Turismul Vitivinicol in R.M.

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL INTERNAŢIONAL DE MANAGEMENT „IMI-NOVA”

Catedra:

„MARKETING ŞI REI” TEZA DE LICENŢĂ CU TEMA:

„TURISMUL VITI-VINICOL ÎN REPUBLICA MOLDOVA”

A executat: Studentul anului III, Secţia zi, Specialitatea Turism, Grupa 276T Mîndru Igor Coordonator ştiinţific Doctor habilitata,profesor universitar Răilean Valentin

Chişinău 2010

CUPRINS CAPITOLUL I. TURISMUL VITIVINICOL: ASPECTE GENERALE 1.1 Turism viti-vinicol – concept istoric. 1.2 Cultura si arta vinului. 1.3 Evoluţia dezvoltării turismului viti-vinicol în Republica Moldova.

CAPITOLUL II. TURISMUL VITI-VINICOL: ANALIZA COMPARATIVĂ ÎN DIFERITE TARI 2.1 Tendințe moderne în dezvoltarea turismului viti-vinicol la nivel european 2.2 Integrarea turismului viti - vinicol din Republica Moldova în circuitele turistice internaţionale. 2.3 Impactul turismului viti-vinicol asupra economiei ţării.

CAPITOLUL III. TURISMUL VITI-VINICOL ÎN REPUBLICA MOLDOVA 3.1 Caracteristica întreprinderilor vinicole. 3.2.1 Programul Naţional în domeniul turismului “Drumul Vinului în Moldova”. 3.2.1 Traseele turistice viti-vinicole incluse in programul ,,Drumul Vinului”. Concluzie și reconadări Anexe Bibliografie

2

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate. Cricova, Mileştii Mici şi Purcari sunt principalele destinaţii turistice din Moldova. În fiecare an, zeci de mii de turişti sosesc în Moldova, pentru a face cunostinta cu legendarele beciuri de vin. Beciurile din Cricova, Mileştii Mici şi Purcari au o semnificaţie deosebită în dezvoltarea turismului în Moldova. In scopul promovarii turismului vitivinicol, anual se petrec expoziţii internationale. Еxpozitia internationala specializata anuala "ExpoVin Moldova" este unul dintre evenimentele cele mai semnificative în agenda ramurii vinicole din Moldova. Istoria expoziţiei "ExpoVin Moldova" descinde catre 1992, an în care un grup de entuziasti din nou-aparuta companie "Poliproiect" S. A. a decis să se consacre activităţii expoziţionale. Piatra de încercare pe acest făgaş a fost expoziţia producţiei vinicole "Wine International’ 92", care, în ultimă instanţă, a şi determinat soarta de mai departe a companiei. Ceva mai târziu expotiţia purta denumirea "Vinmoldova". Anul 2002 a marcat o cotitură serioasă în organizarea tradiţională a expoziţiei. Ea a intrat intr-o noua faza de dezvoltare, primind şi o alta denumire - ExpoVin Moldova. Scopul. Teza de licenta reprezintă o activitate prevăzută în curriculumul specialităţii‚ care are menirea de a forma abilităţi de cercetare teoretică şi practică‚ de aprofundare într-un anumit domeniu al viitoarei specialităţi în scopul realizării unui studiu consecutiv şi finit al unei probleme actuale şi importante pentru formarea profesională a studentului. În cazul dat urmeaza să reflecte problemele de cel mai mare interes teoretic şi practic din domeniul turismului vitivinicol, în acest mod solicitand autorului valorificarea cunoştinţelor acumulate şi posibilitatea de a realiza aplicarea lor practică. Obiectele cercetarii le-au constituit beciurile subterane de vinuri din ţara noastra, practici şi forme de turism vitivinicol.

3

Structura tezei. Teza cuprinde introducere, 3 capitole, concluzii, bibliografie şi anexe. În capitolul I Turismul viti-vinicol :Aspecte generale sunt incluse particularitatile turismului viti-vinicol , cultura si arata vinului si este descrisa evolutioa pe parcursul anilor al acestui domeniu al economiei nationale si evenimentele ce au avut loc in scopul atragetrii turistilor si investitiilor strainepe teritoriul tarii În capitolul II ……………… este realizată o analiză comparativă turismului viti-vinicol al Republicii Moldova cu cel al ţărilor europene care dispun de potenţial viti-vinicol înalt. Este cercetat gradul de integrare a turismului viti-vinicol din Republica Moldova în circuitele turistice internaţionale, analizând: oferta turistica a ţării noastre; cadrul legislativ necesar dezvoltării unui turism competitiv; creşterea calităţii serviciilor prestate; pregătirea profesională a forţei de muncă care activează în domeniul turismului; precum şi politica de preţuri existentă pe piaţa turistică a Republicii Moldova. De asemenea se analizează rolul şi locul turismului viti-vinicol în economia ţării şi posibilităţile de dezvoltare a turismului receptor. În capitolul III Turismul viti-vinicol in Republica Moldova-– se descrie istoricul şi potenţialul întreprinderilor viti-vinicole cu toate serviciile pe care sunt gata să le ofere consumatorilor, precum şi rolul firmelor de turism în valorificarea potenţialului vinicol, promovarea imaginii cramelor, elaborarea şi formarea traseelor şi pachetelor turistice viti-vinicole La fel, este prezentată hotărârea Guvernului Republicii moldova Nr. 554 din 24.05.2004 cu privire la aprobarea programului Naţional în domeniul turismului “Drumul Vinului în Moldova” şi traseele turistice viti-vinicole.

4

CAPITOLUL I. TURISMUL VITI-VINICOL ASPECTE GENERALE 1.1. TURISM VITI-VINICOL – CONCEPT, MIT ŞI ISTORIC Cultura viţei de vie dateaza din vremuri imemorabile. Şi primele descoperiri au fost realizate anume pe meleagurile noastre. Amprente ale frunzelor de Vitus Teutonica găsite lângă Naslavcea pe malul Nistrului au o vârstă ce numără milioane de ani. Strămoşii daci, o ramură a tracilor, descoperiseră producerea vinului din struguri înaintea altor popoare. În mileniul I î. Hr. coloniile greceşti din târgurile râurilor Dunărea, Nistru şi Prut exportează către oraşele Eladei cantităţi importante de vin. Romanii, după ce cuceresc Dacia (sec. I d. Hr.) fac din ea o ţară a viilor şi cerealelor. În sec. XIV, odată cu constituirea statului feudal al Moldovei, s-a remarcat o înflorire a procesului de cultivare a viţei de vie. În sec. XIX Basarabia, cum era denumită partea dintre râurile Prut şi Nistru a Moldovei medievale, devenise una dintre cele mai mari exportatoare de vinuri din zona. Productia vinicolă se baza pe cultivarea soiurilor autohtone Rara neagră, Plavai, Galbena, Zghiharda, Bătuta neagră, Feteasca neagră, Tamiioasa, Ţâţa caprei, Păsăreasca, Cabasia şi altele. În a doua jumatate a sec. XIX are loc o plantare intensivă a unor soiuri străine, în deosebi franceze. La sfârşitul secolului XIX viile au suferit de philoxera, o boală a viţei de vie, care a atacat multe soiuri de origine regională. Arta de a produce şi a consuma strugurii, mustul şi vinul la moldoveni a fost şi ramâne o parte integră a culturii acestui neam. În scrierile vechi, de la sfânta scriptură – Biblia, la letopiseţele cronicarilor nostri sau manifestele domnitorilor Ţării Moldovei s-a atras atenţia asupra artei consumului băuturilor rezultate din struguri. Legea de Aur a consumului e inclusă în cartea de proverbe care zice: 5

"Cinsteste şi nu bea! Cinsteşte cât îţi face placere! Tu trebuie să conduci vinul şi nu vinul să te conducă pe tine! Pururea păstrează-ţi cu cinste demnitatea de om!" Emblema vinului moldovenesc este cocostârcul alb. Legenda spune ca o armată uriaşă a asediat în vremuri străvechi cetatea Sorocii. Deşi asediul a ţinut luni de zile, cetatea n-a putut fi cucerită. De ce? Pentru că în cetate îşi aveau cuiburile nişte cocostârci, care aduceau din viile din împrejurimi struguri pentru puii lor. Iar odată cu puii se ospătau din ei şi ostaşii din cetate. Strugurii le adăugau puteri oştenilor şi ei puteau să respingă de fiecare dată atacurile duşmanilor cu forţe sporite. Cind a sosit cu oastea sa voievodul Moldovei şi a dispresurat cetatea de duşmani, punându-i pe fugă, toţi oştenii din cetate erau vii şi nevătămaţi. De atunci, în semn de recunoştinţă pentru cocostârcii albi oamenii acestui pământ le ies primăvara în întimpinare la marginile localităţilor, iar când vine toamna îi petrec. Cocostârcii albi duc astăzi până departe în lume faima viticulturii şi a viticultorilor moldavi. Aceste păsări sunt considerate păsări care aduc noroc. Fructele şi strugurii au fost folosiţi ca hrană din cele mai vechi timpuri. Arheologii, care au început în ultimul timp să se preocupe de începuturile cultivării viţei de vie şi pomilor fructiferi, consideră că, pe baza rezultatelor reieşite din săpături, locuitorii comunităţilor neolitice au cultivat pomii fructiferi şi viţă de vie pe lângă casele lor. În aşezarea neolitică de la Radovanu s-au găsit dovezi despre folosirea fructelor de nuc, alun, corn, măceş şi prun sau corcoduş. Alunele carbonizate, descoperite în staţiunea neolitică de la Pietrele, dovedesc folosirea fructelor pe o arie mai largă. Locuitorii comunităţilor neolitice de tip Cucuteni au fost printre primii cultivatori ai viţei de vie. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme de boabe de struguri din specia Vitis-vinifera pe o serie de vase. Cercetările arheologice de la Teiu, judeţul Argeş, dovedesc întrebuinţarea coardelor de viţă de vie la fixarea snopilor de stuf ce acopereau locuinţele. Epoca geto-dacică cunoaşte o lărgire a suprafeţelor cultivate 6

cu vită de vie. Îmbogăţirea aristocraţiei geto-dacice, contactul ei cu coloniile greceşti de la Marea Neagră i-au permis să folosească vinurile mai dulci greceşti, iar apoi pe cele romane. Numeroase amfore greceşti cu vin, provenite din Rhodos, Sinope şi Cnidos, ajungeau până la Dunăre, şi mai apoi, folosind principalele cursuri de apă (Prutul, Siretul, Ialomiţa, Dâmboviţa, Argeşul, Oltul şi Jiul) ajungeau până în interiorul ţării. Ele au fost găsite în staţiunile geto-dacice de la Poiana, Popeşti, Runcul, Baia de Fier, Buneşti-Avereşti, Lunca Ciurei. Pentru consumarea lichidelor, inclusiv a vinului, pe lângă cornurile de vită, pe lângă cănile geto-dacice, ca cele de la Buneşti-Avereşti (sec. IV-II î. e. n. ), aristocraţia folosea paharele de lux greceşti, ca cele găsite la Enisala, Murighiol, Poiana şi Buneşti-Avereşti. După modelul amforelor greceşti, olarii autohtoni au confecţionat amfore de tip local, ca cele descoperite la: Zimnicea, Stoeneşti - Argeş şi Popeşti - Ilfov. Primele unelte folosite la tăiatul şi ingrijitul viţei de vie şi pomilor fructiferi au fost din piatră. În acest sens cităm toporul-săpăligă, folosit de locuitorii gumelniţeni de la Teiu, şi cuţitele curbe de piatră, utilizate în partea centrală a Moldovei. Mai târziu apar cosoarele de fier, ca cele descoperite la: Jariştea, Dumitreştii Vechi, Coşna, Floreni, Târgu Trotuş, Căbeşti şi Burdusaci. Muzeul Naţional de Istorie dispune de cosoare geto-dacice găsite în săpăturile arheologice de pe teritoriul Moldovei. Atelierul de fierărie de la Grădiştea-Muncelului lucra şi cosoare pentru vie. Unelte folosite la pomicultură au mai fost descoperite la: Ferigile, Ieşelniţa, Grădiştea, Vlădiceasca, Popeşti Novaci, Conţeşti, Piatra Craivii, Tăşnad Bihor şi Conţeşti. Folosirea vinului la geto-daci este amintită şi în lucrările scriitorilor antici. Diodor din Sicilia, referindu-se la ospăţul dat de Dromihete în cinstea prizonierului său, Lisimah, arată că macedonenilor li s-a turnat vin în cupe de argint şi aur, iar el şi tovarăşii săi îl consumau în pahare de corn şi lemn. Strabon arată că pe vremea lui Burebista cultivarea viţei de vie şi consumul vinului erau aşa de răspindite la geto-daci, încât marele rege, sfătuit de Deceneu, le-a poruncit "să taie viţa de vie şi să trăiască fără vin". Toţi istoricii care s-au referit la această informaţie au găsit-o însă exagerată, considerând că viţa de vie a fost şi mai departe cultivată. 7

Cultivarea viţei de vie şi a pomilor fructiferi a cunoscut o dezvoltare deosebită în epoca romană. Numele pomilor fructiferi şi ale principalelor soiuri (măr, păr, cais, piersic, nuc, gutui, prun, alun etc. ) sunt de origine latină. În legătură cu viticultura, semnalăm că, pe lângă numele de: strugure, butuc şi curpen, provenind din limba dacă, se adaugă termenii latini: viţă, vie, lăuruscă, must, vin, vinaţ, călcător, beţiv, a îmbăta, poamă etc. Rolul romanilor în dezvoltarea viticulturii şi pomiculturii credem a fi constat în: mărirea suprafeţelor cultivate, introducerea de noi soiuri de viţă de vie şi pomi fructiferi, introducerea unor unelte şi instalaţii mai perfecţionate (vasele de lemn tronconice pentru călcatul strugurilor şi marile teascuri cu bârnă orizontală şi şurub). Locul important al viticulturii în Dacia romană rezultă şi din unele emisiuni monetare. Pe medalia emisă de Traian, în 112 e. n., principalele bogăţii ale Daciei sunt reprezentate de un strugure şi un spic de grâu. Aceleaşi reprezentări (spicele de grâu şi ciorchinii de struguri) apar şi pe emisiunea împăratului Decius (249-251). Din epoca romană s-au păstrat numeroase altare votive închinate divinităţilor protectoare ale viticulturii (numai în Oltenia sunt 60 de asemenea reprezentări) şi nenumărate amfore de provenienţă greco-romană şi locală. Un necunoscut din Sucidava lasă 2 iugăre de vie pentru îngrijirea mormântului său, iar sarcofagul lui Aelius Iulianus este aşezat între "tufişuri de viţă". Pe un fragment de basorelief de la Bucavicior este reprezentat Silvanus ţinând în mână un cosor, iar pe stelele funerare de la Sucidava şi Romula apar viţa de vie şi strugurii. Din tăbliţele cerate găsite în Munţii Apuseni rezultă că la ceremonii se foloseau două feluri de vin: - merum - mai scump (probabil din import) şi vinum - mai ieftin, produs autohton. Cu toate că pentru perioada migraţiilor popoarelor avem ştiri mai puţine, unii istorici români consideră că-n această epocă viticultura şi pomicultura constituiau ocupaţii principale ale strămoşilor noştri. În evul mediu, numeroase documente atestă dezvoltarea viticulturii şi pomiculturii. Calităţile şi renumele vinurilor româneşti sunt remarcate atât de numeroşi călători străini, cât şi de unii învăţaţi români, ca Dimitrie Cantemir. Nevoile interne şi solicitările externe au determinat creşterea 8

continuă a suprafeţelor cultivate. Proprietarii de vii şi pomi erau atât domnii, boierii şi mănăstirile, cât şi ţăranii liberi sau iobagi. Numai îintre 1038 şi 1261, în zona Lăpuşnei, întâlnim 18 localităţi viticole. La 1038 sunt amintite vii şi vieri lângă Ineu, iar în 1131 sunt atestate 10 vii şi 22 viticultori la Galaşa, 11 vii şi 21 viticultori la Pâncota, 3 vii şi 21 viticultori la Ineu şi 14 vii cu 212 viticultori la Măderat. Primele vii din Moldova sunt atestate la anul 1372, iar în Ţara Românească la 1388. O nouă dovadă despre dezvoltarea viticulturii în evul mediu o constituie existenţa vinăriciului, o dare ce se cuvenea domnului ţării, din care o anumită parte era cedată mănăstirilor, bisericilor şi mitropolei. Aproape toţi domnii români dăruiau sau întăreau vechile danii. Domnii, în afara vinăriciului, mai dăruiau unor mănăstiri anumite cantităţi de vin. Dăm, în acest sens, doar câteva exemple: la 8 ianuarie 1408 Mircea cel Bătrân dăruia 10 butoaie de vin mănăstirii Cozia, iar în 1409 câte 2 butii de vin anual mănăstirii Strugalea. În 1464 Radu cel Frumos dăruia câte 2 butoaie de vin mănăstirilor Tismana şi Vodiţa, iar în 1497 tot el dăruia 300 vedre de vin din judeţele Gorj şi Mehedinţi mănăstirii Tismana şi 200 vedre vin din vinăriciul domnesc de la Râmnic mănăstirii Govora. În epoca modernă şi, mai ales, după Unirea Principatelor, viticultura s-a extins continuu, de la 190.582 pogoane cu vii în 1865 şi 199754 în 1868, la 300000 pogoane în 1884. A crescut progresiv, exceptând variaţiile provocate de accidentele climatice, şi producţia de vin: 4.343.275 vedre în 1865, 13.824.714 vedre în 1866 şi 11.714.073 vedre în 1868. Muntenia şi Oltenia produceau în a doua jumătate a veacului trecut mai mult decât Moldova. Dăm un singur exemplu: în 1866 Moldova producea 3 543 714 vedre vin, iar Muntenia şi Oltenia 10 280 790 vedre. Ravagiile filoxerei, care s-au manifestat mai ales între anii 1898-1906, au dus la micşorarea suprafeţelor viilor vechi până la 48810 ha. Filoxera a lovit în primul rând pe ţăranii mici producători, care n-au mai putut să-şi refacă viile. O oarecare stabilizare a suprafeţelor cultivate va avea loc abia în anii 1928-1930. Se ajunsese la aproximativ 270.000 ha cultivate cu viţă de vie. După filoxeră se 9

observă o scădere a viilor în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş şi o creştere a lor în Moldova. În vechiul Regat principalele judeţe producătoare sunt: Putna, Vâlcea, Râmnicu Sărat, Prahova, Buzău, Teleorman, Dolj, Tecuci, Tulcea, Romanaţi, Mehedinţi şi Iaşi. După filoxeră nu s-au mai refăcut viile din judeţele de câmpie, cele mai lovite fiind Doljul şi Ilfovul. Ca şi în restul ţării, în Argeş cultivarea viţei de vie şi a pomilor fructiferi a fost surprinsă încă din neolitic. Cele mai vechi dovezi ale celor două ocupaţii au fost găsite la locuitorii gumelniţeni de la Teiu, la geţii de la Cetăţeni şi în necropola hallstattiană de la Curtea de Argeş. Odată cu primele documente scrise ale evului mediu, referitoare la Argeş, sunt amintite şi viile. Actul din 20 mai 1388 vorbeşte de vii la Călineşti şi Ştefăneşti, în podgoria musceleană a Argeşului. Importanţa viticolă a satelor din Muscel reiese şi din faptul că, începând din secolul al XV-lea, chiar şi domnia, alături de mănăstiri, boieri şi ţărani, avea vii în această parte a ţării. Radu cel Frumos deţinea vii la Topoloveni, atestate documentar la 28 octombrie 1464. Pătraşcu cel Bun întărea, la 23 mai 1557, mănăstirii Glavacioc vinăriciul domnesc şi boieresc de la Topoloveni. La 4 aprilie 1523, Radu de la Afumaţi întărea mănăstirii Argeş: sate, bălţi, mori, ţigani şi vii din mai multe sate, înclusiv din Ştefăneşti. La rândul său, Gavril Movilă dăruia mănăstirii Nucet, la 20 august 1618, vinăriciul din dealul Topolovenilor, şi, la 20 ianuarie 1620, întărea mănăstirii Argeş ocina şi viile ce le cumpărase Radu Şerban de la săteţnii din Goleşti cu 12 700 aspri. În veacurile următoare şi alţi domni, mai cu seamă Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu, se interesau de dezvoltarea viticulturii în satele de lângă Piteşti. C. Brâncoveanu dispunea de vii, pivniţe şi foişoare la Valea Mare Ştefăneşti. El venea la cules în fiecare toamnă, fiind găzduit uneori, la Goleşti, de spătarul Radu Golescu, care se preocupa şi de acoperirea cu şindrilă a pivniţelor şi foişoarelor domneşti de la Valea Mare. Calitatea vinurilor din Argeş a fost lăudată şi de călătorii străini. La mijlocul veacului al XVII-lea, Paul de Alep susţine că au fost primiţi la Goleşti "cu mare cinste şi ospătaţi cu o masă domnească", apreciind,

10

după vizita la Piteşti, că: "aici se face un vin dulce şi este cel mai bun din toate vinurile făcute în ţara Românească". În afara domniei, a boierilor, a mănăstirilor şi a ţăranilor din zonă, în podgoria musceleană mai aveau vii, menţionate documentar încă din veacul al XVI-lea, orăşenii şi târgoveţii din Câmpulung. Pe locurile în care în veacurile trecute au fost atestate numeroase vii, pe colinele dintre Piteşti şi Găieşti, cuprinzând mai ales comunele Ştefăneşti, Călineşti şi Leordeni, s-a dezvoltat astăzi o viticultură modernă, ce dispune şi de o mare staţiune de vinificaţie. Casele Goleştilor, ridicate în comuna Ştefăneşti, sunt legate de fenomene şi evenimente de importanţă majoră din istoria ţării noastre: începutul şi sfârşitul luptei împotriva regimului turco-fanariot, revoluţia de la 1821, condusă de Tudor din Vladimirii Gorjului, revoluţia română de la 1848-1849, unirea Moldovei cu Ţara Românească şi formarea statului naţional român modern. 1.2. CULTURA ŞI ARTA VINULUI Temperatura potrivită pentru servirea vinului Vinul care are rol de aperitiv se serveşte fie la temperatura camerei, fie răcit la 10 – 13 grade Celsius. În cazul vinului alb se recomandă răcirea la 8 – 10 grade. Cu cât vinul este mai dulce, cu atât trebuie servit mai rece. Vinurile roşii se servesc la temperatura camerei (16 – 20 grade), cele de Burgundia la 15 – 16 grade, vinul de Bordeaux la 18 grade. Șampania are gustul optim când este bine răcită – la temperatură de 5 – 6 grade. Pentru menţinerea acestei temperaturi butelia poate fi servită într-o frapieră cu ghiaţă). Vinul trebuie turnat din partea dreaptă a persoanei care stă la masă. Vinurile albe tinere, vinurile roz şi vinurile uşoare locale roşii sunt servite în pahare cu înălţimea de aprox. 20 cm, astfel încât să poată “respira” aer, astfel formându-se o spumă delicată. În cazul servirii unui vin roşu matur paharul se apucă de picior şi, ţinându-l aplecat, se toarnă vinul cu atenţie pe perete în timp ce sticla este ţinută în poziţie orizontală. Indiferent de mărimea paharului, cantitatea băuturii servite nu trebuie să 11

depăşească 100 ml, iar în cazul vinurilor de desert dulci – chiar 50 ml. Dacă se serveşte un vin roşu matur fără a fi fost decantat (separarea vinului de depuneri prin turnarea lui în alt vas), el trebuie adus din pivniţă fără a-l supune zdruncinăturilor şi lăsat un timp într-un coş special, pentru a se aşeza şi a se linişti. Sticla se va lăsa în coş de asemenea în timpul deschiderii şi turnării vinului în pahare. Cum se alege vinul în funţie de felurile de mâncare? Faptul că vinul şi bucatele pe care le însoţeşte trebuie să se armonizeze şi să se completeze nu este nici un secret. Nu oricine ştie însă cum anume se alege vinul în funcţie de mâncare, astfel ca gustul acestuia să nu fie afectat. Această ştiinţă a alegerii este indispensabilă oridecâteori vinul se serveşte la prânz sau la cină. Iată câteva principii de bază care ne vor permite să nu comitem o "gafă" în societate. Vinurile seci albe şi rosé se servesc cu fructe de mare, peşte, brânzeturi fine, carne de pui, mezeluri. Vinurile albe se servesc de asemenea ca aperitiv, înainte de masă. Cele mai bune soiuri sunt: vinurile franceze Bordeaux (Graves), vinurile burgunde (Chablis), vinurile alsaciene (Sylvaner, Knipporle), vinurile de Mosella şi cele maghiare (Riesling). Vinurile tinere, uşoare, roşii, cu gust şi aromă de fructe se potrivesc cu carne roşie, mezeluri, brânzeturi fine şi cu peşte prăjit sau în sos. Vinurile roşii seci "merg bine" cu cărnuri roşii mai grele şi cu vânat, cu brânze fermentate, mâncăruri de ciuperci. Atât vinurile roşii cât şi cele albe pot fi înlocuite cu un vin rosé sec. Merită recomandate următoarele soiuri: Bordeaux roşu (de exemplu Margaux St. Estephe), burgund (Pommard, Chambertin), maghiare (Egri Bikaver), bulgăreşti (Gamza). Este general acceptat faptul că vinurile dulci se servesc împreună cu desertul. Vinurile albe demi-dulci şi dulci se potrivesc de asemenea cu unele soiuri de peşte şi cu ficăţeii de gâscă. Vinurile roşii dulci se servesc de asemenea cu brânză condimentată.

12

Vinurile spumante sunt singurele care pot fi servite cu orice fel de mâncăruri. În funcţie de ocazie pot fi servite şi singure. Adesea sunt servite şi ca aperitiv. 7 porunci ale iubitorilor vinului … • Aperitivurile servite la începutul recepţiei nu se mai prezintă o a doua oară invitaţilor. • Vinurile albe se servesc întotdeauna înaintea celor roşii, cele uşoare înaintea celor grele, cele tinere înaintea celor vechi, cele seci înaintea celor dulci iar cele slabe (mai proaste) înaintea celor bune. • Dacă servim un singur fel de vin, îl adaptăm la felul principal, în aşa fel încât gustul vinului să nu acopere gustul mâncării. • Vinul nu se serveşte cu mâncăruri drese cu oţet, nici cu supe, ouă, spanac, salate sau îngheţată. • La o masă obişnuită se serveşte un singur soi de vin, la o ocazie deosebită – două sau mai multe soiuri. La trecerea de la un soi de vin la altul se bea apă plată, pentru a neutraliza gustul primei băuturi consumate. • Servirea simultană de vin şi votcă este considerată o lipsă de eleganţă. Cantitatea mare de alcool din votcă nivelează – din păcate – subtilele efecte ale gustului unui vin corect ales în funcţie de mâncare. La rigoare, se permite servirea de votcă după terminarea mesei, aşa cum se beau şi coniacurile. Consumarea simultană a berii şi a vinului este inacceptabilă. • Cafeaua se serveşte cu lichior sau coniac, niciodată cu vin. Bem tot mai mult vin, dar ştim cum să îl servim? Proverbul "in vino veritas" nu şi-a pierdut din actualitate, deoarece ne spune adevărul despre manierele persoanei care serveşte vinul. Pentru a evita greşelile, este bine să cunoaştem bazele artei prezentării vinului. După unii, recipientele din care bem licorile nobile au o enormă însemnătate. Vinul băut dintr-un simplu pahar are alt gust decât cel sorbit dintr-o cupă de cristal. La fiecare soi de vin se recomandă alt tip de pahare, pentru a păstra gustul şi aroma băuturii şi a o prezenta în toată splendoarea ei. Adesea, vinuri excelente îşi pierd calitatea prin folosirea unor pahare neadecvate. 13

La prima vedere, destuparea unei sticle de vin pare o activitate prozaică, un simplu gest care nu prezintă dificultăţi. Totuşi, realitatea este alta ... Dopul se extrage cu ajutorul tirbuşonului. El trebuie scos încet şi delicat, astfel încât să nu scoată nici un sunet. Trebuie evitată perforarea dopului deoarece în acest caz, în vin ar putea cădea firimituri de plută, stricându-i gustul şi aspectul. Modul în care se toarnă vinul denotă cultura şi savoir-vivre-ul gazdei. După ce am trecut de proba destupării sticlei, putem să ne apucăm liniştiţi de umplerea paharelor. Eticheta consumării vinului cere ca gazda să guste băutura înainte de a o servi oaspeţilor săi. În timpul turnării vinului matur, paharul se ţine de picior, uşor înclinat, turnând băutura încet, prelinsă pe peretele paharului. La servirea vinului tânăr paharul nu trebuie ţinut obligatoriu în mână, vinul trebuie totuşi turnat cu grijă, pentru a nu se învolbura. Paharele nu se umplu până la margine deoarece aceasta nu ar permite vinului să se desfăşoare în întregime. La alegerea ordinii în care se servesc vinurile serveşte o regulă simplă: întotdeauna se începe cu vinurile albe, apoi se trece la cele roşii - niciodată invers! Paharele se aleg în funcţie de gust şi de preferinţele noastre personale. Dacă însă nu avem suficientă experienţă în domeniu, iată câteva reguli general acceptate: • Vinurile seci albe şi rosé: Se servesc în pahare cu picior înalt şi pereţi subţiri. O astfel de formă face posibilă ţinerea paharului fără încălzirea vinului. Formele paharelor diferă, cele mai uzuale au o siluetă suplă, evazată în partea superioară, asemănătoare unei lalele. • Vinul roşu sec: Se serveşte în pahare ceva mai joase şi pântecoase. Această formă este importantă deoarece ne permite o mai bună delectare cu aroma vinului. Paharele mai mici se umplu până la două treimi din înălţime, cele mai mari - pe jumătate. • Șampania şi vinurile spumante: Se prezintă în mod optim fie în paharele înalte fie în cele complet plate. A nu se uita: paharele nu se umplu "cu vârf" iar băutura se serveşte răcită. • Vinul dulce: 14

Se serveşte de regulă în pahare mici, cu picior scurt şi este un excelent complement al deserturilor. Forma paharului poate fi aleasă în funcţie de gust, în afară de cazul în care servim porto sau sherry – acestea se servesc în pahare suple, alungite. Curiozităț i Foarte des, pe etichetele vinurilor de marcă se află numele soiului de struguri din care provine vinul respectiv. Există 10 soiuri de struguri de cea mai înaltă nobleţe. Printre vinurile albe obţinute din astfel de soiuri se numără Riesling, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Gewurztraminer şi Muscat. Soiurile nobile de struguri dau următoarele vinuri roşii: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Cabernet Franc, Syrah. Evident, din fiecare soi se pot produce multe vinuri, toate aceste vinuri vor avea însă ca punct comun aroma, buchetul şi tăria. Motto: "O masă fără vin este ca o zi fără soare!" Cea mai mare sticlă de vin din lume Cea mai mare sticlă de vin din lume are 180cm înălţime şi cântăreşte 585 kg. Ea conţine vinurile a cinci producători australieni care au reunit cei mai buni struguri din soiul Shiraz. Produsul astfel obţinut a primit sofisticatul titlu de "cele cinci virtuţi" Sticla a fost astupată cu un dop din rădăcină de plută, în valoare de 3500 de dolari. Pentru a fi umplută uriaşa butelie este nevoie de 387 de sticle de vin obişnuite. 1.3 Evoluţia dezvoltării turismului viti-vinicol în Republica Moldova Dezvoltarea multiseculară a acestui teritoriu este indisolubil legată de practicarea şi evoluţia vinificaţiei, proces care, sub aspect cronologic, a cunoscut mai multe etape, după cum urmează: perioada antică, epoca medievală şi perioada de după anexare a teritoriului dintre Prut şi Nistru la Rusia. În ceea ce priveşte turismul viti-vinicol, acesta cunoaşte dezvoltarea sa propriu-zisă după recăpătarea independenţei a acestui teritoriu, când Republica Moldova începe să-ţi orienteze activitatea spre participare la diferite proiecte internaţionale. 15

Prima tentativă a Republicii Moldova de a participa în calitate de partener cu ţările Europei de Vest la dezvoltarea turismului viti-vinicol a fost în ianuarie 1996. Prin această colaborarea se încearcă posibilitatea de includere a Moldovei în programul ECOS-OUVERTURE

prin proiectul Ruraltur, care are ca scop

“Integrarea Moldovei în reţeaua turismului cultural în mediul rural al regiunilor viticole din Europa”.

ECOS-OUVERTURE este programul de cooperare

interregională externă a Comisiei Europene. El favorizează cooperarea reciproc avantajoasă dintre regiunile şi oraşele Uniunii Europene şi omoloagele lor din Europa Centrală, CSI şi ţările bazinului mediteranean. Printre obiectivele programului se numără:  întărirea coeziunii economice şi sociale, încurajând participarea la cooperarea est-vest şi nord-sud a regiunilor şi oraşelor ce provin din zonele cele mai puţin favorizate ale Uniunii Europene;  susţinerea în procesul tranziţiei economice şi politice, a regiunilor şi oraşelor din Europa Centrală şi de Est, a CSI şi a ţărilor mediteraniene;  contribuirea la dezvoltarea regională şi la modernizarea colectivităţilor teritoriale din ansamblu zonelor ce participă la Uniunea Europeană, în Europa Centrală, în CSI şi în ţările mediteraneene. Pentru Republica Moldova proiectul avea ca scop două obiective de bază: 1) Stabilirea unei coordonări efective între 7 raioane viticole situate în centrul republicii (în jurul Chişinăului), Ialoveni, Criuleni, Străşeni, Hînceşti, Călăraşi, Nisporeni, Orhei în scopul de a valorifica “Ruta vinului”, care ar atrage după sine dezvoltarea turismului viticol de calitate. 2) Pregătirea unui vast program de dezvoltare a turismului cultural în regiunile viticole ale Moldovei, destinat pentru a servi drept bază unei cereri de finanţare comună globală. Spre regret, acest proiect nu s-a soldat cu succes în lipsa finanţări din partea Comisiei Europene.

16

Acest insucces se datorează şi faptului că la acea etapă, Moldova prin regimul de vize întreţinut cu ţările Europei de Vest stopa libera deplasare a turiştilor în ţara noastră, favorizând turiştii străini să solicite altă destinaţie turistică. Din anul 2002 la iniţiativa Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei Publice, Departamentului Agroindustrial “Moldova-Vin”, Agenţiei Naţionale de Turism, Centrului Expoziţional Internaţional „Moldexpo”, în luna octombrie se organizează anual „Festivalul Vinului”, care are ca scop:  stabilirea legăturii între sectorul turistic şi sectorul viti-vinicol;

 promovarea pe plan internaţional a imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică viti-vinicolă;  găsirea noilor parteneri şi a noilor pieţe de desfacere pentru producţia vinicolă a Moldovei;  atragerea turiştilor străini;

„Sărbătoarea vinului 2002” Între 13 şi 14 octobrie 2002, din iniţiativa şi sub patronatul Prşedintelui RM, a avut loc prima din istoria Republicii Moldova Sărbătoarea Naţională a Vinului. Au participat 80 de întreprinderi vinicole şi de alimentaţie publică, în fruntea alaiului se afla coloana celui mai vechi combinat de vinificaţie din republică, „Cricova”SA. Pe lîngă localnici, la sărbătoare au mai participat turişti străini, sosiţi din 67 de ţări ale lumii dintre care : Austria, Bulgaria, Belgia, Olanda, Germania, România, Franţa, Italia, SUA, Turcia, Cehia şi altele. Programul festival a inclus desfăşurarea mai multor concursuri, care s-au soldat cu următoarele rezultate: Marele Premiu Prezidenţial (110 mii lei), pentru merite deosebite în dezvoltarea ramurii vinicole în Republica Moldova şi aportul substanţial la consolidarea economiei, a fost acordat Combinatului de producere a vinurilor „Cricova” SA. Concursului vinului tînăr „Viţa de Aur-2002”, la el au participat

17

111 mostre de vin ce cuprind produse la 20 de întreprinderi moldoveneşti de ramură. De diplomele pentru cel mai bun „tulburel” s-au învrednicit 17 produse. Principala distincţie a concursului – GRAND PRIX „Dionis” – a fost înmânată companiei „Cricova Acorex” SA pentru vinul Pinot Gris. Concursul vinului de casă „Polobocul de Aur”- au fost înscrise în concurs 130 de mostre, 95 dintre care comisia le-a admis spre degustare. Învingător al concursului a fost declarat fermierul din Orhei Anatol Gherman cu vinul „Aligote”. Concursul „Cea mai bună prezentare” – „Aroma” SA. Concursul „Cea mai bună prezentare al alaiului vinificatorilor”-com. Sălcuţa SRL Concursul „Cel mai original stand” – „Vismos” SA. Concursul „Cea mai bună reprezentare artistică” – „Lion Gris” ÎM.

„Sărbătoarea vinului 2003” Programul Festivalului prevedea o succesiune de manifestări spectaculoase, care au avut loc atât în capitală cît şi pe întreg teritoriul republicii. „Sărbătoarea Vinului 2003” a fost o festivitate, la care au participat în calitate de oaspeţi: Locuitori ai Chişinăului şi ai republicii; Reprezentanţi ai corpului diplomatic şi ai misiunilor deschise la Chişinău de către organismele internaţionale; Vânzători en-gros de produse vinicole; Turişti din diferite ţări, care au sosit la festival conform unor tururi speciale în cadrul programului „Calea Vinului” Pe teritoriul C.I.E. „Moldexpo” şi-a început lucrările Iarmarocul, la care au partcipat: Producători şi comercianţi de produse vinicole; Întreprinderi ale alimentaţiei publice (baruri, restaurante, cafenele); Agenţii de turism şi publicitate; Meşteri populari, pictori, sculptori, meşteşugari; Colective de creaţie artistică, artişti profesionişti, formaţiuni etnofolclorice. 18

În cadrul sărbătorii a fost programată desfăşurarea următoarelor concursuri: Concursul vinului tânăr „Viţa de Aur”; Concursul vinului de casă „Polobocul de Aur 2003”; Concursul „Cea mai bună prezentare” ; Concursul „Cea mai bună prezentare la Parada vinificatorilor”; Concursul „Cel mai bun suvenir cu simbolica Sărbătorii”;

„Sărbătoarea Vinului 2004” În anul 2004 la festivalul vinului şi-au anunţat participarea 50 de agenţi economici din ramura viti-vinicolă, şi aproximativ 200 de participanţi din reţeaua alimentaţiei publice. Pentru a promova această sărbătoare peste hotarele ţării, Ministerul Afacerilor externe a hotărât să simplifice procedura de eliberare a vizelor de intrare în ţară pe perioada de 7 zile după desfăşurarea festivalului. Cetăţenii străini au putut beneficia de eliberarea vizelor gratis. Pe lîngă aceasta au fost acreditaţi peste 70 de jurnalişti din mai multe ţări, inclusiv Marea Britanie, Olanda, Federaţia Rusă, Polonia, Scoţia, România etc. Conform Departamentului de Statistică şi Sociologie, în primele opt luni a anului 2004, volumul producţiei de vin din R. Moldova a atins cifra de 13,9 mln decalitri, ceea ce constituie o creştere cu 22% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2003. Cea mai mare parte a acestor produse este exportată (cca 90%). Acest fapt este legat de refacerea industriei de fabricare a vinului, de îmbunătăţirea bazei tehnicomateriale a întreprinderilor din domeniu, de restabilirea terenurilor ocupate de viţă de vie, de creşterea roadei de struguri din ultimii ani. În primele opt luni ale anului 2004, exportul R. Moldova a constituit 613,2 mln dolari SUA, cu 30,5% mai mult ca în aceeaşi perioada a anului trecut. Cel mai mult a crescut exportul în ţările Uniunii Europene (de 1,6ori) – 191 mln dolari SUA, iar principalul partener comercial al Republicii Moldova rămâne în continuare Rusia, căreie îi revin 35,5% din întregul export. Locul doi îl ocupă Italia cu 14,3%, locul trei – România cu 10%. Momentul de vîrf al Sărbătorii a fost decernarea „Marelui Premiu” la ceremonia nde inaugurare, la care a participat conducerea de vîrf a ţării. Laureatul 19

din anul 2004 a devenit ÎM „Lion-Gri” SRL pentru merite deosebite în fabricarea vinurilor de calitate superioară şi promovarea imaginii vinurilor moldoveneşti pe piaţa externă. ÎM „Vinăria Purcari” SRL a anunţat prin participare despre renaşterea întreprinderii, cîndva una dintre cele mai faimoase din Moldova. Majoritatea Vinificatorilor prezenţi s-au asociat ideii, că participarea la „Sărbătoarea Vinului” constituie o chestiune de prestigiu, de menţinere şi consolidare a imaginii întreprinderii, dar mai întâi, a ţării în ansamblu. Una dintre metodele cele mai eficiente de promovare a produselor este, degustarea, dar şi vînzarea acestora. Vinificatorilor li s-a oferit posibilitatea să comercializeze produsele la stand, rezultatele fiind vizibile. Astfel la standurile combinatelor „Aroma” SA, CV „Cricova” SA, „Vismos” SA, „Dionysos Mereni ” au fost vândute toate produsele expuse, volumul vânzărilor într-o zi a sărbătorii echivalând cu aproximativ 2 săptămâni de activitate în cadrul magazinelor specializate. Sărbătoarea anului 2004 a fost vizitată de cca 65000 persoane din republică şi de peste hotare, numărul turiştilor străini fiind 15 la suta şi reprezentând 72 de state. Special pentru a reflecta manifestarea au sosit reprezentanţii mijloacelor mass-media din Germania, Marea Britanie, Israel, Olanda, Rusia etc. Un grup de jurnalişti de la cele mai prestigioase ediţii periodice, posturi de radio şi TV din Polonia au venit la Chişinău pentru a oglindi manifestarea naţională, precum şi itinerarele inedite ale republicii.

„Sărbătoarea Vinului 2005” Pe parcursul a două zile în Moldova în Piaţa Marii Adunări Naţionale au avut loc festivităţi dedicate „Zilei Naţionale a Vinului 2005”, scopul căruia era de a ridica imaginea Moldovei ca ţară cu tradiţii seculare în viticultură şi vinificaţie, iar în prezent şi un mare exportator de produse vinicole.

20

În anul 2005, un număr şi mai mare al companiilor vinicole au participat în cadrul manifestărilor, mai multă poamă si vin, mai mulţi meşteşugari populari şi mai multe puncte de vânzare. Premiul de onoare al Preşedintelui a fost decernat companiei „Dionysos Mereni” pentru merite deosebite în domeniul producerii vinului de calitate superioară şi cele mai bune rezultate a anului 2005. În preajma festivalului, Departamentul Agroindustrial

„Moldova-Vin” a

organizat, pentru prima dată, concursul „Elita Vinurilor Roşii”. Comisia de degustare a concursului, formată din 7 specialişti, a degustat 89 de exemplare, prezentate de cele 35 de întreprinderi participante. La defilarea festivă a vinificatirilor pe strade principală a capitalei, ce a deschis „Ziua Naţională a Vinului 2005”, au luat parte 31 de companii. La concursul „Cea mai bună prezentare în timpul defilării coloanei”: I-ul loc „Vinăria Purcari” SRL; al II-lea loc Colegiul Naţional al Viei şi Vinului al III-lea loc „Lion-Gri” SRL. Pe Piaţa Marii Adunări Naţionale, 46 de întreprinderi vinicole şi-au instalat standuri colorate, pavilioane şi corturi în stilul high-tech şi tradiţional moldovenesc, sub acoperişurile de trestie şi cuiburi de cocostârci, cu pereţi de piatră şi poloboace de lemn, înfrumuseţate de viţă de vie, struguri coapte şi sute de sticle de vin.

„Sărbătoarea Vinului 2006” Raionul Şoldăneşti La Şoldăneşti, în comparaţie cu anii precedenţi, numărul doritorilor de a veni în faţa oamenilor pentru a demonstra capacitatea de bun gospodar s-a majorat considerabil. Analizînd participările, juriul a concis că cei mai ingenioşi s-au dovedit a fi reprezentanţii primăriei Rogojeni. Bucătarii din Sipca i-au cucerit pe toţi cu mamaliga şi peştele pregătit şi s-au învrednicit de premiul doi. A fost solicitat rodul muncii fraţilor Valentin şi Ion Colin din Pohoarna, care ani de rînd uimesc lumea cu diferite obiecte confecţionate 21

din lemn. S-a bucurat de succes şi Vasile Lachi din Sestaci şi Valeriu Bădărău din Sipca, care şi-au comercializat mulţimea de hulubi din cele mai rare specii. Cel mai bun vin roşu, colecţia 2006, a fost recunoscut cel a lui Oleg Babcineţchi din Şoldăneşti, cel mai bun vin alb (2006) – al lui Nicolae Ţurcan, Şoldăneşti. Cel mai bun vin roşu (2005) – al lui Grigore Cuculescu din comuna Dobruşa, cel mai bun vin alb (2005) cel adus de filiala „Moldtelecom” (director Constantin Cernega). Toţi cei menţionaţi au primit premii, conform aportului depus şi locului ocupat.

„Sărbătoarea Vinului 2007” În perioada 13-14 octombrie în Piaţa Marii Adunări Naţionale s-a desfăşurat a 6 ediţie a „Zilei Naţionale a Vinului 2007” Pesta 50 de agenţi economici autohtoni şi-ai expus producţia, în cadrul celei de-a

VI-a

ediţie

a

sărbătorii

din

13-14

octombrie

2007.

Marele Premiu în domeniul viti-vinicol pentru anul 2007 a fost înmânat Combinatului de vinuri de calitate „Mileştii Mici”. Decizia privind acordarea acestei distincţii combinatului a fost adoptată de către comisia Agenţiei Agroindustriale „Moldova-Vin”. Precum se arată, combinatul „Mileştii Mici” promovează activ imaginea Moldovei pe arena mondială, exportînd peste hotare vinuri de calitate superioară, care au fost apreciate în cadrul diferitor concursuri naţionale şi internaţionale. Numai în anul curent, vinurile combinatului au cîştigat 9 medalii. Producţia întreprinderii a obţinut premiul „Mercuriul de Aur” în cadrul concursului „Marca comercială 2006”. La „Ziua Naţională a Vinului 2007” au sosit delegaţii oficiale din Federaţia Rusă, România, Ucraina, Belarus, Cehia, China, Israel ş.a. precum şi turişti din peste 70 de ţări. Numărul acestora cu fiecare an este în creştere. Sărbătoarea a avut ca scop promovarea imaginii ţării, a producţiei vinicole autohtone şi dezvoltarea turismului. „Moldova-Vin” a desemnat cei mai buni exportatori ai anului 2007 trei companii: ÎM „Vinăria Bostovan” SRL, SA „Kazayac Vin” şi SRL „Alianţa Vin” – au fost distinse cu medalii de aur, de argint şi respectiv de bronz, pentru performanţe în promovarea şi exportul producţiei vinicole moldoveneşti. 22

La categoria „Cel mai bun producător de vinuri al anului 2007”, cu medalie de aur a fost decernat CV „Cricova” SA, medalia de argint ÎM „Acorex Wine Holding” SA, şi medalia de bronz – FCP „Asconi” SRL. Tradiţional de ziua vinului, Camera de Comerţ şi Industrie totalizează rezultatele concursului pentru cel mai bun vin de casă al anului. La prima etapă a concursului au partcipat 675 de vinificatori din diferite regiuni ale ţării. La etepa finală au fost selectaţi 67 de participanţi cu 74 probe de vin. Opt dintre aceştia au devenit cîştigători ai „Polobocului de Aur” Obiectivele de bază ale sărbătorii „Ziua Naţională a Vinului”:  a reîncetăţăni sărbătorii vinului într-o ţară, în care acest produs este un obiect de mîndrie naţională, iar istoria poporului se îmbina organic cu tradiţiile vinificaţiei;  a pune baza tradiţiei de organizare anuală a sărbătorii vinului, care să ridice prestigiul producţiei vinicole naţionale şi să stimuleze interesul populaţiei faţă de băuturile de înaltă calitate, contribuind astfel la formarea unei culturi avansate a consumului de vin;  atrage în Moldova turişti din străinătate.

Celebrele vinuri basarabene, scoase din oraşul subteran al pivniţelor kilometrice de la Cricova, din hurbele de la Mileştii Mici sau aduse din staţiunile oenoterapeutice de la Camenca, Vorniceni sau Cahul au ajuns azi în Piaţa Marii Adunări Naţionale, au dat posibilitate tuturur moldovenilor şi celor din străinătate să le guste cu curiozitate şi satisfacţie. Graţie organizării acestui festival care a creat premise pentru dezvoltarea turismului viti-vinicol şi la iniţiativa Departamentului Dezvoltarea Turismului, Guvernul Republicii Moldova pe data de 24 mai 2004 primeşte hotărârea Nr.554 cu privire la aprobarea Programului Naţional în domeniul turismului „Drumul vinului în Moldova”. Dirijarea şi monitorizarea programului este încredinţată unui comitet de coordonare, care include diverse ministere, inclusiv Departamentul Dezvoltarea

23

Turismului, actualmente Ministerul Culturii şi Turismului. Programul „Drumul vinului în Moldova” include 7 trasee turistice. Pentru o mai bună colaborarea între sectorul vinicol şi sectorul turistic la data de 13 septembrie 2005, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din Moldova a înaintat un demers în adresa Agenţiei Agroindustriale „Moldova-Vin”, în care solicită: a) negocierea preţurilor de acces în crame pentru perioada festivalului vinului; b) accesul liber al turiştilor în perioada demarării festivalului vinului; c) obţinerea permisiunii din partea Serviciului Vamal privind scoaterea din ţară a producţiei viti-vinicole procurată ca suvenire,

care nu este destinată

activităţii comerciale sau de producţie, în cantităţi mai mari de 2 litri, fără achitarea dreptului de export. În

rezultatul

acestui

demers

şi

negocierilor

purtate

cu

Agenţia

Agroindustrială „Moldova-Vin” s-au obţinut următoarele: În traseul turistic „Drumul Vinului” pe lângă tradiţionale crame de la Cricova, Mileştii-Mici şi Cojuşna, au fost incluse întreprinderile S.A. „Aroma”, S.A. „Vinuri Ialoveni”, SRL „Acorex Wine Holding”, Î.M. „Lion gri”. Au fost stabilite zilele şi orele de acces pentru grupuri de turişti organizate de agenţiile de turism. S-au stabilit mai multe categorii de preţuri la serviciile prestate în dependenţă de doleanţele turiştilor. În vederea excluderii punerii obstacolelor neîntemeiate la exportul producţiei viti-vinicole, procurată ca suvenire şi care nu este destinată activităţii comerciale sau de producţie, şefilor birourilor vamale le-au fost dată o dispoziţie specială a Serviciului Vamal, prin care se accentua imposibilitatea aplicării taxelor la aceste produse.

24

CAPITOLUL II TURISMUL VITI-VINICOL:ANALIZA 2.1. TENDINŢE MODERNE ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI VITI-VINICOL LA NIVEL EUROPEAN. În prezent, industria vinicolă mondială încadrează două categorii de ţări producătoare de vin: noi producători şi producători tradiţionali. Cei mai tari din producătorii tradiţionali sunt: Franţa, Italia şi Spania. Moldova nu se compară cu aceşti producători, însă conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, ea se consideră unul din producătorii tradiţionali care se situează printre primii zece cei mai mari exportatori de vinuri din lume şi pe locul 12 - după volumul de producţie. Aceasta permite totuşi ţării noastre să se plaseze pe plan internaţional ca ţară vinificatore de importanţă sporită. Pentru a face o comparaţie între cei mai mari vinificatori ai lumii în continuare vom da o succintă caracteristică a dezvotrăii turismului viti-vinicol pentru fiecare ţară vinificatoare. FRANŢA Încă din cele mai vechi timpuri Franţa este cunoscută drept ţară vinificatoare, şi a devenit celebră în întreaga lume pentru vinurile sale. Ele constituie o componentă esenţială în atractivitatea ţării prin diversitatea, calitatea ţi savoarea lor. Ele pot fi degustate în toate circumstanţele, simbolizând arta de a trăi în mod francez. Vinul şi gastronomia constituie o motivaţie forte pentru a vizita o destinaţie. În Franţa, fiecare al treilea vizitator încearcă spontan vinul şi gastronomia printre motivaţiile alese pentru sejur. Turiştii francezi şi străini se reunesc în acelaşi mod ca amatori de vin: dacă francezii sunt in majoritate la vizitarea vinăriilor, cu totalul de 43%, germanii sunt următorii cu 39% de vizite, după care urmează belgii cu 27% şi britanicii cu 21%. Cercetările în domeniu diferenţiază trei profiluri de clientelă:  Pasionaţi, pentru care vinăriile sunt principalul criteriu de alegere a destinaţiei de vacanţă;

25

 Amatori, care nu ar ezita de a se opri în traseul său pentru a vizita o vinărie, sau a cumpăra de la productor;  Cei care descoperind cultura, găsesc – în sens larg – via şi vinul,

gastronomia, patrimoniul, diversitatea peisajelor. Vizita vinăriilor este forma de turism cea mai caracteristică pentru întreprinderile viti-vinicole. Pe lângă vizita domeniului, se propune degustarea şi vânzarea produselor vinicole. Mai mult de 5000 de vinării, domenii şi castele cu proprietăţi viticole sunt deschise publicului, potrivit unui recensământ realizat în 8 regiuni viti-vinicole. Itinerarele viti-vinicole: profesionaliştii din domeniul turismului şi cei din domeniul vinificaţiei s-au reunit pentru a primi mai bine clienţii săi. Eu au elaborat hărţi de calitate care prezintă toţi profesionaliştii primitori de public. Integrarea în reţea a vinăriilor şi domeniilor viti-vinicole permite descoperirea lor liberă sau organizată. Itinerarele viti-vinicole au diferite forme ce se adresează tuturor tipurilor de consumatori. Cea mai clasică şi cea mai veche forma este parcurgerea unei rute a vinului cu maşina. Mai există şi altele: primblări parcurse pe jos, dacă distanţa permite; primblări ecvestre, ciclism sau cu trenul turistic special destinat. Această descoperire a turismului s-a făcut simţită şi sub alte forme, propunând „Case de vin” pentru a prezenta mai bine producţia locală. Şcolile şi instituţiile vinicole oferă formule de descoperire a vinurilor cel mai des întâlnite în locurile de prestigiu, situate pe domenii. În sfârşit, muzeele, sărbătorile şi festivalurile mărturisesc cultura vinului care în Franţa este o artă de a trăi. Vinul este un univers, atât cât el este destinat să pună în evidenţă istoria, patrimoniul şi peisajele Franţei, care oferă o mie şi una de plăceri a descoperi. Toate activităţile sunt propuse, în circuit sau individual, în oferte comerciale de sejur propuse de specialiştii din domeniul turismului şi vinificaţiei, pe care Franţa le reuneşte pentru a le face mai bine cunoscute.

26

ITALIA La o primă vedere, lumea vinurilor italiene te copleşeşte prin complexitate: mii de producători, mii de soiuri de struguri, mii de denumiri. Ca să o înţelegi, trebuie să abandonezi perspectiva de ansamblu şi să te pierzi în amănunte. Acumulezi informaţia pahar cu pahar. Institutul Italian de Comerţ Exterior (ICE), în colaborare cu Regiunea Abruzzo şi Agenţia Regională pentru Servicii de Dezvoltare a Sectorului Agricol din Abruzzo (ARSSA), a organizat un tur educaţional în această regiune din centrul Italiei. Regiunea Abruzzo, aflată pe coasta de est a Italiei, se întinde pe o suprafaţă de 11.000 de km2, împărţiţi radical între mare şi munte: în aproximativ o jumătate de oră se poate ajunge de pe coastă, care are o lungime de 150 de km, în regiunea muntoasă, aflată înspre interiorul peninsulei. Această trecere rapidă între mare şi munte, care presupune diferenţe sensibile de climat şi sol, face ca produsele zonei sa fie extrem de diverse. Necesitatea orientării către noi pieţe de desfacere i-a făcut pe producătorii locali să se asocieze în organisme care să îi ajute să-şi facă cunoscută identitatea regiunii. Unul dintre aceste organisme este Enoteca Regionala din Abruzzo. 150 de producători - 500 de vinuri – Această enotecă s-a constituit prin asocierea a peste 150 de producători de vin din regiune, cu scopul de a promova vinurile zonei. Localizată în micul orăşel Ortona, la aproape 30 de kilometri de principalul centru urban al provinciei - Pescara, enoteca organizează periodic tururi pentru ziarişti sau pentru pasionaţi, degustări sau alte evenimente de promovare. În acest moment, în enotecă sunt prezentate peste 500 de etichete de vin. Tuturor producătorilor din Abruzzo li se oferă şanse egale pentru a îşi expune vinurile, însă pentru ca un vin să fie admis, el trebuie să satisfacă criterii stricte de calitate. Un comitet special are misiunea de a decide daca un vin îndeplineşte aceste condiţii. Enoteca este găzduită de Palatul Corvo (secolul al XVII-lea), iar vinurile sunt etalate într-o expoziţie permanentă în încăperile de la parterul clădirii. Oricine 27

este interesat, poate participa la o degustare în atmosfera degajată a wine-bar-ului, sub îndrumarea unui sommelier. Cramele viti-vinicole italiene sunt deschise oricând publicului şi dispun de condiţii de primire a turiştilor. Programele excursiilor sunt diverse şi pot fi organizate de agenţii de turism sau turiştii vin de sine stătător la crame pentru a savura vinurile din Abruzzo. Cele mai cunoscute şi răspândite soiuri de struguri din această provincie din centrul Italiei sunt Montepulciano şi Trebbiano d'Abruzzo. (Însă numele Montepulciano d'Abruzzo nu are nici o legătura cu Nobile di Montepulciano, vin produs în regiunea Toscana şi care a împrumutat numele de la cel al oraşului în care se îmbuteliază.) Strugurii Montepulciano sunt printre cei mai apreciaţi struguri roşii din peninsula, din aceştia obţinându-se DOC-ul Montepulciano d'Abruzzo, dar şi versiunea rose, Cerasuolo. Alte doua vinuri de referinţă sunt proaspătul vin alb Trebbiano d'Abruzzo şi DOC-ul Controguerra, alb sau roşu. Aceste vinuri pot fi produse numai în cinci orăşele din Abruzzo, în zona din nordul localităţii Teramo, din centrul provinciei. Rămânând în zona Teramo, nu se poate trece cu vederea " perla coroanei " - Montepulciano d'Abruzzo Colline Teramane DOCG. Aceste zone trebuie să aplice o serie de norme mai stricte chiar decât cele folosite în mod normal pentru vinurile DOC. Vinurile pot fi produse numai în zone clar delimitate, iar recolta nu poate depăşi 9.500 kg/ha. Apoi, vinurile trebuie să se " odihnească " în butoaie de stejar pentru cel puţin doi ani sau chiar trei, pentru vinurile care trec în categoria " Riserva ". Pe lângă posibilitatea de a vizita această regiune sau a degusta vinurile de excepţie fabricate aici, turistul are şi ocazia de a vedea tehnologiile tradiţionale de preparare a vinului sau chiar de a participa la procesul de producţie. La fel excursiile la cramele viti-vinicole pot fi combinate cu vizitarea diferitor orăşele sau monumente istorice, arhitecturale şi culturale, după solicitarea şi interesele consumatorului. SPANIA Dezvoltarea viticulturii în Spania a generat respectiv şi dezvoltarea turismului viti-vinivcol al acestei ţări cu diversificarea nivelului de prestare a 28

serviciilor turistice în cadrul întreprinderilor viti-vinicole, fapt ce plasează Spania ca unul dintre cei mai mari vinificatori ai lumii. Cele mai dezvoltate regiuni în domeniul viti-vonicol sunt La Rioja, Ribera del Duero, Toledo, La Mancha, Penedes, Priorato, Toro, Galicia, Jerez şi Andalucia. Pe lângă produsele viti vinicole ruta vinului include mai multe componente şi anume bucătăria tradiţionala, cultura şi istoria, arta şi populaţia băştinaşă. Aşadar sunt organizate tururi viti - vinicole în grup cu ghid sau independente, excursii de o singură zi în regiunile viti - vinicole, care includ şi activităţi gastronomice, vacanţe active unde degustarea vinului poate fi combinată cu plimbările ecvestre, golf, curse de degustare şi multe altele. Se lucrează cu grupuri private, familii şi prieteni, cupluri, grupurile pot fi de diferite mărimi. Fiecare grup este specific de aceea se lucrează intensiv pentru a obţine cea mai bună experienţă posibilă. Turul viti - vinicol gurmand. Cercetând toate aspectele vinului spaniol, a tipurilor de struguri utilizaţi şi cum sunt crescuţi, secretele degustării, savurând bucătăria tradiţională, admirând arta, istoria şi cultura. Turiştii pot participa la tur în grup sau se organizează un tur privat individual. Excursia de o singură zi. Daca turistul nu dispune de mult timp şi doreşte să experimenteze plăcerea vinului spaniol, se sugerează de asemenea o scurtă excursie în unul din oraşele Spaniei. Activităţi gastronomice. Vinul este eternul însoţitor al mesei, deci pentru iubitorii de vin şi gurmanzi se oferă activităţi culinare populare. Tapas şi vinul. Tapas este o specialitate culinară spaniola. Tapasul poate fi diferit şi cu el se serveşte respectiv diferite tipuri de vin. Se serveşte tapasul doar în anumite regiuni ale Spaniei. Vacanţe viti - vinicole active. Cu multa hrană şi vin este de asemenea minunat sa includă şi câteva activităţi, cum ar fi: golf, ciclism, plimbări pe jos sau primblări ecvestre. Degustarea vinului. Daca turistul doar doreşte degustarea vinului aceasta poate fi organizată sub cele mai diverse forme. 29

Tururi private. Pot fi organizate tururi private în aceste regiuni atât pentru grupuri mari cât şi pentru două persoane. Tururi corporative. Mese şi degustaţii sunt organizate pentru evenimente corporative. Tururi viti - vinicole exclusive. Se organizează pentru grupuri mici, sunt asigurate cu ghid local, hotel, vinării selecte, minunate plantaţii viticole, vinuri spaniole excepţionale şi bucătărie tradiţională. Turiştii pot alege fie tururile organizate, fie tururile individuale care să corespundă cerinţelor şi preferinţelor acestora. Dacă turistul nu dispune de mult timp, el poate încerca turul de o singură zi, iar dacă are nevoie de activităţi alege vacanţa viti – vinicolă activă. În Spania există diferite categorii de vinării, recunoscute de mult timp, tradiţionale, moderne şi ecologice, pentru a reda cunoştinţe bune despre vinul din regiune. Orice vizita la o vinărie poate include atât degustarea cât şi servirea mesei. Aceste tururi sunt organizate în aşa fel încât să redea o idee adecvată fiecărei regiuni în parte. De obicei se vizitează două vinării pe zi, combinând degustarea vinului cu tururi la situri istorice sau de interes artistic, mănăstiri, castele, biserici sau orăşele antice şi medievale. Durata fiecărui tur este flexibilă, exista tururi de la 2 zile până la o săptămână. Alimentaţia reprezintă o parte importantă din călătorie, cu specialităţi tipice spaniole sau cu bucătăria modernă spaniolă. Dacă timpul este bun, ceea ce în majoritatea cazurilor este specific Spaniei, atunci şi un picnic la natură va fi perfect. În ceea ce priveşte cazarea, toate spaţiile sunt unice în felul lor şi au fiecare un şarm special. Ele sunt construite în diferite stiluri cum ar fi, palate specifice sec. XVIII, mănăstiri caracteristice sec. XIV, sau hotele la vinării. Deci spaţiile de cazare sunt diverse şi se pot acomoda diferitor cerinţe ale consumatorilor, de la hotele luxoase de 5 stele până la pensiuni tipice rurale. Tururile individuale se pot organiza dacă turistul doreşte ca ruta vinului să fie o parte din vacanţa sa în Spania. Se sugerează şi se planifică itinerarul, se fac 30

toate rezervările necesare la vinării, hotel, restaurant. Turistului i se va pune la dispoziţie maşina cu care acesta va călători unde doreşte. Asemenea călătorii se organizează în deosebi pentru vorbitorii de limbă spaniolă care nu necesită ghid. O gamă atât de variate de servicii oferite spre consum poate satisface nevoile şi dorinţele oricărui consumator. Diversele tipuri de excursii se adaptează nemijlocit la cerinţele potenţialilor clienţi atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ. UNGARIA Ungaria de asemenea este cunoscută ca renumita ţară vinificatoare cu tradiţii specifice vechi. Aceasta destinaţie este renumita mai ales prin vinul de Tokai care este o legendă încă vivantă. Apărut în 290, după ordinul Imperatorului Roman, botezat de Louis XIV „vinul regesc şi regele vinurilor”. Această vinărie mitică descoperă atuurile sale datorită partenerilor străini şi a 10 ani de lucrări intensive. Cerinţele specifice ale

vinului de tokai se

caracterizează prin necesitate de 78% şi 96% umiditate pentru a favoriza dezvoltarea lui, iar vechimea vinului trebuie să fie de cal puţin 3 ani. Prin anul 1989 a existat ordinul de a defrişa şi a replanta toate viile din Ungaria. Au fost create societăţi mixte cu investiţii in special spaniole şi franceze care au generat dezvoltarea viticulturii şi integrarea Ungariei pe plan internaţional ca destinaţie turistică viti-vinicolă. Itinerarele viti-vinicole se caracterizează prin vizitarea ţării de aur lichid crescut pe aceste pământuri, care dispune de un întreg tezaur vinicol şi care se bucură deja de invitaţi la masa Catherinei II. ROMÂNIA Drumul vinului în România cunoaşte o dezvoltare rapida în ultimii ani. Numărul persoanelor care îşi petrec o mini-vacanţă în podgoriile din România va creşte anul acesta cu 20% faţă de 2007, când s-au înregistrat circa 2.200 de turişti, estimează Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT). Este vorba de turişti care vin special pentru a vizita podgoriile şi cramele. Dacă luăm în calcul şi turiştii din acele zone care fac o vizită la podgorii, numărul creşte 31

substanţial, a declarat pentru DailyBusiness Traian Badulescu, purtătorul de cuvânt al ANAT. Numărul turiştilor veniţi special în podgoriile din România pentru vacanţă a ajuns în 2007 la circa 20.000 de persoane. Mai mult de trei sferturi dintre turiştii care pleacă în vacanţă exclusiv pentru a vizita podgoriile sunt străini. Românii vizitează de obicei aceste zone doar în condiţiile în care oricum sunt în vacanţă în apropiere. Piaţa turismului viticol din Romania a ajuns în 2007 la o valoare de circa 1,5-2 milioane de euro, iar pachetele turistice de acest fel costă în jur de 500 de euro. Vizitarea unei crame, cu pachete de degustare, porneşte de la circa 50 de euro de persoana şi poate ajunge până la câteva sute de euro. La Jidvei ajung anual circa 4.000-5.000 de vizitatori, însă numărul celor doritori de a trece pragul fabricii de vin şi de a vedea podgoriile din zonă este de doua ori mai mare. Acest fenomen are loc pentru ca politica societăţii Jidvei nu permite un număr prea mare de vizitatori într-o zi, din cauza activităţii curente a fabricii, precum şi a capacităţii reduse a clădirii destinate degustărilor. Compania Halewood , deţinătoarea cramei Rhein&Cie din Azuga, estimeză pentru anul 2008 o creştere a veniturilor din turism cu circa 30%, la 1,2 milioane de lei (circa 325.000 de euro). Pivniţele Rhein&Cie 1892 au fost vizitate între 29 februarie şi 3 martie 2008 de circa 3.000 de turişti, ca urmare a concursului internaţional de gătit în aer liber, organizat în incinta cramelor din Azuga. Spre comparaţie, pe întreaga durata a anului trecut, numărul vizitatorilor s-a ridicat la circa 1.000. Grupul Halewood, care a preluat în 1998 Pivniţele Rhein&Cie 1892 din Azuga, estimează ca 30% din totalul încasărilor de la concursul organizat in cele 3 zile au fost generate de comercializarea vinului. Reprezentanţii companiei nu au precizat veniturile totale încasate în acest interval de timp.

32

2.2. INTEGRAREA TURISMULUI VITI - VINICOL DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN CIRCUITELE TURISTICE INTERNAŢIONALE Participarea Republicii Moldova în competiţia turismului internaţional, care prevede integrarea în circuitele turistice, în condiţiile existenţei unui patrimoniu turistic deosebit de valoros, la nivelul exigenţelor pieţelor europene şi mondiale, este şi rămâne o problemă de acţiune fermă promovată de politica Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din Moldova. Viziunea dezvoltării durabile a turismului moldav, în contextul ajustării structurale a întregii economii naţionale, impune atenţiei faptul că turismul va deveni o ramură economică prioritară în corelare cu celelalte ramuri şi sectoare ale economiei naţionale. Dar pentru ca acest proces să fie viabil, sunt necesare atât însuşirea noii concepţii privind rolul turismului în activitatea social-economică din ţara noastră şi stabilirea unor direcţii clare de valorificare a patrimoniului turistic naţional, cât şi aplicarea unor măsuri şi soluţii, bine argumentate şi ştiinţific fundamentate în toate sectoarele ramurii turistice. Etapa hotărâtoare, o constituie definirea unei strategii ferme, realiste privind promovarea imaginii turistice a ţării precum şi stabilirea şi dezvoltarea durabilă a turismului într-o perspectivă medie şi de durată. În viziunea programului de reformă şi ajustare structurală a industriei turistice, etapa de tranziţie spre economia de piaţă în ţara noastră presupune creşterea

rentabilităţii

tuturor

activităţilor

prin

valorificarea

eficientă

a

patrimoniului turistic natural şi antropic şi implementarea unor tehnologii avansate în turism, capabile să concureze cu piaţa serviciilor turistice europene. Alinierea turismului moldav la aceste cerinţe este necesară atât datorită mobilităţii sale caracteristice de integrarea europeană, cât şi importanţei acestui sector în refacerea economică a Moldovei. Într-o asemenea concepţie, obiectivele generale ale dezvoltării turismului moldav, pentru a fi acceptat pe piaţa turistică europeană, se pot contura astfel:

33

 creşterea competitivităţii ofertei turistice prin valorificarea potenţialului turistic, modernizarea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale specifice;  perfecţionarea cadrului organizatoric şi legislativ necesar dezvoltării unui turism competitiv;  diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor turistice;  schimbarea imaginii în Europa şi în lume despre Moldova, ca ţară turistică;  comercializarea produselor turistice moldoveneşti pe piaţa internaţională;  asigurarea condiţiilor pentru o practicare a turismului de către diverse categorii ale populaţiei;  dezvoltarea turismului transfrontalier;  perfecţionarea pregătirii profesionale a forţei de muncă din turism. Includerea ofertelor turismului viti-vinicol în cataloagele marilor turoperatori europeni. Ca principii de bază ale unei asemenea strategii pot fi avute în vedere:  includerea cramelor viti-vinicole în campaniile promoţionale de popularizare a Moldovei de comun acord cu Ministerul Culturii şi Turismului şi Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism;  organizarea degustărilor produselor vinicole în incinta standurilor naţionale

la expoziţiile internaţionale de turism;  includerea misiunilor diplomatice în organizarea manifestărilor culturale cu genericul „Moldova – destinaţie turistică” unde vor fi invitaţi oameni de afaceri, politicieni, ziarişti etc.;  organizarea itinerarelor turistice viti-vinicole combinate prin intermediul

turoperatorilor din Ungaria, România, Ucraina cu punctul final al traseului Republica Moldova; Modul de integrare a principalelor obiective viti-vinicole incluse în programul naţional „Drumul vinului în Moldova”, precum şi căilor de realizare a acestora, prezintă o serie de aspecte interesante pentru conceptualizarea sistemului de valorificare a patrimoniului nostru viti-vinicol. 34

Creşterea competitivităţii ofertei turistice moldave prin valorificarea potenţialului turistic viti-vinicol, modernizarea şi dezvoltarea bazei tehnicomateriale a turismului în concordanţă cu standardele internaţionale, folosind capitalul intern şi străin, va permite accelerarea integrării Republicii Moldova în circuitele turistice atât europene cît şi mondiale. În scopul realizării unui asemenea obiectiv, Moldova poate apela la următoarele căi de realizare:  încurajarea, sprijinirea şi stimularea investiţiilor cu capital străin în cele mai diverse zone turistice viti-vinicole;  construirea unor structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi

alimentare lângă plantaţiile viti-vinicole;  elaborarea unor studii de fezabilitate şi documentaţii tehnico-economice în vederea realizării de noi unităţi de cazare, alimentaţie publică, tratament, agrement etc. în principalele zone turistice ale ţării, precum şi introducerea în circuitul turistic a unor noi zone şi localităţi rurale cu potenţial vitivinicol;  creşterea capacităţii de cazare a Republicii Moldova prin introducerea în circuitul turistic internaţional a pensiunilor, a satelor turistice;  modernizarea, dotarea şi completarea parcului de mijloace de transport

turistic a principalelor artere rutiere;  extinderea turismului automobilistic şi a dotărilor specifice acestei forme de turism;  modernizarea şi extinderea posibilităţilor de utilizare a mijloacelor de transport pe artere rutiere, feroviare, navale şi aeriene, cu sprijinul Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi Ministerul Culturii şi Turismului;  diversificarea ofertei de agrement a turismului viti - vinicol;  dezvoltarea şi lansarea unor oferte de programe şi acţiuni turistice speciale destinate unei clientele specifice; 35

 restaurarea şi amenajarea unor monumente de arhitectură cu tematică vinicolă în vederea valorificării lor prin turism;  crearea de lanţuri hoteliere moldoveneşti şi introducerea în reţele de lanţuri hoteliere internaţionale a unora dintre hotelurile noastre;  crearea unei reţele diversificate şi moderne de unităţi de alimentaţie cu specific naţional în zonele rurale;  organizarea unor unităţi specializate în comercializarea producţiei vitivinicole ambalate sub formă de suvenire;  elaborarea unui sistem optim de rezervare automată a locurilor de cazare pe teritoriul ţării şi integrarea acestuia în sistemele de rezervare internaţională;  realizarea şi implementarea unui sistem informaţional adecvat noilor cerinţe ale activităţii de turism, aliniat la practica internaţională, susţinut de o dotare cu tehnică de calcul corespunzătoare. Cercetarea experienţei ţărilor cu o activitate turistică modernă şi solicitată de o cantitate masivă de turişti a scos în evidenţă o serie de priorităţi, între care mai importante

apar

diversificarea

serviciilor

adiţionale

cu plată

care sînt

complementare turismului, creşterea ponderii serviciilor suplimentare în totalul prestaţiilor turistice, extinderea serviciilor în domeniul sistemului de rezervare automată a locurilor de cazare, urmărirea instaurării unui climat de ordine şi disciplină în toate unităţile turistice, în vederea asigurării unor servicii de înaltă calitate. Pentru formarea unei imagini reale, în Europa şi în lume, despre Moldova ca ţară turistică, în acest sens se poate acţiona pe diverse căi, cum ar fi:  organizarea unor acţiuni promoţionale pentru relansarea ofertei moldoveneşti pe piaţa europeană, precum şi pe alte pieţe, cum ar fi cea nord-americană, canadiană, japoneză, chineză etc.;  îmbunătăţirea conţinutului şi calităţii mesajelor publicitare;  crearea birourilor moldoveneşti de turism în străinătate;

36

 diversificarea publicaţiilor turistice editate în mai multe limbi de circulaţie internaţională şi difuzarea lor largă în ţările emitente de turişti pentru Moldova;  modernizarea şi diversificarea mijloacelor promoţionale şi utilizarea lor eficientă în ţară, dar mai ales în străinătate. Pentru sporirea acţiunilor de comercializarea a produselor turistice moldoveneşti pe piaţa turistică internaţională ANAT Moldova propune un set de măsuri deosebit de complexe, între acestea considerăm că mai importante sunt:  asigurarea unui sistem elastic de tarife şi preţuri în funcţie de sezon, condiţii climatice, intensitate de trafic şi grad de solicitare etc.;  extinderea competenţelor agenţilor economici din turism în domeniul contractării pe piaţa turistică externă şi al fixării unor tarife şi preţuri competitive;  crearea unor agenţii comerciale de turism pe principalele pieţe tradiţionale şi de reprezentanţe turistice pe alte pieţe emitente;  extinderea cooperării în domeniul comercializării unor produse turistice moldoveneşti. Dacă este să analizăm asigurarea celor mai bune condiţii în vederea petrecerii, prin turismul viti - vinicol, a sfârşitului de săptămână şi a concediilor de odihnă, pentru categorii largi de turişti europeni, cercetările efectuate de autor în această privinţă au scos în evidenţă faptul că un asemenea obiectiv poate fi realizat prin:  Organizarea curselor chearter către Republica Moldova la final de săptămână;  amenajarea zonei turistice urbane a capitalei şi a zonelor turistice din jurul marilor fabrici viti-vinicole;  extinderea programelor, acţiunilor şi excursiilor spre principalele zone şi obiective turistice viti-vinicole din ţară;

37

 extinderea sistemului de facilităţi pentru anumite categorii de turişti care vizitează Republica Moldova în mod frecvent;  diversificarea ofertei de produse turistice viti-vinicole pentru respectivul segment din componenţa cererii turistice. Considerăm că înfăptuirea unor asemenea obiective strategice va determina schimbări esenţiale în turismul moldovenesc, cu efecte pozitive şi deosebit de importante atât pe plan economic, cât şi pe plan social şi ecologic. Între importantele efecte benefice, conturate cu prilejul cercetărilor complexe efectuate de autor, pe multiplele planuri care presupune activitatea turistică, s-ar putea înscrie:  schimbarea imaginii, în Europa şi în lume, despre Moldova turistică şi, prin aceasta, încurajarea şi sprijinirea investirii capitalului străin;  creşterea calităţii serviciilor, elemente ce vor conduce la amplificarea activităţii turistice din Moldova, la sporirea încasărilor valutare şi a aportului turismului la balanţa de plăţi a ţării noastre;  dezvoltarea turismului în Moldova va mai acţiona în sensul şi în contextul stimulării şi dezvoltării altor ramuri şi sectoare ale economiei naţionale, a meşteşugurilor şi artizanatului, de asemenea va conduce la revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare, la lărgirea gamei activităţilor cu caracter cultural-educativ, sportiv etc.;  sporirea contribuţiei turismului la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, la creşterea productivităţii muncii şi a volumului producţiei, la crearea de noi locuri de muncă, atât direct, cât şi indirect;  dezvoltarea turismului se va înscrie cu efecte benefice şi pe linie protejării şi conservării resurselor turistice, a mediului înconjurător în general, a educării ecologice a populaţiei;  creşterea contribuţiei turismului la armonizarea intereselor diferitelor ramuri ale economiei naţionale, întrucât aceasta reprezintă domeniul care stimulează preocupările pentru păstrarea permanentă a unei naturi 38

„pure”, capabilă să asigure condiţii favorabile de viaţă şi muncă pe pământul ţării noastre. Procesul de relansare a turismului şi de consacrare a sa ca ramură economico-socială prioritară în Moldova, capabilă să completeze rezerva valutară a ţării prin dezvoltarea turismului receptor, implică inventarierea şi coordonarea tuturor premiselor în cadrul unor strategii de dezvoltare realiste şi bine integrate în programele de reformă ale societăţii moldoveneşti. Într-o asemenea inventariere şi coordonare trebuie ca, alături de obiectivele analizate anterior, să se ia în consideraţie şi toţi factorii favorizanţi sau defavorizanţi, pentru a se asigura astfel conturarea adevăratului cadru de dezvoltare a activităţii turistice pe care o analizăm. Analiza - diagnostic efectuată de autor a scos în evidenţă că în Moldova factorii favorizanţi sunt mai numeroşi şi mai variaţi decât în alte ţări concurente sau chiar din ţări cu turism dezvoltat. Redăm succint câteva din punctele forte:  peisaje frumoase, bogate şi variate;  crame viti-vinicole de unicat în europa şi chiar în lumea întreagă;  vin cu calităţi gustative deosebite;  fond cultural-istoric cu multe valenţe de unicate europene;  ospitalitatea şi tradiţiile poporului moldav;  multitudinea de factori naturali de cură;  fauna şi flora bogate şi atractive. Factori defavoriznaţi sunt şi ei destul de numeroşi şi îşi pun amprenta asupra dezvoltării turismului moldav. Dintre aceştia menţionăm:  instabilitatea politică, convulsiile sociale şi stare de sărăcie a majorităţii populaţiei;  starea în care se afla baza tehnico-materială a turismului şi infrastructura edilitară;  starea proastă a drumurilor şi slaba lor dotare cu cele necesare turismului automobilistic; 39

 tendinţa unora de a se îmbogăţi rapid în dauna calităţii serviciilor prestate;  imaginea de instabilitate, slabă, difuză şi de contrarietate prin care a fost prezentată Moldova peste hotare. Ţinând seama de aspectele consemnate ce se pot constitui ca factori favorizanţi sau defavorizanţi, s-a considerat necesar a se cerceta detaliat şi a se contura principalele elemente ce pot fi folosite ca parametri de fundamentare a procesului de valorificare a produsului turistic viti-vinicol moldav în contextul integrării în circuitele turistice europene. În procesul actual de instituţionalizare a noilor structuri organizatorice din turismul moldovenesc, s-a omis introducerea în discuţie a unei concepţii clare de dezvoltare în perspectivă a turismului viti-vinicol. Aceasta este cu atât mai necesară cu cât ar putea permite şi o mai bună înţelegere a direcţiilor înspre care ar trebui să se îndrepte actualele transformări. Introducerea conceptului de dezvoltare durabilă în teoria şi practica reformei din turismul moldovenesc ar avea capacitatea de a ne permite, pe de o parte, o evaluare corectă a nivelului real de evoluţie turistică la care ne situăm, iar pe de altă parte, stabilirea unor elemente necesare de evaluare şi fundamentare anticipată a perspectivei. Dacă până acum studiile de dezvoltare ale turismului moldav la nivel local, regional, naţional sau pe forme de turism au cuprins aproape în exclusivitate numai dimensiunea economică a consecinţelor dezvoltării turismului la general, este absolut necesar ca pe viitor să se aibă în vedere, deopotrivă, evaluarea consecinţelor socio-culturale asupra populaţiei locale, precum şi a celor asupra mediului înconjurător. De altfel, în literatura de specialitate s-a remarcat încă din anii 80 că toate aceste trei aspecte ale impactului dezvoltării turismului trebuie luate în considerare şi că, atât aspectele pozitive, cât şi cele negative atribuite turismului trebuie să constituie obiectul evaluării consecinţelor dezvoltării.

40

Odată cu introducerea dimensiunii sociale şi ecologice în studiile de dezvoltare turistică şi-a făcut loc ideea necesităţii de a prevedea efectele dezvoltării înainte de încercarea punerii în practică a unui proiect de amenajare turistică. În această ordine de idei, persoana sau grupul care doreşte să influienţeze echilibrul ecologic trebuie să facă dovadă că proiectul propus nu va prejudicia calitatea mediului şi că beneficiul social al acestuia cântăreşte mai greu decât costurile sociale. Pornind de la experienţa studiilor efectuate în acest domeniu, A. P. Potter prezintă un cadru metodologic general, care are ca scop studierea nu numai a impactului ecologic, dar şi celui economic şi social, care poate servi drept model orientativ pentru proiectele de dezvoltare turistică. Pe scurt, principalele elemente ale acestuia sunt următoarele:  examinarea contextului de abordare a acţiunii pentru mediul fizic, societate şi economie;  evaluarea tendinţelor demografice şi economice;  examinarea stadiului de dezvoltare a turismului. Aici se pune problema organizării şi coordonării în timp a dezvoltării. O dezvoltare gradată, în timp, va permite o mai bună ajustare socială şi de mediu, precum şi o mai bună organizare a resurselor locale, financiare şi de forţă de muncă, pentru a face faţă dezvoltării. O dezvoltare rapidă va aduce aparent beneficii mari şi rapide care, pe termen mediu şi lung, se vor reduce treptat fiindcă cu greu comunitatea locală va putea să facă faţă unei astfel de dezvoltări;  examinarea efectelor economice, sociale şi ecologice ale dezvoltării turismului viti-vinicol şi previziunea acestuia dacă dezvoltarea continuă;  sugerarea unor măsuri de ameliorare pentru a reduce unele efecte negative ale impactului dezvoltării turismului viti-vinicol;

41

 examinarea alternativelor de dezvoltare turistică şi compararea consecinţelor acestora sau chiar a dezvoltării turismului cu cea a altor domenii;  prezentarea rezultatelor şi fundamentarea deciziei.

Privite retroactiv, din perspectiva acestui cadru metodologic, reiese că multe dintre studiile anterioare de dezvoltare a turismului moldovenesc, efectuate la diferite niveluri, au evaluat, de regulă, consecinţele impactului dezvoltării numai din unghiul de vedere al unui singur domeniu, fie economic, în cele mai multe cazuri, fie ecologic sau socio-cultural. Apoi, utilizarea unor informaţii insuficiente a unor metodologii inadecvate, precum şi lipsa unei documentaţii sistematice din alte ţări cu turism dezvoltat şi lipsa unei abordări interdisciplinare reale a problematicii au condus la unele nereuşite în demersul analizei ştiinţifice al produsului complex al dezvoltării turistice. La aceasta se adaugă faptul că în abordarea problematicii evaluării impactului turismului a existat tendinţa de concentrare a studiilor numai asupra destinaţiilor turistice. Includerea turismului viti-vinicol moldav în circuitele turistice europene pe principiile unei economii de piaţă conduce implicit, spre necesitatea abordării impactului economic al dezvoltării turismului dintr-un unghi de vedere nou, care să surprindă întreaga complexitate a efectelor economice induse de procesul dezvoltării. Într-un asemenea context considerăm necesar de a ne opri cu analiza, în mod deosebit, asupra unor aspecte cum sunt:  impactul costurilor şi beneficiilor generate de activitatea turistică asupra diverselor categorii de agenţi economici atât din sfera sistemului turistic, cît şi din afara acestora;  crearea de noi locuri de muncă;  dezvoltarea regională;  competiţie interramurală. Cu privire la impactul costurilor şi beneficiilor generate de activitatea turistică asupra diverselor categorii de agenţi economici, cercetările au scos în evidenţă că dezvoltarea turistică implică, din punct de vedere economic, costuri şi 42

beneficii ale căror consecinţe sunt resimţite de o serie de categorii de agenţi atât de sfera sistemului turistic, cît şi din afara acestuia. În primul rând, venitul net realizat din turism va reveni celor direcţi implicaţi în procesul de dezvoltare: promotori, investitori, operatori şi angajaţii acestora. În al doilea rând, o parte din veniturile realizate din turismul internaţional, precum şi o serie de efecte indirecte asupra capitalului, preţul pământului şi cel al forţei de muncă, inflaţie şi etc. vor putea fi resimţite prin efectul multiplicator de către rezidenţi şi întreprinzători, care nu sunt angajaţi direct în activitatea turistică. În al treilea rând, autorităţile publice la nivel regional sau naţional reprezintă agenţi ai dezvoltării turismului, dar natura beneficiilor şi costurilor acestora se va deosebi semnificativ de cea a sectorului particular. Ca consecinţă, turiştii sunt cei care vor suporta unele din costurile directe prin plăţile serviciilor pe care le vor solicita, în timp ce beneficiile acestora vor rămâne la administraţia publică locală în formă indirectă prin achitate de impozite de la structurile implicate în deservirea turiştilor. În al patrulea rând, crearea de noi locuri de muncă. Unul din aspectele majore ale impactului economic al dezvoltării turismului internaţional îl reprezintă crearea de noi locuri de muncă. Ca industrie a serviciilor, se consideră că turismul este un domeniu de utilizare intensivă a forţei de muncă dintr-o zonă sau regiune supusă dezvoltării turistice. Totodată, turismul oferă posibilitatea de a crea noi locuri de muncă acolo unde există puţine alternative de dezvoltarea economică. Tot sub aspectul efectelor economice ale expansiunii sale, se consideră că turismul are capacitatea de a contribui la generarea dezvoltării interne a unei regiuni, la reducerea dezechilibrelor regionale, la redistribuire geografică a bunăstării din zonele metropolitane înspre cele mai sărace periferice. Cu toate acestea în cadrul dezvoltării zonele sau regionale a industriei turistice prin atragerea capitalului străin, efectele investiţiilor pot avea impact direct asupra creşteri preţului la pământ.

43

Principalele aspecte inflaţioniste ale impactului dezvoltării turismului pot apărea în următoarele împrejurări:  în stadiul iniţial al dezvoltării turistice când oferta de bunuri şi servicii nu poate răspunde suficient de rapid necesităţilor crescânde ale cererii în condiţiile unor fluctuaţii sezoniere ale preţurilor;  în condiţiile existenţei unei disproporţii semnificative printre puterea de cumpărarea a turiştilor şi cea a populaţiei gazde conduce la o creştere a preţurilor, închirierii de case de vacanţe sau apartamente pentru turişti, investitori externi sau angajaţi externi. Ţinând seama de aceste aspecte în frecvente cazuri atitudinea rezidenţilor unor zone sau regiuni faţă de expansiunea turismului este uneori ostilă datorită temerii creşterii iniţiale a costului vieţii, în special prin creşterea preţului pământului şi a închirierii, preţuri care ulterior urmează a fi reglementate de raportul dintre cerere şi ofertă. În proiectarea dezvoltării turismului moldovenesc în contextul integrării europene este necesar să se aibă în vedere şi evaluarea implicaţiilor socio-culturale ale impactului dintre populaţia-gazdă şi populaţia-oaspete. În evaluarea impactului socio-cultural al dezvoltării turismului asupra populaţiei-gazdă va trebui să se ia în considerare şi o seri de probleme datorate caracteristicilor specifice turismului. În primul rând, posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor dintre populaţiaoaspete şi cea gazdă sunt restrânse datorită naturii tranzitorii a acestor relaţii. În al doilea rând, anumite diferenţe socio-culturale ale celor două categorii de

populaţii

nu

pot

fi

sesizabile

datorită

determinărilor

diferite

ale

comportamentului. În timp ce comportamentul turistului este mai puţin restrictiv cel al rezidentului este comportamentul cotidian ce implică răspunderi şi obligaţii. În al treilea rând, natura sezonieră a activităţii în turismul viti-vinicol, tinde să afecteze negativ populaţia gazdă sub aspectul ei de forţă de muncă, ceea ce ar putea conduce la crearea unor tensiuni între diferite grupuri. Direcţii de manifestare a impactului socio-cultural al dezvoltării turismului asupra populaţiei gazdă sunt multiple de la modificări asupra structurii acesteia 44

pînă la modificări asupra valorilor şi stilurilor de viaţă. Dezvoltarea turistică prin crearea de noi locuri de muncă, încetinirea procesului de emigrare şi chiar atragerea de noi lucrători poate afecta mărimea populaţiei rezidente dintr-o localitate, zonă sau regiune dată. Acest fenomen are importante consecinţe asupra structurii sociale a populaţiei rezidente, precum şi asupra tradiţiilor şi obiceiurilor. Sezonalitatea şi mobilitatea ocupaţională a forţei de muncă într-o staţiune, localitate sau zonă dezvoltată turistic pot avea, de asemenea, consecinţe asupra stabilităţii sociale a dezvoltării relaţiilor umane de durată şi a spiritului comunitar. Impactul culturii importante prin populaţia-oaspete asupra populaţiei-gazdă în urma dezvoltării turismului se manifestă şi prin modificarea modelelor

de

consum în rândul acesteia din urmă. Imitând pe turişti rezidenţii adoptă noi stiluri de a se îmbrăca, de a consuma noi băuturi sau alimente sau aspiră să obţină noi bunuri materiale. În ce priveşte impactul dezvoltării turismului internaţional asupra valorilor generale umane se confruntă cel puţin două curente de gândire: I curent consideră că, turismul are o influenţă de corupere a populaţiei rezidente prin ieftinătatea valorilor artistice promovate prin comercializarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale sau prin creşterea prostituţiei. II curent consideră că, contactul dintre populaţia oaspete şi cea rezidentă, valorile acestora se pot modifica în sensul democratizării, modernizării atitudinilor al renaşterii interesului pentru cultura propria sau a altor societăţi, al interesului pentru cunoaşterea şi înţelegerea unor probleme globale a omenirii. Cu toate aceste contradicţii, legate de aspectele pozitive şi negative de integrare a turismului moldav în circuitul turistic european, rezultă necesitatea obiectivă a adoptării unui set minimal de măsuri care să conducă la transformarea radicală a acestui important domeniu de activitate, avându-se în vedere rolul deosebit pe care îl poate avea atât în cadrul economiei naţionale cît şi în satisfacerea unor necesităţi ale oamenilor în creşterea calităţii vieţii. Realizarea acestor acţiuni trebuie înfăptuită în contextul premiselor realizate anterior cu privire la principalele direcţii de valorificare a turismului viti-vinicol al 45

Moldovei, spre a se putea contura căile şi mijlocele cele mai realiste pentru o astfel de valorificare. Considerăm, că între căile şi mijloacele respective pot fi înscrise restructurarea politicii de produs turistic, adoptarea unei strategii flexibile în politica de preţuri şi tarife la cramele viti-vinicole, diversificarea canalelor de distribuţie şi promovarea unei politici promoţionale active. Restructurarea politicii de produs turistic reprezintă un proces amplu care presupune parcurgerea mai multor etape, distincte din punct de vedere al conţinutului. Delimitarea strictă a duratei fiecărei etape nu este posibilă, aceasta fiind determinată de dinamica transformărilor ce vor avea loc. Se poate aprecia însă faptul că o parte din aceste transformări vor putea avea loc într-un timp mai scurt, în măsura în care condiţiile o vor permite. O primă etapă, cea actuală a procesului de restructurare se caracterizează prin formarea brandului turistic, care ar motiva turiştii să viziteze Republica Moldova. A doua etapă, necesită o perioadă de aproximativ 3-4 ani şi se va caracteriza prin crearea condiţiilor funcţionării optimale a economiei turismului prin: diversificarea formelor de turism, adiacente turismului viti-vinicol, valorificarea integră a potenţial turistic viti-vinicol, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a turismului viti-vinicol, diversificarea şi ridicarea calităţii serviciilor, crearea unei oferte turistice competitive, lansarea şi promovarea sa pe diverse pieţe şi integrarea turismului viti-vinicol în cel internaţional. În procesul restructurării, etapa de tranziţie este deosebit de complexă datorită multiplelor aspecte avute în vedere. Realizarea acestor obiective va permite trecerea turismului moldovenesc la o a treia etapă, de perspectivă care va asigura funcţionarea optimală a acestui domeniu de activitate. Integrarea turismului moldav în cel european mai prevede şi modernizarea bazei tehnico-materiale, care poate fi prezentat sub două aspecte: în primul rând, ar trebui efectuată inventarierea întregii baze materiale aferente activităţii de turism în zonele rurale cu potenţial turistic viti-vinicol prin modernizarea unităţilor de cazare, alimentaţie, transport, agrement, alinierea lor la standardele internaţionale. 46

În al doilea rând, procesul ar trebui continuat cu o serie de alte aspecte ale bazei materiale, cum ar fi: asigurarea unei dispersii corespunzătoare a structurilor de primire în teritoriu, în conformitate cu potenţialul turistic existent şi cu cererea turistică, restaurarea şi evaluarea unor monumente de arhitectură în vederea valorificării lor prin turism, construirea în comun cu firmele turistice renumite din străinătate, a unor complexe turistice care să fie incluse în cataloagele de oferte, dezvoltarea, diversificarea şi înnoirea permanentă a dotărilor şi mijloacelor de agrement specifice turismului viti-vinicol; crearea unei reţele moderne de alimentaţie publică şi de comerţ cu suvenire şi artizanat, modernizarea, diversificarea şi dezvoltarea mijloacelor de transport turistic, organizarea şi funcţionarea unei reţele de sate turistice şi a unor sate de vacanţă. [13 p.77-94] Considerăm că procesul de integrare reprezintă un proces complex şi continuu, ce urmează a se desfăşura concomitent cu modernizarea infrastructurilor tehnice generale, cu extinderea şi diversificarea dotărilor acestora. Ţinând seama de cele arătate cu privire la activităţile ce se impun în domeniul serviciilor turistice, considerăm că rolul acestora va spori prin individualizarea ofertei turistice viti-vinicole şi prin crearea unor produse turistice de marcă. Ca o concluzie ce se impune în urma conturării căilor de valorificare a potenţialului turistic, de dezvoltare şi de modernizarea a bazei materiale, de diversificare şi creştere a calităţii serviciilor, apare ideea că toate acestea vor conduce la crearea unei oferte turistice competitive atât pe plan intern, cît şi pe plan internaţional. Acţiunile respective va trebui să fie coroborate în alcătuirea unor programe care pot prezenta interes pe pieţele turistice externe. În acest context, considerăm că este necesară o reevaluarea a întregii oferte turistice şi constituirea unei structuri noi de oferte. De asemenea, ca urmare a diminuării posibile cererii pentru unele produse turistice se va urmări crearea de noi oferte turistice, în paralel cu consolidarea aceleia pentru care va exista o cerere potenţială ridicată.

47

Unul dintre domeniile importante ale politicii de produs care necesită, după părerea noastră să cunoască o dezvoltarea puternică este şi cel al cooperării internaţionale. Şi în acest domeniu considerăm că va trebui să se acţioneze pe etape. Potrivit unei asemenea viziuni, în actuala perioadă ar fi necesar să se amplifice o serie de acţiuni cu privire la:  contractarea unor firme tur-operatoare de prestigiu şi a unor cluburi în vederea realizării de către acestea a acţiunilor de atragere a turiştilor străini pentru destinaţia Moldova;  iniţierea de tratative privind cooperarea cu firme străine specializate în construirea şi echiparea unor staţiuni turistice.  Următoare etapă ar presupune:  diversificarea formelor de colaborare cu firmele tur-operatoare în vederea comercializării unor produse turistice combinate;  cooperarea cu firme străine renumite în vederea dotării unor cazinouri, night-cluburi, parcuri de distracţii;  afilierea Moldovei la principalele organisme şi asociaţii internaţionale de turism, guvernamentale şi neguvernamentale. Integrare europeană a turismului moldav mai presupune şi problemele legate utilizarea forţei de muncă din turism. În acest sens în prima etapă considerăm necesar a se urmări stabilirea unor criterii specifice de recrutare, selecţionare, formare şi perfecţionare a tuturor lucrătorilor din turism, instituirea unui sistem eficient de stimulare şi cointeresare a personalului din turism, asigurarea unor condiţii civilizate de muncă şi viaţă atât pentru personalul permanent din turism, cît şi pentru cel sezonier, iniţierea unor cursuri de formare şi perfecţionare a monitorilor şi animatorilor. Într-o a doua etapă sunt necesare acţiuni mai complexe care să vizeze: perfecţionarea şi specializarea personalului în străinătate în cadrul organismelor de specialitate, O.M.T. sau ale altor organisme şi asociaţii de turism, extinderea cursurilor intensive de învăţământ a limbilor străine de circulaţie internaţională, stabilirea unor modalităţi adecvate de cointeresarea a personalului

48

pentru asigurarea stabilităţii acestuia şi prestarea unei activităţi eficiente şi de calitate. Integrarea europeană prevede şi stabilirea unui echilibru just între preţuri şi prestaţie. În sistemele decizionale de alegere a consumatorului turistic individual, printr-o politică adecvată de preţ, se utilizează două modele, mai mult sau mai puţin interdependente: primul vizează modul de localizare a activităţii turistice ce urmează să se desfăşoare. al doilea priveşte individualizarea serviciilor care urmează să fie cumpărate, precum şi a unităţilor capabile să furnizeze asemenea servicii. Astfel turistul nu-şi alege ţara de destinaţie doar în baza factorilor climatici, socio-politici, culturali şi umani, ci şi în funcţie de factorii economici reprezentaţi de costurile de transport şi suma cheltuielilor ce urmează a le face în localitatea de destinaţie. Prin urmare, mai ales în turismul internaţional, preţul mediu al serviciilor turistice intră în mecanismele concurenţionale. Touroperatorul manevrează alegerile primare ale propriilor clienţi şi efectuează deci comparaţii de preţ pe plan internaţional. Aceasta se întâmplă, deoarece tur-operatorul urmăreşte profitul său, care provine din diferenţa de vânzare, practicat pentru public, al produsului finit şi costurile de producţie. Aceasta explică de altfel şi tendinţa turoperatorilor de a lansa noi zone, în curs de dezvoltare, zone cărora li se poate uşor atribui o imagine de noutate turistică, dar în cadrul cărora se prestează servicii turistice la un preţ mai redus, cerându-se astfel posibilitatea obţinerii din aceste pachete a unui maxim de profit. În acest context concurenţional se inserează ofertele operatorilor turistici individuali care vor să vândă tur-operatorilor serviciile lor. Aceştia din urmă operează concomitent cu alegerile primare – de destinaţii privind itinerarele – şi cu cele secundare – de selecţie ale unităţilor prestatoare. Astfel tur-operatorii care comercializează produse pentru destinaţii turistice noi, sînt supuşi să înfrunte concurenţa din zonă. Astfel, ei trebuie să practice preţuri relativ competitive pentru a reuşi în intenţia lor. Ţinând seama de elementele analizate cu privire la flexibilizarea strategiilor de preţ, considerăm că cele aplicate de agenţii pieţei turistice din ţara noastră sunt 49

apreciate de tur-operatorii străini ca preţuri destul de ridicate, incapabile să concureze. Sub acest aspect comparativ cu alte destinaţii, strategiile de preţ utilizate necesită unele îmbunătăţiri, care să contribuie la mărirea sosirilor de turişti.

2.3 IMPACTUL TURISMULUI VITI-VINICOL ASUPRA ECONOMIEI ŢĂRII Din cele mai străvechi timpuri industria vinicolă este ramura tradiţională pentru Republica Moldova. Viticultura şi vinificaţia în Moldova înregistrează о istorie multiseculară şi constituie о parte inseparabilă a vietii şi culturii poporului. Condiţiile climaterice ale republicii, relieful său şi componenţa solurilor permit să se cultive cele mai diferite soiuri de viţă-de-vie şi să se producă vinuri de masă în cel mai bogat sortiment. Actualmente, vinificaţia este una din cele mai relevante ramuri ale economiei naţionale. Ea reprezintă circa 22% din volumul industrial total şi 9-10% din PIB. Fiecare al zecelea lucrător din economia naţională este angajat în vinificaţie. Circa 30% din veniturile provenite din exportul republicii se datorează producţiei vinicole. 90% de vinuri şi 75% din vinuri spumante produse în republică sunt exportate. În ultimii ani vinificaţia ţării a înregistrat rezultate mai bune decât alte sectoare ale economiei naţionale şi a încadrat un număr impunător de agenţi economici (peste 170), care, în mare parte, sunt societati pe acţiuni. Anual, aceştia produc circa 25-30 mil. dal de materie primă vinicolă. Desigur, majoritatea indicatorilor economiei ai ramurii nu sunt comparabili cu anii 80, cînd vinificaţia a cunoscut cea mai remarcabilă dezvoltare, însă, la începutul secolului XXI se manifestă trenduri pozitive în ce priveşte volumele de producţie, exportul, eficienţa economică. Vinificaţia autohtonă devine tot mai atractivă pentru investitori, un loc de muncă de perspectivă pentru mai mulţi angajaţi, о speranţă a întregii ţări. Astăzi о sarcină primordială pentru industria vinicolă din Republica Moldova este elaborarea unei strategii de dezvoltare eficiente şi bine definite,

50

îndreptate spre transformarea ramurii, în viitorul cel mai apropiat, într-un sector viabil şi profitabil. Dată fiind situaţia economică nesatisfăcătoare a multor întreprinderi din complexul viti-vinicol al Moldovei, o importanţă deosebită o capătă adoptarea unor strategii de dezvoltare pentru a deveni viabile şi profitabile în viitorul cel mai apropiat. Promovarea strategiilor de către întreprinderile industriale din Moldova va contribui la următoarele:  sporirea contribuţiei la bugetul naţional va fi net superioară;  favorizarea dezvoltării unor activităţi economice la nivel teritorial şi naţional;  creşterea performanţelor de ansamblu ale economiei naţionale, reflectată în volumul şi dinamica produsului intern brut, venitului naţional şi ale celorlalţi indicatori macroeconomici. Complexul viti-vinicol (viticultura şi vinificaţia) este socotit pe drept un pilon strategic în economia naţională a Republicii Moldova. Acest fapt se datorează nu numai aportului considerabil adus de la comercializarea băuturilor alcoolice în buget şi ponderii substanţial în export, dar şi, în mare măsură, prin folosirea raţională a condiţiilor pedo-climaterice din centrul şi sudul republicii, acestea nefiind folosite raţional sub alte culturi. Conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, Moldova se situează printre primii zece cei mai mari exportatori de vinuri din lume şi pe locul 12 - după volumul de producţie. Noi deţinem aproximativ 3,1% din exportul mondial de vinuri, 1,2% din volumul mondial de producţie şi 2,3% din podgoriile mapamondului. Din tendinţele actuale a industriei vinicole din Republica Moldova evidenţiem trendurile pozitive a acesteia pe parcursul ultimilor ani. Fiecare al treilea dolar castigat din exporturile ţării se datorează vinului, ceea ce constituie 9% din PIB, iar în structura veniturilor bugetului consolidat al ţării - circa 15%. Vinul şi produsele derivate (distilate) reprezintă cea de-a doua sursă importantă de generare a veniturilor în valută străină după transferările de peste hotare (peste 51

30% din export). Defalcările în bugetul statului de la ramura vinicolă constituie în mediu 450 mil. lei anual. Ponderea producţiei industriale vinicole în industria Republicii Moldova este considerabilă şi creşte anual în dinamică. Embargoul impus de Rusia asupra credibilităţii imaginii vinurilor modoveneşti pe piaţa externă, iniţial a fost un impact negativ. Mai apoi, însă s-a înţeles că acesta a fost doar un act politic. În urma efectuării unor teste de către specialiştii din japonia şi SUA s-a stabilit că vinurile noastre nu conţin substanţe nocive. Acest eveniment a constituit şi o publicitate pentru ţara noastră. Ca urmare a mediatizării, vinurile moldoveneşti şi, în general, Moldova ca producător sde vinuri a fost cunoscută la nivel european. Astfel, consumatorii au fost curioşi să cunoască vinurile noastre. În anul 2007, Republica Modova a efectuat exporturi de producţie vinicolă în valoare de 150 mln USD, faţă de 173mln în 2006. Fondul Monetar Internaţional presupune că Moldova ar putea ajunge la nivelul exporturilor din 2005 abia în 2009. În pofida reducerii exportului de produse vinicole moldoveneşti în Rusia, agenţii economici autohtoni se reorientează cu succes spre alte pieţe. Actualmente băuturile alcoolice sunt exportate în 52 de ţări ale lumii. Cele mai perspicace pieţe au devenit China, Germania, SUA şi Polonia. Astfel, în trei ani ritmul de creştere a exportului sporeşte cu 30 la sută. Republica Moldova dispune de condiţii pedoclimatice favorabile pentru dezvoltarea viticulturii. La începutul anului 2008 în Republica Moldova se atestă peste 125 mii ha de viţa-de-vie (circa 4% din terenurile agricole totale), din care cca 25 mii ha încă nu au intrat în rod, însă în ultimii ani terenurile plantate cu viţăde-vie se maresc cu 5 mii ha anual. Se ştie ca pe parcursul anilor '90 suprafeţele de vii au scăzut considerabil, cauzele scăderii sunt multiple. Acestea au fost provocate la început de lupta împotriva alcoolismului si s-a agravat ulterior sub influenta fenomenelor negative ale perioadei de tranziţie la economia de piaţa. Situaţia s-a agravat si din cauza

52

calamitatilor naturale, îndeosebi, a temperaturilor scăzute din iarna anilor 19961997. Totodată, în anii 2000-2007 s-au manifestat tendinţe pozitive în viticultură: producţia globală de struguri şi recolta medie au tendinţe de creştere. Actualmente, sarcina primordială a viticulturii Republicii Moldova constituie reânnoirea plantaţiilor viticole cu plantarea viilor de tip modern, folosind material săditor asanat la principalele boli virotice, clone productive şi cu calitatea înaltă a strugurilor, care, în final, vor ridica calitatea vinurilor produse. Din aceste considerente pentru următorii ani este necesar de a planta suprafeţe noi de viţă-devie, folosind cele mai performante tehnologii de cultivare a viţei-de-vie. Industria vinicolă a început să-şi restabilească poziţiile, astfel volumul de producţie al vinurilor în Moldova a crescut considerabil de la 24,8 mln USD în perioada lunilor ianuarie-aprilie 2007, până la 63,2 mln USD în comparaţie cu perioada respectivă a anului 2008. În aceste perioade se observă o tendinţă evidentă de ridicare a volumelor de producţie pentra toate grupele de produse vinicole. Dimensiunea mică a pieţei interne impune producătorii din Moldova să considere totuşi exportul drept unica alternativă pentru vânzările lor. Drept consecinta, vinificatorii tind să-şi exporte produsele pentru a obţine nivelul de profitabilitate dorit. Astfel potrivit analizei se înregistrează o creştere cu 2,5 ori a exportului producţiei vinicole sub aspectul pieţelor de desfacere în 4 luni ale anului 2008, în comparaţie cu perioada respectivă a anului precedent. Însă poziţionarea vinurilor moldoveneşti pe pieţele externe rămâne a fi o problemă importantă. Specialiştii susţin că vinurile noastre ar trebui să treacă în clasa -Premium. Elementele principale care stau la baza strategiei de reacţionare la schimbarea cererii sunt destul de simple şi unele întreprinderi vinicole mari deja reacţionează. E necesar ca producătorii moldoveni să adopte noile stiluri de vin, în special cele caracteristice „Lumii Noi”, care, de fapt, reflectă preferinţele tot mai exigente ale consumătorilor atât pe pieţele noi, cât şi pe cele tradiţionale. 53

În ultimul timp, în complexul viti-vinicol din Republica Moldova s-au manifestat procese integraţioniste intensive. Esenţa acestor procese constă în aceea că companiile vinicole manifestă un interes sporit către viticultură şi au început să investească activ în ramura dată. Principalele argumente de ordin economic, care pot susţine investirea în complexul viti-vinicol, sunt:  Viticultura a devenit atractivă pentru investitori: nu creditarea sezonieră, ci creşterea producţiei proprii de către companiile vinicole;  Investiţiile în viticultură sunt destul de semnificative,

ceea ce ne

vorbeşte despre intenţii de lungă durată a vinificatorilor;  Investitorii de bază sunt companiile vinicole private. Una din întrebările principale, care apare la defnirea proceselor de integrare în sectoral viti-vinicol, este explicarea motivaţiei companiilor vinicole de a investi în viticultură, care pot fi grapate atât din punct de vedere practic cât şi teoretic. Principalele motive „practice” au fost clasificate în modul următor: Asigurarea livrărilor stabile de materie primă la prelucrare. La acest capitol formele de investire în viticultură pot fi următoarele: plantarea viţelor-de-vie proprii, procurarea (în unele cazuri, arendarea) gospodăriilor agricole, tehnicii agricole,

îngraşămintelor

şi

altor

resurse

tehnico-materiale,

avansarea

producătorilor agricoli, cumpărarea tehnicii în leasing etc. Nu este secret că astăzi majoritatea companiilor vinicole au decis să investească în plantaţii de vita-de-vie proprii din cauză deficitului de materie primă calitativă pe piata. Controlul asupra utilizării investiţiilor. Managementul gospodăriilor agricole este foarte prost. Utilizarea neeficientă a resurselor şi nivelul înalt de pierderi la toate etapele de producere reduc profitabilitatea investiţiilor. in acest context numai un control strict din partea investitorilor va fi eficient. Barierele joase de intrare în ramură. Preţurile la pământ în cazul procurării sau arendării acestuia sunt relativ joase din cauza inexistenţei unei pieţe funciare civilizate. Actualmente, nici statul şi nici producătorii agricoli nu sunt capabili de a subvenţiona sau efectua nişte investiţii majore în ramură. De aceea, pentru 54

companiile vinicole este relativ uşor să pătrundă în ramura viticulturii, bariere, practic, nu există. Din motivele „teoretice” pentru integrarea în sectorul viti-vinicol putem menţiona tratarea instituţională, care presupune că motivul integrării se află nu în sfera de producţie, ci în sfera imperfecţiunii pieţei. Când spunem că întreprinderile vinicole se confruntă cu dificultati în asigurarea cu materie primă este clar că materia primă de tipul dat, adică strugurii, există în natură, dar cheltuielile legate de procurarea acesteia sunt mai înalte, decât fabricarea cu forţele proprii sau se simte deficitul de materie primă pe piata. Republica Moldova dispune de condiţii pedoclimatice favorabile pentru dezvoltarea viticulturii iar industria vinicolă este una din cele mai importante ramuri ale economiei naţionale din Republica Moldova care la începutul sec. XXI a început să-şi restabilească poziţiile şi să manifeste procese integraţioniste intensive. Dar totuşi până la momentul actual dimensiunea mică a pieţei interne impune producătorii din Moldova să considere exportul drept unica alternativă pentru vânzările lor. CAPITOLUL III. REPUBLICA MOLDOVA ŞI TURISMUL VITI-VINICOL 3.1. CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERILOR VINICOLE Din timpuri străvechi poporul nostru cultivă în acest spaţiu viţa-de-vie, din moşi-strămoşi produce vinuri, care şi-au cucerit faima departe de hotarele acestui plai. Până şi pe harta geografică Moldova are conturul unui strugure de poamă. Dar acest mic ciorchine este foarte ponderabil în vinificaţia mondială. Tradiţia multiseculară de producere a vinului şi-a găsit reflectare în istoria şi cultura meleagului nostru, care dispune de numeroase obiective de larg interes, inclusiv legate de sectorul vinicol, care este mândria şi zestrea noastră naţională. Moldova îşi afirmă cu tot mai multă siguranţă dreptul de a fi parte componentă a Drumului european al vinului. Itinerarele vinicole, care pornesc din capitală, cuprind practic întreg teritoriul republicii şi toate întreprinderile viti-vinicole din ţară. Agenţiile turistice, peste 250 la număr, le propun celor interesaţi tururi tot mai consistente şi atractive. Agroturismul este un fenomen caracteristic epocii în care trăim. 55

Preocupările plugarilor, vierilor şi vinificatorilor, măiestria lor, rodul muncii inspirate, pe care o ridică la nivel de artă, au ajuns să devină un obiect de viu interes. Calea vinului pentru Republica Moldova este direcţia, care duce spre propăşire şi spre larga popularizare în lume a tuturor bogăţiilor de care dispune ţara noastră. Deci, Republica Moldova are premize mari să fie inclusă în ruta turistică internaţională a vinului. Din 1996 în republică se fac unele cercetări şi calcule pentru a înainta cereri de finanţare comună din partea unor organisme internaţionale (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Mondială) cu scopul de a crea infrastructura necesară pentru rutele viti-vinicole. Combinatul de Vinuri „Cricova” S.A. Istoria Combinatului “Cricova” e o parte integrantă a istoriei Moldovei., spune Valentin Bodiul, Directorul General al Combinatului de Vinuri „Cricova” S.A. Combinatul de Vinuri „Cricova” S.A., cunoscut în întreaga lume pentru labirinturile sale subterane unice şi, în special, pentru vinurile sale excelente, a fost fondat în 1952. Anume în acest an minele de calcar din preajma orăşelului Cricova, din care istoric se extrăgea această piatră de construcţie, au fost transformate întrun imens oraş subteran al vinului, galeriile căruia prezintă condiţii ideale pentru producerea şi păstrarea vinului. „Cricova” este unica întreprindere din Republica Moldova care produce vinuri spumante în conformitate cu metoda clasică franceză - „Methode Champenoise”, prin fermentare secundară în sticlă şi cu o maturare ulterioară cuvee în poziţie orizontală de cel puţin 3 ani. Reprezentând un complex subteran unical şi fiind titularul Ordinului Republicii, „Cricova” este o întreprindere cu un potenţial de producere imens. În anul 2003 Combinatul a fost declarat obiect al patrimoniului cultural -naţional. Combinatul de Vinuri „Cricova” S.A. este o întreprindere cu un ciclu complex de producere, ceea ce înseamnă că dispune de o importantă bază de materie primă proprie. În prezent „Cricova” dispune în total de circa 280 ha de viţă de vie.

56

Programarea de perspectivă a lucrărilor de extindere şi de îmbunătăţire a podgoriilor aflate în posesia întreprinderii reprezintă, prin urmare, unul dintre punctele de importantă deosebită în strategia de dezvoltare a Combinatului „Cricova”. Anume o astfel de abordare a problemei în ceea ce priveşte resursele de materie primă, reprezintă pilonul de bază, după care se conduce „Cricova” în activitatea sa. În prezent se poate constata o tendinţă fermă de sporire a volumului de producţie fabricată, crescând constant şi numărul medaliilor şi diplomelor internaţionale acordate vinurilor de "Cricova". În anul 2002 Combinatului de vinuri "Cricova", pentru contribuţia sa la dezvoltarea economiei naţionale, îi este decernat Ordinul Republicii şi, ulterior, prin decretul prezidenţial, Combinatul este declarat "obiect al patrimoniului cultural-naţional ". E cert că faima C.V. „Cricova” S.A. este rodul profesionalismului şi mai cu seamă, a dragostei lor pentru viţa de vie. În egală măsură merită admiraţie eminenţii fondatori ai minunatei „Crame” din Moldova, precum şi actualii slujitori devotaţi ai lui Bacchus, pe care îi aşteaptă încă multe realizări frumoase. In anul 2005 Combinatul „Cricova” a fost vizitat de 8000 de turişti, marea majoritate din străinătate şi a înregistrat vânzări de 10 mln. sticle, în valoare de 145 mln lei, ceea ce este cu 16 mln lei mai mult decât în anul 2004. Pentru anul 2006 se preconizează producerea a 12 mln sticle şi vânzări în valoare de circa 160 mln lei. În ceea ce priveşte baza de materie primă, în anul 2006 combinatul preconizează plantarea a 100 ha de viţă de vie, pe lîngă cele 250 ha existente, şi investiţii de circa 12 mln lei în echipamentul de producere. Vinurile de colecţie şi de calitate superioară de Cricova, care sânt mândria naţională a Moldovei, au obţinut peste 70 medalii la cele mai prestigioase concursuri şi degustaţii din Bordeaux, Barcelona, Roma. Primele medalii au fost obţinute în 1958 în Lubleana şi Budapesta, unde vinurile Aligote şi Feteasca au obţinut medalii de argint. Conform rezultatelor celui de-al III-lea Concurs Internaţional de Vinuri, care a avut loc in 1988 în oraşul Mikuvole – Cehoslovacia, şapte mostre de vinuri şi spumante de Cricova au fost menţionate cu 3 medalii de 57

aur (Cabernet, Codru şi Spumant “Codrinskoie”), o medalie de argint (Vin Spumant Clasic Sec) şi trei diplome de gradul II (Riesling, Aligote, Moldovenesc Select alb). Peste un an la Bratislava au fost obţinute încă 2 medalii de aur, 5 de argint şi 7 diplome de onoare. Combinatul de Vinuri “Cricova” a avut onoarea de a fi invitat şi de a fi membru al Clubului Internaţional a Liderilor Calităţii, fapt confirmat de premiile anuale în oraşele Barcelona şi Paris. În 2000 la Concursul Internaţional “Grifonul de Aur 2000”, care a avut loc la Ialta, produsele CV “Cricova” au obţinut cele mai înalte premii. Astfel Spumantul Clasic “Cricova” a obţinut “Grand Prix”, iar vinurile de calitate superioară “Codru” şi “Dionis” au obţinut medalii de aur. În 2002 la Concursul Internaţional “Grifonul de Aur 2002”, Spumantul Clasic “Cricova” a obţinut deja “ Super Grand Prix”. Din 11 octombrie 2002 Combinatul de Vinuri “Cricova” este unica întreprindere din Republica Moldova titular a celei mai înalte distincţii de stat – Ordinul Republicii. Î.S. Complexul de vinuri de calitate Mileştii Mici Complexul de vinuri „Mileştii Mici” [Anexa 9] este înscris în cartea de recorduri Guiness ca cea mai mare galerie subterană de pe planetă, mai este numită şi cea de-a 7-a minune a Moldovei. ÎS Combinatul de Vinuri de Calitate “Mileştii Mici” este lider în producerea vinurilor de calitate superioară şi a vinurilor de colecţie, fiind cel mai vechi loc de păstrare a “lichidului divin”. El ocupă un loc de onoare în programul turistic al ţării. Pe aici trece una din principalele rute a vinului. La vizitarea acestei întreprinderi turistul se va pomeni la un moment dat în interiorul unei cetăţi medievale, înconjurate de ziduri cu nişte turnuleţe de o configuraţie fantastică. Apoi o cascadă pitorească ca cele de la curţile boiereşti din sec. XIV, care se străduie să umple de zor pocalele cu vin alb sau roşu. Un exponat rar – butoiul de 6 tone, împietrit solemn pe postamentul de la intrarea în Combinat. Anume acest butoi, pe parcursul a mai multor ani, a păstrat, prin energia naturală

a stejarului, tăria “Cabernet”-ului. Acum comorile din Mileştii Mici

menţin renumele vinurilor moldoveneşti. Oraşul vinicol subteran duce faima Republicii Moldova în lume, ca fiind ţara producătoare de vinuri de calitate. 58

Oraşul se află în galeriile calcaroase la o adâncime de 40 – 85 de metri. A fost întemeiat la începutul anilor 70 ai sec. XX. Galeriile naturale de la Mileştii Mici au o lungime totală de 200 km. Dintre acestea sunt valorificate deja 55 de km. Temperatura constantă a aerului a acestui “regat vinicol” de +12…+14 grade C, umiditatea relativă de 85-95% favorizează păstrarea rezervelor strategice de vin ale Moldovei. Aici sunt aduse şi stocate pentru învechire materialele vinicole selecte ale anilor cu cea mai bogată şi bună recoltă din toate regiunile ţării. Concomitent, în anul 2005 combinatul “Mileştii Mici” a fost înregistrat în “Cartea recordurilor Guiness”, întrucât în lume nu există o altă colecţie de vinuri ce ar întrece după capacităţi grota de la Mileştii, unde se păstrează în condiţii ideale mai mult de 2 milioane sticle de vin de colecţie. CVC Mileştii Mici exploatată doar în proporţie de 25 la sută. Aceasta înseamnă că nici în secolul următor acest adevărat labirint al vinului subteran nu va avea concurenţă. Grota din Mileştii Mici, în partea ei exploatată, are nişte capacităţi de păstrare de 6, 5 milioane decalitri de materie primă (65 milioane litri). Este greu să-i găseşti egalul şi nu doar în Moldova. Fiind un element important al itinerarului turistic – oraşul vinicol subteran “Mileştii Mici”, atrage vizitatori din toată lumea. Pânzele de păianjen şi harta galeriilor de vinuri sigilată cu ceară roşie, prezentă şi pe etichetele sticlelor, creează impresia de trecere într-un alt secol. Vinurile din vinotecă se păstrează în caza, în poziţie orizontală, pe stelaje speciale nu prea mari. Pe fiecare poliţă se păstrează anumite mărci de vinuri cu vechime diferită. Sticlele nu sunt etichetate de aceea, pe fiecare caza (nişe) sunt fixate paşapoarte cu date despre numărul sticlelor, anul roadei din care este produs vinul, data îmbutelierii. Aici chiar şi cel mai exigent vizitator va fi satisfăcut de calitatea vinurilor cu marca “Mileştii Mici”. Vinotecile întreprinderilor vinicole au dreptul să comercializeze o parte din colecţiile de vinuri, cu condiţia că mai apoi vor lua măsurile respective de completare a acestora.

59

Un loc aparte îl ocupă “Colecţia de Aur” Mileştii Mici. Ea conţine circa două milioane de butelii de vinuri înalt apreciate de către vinificatorii din întreaga lume. Vinurile, păstrate aici, sunt produse din recolta diferitor ani, din 1969 până în prezent: “Pinot”, “Traminer”, “Muscat”, “Riesling”, “Feteasca”, “Codru”, “Negru de Purcari”, “Trandafirul Moldovei”, “Auriu”, “Cahor-Ciumai”, fabricate în strictă conformitate cu tradiţiile vechi moldoveneşti. În fiecare picătură a lor se resimte căldura soarelui şi forţa sevei pământului. În luna septembrie 2002 Combinatul de Vinuri de Calitate “Mileştii Mici” a prezentat vinurile sale de colecţie şi la Strasburg, în incinta Adunării generale Parlamentare a Consiliului Europei. La prezentare au participat mai mult de 500 de parlamentari europeni, care au apreciat înalt calitatea vinurilor noastre. În ultimii ani întreprinderea a cucerit GRAND Prix-ul şi peste 80 de medalii pentru majoritatea vinurilor sale. La concursul internaţional de la Bruxelles, vinul de colecţie “Grătieşti” 1986 a fost premiat cu medalie de aur, iar vinul de colecţie “Auriu” 1986 cu medalia de argint, fiind prima din întreprinderile moldoveneşti care a obţinut astfel de menţiuni la aceste nominaţii de vinuri. Combinatul de Vinuri “Mileştii Mici obţine în continuare încă 16 medalii. La Concursul Internaţional de la Odesa în cadrul Expoziţiei simpozium “Вино и виноделие” obţine 5 medalii şi anume: 4 de aur pentru vinurile de colecţie “Trandafirul Moldovei” 1986, “Codru” 1987, “Roşu de Purcari” 1987 şi un de argint pentru vinul de consum curent “Cabernet”. La alte concursuri din anul 2005 de la Moscova şi din alte oraşe vin alte medalii de aur pentru acelaşi “Trandafirul Moldovei”, “Codru” şi “Negru de Purcari”, sau “Cagor-Ciumai” expuse la diferite concursuri internaţionale de către această întreprindere. În total, în afară de CRAND PRIX ea a cucerit peste 80 de medalii pe care se poate citi inscripţiile: Concurs mondial Bruxelles şi alte oraşe ale lumii. Grand Pris “Mercurul de Aur” a fost obţinut doi ani la rând pentru cea mai bună marcă Comercială a anului (a. 2003 şi 2004) şi menţiunea “Laureat de Gradul II” la concursul “Premiul de Stat pentru realizări în domeniul calităţii, productivităţii şi competivităţii”, deasemenea “Cel mai bun contribuabil al anului 2003 şi 2004”. 60

Vinăria Purcari SRL Vinurile din vestita zona Purcari constituie cea mai pregnantă carte de vizita a Moldovei. Ele sânt cunoscute şi în Europa deja al treilea secol. [Anexa 10] Francezii au recunoscut splendoarea şi calitatea lor la Expoziţia Mondiala de la Paris în 1878 şi le-au decernat medalia de aur, familia ţarului Rusiei le procura pentru consum, deja în secolul XX ele erau livrate curţii regale engleze. Vinurile nu numai că nu cedează celor vestite de Bordeaux, dar şi se deosebesc de ele în mod avantajos prin originalitate. De aceea, pe timpuri ele erau cumpărate de firme mari comerciale pentru a fi vândute la preţuri mari cu denumiri franceze. Condiţiile naturale favorabile şi amplasarea reuşită a viilor au contribuit la evidenţierea satului în calitate de principal centru vinicol din zona respectiva. Apropierea râului Nistru atenuează diferenţa temperaturilor de zi si de noapte, astfel încât se obţin vinuri foarte armonioase şi fine. În trecutul nu prea îndepărtat întreprinderea vinicolă din satul Purcari producea vinuri de calitate superioară “Negru de Purcari”, “Roşu de Purcari”, Cabernet” şi altele. În anii şasezeci-optzeci ea era unica fabrică din Uniunea Sovietică care încleia etichete tipărite în limba engleză. Acestea erau etichetele pentru “Negru de Purcari”, destinat pentru curtea regală a Marii Britanii. În vinoteca de la Purcari s-au mai păstrat câteva sticle de colecţie pentru această destinaţie. Trebuie de notat, că această colecţie este demonstrată aproape tuturor vizitatorilor care participă, măcar, la o singură degustaţie de vinuri bune de Purcari. Aceasta a devenit o parte componentă a vizitei turiştilor la Vinăria Purcari după restauraţia întreprinderii la care, deja de cinci-şapte ani se produc vinuri conform tehnologiei franceze şi tehnologiei “Bang în Box”, care constă în faptul că vinurile se “îmbuteliază” în pachete de 2 şi de 4 litri. La vinăria Purcari strugurii de la bun început sunt aleşi în mod manual după calitate. Cei mai buni struguri sunt utilizaţi pentru producerea vinurilor de cea mai înaltă calitate, restul pentru vinul de consum curent. La fabrică există butoaie mari din lemn de stejar, dar există şi butoaie de dimensiuni mai mici, special procurate din Franţa în care vinul este păstrat pentru maturizare. 61

Cea mai mare atracţie turistică este aici, bineînţeles, conacul vechi al fabricii restaurat şi modificat în aşa fel încât turistul să se simtă în al noulea cer. El are la dispoziţie un hotel, camere lux, sală de jocuri, teren pentru tenis, două iazuri situate chiar în faţa fabricii, unde pe timp frumos poate prinde peşte, se poate răcori la umbra popasurilor de pe mal spre care duc scări pavate, iar de jur împrejur creşte o iarbă verde ca la carte. Aici se cere de menţionat următorul lucru: asemenea fabrici cu un asemenea fast există una doar la Purcari, Republica Moldova şi alta în Slovenia, ele fiind unice în felul lor din tot estul Europei. La sfârşitul anului 2005, dacă mergi la vinăria Purcari, fondată din 1827, poţi degusta Cabernet Sauvignon sau Chardonnay de Purcari, Sauvignon de Purcari de calitate superioară din roada anului 2003. Aici şi numai aici poţi avea o întâlnire de neuitat cu “vinurile regeşti”, fiindcă vinurile albe de Purcari sunt regine a vinurilor albe, iar vinurile negre şi roşii seci, dar şi de desert cum ar fi bunăoară – Cagor . Mai savurezi aroma şi gustul vinurilor Pinot Noir de Purcari, Merlot de Purcari, Cabernet Sauvignon de Purcari, Roşu de Purcari şi Negru de Purcari. Acorex Holding În localitatea Cricova se găseşte, de asemenea, fabrica de vinuri CricovaAcorex, lansata efectiv în 1998 şi afirmata între timp drept una dintre producţiile cele mai moderne în Europa de Est. Întreprinderea mixta Cricova-Acorex îşi elaborează materialele primare la întreprinderi situate în sudul republicii, ea practica şi achiziţionarea strugurilor proveniţi de la cele mai bune vii din Ciumai, Cahul, Comrat, Taraclia, precum şi din Zona Centrala a Codrilor. Distincţiile unor prestigioase concursuri şi geografia extinsa a livrărilor sunt dovada cea mai buna a calităţii vinurilor şi talentului celor care le produc. Fabrica de vinuri Cojuşna Următorul obiectiv viti-vinicol este Cojuşna. Aici turiştii pot vizita sălile de degustare de la Cojuşna, cat şi formidabila colecţie de vinuri, expusă aprecierii vizitatorilor. Poposind la Cojuşna, poţi parcurge cu ochii pagini interesante şi glorioase ale unei istorii de mai bine de o jumătate de secol, în care sunt redate izbânzile şi tradiţiile vinificatorilor. Este imposibil să rămâi indiferent şi faţă de 62

bucatele tradiţionale ale bucătarilor, indiferent pe unde ne poartă drumurile vacanţelor şi ale vinului. Fabrica are o istorie de aproape o sută de ani, fiindcă a apărut de la începutul sec. XX. Dar abia în ultimii ani aici au fost construite beciurile subterane, au fost reparate secţiile de producere a vinului. Totodată în ultimii ani vinurile produse aici au obţinut distincţii importante în 1992 şi 1993. Vinul “Dumbrava din Cojuşna” a obţinut două medalii de aur la două concursuri din România. Apoi aceiaşi băutură cuceri la alt concurs încă o medalie, de bronz (1997). În 2001 de la Soci aduc medalii de aur vinurile “Marsala” şi “Heres”. În alţi ani au fost premiate cu medalii de argint în România, Belgia şi în Moldova vinurile “Feteasca”, “Auriu”, balzamul “Legenda Haiducului”. Mai impunătoare decât numărul de medalii sunt diplomele juriului de la concursurile vinicole, care au avut loc în România, Turcia şi Belarusi, la festivalurile vinului din Republica Moldova. Aici turiştii francezi pot să găsească vinul de origine franceză “Cabernet” sau Sauvignion, produs în Moldova, turiştii germani – “Riesling” spaniolii – Heres, iar portughezii se vor mira mult când vor afla că şi noi putem produce vinuri de tip “Portvein”. Dispune de două săli pentru degustare amenajate în diferite stiluri. În sala de “piatră” toate lucrurile sunt meşterite de către meşterii populari în stil naţional. Fabrica dispune şi de o sală pentru degustare amenajată în stil european. 3.2.1 PROGRAMUL NAŢIONAL ÎN DOMENIUL TURISMULUI “DRUMUL VINULUI ÎN MOLDOVA” 1.Introducere. Programul Naţional în domeniul turismului “Drumul Vinului în Moldova” (în continuare – Program) are drept scop impulsionarea dezvoltării turismului vitivinicol şi integrarea acestuia în reţeaua internaţională a turismului viti-vinicol. Ramura viti-vinicolă şi industria turistica contribuie la atragerea unui număr cît mai mare de consumatori ai producţiei turistice viti-vinicole, promovând adiţional şi toate facilităţile turistice existente în Moldova 2.Potenţialexistent. 63

Moldova este recunoscută pe plan mondial ca ţară viti-vinicolă dezvoltată. Cultura viţei de vie pe meleagul moldav cunoaşte o istorie de veacuri. Amprentele frunzelor de Vitus Teutonica găsite lângă Naslavcea au vârsta ce variază între 6 şi 25 milioane ani. Cultivarea viţei de vie îşi are începutul încă din anul 2800 î.e.n. Producerea vinului în Moldova a acumulat o experienţă de veacuri venită de la traci, daci, greci, romani, francezi ş.a. Actualmente, în ţara noastră viile ocupă o suprafaţă totală de 107 mii ha. Condiţiile climaterice caracteristice şi relieful ei specific creează condiţii unice de cultivare a viţei de vie. Conform condiţiilor climaterice Moldova este împărţită în 4 zone viti-vinicole: Centrală, Sud-Estică, Sudică şi Nordică. Moldova este printre primele zece state din lume exportatoare de vinuri. Capacitatea frigiderelor destinate păstrării strugurilor se estimează la circa 5 mii tone anual. Cu un potenţial global de 350-500 mii tone struguri-marfă, Moldova produce 23-33 milioane decalitri de vinuri din cele mai prestigioase soiuri, europene şi autohtone. Valoarea exportului anual al producţiei vinicole se estimează la cca. 230 mil. dolari SUA. În ansamblu pe ţară funcţionează peste 180 de întreprinderi vinicole. În anul 2003 sau produs 29 mil. decalitri de vin şi s-au îmbuteliat cca. 17,7 mil. decalitri de vin de struguri, 11 mil. sticle – vinuri spumante şi spumoase, 630 mii decalitri – divin (coniac) şi 2,1 mil. decalitri băuturi spirtoase. Peste 90 % din volumul produs a fost exportat. Produsele viti-vinicole au o faimă binemeritată şi sânt apreciate în multe ţări ale lumii. O adevărată carte de vizită a ţării sânt vinurile ce au obţinut distincţii înalte la prestigioase concursuri internaţionale. În staţiunile climaterice se aplică pe larg tratamentul cu struguri şi sucuri din struguri (uvoterapia). Oenotecile(vinotecă), centrele expoziţionale, sălile de degustare cu o arhitectură excepţională, oraşele şi cavernele subterane, diversitatea producţiei, magazinele specializate - reprezintă un potenţial deosebit pentru promovarea turismului viti-vinicol în Moldova, prezintă motivaţii apte să plaseze la justa 64

valoare produsul turistic viti-vinicol al republicii în circuitul turistic internaţional.

3. Noţiuni de bază. În cadrul prezentului Program, noţiunile utilizate semnifică: 1.turism viti-vinicol – forma de turism practicată de turişti pentru vizitarea regiunilor viti-vinicole, gospodăriilor viticole şi întreprinderilor vinicole în scopul îmbinării savorii degustării produselor viti-vinicole cu cunoaşterea stilului de viaţă local, mediului rural şi activităţilor culturale; 2.obiectiv turistic - atracţie turistică a unei destinaţii care constituie, de regulă, motivaţia deplasării turiştilor; 3.birou de informare turistică - spaţiu amenajat în scopul oferirii de informaţii turiştilor despre gama locală sau naţională de atracţii turistice, despre evenimentele, posibilităţile de transport şi cazare. 4. Scopul Programului. Prezentul Program are drept obiective de bază: - de a promova pe plan internaţional Moldova ca destinaţie turistică vitivinicolă; de a stabili legătura între sectorul turistic şi viti-vinicol; - de a oferi vizitatorilor produse turistice de calitate înalta; - de a amplifica potenţialul economic şi valorifica potenţialul uman din mediul rural; - de a îmbunătăţi rentabilitatea întreprinderilor vinicole şi agenţilor economici ce practică activitatea de turism; - de a proteja, conserva, dezvolta patrimoniul naţional de valoare turistica şi a-l valorifica la nivel competitiv; - de a extinde procesul de conştientizare a importanţei dezvoltării turismului vitivinicol. 5. Sarcinile Programului . 65

Prezentul Program are următoarele sarcini: - de a lansa o campanie eficienta de promovare a produsului turistic vitivinicol; - de a include rutele turistice viti-vinicole moldoveneşti în circuitele europene, în special în Ruta Vinului în Europa; - de a încuraja includerea componentei viti-vinicole la formarea pachetelor de servicii turistice elaborate de turoperatori; - de a ameliora şi dezvolta infrastructura de primire turistică la întreprinderile vinicole; - de a îmbunătăţi căile de acces spre obiectivele incluse în prezentul Program; - de a încuraja fluxul de investiţii spre obiectivele incluse în prezentul Program; - de a majora numărul de locuri de muncă, ca rezultat al prestării serviciilor turistice; - de a promova caracteristicile existente ale fiecărei regiuni viti-vinicole, gama de producţie, tradiţiile de cultivare a viţei de vie şi prelucrare a strugurilor (atât la nivel industrial cât şi la nivelul unei gospodării ţărăneşti), arhitectura tradiţională a cramelor, colecţia oenotecilor etc.; - de a încuraja populaţia locală (în special rurală) la acordarea unor servicii turistice adiţionale, precum: cazare, servire a mesei, producere de suvenire, desfăşurarea unor spectacole folclorice, demonstrarea stilului de viaţă şi gospodărire rurală; - de a asigura pregătirea şi perfecţionarea profesională a forţei de muncă încadrate în prestarea serviciilor turistice; - de a asigura un parteneriat între sectoarele public şi privat implicate în realizarea prezentului Program; - de a asigura gestionarea rutelor turistice incluse în prezentul Program. 6. Conştientizarea importanţei dezvoltării turismului viti-vinicol.

66

Implementarea prezentului Program va fi însoţită de desfăşurarea unei campanii vaste de conştientizare a importanţei dezvoltării turismului viti-vinicol la toate nivelurile societăţii. În acest aspect vor fi realizate următoarele acţiuni: - antrenarea mass-media în promovarea potenţialului şi produsului turistic viti-vinicol; - elaborarea unui program naţional de conştientizare turistică, în special a turismului viti-vinicol, ce va include diferite acţiuni pentru toată societatea; - introducerea în programele de învăţământ, în licee, şcoli polivalente, colegii şi instituţii de învăţământ superior a unor cursuri ce ţin de conştientizarea importanţei patrimoniului turistic viti-vinicol, incluzând şi excursii de studiu; - antrenarea societăţii civile în programele de conştientizare; - promovarea codului de comportament a oricărei persoane faţă de turişti şi al său în calitate de turist. 7.

Direcţii

strategice

de

dezvoltare

a

turismului

viti-vinicol.

Principalele direcţii strategice de dezvoltare a turismului viti-vinicol ale prezentului Program sânt: - renovarea căilor de acces şi a zonelor publice aferente întreprinderilor vitivinicole incluse în prezentul Program; - stabilirea unei gestionări şi administrări corporative a rutei turistice internaţionale „Drumul Vinului în Moldova”; - stabilirea unui parteneriat coerent între gospodăriile viticole, întreprinderile vinicole, Departamentul Agroindustrial “Moldova - Vin”, Departamentul Dezvoltarea Turismului, autorităţile administraţiei publice locale şi întreprinderile industriei turismului pentru implementarea şi promovarea prezentului Program; - elaborarea unui program de marketing general pe ţară şi individual pe instituţii; - crearea în cadrul întreprinderilor a unor sectoare / secţii de marketing turistic;

67

- elaborarea şi promovarea, pentru gospodăriile viticole şi întreprinderile vinicole, a unor proiecte investiţionale ce ţin de infrastructura turistică a lor. Crearea unui regim facilitar investiţional pentru investitorii care doresc să participe la finanţarea acestor proiecte; - implementarea unui program de training pentru personalul antrenat în primirea şi servirea turiştilor, în special cursuri de ghidaj şi somelarie. 8. Dirijarea şi monitorizarea Programului. Dirijarea şi monitorizarea prezentului Program va fi asigurată de un comitet de coordonare condus de viceprim-ministru, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, compusă din reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor, Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor, Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, Ministerului Sănătăţii, Departamentului Agroindustrial "Moldova -Vin", Departamentului Dezvoltarea Turismului, Agenţiei de Stat pentru Silvicultura „Moldsilva”, Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Institutului Naţional al Viei şi Vinului, Catedrei de viticultura a Universităţii Agrare de Stat din Moldova, Catedrei de oenologie(vinoteca) a Universităţii Tehnice a Moldovei. La realizarea prezentului Program îşi vor da concursul ministerele, departamentele, alte instituţii de stat, precum şi autorităţile administraţiei publice locale, agenţii economici din domeniile turismului şi viti-vinicol, organizaţiile nonguvernamentale. 9. Autorizarea rutelor turistice şi a obiectivelor incluse în Program . Departamentul Dezvoltarea Turismului: - va ţine, Registrul rutelor turistice şi a obiectivelor admise pentru prestarea serviciilor în cadrul prezentului Program; - va aproba în, comun cu autorităţile administraţiei publice centrale respective, regulamentul şi componenţa Comisiei de verificare a rutelor turistice şi a obiectivelor din cadrul prezentului Program. - În componenţa Comisiei vor fi incluşi reprezentanţi ai Departamentului Dezvoltarea

Turismului,

Departamentul

Agroindustrial

autorităţile administraţiei publice locale, altor instituţii interesate. 68

„Moldova-Vin”,

- Comisia va controla gradul de corespundere a rutelor turistice şi obiectivelor cerinţelor /criteriilor stabilite în prezentul Program şi va elibera agenţilor economici respectivi (fără plată) extrasul din decizia Comisiei. Cerinţe faţă de gospodăriile viticole incluse în rută: - existenţa unor plantaţii de viţă de vie cu un nivel de gospodărire înalt, ce conţin soiuri reprezentative de struguri, în special de masă; - deţinerea unor instalaţii frigorifice ce va permite degustarea strugurilor pe o perioadă îndelungată, minimum până în luna ianuarie; - existenţa unui turn de observare; - oferirea unui ghidaj corespunzător. (Plasamentul în apropierea unei localităţi rurale reprezentative sau a unei întreprinderi de prelucrare a strugurilor adecvate va fi considerată un avantaj). Cerinţe faţă de localitatea rurală: - amenajare teritorială şi căi de acces adecvate; - posedarea unui colorit folcloric specific; - existenţa unor gospodării ţărăneşti unde turiştii străini vor putea vizualiza echipamentul şi procesul de prelucrare a strugurilor, producerea şi păstrarea vinului în condiţii de casă; - existenţă unor pensiuni agro-turistice clasificate conform legislaţiei în vigoare; - existenţa unor meşteri populari unde turiştii ar putea vizualiza procesul de creaţie şi procura suvenire; - existenţa unor prezentări folclorice specifice localităţii; - existenţa unui agrement adiţional precum vânătoarea, pescuitul, excursii spre obiectivele turistice din apropiere, vizitarea beciurilor. Criterii de evaluare ale întreprinderilor vinicole Criterii generale: - cai de acces spre întreprindere, accesibile pentru transportul rutier; - aspectul exterior al clădirii în stare bună; - spaţii verzi amenajate şi îngrijite; 69

- denumirea firmei la intrare în clădire; - informaţie la intrare în limbile de stat, engleză şi rusă cu privire la programul de primire a turiştilor (orele şi zilele de primire; descrierea obiectivelor ce se propun a fi vizitate); - spaţii şi utilaj de producţie în stare adecvata cerinţelor internaţionale; - parcare auto păzită; - telefon la dispoziţia turiştilor; - hol de primire şi aşteptare; - vestiar; - grup sanitar cu apă caldă / rece, separat pe sexe; - temperatura minimă de 18 0C în sălile de degustare, aşteptare şi în grupurile sanitare. Sala de degustare: - sală de degustare pentru minimum 20 de locuri; - mobilier în stare bună; - liste de bucate şi băuturi, cu indicarea preturilor, în limbile de stat, engleză şi rusă; - inventar de servire a mesei adecvat fiecărui tip de băutură şi bucate. Personal: - personal în uniforme corespunzătoare funcţiei ocupate; - ghizi titulari de brevete; - sommelieri titulari de brevete; - chelneri titulari de brevete. Servicii adiţionale: - vânzări de vinuri /divinuri de producţie proprie; - vânzări de ghiduri, hărţi, pliante, broşuri, vederi, suvenire; - informarea turiştilor despre zona în care se află întreprinderea; - asigurarea securităţii turiştilor şi a bunurilor lor. 10. Finanţarea Programului Finanţarea prezentului Program se preconizează din următoarele surse: 70

- mijloace ale fondului special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului; - mijloace ale fondului ecologic din Moldova; - investiţii ale gospodăriilor viticole şi întreprinderilor vinicole, incluse în rută; - mijloace ale agenţilor economici licenţiaţi în domeniul turismului; - atragerea unor linii de creditare; - sponsorizări şi donaţii; - alte surse în conformitate cu legislaţia în vigoare. In baza devizului general de cheltuieli al prezentului Program vor fi elaborate devize anuale, ţinând cont de activităţile ce urmează a fi întreprinse în anul respectiv. Pentru modernizarea cailor rutiere spre obiectivele incluse în rutele turistice viti-vinicole vor fi utilizate mijloacele fondului rutier în baza programelor Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor, precum şi mijloacele prevăzute de către autorităţile administraţiei publice locale. 11. Promovarea investiţiilor În condiţiile funcţionării unui buget de stat auster, obiectivele de baza ale promovării investiţiilor în sectoarele turistic şi viti-vinicol se vor axa pe următoarele masuri principale: - crearea unui regim facilitar investiţional pentru investitorii care vor participa la finanţarea proiectelor investiţionale ce ţin de infrastructura turistică; - elaborarea unor mecanisme de stimulare financiară pentru dezvoltarea şi renovarea întreprinderilor mici şi mijlocii din mediul rural; - participarea cu oferte investiţionale la conferinţe şi foruri internaţionale investiţionale; - acordarea unor credite de lungă durată pentru dezvoltarea turismului rural; - organizarea trainingurilor pentru administratorii obiectivelor incluse în prezentul Program în domeniul elaborării proiectelor investiţionale, conform standardelor internaţionale şi colaborării cu investitorii străini;

71

- elaborarea unui program separat pentru identificarea, specificarea şi promovarea oportunităţilor de investiţii în industria turismului. 12. Susţinerea dezvoltării turismului viti-vinicol de către stat Întru asigurarea reală a dezvoltării turismului viti-vinicol vor fi elaborate şi realizate activităţi legate de acordarea unor facilităţi pentru obiectivele turistice incluse în realizarea prezentului Program: - elaborarea unui sistem de măsuri pentru susţinerea materiala a acestora, prin stabilirea unui regim facilitar; - stabilirea unor tarife speciale la prestarea serviciilor de transport şi cazare pentru turiştii ce intenţionează să procure pachete de servicii incluse în prezentul Program. 13. Regimul de vize şi trecerea frontierei În prezent Moldova are regim de vize cu majoritatea statelor lumii, cu excepţia ţărilor-membre ale C.S.I. şi României. Vizele pot fi aplicate atât de către misiunile diplomatice şi consulare ale Moldovei peste hotare, cât şi de oficiile consulare amplasate la punctele internaţionale de trecere a frontierei (Aeroportul Chişinău, Sculeni, Leuşeni, Cahul). Atragerea unui flux considerabil de turişti străini pe rutele turistice invocate în prezentul Program, se află în dependenţă directă de facilitarea regimului de intrare-ieşire din ţară. În acest scop se impune necesara implementarea următoarelor măsuri: - introducerea unui regim facilitar de vize, fără perceperea taxelor consulare pentru perfectarea vizelor la prezentarea voucherului turistic ce conţine notificări privind procurarea pachetului de servicii turistice din cadrul prezentului Program; - majorarea numărului oficiilor consulare amplasate la frontiera de stat; - modificarea regimul de lucru al oficiilor consulare amplasate la frontiera de stat până la 24 ore;

72

- instalarea sistemului de coridoare verzi pentru turiştii care deţin voucher turistic ce conţine notificări privind procurarea pachetului de servicii turistice din cadrul prezentului Program.

14. Instruirea si perfecţionarea cadrelor. Resursele umane reprezintă unul din factorii decisivi în domeniul prestării serviciilor

turistice.

Respectiv,

implementarea

prezentului

Program

în

corespundere cu exigenţele internaţionale presupune o calificare corespunzătoare a personalului implicat în servirea turiştilor. Perfecţionarea şi instruirea personalului ce activează în cadrul obiectivelor incluse în Program va fi realizată prin intermediul Centrului Naţional pentru perfecţionarea cadrelor din industria turismului, care urmează a fi creat. Totodată, intru asigurarea unei funcţionalităţi durabile a prezentului Program, urmează a introduce în programele de studii pentru învăţământul secundar profesional şi superior, la specialităţile adiacente ramurilor turismului şi viti-vinicolă, specialităţi noi, discipline, cursuri în domeniul turismului viti-vinicol. 15. Administrarea rutelor. Administrarea curentă a rutelor turistice viti-vinicole va fi efectuată de către o întreprindere de stat, fondată de Departamentul Agroindustrial „Moldova -Vin” în comun cu Departamentul Dezvoltarea Turismului. Scopul principal al creării unei astfel de structuri de administrare este asigurarea funcţionalităţii rutelor pe parcursul implementării prezentului Program. Întreprinderea va activa pe principiu de autogestiune financiară cu susţinere de la bugetul de stat în primul an de activitate. Întreprinderea va activa în calitate de unic tur-operator al produselor turistice viti-vinicole din Moldova. Întru executarea sarcinii de bază – administrarea rutei – întreprinderea în cauză va exercita următoarele funcţii:

73

- comercializarea rutelor tur-operatorilor şi agenţiilor de turism din ţară şi străinătate; - promovarea rutelor pe pieţele internă şi internaţională. 16. Marketingul Programului . O atenţie deosebită se va acorda activităţilor de marketing ale prezentului Program, realizate nemijlocit prin intermediul Departamentului Dezvoltarea Turismului, Departamentului Agroindustrial „Moldova -Vin”, gestionarul rutelor Programului, agenţilor economici din industria turismului şi viti-vinicolă. La acest compartiment vor fi realizate următoarele: - participarea activă la expoziţiile şi târgurile internaţionale din domeniul turismului si viti-vinicol; - realizarea spoturilor TV publicitare; - invitarea jurnaliştilor străini pentru mediatizarea turismului viti-vinicol; - organizarea de tururi informaţionale pentru tur-operatorii străini; - organizarea anuală a sărbătorii “Ziua Naţională a Vinului” şi internaţionalizarea ei; - editarea ghidului anual al rutelor incluse în prezentul Program; - editarea de hărţi turistice, inclusiv de domeniul turismului viti-vinicol; - publicarea de informaţii publicitare în reviste de specialitate internaţionale; - îmbunătăţirea accesului la informaţia turistică prin: misiunile diplomatice şi reprezentanţele comercial-economice ale Moldovei, precum şi oficiile companiilor aeriene amplasate în străinătate; - instituirea birourilor de informare turistică în punctele de aglomeraţie a turiştilor străini (aeroporturi internaţionale, puncte de trecere a frontierei ş.a.); - amplasarea panourilor şi indicatoarelor informaţionale pe parcursul rutelor incluse în prezentul Program; - instalarea în gări, autogări, aerogări şi în punctele de trecere a frontierei a unor standuri informaţionale şi promoţionale;

74

- crearea bazelor de date computerizate ale produselor, serviciilor turistice şi ale prestatorilor din domeniul turistic. Acestea vor include programul de lucru, preţurile, procedurile de rezervare etc.; - dezvoltarea şi promovarea în continuare a website-ului www.turism.md în special compartimentul "Turismul viti-vinicol"; - introducerea sistemului de rezervare a pachetelor de servicii turistice incluse în prezentul Program prin website-ul www.turism.md 17. Relaţii internaţionale. Recunoaşterea şi promovarea prezentului Program pe plan internaţional implică o colaborare strânsă cu guvernele statelor care au dezvoltate rutele turistice viti-vinicole şi cu organismele internaţionale de specialitate. Colaborarea bilaterala internaţionala va fi orientata spre statele cu tradiţii în domeniul turismului si a vinificaţiei (Franţa, Italia, Spania, Germania, România, ş.a.). Obiectivele de baza ale colaborării bilaterale se vor axa pe următoarele măsuri principale: - schimbul de experienţă cu privire la implementarea unor astfel de programe; - elaborarea unor programe comune de dezvoltare a turismului viti-vinicol; - colaborarea în domeniul pregătirii şi perfecţionării cadrelor; - promovarea comună a produselor turistice viti-vinicole; - atragerea investiţiilor în domeniul turismului viti-vinicol; - înfiinţarea întreprinderilor mixte. În scopul promovării prezentului Program, atragerii de asistenţă tehnică, realizării unor proiecte comune: - va fi intensificată colaborarea cu organismele internaţionale şi regionale la care Republica Moldova este parte; - vor fi întreprinse măsuri necesare pentru aderarea Moldovei la organismele internaţionale de specialitate. 75

3.2.2 Traseele turistice viti-vinicole incluse in programul ,,DRUMUL VINULUI” Moldova se afla la frontiera de nord a viticulturii industriale, însa dupa resursele sale climatice ea seamănă cu cele mai bune regiuni vinicole ale Franţei, fapt care influenţează asupra calităţii si sortimentului vinurilor produse: în Moldova se produc atât vinuri uşoare de masa, cât si vinuri de culoare consistenta, de desert si spumante. Clima caracteristica Moldovei si relieful ei specific deluros creează condiţii perfecte pentru cultivarea vitei de vie în asa numitele cupe, depresiuni de teren orientate spre soare. Cupele acumulează căldura si protejează viile contra vânturilor reci si fierbinţi, si permit poamei sa se coacă în mod cuvenit. Dupa condiţiile sale climaterice Moldova este împărţita în 3 zone: • Zona centrala, sau zona Codrilor. Mai mult de 50% din viile Moldovei sunt acumulate în aceasta regiune. Datorita reliefului deluros plantaţiile sunt protejate contra îngheţului si secetei. Aici se produc vinurile uşoare albe si spumante. Majoritatea viilor sunt plantate cu Chardonnay, Feteasca, Sauvignon, Riesling, Traminer roz, Cabernet. Aici mai mult de 100 ani din soiurile Cabernet-Sauvignon si Merlot se produc vinuri roşii, cele mai bune din care nu cedează vestitelor Chateux Bordeaux, si de mai multe ori au câştigat competiţii internaţionale prestigioase. În afara de acestea, aici se produc divinurile (brandy) si balsamuri. În zona Codrilor se afla si vestitele vinoteci moldoveneşti: Cricova, Branesti si Milestii Mici, si binecunoscuta microzona Romaneşti, fosta fabrica privata de vinuri a dinastiei Romanov.

 TraseulI "Muzee sub cerul liber. Muzee - in subterane"

Traseul incepe cu vizitarea Colegiului National de Viticultura si Vinifi catie din c. Stauceni, unde viitorii viticultori pătrund in tainele acestei profesii nobile. Nu departe de aici, la Ivancea, veti admira un excepţional Muzeu al Meşteşugurilor 76

populare din Moldova, situat in incinta unui minunat monument de arhitectura din sec. XIX - Conacul Balioz. La Branesti aveţi un bun prilej de a va remedia in labirinturile de galerii subterane si sala de degustare a cunoscutei întreprinderi "Pivniţele din Branesti". Apoi drumul continua spre una dintre perlele turistice ale Moldovei, faimosul Complex muzeal "Orheiul Vechi" - considerat un adevărat Muzeu sub cerul liber (mănăstiri rupestre, ruine a trei oraşe din diferite epoci istorice: sec. V-III i.e.n.; sec. XIII; sec-XV., casa etnografi ca, muzee cu o colecţie de peste 4 mii bunuri culturale etc). Pe parcursul traseului veti putea admira si renumitele fl ori din piatra, elemente arhitecturale tradiţionale ale satelor din zona Orheiului. La Cricova va veti putea plimba pe străzile care se intind pe zeci de kilometri ale unui adevărat oras subteran al vinifi catorilor. Cramele de aici va vor ajuta sa intelegeti ca in Moldova calitatea este o tradiţie si o realitate.

 TraseulII "Un divin divin. Către nordul republicii" Comuna Peresecina va permite de a descoperi mediul rural tradiţional al Moldovei si o vinarie cu un specifî c cărei doar al ei. Traseul va continua spre 77

locurile istorice din Nordul Moldovei: mănăstirile rupestre, cetăţile antice si medievale, landsafturile pitoreşti, cascadele mai multor riuri, coturile batrinului Nistru care fascinează inimile fi ecarui vizitator. Astfel la Tipova, Saharna, Japca, Rudi (la alegere) veti fi impresionaţi de stilul monahal conservat, bucătăria multiseculara, ce va oferă si posibilitatea de a servi băuturi si bucate pregătite dupa tehnologii vechi călugăreşti. In continuare aveţi şansa de a admira enigmatica fortăreaţa Cetatea Soroca (1490), care a jucat un rol important in sistemul defensiv al Moldovei si care, ca si Cetăţile Castel del Monte, Queenborough, Walmer, Deal aparţin epocii Renaşterii. Aromele si chihlimbarul divinurilor din Moldova le veti putea aprecia vizitind renumitele intreprinderi "Barza alba" (Bălti), "Călăraşi" (Călăraşi), "Aroma" (Chişinău). La Bahmut va spune "bine ati venit" Rezervaţia stiintifi ca "Plaiul Fagului", unde veti putea admira speciile de plante afl ate sub protecţia statului, cit si neasemuita frumuseţe a pădurilor seculare din Moldova.

78

 TraseulIII "Roua Codrilor Moldovei" Pentru inceput veti vizita Fabrica de vin Cojusna, unde ve-ti face cunoştinţa cu procesele tehnologice de prelucrare a strugurilor, iar stilul arhitectural deosebit al sălilor de degustare va va indemna sa savuraţi vinurile propuse de viticultorii din partea locului pentru degustare. Traseul va oferă posibilitatea de a vizita cele mai vechi mănăstiri ale Moldovei Capriana (1427), Varzaresti (1420) si Hincu (sec. XVII). Lozova va descoperă renumita rezervaţie stiintifi ca Codrii" cu un impresionant Muzeu al Naturii, iar Doina posibilitatea de a admira împrejurimile pline de farmec si Conacul Ralli-Arbore, vizitat adesea de poetul rus A.S.Puskin va oferă Nu departe de aici se găseşte un alt centru vinicol Nisporeni cunoscut prin 79

producerea vinului, băuturilor tari si a spumantelor. La dorinţa Dvs. puteţi vizita adiţional si centrele unor meşteşuguri populare din zona (Nisporeni - icoane; Lozova - broderii, covoare, prosoape; Iurceni - obiecte impletite din lozie, olărit). Licorile înmiresmate ale unui adevărat Heres fabricat in Moldova, le veti putea recunoaşte oricind si oriunde dupa ce veti vizita întreprinderea "Vinuri - Ialoveni".

 Traseul IV "Aurul bobitelor. Către sudul republicii" Zona de Sud. Aici se cultiva soiuri franceze adaptate la condiţiile locale: Pinot gris, muscat alb, Traminer roz, Gamay freux, Cabemet s.a. De asemeni, zona de Sud este cunoscuta prin vinurile roşii de calitate superioara, adeseori comparate cu cele din provincia franceza Bordeaux. Pivotii vinificatiei din aceasta zona sunt Comrat, Taraclia, Ciumai si Trifesti. In localitatea Hincesti, veti descoperi "Castelul de vinatoare" a lui Manuc Bei (arhitect A.Bernardazzi). Tot aici va aşteaptă una dintre vestitele întreprinderi vinicole "Vitis-Hincesti". Aceasta zona găzduieşte mai multe întreprinderi reprezentative care pot fi selectate pentru a fi vizitate pe traseu conform exigentelor Dvs.: Comrat (producerea vinurilor albe si roşii de desert); Chirsova (producerea spumantelor); Cazaclia si Taraclia (renumitele vinuri Cabemet si Pinot noir). Sunteţi aşteptaţi si la Muzeul de Istorie si Etnografi e "D. Cara-Ciobanu" din Besalma, ce

dispune de o bogata colecţie de mostre ale culturii găgăuzilor.

Complexul turistic din Albota va oferă posibilităţi de cazare, agrement adiţional 80

(calatorii ecvestre, tenis, cunoaştere a folclorului naţional, posibilităţi de participare la procesele de confecţionare ale unor obiecte de meşteşugărit si lucrări agricole, etc). Traseul continua spre Vulcanesti unde va deschide uşile una din cele mai modeme întreprinderi vinicole "Aur-vin". La Văleni veti admira o colecţie excepţionala de vita de vie, cit si renumita rezervaţie stiintifi ca "Prutul de Jos". Acest paradis al naturii cu gingăşia cimpurilor de nuferi albi si galbeni va da un colorit fascinant călătoriei Dvs. "Nufărul alb" a împrumutat denumirea si celei mai renumite staţiuni balneoclimaterice de la Cahul unde se aplica pe larg ca tratament - uvoterapia. Centrul vinicol din Leova se prezintă cu o frumoasa colecţie de vinuri. Reintorcindu-va spre Chişinău veti ramine adine impresionaţi de ospitalitatea oferita de una dintre faimoasele întreprinderi vinicole ale Moldovei Milestii Mici, dotata si ea cu un adevărat orasel ascuns sub pamint, unde veti putea degusta vinuri unice. Aici ca si la multe alte întreprinderi incluse in Drumul Vinului veti fi intimpinati ca cei mai dragi si aşteptaţi prieteni. Dispune de o bogata colecţie de mostre ale culturii găgăuzilor. Complexul turistic din Albota va oferă posibilităţi de cazare, agrement adiţional (calatorii ecvestre, tenis, cunoaştere a folclorului naţional, posibilităţi de participare la procesele de confecţionare ale unor obiecte de meşteşugărit si lucrări agricole, etc). Traseul continua spre Vulcanesti unde va deschide uşile una din cele mai modeme întreprinderi vinicole 11 Aur-vin". La Văleni veti admira o colecţie excepţionala de vita de vie, cit si renumita rezervaţie stiintifi ca "Prutul de Jos". Acest paradis al naturii cu gingăşia cimpurilor de nuferi albi si galbeni va da un colorit fascinant călătoriei Dvs. "Nufărul alb" a împrumutat denumirea si celei mai renumite staţiuni balneoclimaterice de la Cahul unde se aplica pe larg ca tratament - uvoterapia. Centrul vinicol din Leova se prezintă cu o frumoasa colecţie de vinuri. Reintorcindu-va spre Chişinău veti ramine adine impresionaţi de ospitalitatea oferita de una dintre faimoasele întreprinderi vinicole ale Moldovei - Milestii Mici, dotata si ea cu un adevărat orasel ascuns sub pamint, unde veti putea degusta vinuri unice. Aici ca si la multe alte întreprinderi incluse in Drumul Vinului veti fi intimpinati ca cei mai dragi si aşteptaţi prieteni. 81

Concluzii şi recomandări Cercetarea efectuată ne permite să ajungem la o serie de concluzii şi să propunem unele recomandări. 82

Moldova este o ţară cu bogate resurse turistice naturale dar şi antropice carei permit să dezvolte o gamă diversă de produse turistice. Însă totodată acestea rămân a fi puţin valorificate pentru a permite atragerea turiştilor străini. Cea mai oportună formă de turism din ţara noastră care ar avea impact pozitiv asupra turismului receptor este totuşi turismul viti-vinicol. La cele menţionate putem aduce următoarele dovezi:  Viticultura şi vinificaţia au fost principalul gen de activitate al populaţiei şi rămân a fi sursa de bază în economia Republicii Moldova. Vinurile de pe teritoriul republicii sunt exportate în Occident, aducând venit şi prosperare economiei cât şi folosesc drept carte de vizită pentru potenţialii turişti  Oenotecile Moldovei reprezintă un potenţial enorm în ceea ce priveşte turismul viti-vinicol. Sunt vestite în întreaga lume prin lungimea galeriilor şi prin colecţiile unicale regăsite aici, care au inclus Republica Moldova în Cartea recordurilor Guiness, drept deţinătoare a celei mai mari colecţii de vinuri din lume. Ceea ce este o promovare forte pentru atragerea turiştilor din Occident.  Itinerarele moldoveneşti ale vinului reprezintă un tezaur turistic atât pentru bogăţia culturală şi economică a ţării, cât şi pentru interesul cultural şi intelectual al turiştilor străini.  Obiectivele turistice viti-vinicole pot fi îmbinate ce succes împreună cu Patrimoniul turistic. Aceasta completează gama impresiilor, oferind turiştilor posibilitatea de a explora ţara dintr-un unghi mai vast.  Programul Naţional în domeniul turismului „Drumul Vinului în Moldova” are drept scop impulsionarea dezvoltării turismului viti-vinicol şi integrarea acestuia în reţeaua internaţională a turismului viti-vinicol.  Traseele turistice viti-vinicole, menite pentru promovarea Programului Naţional în domeniul turismului „Drumul Vinului” propun atât vizitarea obiectivelor turistice viti-vinicole vestite din ţară, cât şi vizita mănăstirilor vechi, şi a obiectivelor turistice precum Orheiul Vechi, Ţâpova, etc. Activitatea turismului viti-vinicol desfăşurată, care poate să cuprindă vizitare cramelor, degustarea vinurilor, alimentaţia, agrementul, cât şi cazarea constituie un tot 83

unitar şi care se regăsesc în componentele produsului turistic. În acest sens, este obligatoriu asigurarea unei corelaţii corespunzătoare între calitatea dotărilor, a echipamentului şi aspectul general al cramelor vinicole, cu spaţiile pentru alimentaţie, cazarea şi agrement. Dacă analizăm structura turismului viti-vinicol, la baza ofertei turistice stau cramele vinicole, incluse într-un program organizat, capabil să asambleze toate procedurile de practicare a acestui domeniu de turism. Modernizarea şi dezvoltarea activităţilor de turism viti-vinicol depind într-o proporţie ridicată de nivelul de dezvoltare a întreprinderilor din domeniu şi de posibilităţile acesteia. Putem considera că turismul viti-vinicol poate să se dezvolte şi să fie cunoscut şi agreat pe plan intern şi internaţional, doar prin promovarea unei imagini pozitive a ţării noastre pe plan internaţional care poate fi adaptată la nivelul exigenţelor lumii civilizate, precum şi o pregătire profesională şi de comportament al personalului din acest domeniu. Viticultura şi vinificaţia au tradiţii seculare pe meleagurile moldave, de ele au depins întotdeauna mulţimea obiceiurilor statornice în satele noastre. De pe podgoriile moldoveneşti se obţin roade bogate de struguri de masă, precum şi vinuri naturale pentru cele mai rafinate gusturi. Vinurile Moldovei s-au făcut cunoscute pe numeroase meridiane, fiind deopotrivă preţuite la mesele regale, în saloanele de lux şi la expoziţii. Moldova este recunoscută pe plan mondial ca ţară viti-vinicolă ce pe plaiul moldav cunoaşte o istorie de veacuri. Producerea vinului a acumulat o experienţă venită de la traci, daci, greci, romani, francezi, etc. Domeniul viti-vinicol şi industria turistică contribuie la atragerea unui număr tot mai mare de consumatori ai producţiei acestei ramuri. Pentru asigurarea reală a dezvoltării turismului viti-vinicol este necesar de elaborat şi realizat activităţi legate de acordarea unor facilităţi pentru obiectivele turistice:  Elaborarea unui sistem de măsuri pentru susţinerea materială a acestora, prin stabilirea unui regim facilitar;

84

 Stabilirea unor tarife speciale la prestarea serviciilor de transport şi cazare pentru turiştii ce intenţionează să procure pachete;  Schimbul de experienţă cu privire la implimentarea unor programe turistice;  Colaborarea în domeniul pregătirii şi perfecţionării cadrelor;  Promovarea comună a produselor turistice viti-vinicole;  Atragerea investiţiilor în domeniul turismului viti-vinicol;  Înfiinţarea întreprinderilor mixte. Principalele direcţii strategice de dezvoltare a turismului viti-vinicol necesare de a fi aplicate în ţara noastră sunt: 1. Renovarea căilor de acces şi a zonelor publice aferente întreprinderilor vitivinicole; 2. Stabilirea unei gestionări şi administrări corporative a rutei turistice internaţionale „Drumul Vinului în Moldova”; 3. Stabilirea unui parteneriat coerent între gospodăriile vinicole, întreprinderile vinicole, Departamentul Agroindustrial „Moldova – Vin ”, Asociaţia Naţională a agenţiilor de Turism, Autorităţile Administraţiei Publice Locale şi Întreprinderile industriei turismului pentru implimentare şi promovare; 4. Elaborarea unui program de marketing general pe ţară şi individual pe instituţie. În concluzie putem menţiona că Moldova îşi afirmă cu tot mai multă siguranţă dreptul de a fi parte componentă a căii europene a vinului. Itinerarele vinicole, care pornesc din capitală, cuprind practic întreg teritoriul republicii. Agenţiile turistice le propun celor interesaţi tururi tot mai consistente şi atractive. Turismul viti-vinicol este un fenomen caracteristic epocii în care trăim. Preocupările vinificatorilor, măiestria lor, rodul muncii inspirate, pe care o ridică la nivel de artă, au ajuns să devină un obiect de viu şi binevoitor interes.

85