Strategia Comunei Cochirleanca

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA, JUDEŢUL BUZĂU

Mulţumiri Dorim să mulţumim tuturor celor care au participat, sub o formă sau alta, la unele etape ale procesului de elaborare a Strategiei de dezvoltare locală:  



Domnului Primar Roşca Ion Domnului Viceprimar Viceprimar Nicolai Ion Liderilor de opinie din comuna Cochirleanca

Editat de S.C. „KRISTAL „KRISTAL CONSTRUCT” S.R.L.-BUZĂU Telefon / Fax: 0238/__________; e-mail:


CUPRINS I. INTRODUCERE o Contextul elaborării Strategiei şi descrierea procesului o Abordarea şi actorii implicaţi o Principiile de abordare a dezvoltării locale o Rezultatele procesului de planificare strategică participativă: Strategia de dezvoltare durabilă durabilă locală a comunei 2008-2013 II. STUDIU DIAGNOSTIC PRIVIND SITUAŢIA EXISTENTĂ EXISTENTĂ ŞI POTENŢIALUL POTENŢIA LUL DE DEZVOLTARE DEZVOLTARE DURABILĂ LOCALĂ –CARTEA ALBĂ A COMUNEI COCHIRLEANCA o Date generale o Scurt istoric o Comuna în sistemul local şi zonal de aşezări o Resurse umane o Activităţi economice o Administraţia publică


VII. PRIORITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII DURABILE A COMUNEI COCHIRLEANCA 2008-2013 o Programe şi proiecte prioritare în domeniul Infrastructură tehnico – edilitară şi socială o Programe şi proiecte prioritare în domeniul Activităţi economice locale o Programe şi proiecte prioritare în domeniul Mediu şi resurse naturale o Programe şi proiecte prioritare în domeniul Resurse socio - umane VIII. SURSE DE FINANŢARE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A COMUNEI COCHIRLEANCA 2008-2013 IX. STRUCTURA DE SPRIJIN PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI X. PROGRAME ŞI PROIECTE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI COCHIRLEANCA 2008 - 2013


Strategia de dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei Cochirleanca a fost elaborată în vederea creşterii capacităţii de planificare şi parteneriat a membrilor comunităţii locale, întărind astfel capacitatea de absorbţie a fondurilor europene la nivel local, printr-o abordarea inovativă cu obţinerea următoarelor rezultate: identificarea şi promovarea intereselor reale ale comunităţii locale, promovarea dialogului social şi îmbunătăţirea comunicării între toţi actorii dezvoltării de la nivelul comunităţii locale, implicarea activă a actorilor de la nivel local în procesul decizional legat de viitorul dezvoltării comunităţii şi în iniţierea de proiecte, corelarea iniţiativelor şi strategiei locale cu cele de la nivel judeţean şi regional, asumarea responsabilităţilor şi consolidarea relaţiilor de colaborare între actorii de la nivel local şi judeţean în vederea creşterii şanselor de accesare a fondurilor europene.


Abordarea şi actorii implicaţi Metodologia de elaborare a Strategiei este prezentată schematic în tabelul următor: Informarea Cetăţenilor Studiu diagnostic - Cartea Albă Situaţia comunei Analiza SWOT Percepţia cetăţenilor – Ancheta de opinie Identificarea Problemelor E1-Crearea unor instrumente instituţionale

Procesul Participării Publice Grupul şi Echipa de Ancheta de opinie planificare strategică

E2 - Identificarea nevoilor, problemelor şi cauzelor Descrierea stării actuale a comunităţii – probleme, cauze, efecte, oportunităţi

Analiza SWOT

E3 – Elaborarea viziunii în perspectiva anului Viziune şi direcţii 2013 şi stabilirea direcţiilor strategice de strategice


Date cantitative privind profilul comunităţii (teritorial, demografic, ocupaţional, instituţional, servicii etc.) din diversele surse de la nivel local şi judeţean, B. Date calitative privind percepţia populaţiei referitor la problemele cu care se confruntă comunitatea, prin realizarea unei Anchete de opinie. Datele obţinute au fost procesate şi interpretate în cadrul unui document intitulat „Cartea Albă a comunei – Studiul diagnostic privind situaţia existentă şi potenţialul de dezvoltare durabilă locală”. locală” În cadrul acestei etape a rezultat şi componenţa Grupului de planificare strategică participativă, precum şi a Echipei de planificare strategică, formate din liderii de opinie locali. A.

Procesul participativ de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabilă şi de luare a deciziei privind viitorul comunei, prin care actorii locali – Grupul de planificare strategică şi Echipa de planificare, pe durata a 5 zile de lucru intens, au parcurs logica unui proces de planificare strategică: – S-a pornit de la stabilirea unei înţelegeri comune a situaţiei eexistente xis te nt e, pe baza docu-


structură de sprijin pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei. Strategiei Procesul de consultare a comunităţii a demarat cu 2 săptămâni înainte de începerea activităţii Grupului de planificare strategică participativă pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare durabilă, prin desfăşurarea unei anc het e de oopinie pinie pe un anchete eşantion reprezentativ de __ persoane din localităţile componente, datele obţinute fundamentându-le pe cele obţinute în cercetarea cantitativă. Astfel, la întrebarea „Care consideraţi că sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă cetăţenii din comuna dumneavoastră?”, aceştia au identificat patru probleme principale: •

Drumuri neasfaltate/ nepietruite

•

Lipsa unui sistem de canalizare şi extindere sistem alimentare cu apă

•

Lipsa sistem de alimentare cu gaze

•

Lipsă locuri de muncă


3%

3%

13% 39%

3%

39%

APL

CETĂŢENI

ÎNVĂŢĂMÂNT

SECTOR PRIVAT

POLIŢIA

SĂNĂTATE


economice locale, domeniul infrastructură tehnico – edilitară şi socială, domeniul mediu şi resurse naturale şi domeniul resurse socio – umane. umane Acest lucru este reflectat în faptul că obiectivele strategice propuse pentru fiecare domeniu de dezvoltare sunt coerente şi corelate, şi mai mult, se sprijină reciproc şi contribuie la realizarea viziunii comune privind viitorul durabil al comunei: realizarea de schimbări pozitive, economice şi sociale, integrate în efortul de protejare a mediului înconjurător. înconjurător 3. Punerea în valoare a resurselor locale Dezvoltarea locală a fost abordată ca un proces prin care se urmăreşte identificarea, mobilizarea şi coordonarea folosirii resurselor locale, adesea subevaluate şi nefolosite la întregul lor potenţial. Promovarea unicităţii şi a specificului local a fost urmărită simultan cu stimularea capacităţii de inovare şi adaptare la contextul şi oportunităţile prezente, cu diversificarea ofertei de produse şi servicii, şi cu creşterea valorii adăugate a produselor şi serviciilor produse local şi destinate consumatorilor din afara localităţii. Valorificarea potenţialului local are în vedere administrarea eficientă, transparentă şi responsabilă a bunurilor publice: infrastructură şi echipamente, spaţii publice inclusiv patrimoniului natural şi cultural care trebuie pus în valoare, dar, în acelaşi


Pe parcursul procesului de elaborare a Strategiei s-a urmărit realizarea participării şi stimularea parteneriatelor parteneriatelor prin următoarele instrumente: Cooptarea tuturor celor interesaţi să participe la evenimentele şi activităţile organizate în vederea elaborării Strategiei, prin acţiuni locale de informare; Consultarea actorilor locali pentru identificarea problemelor majore cu care se confruntă comuna şi identificarea percepţiilor privind şansele de dezvoltare ale comunei; Implicarea directă în procesul de luare a deciziilor a peste 30 de persoane. 





Rezultatele procesului de planificare strategică participativă: STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA Rezultatele planificare strategică participativă participativă sunt concretizate în Rezultatele procesului de planificare prezentul document şi în anexele sale. În acest document sunt cuprinse:  Analiza mediului intern şi extern al comunei Analiza SWOT a comunei a fost dezbătută şi adoptată de către Grupul de planificare strategică participativă. S-au utilizat datele şi informaţiile conţinute în „Cartea Albă a comunei – Studiul diagnostic privind situaţia existentă şi potenţialul de dezvoltare locală” ce conţine şi Chestionarul privind percepţia


Structura de sprijin pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea strategiei În cadrul ultimei întâlniri de lucru, membrii Echipei de planificare, ca reprezentanţi ai autorităţilor locale, instituţiilor, sectorului privat sau ai grupurilor de cetăţeni, şi-au negociat roluri şi responsabilităţi, rezultând şi o propunere de înfiinţare a unui Comitet local pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei de dezvoltare durabil de către firma de consultanţă, angajată în baza unui contract de prestări servi ă a comunei .  Documentul final a fost redactat şi completat cii, cu tipuri de indicatori de succes ai implementării Strategiei şi cu posibile surse de finanţare ale programelor şi proiectelor din cadrul Strategiei. 


II. STUDIU DIAGNOSTIC PRIVIND SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ LOCALĂ - CARTEA ALBĂ A COMUNEI COCHIRLEANCA DATE GENERALE Comuna Cochirleanca este aşezată în partea de Est a judeţului Buzău, Teritoriul administrativ al comunei Cochirleanca are o suprafaţa totală de 7826 ha. şi cuprinde un număr de 5 localităţi: localitatea reşedinţă-satul şi un număr de 4 sate aparţinătoare: Boboc, Roşioru, Gara Boboc,Tîrlele . Satul resedinţă de comună este străbătut de DJ 220, care este şi principala arteră de circulaţie a comunei. Pe acelaşi drum sunt înşiruite satele Boboc şi Tîrlele. Drumurile săteşti de pe raza teritorială a comunei asigură legătura cu DJ 220, DC 14, DC 136 şi DC137. Satele sunt aşezate la altitudini cuprinse între 70 m şi 120 m. Cel mai jos este situat satul Cochirleanca. Altitudinea maximă se regăseşte în satul Gara Boboc. Coordonatele geografice ale localităţii sunt: 45 0 12’38’’latitudine nordică şi 27 0 02’11’’ longitudine estică. Comuna Cochirleanca se învecinează cu: - comuna Ziduri şi Balaceanu cu o populaţie de 4730 locuitori, respectiv de 1806 în partea de nord;


** DJS Buzau, Primăria Cochirleanca, date la 01.01.2007

Relieful Suprafaţa comunei se suprapune zonei de câmpie, cu înălţimi medii de peste 100 m. Comuna Cochirleanca este încadrată de Câmpia Râmnicului . Campia Rămnicului are o inclinare generala dinspre nord-vest spre sud-est pentru ca uscatul s-a format urmand directia de scurgere a Lacului Cuaternar. Aceasta campie a fost supusa proceselor de eroziune eoliana si fluviatila fragmentand teritoriul comunei de mai multe văi : spre sud-est , valea Costeiu şi spre nord-est , valea Cochirleanca si Socariciu. Aceste văi sunt scurte, de cele mai multe ori sunt ocupate de ape temporare.


Clima Din punct de vedere climat comuna Cochirleanca se inscrie in climatul temperat continental caracterizat prin temperaturi medii anuale de 10,5 grade Celsius,evapotranspiratie ridicata ceea ce face ca in zona sa sa se remarce fenomene de roua pe timp calduros si furtuni de grindina.Cantitatile medii anuale de precipitatii sunt de circa 500 mm/an iar numarul de zile cu zapada sunt de aproximativ 50 pe an. In zona comunei Cochirleanca vanturile au o directie predominanta pe directia nord ( 25 %) si nord-est ( 20%) datorita curburii arcului carpatic si reliefului deschis in aceste directii. SCURT ISTORIC Pe teritoriul satului Rosioru au fost descoperite urme materiale specifice culturii Santana de Mures ( sfarsitul sec.III – mijlocul sec.V), purtatorii acestei culturi amplasandu-si locuintele pe terase in apropierea cursurilor de apa. Prima atestare documentara se refera la un sat disparut numit in documente Tampeni, localizat pe teritoriul actualei comune Cochirleanca, dateaza de pe vremea domniei lui Mircea Ciobanul printr-un hrisov datat cu probabilitate 15481552.


Miron, apoi arhimandrit şi superior al Bisericii ortodoxe române din Paris (19391945), preot la diferite parohii române din S.U.A. şi Canada şi episcop titular la Sevres. La 26 aprilie 1972 este primit ca membru al Sfântului Sinod, iar în 1974 este ridicat la treapta de arhiepiscop. Moare la Paris în 1975. Gheorghe Gh. Dunka (1906-1974) – fiul senatorului şi deputatului Gheorghe I. Dunka. Absolvent al Facultăţii de Drept, a fost avocat pledant la Judecătoriile din Buzău şi Beceni. A construit un local de şcoală la Cochirleanca, în perioada în care se retrăsese la moşia părintească de la Bălăceanu. Medelnicerul Scarlat Hrisoscoleu-Mateescu (mai târziu şertar), întemeietorul ramurii buzoiene a familiei Hrisoscoleu, a deţinut moşii la Cochirleanca, pe la 1729-1752. Eliza - fosta soţie a lui Alexandru Marghiloman, recăsătorită cu Ion I.C. Brătianu - a primit moştenire moşia Ziliştea-Cochirleanca. Această moşie, împreună cu cea de la Zoiţa-Costieni, a fost expropriată în anul 1923.

COMUNA ÎN SISTEMUL LOCAL ŞI ZONAL DE AŞEZĂRI Rolul teritorial al comunei şi relaţii teritoriale Teritoriul comunei este străbătut pe o distanţă de ______ km de DJ 220 drum nemodernizat.



- alimentare cu apă prin cişmele stradale.

Structura pe vârste şi sexe a populaţiei în anul 2005 Populaţia după Populaţie Grupe de vârstă sexe totală 0-15 % 16-40 % 41-60 % 5791 TOTAL

1156

19,9 1222 6

21,1 1173 0

2 0,2 6

Peste 60 2240

Sursa: INS, Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002

% 38,6 8


Analizând structura pe sexe a populaţiei comunei Cochirleanca, se constată diferenţe faţă de nivelele înregistrate pe judeţ pentru populaţia rurală. Astfel, dacă pe total judeţ - mediul rural, la nivelul anului 2002, bărbaţii aveau o pondere de 49,15% din populaţie şi femeile 50,85%, la comuna Cochirleanca se înregistra 46,34% populaţie masculină şi 53,66% populaţie feminină; pe total comună, ţinând cont de numărul redus de locuitori, putem aprecia că diferenţa între populaţia feminină şi cea masculină indică un dezechilibru major.

Analizând situaţia pe grupe de vârstă, se constată următoarele: Grupele de vârstă 16-40 ani şi 41-60 ani, care pot fi asimilate în principiu populaţiei în vârstă de muncă, reprezintă 29,53% din populaţia comunei şi este mult sub media pe judeţ (59%), ponderea, adică 19,26%, regăsindu-se la grupa de vârstă 16-40 ani (pe judeţ 34%); la grupa de vârstă 16-40 ani, structura pe sexe este dezechilibrată, predominantă fiind populaţia masculină (57,33%), iar la grupa de vârstă 41 – 60 ani structura pe sexe este echilibrată. Ponderea cea mai mică în total populaţie se regăseşte la grupa de vârstă 0-15 ani, respectiv 10,27% din total, aproape de media pe rural, 11,1% şi sub cea de pe total


Şomeri Populaţie salarială

92 1100

*Sursa de date DJS Buzău Principalele evenimente ale comunităţii precum şi periodicitatea desfăşurării acestora: Evenimentul Data şi periodicitate Hramurile bisericilor: 14 octombrie, în fiecare an  „Sf. Parascheva”, sat Cochirleanca 23 aprilie, în fiecare an  „Sf. Gheorghe”, sat Boboc Sărbătoarea Rusaliilor, în fiecare  „Sf. Treime”, sat Boboc Gară an  „Sf. Vievozi”, Roşioru 26 octombrie, în fiecare an 20 iunie în fiecare an  „Sf. Apostolo Petru şi Pavel”, sat Tîrlele Sărbătoarea eroilor 9 mai, în fiecare an


- avizarea sau aprobarea, după caz, de studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi de cooperare transfrontalieră, în condiţiile legii; - administrarea domeniul public şi domeniul privat al comunei - înfiinţarea de instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes local; - înfiinţarea şi reorganizarea regiilor autonome de interes local, protecţia şi refacerea mediului înconjurător, protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, în condiţiile legii; - cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; - cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale


Aparatul de specialitate al primarului comunei Cochirleanca este organizat pe _ compartimente funcţionale, în raport de activităţile specifice desfăşurate conform atribuţiilor stabilite prin actele normative din domeniu. În anexa 1 este prezentată organigrama aparatului de specialitate al primarului comunei Cochirleanca. Principalele probleme sunt legate de funcţionalitatea relaţiilor dintre compartimente, de lipsa unor compartimente cu rol de pregătire a unor documente strategice, prognoze, întreţinerea unei bănci de date locale, dialog cu agenţii economici şi de promovare locală. Resurse naturale Resurse de mediu Avînd un relief de tranziţie între deal şi munte, teritoriul comunei Cochirleanca favorizează plantaţiile de pomi fructiferi, în special prun, măr şi păr. Într-o mică măsură, zona este favorabilă culturii legumelor şi a cerealelor. Păşunile naturale şi fâneţele ocupă o suprafaţă de_____ha. Fondul cinegetic este relativ variat şi cuprinde: lupi, porci mistreţi, căprioare, urşi bruni, iepuri, vulpi, veveriţe .


Evoluţia UM –ha-

1. 3. 4. 5. 6.

structurii

terenului

Folosinţa terenului AGRICOL, din care: Arabil Păşuni Fâneţe Vii si pepiniere viticole Livezi si pepiniere pomicole

agricol 1990

în 2000

perioada

1990-2006

2006 6634 185 106

Se constată că cea mai mare parte a teritoriului este acoperită cu păşuni naturale şi fâneţe, 47,81%, adică 1705 ha., după care urmeză zona împădurită cu 40,89%, adică 1458 ha. Putem aprecia că fondul funciar nu a suferit modificări majore în ultimii ani, remarcându-se doar scăderea suprafeţelor de teren arabil (de la 123 ha. în anul 1990 la 57 ha. în anul 2006), ceea ce a determinat şi involuţia suprafeţelor de teren agricol ale comunei. De asemenea, este demnă de luat în considerare creşterea înregistrată la suprafeţele de pădure, de la 1297 ha. În anul 1990, la 1458 ha în anul 2006

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA, JUDEŢUL BUZĂU • • • • •

Infrastructură socială Educaţia În comuna Stîlpu există unităţi de învăţământ preşcolar, şcolar primar şi şcolar gimnazial. În prezent, procesul de învăţământ se desfăşoară într-o singură unitate şcolară cu personalitate juridică, căreia îi este afiliată o grădiniţă cu program normal. Activitatea se desfăşoară în condiţii de simultan. Unitatea de învăţământ din comuna Stîlpu estedeservită de 6 cadre didactice, din care, 1 în învăţământul preşcolar şi 5 în învăţământul primar şi gimnazial. Activitatea şcolară se desfăşoară în 6 săli de clasă şi cabinete şcolare. Facem precizarea că pe teritoriul administrativ al comunei mai sunt 4 localuri de lă în fu io ti de l fo du al


Localitatea Bovine Ovine şi Porcine Păsări Cabaline Măgari şi Caprine catâri Cochirleanca 570 2584 1998 17130 330 8 Boboc 380 2050 610 13002 186 6 Rosioru 280 480 430 8100 100 2 Gara Boboc 210 250 180 560 30 0 Tarlele 120 50 98 210 10 0

Total comună Faţă de datele înregistrate la ultimul recensământ agricol, la sfârşitul anului 2007, se constată o creştere a efectivului de bovine (570 faţă de 500) şi a celui de ovine şi caprine (2584 faţă de 2025). La celelalte categorii de animale, efectivele la sfârşitul anului 2007 se situau sub cele de la ultimul recensământ agricol Populaţia afectată de sărăcie La nivelul Comunei Stîlpu, la data de 01.01.2008, beneficiau de prevederile legii


Total

Analiza bugetului de venituri şi cheltuieli pune în evidenţă dependenţa semnificativă de sumele primite de la bugetul de stat şi care reprezintă peste 90,72% din totalul veniturilor. Pe de altă parte, aceste sume sunt cu destinaţie precizată şi nu pot fi cheltuite pe programe şi proiecte de dezvoltare locală. Colectarea veniturilor locale se realizează în proporţie de 92%. MEDIUL EXTERN Conjunctura macro-economică, caracterizată printr-un amplu proces de restructurare, la toate nivelurile, nu reprezintă un mediu favorabil unui proces de


După cum o demonstrează datele statistice, dar şi opinia locuitorilor, comuna Stîlpu traversează o perioadă de transformări socio-economice caracteristice pentru: - forţa de muncă; populaţie în descreştere, spor natural negativ, rata şomajului crescută în raport cu media pe judeţ, locuri de muncă insuficiente, lipsa furnizorilor locali de formare profesională, paleta de meserii existentă necorelată cu calificările cerute de agenţii economici, migraţia forţei de muncă active către mediul urban şi spaţiul comunitar; - sectorul economic a cunoscut din 1990 un declin continuu, favorizat de prăbuşirea sectorului de stat cu o serie de activităţi economice de tradiţie. Deşi în ultimul timp în mediul economic şi-au făcut simţită prezenţa agenţii economici privaţi, totuşi, sectorul economic este insuficient dezvoltat, creşterea acestuia fiind strict legată de realizarea investiţiilor publice, în special a celor de infrastructură. Totodată, resursele locale nu sunt valorificate suficient, potenţialul endogen al comunei fiind reprezentat de sectorul agricol şi pomi fructiferi. În mod similar, comuna Stîlpu beneficiază de potenţial turistic, în prezent neexploatat; - investiţii publice: au fost realizate câteva obiective: reţea de alimentare cu apă, reabilitarea drumurilor comunale şi săteşti, reabilitarea infrastructurii şcolare; proiectul care priveşte managementul integrat al deşeurilor, finanţat

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA, JUDEŢUL BUZĂU •

141 “ Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”

•

121 “ Modernizarea exploataţiilor agricole”

•

125 “ Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” 123 “ Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”

•

142 “Înfiinţarea grupurilor de producători”

•

122 “Îmbunătăţirea valorii economice a pădurilor”

•

123 “ Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”

•

312 “ Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”

•

313 “ Încurajarea activităţilor turistice”

•

214 “ Plăţi de agro-mediu”

•

•

•

322 “ Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare o moştenirii rurale” 313 “ Încurajarea activităţilor turistice”


În luna decembrie 2008 a fost realizată o anchetă de opinie pe un eşantion reprezentativ de 30 persoane din comuna Cochirleanca. S-a încercat surprinderea percepţiei locuitorilor din comună cu privire la starea actuală a comunităţii. Tematica abordată în ancheta de opinie realizată prin intermediul unui chestionar completat de către persoanele din eşantion a vizat urmatoarele aspecte: •

Raportarea cetăţenilor la principalele evenimente din comună o

laice

o

religioase

•

conservarea sau pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor din sate si comună

•

care ar fi problemele cele mai importante cu care se confruntă cetăţenii la nivel de sat şi de comună

•

ce probleme îi preocupă personal

•

dacă doresc sa fie consultaţi de decidenţii politici şi administrativi cu privire la problemele comunităţii


Pentru ca Strategia de Dezvoltare Durabilă 2008-2013 a Comunei să înglobeze viziunea asupra viitorului şi aspiraţiile tuturor categoriilor de locuitori, vă rugăm să aveţi amabilitatea de a răspunde acestui chestionar, prin completarea spaţiilor libere. În cazul în care doriţi să transmiteţi mai multe informaţii, comentarii sau opinii Echipei de planificare ce participă la elaborarea Strategiei, puteţi adăuga pagini. Câmpul de informaţii personale este opţional. Chestionarele completate pot fi depuse la sediul Primăriei sau membrilor Echipei de planificare. APRECIERI GENERALE

General Care consideraţi că sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă cetăţenii din comuna dumneavoastră? ........................................................................................................................... ..................... ........................................................................................................................... ........................................................................................................................... ...........................................................................................................................


........................................................................................................................... ..................... ........................................................................................................................... ..................... Ce aţi dori să se păstreze (protejeze) aşa cum este acum şi ce aţi dori să se dezvolte ca atracţie turistică? Dar să se exploateze economic ? ........................................................................................................................... ........................................................................................................................... .........................................

Destinaţia terenurilor Sunteţi mulţumit(ă) de modul în care sunt alocate terenurile pentru diferite destinaţii (locuinţe, comercial, industrial)? De ce ? ........................................................................................................................... .................... ........................................................................................................................... ........................................................................................................................... ........................................................................................................................... ............................................................... Participarea civică Credeţi că cetăţenii din comună ar fi bine să fie consultaţi de către


Străzi şi trotuare

Foarte mulţumit(a) ştiu Alimentare cu apă potabilă

Foarte mulţumit(a) ştiu

Ridicarea gunoiului

Foarte mulţumit(a) ştiu

Siguranţa pe stradă

Foarte multumit(a) ştiu

Furnizorii de Internet

Foarte mulţumit(a) ştiu Iluminat public

Mulţumit(a)

Nemulţumit(a)

Nu

Mulţumit(a)

Nemulţumit(a)

Nu

Mulţumit(a)

Nemulţumit(a)

Nu

Mulţumit(a)

Nemulţumit(a)

Nu

Mulţumit(a)

Nemulţumit(a)

Nu


Sunteti mulţumit(ă) de modul în care răspund serviciile de urgenţă ? (poliţie, pompieri şi ambulanţă). În cazul în care răspunsul este «nu» - vă rugăm să motivaţi: timp lung de răspuns, acţiuni superficiale, personal insuficient, etc. Da; Nu; ........................................................................................................................... .................. ........................................................................................................................... ................ Cultură şi recreere Sunteţi mulţumit(ă) cu modul în care vă puteţi petrece timpul liber? (acţiuni şi facilităţi de cultură, centre de recreere, parcuri, spaţii de joacă, etc.)?

Acţiune: DA 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

NU

Evenimente culturale, concerte ….( ) Expoziţii artistice ……… ( ) Centre de recreere …….. ( ) Parcuri …….. ( ) Spaţii de joacă pentru copii …….. ( ) Cinematografe …….. ( ) Plimbare in împrejurimi atrăgătoare …….. ( ) Altele : …………………………………………………………………………… …………………….


Vă rugăm să transmiteţi primele impresii care vă apar în minte la citirea întrebării. Dupa părerea dumneavoastră, Comuna este în : ... Creştere economică Stagnare economică Descreştere economică Care este caracteristica predominantă pentru Comună, din punct de vedere economic? Ce sector predomină ? ........................................................................................................................... ........................................................................................................................... .......................................... Vi se pare mediul de afaceri preocupat de diversificarea economică locală ? Da Nu ……………………………………………………………………………………… ……………… …....................................................................................................................... ......... Răspunde mediul de afaceri local oportunităţilor de piaţă locale şi regionale ? (Ex. parteneriate cu alte firme locale / regionale, subcontractări, vânzare-cumpărare pe plan local şi regional)

Da

Nu


........................................................................................................................... ........................................................................................................................... .......................................... Corelarea Mediu de afaceri local – Comunitate Ce terenuri consideraţi că ar fi potrivite pentru a fi dezvoltate din punct de vedere economic ? (unde sunt ele localizate) ........................................................................................................................... ..................... ........................................................................................................................... .................. În ce proporţie foloseşte economia locală resurse locale naturale? (Ex. piatra de construcţii, produse agricole pentru prelucrare, produse agricole pentru restaurante, etc.)

........................................................................................................................... ........................................................................................................................... .......................................... Care este părerea Dvs. despre forţa de muncă locală? Este forţa de muncă locală un avantaj pentru dezvoltarea economică sau o piedică ? De ce ? ........................................................................................................................... ..................... ...........................................................................................................................


........................................................................................................................... .................. ........................................................................................................................... .................... Obstacole Ce obstacole aţi întâmpina în dezvoltarea unei firme ? - lipsa spaţiilor comerciale/de producţie - facilităţi fiscale locale - acces slab la finanţare - lipsa unei pieţe stabile - piaţă cu putere de cumpărare limitată - forţa de muncă slab pregătită - lipsa forţei de muncă locală - lipsa locuinţelor. ……………………………………………………………………… Proiecte prioritare Vă rugăm să numiţi trei idei de proiecte destinate dezvoltării economice locale, în ordinea priorităţii lor: 1. ........................................................................................................................... .................


…………………………………………………………………… Dacă aveţi timp liber, ce preferaţi să faceţi? Ieşiţi la plimbare, Mergeţi la bar/restaurant/club/discotecă, Plecaţi din localitate ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… …………….. Cum consideraţi calitatea spaţiilor verzi, a spaţiilor dechise? Foarte bună Bună Medie Scăzută Foarte scăzută Nu ştiu ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… Consideraţi că există suficiente parcuri, zone verzi/deschise în care să vă petreceţi timpul liber, să vă plimbaţi, să iesiţi la un «grătar»? Unde aţi dori să se mai aranjeze astfel de zone şi de ce? Da; Nu; ........................................................................................................................... ..................... ........................................................................................................................... ................... Apreciaţi importanţa următoarelor aspecte pentru dumneavoastră :


Pentru ca Strategia de Dezvoltare Locală să inglobeze viziunea asupra viitorului si aspiratiile tuturor categoriilor de locuitori, s-a distribuit unui număr de 30 persoane reprezentative pentru comunitate, în vederea completării, un chestionar ce cuprinde întrebări din principalele domenii de activitate. La întrebarea „Care consideraţi că sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă cetăţenii din comuna dumneavoastră?”, în urma analizei cantitative şi calitative a răspunsurilor răspunsurilor s-a constatat că principalele probleme cu care se confruntă cetăţenii comunei sunt: Drumuri neasfaltate/ nepietruite •

•

Lipsa unui sistem de canalizare şi extindere sistem alimentare cu apă Lipsa sistem de alimentare cu gaze

•

Lipsă locuri de muncă

•

La întrebarea „Ce consideraţi că este reprezentativ, ca element natural (relief, apa, etc.)? Există vreo zonă frumoasă (apă, de uscat, etc.) cu care se identifică Comuna ? ” cetăţenii au raspuns: Balta Roşioru. La întrebarea „Există situri istorice, arheologice sau culturale care ar trebui


La întrebarea „Tinerii care părăsesc comuna pentru alte forme de învăţământ decât cele disponibile local se întorc? Dacă impresia dumneavoastră este că nu se întorc, de ce nu se întorc?” cetăţenii au răspuns că cei care părăsesc comuna pentru a studia în alte localităţi nu se mai întorc pentru că în comună nu pot profesa în meseriile pentru care se pregătesc. La întrebarea „Sunteti mulţumit(ă) de modul în care răspund serviciile de urgenţă?” cetăţenii au răspuns „Da”; La întrebarea „Sunteţi mulţumit(ă) cu modul în care vă puteţi petrece timpul liber? (acţiuni şi facilităţi de cultură, centre de recreere, parcuri, spaţii de joacă, etc.)?” cetăţenii au răspuns: 9. Evenimente culturale, concerte ( Da ) 10. Expoziţii artistice ……… ( Nu ) 11. Centre de recreere ( Nu ) 12. Parcuri ( Da ) ) 13. Spaţii de joacă pentru copii ( Nu ) 14. Cinematografe ( Nu ) 15. Plimbare in împrejurimi atrăgătoare ( Da


La întrebarea „În ce proporţie foloseşte economia locală resurse locale naturale?” cetăţenii au răspuns ca sectorul agricol predominant se bazează pe calitatea terenurilor şi pe utilajele achiziţionate prin credite de către proprietarii acestor exploataţii agricole. La întrebarea „Care este părerea Dvs. despre forţa de muncă locală? Este forţa de muncă locală un avantaj pentru dezvoltarea economică sau o piedică ? De ce ? „ cei chestionaţi au răspuns că forţa de muncă locală este un avantaj pentru economia locală pentru că ea cunoaşte specificul local. La întrebarea „Ce obstacole aţi întâmpina în dezvoltarea unei firme?” cetăţenii au răspuns: - facilităţi fiscale locale - acces slab la finanţare - lipsa unei pieţe stabile - piaţă cu putere de cumpărare limitată - forţa de muncă slab pregătită - lipsa forţei de muncă locală La întrebarea „Vă rugăm să numiţi trei idei de proiecte destinate dezvoltării economice locale, în ordinea priorităţii lor” cetăţenii au identificat următoarele

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA, JUDEŢUL BUZĂU • • • • • •

Poluarea aerului Poluarea solului Reciclarea deşeurilor Protejarea naturii Protejarea resurselor locale Participarea în iniţiative de protejare a mediului

În urma analizei analizei cantitative şi calitative calitative aa răspunsurilor răspunsurilor date de cetăţenii chestionaţi au fost stabilite/proiectate direcţiile strategice de dezvoltare durabilă, obiectivele strategice, precum şi proiectele şi programele prioritare pentru atingerea obiectivelor.


Resurse umane şi sociale PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Forţă de muncă accesibilă la costuri Populaţie îmbătrânită, spor natural negativ. reduse Ospitalitate, tradiţii locale şi obiceiuri Nivel educaţional şi de calificare, scăzute păstrate. Sistem medical subdimensionat faţă de nevoile populaţiei din comunitate, lipsa permanenţei medicale, a serviciilor stomatologice, a unei farmacii sau punct farmaceutic Lipsa locurilor de muncă Lipsa personalului calificat pentru servicii utilitare Lipsă cabinet şi punct farmaceutic veterinar Spaţiu impropriu pentru desfăşurarea activităţii dispensarului medical uman


OPORTUNITĂŢI Programe guvernamentale pentru agricultură, mediu, sănătate, turism, învăţământ etc. Lansarea Programelor Operaţionale Sectoriale (P.O.S.) care oferă posibilitatea accesării de finanţări nerambursabile Posibilitatea obţinerii de venituri proprii de către autoritatea publică locală prin valorificarea diverselor resurse locale neexploatate

AMENINŢĂRI Competiţia altor comune, oraşe, asociaţii intercomunitare pentru obţinerea de fonduri europene Competiţia altor localităţi pentru obţinerea de resurse din redistribuţia bugetară Riscul de a nu primi finanţări din fonduri nerambursabile, din cauza numărului redus de beneficiari ai proiectelor

*) Este marcat cu text îngroşat rezultatul procesului de prioritizare efectuat de către membrii echipei de planificare referitor la problemele de soluţionat şi oportunităţile de fructificat pentru dezvoltarea locală a comunei Cochirleanca.


OPORTUNITĂŢI Înfiinţarea GAL (Grup de Acţiune Locala) care va contribui la atragerea de finanţări şi dezvoltarea de parteneriate pentru implementarea unor proiecte în comun. Apartenenţa la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ______________ constituită în scopul derulării în comun a unor proiecte de dezvoltare comunitară din zonă Existenta programelor de finanţare care vizează dezvoltarea infrastructurii (alimentare cu apă, canalizare, staţie de epurare ape, drumuri comunale). Existenţa Strategiei Judeţene de Dezvoltare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice Experienţa parteneriatelor autorităţii locale din comună cu alte comune în

AMENINŢĂRI Schimbări frecvente şi contradictorii ale cadrului legislativ

Lipsa unei monitorizări continue a oportunităţilor de finanţare a programelor de infrastructură Uzura şi degradarea contunuă a drumurilor în absenţa investiţiilor pentru modernizare

Zonă expusă riscului la inundaţii Depopularea satelor componente ale comunei


Existenţa a _____ ha teren agricol

Existenţa zăcămintelor de petrol Potenţial de valorificare a ciupercilor, a legumelor şi a plantelor medicinale OPORTUNITĂŢI Programe de finanţare ale Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale Disponibilitatea băncilor de a acorda credite pentru dezvoltare atât gospodăriilor cât şi firmelor Interes turistic în creştere pentru turismul ecologic, turismul rural, agroturism etc.

Activităţi economice foarte puţin diversificate şi lipsa celor cu valoare adăugată mare Lipsa unităţilor de procesare a produselor primare din zonă Lipsa acţiunilor de promovare activă a imaginii şi numelui comunei

AMENINŢĂRI Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri în comună Exploatarea neraţională şi terenurilor agricole Zonă supusă riscului la inundaţii


IV. VIZIUNEA ASUPRA DEZVOLTĂRII DURABILE 2008 – 2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA “NE-A AJUNS VIITORUL DIN URMĂ”

Aşezare pitorească şi captivantă, situată la ____________________, este o localitate în plin progres economic prin activităţile din sectorul agro-zootehnic şi al



VI. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE DEZVOLTĂRII DURABILE 2008-2013 A COMUNEI COMUNEI COCHIRLEANCA COCHIRLEANCA 1. INFRASTRUCTURĂ TEHNICO – EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ OBIECTIVE STRATEGICE 









Înfiinţarea/reabilitarea, dezvoltarea /extinderea şi modernizarea infrastructurii tehnico – edilitare şi a reţelelor de utilităţi publice la nivelul întregii comune conform standardelor europene Înfiinţarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea şi modernizarea infrastructurii socio – sanitare la nivelul întregii comune conform standardelor europene Înfiinţarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea şi modernizarea infrastructurii cultural – educative la nivelul întregii comune conform standardelor europene Înfiinţarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea şi modernizarea infrastructurii sportive şi de agrement conform standardelor europene Dezvoltarea activităţilor/serviciilor aferente activităţilor tehnico-edilitare şi sociale la nivelul întregii comune conform standardelor europene




Dezvoltarea de pensiuni agroturistice acreditate, care să ofere turiştilor programe specifice şi pachete de servicii adecvate 3. RESURSE SOCIO – UMANE OBIECTIVE STRATEGICE

Menţinerea şi integrarea tinerilor în viaţa social-economică a comunei prin crearea de programe de calificare/recalificare care să conducă la o absorbţie a tinerilor pe piaţa muncii şi să răspundă oportunităţilor de dezvoltare locală  Dezvoltarea de activităţi formative (educaţionale, culturale, sanitare, sociale) pentru asigurarea implementării Strategiei de dezvoltare locală  Creşterea gradului de implicare a tinerilor în viaţa comunităţii prin dezvoltarea de parteneriate şi schimburi de experienţă cu ONG-uri de tineret din ţară şi din străinătate, active în domenii ca: social, cultural, sportive, protecţia mediului, educaţie civică, turism etc.  Servicii sociale pentru grupurile ţintă bazate pe analizarea şi identificarea corectă a nevoilor specifice (persoane vârstnice, familii tinere, copii aflaţi in dificultate, 


VII. PRIORITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII DURABILE 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA 1. INFRASTRUCTURA TEHNICO – EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ Obiectivul strategic:

   

ÎNFIINŢAREA / REABILITAREA, DEZVOLTAREA / EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII TEHNICO – EDILITARE ŞI A REŢELELOR DE UTILITĂŢI PUBLICE LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Extinderea reţelei de alimentare cu apă în toată comuna Înfiinţarea reţelei de canalizare pentru toată comuna Realizare staţie de epurare şi tratarea apelor uzate Reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale şi săteşti:


Obiectivul strategic: ÎNFIINŢAREA/REABILITAREA,DEZVOLTAREA/ EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII SOCIO – SANITARE LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE      

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Construcţia/modernizarea dispensarului uman în satul de reşedinţă al comunei Înfiinţare cabinet stomatologic Înfiinţarea unui centru de zi la nivel de comună pentru copii care provin din familii cu posibilităţi materiale reduse Înfiinţare farmacie umană/punct farmaceutic/farmacie mobilă în satul de reşedinţă Înfiinţare Centru de zi în satul Cochirleanca Înfiinţare Azil de bătrâni în satul Boboc Înfiinţare farmacie veterinară/punct farmaceutic în satul de reşedinţă


Obie Obiect ctiv ivul ul str strat ateg egic: ic:



 

ÎNFI ÎNFIIN INŢA ŢARE REA A / REA REABI BILI LIT TAREA AREA,, DEZ DEZVO VOL LTAREA AREA / EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII SPORTIVE ŞI DE AGREMENT LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR STANDARDELOR EUROPENE

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Ame Amenaja najare rea/ a/co cons nstr trui uire reaa unei unei Baze aze spor sporti tive ve/S /Sal alăă de spor sportt în satu satull Cochirleanca Înfiinţare locuri de joacă pentru copii Amenajarea/reabilitarea terenurilor de sport existente în comună

Obie Obiect ctiv ivul ul

stra strate tegi gic: c:

DEZVO EZVOL LTAREA AREA ACT ACTIVIT IVITĂŢ ĂŢIL ILOR OR//SER SERVIC VICIILO IILOR R AFER AFEREN ENT TE INFR INFRA ASTRU STRUCT CTUR URII II TEHN TEHNIC ICO O – EDILI EDILIT TARE ARE LA NIVE NIVELUL LUL ÎNTR ÎNTREG EGII II COMUN COMUNE E CONFORM STANDARDELOR EUROPENE


PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE  Asocierea cu comunele învecinate pentru realizarea unui sistem integrat pentru situaţii de urgenţă  Procurare autospecială pentru stingerea incendiilor  Punct de prim-ajutor dotat cu autosanitară

2 . ACTIVITĂŢI ECONOMICE LOCALE Obie Obiect ctiv ivul ul str strat ateg egic ic::

 

ÎNFI ÎNFIIN INŢA ŢARE REA A DE FERM ERME ŞI ŞI EXPL EXPLOA OAT TAŢII AŢII AGRICOLE ÎN VEDEREA APLICĂRII UNOR TEHNOLOGII PERFORMANTE CARE SĂ CONDUCĂ LA REALIZAREA DE PRODUSE ŞI CULTURI CULTURI SPECIFICE SPE CIFICE ZONEI, CAPABILE SĂ REZISTE CONCURENŢEI PE PIAŢA EUROPEANĂ. PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Înfiinţarea de pepiniere pentru cultura pomilor fructiferi şi a răchitei, Înfiinţarea de ferme şi exploataţii agrozootehnice şi pomicole


 

Înfiinţarea a cel puţin 2 puncte de sacrificare a animalelor, dotate conform standardelor europene Stimularea înfiinţării de IMM-uri cu specific local: procesare produse agroalimentare

Obiect Obiectivu ivull strate strategic: gic:

 

REVIG REVIGORA ORARE REA A UNOR UNOR ACTI ACTIVIT VITĂŢ ĂŢII ECON ECONOM OMIC ICE E ŞI MEŞTEŞUGĂREŞTI TRADIŢIONALE ÎN CADRUL UNOR UNITĂŢI DE PRELUCRARE PRELUCRARE ŞI PRODUCŢIE NEPOLUANTE

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Înfiinţare Centre meşteşugăreşti pentru activităţi artizanale (lemn, răchită,) Stimulare înfiinţare IMM-uri de prelucrare şi producţie (sortare, ambalare, conservare şi refrigerare legume şi fructe) nepoluante


 

Elaborarea şi implementarea unor programe de marketing pentru zona turistică Concesionarea de către autoritatea locală a fondului de vânătoare administrat de Direcţia Silvică, în scopul valorificării vânatului

3. RESURSE SOCIO – UMANE Obiectivul strategic: MENŢINEREA ŞI INTEGRAREA TINERILOR ÎN VIAŢA SOCIAL-ECONOMICĂ A COMUNEI PRIN CREAREA DE ŞCOLI PROFESIONALE (DE ARTE ŞI MESERII), CARE SĂ DISPUNĂ DE ATELIERE ŞI DE PERSONAL CALIFICAT ADECVAT, CARE SĂ CONDUCĂ LA O ABSORBŢIE A TINERILOR PE PIAŢA MUNCII ŞI SĂ RĂSPUNDĂ OPORTUNITĂŢILOR DE DEZVOLTARE LOCALĂ 

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Oferirea de programe de calificare în meseriile solicitate pe piaţa muncii locale (meşteşuguri, agroturism, pomicultură, viticultură, apicultură, creşterea


Obiectivul strategic:



CREŞTEREA GRADULUI DE IMPLICARE A TINERILOR ÎN VIAŢA COMUNITĂŢII PRIN DEZVOLTAREA DE PARTENERIATE ŞI SCHIMBURI DE EXPERIENŢĂ CU ONG-URI DE TINERET DIN ŢARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE, ACTIVE ÎN DOMENII CA: SOCIAL, CULTURAL, SPORTIVE, PROTECŢIA MEDIULUI, EDUCAŢIE CIVICĂ, TURISM ETC.

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Înfiinţarea unui ONG pentru tineret şi afilierea acestuia la reţele naţionale şi internaţionale active în domenii ca: social, cultural, sportive, protecţia mediului, educaţie civică, turism, dezvoltare comunitară


SERVICII SOCIALE PENTRU GRUPURILE ŢINTĂ


 

Stabilirea unui calendar al evenimentelor tradiţionale locale şi popularizarea acestuia Permanentizarea unor evenimente şi sărbători ale comunităţii (Întâlnirea anuală a fiilor satului, Sărbătoare în sat _________, hramurile bisericilor şi altele)

4. MEDIU ŞI RESURSE NATURALE Obiectivul strategic:

PROTEJAREA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII MEDIULUI

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE  Lucrări de amenajare şi combatere a eroziunii solului în zonele cu teren decopertat  Programe de informare, conştientizare şi educaţie ecologică a proprietarilor de terenuri  Înfiinţarea unor spaţii special amenajate pentru hrănirea animalelor şi păsărilor sălbatice


DEPOZITARE SELECTIVĂ DEŞEURILOR ETC.) 

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Creearea de unităţi de colectare, sortare şi depozitare selectivă a deşeurilor în fiecare sat


 

SI ECOLOGICA A

EDUCAREA CETĂŢENILOR DEPOZITĂRII DEŞEURILOR PROTECŢIEI MEDIULUI

ÎN VEDEREA MENAJERE ŞI

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Programe de informare, conştientizare, mediatizare şi educaţie ecologică Programe de informare, conştientizare şi educaţie ecologică a proprietarilor de terenuri agricole

VIII. SURSE DE FINANŢARE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA


forestiere 1.2.4 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii 1.3 Măsuri de tranziţie pentru România 1.3.1 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă 1.3.2 Înfiinţarea grupurilor de producători 1.3.3 Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori 2.1 Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole 2.1.1 Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată II. Îmbunătăţirea 2.1.2 Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona mediului şi a montană spaţiului rural 2.1.4 Plăţi de Agro-mediu 2.2 Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor forestiere 2.2.1 Prima împădurire a terenurilor agricole 3.1 Măsuri privind diversificarea economiei rurale 3.1.2 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi III.Calitatea vieţii în 3.1.3 Încurajarea activităţilor turistice zonele rurale şi 3.2 Măsură privind îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele


PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL AXE PPRI RIORITARE DOMENII MAJORE DE IINTERVENŢIE NTERVENŢIE ORITARE 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana; 1.2 Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv 1. Sprijinirea dezvoltarii durabile transportul public urban; a oraselor – poli urbani de 1.3 Dezvoltarea unui mediu de afaceri durabil; crestere 1.4 Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si imbunatatirea serviciilor sociale;


infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale cu potential turistic; 5.3 Valorificarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea atractivitatii regiunilor Romaniei ca destinatii turistice. 6.1 Sprijinirea implementarii, managementului si evaluarii Programului Operational Regional; 6. Asistenta tehnica 6.2 Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind Programul Operational Regional; Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului Dezvoltarii Lucrarilor Publicei şi Locuintelor www.mie.ro PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DE MEDIU AXE PPRI RIORITARE DOMENII MAJORE DE IINTERVENŢIE NTERVENŢIE ORITARE 7. Extinderea şi modernizarea 1.1 Extinderea / modernizarea sistemelor de sistemelor de apă apă / apă uzată 8. Dezvoltarea sistemelor de 2.1 Dezvoltarea sistemelor integrate de management integrat al management al deşeurilor şi extinderea


creşterii economice şi 1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaţie dezvoltării societăţii bazate pe şi formare profesională cunoaştere 2.1 Tranziţia de la şcoală la locul de muncă; 2. Conectarea învăţării pe tot 2.2 Prevenirea părăsirii timpurii a şcolii parcursul vieţii cu piaţa 2.3 Acces şi participare la formarea muncii profesională continuă 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale 3.2 Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi 3. Creşterea adaptabilităţii forţei angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii de muncă şi a întreprinderilor 3.3 Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor pentru parteneri sociali şi societatea civilă 5.1 Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare 5. Promovarea măsurilor active 5.2 Promovarea sustenabilităţii pe termen lung de ocupare a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă 6.1 Dezvoltarea economiei sociale 6. Promovarea incluziunii 6.2 Îmbunătăţirea accesului şi participării sociale


eficienţei energetice şi a sustenabilităţii sistemului energetic); 4.2.Valorificarea resurselor regenerabile de şi a siguranţei în aprovizionare, energie pentru producerea de energie în contextul combaterii “verde” schimbărilor climatice 4.3.Diversificarea reţelelor de interconectare în scopul creşterii siguranţei în aprovizionarea cu energie. 5.1 Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea si controlul 5. Asistenţă Tehnică POS CCE; 5.2 Sprijin pentru comunicare, evaluare si dezvoltare TI. Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului pentru Întreprideri Mici şi Mijlocii, Comerţ Turism şi Profesii Liberale www.mimmc.ro

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE


IX. STRUCTURA DE SPRIJIN PENTRU IIMP MPLEMENTAREA, LEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI În cadrul uneia dintre întâlnirile Grupului de planificare strategică participativă s-a propus înfiinţarea unei structuri de management - „CENTRUL LOCAL PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA”, în cadrul căreia implementarea Strategiei COCHIRLEANCA va fi asigurată pe mai multe paliere: Comitetul de Coordonare pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei, trategiei în principal, va monitoriza eficacitatea şi calitatea implementării Strategiei de dezvoltare locală, reprezentând un forum pentru legăturile cu partenerii sociali şi cu secretarul Centrului local. local Astfel, printre rolurile pe care poate să le aibă se pot menţiona: Dezvoltă şi promovează parteneriatele, inclusiv a parteneriatelor publice private, intercomunale şi intersectoriale Asigură legăturile cu structurile din comună, din judeţ şi din regiunea de dezvoltare, în principal cu agenţii economici, cu organizaţiile neguvernamentale etc., dar şi cu primăriile din zonă Analizează şi propune modificări la planul de implementare a Strategiei de dezvoltare locală, în funcţie de necesităţile şi oprtunităţile apărute la nivelul −

−

−


Grupurile de lucru se organizează pe cele 4 domenii prioritare de dezvoltare a comunei Cochirleanca, conform Strategiei de dezvoltare locală: - GRUPUL DE LUCRU PE DOMENIUL INFRASTRUCTURĂ TEHNICO – EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ - GRUPUL DE LUCRU PE DOMENIUL ACTIVITĂŢI ECONOMICE LOCALE - GRUPUL DE LUCRU PE DOMENIUL MEDIU ŞI RESURSE NATURALE - GRUPUL DE LUCRU PE DOMENIUL RESURSE SOCIO – UMANE Se recomandă ca în componenţa grupurilor de lucru să intre liderii de opinie şi actorii locali cheie din administraţia publică locală, din instituţiile publice, din structurile asociative locale, din societăţile comerciale etc., cu rol activ în elaborarea şi în implementarea Strategiei şi care pot pune la dispoziţie date şi informaţii relevante pentru iniţierea şi implementarea de proiecte pe domeniile respective. Grupurile de lucru vor interacţiona prin secretarul Centrului local, local dar şi direct, cu iniţiatorii / beneficiarii programelor şi proiectelor de dezvoltare economică şi socială a judeţului. Procesul de monitorizare şi evaluare va fi realizat la nivelul Primăriei de către Comitetul de Coordonare, care este responsabil pentru implementarea, monitorizarea şi revizuirea implementării Strategiei de Dezvoltare Durabilă 20082013, dar şi de conceperea proiectelor pentru realizarea obiectivelor.


Secretariatul Centru Cen trului lui local local poate poate solici solicita ta membri membrilor lor grupuri grupurilor lor de lucru lucru să Centrului prezinte informaţii scrise cu privire la procedurile stabilite pentru a informa pe toţi cei interesaţi cu privire la activitatea continuă a Comitetul Comi tetului uii de Coordonare, Comitetulu Comit etului oordonare precum şi rapoarte de urmărire cu privire la implementarea acestor proceduri. Reguli de procedură Deciziile Comit Com itetu etului luii de Coordo Coo rdonare nare sunt sunt luate luate prin prin consens consens,, iar iar conduc conducerea erea Comitetulu Coordonare stabilită stabilită a Comitetului Comitetului ar trebui să ia toate măsurile măsurile necesare pentru a se ajunge la consens. Se poate folosi un sistem de vot, însă acesta poate fi mai puţin eficient în a asigura luarea de decizii nefalsificate în parteneriat. Regulile de procedură ale Comitetului de Coordonare Coordonare trebuie să asigure că se vor lua deciziile necesare pentru implementarea Strategiei, inclusiv deciziile cu privire la alocarea fondurilor, stabilirea priorităţilor, după cum este necesar nece sar.. Operaţ Operaţion ionali alizare zareaa struct structuri uriii pentru pentru implem implement entare area, a, monito monitoriz rizare areaa şi evalua evaluarea rea Strategiei de dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei Cochirleanca. Se propune Consiliului Local al Comunei Cochirleanca, următoarea componenţă pentru structura Centrului de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei de dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei Cochirleanca: Secretariatu Secretariatull Centrului Centrului local pentru implement implementarea, area, monitoriz monitorizarea area şi evaluarea evaluarea Strategiei  __________________________, secretarul comunei Cochirleanca


Comi Comite tetu tull de coor coordo dona nare re pent pentru ru im impl plem emen enta tarea rea,, moni monito tori riza zarea rea şi eval evaluar uarea ea Strategiei:  Preşedinte: Primarul comunei Cochirleanca  Vicepreşedinte: Viceprimarul comunei Cochirleanca  Membru: ________________ consilier local/ director şcoală de coordonare Componenţa nominală a structurii de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei de dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei Cochirleanca a fost stabilită şi adoptată prin consens de către participanţii la şedinţa Grupului de planificare strategică participativă din data de ___________________ 2008. Realizarea Planului de Acţiune În baza Strategiei de dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei, unde au fost definite problemele şi au fost specificate obiectivele pe termen scurt, mediu sau lung, grupul comunitar va elabora planul de acţiune. Planul de acţiune reprezintă o sumă de fişe de proiect. Acesta trebuie să fie realist, realizabil şi, mai ales, asumat de cineva (o persoană sau un grup) din comunitate. Fiecare plan de acţiune trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente: 1. scopul şi obiectivele proiectului


destinat cadrelor didactice, formarea de animatori comunitari pentru fiecare sat al comunei etc. Acţiunile vor fi grupate pe obiective, în ordine logică (nu obligatoriu şi cronologicã). Activităţile planificate trebuie să fie în strânsã legăturã cu obiectivele, grupul ţintă şi beneficiarii. 3. Grupul ţintă şi beneficiarii Grupul ţintă este definit de persoanele interesate, grupurile de interes cărora nu le este indiferent dacă problema se va rezolva, când şi în ce mod. Nu întotdeauna însă grupul ţintă este acelaşi cu beneficiarii. Grupul ţintă este în general activ implicat în activităţile proiectului. 4. Resurse interne şi externe, necesare şi existente Se menţionează toate resursele disponibile pentru realizarea activităţilor: voluntari, resurse materiale, materiale, financiare financiare etc. De asemenea,se asemenea,se specifică specifică toate resursele resursele externe disponibile. disponibile. Separat, sev trec acele resurse de care nu sunt disponibile, disponibile, dar care sunt necesare pentru realizarea activităţilor propuse. 5. Stadiul aprobărilor, avizelor, studiilor etc. necesare Acolo unde este cazul, se specifică dacă este nevoie de aprobări, avize, autorizaţii, studii etc. precum şi, dacă acestea există, în ce stadiu sunt. 6. Încadrarea în timp Se menţionează dacă activităţile preconizate sunt: punctuale, periodice, • •


10. Beneficiile proiectului Definirea rezultatelor după încheierea proiectului (materiale informative, investiţii, structuri formale etc.) După ce au fost realizate, planurile de acţiune pot fi grupate în categorii, pe termene de realizare: - perioadă scurtă (1-2 ani) – proiectele cele mai urgente sau cele mai uşor de realizat (cu “note” de evaluare” foarte bune) - perioadă medie (2-5 ani) – proiecte urgente, dar mai dificil de realizat (cu costuri mari, care nu au o sursă de finanţare predictibilă) - perioadă lungă (peste 6 ani) – proiecte care nu au o urgenţă foarte mare sau a căror realizare depinde de foarte mulţi factori (au o “notă” de evaluare slabă) Este evident că este mai bine ca grupul comunitar să abordeze proiectele cele mai urgente, mai ieftine şi mai uşor de realizat.


Grupul de lucru pe domeniul INFRASTRUCTURĂ TEHNICO-EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ

SECRETARUL Centrului Local pentru implementarea, Monitorizarea şi Evaluarea Strategiei de dezvoltare Locală a Comunei Stîlpu

Grupul de lucru pe domeniul ACTIVITĂŢI ECONOMICE LOCALE

Grupul de lucru pe domeniul RESURSE SOCIO - UMANE

INIŢIATIVE / PROPUNERI DE PROIECTE PENTRU DEZVOLTAREA LOCALĂ A COMUNEI STÎLPU

Comitetul de Coordonare pentru Implementarea, Monitorizarea şi Evaluarea Strategiei de Dezvoltare Locală

Grupul de lucru pe domeniul MEDIU ŞI RESURSE NATURALE

70


X. PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA Legendă surse de finanţare: BS – Bugetul de Stat, BCL – Bugtul Local, BCJ – Bugetul Consiliului Judeţean, FP – Finanţare Privată, FUE – Finanţare Uniunea Europeană DIRECTI A STRATEG ICA

OBIECTIV STRATEGIC

POSIBILE SURSE DE FINANŢARE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ B F B B F C U S CJ P L E

PROGRAME SI PROIECTE

71


Ă L A I C O S I Ş Ă R A T I L I D E – O C I N H E T Ă R U T C U R T S A R F N I


Extinderea reţelei de alimentare cu apă în toate satele comunei: Realizarea indicatoarelor şi a marcajelor corespunzătoare

•

Km de reţea înfiinţată/reabilitată Număr de gospodării deservite Număr de consumatori conectaţi

•

Număr de indicatoare realizate

•

•

Amenajarea de parcări auto şi de trotuare în centrul civic al comunei şi în zonele turistice

Reactualizarea Planului de Urbanism General Realizarea evidenţei cadastrale 72

•

•

Număr de locuri de parcare amenajate Km de trotuare realizate















•

P.U.G. reactualizat









•

Evidenţă cadastrală realizată










DIRECTI A STRATEG ICA

OBIECTIV STRATEGIC



73


I Ş Ă R A T I L I D E – O C I Ă N L H A E I T C O Ă S R U T C U R T S A R F N I


Reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale şi săteşti: - DC 14: DJ 220 (Boboc)-Tîrlele - DC 136: Boboc Gară- IAS Boboc - DC 137: BobocTîrlele - Drumuri săteşti reabilitate/ modernizate

•

•

•

74

Km de drum reabilitat/modernizat Timp redus de transport pentru persoane şi mărfuri Accesibilitate crescută











OBIECTIV STRATEGIC



75



Reabilitarea reţelei de joasă tensiune şi a iluminatului public Realizare staţie de epurare şi de tratare a apelor uzate ÎNFIINŢAREA / REABILITAREA, DEZVOLTAREA / EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII TEHNICO – EDILITARE ŞI A REŢELELOR DE UTILITĂŢI PUBLICE LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE

Înfiinţarea reţelei de canalizare pentru toate satele comunei Amenajarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor menajere şi dotarea acestora cu conteinere/tomberoane ecologice Înfiinţare alimentare cu gaze în toate satele comunei Crearea de locuri de joacă pentru copii

•

• •

•

•

• •

• •

•

•

Dotare şi amenajare spaţii publice

•

76

Număr drumuri publice iluminate

























Număr tomberoane/conteinere Suprafeţe de teren amenajate pentru depozitarea deşeurilor







Km de reţea realizaţi Număr de gospodării deservite













Cantitate de apă epurată Cantitate de apă uzată tratată Km de reţea de canalizare realizaţi Număr de gospodării deservite

Număr de locuri de joacă realizate Număr spaţii publice amenajate Valoarea investiţiilor realizate







OBIECTIV STRATEGIC



77



ÎNFIINŢAREA / REABILITAREA, DEZVOLTAREA / EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII SOCIO – SANITARE LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE

Amenajarea şi dotarea corespunzătoare a unui spaţiu pentru piaţă/târg în satul Boboc Punere la dispoziţie teren pentru amplasare relee telefonie mobilă Construcţia/moderniza rea dispensarului uman din satul de reşedinţă al comunei şi realizarea de puncte sanitare/de prim ajutor în toate satele comunei Înfiinţare cabinet stomatologic Înfiinţarea unui centru de zi la nivel de comună pentru copiii care provin din familii cu posibilităţi materiale reduse Farmacie umană în satul de reşedinţă; punct farmaceutic sau farmacii mobile pentru satele componente 78





•

Spaţiu amenajat Valoare dotări Număr beneficiari

•

Număr relee amplasate





• •

•

•

• •

• •

• •

Număr cabinete medicale înfiinţate/reabilitate Număr de beneficiari ai sericiilor medicale oferite







Cabinet înfiinţat Număr de beneficiari ai serviciilor medicale oferite







Centru de zi înfiinţat Număr de beneficiari ai serviciilor oferite



Farmacie înfiinţată Nr. puncte farmaceutice/farmacii mobile înfiinţate











OBIECTIV STRATEGIC

POSIBILE SURSE DE FINANŢARE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ B F B C B U F S CJ P L E


79



ÎNFIINŢAREA / REABILITAREA, DEZVOLTAREA / EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII CULTURAL – EDUCATIVE LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE

Farmacie veterinară/ punct farmaceutic în satul de reşedinţă Azil de bătrâni în satul Boboc Centru de zi în satul Cochirleanca Extindere şi amenajare cimitire Reabilitarea, modernizarea şi dotarea corespunzătoare a localurilor şcolilor şi a grădiniţelor Reabilitare căminelor culturale, dotarea corespunzătoare pentru desfăşurarea diverselor evenimente ale comunităţii Înfiinţare „Clubul tineretului” Înfiinţare „Clubul pensionarilor” Reabilitarea bisericilor (izolaţie termică, instalaţie de încălzire, 80

•

• •

• • • •

•

•

Farmacie/ punct farmaceutic înfiinţate Număr beneficiari Azil de bătrâni înfiinţat Număr de beneficiari Centru de zi înfiinţat Număr de beneficiari Număr cimitire extinse şi amenajate





















Număr cămine culturale reabilitate/dotate





















•

Număr biserici reabilitate

•





•

•



Număr de unităţti de învăţământ reabilitate/dotate

Club înfiinţat Număr beneficiari Club înfiinţat Număr beneficiari

•









OBIECTIV STRATEGIC



81



DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR / SERVICIILOR AFERENTE INFRASTRUCTURII TEHNICO – EDILITARE LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE

Reabilitarea monumentelor istorice şi de arhitectură locale (sculpturi în piatră şi Biserica ________) Amenajarea unei baze sportive în satul Cochirleanca Înfiinţarea/concesionar ea serviciilor comunitare de utilitati publice:  apa-canal  salubrizare  iluminat public  alimentare cu gaze Înfiinţarea serviciului public de asistenţă socială Înfiinţarea serviciului public de transport şcolar

82

•

•

• •

•

• •

• •

Număr monumente reabilitate Număr crescut de vizitatori









Bază sportivă realizată Număr de utilizatori









Servicii comunitare de utilităţi publice înfiinţate/concesionate





Serviciu înfiinţat Număr beneficiari





Serviciu înfiinţat Număr beneficiari







OBIECTIV STRATEGIC



83



Centru de informare/ consultanţă pentru oportunităţile oferite de zonă Centre de acces internet în toate satele comunei Actualizarea şi INFORMAREA ŞI PUBLICITATEA PENTRU întreţinerea permanentă a paginei PROMOVAREA web a primăriei OPORTUNITĂŢILOR Publicaţie locală cu ZONEI apariţie lunară

CREAREA UNEI INFRASTRUCTURI INTEGRATE PENTRU

Promovarea potenţialului comunei cu prilejul diverselor manifestări organizate la nivel judeţean şi naţional Asocierea cu comunele învecinate pentru realizarea unui sistem integrat pentru situaţii de urgenţă - Procurare autospecială pentru stingerea incendiilor - Punct de prim-ajutor 84

• •

•

• •

• •

•

•

•

Centru de informare înfiinţat Număr de beneficiari Număr de centre înfiinţate Număr de utilizatori













Pagină web realizată Număr accesri



Publicaţie realizată Număr cititori



Număr acţiuni de promovare realizate

Asociaţie intercomunitară înfiinţată Timp de răspuns redus la solicitări de intervenţii















OBIECTIV STRATEGIC


INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

85

POSIBILE SURSE DE FINANŢARE F B BC B U FP S L CJ E


E L A C O L E C I M O N O C E I T A T I V I T C A

Înfiinţarea de ferme şi exploataţii agrozootehnice Organizarea fermierilor, producătorilor agricoli şi a crescătorilor de ÎNFIINŢAREA DE animale în asociaţii FERME ŞI EXPLOATAŢII care să permită un AGRICOLE ÎN VEDEREA management mai bun APLICĂRII UNOR al activităţilor TEHNOLOGII desfăşurate PERFORMANTE CARE Constituirea de SĂ CONDUCĂ LA asociaţii de proprietari REALIZAREA DE de terenuri care să PRODUSE ŞI CULTURI poată achiziţiona şi SPECIFICE ZONEI, CAPABILE SĂ REZISTE utiliza maşini şi utilaje agricole pentru CONCURENŢEI PE propriile exploataţii PIAŢA EUROPEANĂ agricole Înfiinţarea de plantaţii pomicole Înfiinţarea de pepiniere pentru cultura pomilor fructiferi şi a răchitei 86

•

Număr ferme agricole şi exploataţii înfiinţate / modernizate Valoarea investiţiilor

























•

Număr plantaţii înfiinţate Suprafaţă cultivată

•

Număr pepiniere înfiinţate







•

•

•

•

•

Număr asociaţii producători înfiinţate

Număr asociaţii de proprietari înfiinţate Număr de parteneriate stabilite



OBIECTIV STRATEGIC



87




Înfiinţarea unui centru de instruire, informare, consultanţă, schimburi de experinţă pentru fermieri şi pentru specialişti din domeniul agricol, în vederea accesării oportunităţilor de finanţare (fonduri europene şi / sau guvernamentale etc.) şi a facilităţilor disponibile (subvenţii etc.) Înfiinţarea unui centru pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor Centru de colectare a laptelui SPRIJINIREA CREĂRII Centru de colectare şi DE IMM-URI ŞI DEZVOLTAREA DE MICI valorificare a mierii de albine, fructelor, UNITĂŢI ECONOMICE fructelor de pădure, NEPOLUANTE, ciupercilor, plante DIVERSIFICAREA medicinale. ACTIVITĂŢILOR DE Uscător de fructe; COLECTARE, procesare fructe pentru PRELUCRARE, obţinerea alcoolului PRODUCŢIE ŞI 88

•

•

•

Număr persoane care solicită consultanţă, instruire Număr cursuri de instruire organizate Număr fermieri care beneficiază de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor

•

• •

• •

• •









Centru înfiinţat









Centru înfiinţat Cantitate de lapte colectată







Centru înfiinţat Cantităţi colectate/valorificate













Cantitate de fructe prelucrate Număr beneficiari



OBIECTIV STRATEGIC



89




REVIGORAREA UNOR ACTIVITĂŢI ECONOMICE ŞI MEŞTEŞUGĂREŞTI TRADIŢIONALE ÎN CADRUL UNOR UNITĂŢI DE PRELUCRARE ŞI PRODUCŢIE NEPOLUANTE

ÎNFIINŢAREA ŞI DEZVOLTAREA DEUNITĂŢI ŞI COMPLEXE COMERCIALE ŞI DE PRESTĂRI SERVICII

Amenenajarea a 2 puncte de sacrificare a animalelor si prelucrare primara (transare carne, ambalare), conform standardelor europene Centre meşteşugăreşti, activităţi artizanale (lemn, răchită, piatră) Crearea de unităţi economice de prelucrare şi producţie (sortare, ambalare, conservare şi refrigerare legume şi fructe) nepoluante Complex de servicii şi mică industrie:  reparaţii obiecte de uz casnic  frizerie, coafură  cismărie  croitorie  tricotaje  Cconfecţionare unelte de uz gospodăresc  fierărie

90

•

•

• •

• •

•

• • • •

•

2 puncte de sacrificare şi prelucrare primară înfiinţate Număr animale sacrificate







Număr centre înfiinţate Număr meşteşuguri tradiţionale revitalizate







Număr unităţi înfiinţate Calitatea îmbunătăţită a produselor Valoarea investitţilor







Complex înfiintat Număr activităţi Număr persoane angajate Număr beneficiari ai seviciilor oferite Valoarea investiţiilor realizate









OBIECTIV STRATEGIC



91




Infiintarea unui magazin de tip “Economat” Înfiinţarea de mici magazine (puncte comerciale) pentru desfacerea produselor de strictă necesitate, în toate satele comunei

• •

•

•

•

Înfiinţarea de pensiuni agroturistice

• • •

ÎNFIINŢAREA ŞI DEZVOLTAREA DE PENSIUNI AGROTURISTICE ACREDITATE, CARE SĂ OFERE TURIŞTILOR PROGRAME SPECIFICE ŞI PACHETE DE SERVICII ADECVATE

Organizarea proprietarilor de pensiuni şi de cabane în asociaţii care să permită o ofertă de programe specifice şi pachete de servicii integrate (trasee turistice, drumeţii, ateliere meşteşugăreşti specifice, meniuri bazate pe produse naturale şi tradiţionale etc.) Înfiinţarea şi dezvoltarea de 92

• • • •

Magazin înfiinţat Număr cumpărători







Număr magazine (puncte comerciale) înfiinţate Număr cumpărători







Număr pensiuni înfiinţate Număr locuri cazare Număr turişti Valoarea investiţiilor realizate







Număr asociaţii înfiinţate Număr pachete turistice Număr turişti Număr parteneriate








DIRECTI A STRATEG ICA E L A C O L E C I M O N O C E I T A T I V I T C A

OBIECTIV STRATEGIC

ÎNFIINŢAREA ŞI DEZVOLTAREA DE PENSIUNI AGROTURISTICE ACREDITATE, CARE SĂ OFERE TURIŞTILOR PROGRAME SPECIFICE ŞI PACHETE DE SERVICII ADECVATE



Elaborarea şi implementarea unor programe de marketing pentru zona turistică de pescuit sportiv – Balta Roşioru

•

Concesionarea de către autoritatea locală a fondului de vânătoare administrat de Direcţia Silvică în scopul valorificării vânatului

•

93

Număr programe elaborate

Fonduri încasate












OBIECTIV STRATEGIC



94



E N A M U O I C O S E S R U S E R

Ofertă de programe de calificare în meseriile solicitate pe piaţa muncii locale (meşteşuguri, agroturism, pomicultură, viticultură, apicultură, creşterea animalelor, MENŢINEREA ŞI prelucrarea lemnului, INTEGRAREA etc.) TINERILOR ÎN VIAŢA SOCIAL-ECONOMICĂ A Acordare terenuri COMUNEI PRIN pentru locuinţe şi CREAREA DE ŞCOLI gospodării de către PROFESIONALE (DE autoritatea publică ARTE ŞI MESERII), locală CARE SĂ DISPUNĂ DE Organizarea de ATELIERE ŞI DE campanii, dezbateri în PERSONAL CALIFICAT instituţii de învăţământ ADECVAT, SĂ şi instituţii publice, CONDUCĂ LA O schimburi de ABSORBŢIE A experienţă, vizite şi TINERILOR PE PIAŢA întâlniri de lucru MUNCII ŞI SĂ Organizarea de RĂSPUNDĂ OPORTUNITĂŢILOR DE activităţi de consiliere DEZVOLTARE LOCALĂ profesională şi plasare a forţei de muncă Organizarea de cursuri de 95

•

• •

• •

•

• •

Număr programe iniţiate şi derulate Număr persoane calificate Număr de absolvenţi care îşi găsesc un loc de muncă corespunzător pregătirii

Număr locuri casă acordate Număr gospodării nou înfiinţate Număr campanii de promovare iniţiate Număr întâlniri de lucru Număr schimburi de experienţă

•

Număr de persoane consiliate Număr de persoane plasate

•

Număr de cursuri organizate

•



























OBIECTIV STRATEGIC

POSIBILE SURSE DE FINANŢARE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ F B BC B U FP S L CJ E


96


E N A M U – O I C O S E S R U S E R

•

DEZVOLTAREA DE ACTIVITĂŢI FORMATIVE PENTRU ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE

CREŞTEREA GRADULUI DE IMPLICARE A TINERILOR ÎN VIAŢA COMUNITĂŢII PRIN DEZVOLTAREA DE PARTENERIATE ŞI SCHIMBURI DE EXPERIENŢĂ CU ONGURI DE TINERET DIN ŢARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE

Organizarea de cursuri de formare continuă în domeniile educaţional, cultural, sanitar, social Organizarea de traininguri (instruiri, seminarii, ateliere de lucru) în domeniul managementului de proiecte (iniţiere, scriere, implementare, monitorizare şi evaluare) Înfiinţarea unui ONG pentru tineret şi afilierea acestuia la reţele naţionale şi internaţionale active în domenii ca: social, cultural, sportive, protecţia mediului, educaţie civică, turism, dezvoltare comunitară

97

•

•

• •

• •

•

Număr de programe de pregătire pe tematici pentru atragerea de fonduri in comunităţi Număr de specialişti pe domenii care beneficiază de perfecţionare profesională



Număr cursuri iniţiate şi derulate Număr cursanţi Număr proiecte depuse



ONG înfiinţat Număr de tineri antrenaţi în acţiuni de voluntariat Număr parteneriate încheiate












DIRECTIA STRATEGI CA

OBIECTIV STRATEGIC



98


STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA, JUDEŢUL BUZĂU •

E N A M U – O I C O S E S R U S E R

SERVICII SOCIALE PENTRU GRUPURILE ŢINTĂ BAZATE PE ANALIZAREA ŞI IDENTIFICAREA CORECTĂ A NEVOILOR SPECIFICE (PERSOANE VARSTNICE, COPII AFLATI IN DIFICULTATE, FEMEI VICTIME ALE VIOLENTEI DOMESTICE)

Servicii de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, formarea de personal

Fundaţie umanitară pentru ocrotirea persoanelor aflate în dificultate Programe de educaţie sanitară pe grupuri ţintă Formare asistenţi maternali Stabilirea unui calendar al VALORIFICAREA evenimentelor TRADIŢIILOR ŞI tradiţionale locale şi OBICEIURILOR popularizarea acestuia LOCALE Permanentizarea unor (PERMANENTIZAREA evenimente şi sărbători UNOR SĂRBĂTORI ŞI ale comunităţii EVENIMENTE DIN CADRUL COMUNITĂŢII (Întâlnirea anuală a fiilor satului ŞI TRANSMITEREA Sărbătoare în sat VALORILOR LOCALE ______, hramurile bisericilor şi altele)

99

•

• •

• •

• •

Număr persoane care beneficiază de servicii de consiliere şi sprijin adaptate propriilor nevoi Număr persoane care beneficiază de servicii sociale de tip integrat şi dezinstituţionalizat



Fundaţie înfiinţată Număr beneficiari



Număr programe derulate Număr participanţi/program





Număr persoane formate Număr copii asistaţi





•

Calendar întocmit Număr evenimente



•

Număr participanţi/eveniment



•






OBIECTIV STRATEGIC DIRECTI A STRATEG GESTIONAREA ICA DURABILĂ A RESURSELOR NATURALE E L A R U T A N E S R U S E R I Ş U I D E M

POSIBILE SURSE DE FINANŢARE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ F B BC B U FP S L CJ E Număr de programe de informare Număr de persoane informate    Număr de acţiuni de conştientizare mediatizate şi educaţie ecologică

PROGRAME SI PROIECTE Programe de informare, conştientizare şi educaţie ecologică a proprietarilor de terenuri Înfiinţarea de spaţii special amenajate pentru hrănirea păsărilor sălbatice

•

• •

•

Amenajare torenţi şi ameliorare terenuri degradate

•

100

Număr spaţii/puncte hrănire păsări înfiinţate





Număr amenajări realizate











OBIECTIV STRATEGIC

POSIBILE SURSE DE FINANŢARE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ F B BC B U FP S L CJ E


101


E L A R U T A N E S R U S E R I Ş U I D E M

VALORIFICAREA RESURSELOR LOCALE PENTRU PRODUCEREA DE ENERGIE ALTERNATIVĂ

MANAGEMENTUL INTEGRAT AL DEŞEURILOR

Utilizarea deşeurilor combustibile (lemn, cauciuc, PET, carton) în producerea de energie alternativă Înfiinţarea unei staţii de biogaz

•

• • •

Captarea energiei solare şi eoliene şi transportul acesteia

•

•

Creearea de unităţi de colectare, sortare şi depozitare selectivă a deşeurilor în fiecare sat

Programe de informare, conştientizare, mediatizare şi educaţie ecologică

EDUCAREA CETĂŢENILOR ÎN VEDEREA DEPOZITĂRII DEŞEURILOR Programe de MENAJERE ŞI informare, PROTECŢIA MEDIULUI conştientizare şi

• • •

•

• •

•

•

102

Cantitatea de deşeuri reciclate şi utilizate pentru producerea de energie alternativă Staţie înfiinţată Număr de utilizatori Număr de instalaţii eoliene realizate Număr de instalaţii solare realizate Număr beneficiari Număr unităţi create Cantitate deşeuri sortate Număr de unităţi (gospodării, instituţii) care depozitează deşeuri în mod selectiv Număr de programe de informare Număr de persoane informate Număr de acţiuni de conştientizare mediatizate si educaţie ecologică Număr de programe de informare Număr de proprietari informaţi












































ANEXA nr.1

103


PRIMAR

CONSILIUL LOCAL

VICEPRIMAR

COMPARTIMENT CULTURA

SECRETAR

COMPARTIMENT CONTABILITATE

COMPARTIMENT AUTORITATE TUTELARA SI ASISTENTA SOCIALA

104

COMPARTIMENT ADMINISTRATIV

COMPARTIMENT FOND FUNCIAR SI REGISTRUL AGRICOL


ANEXA nr.2 BILANŢ TERITORIAL

TOTAL PE COM UNA DENUMI REA ZONEI

EXIST ENT

LOCUIN TE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE INSTITUTII SI SERV ICII PUBL ICE UNITA TI A GROZ OOTEHNICE UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITARE CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT RUTIER SPA TII V ERZ I, SPORT, A GREMENT GOSPODA RIE COMUNA LA , CIMITIRE A LTE TERENURI, A PE TOATL TERIT ORIU INTRAVILAN

GLODU- PETCARI EXISTENT HA

%

HA

HA

%

HA

120.20 6. 70 0.30 0.50 20.50 0. 00 2. 30 1 3. 80 164.30

73.20 4 .10 0.20 0.30 12.50 0 .00 1 .40 8 .30 100.00

127.50 1 2. 30 0.30 0.50 23.90 0. 00 9. 80 1 0. 80 185.10

POIANA PLETARI

PROPUS %

EXISTENT HA

%

EXI ST ENT

%

HA

68.90 6. 60 0.20 0.30 12.90 0. 00 5. 30 5. 80 100.00

%

32.50 2. 70 0.30 0.50 7.00 0. 00 0. 00 5 .5/ 2. 0 50.50

TRESTIOARA

PROPUS HA

64.30 5. 40 0.60 1.00 13.90 0. 00 0. 00 14. 80 100.00

34.90 4 .8 0 0.30 0.50 9.00 0 .0 0 3 .0 0 3. 5/ 2. 0 58.00

GHIOCARI

PROPUS HA

CHILIILE

PROPUS

%

16.50 73.30 18.00 69.30 10.60 81.60 12.00 74.50 2.00 8.90 2.50 9.60 0.50 3.80 1.00 6.20 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 2. 50 1 1. 10 3. 00 1 1. 50 1. 40 1 0. 80 1. 60 9 .9 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.50 2.30 1.50 5.80 0.00 0.00 1.00 6.20 1.00 4.40 1.00 3.80 0.50 3.80 0.50 3.20 22.50 100.00 26.00 100.00 13.00 100.00 16.10 100.00

EXISTENT HA

%

%

HA

60.20 8 .30 0.50 0.90 15.50 0 .00 5 .20 9. 40 100.00

%

8.90 74.20 8.90 74.20 0.00 0.00 1.00 8.30 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1. 30 1 0. 80 1. 30 10. 80 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.80 15.00 0.80 6.70 12.00 100.00 12.00 100.00

105

EXISTENT HA

%

%

HA

17.10 76.70 0. 50 2. 20 0.00 0.00 0.00 0.00 2.90 13.00 0. 00 0. 00 0. 80 3. 60 1. 00 4. 50 22.30 100.00

%

18.70 73.30 1. 00 3. 90 0.00 0.00 0.00 0.00 3.00 11.80 0. 00 0. 00 1. 80 7. 10 1. 00 3. 90 25.50 100.00

PROPUS HA

CREVELESTI

PROPUS

BUDESTI

PROPUS HA

EXISTENT

%

12.90 80.70 13.00 74.30 0.50 3.10 1.00 5.70 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1. 60 10. 00 2 .0 0 11. 40 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.50 2.90 1.00 6.20 1.00 5.70 16.00 100.00 17.50 100.00

EXISTENT HA

%

21.70 77.50 0 .5 0 1. 80 0.00 0.00 0.00 0.00 3.80 13.50 0 .0 0 0. 00 1 .0 0 3. 60 1 .0 0 3. 60 28.00 100.00

PROPUS HA

%

22.00 73.40 1 .0 0 3. 30 0.00 0.00 0.00 0.00 4.00 13.30 0 .0 0 0. 00 2 .0 0 6. 70 1 .0 0 3. 30 30.00 100.00


TABEL NOMINAL CU PARTICIPANŢII LA PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008 – 2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA Nr, crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Nume si Prenume ROSCA ION MITREA MARCEL HORJAN VIORICA CALCAN IVAN GRIGORE ZAMBILA ISPAS GHEORGHE ENE CORINA IRIMIA NICOLAE IORDACHE NICOLETA DINU NEGOITA GUZU ION CRACIUN DUMITRU CHIRUTA ALEXANDRU NICOLAI ION PUTINICA CONSTANTIN MITREA LUCIAN

17. LUPU GABRIEL

Instituţia/Firma/ Organizaţia

Adresa COCHIRLEANCA COCHIRLEANCA COCHIRLEANCA COCHIRLEANCA COCHIRLEANCA COCHIRLEANCA COCHIRLEANCA COCHIRLEANCA COCHIRLEANCA COCHIRLEANCA COCHIRLEANCA COCHIRLEANCA COCHIRLEANCA COCHIRLEANCA

Funcţia

COCHIRLEANCA COCHIRLEANCA

PRIMAR FUNCTIONAR PROFESOR PROFESOR FUNCTIONAR PREOT PROFESOR PROFESOR FUNCTIONAR MANAGER MANAGER MANAGER MEDIC VICEPRIMAR CONSILIER LOCAL CONSILIER LOCAL

COCHIRLEANCA

SEFR POST POLITIE

106

Telefon/Fax

Strategia Comunei Cochirleanca

Recommend Documents