Cap 9 - Roboti Servicii

Roboţi pentru prestări de servicii

9 9.1

83

Robo Roboţi ţi pen pentr truu pre prest stăr ării de de ser servi vici ciii

Introducere

Serviciile constituie singurul sector economic, care a înregistrat în ultima perioadă creşteri considerabile. Cu toată dinamica impresionantă, industrializarea serviciilor este încă o problemă mai mult teoretică. O cauză importantă o constituie structura eterogenă a sectorului de servicii şi spectrul larg al domeniului de prestări de servicii.

Fig. 9.1 Tendinţa de dezvoltare a roboţilor [SCH 96] De câţiva ani datorită saturaţiei pieţei, al stagnării sau fenomenului de recesiune atenţia specialiştilor s-a îndreptat spre sectorul de servicii. Dezvoltarea domeniului de prestări de servicii este tot mai mare (Fig.9.1), datorită modificărilor tot mai dinamice ale structurii acestui domeniu: e i i i n m o i r n c o a t s u a a i e d u c l e u x d e a r n g î

ROBOŢI PERSONALI

ROBOŢI PENTRU PRESTĂRI SERVICII •

ROBOŢI INDUSTRIALI

• •

• •

sarcina definită apriori prin program

•

obiectele situate în puncte ţintă ale mediului

•

executarea automată a unor programe explicite

•

mediu structurat executării automate a sarcinii

model al universului bazat pe date prelevate din mediu percepţie artificială

•

capacităţi de comunicare cu mediul

•

înţelegerea mediului prin utilizarea unor modele

•

planificare automată întregului program

•

funcţii de supraveghere a propriei activităţi

a

comenzi specifice sarcinii procesarea multisenzoriale

informaţiilor

•

programare implicită

•

planificarea traiectoriei

gradul de lipsă de structură a mediului

Întreprinderile producătoare de bunuri de larg consum oferă servicii intr-o mai mare măsură. Noile forme de organizare a muncii, au drept scop o mai bună conlucrare a producătorilor de bunuri de larg consum cu cei din domeniul serviciilor, ceea ce are drept rezultat creşterea volumului desfacerilor şi o ofertă mai diversificată. Serviciile devin astfel nu numai un factor important de creştere a producţiei dar şi o importantă sursă de creare de noi locuri de muncă, de dezvoltare a noi meserii etc. ⇒ Aproape toate firmele ofertante de servicii, utilizează/instalează tehnologii noi de informare pentru prestări de servicii in mediul economic şi în relaţiile cu publicul şi le dezvoltă mereu. De asemenea se întrep înt reprin rindd în toată toată lumea lumea efortu eforturi ri susţi susţinut nute, e, pentru pentru uti utiliz lizare areaa de echip echipame amente nte parţia parţiall sau tot total al automatizate, pentru a câştiga o piaţa nou formată, piaţa serviciilor robotizate. Părerea experţilor în acest sens este elocventă [SCH 94]: ⇒


84

“Aşa cum astăzi mulţi deţin un PC, generaţiile viitoare vor avea un robot personal (Personal robot).” [ I.Kato]; [P.A.Finley];  “Mediul este propice pentru roboţii medicali.” [P.A.Finley];  “I.G.Bau se interesează de roboţii japonezi utilizaţi în construcţii.” [B.Köbele]; “…pe term termen en lung lung RS vor vor avea avea o impor importa tanţ nţăă mai mai mare mare decâ decâtt cole colegi giii lor lor din din indu indust strie rie!” !”  “…pe [J.F.Engelberger];  “…viitoarea piaţă a roboţilor personali (Hausehold Robots) va tinde să depăşească actuala piaţă a automobilelor.” automobilelor.” [J.S.Albus]. Studiile privind promovarea RS urmăresc următoarele probleme: Analiza za nive nivelul lului ui tehni tehnicc şi tehn tehnol olog ogic ic al autom automati atiză zării rii în dome domeniu niull pres prestă tăril rilor or de servi servicii cii,, al  Anali aplicaţiilor existente şi evidenţierea limitelor tehnologice;  Inventarierea cazurilor de utilizare a roboţilor pentru prestări de servicii;  Identificarea serviciilor ce se pretează la automatizare /roborizare;  Evaluarea potenţialului pieţei;  Definirea tehnologiilor necesare;  Identificarea deficienţelor tehnologice;  Exemple de sisteme robotice pentru prestări de servicii; Totodată se impune studierea activităţilor parţial sau total automatizate, pentru folosirea unor efecte sinergice referitor la:  Componentele cheie existente, modificabile sau care trebuie dezvoltate;  Subansambluri sau părţi din sistem având costuri ridicate; utili zare;  Acceptarea de aplicare şi de utilizare;  Structurarea activităţilor tehnice, organizatorice şi economice; 

9.2 Struc Structur turaa unui unui robo robott pentr pentruu prest prestări ări de ser servic vicii ii In literatura de specialitate nu există o definiţie unanim recunoscută a noţiunii de prestare de servicii şi drept consecinţă nu există un consens privind domeniile de activitate ce-i pot fi subsumate. Definiţiile întâlnite întâlnite în literatura literatura de specialit specialitate ate [ENG 89b], 89b], [SCH 96] se referă la delimitarea delimitarea serviciilor serviciilor,, în raport raport cu mărfurile, in special cu mărfurile de consum, evidenţiindu-se trei categorii: Cele mai mai vech vechii defi defini niţii ţii,, care care pun pun dime dimens nsiu iune neaa de marfă marfă în cent centru rull noţi noţiun unii ii de serv servic iciu iu.. ⇒ Cele "Imaterialitatea" mărfii face astfel o deosebire clară între o marfă şi o prestare de servicii; ⇒ Noile definiţii încearcă o diferenţiere mai clară, bazată pe luarea în considerare a proceselor de prestare de servicii. Procesele de prestare de servicii sunt procese de transformare, la care finalitatea nu este doar rezultatul producţiei, ci chiar procesul şi acţiunea s-a directă. In acest mod se pun bazele simultaneităţii producţiei cu consumul serviciilor; ⇒ Serviciul este conceput ca mijloc pentru satisfacerea necesităţilor, având o valoare productivă. De aceea nu se face o deosebire clară între mărfuri de consum şi servicii, ci ambele sunt socotite ca mărfuri de consum. În figura 9.2 se prezintă structura unui sistem robotizat de prestări de servicii.


85

SISTEM ROBOTIZAT PENTRU PRESTĂRI DE SERVICII

SISTEM DE CONDUCERE

DEPOZITE Materiale Efectori finali Deşeuri

DISPOZITIVE DE ALIMENTARE / EVACUARE

SURSĂ DE ENERGIE ELECTRICĂ

ROBOT PENTRU PRESTĂRI DE SRVICII

Fig. 9.2 Structura unui sistem robotizat pentru prestări de servicii Serviciile, conform definiţiei date de prof. R. D. Schraft, sunt activităţi care nu servesc direct producţiei industriale, industriale, nu concură la obţinerea directă, directă, pe cale industrială, a mărfurilor mărfurilor, ele fiind activităţi prestate prestate în folosul oamenilor şi a organizării mai eficiente a activităţilor lor. Aceste activităţi conduc la rezultate cu un caracter preponderent imaterial. Sistemele robotizate pentru prestări de servicii sunt sisteme de lucru, parţial sau total automatizate, care au drept scop realizarea unor prestări de servicii. Prin sisteme parţial automatizate, se înţeleg acele sisteme la care care numai numai unele unele funcţii, funcţii, cum ar fii aliment alimentar area ea cu material materiale, e, desfăşur desfăşurar area ea proces procesului ului sau evacuar evacuarea ea produsului, pot fi automatizate.

În literatura de specialitate nu întotdeauna se face o delimitare clară între un manipulator, un robot industrial sau robot de servicii. Conform definiţiei date de FhG-IPA din Stuttgart [SCH 94]:

Robotul de servicii este un sistem de manipulare liber programabil, care prestează servicii parţial sau total automatizate. Serviciile sunt activităţi care nu servesc la obţinerea directă, industrială a mărfurilor, ci permit o creştere a productivităţii printr-o mai bună organizare.

Subansamblurile unui robot de servicii sunt prezentate în figura 9.3 şi anume:


86

MEDIU ÎNCONJURĂTOR OPERATOR

SISTEM DE SIGURANŢĂ SENZORI

INTERFAŢĂ OM - MAŞINĂ PLATFORMĂ MOBILĂ

SISTEM DE COMANDĂ

SARCINĂ UTILĂ

DISPOZITIV DE GHIDARE

EFECTOR FINAL

SISTEM DE ACŢONARE

SURSĂ DE ENERGIE ELECTRICĂ

O B I E C T D E L U C R U

ROBOT DE PRESTĂRI SERVICII

Fig. 9.3 Structura unui robot de servicii – model general Dispozitivul de ghidare. Numărul de elemente, numărul de cuple cinematice motoare, tipul lor (de rotaţie sau de translaţie), succesiunea lor şi cursele lor active definesc geometria spaţiului de lucru şi determina cinematica robotului. ⇒ Efectorul final. Asigură interacţiunea robotului de servicii cu mediul înconjurător. Efectorul final este fixat pe elementul terminal al dispozitivului de ghidare şi realizează prinderea şi manipularea obiectelor, obiectelor, respectiv a sculelor-capetelor de forţă în cazul operaţilor de prelucrare. ⇒ Platforma mobilă. Este vehicule ghidate automat (robocar) sau maşini păşitoare, care serveşte la transportul, parţial sau total automatizat, al încărcăturilor. încărcăturilor. Asigură ră punere punereaa în mişcar mişcaree a elemen elementel telor or dispoz dispozitiv itivulu uluii de ghidar ghidare, e, ⇒ Sistemul Sistemul de acţionar acţionare. e. Asigu efectorului final sau platformei mobile. ⇒ Sistemul de comandă. Are sarcina de a stabili succesiunea parametrilor şi a duratei mişcărilor elementelor componente ale robotului de servicii. Programul robotului, specific prestării unui anumit serviciu, stabileşte succesiunea mişcărilor şi durata lor. ⇒ Senzori. Servesc la preluarea informaţiilor privind starea internă a robotului şi starea externă a mediului în care acesta operează, informaţii pe care le transmit sistemului de comandă. ⇒ Interfaţa om-maşină. Este un dispozitiv de introducere a programului de executat şi de afişare a mesajelor pe un ecran, permiţând astfel un transfer al informaţiilor în ambele sensuri între operator şi robot. ⇒ Sistemul de siguranţă. Cuprinde totalitatea măsurilor de ordin tehnic, organizatoric şi structural (de configurare), pentru a garanta atât siguranţa funcţionării robotului de servicii, în orice moment, deci şi în situaţii periculoase. Robotull de servic servicii ii este este asista asistatt de un operato operatorr uman, uman, care care asigur asigurăă int introd roduce ucerea rea ⇒ Operatorul. Robotu programului, supravegherea supravegherea funcţionării sale, intervenţie în î n caz de avarie etc. ⇒

9.3 9.3

Dome Domeni niul ul pre prest stăr ărilo ilorr de de ser servi vici ciii

Prima structurare pe sectoare a unei economii naţionale a fost făcută de Clark, Fisher şi Fourastié la începutul secolului 20. Astăzi este unanim acceptată împărţirea pe 3 sectoare a economiei şi anume: • sectorul primar, ce include:


87

0 agricu agricultu ltura, ra, silvi silvicu cultu ltura, ra, zoote zootehni hniaa şi piscicu piscicultu ltura; ra; • sectorul secundar , compus din: 1 mineri minerit,t, gosp gospodă odărire rireaa ener energie gieii şi a apel apelor; or; 2 indu indust stri riaa prel preluc ucră răto toar are; e; 3 construcţiil ilee; • sectorul terţiar, din care fac parte: 4 comerţul; 5 comuni comunicaţ caţii ii şi şi ttran ransmi smiter terea ea inform informaţi aţiilo ilor; r; 6 institu instituţiil ţiilee banca bancare re - de de credi creditt şi de de asigu asigurări rări;; 7 prestările prestările de servic servicii ii fără caracter caracter lucrativ lucrativ şi şi gospodă gospodării rii casnice casnice;; 8 organi organizaţ zaţiile iile neluca nelucartiv rtivee (nonpr (nonprofi ofit); t); 9 organi organizaţ zaţii ii regio regional nalee şi de asig asigură urări ri socia sociale; le; Domeniul serviciilor, ca sector terţiar, a fost şi din păcate mai este, considerat un domeniu rezidual, care cuprinde toate acele activităţi ce nu pot fi încadrate în celelalte domenii de activitate ale sectorului primar sau secundar secundar.. Statisticile Statisticile oficiale care analizea analizează ză rezultatele rezultatele economice, economice, se bazează bazează numai numai pe această această împărţire pe sectoare a economiei naţionale, ceea ce are ca efect evidenţierea numai a volumului de mărfuri realizate. O nouă viziune obligă la evidenţierea serviciilor în cadru statisticilor oficiale ca o ramură economică de sine stătătoare. Astfel dacă o firmă produce atât mărfuri, cât şi servicii, asocierea se va face după "out-put-ul" preponderent al producţiei (principiul punctului greu). In acest caz "imaterialitatea" serviciilor face o distincţie clară între marfă şi servicii, fără a se neglija şi faptul că serviciul prestat este şi un mijloc de a satisface necesităţile oamenilor, oamenilor, serviciul fiind o marfă de consum . Pentru a dovedii importanţa sectorului terţiar în contextul economiei generale, este suficient să avem în vedere vedere cifra totală de afaceri şi numărul numărul de angajaţi angajaţi în acest acest sector sector. Pentru Pentru a identifica corect corect şi a delimita delimita domeniile ce pot fi luate în considerare pentru promovarea prestării de servicii, se impune dezvoltare/lărgirea noţiunii de prestare de servicii. Serviciile, într-o societate industrială modernă, constituie o secţiune transversală a tuturor sectoarelor economie economiei. i. Restrâng Restrânger erea ea domeniul domeniului ui de cerceta cercetare re-dez -dezvolt voltar aree numai numai la sectorul sectorul terţiar terţiar,, a îngrădit îngrădit şi a îngreunat apariţia efectelor sinergice.

In etapa actuală sistemele robotice pentru prestări de servicii, parţial sau total automatizate, sunt folosite cu preponderenţă în activităţi de: • Transport; • Manipulare; • Prel Preluucra crare/p re/pro roccesare sare;; In figura 9.4 se prezintă domeniile de interes pentru introducere de sisteme robotice de prestări de servicii.

Fig. 9.4 Serviciile in diverse domenii de activitate [SCH 96] Servicii în gospodării casnice Servicii în domeniul sănătăţii Servicii în prelucrarea şi circulaţia mărfurilor Servicii în administraţie şi organizaţii nonprofit Comerţ, Transport, Comunicaţii şi alte servicii

Activităţi casnice

Medicină

Construcţii

Relaţii cu publicul

H obb y

Timp liber

Reabilitare

Agricultură

Hotel

Alimentaţi e publică

Protecţia la radiaţii

Protecţia la catastrofe

Siguranţă şi pază

Transport şi circulaţie Comerţ

Protecţia mediului


88

Aceste 16 domenii de activitate se restrâng datorită unor asemănări la 8 domenii, şi anume: • Medicină; • Reabilitare; • Construcţii; • Relaţii Relaţii cu cu publicul, publicul, protecţia protecţia mediului mediului înconju înconjurător rător şi agricultură agricultură;; • Come Comerţ, rţ, tran transp spor ortt şi circ circul ulaţ aţie ie;; • Hote Hotell şi res restau taurant rante; e; • Sig Sigura uranţă nţă şi paz pază, ă, prote protecţi cţiee la radiaţ radiaţii ii şi catast catastrof rofe; e; • Gospod Gospodări ăriii casnic casnice, e, hobb hobbyy şi petr petrece ecerea rea timp timpulu uluii liber; liber; Concurenţa puternică existentă in domeniul serviciilor, îi constrânge pe ofertanţii de servicii / firmele prestatoare de servicii, pe de-o parte la o căutare continuă de noi posibilităţi de raţionalizare a activităţii, iar pe de altă parte de lărgire a ofertelor de servicii prestate. Principalele tendinţe în acest sens, prezente în literatura de specialitate ENG 89b], [SCH 96] sunt prezentate în continuare: Terţiarizare economiei. Serviciile devin tot mai mult o parte componentă integrată a tuturor activităţilor din toate sectoarele unei economii naţionale. Tehnologiile de informare şi comunicare. Numeroase servicii dintre cele mai căutate în prezent, sunt rezultatul progresului tehnic şi tehnologic. Creşterea serviciilor solicitate de populaţie. Creşterea veniturilor populaţiei şi năzuinţa spre o nouă calitate a vieţii, conduc nemijlocit spre o cerere crescândă de servicii de orice fel. Automatizarea prestărilor de servicii. După ce prin promovarea noilor tehnologii de I&C au permis raţionalizarea activităţii în multe domenii, pe viitor se vor deschide noi posibilităţi de raţionalizare prin utilizarea RS în principal în activităţi de transport, de manipulare şi de prelucrare. Pe lângă constrângerile impuse de raţionalizare, o delimitare a concurenţei se va face prin utilizarea celor mai moderne tehnologii şi aparate. Aceasta afectează în special serviciile care se efectuează sub directa supraveghere-observare a clienţilor. Introduc Introducerea erea noilor tehnologii tehnologii în domeniul domeniul serviciilo serviciilorr conduc, conduc, pe lângă alte avantaje, avantaje, la creşterea creşterea productivităţii şi calităţii serviciilor prestate.

Pentru a reorganiza activitatea structurile firmelor prestatoare de servicii se vor schimba fundamental, fiind afectate următoarele aspecte: Utilizarea strategică a noilor tehnologii de I&C; − Utilizarea tehnologiilor noi pentru uşurarea muncii lucrătorilor; − Perfecţionarea continuă a cadrelor de conducere şi a personalului din subordine; − Promovarea lucrului în echipe; − Armonizarea relaţiilor din interiorul firmei şi cu partenerii firmei; − Culegerea şi analiza datelor despre clienţi şi cererea / oferta pieţei; − Armonizarea dialogului cu clienţii, managementul informării clienţilor, − Optimizarea pretenţiile clienţilor cu aspectele tehnice ale unei activităţi de prestare de servicii; −

Firmele prestatoare de servicii se află într-o zonă caracterizată de tensiunile exercitate de presiunea contin continuă uă a preţur preţurilo ilorr servic serviciil iilor or pe de-o de-o par parte te şi de calita calitatea tea servi servicii ciilor lor care care să satis satisfac facă ă cerinţ cerinţele ele clienţilor pe de altă parte.

În acest sens se pune întrebarea în ce măsură este dispus clientul să suporte costurile privind creşterea productivităţii serviciilor prestate. De aceea succesul acestor firme va depinde de modul în care vor intensifica contactele personale cu clienţii în fazele critice ale procesului de prestare a serviciilor, precum şi toate celelalte avantaje ce derivă din realizarea r ealizarea unei automatizări accesibile. În continuare se prezintă avantajele şi dezavantajele automatizării activităţilor prestatoare de servicii. Avantaje: − −

− − − − −

Reducerea costurilor serviciilor; Organizarea activităţii de prestare de servicii pe concepte specifice mediului industrial, cum ar fi: producţia de serie mare sau de masă, standardizarea; Creşterea siguranţei privind calitatea serviciilor prestate; Eliberarea operatorului uman de activităţi de rutină, monotone şi plictisitoare; Reducerea timpilor care au o legătură directă cu operatorul uman; Menţinerea discreţiei; Creşterea serviciilor disponibile;


89

Dezavantaje: − −

− −

−

Clientul pierde sentimentul că este servit special, tratat in mod deosebit; Servic Serviciil iilee se reduc educ la îndep îndepli linir nirea ea scopul scopului ui,, neglij neglijând ându-s u-see satis satisfac facer erea ea nevoi nevoilo lorr socia sociale le şi psihologice ale clientului; Suprimarea individualităţii şi unicităţii serviciilor prestate; Creşterea costurilor ca urmare a procesului de instruirea a personalului pentru învăţarea folosirii automatelor; Reacţia de respingerea a automatizării serviciilor, atât din partea lucrătorilor cât si din partea clienţilor.

Alături de aplicaţiile industriale s-au dezvoltat roboţi şi pentru a fi utilizaţi în alte sectoare, în special în cel al serviciilor. Noutăţile tehnice din domeniul conducerii, acţionării, senzorilor ca şi al procesării informaţiilor, modelare - simulare şi pachetele de Software - Design au permis o deschidere spre noi aplicaţii. In sectorul prestărilor de servicii, pe baza progreselor realizate in automatizare, se află premizele pentru o automatizare parţială sau totală a transporturilor, manipulării sau procesării serviciilor. Un studiu bibliografic privind utilizare roboţilor în sectorul serviciilor, a înlesnit o privire de ansamblu privind numărul de roboţi de servicii şi aplicaţiile in care sunt utilizate, prezentată în figura 9.5. Din analiza f igurii igurii 9.5 reiese că cele mai multe aplicaţii se întâlnesc în domeniul construcţiilor, numai în

530 - Cons tructii tructii 50 - Hoteluri, Restaurante

530 50

100 - Com ert, Transport, Transport, Circulatie 100 - Reabiltare 25 - Medicina

100

70

10 - Gospodarii cas nice, Hobby, Hobby, Timp Timp li ber 100 - Adminis tratie locala, Protectia Protectia m ediului, Agricultura Agricultura

100

10 25

100

70 - Siguranta, Paza, Protectie

Fig. 9.5 Sisteme robotice utilizate în domeniul prestărilor de servicii în Japonia Japonia existau în anul 1990 cca. 436 de roboţi. Studii separate prezintă stadiul actual, nivelul tehnic, respectiv tendinţele de dezvoltare şi de utilizare a sistemelor robotizate în domeniul prestărilor de servicii [ENG 89b], [SCH 96] Cercetările se extind pe un singur domeniu, de exemplu medicina, sau se referă la o prezentare generală, de exemplu domenii de utilizare neindustrială.


90 π

π

“Feasibili “Feasibility ty Study Study into Applicatins Applicatins for Advanced Advanced Robots in Medicine Medicine and Healthcar Healthcare”. e”. Studiul a fost realizat în anul 1987, în cadrul “International Advanced Robotics Program” şi cuprinde stadiul actual al roboţilor şi manipulatoarelor în domeniul medicinii. În cadrul “şedinţelor de brainstrorming” au fost discutate mai mult de 100 de aplicaţii posibile ale SRPS în domeniul medicinii, dintre care doar 4 au fost supuse unor cercetări ulterioare. Japan Industrial Robot Association – JIRA , (Asociaţia de Roboţi Industriali din Japonia) a alcătuit în anul 1990, pentru prima oară o prognoză a domeniilor de activitate şi a cererilor pe piaţa japoneză de 59

Agricultura, z ootehnie ootehnie

185

46 56

Exploatari forestiere

154

Pescuit oceanic

392 311

Constructii 34 53

Exploatari miniere

721

186

Transport, depozitare

357 48

Comert

60 14 28 20 36 32 63

Transport gaze Canalizare apa Energie electrica

119 152

Energie nucleara 8

Comunicatii

17 75

Astronautica

110

38

Medicina si reabilitare reabilitare

121

21

Protectia mediului

89 46

Protectie la catastrofe

463

22 46 30 37 52

Cultura Cercetare Prestari servicii si altele 0

1995 2000

108

100

200

300

400

500

600

700

800

Fig. 9.6 Domenii de utilizare şi necesarul pieţei de sisteme robotice în Japonia. [JIRA-1990]

π

π

SRPS până în anul 2000 (Fig. 9.6). “Robot Application in Non-Industrial Environments”. Acest studiu realizat în anul 1991 de către Richard K. Miller & Associates, ne oferă o privire de ansamblu asupra utilizării roboţilor în domenii noi, din afara sferei clasice a producţiei industriale. Autorii au identificat 7 domenii principale de utilizare a SRPS, ca fiind cele mai importante în viitor din punct de vedere economic: - Sistem Sistemee robot robotiza izate te pent pentru ru într întreţi eţiner nerea ea curăţe curăţenie niei; i; - Manipulato Manipulatoare are şi roboţi utilizaţi utilizaţi în terap terapie ie şi şi în logistica logistica spitalelor; spitalelor; - Robo Roboţi ţi în agric gricul ultu tură ră;; - Robo Roboti ti în în tran transp spor ortu tull core coresp spon onde denţ nţei ei;; - Robo Roboţi ţi în indu indust stri riaa nuc nucle lear ară; ă; - Roboţi – as astron ronauţi; - Robo Roboţi ţi pent pentru ru utili utiliză zări ri mi milit litar are; e; “Soumen Robotikkayhdistys ry” – Organizaţia pentru Robotică din Finlanda, a realizat în anul 1993 un studiu despre utilizarea potenţială şi cererea pieţei de SRPS. În 5 domenii de activitate: - Bucătării mari; - Laboratoare;


91

- Înde Îndepă părt rtar area ea deşe deşeur uril ilor or;; - Sp Spăl ălăt ător orii ii şi cură curăţă ţăto tori rii; i; - Medi Medici cină nă şi ingr ingrij ijire ireaa bol bolna navi vilo lor; r; Au fost analizate posibilităţile de automatizarea următoarelor categorii de activităţi: - Care Care sunt sunt dăun dăunăt ătoa oare re sănă sănătă tăţi ţii; i; - Presu Presupun pun manipu manipular larea ea sau sau tran transpo sportu rtull de sarc sarcini ini mari; mari; - Din motive motive de sigura siguranţă nţă nu permit permit prezen prezenţa ţa omul omului; ui; Autorii acestui studiu au ajuns la concluzia că cea mai importantă activitate ce se impune a fi automatizată o constituie sortarea gunoaielor. π Un studiu realizat recent de “International Robot Association, U.S.” prezintă pentru prima dată piaţa potenţială actuală şi viitoare a RS, primele rezultate fiind aşteptate pentru finele anului 1994. C&D orientată spre aplicaţii de prestări de servicii , este veriga centrală de legătură între cercetările orientate tehnologic şi cele de desfacere pe piaţă. Viitoarea acceptare a SRPS de către utilizatorii de prestări de servicii, depinde intr-o mare măsură de valoarea de utilizare şi de rentabilitatea acestor sisteme. Determinantă pentru introducerea SRPS, este chiar C&D orientată spre aplicaţii. Introducerea cu succes a SRPS în mediul nostru înconjurător, nu depinde doar de rezolvări de ordin tehnic, ci depinde în mod hotărâtor de factori, cum ar fi organizarea mediului înconjurător, marketing de prestări de servicii şi acceptarea publică, prezentaţi în figura 9.7.

ROBOT DE SERVICII

Organizarea mediului înconjurător

Organizaţia prestărilor de servicii

Ergonomie Interacţiunea om - maşină

Acceptarea publică Calificarea personalului

Marketing de prestări servicii Creşterea productivităţii

Figura 9.7 Cercetarea - dezvoltarea roboţilor de servicii 9.3.1 Prognoz Prognozaa privind privind vânzar vânzarea ea roboţil roboţilor or pentru pentru pres prestări tări de servicii servicii World Robotics 2003 oferă detalii despre vânzările de roboţi de servicii repartizate pe diverse aplicaţii [WOR 03]. Exceptând roboţii utilizaţi în domeniul casnic si pentru distracţii, majoritatea roboţilor instalaţi în anul 2002 au fost destinaţi pentru alte domenii de activitate. Astfel sau utilizat roboţi pentru activităţi subacvatice, roboţi medicali, roboţi pentru demolări, platforme mobile (robocare) pentru multiple utilizări, roboţi pentru laboratoare şi roboţi pentru curăţenie. Din rezultă că la finele anul 2002 au fost instalaţi 18.600 de roboţi pentru diverse aplicaţii, dintre care 3.680 de roboţi pentru activităţi subacvatice, aprox. 20% (vezi Fig. 9.8 şi Tab. 9.1). Urmează roboţi pentru curăţenie cu un procent de 18%, roboţi pentru demolări cu 15% şi roboţi medicali cu 12%. Platforme mobile

92


(robocarele) au parte de 10%, iar roboţi pentru laboratore totalizează 6%. Roboţii pentru muls vacile un parte de un procent de aproape 4%. Preţurile diferă foarte mult dependent de domeniul de utilizare al roboţilor, de la sute de mii de dolari pentru roboţii destinaţi activităţilor subacvatice şi roboţi medicali, la câteva mii de dolari la roboţii pentru laboratoare, sau câteva sute de dolari pentru roboţi casnici si pentru distracţii. De asemenea diferă foarte mult numărul de roboţi vânduţi aferent diferitelor aplicaţii. Roboţii de servici de uz casnic au depăşit in anul 2002 un număr de 600.000 de unităţi vândute. Aceşti roboţi sunt relizaţi în producţie de masă într-un număr redus de aplicaţii casnice, cum ar fi: aspiratore inteligente, roboţi pentru tuns iarba şi roboţi pentru distracţii, incluzând jucăriile şi hobby robots. (Tab. 9.1) [WOR 03]. Vânzarea roboţilor de tuns iarba a avut un start furtunos, cu vânzări de ordinul a 10.000 de unităţi şi contunuă in acest ritm deoarece piaţa potenţială este foarte mare. Aspiratoarele inteligente au fost introduse pe piaţă prima oară în anul 2001 şi vânzările au crescut in următorii doi ani. La sfârşitul anului 2002 sau vandut cca. 54.000 de roboţi de uz casnic. Roboţii pentru distracţii au atins la finele anului 2002 vanzări de ordinul a 550.000 de unităţi. Se preconizează ca in perioada 2003 – 2006 să se vândă alţi 30.000 de roboţi de servicii cu aplicaţii profesionale (vezi Fig. 9.8 şi Tab. Tab. 9.1). Pe domenii de aplicaţii cea mai mare creştere va fi f i de 6.000 de unităţi la roboţi medicali, 3.800 de roboţii pentru inspecţie, pază şi protecţie, 3.000 de roboţi pentru activităţi subacvatice, 2.800 de platforme mobile (robocare), 1.700 de roboţi pentru curăţenie şi 1.400 de roboţi pentru muls vacile. Pentru perioada 2003 – 2006 se prognozează vânzări de 2,1 milioane de roboţi de servicii pentru uz personal. Se preconizează vânzări de roboţi casnici (aspiratore inteligente, roboţi pentru tuns iarba, roboţi pentru spalat geamuri şi alte tipuri) să atingă în perioda 2003 – 2006 volumul de 638.000 de unităţi (vezi Tab. 9.1 şi Fig. 9.9). Piaţa roboţilor pentru distracţii va depăşii numărul de 1,5 milioane de unităţi, multe din ele desigur la un preţ scăzut (vezi Tab. 9.1 şi Fig. 9.9).

Fig. 9.8 Roboţi pentru prestări de servicii pe domenii de activitate [WOR 03].


93 Tab. 9.1 9. 1

94


Fig. 9.9 Roboţi pentru prestări de servicii în domeniul casnic şi pentru utilizări personale [WOR 03].

Cap 9 - Roboti Servicii

Recommend Documents