã-i contamineze cu ideea reuºitei, sã-i convingã, sã le susþinã motivaþia de a fi lider ºi membru al echipei. Însã oamenii pot sã-l urmeze doar pe un lider recunoscut. Capacitatea de a fi lider (lidership) este în mare parte înnãscutã, dar poate fi ºi trebuie dezvoltatã în continuare. Un lider eficient nu se orienteazã la prezent, ci la viitor, lanseazã scopuri înalte ºi tinde spre realizarea lor. Aceste cerinþe implicã altele , cum ar fi capacitatea de a determina scopuril e personale ºi profesionale, de a conduce propria dezvoltare ºi autoperfecþionarea continuã, capacitatea de a-ºi regla stresul ºi propriile emoþii adicã managementul individual (self-management, automanagement). În orice organizaþie, fie întreprindere individualã sau de stat, existã o anumitã structurã ºi, pentru a o conduce, este necesar un management organizaþional eficient, care include: planificare, motivare, organizare, comunicare, control ºi evaluare.

Poþi sã ai absolut orice îþi doreºti în viaþã, cu condiþia sã ajuþi suficient de mulþi oameni sã obþinã ceea ce vor.

Zig Ziglar

Businessul nu este doar un serviciu, ci un mod de viaþã!

BIZPRO-Moldova 24


25

Antreprenorul Antreprenor ul ºi managerul: aspect comparativ Antreprenorul Ø Formuleazã scopul iniþial. Formarea reuºitã ºi la timp a scopului este o reuºitã Ø Lider Ø Talent antreprenorial Ø Reacþie rapidã sau intuiþie la oportunitãþile financiare Ø Dorinþa de a munci sârguincios ºi mult Ø Adept al organizaþiilor neformale Ø Nedorinþa acceptãrii puterii

Managerul: Ø ªtie ºi poate lucra dupã scopuri Ø Conducãtor Ø Cunoaºterea managementului în condiþii schimbãtoar schimbãtoaree Ø Cunoaºterea resurselor financiare Ø Capacitatea de a balansa cu sarcinile, deleghezã responsabilit responsabilitãþile ãþile Ø Cunoºtinþe în structurã Ø Atitudine favorabilã puterii bazatã pe acesteia.

Cunoºtinþele sunt puterea! Un antreprenor eficient neapãrat este ºi un bun manager. Un manager eficient neapãrat este ºi întreprinzãtor.

3.2. Managementul ºi succesul în afaceri Probabil cã v-aþi convins cã a deveni antreprenor performant este destul destul de real, real, dar pentru aceasta trebuie sã devii ºi un bun manager al propriei afaceri ! Antreprenorul începãtor se numeºte pe sine în funcþie de conducãtor, de aceea el trebuie sã fie bun manager, adicã trebuie sã ºtie cum sã conducã afacerea. Existã mai multe definiþii ale managementului managementul ui [4,6,10]. Drept exemplu, prezentãm una dintre ele. Managementul este atingerea eficientã a obiectivelor întreprinderii sau ale organizaþiei prin realizarea de cãtre manageri a principalelor funcþii de conducere. În acest caz, întreprinderea micului business apare în calitate de obiect ºi subiect de aplicare a eforturilor, activitãþilor, activitãþilor, cunoºtinþelor, priceperilor managerului. Micul business existã ºi se dezvoltã sub diferite forme de organizare (în comanditã, de acþionari, cu rãspundere limitatã etc.). Antreprenorul este în drept de a crea oricare dintre ele. Lansând propria afacere în orice formã prevãzutã de lege, antreprenorul apare în calitate de manager. Astfel, îndeplineºte funcþiile de conducere.

Funcþiile de conducere Planificarea strategicã reprezintã formularea scopurilor întreprinderii ºi determinarea

resurselor necesare pentru atingere lor (materiale, tehnice, umane, financiare). financi are). Obiectivul general reprezintã misiunea sau predestinarea organizaþiei. La lansarea ei managerul þine fapt de comportamentul consumatorului, necesitãþile lui ºi ale posibilitãþilor de satisfacere a acestora. planurile strategice sunt orientate Scopurile ºi planificarea sunt interdependente. Astfel, planurile la atingerea scopurilor depãrtate, pentru pentru 2 5 sau mai mulþi ani. Planurile tactice sunt orientate la atingerea scopurilor strategice ºi se alcãtuiesc pentru un an, drept suport pentru planurile strategice.

BIZPRO-Moldova 25

26

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI Planificarea operaþionalã conþine deciziile ºi activitãþile de conducere, fiind orientate

la îndeplinirea scopurilor operaþionale ºi se lanseazã în cadrul planurilor tactice, pentru o perioadã de pânã la un an.

A planifica afacerea înseamnã a-þi planifica succesul! Toate aceste planuri ºi scopuri sunt interdependente la diferite niveluri ierarhice (figura 3).

Figura 3. Ìisiunea, scopurile, planurile în ierarhia managerialã [6]

Prin planificare rãspundem la urmãtoarele întrebãri [12]: Spre ce tindem? Determinarea misiunii ºi scopurilor. Unde ne aflãm la moment? Evaluarea stãrii actuale . În ce mod sã atingem mai repede scopurile propuse? Alegerea strategiei . Cum poate fi implementatã strategia în practicã? Elaborarea planului. Cum mai bine de corectat planul elaborat? Controlul, evaluarea ºi corectarea planului. În acest mod, planificarea strategicã determinã funcþia organizatoricã. Acesta este procesul de coordonare a resurselor. Îndeplinind aceastã funcþie, antreprenorul, în calitate de manager eficient, trebuie sã aleagã cea mai potrivitã structurã organizatoricã organizatori cã (funcþionalã, (funcþionalã, divizionalã) conform planurilor ºi scopurilor organizaþiei, cu completarea ulterioarã a cadrelor, care includ: recrutarea, selectarea ºi angajarea lucrãtorilor. Astfel, vor putea în cel mai bun mod sã îndeplineascã sarcinile propuse. Funcþia organizatoricã organizatoricã se manifestã în constituirea organizaþionalã organizaþionalã a întreprinderii proprii, în stabilirea ordinei ºi disciplinei, discipline i, în interacþiunea eficientã cu partenerii de afaceri. Acest sistem poate fi prezentat în formã de piramidã (figura 4). Structurile organizaþionale eficiente contribuie la atingerea cu succes a scopurilor de afacere prin ordine ºi disciplinã, prin interacþiune constructivã între colaboratori. colaboratori . Aceasta

BIZPRO-Moldova 26


27

aduce claritate în rãspunsurile rãspunsuril e la întrebãrile: Cine ce face? Cine ce controleazã? Cine pe cine conduce? Cine de ce rãspunde? Altã funcþie importantã în management este nivel motivaþia. Motivaþia drept funcþie managerialã se superior manifestã prin stimularea oamenilor la muncã din (ºeful) plin, cu rezultativitate ºi eficacitate maximã. Managerul foloseºte pentru aceasta diferiþi stimuli nivel mediu (salariul, premii, diverse forme de stimulare moralã), reieºind din motivele ºi necesitãþile lucrãtorilor spre realizarea scopurilor organizaþiei. nivel inferior Motivaþia este strict necesarã în afaceri. Aplicarea ei corectã va contribui la dezvoltarea businessului. Figura 4. Nivelurile manageriale Având în vedere cã motivaþia este imboldul propriu ºi al altor oameni spre acþiune, în aspectul realizãrii scopurilor personale ºi de afaceri, managerul trebuie sã ia în consideraþie satisfacþia internã, adicã tot ceea ce este valoros pentru fiecare în parte (bucuria succesului, autoafirmarea, autorealizarea). Drept suport teoretic ilustrativ pentru un antreprenor începãtor poate servi în acest A. Maslow [4,6,31,34] (figura 5). sens piramida necesitãþilor A.

Angajeazã în funcþie personalitatea, ci nu doar omul.

Pol Hoken

Autoarealizarea Respect (stimã) Apartenenþã socialã Securitate Necesitãþi fiziologice

Figura 5. Piramida motivaþionalã a lui A. Maslow

În continuitate logicã urmeazã o funcþie nu mai puþin importantã în management controlul. Controlul contribuie la realizarea scopurilor. Ca proces, include stabilirea standardelor, apoi compararea cu rezultatele obþinute. Evaluarea include preîntâmpinarea lacunelor ºi asigurã progresul continuu. În cazul divergenþilor mari, managerul întreprinde acþiuni sau decizii de corecþie. Evaluarea ºi controlul ca funcþie managerialã sunt obiective necesare, permit de a determina nivelul atingerii scopurilor, compararea ºi corecþia la timp a acþiunilor planificate cu cele realizate.

Antreprenorul Antreprenorul va atinge succesul, dacã va conºtientiza necesitatea cunoºtinþelor ºi deprinderilor de interrelaþionare interrelaþionare abilitãþilor comunicaþionale. Ele vor servi la formarea deprinderilor cu alþi oameni, constituirea reþelelor comunicative eficiente, în continuã dezvoltare.

BIZPRO-Moldova 27

28


Aceastã concluzie poate fi implementatã prin procesul de creºtere a potenþialului comunicativ al antreprenorului în procesul de instruire în management. Realizând toate aceste funcþii, managerul trebuie sã ºtie cum sã stabileascã comunicaþii eficiente, ceea ce la rândul sãu îi va permite antreprenorului antreprenorului sã realizeze un stil eficient de activitate pentru a asigura succesul în business. Principiile de bazã ale unei comunicãri eficiente: Regula de aur Purtaþi-vã cu alþi oameni aºa, cum doriþi sã se compoarte cu Dumneavoastrã. Prioritatea Prioritatea valorilor umane, asupra egoismului personal Toleranþa Fiþi un ascultãtor bun. Stimulaþi alþi oameni sã vorbeascã despre sine. D. Karneghi Competiþie prin colaborare Secretul lui Socrate Intr-o discuþie discuþie nu începeþi de la acele subiecte în care aveþi opinii contradictorii cu interlocuitorul interlocuitorul Dumneavoastrã. [16] Mit: Noi comunicãm prin intermediul cuvintelor Realitate: 93% din comunicare se bazeazã pe informaþie nonverbalã (gesturi, mimicã, voce) ºi numai 7% - rezultatatul (influenþeazã cuvintele) cuvintele) a

a a a

a a

Comunicare eficientã = business eficient!

Roluri ºi stiluri manageriale Lansându-ºi afacerea antreprenorul conlucreazã cu alte persoane, exercitând diferite roluri manageriale ºi aplicând diferite stiluri de conducere. Renumitul savant H. Minzzberg , denumeºte zece asemenea roluri [4], care se grupeazã în: Ø Roluri interpersonale (principalul conducãtor, lider, om de legãturã în sistem) Ø Roluri informaþionale ( receptorul ºi emiþãtorul de informaþie, reprezentant) Ø Roluri decizionale decizion ale (antreprenor, repartizator de resurse, cel ce înlãturã încãlcãrile, cel ce duce tratative. Îmbinarea acestor roluri în activitatea managerialã este determinatã de o mulþime de factori. Fiecãrui manager îi este caracteristicã îmbinarea sa de roluri, ce se manifestã prin conduita sa managerialã sau stilul de conducere (liderism ( liderism). ). Fiecare conducãtor are stilul sãu, care se formeazã în raport cu calitãþile personale ale omului, atitudinea lui faþã de alþi oameni, împrejurãrile ºi situaþiile apãrute. Deºi existã tot atâtea stiluri câþi conducãtori, în ºtiinþa managerialã are loc sistematizarea lor dupã anumite criterii [4,6,8,10]. Cea mai rãspânditã clasificare a stilurilor de conducere, este urmãtoarea: Autoritar. Acesta este managerul ce deþine toatã puterea ºi nu admite nimãnui sã participe la luarea deciziilor. Este centrat mai mult pe structura organizaþionalã ºi mai puþin pe oameni. Democrat. Delegheazã o parte din drepturile de conducere subordonaþilor ºi-i atrage la procesul de luare a deciziilor. Este orientat la îmbinarea optimã a intereselor organizaþiei ºi a oamenilor. •

•

BIZPRO-Moldova 28


29

Liberal. Este conducãtorul care oferã dreptul decizional subalternilor, sie rezervându-ºi rolul de consultant. Se îngrijeºte de confortul social-psihologic personal ºi al angajaþilor. Antreprenorul va obþine succes dacã va poseda cunoºtinþe manageriale, cum sã-ºi conducã afacerea ºi pe sine înºuºi, realizând astfel automanagementul, ceea ce ar însemna capacitatea capacitatea de a conduce cu sine însuºi. •

Regulile automanagemen automanagementului: tului: a

a a a a a

Valorificarea potenþialului personal, a competenþei emoþionale Folosirea optimã a timpului Formarea scopurilor Planificarea Planificarea ºi luarea deciziilor Organizarea Organizarea realizãrii planurilor Autocontrolul Autocontrolul ºi motivaþia

Respectarea regulilor contribuie la succesul managerului.

Fiþi prudenþi, când alcãtuiþi planurile. Nu trebuie sã tindeþi spre planificarea ºi reglementarea reglementarea a tot ce se cere de fãcut. În acest scop e bine sã respectaþi principiile management [5,12,13,14,16]: planificãrii raþionale a timpului, formulate în management Ø 60:40: planificaþi doar circa 60% timp, iar 40% pentru activitatea spontanã, imprevizibilã. Ø SISTEM: planurile ºi scopurile organizaþionale includ aspecte profesionale ºi de viaþã, fiind pentru întreaga viaþã, pentru cinci ani, un an, un semestru, o lunã, o sãptãmânã, o zi. Ø TERMENE FIXE DE EXECUTARE: excludeþi fraza: cât mai repede! Ø PRIORITÃÞI (ABC): permite de a nu rata esenþialul ºi a face totul la timp. Sarcine: A - importanþa constituie 15% din numãrul total, dar contribuþia în atingerea scopurilor - 65% B - sarcine de importanþã medie constituie 20% din numãrul total ºi ocupã 20% din importanþa tututror sarcinilor C - mai puþin importante sunt sarcinile neexistente neexistente - 65%, contribuþia în atingerea scopurilor 15%. Ø PARETO (80:20): (80 :20): aparþine economistului italian V. Pareto. Esenþa lui este cã în 20% timp consumat se ating 80% din rezultat. Restul 80% de timp dau doar 20% din rezultatul final.

Oamenii îþi fac loc sã treci, dacã ºtii exact unde vrei sã ajungi.

David Starr Jordan

Succesul antreprenorului este un management bun, pus în acþiune!

BIZPRO-Moldova 29

30


Recapitulare Un manager de performanþã va reuºi dacã va ºti cum sã-ºi conducã propria afacere. Managementul conþine urmãtoarele funcþii: planificarea strategicã, organizarea, motivarea, comunicarea, evaluarea ºi controlul. Toate funcþile sunt interdependente. Cunoºtinþele antreprenorului în domeniul managementului îi va permite sã realizeze planificarea corectã a propriului business, sã elaboreze business-planuri, sã utilizeze eficient noile posibilitãþi ºi sã excludã factorii de risc din mediul înconjurãtor. înconjurãtor.

Întrebãri de control: 1. Care sunt calitãþile unui antreprenor de succes? Care dintre aceste aceste calitãþi vã corespund Dumneavoas Dumneavoastrã? trã? 2. Ce cunoºtinþe cunoºtinþe ºi abilitãþi sunt necesare unui unui antreprenor antreprenor pentru lansarea, conducerea ºi dezvoltarea eficientã a întreprinderii? Prin ce se deosebeºte antreprenorul de manager? 3. Descrieþi esenþa managementului prin analiza funcþiilor funcþiilor manageriale. Care Care este interdependenþa acestor funcþii? 4. Ce stil de lider preferaþi Dumneavoastrã? Dumneavoastrã? Argumentaþi alegerea. alegerea. 5. De unde, cum ºi ce fel de informaþie informaþie acumulaþi Dumneavoa Dumneavoastrã strã pentru promovarea promovarea afacerii?

Întrebãri, exerciþii, teste TEST 4 Cum vã organizaþi timpul? [14] Instrucþiune: Citiþi atent. Rãspundeþi la întrebãri, acordând punctele corespunzãtoare: Aproape nicio datã 0. Rareori 1 Uneori 2. Aproape totdeauna 3.

Cifra corespunzãtoare corespunzãtoare rãspunsului ales puneþi-o în spaþiul marcat. 1. Îmi rezervez la începutul fiecãrei zile timp pentru pregãtire ºi planificare. 2. Deleg toate activitãþile ce pot fi delegate. 3. Îmi fixez în scris scopuri ºi obiective cu indicarea termenilor de realizare. 4. Fiecare document oficial tind sã-l prelucrez dintr-o singurã datã ºi definitiv. 5. În fiecare zi alcãtuiesc lista la ce am de fãcut, evidenþiind prioritãþile. Lucrurile mai importante le fac în primul rând. 6. Încerc Încerc sã curãþ curãþ ziua ziua de lucru lucru de

convorbiri telefonice neimportante, vizitatori neplanificaþi ºi adunãri neprevãzute. 7. Încãrcãtura pe parcursul zilei o repartizez conform graficului meu de capacitate de muncã. 8. În orar orarul ul me meuu de de lucru sunt ochiuri cemi permit sã reacþionez la probleme actuale. 9. Eu încerc sã-mi orientez activitatea în asemenea mod, încât sã mã concentrez asupra problemelor vitale în primul rând. 10. ªtiu sã refuz, când cineva atenteazã la timpul meu, meu, iar eu am de fãcut lucruri mai urgente.

BIZPRO-Moldova 30

31


EXERCIÞIUL 1 Determinaþi stilul de conducere Instrucþiune: Analizaþi stilurile de conducere a doi manageri diferiþi, prezentate mai

jos ºi determinaþi-vã propria poziþie vis-a-vis de ele. Cum credeþi, cine are mai multe ºanse de succes?

Dupã aprecierea subalternilor: Domnul Sergiu Lungu Om dur (singur susþine aceastã pãrere)

Domnul Anatolie Creþu Om sufletist, îºi împãrtãºeºte ideile

În comunicarea cu subalternii ºi colegii nu-ºi exprimã neliniºtea, bucuria sau interesul, chiar ºi în situaþiile când aceste emoþii sunt potrivite ºi evidente

Când marketologul Ion Moranu a reuºit sã elaboreze ºi sã promoveze o companie de reclamã reuºitã, el ºtia (împreunã cu tot colectivul) cã ºeful îl susþine ºi este alãturi în momente dificile, se bucurã sincer de reuºita lui la finele proiectului

Emoþiile sunt un detaliu detaliu în plus în activitatea sa: sa: oricând este imperturbabil ºi nepãrtinitor, considerã cã emoþiile încurcã în lucru.

Considerã cã emoþiile sale trebuie exprimate ºi dezvoltate.

Pe cine dintre aceºti doi conducãtori îl simpatizaþi mai mult? Care stil de lucru îl susþineþi ºi aþi dori sã-l promovaþi Dumneavoastrã? Dumneavoastrã? Al domnului Lungu? Al domnului Creþu? Stabiliþi poziþia Dumneavoastrã, apoi discutaþi în echipe o altã situaþie presupusã sau realã ºi tipul de comportament aºteptat de la conducãtorul pe care îl susþineþi.

TEST 5 Lansarea scopurilor Instrucþiune: Apreciaþi dupã o scarã de 9 puncte propriul potenþial de atingere a scopurilor, unde cel mai înalt nivel va fi 9 puncte, iar cel mai mic 1 punct.

TRÃSÃTURA: 1. Activism 2. Tendinþa spre risc 3. Manifestarea iniþiativei 4. Asumare a responsabilitãþi 5. Dorinþa de a acþiona prompt 6. Orientarea în rezolvarea problemelor apãrute

NIVELUL: ÎNALT 98765 98765 98765 98765 98765 98765

JOS 4321 4321 4321 4321 4321 4321

BIZPRO-Moldova 31

32


EXERCIÞIUL 2 Instrucþiune: La ce ne serveºte orientarea spre scopuri în alcãtuirea planurilor? Comparaþi aspectele planificãrii planificãrii tradiþionale ºi a celei orientate la scopuri.

Orientarea tradiþionalã

Orientarea la scop •

•

•

•

•

•

prioritate rezultatului succesul rezultatul muncii cum sã câºtigi ºi sã fii lider li der prin corectarea strategiei de a conduce situaþiile curente orientare la utilizator optimizarea utilizãrii resurselor

•

•

• •

•

•

prioritate procesului, resurselor

succesul rezultatul ocaziei, situaþiei cum sã nu pierzi procesul situaþiilor curente orientat la strategie orientare la calitatea funcþiilor realizate economia resurselor

EXERCIÞIUL 3 Stabilireaa obiectivel Stabilire obiectivelor or personale Scopul acestui exerciþiu este de a identifica obiectivele personale pentru urmãtorii cinci ani. Imaginaþi-vã stilul de viaþã pe care vi-l doriþi în cinci ani. Nu pierdeþi mult timp pentru a vã gândi la aceasta. Puteþi sã vã reîntoarceþi ºi sã faceþi schimbãrile necesare. Dacã Dumneavoastrã vã notaþi gândurile, nu numai cã o sã reflectaþi la ele mai târziu, dar de asemenea, o sã le luaþi mai în serios. Gândiþi-vã la aceste obiective ca la un lucru neterminat, în proces. Veþi stabili alte obiective ºi interese ºi le veþi schimba pe cele iniþiale. Aceastã primã privire vã dã o bazã pentru a pune fundamentul viitorului.

Exerciþiul constã din trei pãrþi. Partea I:

Instrucþiune: Descrieþi ce doriþi sã realizaþi în urmãtorii trei ani (un an, o lunã o

sãptãmânã) în plan personal ºi profesional. Aveþi Aveþi în vedere cã, la descrierea scopurilor profesionale, trebuie de þinut cont de scopurile personale. Ø

Personale: de scurtã duratã __ ______________

Ø

Profesionale: de scurtã duratã ________________

________________________________ ________________________________ Ø

de scurtã duratã ________________

Ø

de scurtã duratã ________________

________________________________ ________________________________

Partea a II-a:

Instrucþiune: Folosind schema de mai jos, analizaþi scopurile ºi mijloacele necesare la

atingerea lor, lor, pãrþile tari ºi cele slabe pentru anii apropiaþi (1 sau 3-5 ani). La formularea scopurilor, respectaþi urmãtoarea consecutivitate:

BIZPRO-Moldova 32


33

A ce doresc = determinarea scopului B ce pot face = coraportarea scopului cu potenþialul C formularea scopurilor practice = cu ce încep

Succese, reuºite, realizãri (scopuri)

Pãrþile tari, ce asigurã atingerea scopurilor

Pãrþile slabe, condiþiile obiective nefaste

A. B. C. Altele... Partea a III-a:

Instrucþiune: Nu toate scopurile lansate se vor realiza la timp ºi întocmai. De aceea,

din când în când, trebuie revãzute ºi corectate în raport cu realizãrile sau nerealizãrile de moment. Vã propunem sã sesizaþi aspectul negativ, sã depistaþi piedicile în calea succesului ºi cãile de depãºire a lor. Pãrþile cele mai slabe

Insuccesele

Cunoºtinþele, abilitãþile, experienþa Mijloacele ºi condiþiile de realizare strict necesare

A. B. C. Altele...

Þineþi minte cã, la lansarea scopurilor, scopurilor, sunt posibile douã greºeli: sã acþionezi fãrã scop sã formulezi scopul ºi sã nu decizi nimic •

•

BIZPRO-Moldova 33

34


CAPITOLUI IV

CUM SÃ GÃSIÞI O IDEE REUªITÃ DE AFACERI?

Obiective a a a

a a a

Înþelegerea esenþei creativitãþii creativitãþii ºi a rolului ei la începutul unei afaceri Cum poate fi iniþiatã iniþiatã o afacere bunã, pornind de la o idee bunã Cum se poate dezvolta creativitatea, creativitatea, care sunt condiþiile optime pentru aceasta, la ce vor servi abilitãþile creative Dezvoltarea ideilor potrivite în cadrul etapelor de manifestare a creativitãþii Însuºirea unor tehnici de stimulare a potenþialului inventiv-creativ Înregistrarea, Înregistrarea, evaluarea ºi implementarea implementarea ideilor reuºite

4.1. Noþiuni de creativitate în afaceri Creativitatea este o formã specificã a gândirii, care permite elaborarea ideilor noi ºi neobiºnuite. Acest mod de gândire permite unui antreprenor începãtor sau cu experienþã sã vadã oportunitãþile pentru a începe sau a lãrgi afacerea, sã analizeze din mai multe puncte de vedere situaþiile neordinare, sã adopte decizii riscante, sã activeze cu succes. Creativitatea este studiatã de tot mai mulþi cercetãtori din diferite domenii, inclusiv de businessmani, marketologi, comercianþi etc., dat fiind faptul cã economia contemporanã contemporanã nu se mai poate lipsi de suportul psihologiei. În cele ce urmeazã propunem câteva definiþii ale creativitãþii. •

•

•

•

Creativitatea este capacitatea proprie spiritului omenesc de a depãºi prezentul ºi faptele liniar constituite ºi de a descoperi printre ele adevãruri ºi relaþii noi, printro activitate combinatorie de plasare a lucrurilor în noi perspective, interacþiuni, ipostaze. (O. Oprea) Creativit atea apare din interacþiunile complexe ºi interdependenþa între caracteristicile caracteristicile individuale ºi activitatea persoanei, prin care acþioneazã nemijlocit sarcinile de lucru sau calitãþile produsului. (Sortore, Cross, Treffinger) Creativitatea este facultatea de a introduce în lume ceva nou. (Moreno)

G. Guillfort studiazã intelectul drept o formaþiune complexã ºi multilateralã ce poate fi caracterizatã prin conþinut, produse ºi caracter. La conþinut se referã conþinutul figurativ, conþinutul simbolic, conþinutul semantic, conþinutul comportamental comportamental al personalitãþii. Produse ale activitãþii cognitive sunt considerate unitãþi, clase, sisteme, transformãri. Caracterul creativ se formeazã în baza predispoziþiilor înnãscute, înnãscute, favorizate de un mediu stimulator ºi prin antrenament.

În pofida multiplelor cercetãri teoretico-practice, nu existã o naturii gândirii creative. viziune unicã asupra structurii ºi naturii gândirii

BIZPRO-Moldova 34

35

CUM SÃ GÃSIÞI O IDEE REUªITÃ DE AFACERI? AFACERI?

4.2. Relaþia dintre afacere ºi creativitate Aceastã relaþie o stabileºte IDEEA:

I

D

E

E

A

i n t e r e s

d o r i n þ ã

e n t u z i a s m

n e r g i e

a c t i v i s m

Sã analizãm cele trei componente ale creativitãþii: Persoanã creatoare

Produs ctreator

Flexibilitate Originalitate Fluiditate

Original Revelat

Proces creator Cu cinci etape

(pe care le vom descrie aparte)

Parametrii gândirii creative Se ºtie cã activitatea exterioarã (realizãrile practice) se bazeazã ºi depind de activitatea interioarã interioarã (în minte). În orice activitate practicã pornim mai întâi de la idee, cogniþie, inteligenþã. O formã specificã de exprimare a gândirii este creativitatea. Nivelul de dezvoltare a gândirii creative se determinã prin dominarea în cogniþie a trei parametri (caracteristici), care servesc drept indiciu al prezenþei ºi nivelului de dezvoltare a creativitãþii: Originalitate individualitatea ºi neobiºnuinþa ideilor, ideilor, tendinþa permanentã spre înnoire intelectualã Flexibilitate diversitate semanticã, capacitatea de a vedea noi prezentãri, manifestãri manifestãri ºi utilizãri ale obiectului / fenomenului Fluiditate rapiditatea producerii ideilor noi în situaþii neobiºnuite sau nedeterminate. a

a

a

Caracteristica unei personalitãþi creative: a a a a a a a a

Interes sporit faþã de tot ce este nou, neobiºnuit Elaborarea unui numãr mare de idei, soluþii Îºi exprimã liber opiniile, este tenace Înclinat spre imaginaþie ºi fantezie Preocupat de restructurãri, adaptãri, îmbunãtãþiri, modificãri Manifestã un deosebit simþ al umorului Sensibil faþã de frumos, artã Neconformist, Neconformist, individualist, nu se teme sã fie diferit

BIZPRO-Moldova 35

36

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI Criticã în mod constructiv Înþelege diferite puncte de vedere Cu un rafinat simþ al umorului. Pentru a ver ifica ifica dacã sunteþi o persoanã creativã, încercaþi sã vã amintiþi situaþii care corespund descrierii anterioare. Autoevaluarea potenþialului creativ presupune prezenþa trãsãturilor trãsãturilor specifice unei persoane creative, o ambianþã de lucru creativã, posibilitatea de a rãspunde la întrebarea: unde ºi când sunteþi mai creativ? (Vedeþi subiectele aplicative de la rubrica: Întrebãri, exerciþii, teste). a a a

Nimic mãreþ nu a fost înfãptuit fãrã entuziasm.

Ralph Aldo Emerson

Bariere în procesul de creativitate Deseori, oamenii nici nu încearcã a fi creativi. Pentru aceasta sunt o mulþime de piedici, care, de cele mai multe ori, nu sunt justificate sau reale. Fiecare om de afaceri trebuie sistematic sã facã o inventariere în gândurile ºi acþiunile acþiunil e sale, pentru a determina care sunt barierile care stau în calea creativitãþii sale. Astfel de bariere pot fi: credinþa de a nu fi creativ logica, conservatismul ºi practicitatea practicitatea anterioarã regulile ºi rutina dorinþa de a evita erorile ºi neîncrederea în forþele proprii focusarea la produsul final ºi neluarea în seamã a condiþiilor reale neascultarea altor persoane sau conformismul frica de a fi luat în râs frica de a provoca un conflict dorinþa de a fi în siguranþã tendinþa de a controla totul a a a a a a a a a a

4.3. Dezvoltarea creativitãþii în afaceri Nivelurile de manifestare a produselor creativitãþii: Creativitatea se poate manifesta diferit diferi t la diferiþi oameni. De regulã însã se cunosc cinci niveluri de manifestare ale acesteia, în dependenþã de importanþa individualã ºi socialã a produselor creativitãþii. gândurilo r, ideilor, acþiunilor (jocul, activitatea Expresivã exprimarea liberã a gândurilor, de muncã cotidianã, acþiuni îndeplinite în serie) Productivã acordarea semnificaþiei individuale lucrurilor (schimbãri neesenþiale, exprimarea liberã a gândurilor, activitãþi îndeplinite într-un mod individual) Inventivã semnificaþie individual-socialã (reorganizare, schimbare, îmbunãtãþire) Inovatoare semnificaþie socialã în domeniul anumit (un nou produs, o nouã tehnologie sau metodologie) Emergentã semnificaþie globalã (ce nu a mai fost nivel superior). a

a

a a

a

BIZPRO-Moldova 36


37

Constituirea unui grup de lucru creativ O atmosferã rigidã ºi autoritarã stopeazã creativitatea. Totodatã, creativitatea se dezvoltã mai bine atunci când este prezentã o atmosferã atmosferã liberã ºi încurajatoare, încurajatoare, când se adunã împreunã mai mulþi oameni creativi ºi responsabili. Dar cum sã aflãm cu ce fel de oameni lucrãm împreunã? Deseori sunt folosite, în paralel cu testarea ºi convorbirea, asemenea metode ca: intuiþia, observarea, expertiza grafologicã. Pentru a organiza un grup de lucru creativ, este bine sã se respecte unele cerinþe ºi anumite etape: Selectarea persoanelor ce doresc sã facã parte din acest grup Determinarea Determinarea potenþialului creativ al fiecãrui participant Reunirea participanþilor în grupuri câte 6-7 persoane Determinarea Determinarea temei (subtemelor) ºi a sarcinilor de creaþie Antrenamentul creativ (sistematic, planificat) Evaluarea progresului înregistrat de grup Lansarea noilor sarcini de lucru. a a a a a a a

Antrenamentul creativ Creativitatea nu se dezvoltã de la sine, ci trebuie susþinutã prin antrenamentul creativ. creativ. Astfel de antrenament presupune în primul rând adaptarea ºi optimizarea psihicã, dezvoltarea calitãþilor gândirii gândiri i creative, a atenþiei, a memoriei, a percepþiei, a imaginaþiei, a voinþei ºi a caracterului. Aceste abilitãþi vor contribui, la rândul lor, la perfecþionarea rezultatelor în activitatea de afaceri (obþinerea performanþelor). Perfecþionarea Perfecþionarea ºi manifestarea potenþialului creativ-inventiv la nivel înalt va contribui la formarea ºi dezvoltarea stilurilor cognitive personale. Drept Drept urmare, se va forma comportamentul specific creatorului (inventatorului), care presupune clarviziune în pãreri ºi inspiraþie în fapte. Procesul creativ are loc în cinci etape, fiecare dintre ele având anumite particularitãþi. Nu este o etapã mai importantã decât alta, la fel cum nu putem exclude unele dintre ele. Posibil ca, în unele cazuri ºi în dependenþã de stilul individual, indivi dual, experienþa, caracterul inventatorului sau de situaþiile existente, unele etape sã decurgã mai lent, mai tãrãgãnat, iar altele foarte rapid; unele perioade pot fi destul de productive, altele lipsite de spor. În scopul optimizãrii procesului de creaþie, vom caracteriza fiecare etapã în parte.

4.4. Etapele de manifestare a creativitãþii 5 etape ale creativitãþii:

BIZPRO-Moldova 37

38


a. Etapa de explorare Aceasta este prim a etapã, care porneºte odatã cu apariþia ideii. Ea reprezintã începutul începutul cãutãrilor active. Dacã doriþi sã fie cât mai productivã întrerupeþi rutina! Investigaþi Investigaþi noi surse de informare, devenind burete pentru ideile noi care vor extinde gândirea Dumneavoastrã, Dumneavoastrã, nu cãutaþi lucruri bine structurate, structurate, clare, cunoscute de toþi, ordinare. Gândiþi haotic, nu logic, daþi frâu liber imaginaþiei. Priviþi la ce a fost fãcut pânã acum cu alþi ochi, dintr-o parte ºi descoperiþi noi aspecte ale lucrurilor ºtiute. În orice activitate anterioarã cãutaþi cãutaþi alte posibilitãþi de realizare a ei. Faceþi ceva ceva nou, la care nici nu aþi gândit sau nu aþi îndrãznit pânã acum sã faceþi. Atrageþi atenþie la micile detalii, cãci anume ele ne pot oferi cea mai valoroasã descoperire. Recomandare-cheie: Nu uitaþi sã notaþi fiecare idee nouã!

b. Etapa de incubare Etapa a doua presupune luarea unei pauze. Prelucraþi informaþia pasiv, pasiv, fãrã a vã produce stres. Existã o legitate psihologicã, conform cãreia problemele nerezolvate pânã la sfârºit se þin minte mai bine ºi soluþia apare mai târziu, parcã de la sine. De aceea, vã recomandãm sã dormiþi cu ideea în gând adicã meditaþi asupra idelor noi înainte de a adormi. Savanþii considerã cã cele mai mari descoperiri se fac anume la trezirea din somn. Acest fapt ne demonstreazã încã o datã cã mintea omului are nevoie de o pauzã pentru ca informaþia acumulatã sã se aºeze. Faceþi altceva decât obiºnuiaþi pânã acum. Lãsaþi pentru un timp explorãrile. Petreceþi un timp în singurãtate. Practicaþi diferite genuri de sport, dans, muzicã. Încercaþi sã exersaþi, sã vã jucaþi cu unele idei / lucruri aflate pânã acum. Recomandare-cheie: Schimbaþi mediul, activitatea!

c. Etapa de generare Prima regulã la aceastã etapã: Focusaþi-vã pe cantitate, nu pe calitate. Încercaþi sã emiteþi un numãr cât mai mare de idei. Nu cenzuraþi ideile care la primul moment vã par nepotrivite. Ba din contra, dezvãluiþi-le. dezvãlui þi-le. Utilizaþi fantezii: fante zii: Ce ar fi, dacã fiþi îndrãzneþ în presupuneri. Imaginaþi-vã cum ar face-o alþii. Amintiþi-vã cazuri similare în rândurile prietenilor, prietenilo r, cunoscuþilor, cunoscuþil or, persoanelor persoanelo r cu renume ºi adaptaþi-le la condiþiile Dumneavoastrã Dumneavoa strã Vorbiþi cu persoane necomformiste. Utilizaþi tehnici eficiente de generare a ideilor. Aici vã propunem doar câteva tehnici ºi metode de lucru creativ în grup ºi individual, pe care le vom descrie în continuare. Recomandare-cheie: Încãlcaþi regulile ºi convenþiile!

Tehnici de lucru creativ pentru generarea ideilor de afaceri: Ø

Ø Ø Ø

Brainstorming Brainstorming individual, pe roluri ºi de grup Filips 6-6 Pluritatea perspectivelor Discuþia Panel

Ø

PRES

Ø

SCAMPER

Ø Ø

Întrebãri succesive Crearea ºi explorarea bãncii de idei

BIZPRO-Moldova 38

39

CUM SÃ GÃSIÞI O IDEE REUªITÃ DE AFACERI? AFACERI? La descrierea acestor tehnici creative ne vom opri ulterior în mod special, deoarece cunoaºterea lor va facilita în mare mãsurã elaborarea ideilor optime de afaceri ºi evaluarea lor, dar ºi rezolvarea multiplelor probleme cu care se confruntã orice businessman. Dintre Dintre tehnicile propuse pot fi aplicate acelea de care veþi avea nevoie la moment, reieºind din preferinþele Dumneavoastrã, Dumneavoastrã, mãrimea ºi nivelul de dezvoltare a colectivului, dificultatea dificultatea sau complexitatea complexitatea problemei abordate, importanþa ºi limita de timp pentru activitãþile preconizate. Tehnicile de dezvoltare a creativitãþii pot fi utilizate câte una sau în combinare. Din exemplele propuse, veþi vedea care ºi unde poate fi utilizatã cu mai mult succes. Nu vã limitaþi doar la un singur procedeu, o singurã tehnicã de generare a ideilor de afaceri, ci încercaþi cât mai multe.

d. Etapa de hotãrâre Nu sãriþi de la o idee la alta, pânã când nu o veþi studia detaliat pe prima. Gãsiþi aspecte pozitive ºi selectaþi ideile cele mai reuºite, mai adecvate, mai realizabile la moment. Apoi adresaþi-vã douã întrebãri: La care standarde ar trebui sã vã conformaþi? La care standarde nu ar trebui sã vã conformaþi? Enumãraþi toate momentele pro ºi contra în fiecare caz aparte. Faceþi bilanþul. Ce aveþi mai mult: plusuri sau minusuri? Reveniþi la testul despre capacitatea de luare a deciziilor. Verificaþi de ce aveþi nevoie mai mult: de rapiditate decizionalã sau de cumpãtare. Glumiþi pe seama ideilor ºi perspectivelor imaginare. Ce simþiþi cã nu este bine în aceastã idee? Care aspecte vã plac mult? Axaþi-vã pe aceste direcþii. Recomandare-cheie: Potriviþi timpul pentru implementare! Ø

Model de luare a deciziei:

Ø

Ø

Definiþi problema

Luaþi în considerare alternativele Luaþi în considerare consecinþele fiecãrei alternative

Ø Ø Ø Ø

Luaþi în considerare valorile Selectarea unei alternative Implementaþi decizia Evaluaþi rezultatul

e. Etapa de acþiune De facto, este cea mai responsabilã etapã. Anume la acest moment se vãd real rezultatele cãutãrilor de pânã acum. Implementaþi activ ideile selectate, în conformitate cu decizia despre mijloace, termeni, modalitãþi. Nu tãrãgãnaþi fiþi rapid. Altfel, cineva poate sã v-o ia înainte sau produsul / serviciul poate deveni neactual. Creaþi o reþea care vã va ajuta: cine, ce ºi cum. Asiguraþi-vã cu instrumente de stimulare. Nu uitaþi sã stabiliþi termenul-limitã ºi unele intervale de timp intermediare.

Pregãtiþi o versiune simplistã a activitãþilor ºi a rezultatului final, lãsaþi loc pentru îmbunãtãþirea ulterioarã. În acest mod, vã veþi asigura o viaþã mai lungã ºi o cerere crescândã instantaneu. Preziceþi Preziceþi rezistenþa la nou ºi puþin cunoscut. Asumaþi-vã riscul. Recomandare-cheie: Luptaþi pentru idee!

BIZPRO-Moldova 39

40

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI Cel mai bun sfat pentru un începãtor este: gândeºte-te ce ºtii sã faci mai bine, apoi gãseºte pe cineva sã te plãteascã pentru a face lucrul respectiv. respectiv. Katharin Whitehom

4.5. Tehnici de generare a soluþiilor Brainstorming Brainstormingul face parte din categoria metodelor de generare de idei ºi soluþii. Ea a fost elaboratã de Alex Osborn ºi se cunoaºte în mai multe variante. Termenul de brainstorming se poate traduce ca furtunã în creier, asalt de idei, atac cerebr al, marele da.

El se bazeazã pe urmãtoarele urmãtoarele reguli: Ø Nu criticaþi ideile altora. Delimitaþi generarea generarea ideilor de la evaluarea lor ºi aceasta va aduce la majorarea numãrului de idei calitative generate Ø Nu autocenzuraþi propriile idei. Expuneþi orice idee care vã vine în gând. Majoritatea oamenilor gândesc cã de la ei se aºteaptã doar sugestii logice, practice. Din contra, uneori cele mai bune idei vin din concepte absurde ºi ciudate. Chiar dacã nu pot fi implementate, implementate, neobiºnuinþa lor vor provoca sugerarea altor ideii creative. Ø Emiteþi un numãr cât mai mare de idei. Cu cât mai multe idei generate, cu atât mai mare ºansa ca cel puþin una sã fie câºtigãtoare. câºtigãtoare. Ø Preluaþi ideile altora ºi le îmbunãtãþiþi. Majoritatea ideilor iniþiale pot fi îmbunãtãþite prin completarea lor. În timp ce grupul ascultã ideile unuia sau altuia, al tuia, ei deseori gândesc cum sã le facã aplicabile sau chiar vin cu idei absolut noi. Ø Daþi frâu liber imaginaþiei! Brainstormingul constã în cãutarea unui numãr cât mai mare de soluþii pentru rezolvarea unei probleme, considerând cã, în final, cantitatea genereazã calitatea.

A. Organizarea brainstormingului în grup Liderul invitã 8 -12 persoane cãrora li se propune o problemã. Participanþii sunt rugaþi sã emitã un numãr cât mai mare de idei fãrã selecþie ºi analizã criticã. Li se citesc cele 5 reguli. Fiecare idee este înregistratã înregistra tã (pe bandã de casetofon, la computer, pe foaie) de cãtre secretar. Reuniunile de brainstorming dureazã circa un sfert de orã (în cazul cãutãrii de probleme) sau pânã la o ora, o orã jumãtate când ºedinþa propriu-zisã e consideratã terminatã. Dupã 24 ore grupul se reuneºte pentru a se strânge toate ideile care au mai apãrut în timpul scurs. Liderul sau o comisie de evaluare, alcãtuitã din experþi, triazã ideile, soluþiile întocmind o listã pe trei categorii: a) idei care în mod mod evident pot fifi puse în practicã practicã imediat b) idei ce necesitã necesitã un studiu studiu prelungit sau complicat c) idei ce se dovedesc totuºi inutilizabile

BIZPRO-Moldova 40


41

B. Brainstormingul individual Respectând normele, fiecare om poate sã-ºi realizeze un brainstorming individual. Întâi delimiteazã ºi defineºte problema de rezolvat, apoi noteazã pe hârtie într-un ritm cât mai alert toate ideile ce-I vin în minte în legãturã cu problema pusã. Evaluarea o va face dupã un timp singur sau împreunã cu un expert.

C. Brainstormingul cu roluri Aceastã variantã a fost dezvoltatã de Greggs, plecând de la ipoteza cã unii oameni se simt inhibaþi de brainstormingul tradiþional. În bãtãlia pe roluri, implicatã de aceastã variantã, fiecare îºi asumã altã identitate încercând s-o imite în limbaj. Tehnica constã din trei paºi: 1. formularea formularea problemei problemei 2. realizarea unui brainstorming brainstorming obiºnuit pentru pentru culegerea de soluþiiii 3. în timpul brainstormingului brainstormingului fiecare fiecare membru selecteazã selecteazã o persoanã persoanã cunoscutã ºi de ceilalþi pe care o imitã, asumându-ºi rolul ei.

Filips 6-6 Aceastã metodã poate fi considerata o diversitate a brainstormingului în grup sau o derivatã a lui, dar îºi are specificul sãu (timp de 6 minute se elaboreazã 6 soluþii): Se formeazã grupuri a câte 6 membri. Fiecare grup îºi alege: lider ºi secretar Se abordeazã problema. De ex.: Cum putem mãri vânzãrile? Fiecare membru al grupului timp de un minut emite o solu þie (o idee). Secretarul Secretarul noteazã toate soluþiile propuse În final se dã un minut, pentru ca liderul sau purtãtorul de cuvânt concis sã prezinte lista soluþiilor.

Pluritatea perspectivelor P-P Scopul: Dezvoltarea abilitãþii de a vedea, percepe lucrurile luc rurile în pluralitate de perspective, rezolvarea problemei din alte unghiuri, puncte de vedere. I pas: Membrii grupului se împart în grupe mai mici (pentru conlucrare) II pas: Fiecare grup nou format îºi alege: Liderul. Secretarul. Purtãtorul de cuvânt. III pas: Se fixeazã problema unicã pentru toate grupurile IV pas: Fiecare membru îºi expune punctul sãu de vedere la moment ºi îºi plãnuieºte perspectiva rezolvãrii acestei probleme V pas: Punerea în discuþie ºi clasificarea tuturor ideilor VI pas: Expunerea poziþiei grupului prin exprimarea corectã, frumoasã, clarã, expresivã de cãtre purtãtorul de cuvânt VII pas: Dupã necesitate sunt susþinute ºi explicate ideile expuse.

Discuþia Panel Scopul: Oferirea multor soluþii, angajarea mai multor oameni în discuþia interactivã cu experþii invitaþi.

BIZPRO-Moldova 41

42

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI 1. Liderul Liderul fixeazã fixeazã problem problemaa (tema (tema se poate anunþa anunþa din din timp sau pe loc) loc) 2. Par Particip ticipanþi anþiii se împart împart în douã douã grupe: grupe: D. pe primul plan stau experþii în problema datã datã (se pot invita ºi din afara colectivului) E. în planul doi ceilalþi ceilalþi memb memb ri auditoriu F. injectorul de mesaje / personajul personajul care adunã bileþele de la auditoriu, le selecteazã, selecteazã, clasificã ºi le adreseazã experþilor. experþilor. 3. Membrii auditoriului auditoriului îºi exprimã pãrerile, pãrerile, întrebãrile întrebãrile în scris, sub sub formã de bilete, nicidecum verbal. Pentru aceasta se propun foiþe de diferite culori, de exemplu: verde pentru exprimarea atitudinilor, opiniilor, galben pentru adresarea întrebãrilor, albastru pentru completãri. De ex.: Discutarea temei C um sã lansezi cu succes o afacere Experþii: economist, jurist, businessman de succes. Liderul deschide ºedinþa. Îºi expun pãrerea experþii pe rând, dupã dorinþã. Pe parcursul ºedinþei se adreseazã întrebãrile ºi se rãspunde la întrebãri. Încheierea Încheierea ºedinþei.

PRES Scopul: este de a genera idei noi în baza raþionalizãrii ºi exemplificãri. Poate Poate sã lucreze o singurã persoanã sau un grup.

Metodica urmãreºte o logicã strictã ca structurã, dar oferã o mare libertate în elaborarea ideilor inovatoare. Se respectã urmãtorii paºi: P problema, poziþia autorului R r aþionalizãri, reinterpretãri, propuneri E exemple, enumerarea cazurilor similare S sugestii, soluþii. Astfel pot fi elaborate mai multe soluþii dintre care se vor alege cele mai reuºite.

Tehnica întrebãrilor succesive Scopul: Oferã posibilitatea de adâncire în problemã pânã la depistarea ºi neutralizarea cauzelor ce duc la insucces sau reþin dezvoltarea afacerii.

DeDececeavem insufieºueazã cienþã de bani în afacerea? numerar?

Nu avem bani în numerar suficienþi pentru a acoperi cheltuielile

De ce avem insuficienþã de bani în numerar?

Volumul vânzãrilor este prea scãzut

BIZPRO-Moldova 42

43

CUM SÃ GÃSIÞI O IDEE REUªITÃ DE AF AFACERI? ACERI? De ce volumul de vânzãri este prea scãzut? De ce prea puþini oameni trec pe lângã magazinul nostru? De ce amplasarea magazinului nu este

adecvatã?

Prea puþini oameni trec pe lângã magazinul nostru

Amplasarea magazinului nu este adecvatã

Echipa managerialã nu are experienþã în domeniul marketingului

Soluþia: Mergeþi la cursuri de marketing, angajaþi o persoanã cu experienþã în marketing. Notã: Dacã v-aþi fi oprit dupã prima întrebare, aþi fi fãcut concluzia cã e suficient sã

mãriþi banii în numerar pentru a soluþiona problema. Continuaþi sã puneþi întrebãri pentru a determina cauza problemei, lipsa cunoºtinþelor în marketing este cu totul diferitã de soluþionarea problemei banilor în numerar. Insuficienþa banilor în numerar a fost doar un simptom al problemei reale: dificiente în management.

SCAMPER Scopul: de a elabora idei noi de afaceri atât pentru lansarea ºi dezvoltarea afacerii, afacerii, cât ºi rezolvarea problemelor curente. Instrucþiune: Ia un produs ca exemplu ºi gândeºte cum poate fi schimbat, aplicând metoda datã:

Ce de fãcut

Produse / servicii / metodologii noi

Substituite Combinã Adapteazã Modificã, Magnificã Pune în utilizare altora Eliminã, Minimalizeazã Minimalizeazã Reîntoarce, Rearanjeazã

A fi onest este cea mai bunã tehnicã de succes. Þine capul sus ºi spune oamenilor ce vrei sã realizezi, precum ºi ce eºti dispus sã sacrifici pentru a realiza acest lucru. Lee Iacocca

BIZPRO-Moldova 43

44


Lista interogaþiilor interogaþiilor (dupã A.Osborn) ADAPTARE:

Cu ce seamãnã? Ce alte idei sugereazã?

Existã vreun precedent? Ce s-ar putea copia sau imita?

ALTE AL TE UTILIZÃRI: UTILIZÃRI :

Altã utilizare în forma actualã? În ce alte produse ar putea fi utilizat materialul meu?

Dacã ar fi modificat? Ce putem face cu deºeurile?

INVERSARE:

Luãm în consideraþie opusul? Îl întoarcem? Îl punem cu capul în jos?

Inversãm rolurile? Schimbãm poziþiile personalului? Schimbãm ordinea derulãri.

ÎNLOCUIRE:

Ce sã punem în loc? Alte materiale? Alte produse? Alte procedee? Altã sursã de energie?

Alte locuri de amplasare? Altã formã de abordare a problemei? Putem înlocui unele pãrþi componente?

MÃRIRE:

Ce se poate adãuga? Trebuie sã dureze mai mult? Sã se mãreascã frecvenþa? Sã fie mai rezistent? Mai încãpãtor?

Mai înalt? Mai lung? Dublu? Multiplicat? Exagerat?

MICªORARE:

Mai mic? Mai scund? Mai scurt? Mai uºor? Mai rapid?

Mai compact? Minimalizat? Ce se poate suprima? Sã divizãm în pãrþi componente?

MODIFICARE:

Altã destinaþie? Altã semnificaþie? Altã culoare? Miºcare? Miros?

Sunet? Formã? Alt mod de prezentare? Ce alte schimbãri pot fi fãcute?

COMBINARE:

Un amestec? Un ansamblu? Sã facem o combinare funcþionalã a lor?

Sã combinãm gusturile? Ce alte combinãri putem face?

REORGANIZARE: Schimbare pãrþi componente între ele? Alte metode complet deosebite?

Dispunerea elementelor în altã ordine? Inversarea cauzei cu efectul? Schimbarea efectului

BIZPRO-Moldova 44

45


Crearea ºi explorarea bãncii de idei Aceastã metodã presupune selectarea, clasificarea clasificarea ºi depozitarea informaþiei informaþiei la tema interesantã, pentru prelucrarea ºi implementarea ei ulterioarã. Pentru aceasta, aveþi nevoie de o mapã (mape) sau agendã specialã, dar mai bine un fiºier în calculator. calculator. Pentru început, veþi aduna diverse idei de afaceri ºi descrierea lor. Apoi idei despre optimizarea ºi lãrgirea businessului Dumneavoastrã. Aceastã mapã sau fiºier se va completa mereu. Deseori Deseori ideile interesante pe moment ne scapã, deoarece le înregistrãm undeva la întâmplare sau ne bazãm doar pe memorie. Sau invers unele idei ne pot pãrea neinteresante, dar când mai aflãm ceva despre aceste lucruri sau ne ciocnim de o necesitate practicã, simþim importanþa lor. În acest aspect, un enorm difuzor de informaþie este Internetul.

Nici o sarcinã nu e prea grea, dacã o împarþi în câteva sarcini mai mici.

Henry Ford

16 modalitãþi de generare a ideilor de afaceri Propunem unele sugestii pentru îmbunãtãþirea creativitãþii Dumneavoastrã alegeþi dintre ele cel puþin ºapte zece, care vã par mai atractive sau accesibile ºi respectaþile sistematic pentru a vã îmbunãtãþi ideile de afaceri. 1. Începeþi Începeþi sã lucraþi lucraþi de la general general la detalii, detalii, accepta acceptaþiþi mai întâi întâi ideea, ideea, principiul, principiul, apoi treceþi la clarificarea particularitãþilor particularitãþilor 2. Vizitaþi afacerile existente, vorbiþi cu antreprenori de succes, interesaþi-vã despre începutul afacerii lor, nu vã intimidaþi sã adresaþi diverse întrebãri, chiar dacã nu obþineþi rãspunsul dintr-o datã 3. Citiþi Citiþi lacom vizitaþi vizitaþi bibliote biblioteci, ci, citiþi citiþi presa de specialit specialitate, ate, cãutaþ cãutaþii în Internet Internet 4. Vorbiþi orbiþi cu oamenii oamenii investigaþ investigaþi,i, întrebaþ întrebaþi,i, cãutaþi, cãutaþi, tindeþi tindeþi sã vã aflaþi aflaþi cât mai mult mult în mediul oamenilor interesaþi 5. Cãutaþi Cãutaþi niºe niºe pe piaþã, piaþã, nu vã opriþi opriþi la o singurã singurã variantã variantã,, cercetaþ cercetaþii piaþa activ activ 6. Vorbiþi orbiþi cu persoanele persoanele cunoscut cunoscutee din industria industria datã, datã, faceþi cunoºtin cunoºtinþã þã cu oameni noi 7. Mergeþi Mergeþi la târgur târgurii pentru pentru a vedea ce ce se cere cere ºi ce se propune propune,, vizitaþi vizitaþi divers diversee expoziþii 8. Informaþi-vã Informaþi-vã despre despre tot tot ce se petrece petrece în domeniul dat: produse, produse, inovaþii, tehnologii 9. Deveniþi Deveniþi un imitator imitator creativ creativ,, nu repetaþi repetaþi ceva întocmai, întocmai, fãrã fãrã o abordare abordare proprie proprie 10. Studiaþi punctele punctele tari ºi slabe ale potenþialilor concurenþi, concurenþi, analizaþi analizaþi cauzele lor 11. Cãutaþi afacerile afacerile amplasate în zonele non-competitive, non-competitive, comparaþi-le comparaþi-le cu planurile ºi realizãrile Dumneavoastrã Dumneavoastrã 12. Urmãriþi Urmãriþi Guvernul Guvernul ºi legile noi apãrute fiþi la curent cu legile în vigoare vigoare ºi schimbãrile lor pe parcurs 13. Aplicaþi cunoºtinþele cunoºtinþele ºi experienþa acumulate în practicã, materializaþi materializaþi gândurile ºi imaginile de afacere

BIZPRO-Moldova 45

46

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI 14. Luaþi în considerare interesele ºi hobby-urile Dumneavoastrã munca vã va aduce dublã satisfacþie satisfacþie 15. Luaþi în considerare considerare abilitãþile ºi talentele deosebite deosebite pe care le aveþi prin ele veþi reuºi sã creaþi produse/servicii originale ºi de o înaltã calitate 16. Deveniþi profesional profesional în tendinþele pieþii! pieþii!

Întrebãrile de bazã pentru a identifica niºa pe piaþã (punctual 5): Ce doriþi din ceea ce nu puteþi gãsi aici pe piaþã? Ø Cu ce nu sunteþi mulþumit la produsele / serviciile aflate pe piaþã? Ø De care produse sau servicii sunteþi en tuziasmat? Ø

Recapitulare Dezvoltarea creativitãþii în elaborarea ideilor de afaceri este un moment central ºi nespus de important. Creativitatea, Creativitatea, deºi conþine elemente de joc, constituie o muncã serioasã ºi continuã. În acest aspect sunt facilitaþi oamenii cu o gândire creativã înnãscutã, dar oricine îºi poate dezvolta potenþialul creativ, pentru care trebuie sã existe dorinþa de schimbare. Importanþa creativitãþii în business este confirmatã prin observarea unor tendinþe comune în întreaga lume: Downsizingul (micºorarea) corporaþiilor mari Economie bazatã pe servicii Schimbãri tehnologice rapide Produse ecologic pure (Green Revolution) Business la domiciliu ºi telecomunicaþii telecomunicaþii Populaþia în etate angajatã în serviciu Comerþ interstatal, internaþional Privatizarea întreprinderilor Cerere înaltã pentru informaþie Ajustarea la necesitãþile actuale Dezvoltare Dezvoltare dinamicã ºi flexibilã a a a a a a a a a a a

Întrebãri de control: 1. Care definiþie a creativitãþii creativitãþii (dintre cele cele prezentate sau sau altele) vã pare mai adecvatã adecvatã ºi de ce? În ce domenii de activitate umanã este necesarã creativitatea? 2. Exp Explic licaþi aþi de ce ce ideea este veriga de legãturã între business ºi creativitate? 3. Gândiþi-vã la prietenii, cunoscuþii cunoscuþii Dumneavoastrã Dumneavoastrã ºi daþi exemplu exemplu de o persoanã persoanã creativã. Analizaþi unde, când, în ce mod se manifestã cre ativitatea ei. 4. Care dintre calitãþile descrise vã sunt specifice ºi ºi Dumneavoastrã? Ce calitãþi creative mai posedaþi? La ce nivel vi se manifestã creativitatea Dumneavoastrã în prezent? 5. Ce tehnici creative aþi aplicat în practica Dumneavoastrã Dumneavoastrã de afaceri sau în alte domenii (profesional, cotidian)? Cine a mai participat? Care a fost rezultatul?

BIZPRO-Moldova 46

47

CUM SÃ GÃSIÞI O IDEE REUªITÃ DE AF AFACERI? ACERI?

6. Analizaþi modalitãþile de generare generare a ideilor de afaceri. Care dintre ele le-aþi cunoscut ºi le-aþi utilizat anterior? În ce condiþii ºi cu ce efect? Selectaþi 7-10 pentru a le include în planul Dumneavoastrã individual-dezvoltativ ºi de optimizare a afacerii.

Întrebãri, exerciþii, teste Anchetã Autoevaluarea creativitãþii (reflectaþi despre creativitatea creativitatea la serviciu ºi în viaþa personalã)

La serviciu a a a a

a a

a

a a a a a

Cum se manifestã în prezent sau în trecut creativitatea la serviciu? Când aþi dat o idee creativã la lucru (chiar dacã a fost sau nu implementatã)? Care a fost ideea? Descrieþi condiþiile / împrejurãrile prezente la momentul când apãrut ideea (locul, timpul, mediul, singur sau împreunã cu alte persoane, etc.) Care tipuri de activitãþi sau sarcini vã motiveazã sã gândiþi creativ? Care ambianþã este cea mai bunã pentru Dumneavoastrã pentru a produce o nouã idee? Cum se exprimã creativitatea Dumneavoastrã în afara responsabilitãþilor de serviciu? Care ar fi beneficiile Dumneavoastrã de la gândirea creativã? În care domenii, la serviciu, aþi dori sã fiþi mai creativi? Care lucruri la moment moment consideraþi cã vã împiedicã împiedicã sã fiþi mai creativi? Colegii vã considerã o persoanã creativã? Da _____ Nu_____ serv rvic iciu iu? ? Da __ ____ ___ _ Nu Nu__ ____ ___ _ Dumneavoatsrã Dumneavoatsrã înºi-vã vã consideraþi creativ la se

Mediul Dumneavoastrã de lucru Dacã lucraþi în grup asupra dezvoltãrii ideilor, evaluaþi urmãtoarele:

RAR

DESEORI

a) toþi particip participanþii anþii propun propun idei

1

2

3

4

5

6

b) participanþii ascultã ideile altora altora

1

2

3

4

5

6

c) oam oameni eniii co compl mpleeteazã ideile altora

1

2

3

4

5

6

d) se creeazã creeazã rapid o ambianþã informalã ºi grupul zâmbeºte împreunã

1

2

3

4

5

6

e) ideile sunt înregistrate

1

2

3

4

5

6

f) grupul grupul dispun dispunee de proceduri proceduri stand standarde arde pentru generarea ideilor

1

2

3

4

5

6

BIZPRO-Moldova 47

48

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI Viaþa personalã •

• •

În ce constã creativitatea Dumneavoastrã Dumneavoastrã în afara serviciului? (muzicã, artã, culinãrie, renovarea locuinþei, hobby, etc.)? Cum se exprimã creativitatea Dumneavoastrã în relaþii cu prietenii ºi familia? Cum ar putea, dupã pãrerea Dumneavoastrã creativitatea îmbunãtãþi îmbunãtãþi viaþa personalã (viaþa în afarã serviciului)?

EXERCIÞIUL 4. Autoevaluarea barierelor creative Identificaþi principalele barieri cu care vã confruntaþi în cale aactivitãþii. Instrucþiune: Identificaþi Experienþa din Când / Cu ce, pas mic în a Barierele trecut / motivele din Un sau Cu cine reduce bariera ce cauzã 1. 2. 3. 4. 5.

Cuvinte încruciºate Compelaþi grila de mai jos, pornind de la cuvântul-reper cuvântul-reper marcat pe verticalã. Aceastã încercare vã va stimula creativitatea în domeniul antreprenoriatului. Rãspundeþi la întrebãrile care urmeazã ºi verificaþi cât de bine aþi însuºit conþinutul ºi cuvintele noi din acest compartiment: 1. spaþiul spaþiul unde unde se confrunt confruntãã la un moment moment dat dat cerere cerereaa ºi ofert oferta; a; care care trebuie bine studiat 2. scopul scopul fina finall al acti activit vitãþi ãþiii de antr antrepr epreno enoria riatt 3. brev brevet et sau sau auto autoriz rizar are e pent pentru ru acti activit vitat ate e 4. primul primul specialist specialist ce trebuie trebuie angajat în cazul cazul cumpãr cumpãrãrii ãrii unei unei întrepr întreprinderi inderi prin franchise 5. cumpãr cumpãrãto ãtori ri efect efectivi ivi ai ai produse produselor lor sau sau servic serviciil iilor or 6. procur procurare are a prod produsu usului lui,, serviciu serviciului lui,, întrepr întreprind inderi eriii etc. 7. acordu acordull de iniþ iniþier ieree a aface afacerii rii prin prin franc franchis hising ing 8. activi activitat tatea ea de de promo promovar varee a produ produsul sului ui în în piaþã piaþã 9. an antr trep epre reno nori riat at,, afa aface ceri ri 10. este determin determinatã atã de munca munca socialã socialã încorpora încorporatã, tã, de utilitatea utilitatea ºi necesitat necesitatea ea produsului / serviciului, de accesibilitatea de achiziþie ºi de importanþa atribuitã de cãtre agenþii economici

BIZPRO-Moldova 48

CUM SÃ GÃSIÞI O IDEE REUªITÃ DE AF AFACERI? ACERI?

49

11. afacere înregistratã înregistratã de producere, producere, prestãri servicii, comerþ comerþ poate poate fi micro, micã, mijlocie, mare 12. una dintre modalitãþile modalitãþile de iniþiere iniþiere a afacerilor afacerilor,, mai puþin puþin rãspânditã azi în micul business moldovenesc, bazatã pe încheierea unui acord 13. conducãto conducãtorr cu o pregãtir pregãtiree ºi abilitãþi corespun corespunzãto zãtoare are 14. acþiunea acþiunea de studier studieree ºi pãtrundere pãtrundere a pieþii. pieþii.

BIZPRO-Moldova 49

50


CAPITOLUI V

EVALUAREA EV ALUAREA IDEEI DE AFACERE

Obiective a a

a a

dei Iniþierea unei afaceri presupune selectarea celei mai bune idei Orice idee trebuie verificatã o condiþie obligatorie pentru antreprenorii începãtori este de a putea evalua ºi selecta opþiunile de afaceri Cum se analizeazã o idee de afaceri în plan personal, social, familial Cum se face analiza financiarã a business-ideilor.

5.1. Considerente personale de evaluare Noþiunea de evaluare vine de la cuvântul francez evaluation ºi înseamnã mãsurare, apreciere, notare, cântãrire, examinare. Evaluarea este necesarã pentru orice fel de activitate, cu atât mai mult în business. Evaluarea ideei de afaceri are menirea de a coraporta ideile cu realitatea implementãrii lor; de a coraporta posibilitãþile posibilitã þile reale, resursele ºi mijloacele prezente la necesitãþi ºi dorinþe; de a coraporta rezultatele preconizate preconizate la niºte criterii de referinþã / standarde.

Adresaþi-vã urmãtoarele întrebãri de control: a a a a a a

Ce vã place sã faceþi? Care este gradul de risc cu care vã simþiþi comod? Care va fi rolul familiei în afacerea Dumneavoastrã? Cât de mult ºi încordat doriþi sã lucraþi? Ce condiþii aþi prefera la locul de muncã? Care sunt scopurile majore ºi obiectivele Dumneavoastrã personale?

Determinareaa obiectivel Determinare obiectivelor or personale Anterior am vorbit ºi vorbim despre cum sã lansãm obiectivele pentru urmãtorii 1, 2 sau 3-5 ani. Credem cã nu este necesar sã vã convingem de rolul obiectivelor. Vã atenþionãm doar asupra unor momente importante. La determinarea obiectivelor personale se au în vedere urmãtoarele domenii: Ø Interese personale, dorinþe Ø Familiale ºi de rudenie Ø Întreþinerea relaþiilor, întâlniri cu prietenii Ø Sociale ºi de relaþii cu comunitatea Ø Pentru sãnãtate ºi sport Ø Pentru dezvoltarea personalã ºi profesionalã

Determinarea tipului de afaceri preferat De calitatea obiectivelor lansate depinde în mod direct calitatea realizãri lor. Pornind de la obiectivele personale, vom determina clar cu ce, când, împreunã cu cine, în ce mod

BIZPRO-Moldova 50

EVALUAREA IDEEI DE AFACERE

51

dorim sã ne desfãºurãm afacerea. O afacere nu poate fi iniþiatã din întâmplare. E bine sã þinem cont de diferite aspecte ale personalitãþii noastre ºi a mediului în care trãim. Astfel de aspecte sunt: Pregãtirea profesionalã Interesele ºi hobby-urile personale Cunoºtinþe, Cunoºtinþe, priceperi, abilitãþi deosebite Trebuinþe, dorinþe, preferinþe Condiþiile social-economice actuale Cerinþe ºi oferte de piaþã Locul de trai, posibilitãþile reale de spaþiu ºi de timp Ideile creative, invenþiile, inovaþiile proprii Calitãþi de personalitate specifice Posibilitãþi financiare a a a a a a a a a a

Zece direcþii mãreþe pentru începutul afacerii visurilor Dumneavoastre: 1. Începe de la propria familie gândeºte la interesele ºi valorile familiei, elaboreazã ºi lãrgeºte împreunã cu familia ideile tale, gândeºte cu ce poate contribui fiecare membru la afacerea propusã. 2. Primeºte un mic ajutor de la prieteni discutã cu prietenii ideile de afaceri, solicitã pãrerea lor despre aceasta, acceptã suportul moral sau chiar material / financiar (nu prea mare), propus de cãtre ei. 3. Cautã peste tot încearcã sã vezi unde este deja implementatã (total sau parþial) ideea ta, unde ºi în ce mod ar mai putea fi aplicatã, modificatã, adaptatã. 4. Supravegheazã interesele tale nu te lãsa captivat de lucruri care nu corespund corespun d intereselor tale, depãºeºte rutina ºi nu te centra doar pe lucruri mãrunte, care îþi iau mul timp ºi nu dau rezultatul scontat. scontat. 5. Cãlãtoreºte prin lume descoperã noi posibilitãþi de afaceri din afarã, care încã nu au ajuns în þara, localitatea localitate a unde locuieºti. Dacã nu ai posibilitate sã cãlãtoreºti, citeºte cãrþi, discutã cu oameni ce cãlãtoresc mult, navigheazã pe Internet. 6. Þine ochii larg deschiºi nu te lãsa pradã visurilor, visurilor, fii realist ºi analizeazã clar ce, unde, când ºi cum poate poa te fi realizat. Observã Observ ã ce se face în jur, cum se schimbã mediul economic, politic, cultural ºi cum ar putea contribui aceastã schimbare la prosperarea afaceri tale. 7. Examineazã cãile vechi ºi creeazã-le pe cele noi gãseºte noi modalitãþi de a începe ºi a dezvolta în continuare afacerea. Nu te teme sã mergi primul pe o cale încã neîncercatã, doar cel ce porneºte mai devreme, va fi înainte, va obþine succese mai mari. 8. Din cãrãrui fã drumuri largi nu te opri la un singur produs sau serviciu, adaogã la ideea iniþialã idei noi ºi implementeazã-le cu succes. 9. Dormi cu ideea în gând ºi viseazã cu ochii deschiºi vizualizeazã îndrãzneþ viitorul preconizat, lanseazã ºi urmãreºte idei mãreþe, lasã permanent un colþiºor de minte deschis pentru perfecþionarea ideilor de afaceri prezente.

BIZPRO-Moldova 51

52

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI 10. Verificã capcanele din afarã fii prudent ºi vigilent, încearcã sã previi posibilele greutãþi ºi nu crede cã toate lucrurile vor decurge foarte uºor, dar nici nu ceda în faþa unor obstacole apãrute în cale.

5.2. Considerente financiare de evaluare Adresaþi-vã urmãtoarele întrebãri de control: a a a a

Câþi bani aveþi (pãstraþi, câºtigaþi câºtigaþi ºi consumaþi) în prezent? Câþi bani aveþi nevoie sã câºtigaþi? De câþi bani aveþi nevoie pentru a vã atinge scopurile personale? Cât puteþi investi la momentul actual?

Finanþarea noii Dumneavoastrã idei Finanþarea ideii de afaceri este un moment central, care deseori este o frânã serioasã în dezvoltare. Rãspunsul la întrebarea dureroasã De unde sã iau bani? nu vine de la sine. Deºi, sunt ºi norocoºi, care au cumpãrat un singur bilet de loterie ºi ridicã pe el câºtigul maxim. Asemenea Asemenea cazuri, însã, sunt rare. Cea mai simplã cale este de a aduna pic cu pic, timp de foarte mulþi ani. Dar în perioada economicã de tranziþie aceastã cale este destul de nesigurã. Mai puteþi merge pe la fraþi, pãrinþi, alte rude ºi prieteni , pentru a aduna banii necesari. Cât de apropiaþi n-ar fi aceºti oameni, când iai banii, gândeºti cã sunt strãini, iar când îi dai înapoi, gândeºti cã sunt ai tãi, munciþi din greu. Mai puþin sunt solicitate pentru început creditele bancare, acordate doar în corespundere cu anumite cerinþe, dar ºi cu un procent mare. În asemenea caz, riscul este destul de înalt. O soluþie mai potrivitã este sã împrumutaþi împrumutaþi sau sã investiþi împreunã cu asociaþii de afaceri ºi antreprenorii de succes . Astfel veþi obþine mai degrabã un venit ºi afacerea va fi într-o oarecare mãsurã asiguratã. Relaþia cu furnizorii este o variantã destul de bunã, deoarece nu se cere sã investiþi singur prea mult pânã la realizarea mãrfii. Surse specifice de finanþare sunt cele de tipul: Clientul la mânã ºi Alianþa corporativã strategicã. Prima reprezintã acordul direct cu un client specific, pentru care se oferã un serviciu / produs deosebit. Spre exemplu setul de valize pentru un anumit tip de maºinã. Astfel de afaceri pot fi: coaserea salopetelor pentru o anumitã întreprindere; coacerea produselor de panificaþie pentru o reþea de magazine ºi restaurante; deservirea tehnicã a unui parc taximetric; confecþionarea mobilei la comandã etc. În asemenea caz, plata pentru ofertã poate fi mult mai mare decât în cazul când se produce ceva în serie, pentru larg consum. Totodatã, limitarea doar la un singur client poate sã nu acopere necesitãþile de dezvoltare ale afacerii. Deci, soluþia ar fi încheierea acordurilor specifice / particulare cu mai mulþi clienþi la mânã sau producerea / deservirea / comercializarea în masã (în afarã de comenzile unice, deosebite). Alianþele corporative strategice reprezintã un acord bilateral între douã companii / întreprinderi, cu scopul de a îmbunãtãþi, perfecþiona, optimiza reciproc produsele sau serviciile sale. Drept exemplu pot servi seturile de sãrbãtori cu bãuturi alcoolice sau rãcoritoare ºi veselã, ºerveþele, lumânãri, produse alimentare; ambalaj decorativ pentru dulciuri, cosmeticã, bijuterii, etc.

BIZPRO-Moldova 52


53

ªapte secrete pentru o evaluare de succes: 1. Evaluaþi marja marja de risc pe pe care o acceptaþi acceptaþi ºi o puteþi admite. admite. 2. Selectaþi ideile mãreþe mãreþe ºi mai profitabile. profitabile. 3. Valoraþi tradiþiile tradiþiile mai presus de orice. 4. Aveþi grijã grijã de ceea ce le puteþi oferi oferi oamenilor implicaþi. 5. Manifestaþi perseverenþã perseverenþã în evaluarea evaluarea posibilitãþilor posibilitãþilor ºi realizarea lor. lor. 6. Credeþi în sine, autoevaluaþi propriile capacitãþi. 7. Aveþi Aveþi pasiune pasiune pentru pentru tot ce faceþi. faceþi.

Recapitulare Este destul de dificil de la prima încercare de a face o evaluare complexã ºi obiectivã. Aceastã abilitate vine odatã cu experienþa, dar ºi odatã cu acumularea cunoºtinþelor despre ce ºi cum sã evaluezi. Douã direcþii de evaluare a unei idei de afaceri, tratate în acest capitol: considerente personale ºi considerente financiare trebuie privite în complex, fãrã a neglija careva dintre ele. Doar aºa va putea fi fãcutã o alegere optimã ºi implementarea ei cu succes.

Obþinerea succesului în business, nu este neapãrat o problemã de a face toul FOARTE BINE. Pentru a-þi transforma afacerea în succes, ai nevoie de viziune, intuiþie, charismã, calitãþi de lider ºi de caracter independent!

Întrebãri de control: 1. Aveþi la moment câteva câteva idei de afaceri? afaceri? Cât de clare ºi conturate conturate sunt ele? 2. Care dintre aceste aceste idei prezintã mai mult interes pentru Dumnaevoastrã? Dumnaevoastrã? Care Care vã pare mai potrivitã situaþiei Dumneavoastrã ºi de ce? În ce domenii aþi dori sã vã realizaþi afacerea? 3. Doriþi sã declanºaþi declanºaþi businessul împreunã împreunã cu familia sau fãrã a o implica? Care Care va fi rolul familiei într-un caz ºi în altul? 4. Gândiþi-vã la prietenii, prietenii, cunoscuþii Dumneavoastrã. Dumneavoastrã. Cine dintre ei ar putea sã se asocieze sau sã vã ajute în afacer e? e? 5. De câþi bani credeþi credeþi cã aveþi nevoie pentru pentru a porni / dezvolta la moment moment businessul Dumneavoastrã? Dumneavoas trã? De unde ºi cum îi veþi aduna? 6. Ce informaþii informaþii / sugestii din acest acest capitol capitol v-a ajutat cel cel mai mult pentru autodeterminare?

Întrebãri, exerciþii, teste EXERCIÞIUL 5 Foaie de evaluare a competitorului Priviþi o afacere asemãnãtoare cu cea pe care o þintiþi, pe cineva care vinde produs, sau serviciu similar, care activeazã activeazã pe aceleaºi segmente de piaþã la care vã orientaþi ºi

BIZPRO-Moldova 53

54

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI Dumneavoastrã. Dumneavoastrã . Cu cât mai reuºitã este alegerea, cu atât mai util va fi exerciþiul. Acum investigaþi afacerea afacerea de parcã aþi fi clientul ei. Întrebaþi-vã ce vã place ºi ce nu vã place la criteriile descrise mai jos. Denumirea afacerii evaluate: __________ _____________________ _____________________ ____________________ ______________ ____ Acum invest igaþi afacerea afacerea de parcã aþi fi clientul ei. Întrebaþi-vã ce vã place place (ºi ce nu vã place) la urmãtoarele criterii: a

Îmi plac

Nu-mi plac

Preþurile Calitatea Varietatea produsului Atenþia ºi atitudinea faþã de clienþi Deservirea / reparaþia Siguranþa Recomandarea de cãtre expert Garanþii Amplasarea Programul de lucru a magazinului Aspectul magazinului Reclama / promovarea Altele: a a a

Dacã ar fi sã preluaþi aceastã afacere, ce aþi face pentru a o îmbunãtãþi? Ce aspecte necesitã îmbunãtãþiri? Cum veþi fonda afacerea Dumneavoastrã ca sã reziste competiþiei? Care este avantajul competitiv al afacerii Dumneavoastrã ?

EXERCIÞIUL 6 Intervievaþi proprietarii afacerii într-un local care nu stimuleazã competiþia Ieºiþi pe teren ºi gãsiþi proprietarii afacerilor similare. Spuneþi-le pentru ce aþi venit ºi accentuaþi-le cã nu veþi veþi fi în competiþie. Fraza magicã care deschide deschide multe uºi Am o problemã ºi cred cã mã puteþi ajuta. Veþi avea un rãspuns mai receptiv dacã fixaþi întâlnirea din timp, spuneþi-le cât timp va dura ºi puneþi-le la dispoziþie lista de întrebãri (vezi mai jos) care doriþi doriþi sã le puneþi. De fapt, aceasta aceasta este o tehnicã bunã pentru orice persoanã pe care intenþionaþi sã o intervievaþi, deoarece determinã vizita ºi le dã posibilitatea intervievatului intervievatului sã se pregãteascã.

Exemple de întrebãri Acestea sunt întrebãri pe care Dumneavoastrã aþi dori sã le puneþi proprietarului unei afaceri ºi în care intenþionaþi sã vã lansaþi. la nsaþi. Nu e neapãrat sã puneþi toate aceste întrebãri ºi nici nu ar trebui, deoarece întrebarea poate sã nu coincidã cu scopurile Dumneavoastrã sau circumstanþele. circumstanþele. Scopul este sã conºtientizaþi conºtientizaþi subtilitãþile subtilitãþile afacerii pe care e bine sã le cunoaºteþi pânã la lansarea afacerii.

BIZPRO-Moldova 54


55

1. Care Care au fost fost pprob roblem lemele ele de de la în încep ceput? ut? Ce Ce pro pro bleme specifice aþi avut dupã un an de activitate? 2. Dacã aþi aþi fi ºtiut ºtiut atunci atunci ceia ceia ce cunoaºt cunoaºteþi eþi acum, acum, ce aþi aþi fi fãcut fãcut diferit diferit?? 3. Care sunt sunt furnizor furnizoriiii în care aveþi aveþi încrede încredere? re? Cât Cât dureazã dureazã obþinere obþinereaa unui credit credit comercial? 4. Care sunt sunt cele cele mai bbune une surse surse de informa informare re pentru pentru o afacere afacere ca acea aceasta? sta? 5. Ce fel de de echipamen echipamentt utilizaþ utilizaþi? i? De ce? ce? Ce îmi îmi recomanda recomandaþiþi sã utilize utilizez? z? 6. Care este este adaosul adaosul / marfa marfa brutã / profit profitul ul brut aºtept aºtept în primul primul an de activita activitate? te? 7. Ce instr instruir uiree ar trebui trebui sã trec trec?? 8. Sunt Sunt care careva va pro proble bleme me spe specif cifice ice în afacere pe care eu trebuie sã le þin sub control? 9. Ce vã plac placee cel mai mai mult mult în acea aceast stãã afacer afacere? e? 10. Ce vã displace cel cel mai mult în aceastã aceastã afacere? afacere?

EXERCIÞIUL 7 Intervievaþi proprietarii sau managerii afacerilor pentru a identifica oportunitãþile de sub-contractare (Outsourcing) Cãutaþi în localitatea Dumneavoastrã ºi în împrejurimile ei, proprietari a companiilor mari de succes. Spuneþi-le pentru ce aþi venit ºi accentuaþi-le cã doriþi sã discutaþi posibilitatea pentru ei sã economiseascã prin identificarea produselor sau serviciilor care ar fi mai ieftin sã le subcontracteze de la o companie mai micã decât sã le producã singuri.

Exemple de întrebãri 1. În genere, cum aþi aprecia angajaþii companiei referitor la atitudinea faþã de lucru ºi productivitate? productivitate? Este excelentã, bunã, bunã, satisfãcãtoare satisfãcãtoare sau nesatisfãcãtoare? nesatisfãcãtoare? 2. Dupã pãrerea Dumneavoastrã în companie existã careva departamente / secþii mari cu exces de lucrãtori? (ex., producerea componentelor, lucrãri de reparaþii, vânzãri, menþinerea spaþiilor, secretariat, etc.) 3. Cu excepþia bunurilor cumpãrate pentru comercializare, care sunt cele mai mari ca volum: grupe de materie primã, furnizori sau servicii pe care le procuraþi din alte localitãþi pentru activitate? 4. Din ce cauzã le procuraþi din alte localitãþi? 5. Aþi considera posibilitatea de subcontractare pe viitor a întreprinderii mici pentru unele produse specializate pe care actualmente le produceþi singuri? ªi / sau aþi considera posibilitatea de a conlucra cu întreprinderi mici la producerea materiei prime sau altor intrãri pe care la moment le importaþi sau procuraþi de la furnizori în care nu aveþi încredere? 6. Existã unele bunuri sau servicii pe care le produce întreprinderea ºi pentru care aþi considera posibilitatea de a le subcontracta altor întreprinderi, dacã aþi fi încrezut ºi v-ar satisface parametrii de calitate, preþ, timpul de livrare, etc.? 7. Se lucreazã la anumite idei de produse, sau servicii noi care ar necesita implicare a unei companii mici în scopul de producere ºi promovare?

BIZPRO-Moldova 55

56


EXERCIÞIUL 8 Afaceri în care VREAU sã mã implic. Afaceri în care NU VREAU sã s ã mã implic Pentru a vã ajuta sã reduceþi lista ideilor de business, selectaþi acele idei care vã plac ºi ºtergeþi-le pe acelea care nu vã convin stilului Dumneavoastrã Ø Enumeraþi Enumeraþi cinci afaceri care aþi dori sã le lansaþi. Descãtuºaþi-vã Descãtuºaþi-vã imaginaþia ºi nu vã gândiþi la constrângerile practice în aceastã fazã a procesului. Dacã credeþi ca ar fi nostim de deschis un magazin, sau de a elabora elabo ra un web site sau de a produce mobilã nu ezitaþi ºi notaþi aceste idei. Acum, scopul este de a continua procesul de cãutare a ceea ce dori sã faceþi. Ø Enumeraþi Enumeraþi cinci afaceri în care nu doriþi sã vã implicaþi. Uneori, cunoaºterea certã a ceea ce nu doriþi sã faceþi vã va ajuta sã aflaþi ce într-adevãr doriþi sã faceþi. Ø Dacã aveþi deja o idee pentru afacerea Dumneavoastrã, gândiþi-vã la afaceri similare care ar putea sã vã satisfacã obiectivele Dumneavoastrã, dacã prima alegere nu va merge. Ø

EU ÎNTR-ADEVÃR VREAU sã mã implic

EU NICI ÎNTR-UN CAZ NU VREAU sã mã implic

1.

1.

2.

2.

3.

3.

4.

4.

BIZPRO-Moldova 56

EVITAREA GREªELILOR COMUNE

57

CAPITOLUI VI EVITAREA GREªELILOR COMUNE Obiective

Acest compartiment are drept scop relevarea celor mai frecvente greºeli comise la lansarea unei afaceri ºi oferind, totodatã, participanþilor instrumentele ºi tehnicile necesare pentru a evita aceste erori. erori.

Cititorii vor afla: a a a a a a

De ce nu toate ideile de afaceri sunt bune ºi cum sã o alegi pe cea optimã De ce multe afaceri nu pot fi lansate cu succes Cum de depistat greºelile la timp Cum pot fi prevãzute ºi evitate erorile comise frecvent în situaþii similare Cum se pot evita sau corecta erorile în afacerile tinere Care sunt legile antreprenorului de succes.

6.1. Greºeli de evitat la implementarea ideii Cum sã alegi cea mai bunã idee a a a a a

a a a a

Nu consideraþi cã toate ideile bune sunt oportunitãþi ºi vor aduce succes Nu permiteþi altora sã vã spunã ce fel de afacere sã iniþiaþi Nu concluzionaþi cã lipsa competiþiei înseamnã oportunitate extraordinarã Nu cãutaþi concepte de business care vor schimba lumea Feriþi-vã de pãrerile prietenilor ºi familiei despre ideea Dumneavoastrã de afacere Nu deschideþi afaceri ºi eu copie exactã a altor afaceri Nu iniþiaþi afaceri care nu coincid cu scopurile Dumneavoastrã personale Nu începeþi afacerea fãrã a scrie business planul Feriþi-vã de consultanþi care se oferã sã scrie business planul pentru un preþ rezonabil

Cauzele-cheie ce duc la eºecul companiilor Iniþierea reuºitã a unei afaceri încã nu garanteazã succesul ei pentru viitor. În

introducere a fost menþionat cã majoritatea afacerilor trec prin mari greutãþi anume în primii 2-3 ani de fiinþare. În aceastã perioadã, majoritatea greºelilor decurg din cunoºtinþe insuficiente ºi lipsa de experienþã a tânãrului antreprenor. antreprenor. Specialiºtii scot în evidenþã cele mai frecvente cauze ale eºecului în businessul mic. 1. Planificarea inadecvatã a businessului 2. Capital iniþial insuficient pentru perioada de lansare ºi etapele urmãtoare 3. Estimare eronatã a cererii pe piaþã a produsului sau serviciului respectiv 4. Lipsã de abilita abilitate te manager managerialã ialã

BIZPRO-Moldova 57

58

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI 5. Incompetenþa Incompetenþa de de a selecta ºi utiliza utiliza sfaturile sfaturile adecvate adecvate ale unor unor consultanþi consultanþi profesioniºti 6. Incompetenþa Incompetenþa de a lansa eficient produsul sau serviciul serviciul respectiv respectiv 7. Faptul de a se bizui prea mult pe o singurã singurã persoanã sau pe un eveniment prezis anterior 8. Lipsa de înþelegere a necesitãþilor necesitãþilor de capital pentru pentru business-ul business-ul în creºtere creºtere 9. Grafic nepotrivit nepotrivit de de efectuare efectuare a cheltuielilor cheltuielilor ca urmare urmare a unei planificãri planificãri inadecvate inadecvate 10. Luarea Luarea unei decizii decizii pripite. pripite.

Persoana care ºtie cum sã obþinã o slujbã, oricând va avea o slujbã. Persoana care întotdeauna ºtie de ce va fi mereu propriul sãu patron! Ralph Waldo Emerson

6.2. Greºeli practice ale debutanþilor în business Primele 20 de greºeli ale începãtorilor 1. Nu se efectueazã efectueazã cercetarea adecvatã a pieþii: Nu faceþi presupuneri cu privire la

ceea ce ºi-ar dori clientul fãrã a-l întreba pe el mai întâi. 2. Evaluarea Evaluarea greºitã greºitã a concurenþil concurenþilor: or: Evitaþi confruntarea confruntarea directã cu businessul deja existent. 3. Lipsa Lipsa de inova inovaþie þie:: Nu vã mãrginiþi la acelaºi gen de afaceri. 4. Lipsa de consecve consecvenþã nþã ºi focusare: focusare: A ºti exact ce trebuie de fãcut ºi ce nu. Urmaþi pas cu pas angajamentele luate. 5. Presupuneri Presupuneri simpliste: simpliste: Evitaþi sindromul Ceaiului Chinezesc. Selectaþi corect segmentul de piaþã pentru anumitã marfã, produs. 6. Proiec Proiecte te ireale: ireale: Înainte de a planifica cheltuielile trebuie sã prevedeþi potenþialii clienþi ºi termenii de realizare ale primelor vânzãri. Stabiliþi termeni cât se poate de reali. 7. Stabilirea Stabilirea inadecva inadecvatã tã a preþurilo preþurilor: r: Stabiliþi preþuri rezonabile. Aflaþi reacþia pieþei. Preþurile mici nu înseamnã automat vânzãri mari; ele presupun cã trebuie sã aveþi mai multe vânzãri. Calitatea bunã nu se potriveºte cu preþurile scãzute ºi vice-versa: calitatea joasã cu preþurile înalte. Strategia preþurilor scãzute presupune competiþie. Piaþa va accepta preþuri înalte cu condiþia cã faþã de produsele concurenþilor, concuren þilor, produsele sunt: De o calitate mai bunã Mai economice Mai durabile Funcþioneazã mai bine Necesitã mai puþine reparaþi.

BIZPRO-Moldova 58

59

EVITAREA GREªELILOR COMUNE De aceea, evitaþi competiþia bazatã numai pe preþ apreciaþi ºi puneþi accent pe: Ø Ø Ø Ø Ø Ø

Personalizare Orientare spre client Specializare Calitate Servicii Valoare

Ø Ø Ø Ø Ø Ø

Comoditate Siguranþã Livrare Garanþii Curãþenie Opþiuni financiare atractive

8. Ca Capi pita tall iniþi iniþial al insu insufi fici cien ent: t: Dupã toate probabilitãþile lansarea afacerii vã va costa

ºi va dura mai mult decât era planificat în buget. Includeþi în buget cheltuieli pentru situaþii neprevãzute. 9. Prea Prea multe multe chelt cheltuie uieli li de regi regie: e: Pãstraþi capitalul. Aveþi o viziune globalã faþã de orice cheltuialã. Nu confundaþi necesitãþile cu dorinþele. 10. Lipsa de atenþie atenþie faþã faþã de fluxul fluxul de numerar: Elaboraþi cu atenþie ºi minuþiozitate prognoza pentru fluxul de numerar. numerar. Analizaþi prognoza zilnic ºi actualizaþi-o regulat. 11. Delegarea funcþiei funcþiei de vânzãri vânzãri unui angajat: angajat: Nimeni nu cunoaºte sau nu poate sã înþeleagã mai bine afacerea decât voi înºi-vã. Începeþi cu ceea ce cunoaºteþi mai bine ºi ce vã place mai mult sã faceþi. 12. Necunoaºterea Necunoaºterea clienþilor sau jocul jocul de v-aþi ascunselea ascunselea cu clienþii: clienþii: Folosiþi cercul vostru de cunoºtinþe. Acordaþi atenþia cuvenitã clienþilor care fac parte din segmentul vostru de piaþã. Elemente ale Imaginii Personale: Personalizaþi Personalizaþi cartea voastrã de business (mini publicitate ) Garderoba (felul în care vã îmbrãcaþi într-o situaþie concretã) Exteriorul (coafura, bijuteriile, servieta ºi alte elemente de galanterie) Atitudine (pozitivã, încredere în sine) Limbajul gesturilor ºi comportamentul comportamentul (postura, gesturile, etc.) Zâmbetul (caracter plãcut) Privirea (manifestaþi (manifestaþi atenþie ºi interes) Vocabularul Vocabularul (limbajul folosit) Arta oratoricã (tonalitatea, intensitatea, ritmul ºi intonaþia) Maºina pe care o conduceþi (imaginea personalã) Locurile pe care le frecventaþi (reflectã stilul ºi caracterul Dumneavoastrã) Dumneavoastrã) 13. Elaborarea unui unui program de de marketing nepotrivit: Marketing care nu corespunde Produsului sau Serviciului dat. Studiaþi cu mare atenþie piaþa. Folosiþi teste promoþionale ºi analizaþi cu atenþie rezultatele. 14. Contarea doar pe vreo doi-trei doi-trei clienþi: Lãrgiþi cercul de clienþi. Când luaþi decizia privind investiþiile majore nu contaþi pe venitul unuia sau doi doi clienþi importanþi. importanþi. Elaboraþi un plan de rezervã în cazul în care clientul cel mai important vã pãrãseºte. • • • • • • • • • • •

BIZPRO-Moldova 59

60

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI 15. Divizarea proprietãþii în mod egal: Identificaþi factorii compensatorii ai afacerii.

Selectaþi cu atenþie Directorul Executiv ºi trataþi-l cu respect. 16. Tratare ratarea incorectã a angajaþilor: A înþelege ce îi motiveazã pe oameni. Comunicare eficientã cu angajaþii, angajaþii, delegare optimã optimã a tuturor sarcinilor ºi responsabilitãþilor responsabilitãþilor.. Cunoaºterea Cunoaºterea stilului individual de conducere (leadership). 17. Ignorarea lucrurilor evidente: Monitorizaþi cu atenþie indicatorii cheie, cheie, pentru a reduce paguba: dezamãgire ºi gradul mãrit al riscului. 18. Încercarea de a acþiona acþiona de unul unul singur: Angajaþi personalul potrivit ºi învãþaþi sã delegaþi responsabilitãþile. Angajaþi Angajaþi un expert în business sau consultant. 19. Acordurile încheiate în formã oralã: Acordurile orale pot fi mai uºor încãlcate decât cele scrise. Încheiaþi toate acordurile numai în formã scrisã. 20. Lipsa de angajament angajament pentru pentru autoeducaþie: autoeducaþie: Rezervaþi timp pentru autoeducare. Angajaþi-vã sã citiþi lunar cel puþin o carte sau sã frecventaþi un curs.

Zece legi ale antreprenoriatului, care trebuie respectate: Stabiliþi scopul ºi acþionaþi pentru a-l atinge Fiþi neobosit ºi concentraþi-vã concentraþi-vã atenþia asupra niºelor de piaþã Fiþi hotãrât ºi implementaþi-vã rapid deciziile Ascultaþi, fiþi sensibil cu clienþii, furnizorii, angajaþii, investorii Atrageþi permanent atenþia lor la cash flow (fluxul cu numeral) Fiþi inovativ ºi divers Minimizaþi structura de management Maximizaþi profiturile prin menþinerea costurilor joase ºi a productivitãþii înalte X. Aveþi incredere în Dumneavoastrã înºivã!

I. II. IV. IV. V. VI. VII. VIII. IX.

Recapitulare Un antreprenor începãtor are de învãþat ºi de executat multe lucruri: responsabilitatea responsabilitatea pentru alegerea structurii legale, localului, sistemului de contabilitate, obþinerea licenþei licen þei ºi permiselor. Trebuie Trebuie sã mãreascã resursele financiare, financi are, sã lãrgeascã cercul de clienþi, sã dezvolte managementul ºi sistemele organizaþionale, planul de marketing. Având atâtea atâtea lucruri de fãcut ºi atâtea decizii decizii importante de luat, este este uºor de observat cum numeroºi oameni de afaceri devin copleºiþi de probleme, fãcând multe greºeli. Multe din aceste greºeli pot fi depãºite fãrã mari eforturi ºi nu sunt fatale, în timp ce altele duc nemijlocit la falimentul afacerii. Cu cât antreprenorul este mai pregãtit din punct de vedere teoretic ºi practic, cu atât mai bine îi va merge afacerea!

BIZPRO-Moldova 60

61

EVITAREA GREªELILOR COMUNE Norocul este locul unde se întâlneºte pregãtirea ºi oportunitatea!

Întrebãri de control: 1. La ce etapã a afacerii vã aflaþi aflaþi acum (elaborarea ideii, luarea deciziei, deciziei, evaluarea posibilitãþilor,, elaborarea business planului, dezvoltarea afacerii, altceva)? Ce fel posibilitãþilor de greutãþi aþi întâmpinat pânã în momentul de faþã? 2. Cum aþi prevenit sau aþi aþi depãºit unele greºeli greºeli de început, în cazul cazul când v-aþi ciocnit de ele sau cum au procedat prietenii, cunoscuþii Dumneavoastrã? Dumneavoastrã? 3. Care dintre posibilele posibilele greºeli sunt mai apropiate apropiate de businessul businessul Dumneavoastrã Dumneavoastrã real sau imaginar ? 4. Explicaþi rolul cunoaºterii cunoaºterii ºi prevenirii prevenirii greºelilor tipice pânã pânã la lansarea afacerii, pentru început, la de zvoltarea ei? 5. Ce valoare a avut avut acest curs pentru pentru Dumneavoastrã? Care Care va fi impactul acestui acestui studiu teoretico-practic asupra activitãþii Dumneavoastrã de antreprenoriat?

Întrebãri, exerciþii, teste EXERCIÞIUL 9 Bugetul Personal Detailat Venitul Mãrimea venitului inclus în bugetul personal trebuie sã fie reflectatã situaþia Dumneavoastrã curentã (chiar dacã planificaþi sã pãrãsiþi locul de muncã pentru a lansa o afacere). Enumeraþi toate sursele de venit, inclusiv salariile nete, împrumuturi personale sau a familiei, suport financiar de la alte persoane (ex. o parte din venitul soþului / soþiei), ajutor de ºomeri, beneficii pentru handicap ºi venit din active împrumutare sau din alte participãri în afaceri. Orice venituri pentru suportul sau întreþinere a copilului trebuie sã fie inclus în venit. Tipul venitului

Sumallrã lunarã în lei

Salariu (Net) Bonusuri & Comisioane Ajutor de ªomaj Plãþi de la divorþ Beneficii pentru Handicap Suport de la altã persoanã Venit din arendã Venit din procente Altele (enumeraþi): (enumeraþi):

TOTAL TOTAL VENIT VEN IT LUNAR

BIZPRO-Moldova 61

62


Cheltuieli La urmãtoare etapã, Dumneavoastrã Dumneavoastrã trebuie sã determinaþi cheltuielile de trai lunare. Bugetul trebuie sã se bazeze pe suma medie lunarã ºi nu trebuie sã includã procurãri de noi obiecte, cu excepþia unor înlocuiri urgente. Cheltuielile de trai, includ plãþile pentru rambursarea împrumutului pentru procurarea casei sau plãþi de arendã, întreþinerea casei / apartamentului, impozitele pe imobil, impozitul pe venit, împrumuturi personale, ºi plãþi pentru beneficii sociale sau asigurare. Mâncarea, îmbrãcãmintea, distracþiile, întreþinerea sãnãtãþii ºi danturii, cheltuieli de educaþie, cãrþi ºi abonamente, plãþile comunale (telefon, gaz, electricitate, apã, transportarea transportarea gunoiului), cheltuieli de transport, întreþinerea ºi susþinerea copilului, de asemenea sunt incluse în buget. Nu uitaþi sã includeþi articole ca: procurarea de mijloace de curãþire, obiecte de igienã personalã, ºi obiecte recreaþionale. Tipul cheltuielilor

Suma luminarã în lei

Plãþi Lunare

Arenda sau plãþi p entru imobil (inclusiv impozitele) Plata pentru maºinã sau alte vehicule Plãþi pentru electrocasnice / TV Plãþi pentru împrumutul personal Plãþi pentru asigurarea medicalã Plãþi pentru planul de pensionare Alte plãþi pentru asigurãri Alte plãþi Sub Total

Plãþi Comunale

Telefon Gaz ºi Electricitate Apã Transportarea Gunoiului Reparaþii / Menaj Alte plãþi comunale Sub Total Cheltuieli pentru plata impozitelor Impozit pe venit Alte impozite neincluse mai sus Sub Total Cheltuieli Personale Cheltuieli de alimentare la domiciliu Cheltuieli de alimentare în afara domiciliului Îmbrãcãminte, menþinerea, curãþirea, reparaþia încãlþãmintei Procurarea de medicamente Doctor ºi Stomatolog Educaþie Întreþinerea copilului Transportul public Întreþinerea Maºinii, Benzina, Parcarea Ziare, Reviste, Cãrþi Cadouri ºi contribuþii Cotizaþii ca membru al unei organizaþii Cheltuirea banilor, distracþii Recreaþie, Vacanþe, Sãrbãtor i Sub Total

TOTAL PLÃÞI LUNARE NETE

BIZPRO-Moldova 62

63

EVITAREA GREªELILOR COMUNE

Analiza veniturilor ºi cheltuielilor Pentru a avea un buget echilibrat, venitul Dumneavoastrã Dumneavoastrã trebuie sã fie egal sau mai mare ca cheltuielile. Când lansaþi afacerea, poate sã se întâmple cã veþi folosi economiile sau sã apelaþi la un împrumut pentru a vã asigura un venit adecvat. De asemenea, Dumneavoastrã trebuie sã vã optimizaþi cheltuielile atât timp cât venitul generate de afacere este limitat.

Venit lunar total, lei

minus

Cheltuieli lunare totale, lei

Deficit? Zero? Surplus?

lei

Verificarea Venitului / Cheltuielilor Dacã apelaþi la finanþare, cei ce acordã împrumuturi vor dori sã verifice informaþia ºi calculele referitor la bugetul personal. De obicei, pentru a verifica veniturile ven iturile ºi cheltuielile, este folosit articolul de platã a impozitelor. Semnând bugetul (sau alte forme financiare) financiar e) vã obligaþi sã arãtaþi informaþia veridicã ºi adecvatã. Dacã persoana care solicitã împrumutul trebuie sã-l asigure prin gaj, ea va trebuie sã demonstreze posesia obiectului gajat.

EXERCIÞIUL 10 Calcularea Patrimoniului Net O dare de seamã financiarã personalã este o listã a ceea ce aveþi în posesie ºi a ceea ce datoraþi. Ea aratã cheltuielile casnice ºi stilul de viaþã dus. Aceste cheltuieli vor juca un rol important în planificarea procesului financiar pentru afacerea Dumneavoastrã pentru determinarea cheltuielilor ºi veniturilor.

Activele O listã completã a activelor personale este punctul de pornire pentru a determina cât de mult Dumneavoastrã puteþi sã investiþi în afacere. Activele sunt lucrurile pe care le posedaþi. Un activ poate fi un echipament, imobil, bani în numerar, banii datoraþi vouã de cãtre alþi, instrumente, colecþia de monede, aparte electrocasnice, el ectrocasnice, ºi metale ºi articole preþioase. Fiþi cât se poate de detailat enumerând patrimoniul Dumneavoastrã Dumneavoastrã ºi alte active ºi încredinþaþi-vã ca aþi enumerat toate activele personale. Valoarea de piaþã a fiecãrui activ trebui sã fie enumeratã în Dare de Seama Financiarã Personalã. Valoarea Valoarea de piaþã, este definitã ca preþul la care activul ar putea fi vândut astãzi. Valoarea de piaþã a unui obiect trebuie sã fie arãtatã chiar dacã nu deþineþi activul complet. Orice Orice împrumut ce a fost luat pentru pentru procurarea unui activ va fi arãtat în partea de obligaþiuni a darii de seamã financiare.

BIZPRO-Moldova 63

64

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI Active

Locul sau deservirea

Suma, lei

Bani în numerar sau în bancã Hârtii de Valoare uºor convertibile Hârtii de Valoare greu convertibile Alte împrumuturi (IOU) Apartament, Apartament, casã ºi teren Pãmânt alãturat sau alt imobil Posesii Personale: Automobil Motocicletã Barcã Mobilã Antichitãþi Aur ºi pietre preþioase Artã / Colecþii Instrumente Echipament special (enumãraþi) _____________________ _____________________ Altele:________________ Altele active (enumeraþi): ______________________ ______________________ ______________________

TOTAL ACTIVE

Obligaþiuni Obligaþiuni ce datorezi sunt de asemenea incluse în darea de seamã financiarã personalã. Acestea pot fi: împrumuturi bancare, împrumuturi pentru procurarea automobilului ºi împrumuturi personale ºi de familie. Cheltuielile curente, aºa ca hrana, îmbrãcãmintea ºi alte cheltuieli, sunt enumerate î n Bugetul Personal Detailat.

BIZPRO-Moldova 64

65

EVITAREA GREªELILOR COMUNE Deduceþi toate obligaþiunile din totalul de active ºi veþi primi cifra patrimoniului net sau a capitalul propriu. Patrimoniul Net este valoarea rãmasã a ceea ce posedaþi. Odatã ce achitaþi obligaþiunile valoarea netã va creºte. Exemplu: procurarea de echipament este reflectatã în partea de active a dãrii de seamã financiare în categoria Echipament. Dacã Dumneavoastrã aþi obþinut un împrumut pentru a procura echipamentul, articolul articol ul în care se reflectã datoria pentru reîntoarcerea reîntoarcere a creditului în categoria împrumuturi pentru procurarea echipamentului.

Total active, lei

-

Total obligaþiuni, lei

=

Patrimoniul Personal Net, lei

Acum întrebaþi-vã, cât din Patrimoniul Personal Net dispuneþi pentru a-l investi în afacere? De exemplu, Dumneavoastrã Dumneavoastrã puteþi sã aveþi un comod antic care vi l-a lãsat bunica sau aveþi investiþii fãcute într-un apartament pentru copii, când ei vor pãrãsi casa pãrinteascã. Poate Dumneavoastrã Dumneavoastrã nu doriþi sã atingeþi aceste active, însã în caz de necesitate ele sunt la dispoziþia Dumneavoastrã. În acelaº fel, Dumneavoastrã trebuie trebuie sã vã întrebaþi dacã vã puteþi puteþi asuma riscul financiar personal de a intra în afacere. Nu existã altã cale de a începe o afacere, decât a risca banii ºi alte active proprii. Dacã vã gândiþi sã vã riscaþi banii Dumneavoastrã pentru pensionare, banii pentru divorþ sau pentru studiile copiilor, atunci trebuie sã o faceþi foarte atent. Desigur, nici o afacere nu este fãrã de risc, dar unele afaceri sunt mai puþin riscante decât altele. Fondatorii companiilor companii lor îºi rezervã ceva timp pentru a planifica strategia, a gãsi informaþii necesare neces are ce le echilibreazã entuziasmul entuzi asmul lor, ºi sunt destul de deºtepþi în recunoaºterea propriilor limite, ca rezultat ei foarte rar eºueazã.

BIZPRO-Moldova 65

66

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI BIBLIOGRAFIA

1.

Ñèðî Ñèðîïî ïîëè ëèñ ñ Íèê Íèêî îëàñ ëàñ Ê. Ê. Óïðàâëåíèå ìàëûì áèçíåñîì. Ðóêîâîäñòâî äëÿ ïðåäïðèíèìàòåëåé : Ïåð. ñ àíãë. Ì.: Äåëî, 1997.

2.

Äðóêåð Ï. Ïðàêòèêà ìåíåäæìåíòà. ìåíåäæìåíòà. Ì., Âèëüÿìñ, 2000.

3.

Ëàïó Ëàïóñò ñòà à Ì.Ã Ì.Ã., ., Ñòàð Ñòàðîñ îñòè òèí í Þ.Ë. Þ.Ë. Ìàëîå ïðåäïðèíèìàòåëüñòâî. Ì.: Èíôðà Ì., 1998.

4.

Ìåñêî Ìåñêîí í Ì., Ì., Àëüá Àëüáåð åðòò Ì., Ì., Õåä Õåäîó îóðè ðè Ô. Îñíîâû ìåíåäæìåíòà. ìåíåäæìåíòà. Ì.: Äåëî, 1997.

5.

Âèõà Âèõàíñ íñêè êèé é Î.Ñ Î.Ñ., ., Íà Íàóìîâ óìîâ À.È À.È.. Ìåíåäæìåíò. Ì., 1999.

6.

Ñîâðåìåííûé áèçíåñ: Ïåð. ñ àíãë. Ä.Äæ. Ðè÷ìåí, Ì.Õ. Ìåñêîí, Ê.Ë. Áîóâè, Äæ.Â. Òèëë. Ì.: Ðåñïóáëèêà, 1995.

7. Solcan A. Managementul micului business , Editura ASEM, 2001. 8.

Ñîðî÷àí Î. Î.Ï. Àçáóêà ïðåäïðèíèìàòåëüñòâà. ïðåäïðèíèìàòåëüñòâà. Êèøèíýó, èçä-âî Åâðèêà, 1996.

9.

Äýí Äýí Øòàé Øòàéíõ íõîô îôô, ô, Äæî Äæîí í Áåð Áåðäæ äæåñ åñ.. Îñíîâû óïðàâëåíèÿ ìàëûì áèçíåñîì. áèçíåñîì . Ì.: ÁÈÍÎÌ, 1997.

10. 10. Äàô Äàôò Ð. Ìåíåäæìåíò. Ìåíåäæìåíò. Ïèòåð, 2000. 11. Êóðñ Êóðñ ïðåäïðè ïðåäïðèíèì íèìàòå àòåëüñ ëüñòâ òâà à . Ïîä ðåä. ïðîô. Â.ß.Ãîðôèíêåëÿ, ïðîô. Â.À.Øâàíäàðà. Ì.: ÞÍÈÒÈ, 1997. 12. 12. Ëàäà Ëàäàíî íîâ â È.Ä. È.Ä. Ïðàêòè÷åñêèé ìåíåäæìåíò. ìåíåäæìåíò. Ì., 1995. 13. 13. Çàéâ Çàéâåð åðòò Ë. Âàøå âðåìÿ â âàøèõ ðóêàõ . Ì.: Èíòðîñïåêò, 1995. 14. 14. Øåéí Øåéíîâ îâ Â.Ï. Â.Ï. Êàê óïðàâëÿòü äðóãèìè, êàê óïðàâëÿòü ñîáîé . Ìèíñê, 1997. 15. Ôðîì Ä. Ä. Çàïîâåäè äëÿ ïðåäïðèíèìàòåëÿ. 16. Ïðàêòè÷åñêàÿ ïñèõîëîãèÿ ïñèõîëîãèÿ äëÿ ìåíåäæåðîâ. ìåíåäæåðîâ . / Ïîä ðåä. äð. Òóòóøêèíîé Ì.Ê. . Ìîñêâà, 1996. 17. 17. Âàãè Âàãèí í È. È. Òîðãóé è áîãàòåé . Ñàíêò-Ïåòåðáóðã, 2001. 18. 18. Ôàéë Ôàéë Äî Äîí. 10 óðîêîâ íà ñàëôåòêå. 2000. 19. Êèîñàêè Êèîñàêè Ð.Ò Ð.Ò., ., Ëåò÷åð Ëåò÷åð Ø.Ë.. Áîãàòûé ïàïà. Áåäíûé ïàïà. ïàïà. Óæãîðîä: «ÑÂÈÒ»,

2001. 20. Õî÷åøü óçíàòü óçíàòü ñåáÿ? Íåò Íåò ïðîáëåì. ïðîáëåì. /Àâòîð-ñîñò. /Àâòîð-ñîñò. Ì.Ë.Ëþáàâèí. ×åëÿáèíñê, ×åëÿáèíñê, 1992.

21. Munteanu Munteanu V., V., Medrihan Medrihan Gh., Bucur Bucur Sabo M., Petrescu Petrescu Gh. Marketing pentru toþi . Chiºinãu, 1996. 22.. Hind 22 Hindle le Tim Tim. Foloseºte-þi bine timpul . Bucureºti, 2000. 23. Concepte moderne de management, aplicate în economia româneascã . / sint. de C. Zarofescu, Bucureºti, 1991. 24. Petresc Petrescu u I., E. E. Domoco Domocos. s. Management general . Bucureºti: Hiperion, 1993.

BIZPRO-Moldova 66

BIBLIOGRAFIA

67

25. Petrescu I. (Dr. (Dr. in economie, economie, dr. în psihologie psihologie,, expert in managemen management). t). Management. Bucureºti, 1993. 26. 26. Mihu Mihuþþ Ion Ion.. Autoconducerea Autoconducerea ºi creativitatea . Cluj-Napoca, 1989. 27. Mol Moldov dovean eanuu M., Dobre Dobrescu scu E. M. M. ªtiinþa afacerilor . Bucureºti: Ed. Expert., 1995. 28. Receptivi Receptivitatea tatea faþã faþã de nou condiþie condiþie a unei unei activitãþi activitãþi eficiente. Bucureºti, 1995. 29. Stog Stog L., L., Calu Caluschi schi M. Psihologia managerialã . Bucuresti: Cartier , 2002. 30. Cojoca Cojocaru ru V.Gh .Gh.. Management educaþional . Chiºinãu: ªtiinþa, 2002. 31. Management Educaþional Preuniversitar . / sub red. D. Patraºcu, colectiv de autori (inclusiv S. Spãtaru). Chiºinãu: ABC , 1997. 32. Izbeºtschi Izbeºtschi I., I., Medveþchi Medveþchi P., P., Spãtaru Spãtaru S. Aspecte psihologo-pedagogice ale procesului de învãþãmânt în instituþia preuniversitarã. Chiºinãu, 2002. 33.. Ma 33 Marin rines escu cu G. Timpul ºi deciziile manageriale . Iaºi 1998. 34.. Ho 34 Hoff ffma man, n, Osca Oscar r . Management. Fundamente socioumane . Bucuresti, 1999. 35.. Pita 35 Pitariu riu D. D. Horia Horia.. Managementul resurselor umane. Mãsurarea performanþelor profesionale. Bucureºti, 1994. 36.. Druk 36 Druker er P. Inovaþia ºi sistemul antreprenorial . Bucureºti: Ed. Enc., 1993. 37. Franchising: tehnicã de afaceri ºi oportunitãþi pentru antreprenori. / Colectiv de autori. // Editatã cu sprijinul proiectului BIZPRO Moldova. Chiºinãu, 2002. 38.. By Anne 38 Anne Le Lewi wiss . Leaderchip stiles. AASA. Arlington, 1993. 39. Myers David David G. Psychology Psychology.. IV ed. New York, York, 1996. 1996. 40. Entrepreneurs book of Lists Starting Your Your Business 1-2-3. Smart Smart Steps to Get Your Business Rolling. / Rieva Lesconsky, Lesconsky, Ed. Dir., - 2002 by Entrepreneurs Media Inc. 41. June Lavel Lavelle. le. Materialele Materialele de suport suport la trainingul trainingul Cum de gãsit ºi de evaluat cea mai bunã idee pentru afacerea Dvs. în cadrul proiectului USAID BIZPRO Moldova.

PRESA PERIODICÃ: 42. Áàíêè è ôèíàíñû. Profit, nr.5, 2002.

43. Economica. AN, IX, nr.2 (32), 2001. 44. Economie ºi sociologie , nr.1, 2001. 45. Succesul tãu . / Revista oamenilor de afaceri, supliment al publicaþiei Jurnal de Chiºinãu . 46. Buletin economic legislativ . / Revistã editatã de Tribuna economicã S.A., Bucureºti.

LEGILE: 47.. Le 47 Lege geaa RM «Despre susþinerea ºi ocrotirea micului business ». Nr.112-XIII de la 20.05.94. Monitorul oficial al R.Moldova, nr.2, îò 25.08.1994. 25.08.1994.

48.. Leg 48 egea ea RM «Despre antreprenoriat ºi întreprinderi ». ». Nr.845-XII îò 03.01.92, Monitorul oficial, nr.2 de la 28.02.1994.

BIZPRO-Moldova 67

68

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI GLOSAR DE TERMENI UTILIZAÞI

Franchising formã de colaborare între întreprinderi distincte ºi independente sub aspect juridic ºi financiar, prin care o parte, numitã franchiser, acordã dreptul de a utiliza firma, marca sa comercialã ºi alte drepturi de proprietate intelectualã altei pãrþi, numite franchisee, în schimbul unei taxe ºi a unui comision din cifra de afaceri. Francizã concept de afaceri elaborat pentru a fi utilizat în cadrul sistemul de franchising. Contract de franchising document cu valoare juridicã ce reglamenteazã raportul între raportul de francisã ºi reprezintã o înþelegere privatã între pãrþi, prin care proprietarul unei afaceri cedeazã bineficiarului dreptul de folosinþã a al numelui firmei, al mãrcii de comercializare / prestare a unor bunuri / servicii, care sunt deja prezente pe piaþã ºi înregisreazã succes. Obiectiv ceea ce urmeazã a fi realizat, construit, creat; scop, þintã, þel. Piaþã 1(aici): Sferã a circulaþiei mãrfurilor, spaþiul, unde se confruntã la un moment dat cererea ºi oferta de mãrfuri / servicii. 2: Loc special amenajat unde se face comerþ e. cu mãrfuri, mai ales cu produse alimentar e. Penetrare acþiunea de studiere ºi pãtrundere a pieþii de cãtre agenþii economici. Valoare este determinatã de munca socialã încorporatã, încorporatã, de utilitatea ºi necesitatea produsului / serviciului, de accesibilitatea de achiziþie ºi de importanþa atribuitã de cãtre agenþii economici.

BIZPRO-Moldova 68

ANEXE

69

ANEXE

ANEXA 1 Interpretarea rezultatelor la subiectele practice Testul 1 (pagina 12): Aveþi spirit de antreprenor? Interpretare: Acordaþi pentru fiecare rãspuns de tip: A) 4 puncte; B) 3 puncte; C) 2 puncte; D) - 1 punct. Dacã aþi acumulat mai puþin de 12 puncte încã nu puteþi fi antreprenor. antreprenor. Pentru 13 16 puncte: potenþial mediu; 17 20 puncte: aveþi un potenþial bun de întreprinzãtor; pentru 21 24 puncte: aveþi un adevãrat spirit întreprinzãtor; dacã a-þi acumulat 25 28 puncte: sunteþi un întreprinzãtor excepþional! excepþional! Testul 2 (pagina 19) : Aveþi capacitãþi pentru organizarea unei întreprinderi? Interpretare: Dacã majoritatea rãspunsurilor Dumneavoastrã sunt printre cele cu numãrul 1. probabil cã Dumneavoastrã Dumneavoastrã aveþi anume acele calitãþi, care sunt necesare pentru conducerea eficientã eficientã a unei întreprinderi. întreprinderi. Dacã nu - posibil sã întâlniþi greutãþi ºi ar fi bine sã gãsiþi un partener de încredere, care ar compensa neajunsurile Dumneavoastrã. În caz cã majoritatea rãspunsurilor fac parte din categoria cu numãrul 3. nici chiar un partener bun nu vã va putea ajuta. Gândiþi-vã bine dacã efortul este meritat sau apucaþi-vã urgent de un antrenament serios! Testul 3 (pagina 20): Cum luaþi decizii riscante? Interpretare: Numerele ce vin d upã descrierea stilurilor se referã la rãspunsurile date la întrebãrile de mai sus. Pe aceastã foaie, încercuiþi rãspunsurile date la întrebãrile A-J deÎ pe foaia de evaluare. Exemplu, dacã rãspunsul la întrebarea A. este (2) încercuiþi (2) în coloana Moderat în luarea deciziilor riscante riscante pentru A. Sumaþi punctajul separ separat at pe coloane A, B ºi C.

BIZPRO-Moldova 69

70

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI Testul 4 (pagina 30): Cum vã organizaþi timpul? Interpretare: 0 15 puncte: Nu vã panificaþi timpul ºi depindeþi mult de condiþiile externe. Unele scopuri le atingeþi doar dacã vã faceþi lista prioritãþilor ºi o respectaþi. 16 20 puncte: Încercaþi sã vã organizaþi timpul, dar nu prea perseverent pentru a avea succes. 21 25 puncte: Puteþi organiza timpul eficient eficien t ºi de obicei vã puteþi repartiza bine activitãþile. 26 30 puncte: Puteþi servi drept exemplu pentru toþi cei ce vor sã-ºi organizeze timpul raþional. Împãrtãºiþi-vã Împãrtãºiþi-vã experienþa cu cei din jur! Testul 5 (pagina 31): Lansarea scopurilor

Puteþi acumula de la 6 pânã la 54 de puncte. Suma mai mare de 36 aratã cã sunteþi perseverent în atingerea scopurilor, iar mai micã de 24 cã sunteþi tentat de a fugi de rezolvarea problemelor. Între 25 ºi 35 puncte uneori vã realizaþi scopurile, dar vã recomandãm mai multã insistenþã.

Cuvinte încruciºate (pagina 50)

Anexa 2 50 de idei de businessmeni originale originale pentru un început de succes

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Desig Design-i n-inte nterio riorr standa standard rd sau sau origin original al Nuanþar Nuanþarea ea (întuneca (întunecarea) rea) sticlel sticlelor or la case, case, maºini maºini etc. sau sau vitragiu vitragiu Consilier Consilierea ea culorilor culorilor (interior (interior,, decoraþii decoraþii aparte, aparte, îmbrãcãmint îmbrãcãminte, e, maºini etc.) etc.) Haine Haine pentr pentruu viitoa viitoare re mame mame Haine Haine pentr pentruu oameni oameni masi masivi vi (mãri (mãrime me plus) plus) Haine Haine / încãlþãm încãlþãminte inte / acceso accesorii rii pentr pentruu bebeluº bebeluºii Uniforme Uniforme (salopete, (salopete, halate, halate, ºorþuri ºorþuri etc.) etc.) Jucã Jucãri riii moi moi din din plu pluºº Jucãrii Jucãrii de brad ºi ºi decoraþi decoraþiii / acceso accesorii rii pentru pentru sãrbãtor sãrbãtorii

BIZPRO-Moldova 70

ANEXE 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 24. 25. 26. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 31. 32. 33. 34. 35. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 42. 43. 43. 44. 45. 45. 46. 47. 48. 49. 50.

71

Luvaer Luvaeree ºi acceso accesorii rii tra tradiþ diþion ionale ale Servicii Ser vicii de consu consultanþ ltanþãã în diverse diverse domenii domenii Hranã Hranã alte alterna rnativ tivãã pentr pentruu animal animalee Plantaþi Plantaþiii decorative decorative ºi deservirea deservirea lor, lor, întreþiner întreþinerea ea grãdinilor grãdinilor verzi verzi Comercia Comercializar lizarea ea de plante plante exotice exotice / decora decorative tive Consu Consulta ltanþã nþã culin culinarã arã ºi diet dietolo ologic gicãã Consu onsultltaanþã nþã Feng-Shui Administ Administrato ratorr de casã / oficiu oficiu / gospodã gospodãrie rie Inspecþi Inspecþiaa casei unde unde necesitã necesitã reparaþ reparaþiiii ºi ce meºter meºter va fifi necesar necesar Meºter Meºter mâini mâini de aur, aur, pr pricepu iceputt la diverse diverse lucrãri lucrãri urgen urgente te Lipire Lipire de tapete tapete ºi ºi alte alte lucrãri lucrãri de repara reparaþie þie Deservir Deserviree utilaj utilaj electro electronic nic casnic casnic (la (la domicili domiciliu) u) Bucãta Bucãtarr perso personal nal (la (la domic domicili iliu) u) Croit Croitor or pers persona onall (la domici domiciliu liu)) Antr An tren enor or spor sportitivv Dãdacã Prepar eparat ator or Organ Organiza izare re / plani planific ficar aree de ocazii ocazii Consul Consultan tantt securi securitat tatee Intern Internet et Consu Consulta ltant nt / coord coordona onator tor Online Online Jocuri Jocuri Onli Online ne (comp (comput uteri erizat zate) e) Acþi Acþion onar ar Onl Onlin inee Tehnologii ehnologii de scriere, scriere, machetar machetaree Raportur Raporturii financia financiare re / impozita impozitare re (comp (computer uter)) Desco Descoper perire ire de capc capcane ane Onli Online ne Asis Asiste tenþ nþãã vir virtu tual alãã Cãutã Cãutãri ri rapi rapide de în în baza baza de de date date Organizat Organizator or profesional profesional (market (marketing, ing, administ administrare rare,, business) business) Arenda Are nda bagajului bagajului necesar necesar pentr pentruu cãlãtorii cãlãtorii odihnã odihnã în particula particularr ºi în Instruire Ioga sau Tai Chi Consu Consulta ltanþã nþã în instr instruir uiree Tabere abere de varã de odihnã odihnã ºi / sau de instruir instruiree pentru pentru maturi maturi ºi copii Prod Produs usel elee copi copiililor or Flor Floris istticã icã Orrigami Orrigami (forme (forme volumice volumice din hârtie) hârtie) Lucr Lucrãr ãrii din din lozi loziee Crescãto Crescãtorie rie de de gãini gãini pentru pentru ouã ouã ºi carne carne / de pui Crescãto Crescãtorie rie de iepuri iepuri pentru pentru puf, puf, blanã blanã ºi ºi carne carne Cultiv Cultivare areaa ciuper ciupercil cilor or Centru Centru cultur culturalal-dis distr tract activ iv Atelier Atelier de fabric fabricare are la comandã comandã / repara reparaþie þie a mobilieru mobilierului lui mic

BIZPRO-Moldova 71

72

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI 

NOTES

BIZPRO-Moldova 72

Idei optime de afaceri

Recommend Documents