Strategia de Dezvoltare a Municipiului Petrosani

UNIVERSITATEA DE VEST” VASILE GOLDIS „ ARAD FILIALA PETROSANI FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE MASTER –ADMINISTRATIA PUBLICA IN CONTEXTUL LEGISLATIEI ACTUALE

LUCRARE DE DISERTATIE

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PETROSANI

COORDONATOR :

MASTERAND :

LECTOR UNIV. DR. STANGU GHEORGHE

2007

1

The world's largest digital library

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.













CUPRINS















1.ADMINISTRATIA 1.ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA 2.VEDERE DE ANSAMBLU A MUNICIPIULUI PETROSANI

3

2.1. Scurt istoric 2.2. Amplasare in cadrul judetului Hunedoara 2.3. Asezare geografica si populatie 2.4. Resursele naturale si reteaua hidrografica 2.5. Clima si relieful 2.6. Calitatea solurilor, a factorilor de mediu si a apei 2.7. Spatii verzi 2.8. Managementul Managementul deseurilor 2.9. Alte date cu caracter general

6 7 7 8 8 9 9 9 10

3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PETROSANI 3.1.Scopul elaborarii elaborarii strategiei 3.2.Misiunea 3.2.Misiunea Administratiei Publice Locale, a Primariei si a Comunitatii 3.3.Principii 3.3.Principii si valori 3.4.Situatia economico-sociala economico-sociala a zonei 3.5.Conceptul strategic de dezvoltare economico-sociala economico-sociala 3.6.Evaluarea 3.6.Evaluarea mediului economico-social economico-social si a potentialelor locale 3.6.1.Culegerea 3.6.1.Culegerea datelor 3.6.2.Analiza SWOT 3.6.2.1. Puncte tari si puncte slabe 3.6.2.2.Tendinte generând oportunităti sau potentiale riscuri pentru Municipiul Petrosani 3.7.Formularea 3.7.Formularea alternativelor alternativelor strategice si a strategiei finale 3.8.Obiectivele 3.8.Obiectivele Strategiei de dezvoltare a Municipiului Municipiului Petrosani

6

12 12 13 13 16 21 23 23 24 25 30 33 34

4. IMPLEMENTAREA IMPLEMENTAREA ALTERNATIVEI STRATEGICE STRATEGICE DE DEZVOLTARE DEZVOLTARE 35 4.1.Unitatea de management management 4.2.Directii si actiuni 4.3.Rezultatele 4.3.Rezultatele implementarii implementarii

5. EVALUARE SI MONITORIZARE 5.1.Cadrul de management management al performantelor performantelor

35 35 43 44 44















1. ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA Administratia publica în unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functi functione oneaz azaa în temeiu temeiull princi principii piilor lor auton autonomi omiei ei locale locale,, descen descentra traliz lizari ariii servic serviciil iilor or publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor în solutionarea problemelor locale de interes deosebit. Prin autonomie locala se întelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, în numele si în interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, în conditiile legii. Acest drept se exercita de consiliile locale si primari, precum si de consiliile judetene, autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Competentele de baza ale autoritatilor administratiei publice locale sunt prev prevaz azut utee de Co Cons nstit titut utie ie sau sau de lege lege.T .Tot otus usi,i, acea aceast staa disp dispoz oziti itiee nu impie impiedi dica ca atribu atribuire ireaa unor unor compet competent entee autor autoritat itatilo ilorr admini administr strati atiei ei publice publice locale locale,, in scopur scopurii specifice si in conformitate cu legea. Autoritatilor administratiei publice locale le este recunoscuta , in cadrul legii, capacitatea deplina de a-si exercita initiativa in toate domeniile ce nu sunt excluse din cadrul competentelor lor sau care nu sunt atribuite altei autoritati. Competentele atribuite autoritatilor administratiei publice locale trebuie sa fie, in mod normal, normal, depline depline si exclusive. exclusive. Ele nu pot fi puse puse in cauza cauza sau limitate de o alta autoritate centrala sau regionala, decat in cazurile prevazute de lege. In cazul delegarii competentelor de catre o autoritate centrala sau regionala, autoritatile administratiei publice locale trebuie sa dispuna, pe cat posibil, de libertatea de a adapta actiunile lor la conditiile locale. Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie consultate, pe cat posibil, in timp util si in mod adecvat, in cursul procesului de planificare si de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc in mod direct.















Baza dezvoltarii economico-sociale, in cadrul unui program o reprezinta resursele endogene, initiativa si activitatea antreprenoriala la nivel local. Este necesar a se intelege, in contextul dezvoltarii regionale, locul si rolul dezvoltarii locale, parteneriatul dezvoltarii si tipologia relatiilor la diverse niveluri administrative. Functi Functiona onarea rea optima optima a societ societati atiii depind depindee de raport raportul ul intre intre rolul rolul guvernului si al administratiei centrale si rolul adminstratiei locale, prin care se asig asigur uraa armo armoni niza zare reaa inte intere rese selo lorr nati nation onal alee cu acel acelaa loca locale le.. Tina Tinand nd seam seamaa de princi principiu piull subsid subsidiar iarita itatii, tii, care care restric restrictio tionea neaza za interv intervent entia ia guvern guvernulu uluii in activi activitat tatea ea autoritatilor locale, putem aprecia ca autoritatile locale au autonomie decizionala in proces procesele ele de dezvo dezvolta ltare, re, autori autoritat tatile ile centrale centrale intervin intervin ca masuri masuri de corect corectie ie in procesele de dezvoltare unde apar disfunctionalitati se manifiesta parteneriat intre autoritatile autoritatile administratiei administratiei publice publice centrale centrale si cele locale, locale, subordon subordonate ate intereselor intereselor cetatenilor . Formularea programelor de dezvoltare locale solici solicita ta creste cresterea rea gradul gradului ui de respon responsab sabilit ilitate ate si implic implicare areaa factor factorilo ilorr decid decident enti,i, identificarea si valorificarea resurselor proprii si atrase, prin care se raspunde la cerintele comunitatii locale. Obiectivele dezvoltarii locale pot fi realizate de catre parteneri locali care sunt cei mai interesati in rezolvarea problemelor proprii ariilor lor de actiune si sunt organizati in parteneriat al dezvoltarii locale. Dezvoltarea locala presupune deci existenta unui cadru normativprocedural, al unui parteneriat local si al unei strategii de dezvoltare locala. Referitor la cadrul normativ – procedural, acesta permite manifestarea descentralizarii activitatilor si cresterea autonomiei locale. Principiul subsidiaritatii subliniaza necesitatea atribuirii oricarei obligatii publice celui mai scazut nivel de autoritate posibil care are capacitatea sa si-o asume efectiv si eficient. Aplicarea acestui principiu trebuie sa tina seama de elementele parti particu cula lare re ale ale admi admini nist stra ratitiei ei loca locale le,, cum cum sunt sunt dime dimens nsiu iune neaa mica mica a aces aceste teia, ia, capacitatea limitata de finantare, riscuri legate de mediu etc. Organizarea sistemului de parteneriat local necesita stabilirea clara a















Decizi Deci ziaa la nive nivelu lull part parten ener eria iatu tulu luii loca locall pres presup upun unee cons consult ultar aree si confruntare colectiva, precum si contributie individuala in aplicarea ei. Se bazeaza pe un volum mare de informatii, avand componente economice, tehnice, sociale, etc. Atunci cand actorii locali sunt implicati in procesul decizional al problemei dezvolatrii locale, experienta tarilor din Uniunea Europeana demonstreaza ca prin acesta li se creaza sentimentul propriilor actiuni. Parteneriatul dezvoltarii locale prec recizeaza elementele de resp respon onsa sabi bilit litat atee si impu impute tern rnic icir iree al acto actori rilo lor, r, stru struct ctur uraa si crite criteri riii de baza baza ale ale functionarii acestuia, obiective si sarcin, criterii de performanta in dezvoltarea locala. Prin parteneriatul local sunt mobilizati toti actorii, se da incredere in fortel fortelee propri propriii si se acord acordaa credib credibili ilitat tatee efortu eforturilo rilor, r, coope cooperan randudu-se se perman permanent ent in gasirea solutiilor privind problema dezvoltarii locale. Actiunea actorilor dezvoltarii locale, inteleasa ca o interventie strategica, poate fi considerata ca fiind, pe de o parte, o optiune a liderilor (un liderilor (un element cheie al parteneriatului local consta in identificarea, sustinerea si implicarea actorilor social locali ca potentiali lideri ), decidentilor locali in identificarea prioritatilor de dezvoltare locala, bazata pe analize locale. Acest lucru trebuie facut prin intermediul elaborarii unei analize diagnostic a comunitatii locale ca prima componenta a studiilor si analizelor de dezvoltare locala ca prima componenta a studiilor si analizelor de dezvoltare locala, cautand sa se dea raspuns printre altele la: •

•

•

•

interp interpret retare areaa atenta atenta a indica indicator torilor ilor social socialii releva relevanti nti ai calitat calitatiiii cresterii economice impact impactul ul transf transform ormaril arilor or struct structura urale le operat operatee la nivel nivel nation national, al, regional si cu repercursiuni asupra nivelului local, un element cheie al parteneriatului local consta in identificarea, sustinerea si implicarea actorilor locali ca potentiali lideri locali definirea pozitiei comunitatii locale in plan regional ( judetean ) adoptarea politicii de ajustare structurala avand in vedere , pe de o parte, imbunatatirea capacitatii de transformare si adaptare, iar, pe de alta parte, cresterea capacitatii de inovatie si creatie.

















2. VEDERE DE ANSAMBLU A MUNICIPIULUI PETROSANI I

2.1. Scurt istoric al Municipiului Petrosani

Istoria oraşului Petroşani începe undeva pe la 1640, unde douăzeci de iobagi din Petros, pot fi consideraţi primii locuitori ai acestui ţinut. ţi nut. Comuna a purtat de la bun început numele de „Petroşeni”. Prima menţiune a Petroşenilor ca localitate o avem avem de la 1788 1788.. În 1720 1720,, din din docu docume ment ntee carto cartogr graf afic ice, e, aflăm aflăm că într întrea eaga ga depresinune Valea Jiului era intens populată cu gospodării risipite pretutindeni. Era o risipire generală de sălaşe şi grupuri de case, ce formau nucleele unor sate care ulterior au devenit localităţile binecunoscute astăzi. La recensământul din 1818 apare cu denumirea de Petroşani, iar întreaga Vale a Jiului cuprindea 2550 locuitori. În această perioadă, ocupaţia de bază a populaţiei era păstoritul. În 1840 încep primele exploatări în suprafaţă ale zăcămintelor de cărbuni simultan la Vulcan, Petroşani şi Petrila iar în 1845, apar migraţii masive ce vizează mineri germani în mare parte din Buco Bucovi vina na,, dar dar şi din din Sieb Sieben enbu burg rgen en,o ,o aşaaşa-zi zisă să uniu uniune ne a oraş oraşel elor or săse săseşt ştii din din Transilvania, din care va face parte şi oraşul Petroşani. Pana la Primul Razboi Mondial muncitorii au migrat catre Valea Jiului, din alte zone dinTransilvania dar si din regiuni ale Imperiului Austro-Ungar. Muncitori din Polonia, Cehia, Slovacia, Austria, Germania, Ungaria,Serbia si Bosnia au venit in cautarea unui loc de munca si a promisiunii unui nivel de trai ridicat. De atunci, pana la inceputul anilor 90, in urma unei cereri tot mai mari de carbune, minerii au fost recrutati din Transilvania si din alte zone sarace cum ar fi Moldova,

















Au urmat apoi procesele de restructurare din industria miniera, declansate in perioada august 1997 – decembrie 1999, ce au determinat peste 90.000 de persoane, dintr-un total de 175.000 de salariati, sa paraseasca aceasta activitate. Urmare a restructurarii activitatii miniere o serie de alte unitati economice din zona si-au redus activitatea, fenomen ce a determinat o cadere economica brusca a acestor zone si a amplificat problemele sociale prin cresterea somajului. Valea Jiului este una dintre aceste zone, este cea mai puternic afectata, unde somajul, exprimat prin ponderea somerilor in totalul populatiei stabile in varsta de 18-20 ani, se situeaza la nivel de zona la 25%-80%. In momentul de fata peste 9000 de fosti lucratori din sectorul minier din Valea Jiului, autodisponibilizati in 1997, 1997, au iesit din perioada perioada ajutorului de somaj si a ajutorului de sprijin, fiind lipsiti de orice mijloace de subzistenta.

Amplasarea in cadrul judetului Hunedoara Municipiul Petrosani face parte din Regiunea de dezvoltare V Vest – Romania, Agentia de Dezvoltare V Vest. Municipiul Petrosani este situat in partea de sud a judetului Hunedoara. Judetul Hunedoara este situat in sud-vestul tarii, avand ca vecini judetele Alba, Timis, Gorj si Caras-Severin si face parte din provincia istorica Transilvania. Capitala judetului Hunedoara este municipiul Deva. Municipiul Petrosani se afla situat la 100 km fata de resedinta resedinta de judet, municipiul municipiul Deva, Deva, si la 370 km fata de capitala tarii,

















Suprafata teritoriului administrativ este de cca 19.556 ha, suprafata care cuprinde atat intravilanul intravilanul cat si extravilanul localitatii iar altitudinea este: 615–620 615–620 m. Populatia municipiului Petrosani este de cca. 50.000 locuitori.

2.4. Resursele naturale naturale si reteaua hidrografica hidrografica Resursele naturale sunt alcatuite din sisturile argiloase, marnele, sisturile cristaline si cea mai importanta resursa este carbunele (huila, carbune brun). Reteaua hidrografica este alcatuita din doua râuri mai importante: Jiul de Est si Jiul de Vest. Pe teritoriul municipiului Petrosani, Jiul de Vest primeste 4 afluenti ce traverseaza localitatile: Maleia, Staicului, Slatinioara si Salatruc.

2.5. Clima si relieful Factorii climatici generali, şi în special cei locali, sunt favorabili unei clime specifice zonei depresionare. Este caracteristic topoclimatul de depresiune cu veri scurte si ploioase si ierni lungi si friguroase. Temperatura medie anuala nu depaseste 7,6°C; în lunile de vara fiind cuprinsa în intervalul 15,6 – 17,2°C (iunie – iulie). În medie, temperaturile maxime pe tot timpul anului ating 14°C, iar în luna august 25,1°C. Precipitatiile sunt bogate. Precipitatiile sub forma de zapada au o pondere mare (numarul zilelor cu ninsoare este de aproximativ patru luni jumatate). La adapostul masivelor muntoase se înregistreaza o slaba circulatie a aerului ( 56,6 zile în an fara vânt). Ultima furtuna puternica însotita de inundatii a fost în luna iunie 1999.

















2.6. Calitatea solurilor, a factorilor de mediu si a apei Solul Depresiunii Petrosani se încadreaza în grupa solurilor automorfe si hidromorfe, din care cele mai raspândite sunt cele silvestre podzolite brune si brune galbui. O analiză a factorilor de mediu din ultimii 10 ani indică o scădere a coeficientului general de poluare în raport cu anul 1990, dar reducerile înregistrate sunt în ceea mai mare măsură rezultatul reculului din toate sectoarele economice, ca urmare a crizei care care caracterizează în ultimii ani industria românească. Alimentarea cu apă a municipiului se realizeaza exclusiv din ape de suprafata. Cu toate investitiile facute in ultimii ani de catre Regia Autonome Valea Jiul Jiului ui,, calit calitat atea ea apei apei inca inca lasa lasa de dori doritt mai mai ales ales in peri perioa oade dele le cu prec precip ipititat atiiii abundente.

2.7. Spatii verzi Zonele verzi ale oraşului (ecologice, ( ecologice, agrement-recreative, complementare) constituie un domeniu în care rezolvările urbanistice privind suprafaţa şi distribuţia vegetaţiei în intravilan sunt determinante pentru confortul cetăţenilor. Suprafata zonei verzi este de 70 ha. Ca şi în alte zone din ţară, deficitul de spaţii verzi este prezent şi în municipiul Petrosani. Petrosaniul Petrosaniul dispune de un numar de 6 parcuri. Principala disfunctionalitate in acest domeniu este lipsa li psa unor perdele verzi de protecţie între sursele de poluare şi zonele de locuit, dotarea cu spaţii verzi sub necesar, mobilierul urban fiind insuficient.

















alt teren pentru amenajarea unei rampe şi a unui depozit ecologic pentru resturile menajere şi deşeuri se află în atenţia Primăriei. Actualele practici de colectare, transport si depozitare a deseurilor urbane sunt necorespunzatoare generand un impact negativ asupra factorilor de mediu, facilit facilitan andd inmult inmultirea irea si disemi diseminar narea ea agenti agentilor lor patoge patogeni. ni. Ca urmare urmare a lipsei lipsei de amenajari si a expolatarii deficitare, depozitul de deseuri reprezinta unul dintre obiec obiectiv tivele ele recu recuno nosc scut utee ca gene genera rato toar aree de impac impactt si de risc risc pent pentru ru medi mediuu si sanatatea publica.

2.9. Alte date cu caracter general Principala cale de acces care asigura legatura municipiului Petrosani cu restul tarii o constituie Drumul National nr. 66 care permite legatura atat cu Hateg, Simeria, Simeria, Deva cat si cu Tg.Jiu Tg.Jiu iar pe calea ferata ferata ce permite legaturile legaturile Petrosa Petrosani ni – Bumbesti si Petrosani – Simeria In Petrosani se afla Spitalul de Urgenta Urgenta care deserveste deserveste toate orasele Vaii Jiului, 19 farmacii, Policlinica ( Ambulatoriul Ambulatoriul de Specialitate) si cabinete particulare. Pe raza municipiului exista 16 biserici . Din Din Petr Petros osan anii exis exista ta drum drumur urii de acce access care care asig asigur uraa lega legatu tura ra atat atat cu celelalte localitati din Valea Valea Jiului cat si cu principalele principalele zone de atractie turistica turistica din zona. Principala zona de atractie turistica este zona de agrement Parang. In ceea ce privesc publicatiile exista mai multe publicatii locale din care una si anume ziarul Mesager este editat chiar de catre Consiliul Local si Primaria Municipiului Petrosani.



















de 22 de lacuri glaciare glaciare si aici se gaseste gaseste al treilea varf ca inaltime din Romania Romania si anume Varful Parangul Parangul Mare ce are are cota de 2519 m . In perioada de iarna, in zona montana, pe langa schi se mai m ai practica si alte sporturi de iarna cum ar fi: sanie, snowboard, plimbari cu motoscuter si zbor cu parapanta. Princip Principale alele le atractii atractii cultura culturale le ale orasul orasului ui sunt Casa Casa de Cultura Cultura a Sindicate Sindicatelor lor ” Ion Dulamita Dulamita ”, Biblioteca Municipal Municipala, a, Casa Studentilor Studentilor , Teatrul I.D. SARBU si Muzeul Mineritului , ultimele trei sunt sunt monumente istorice. istorice. Se desfasoara desfasoara anual anual evenimente evenimente socio-cu socio-cultural lturalee cum ar fi Festivalul Festivalul Intemational de Folclor, Folclor, Festivalul de muzica muzica usoara „Cântecul „Cântecul Adâncului, tabere de creatie artistica (Universitatea de vara), nedeile momarlanesti . Exista un numar de 7 constructii incluse pe „Lista monumentelor istorice”. Exis Exista ta de asem asemen enea ea,, o „Zon „Zonaa isto istoric ricaa urba urbana na”, ”, Mun. Mun. Petr Petros osan anii – Ca Cart rtie ieru rull de Locuinte Muncitoresti „Colonia” . Constructiile si amenajarile sportive constau in 7 terenuri de sport, doua stadioane si o Sala de sport Polivalenta.



















3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PETROSANI 3.1. Scopul elaborarii Strategiei de dezvoltare a Municipiului Petrosani Scopul elaborãrii Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Petrosani este acela de a pune la dispozitia tuturor factorilor interesati în progresul economicosocial o gândire unitarã cu privire la cãile necesare de urmat, creând premizele aparitiei unui efect sinergic, benefic pentru asigurarea unei dezvoltãri armonioase si durabile. Atingerea acestui scop este posibilã doar într-un cadru global – economic, social, cultural – de dezvoltare durabilã, sub toate aspectele – temporal, calitativ si ecologic. Formularea sinteticã a obiectivului general prezintã, în acelasi timp, principalele scopuri ale dezvoltãrii preconizate a zonei, precum si cãile prin care ele pot fi realizate. În vederea îndeplinirii acestor deziderate, se urmãreste, înainte de toate, asigurarea cresterii economice stabile, prin crearea si/sau dezvoltarea acelor ramuri si sub-ramuri ale economiei zonei care exploateazã la maximum potentialul



















spiritul ecumenismului, asigurarea conditiilor necesare pentru ca locuitorii, apartinând tuturor etniilor, sã se simtã acasã, convietuind în armonie în zonã. Concep Conceptul tul de dezvol dezvoltar taree acordã acordã import important antaa cuveni cuvenitã tã asigur asigurãri ãriii conditiilor de nivel calitativ ridicat a serviciilor de sãnãtate si a celor de asistentã socialã pentru persoanelor si grupurilor defavorizate: someri, handicapati, copiilor institutionaliazati, a celor rãmasi temporar fãrã locuintã etc. Una din preocupãrile esentiale ale organelor decizionale din zonã trebuie sa fie si compatibilizarea legislatiei locale din competenta lor cu aquis-urile comunitare acceptate de cãtre România prin acordul privind parteneriatul pentru adera aderarea rea Români României ei la Uniune Uniuneaa Europe Europeanã anã.. Mãsuri Mãsurile le preco preconiz nizate ate într-un într-un anumit anumit domeniu au influentã evidentã si în alte domenii, împletindu-se în mod armonios, iar efectele lor sunt congruente si complementare.

3.2. Misiunea Administratiei Publice Locale si a comunitatii locale Misiunea Administratie Publice Locale Locale a Municipiului Petrosani Petrosani si a intregii comunitati din oras este incurajarea si dezvoltarea unei implicari comunitare putern puternice ice pentru pentru valori valorific ficare areaa eficien eficienta ta a tuturo tuturorr resurs resurselo elorr existe existente nte,, creste cresterea rea serv servic iciiiilo lorr publ public ice, e, o admin adminst stra ratitiee efic eficie ient ntaa si efic eficac acee desc deschi hisa sa spre spre nevo nevoile ile



















Valorile reprezintă credinţele şi determinarea noastră. Ele vor servi drep dr eptt in indi dica cato tori ri pe pent ntru ru no noii to toţiţi ca să ne mă măsu sură răm m su succ cces esul ul în pr proc oces esul ul de transformare într-un oraş european, al secolului 21. Principiul dezvoltării sustenabile care consta in: a) Puner Punerea ea în valoar valoaree a resurs resurselo elorr natura naturale le pe care care le deţinem, deţinem, ca limitate limitate şi preţioase; b) Mărir Mărirea ea grad gradul ului ui de conş conştie tient ntiz izar aree a resp respon onsa sabi bililită tăţil ţilor or pent pentru ru gene genera raţiţiile ile viitoare şi pentru conservarea mediului şi resurselor naturale; c) Efortul de a obţine o dezvoltare durabilă, bazată pe o analiză de profunzime şi rezultate pozitive ale studiilor de pre-fezabilitate şi fezabilitate, înainte de demararea de noi proiecte, procese sau de dezvoltarea unor noi produse; d) Promovare Promovareaa relaţiilor relaţiilor de colaborare colaborare şi a suportului suportului necesar necesar care care să conducă conducă la soluţii sustenabile. Principiul parteneriatului este un element central al Strategiei de dezvoltare a Municipiului si care consta in : a) Realizare viziunii prin parteneriat la nivel local, regional, naţional şi internaţional; b) Sprijinirea fiecărui partener pentru a se simţi binevenit, respectat şi încurajat să •



















a) Luarea Luarea deciziilor deciziilor într-un într-un mod deschis, deschis, transparen transparent,t, prin consultare consultare şi pe baza datelor reale; b) Ader Aderar area ea la ce cele le ma maii în înal alte te st stan anda dard rdee de co comp mpor orta tame ment nt şi la o et etic icăă a profesionalismului; c) Acce Acceptarea ptarea resp responsab onsabili-tăţ ili-tăţiiii pentru pentru propriile propriile acţiuni; acţiuni; d) Introduce Introducerea rea management managementului ului şi practicilor practicilor de măsurare măsurare a performanţ performanţei ei de tip „valoare optimă”, pentru a maximiza impactul pozitiv al schimbărilor strategice. Se considerã cã toti cetãtenii orasului trebuie trebuie sã împãrtãseascã împãrtãseascã anumite valori comune, prin urmare activitatea si dezvoltarea ei strategicã trebuie sã fie guvernatã de: •

Competentã si profesionalism.

Aceastã valoare se va manifesta prin competenta si rapiditate în solutionarea problemelor si va avea drept rezultat obtinerea unor performante mai înalte, facilitând realizarea scopurilor si îndeplinirea misiunii. În caz contrar orasul nu va avea sorti de izbândã în dezvoltarea sa.





















•

Initiativa, insistenta

Aceste valori sunt cheia succesului misiunii noastre si trebuie sã se manifeste printr-un simt al rãspunderii pentru obligatiile asumate si prin depunerea tuturor eforturilor necesare pentru îndeplinirea acestora. •

Diplomatia

În relatiile cu actorii externi si interni este necesar de-a obtine maximum posibil avantaje în favoarea comunitãtii. Patriotismul local În tot ce se va face este necesar de cultivat aceastã valoare. Numai în acest spirit va fi posibil realizarea unor lucruri frumoase.Se considerã cã printr-o coeziune internã a întregii comunitãti, vom fi capabili într-o mãsurã mai mare sã realizãm scopurile, obiectivele noastre, sã identificãm modalitãti si optiuni noi pentru





















utilaj minier. Odata cu „prabusirea” mineritului, insa, nici aceste activitati nu si-au mai gasit loc in viata economica a orasului. Proces Procesele ele de restru restructu cturar raree din indust industria ria minier miniera, a, decla declansa nsate te in perioada august 1997 – decembrie 1999, au determinat un numar foarte mare de persoane, sa paraseasca paraseasca aceasta aceasta activitate. Urmar Ur maree a rest restru ruct ctur urar ariiii acti activi vita tatitiii mini minier eree o serie serie de alte alte unita unitatiti economice din zonele respective si-au redus activitatea, fenomen ce a determinat o cadere economica brusca a acestor zone si a amplificat problemele sociale prin cresterea somajului. Municip Municipiul iul Petrosan Petrosanii este este zona zona cea mai puterni puternicc afecta afectata, ta, unde somajul, exprimat prin ponderea somerilor din totalul populatiei stabile in varsta de 18-20 ani, se situeaza la nivel de zona la 30%. Declinul economic al zonei s-a resimtit si se resimte inca. Investitiile in





















lipsa precolectării controlate a deşeurilor menajere în saci de plastic sau pubele pe apartamente şi gospodării, colectarea pe platforme amplasate necorespunzător, aprinderea acestora de către cetăţeni, cât şi ridicarea cu întârziere a deşeurilor în special în sezonul sezonul cald, crează crează un impact negativ negativ asupra mediului şi şi cadrului zonei de locuit. Aceste aspecte conduc la creşterea cantităţii de deşeuri depozitate, reducerea reducerea perioadei perioadei de utilizare a depozitului depozitului existent existent şi a cantităţilo cantităţilorr de deşeuri deşeuri reciclabile. Depozitarea necontrolată a gunoaielor de-a lungul pâraielor, râurilor, drumurilor, căilor ferate, în parcuri sau depozitarea provizorie în gropile de pe malul Jiului, impun amenajarea amenajarea unui depozit depozit ecologic pentru reziduurile urbane, în vederea reciclării acestora şi a reducerii poluarii mediului (aer, apa, sol). Sectorul privat, inca timid, este destul de slab reprezentat, doar cateva •





















elaborarea a doua proiecte , unul pentru reabilitare drum acces in Masivul Parang si celalat pentru infrastructura durabila in Masivul Parangul , ambele finantate de Uniunea Europeana •

•

pentru prima oara, s-a reusit omologarea uneia din partiile de

schi darea in folosinta a 2 unitati de cazare care corespund unor standarde de calitate deosebita precum si ale sediului Complexului Salvamont al carui proiect a fost finantat tot de Uniunea Europeana •

s-au amenjat mai multe partii de schi si acestea au fost dotate cu instalatii de tranport pe cablu aferente. Pentru anii care urmeaza, Primaria Municipiului Petrosani se asteapta la investitii particulare masive in zona Parang aceasta mai ales ca urmare a faptului ca s-au s-au conc conces esio iona natt supr supraf afet etee de tere terenn impor importa tant ntee in vede vedere reaa real realiz izar ariiii unor unor •





















Planificarea strategică este un proces continuu, utilizat de comunităţile locale, pentru a avea certitudinea că politicile şi programele existente corespund necesităţilor de dezvoltare economică a comunităţii, în cadrul limitărilor impuse de resursele locale disponibile. Ca importanţă, planificarea strategică oferă un cadru care care uneş uneşte te o seri seriee de proi proiec ecte te mai mai mici mici,, pent pentru ru a real realiz izaa scop scopur uri/i/ob obie iect ctiv ivee econ econom omic icee de înti întind nder eree mai mai mare mare.. Ca urma urmare re,, plan planifific icar area ea strat strateg egic icăă ajut ajutăă comunităţile să direcţioneze dezvoltarea economică spre realizarea unor obiective fezabile, pe termen lung. Important este faptul ca această abordare să se sprijină pe iniţiative realizabile pe termen scurt. Se stabilesc scopuri realiste, pe care le poate îndeplini comunitatea. Una din problemele planificării strategice des întâlnite, este dorinţa multor comunităţi locale de a realiza mai mult decât au posibilitatea, în condiţiile resurselor disponibile. Totodată, se includ programe care sunt rupte de scopurile unei dezvoltări economice mai largi sau nu au o valoare directă pentru























parteneriatului dintre administraţia publică locală, organizaţiile comunitare şi oamenii de afaceri, în direcţia soluţionării problemelor comunitare. Este salutar gestul partidelor politice de a se asocia, cu un înalt grad de responsabilitate, pentru punerea în valoare a acestui demers benefic pentru comunitatea locală. Este un fapt ce constituie premisa unei politici economico-sociale unitar unitaree , care care va asigu asigura ra stabil stabilita itatea tea şi continu continuita itatea tea necesa necesară ră unei unei dezvol dezvoltar tarii durabile.





















proble problemel melee ridica ridicate te si s-a proceda procedatt la select selectare areaa a doi repreze reprezenta ntanţi nţi pentru pentru a fi incluş incluşii în Comite Comitetul tul de Dezvol Dezvoltar taree Socio-E Socio-Eco conom nomică ică a munici municipiu piului lui Petros Petrosani ani,, identi identific ficare areaa şi priorit prioritiza izarea rea proble problemel melor or locale locale care care neces necesită ită să fie înclus înclusee în stretegia de dezvoltare a comunităţii. Comitetul de Dezvoltare Dezvoltare Socio-Economică a localităţii a fost stabilit ca rezultat rezultat al deciziilor deciziilor adunărilor adunărilor pe zone de activitate activitate si cartiere cartiere si este compus compus din reprezentanţi ai Administraţiei Publice Locale, ai oamenilor de afaceri, ai organizaţilor





















In vederea elaborarii primului obiectiv, adica cel al parteneriatului echipa echipa de proiect din cadrul Primariei Primariei Municipiulu Municipiuluii Petrosania Petrosania organizat organizat diverse diverse activităţi cum ar fi: întâlniri în scopul popularizării cerinţelor proiectului şi al iniţierii parteneriatului local, întâlniri ale specialiştilor cooptaţi în parteneriatul local, organizaţi în comisii pe domenii de activitate, în vederea colectării şi a prelucrării datelor releva relevante nte,, precu precum m şi pentru pentru elabor elaborare areaa analiz analizelo elorr potenţ potenţial ialelo elorr de dezvol dezvoltar taree , întâlniri ale comisiilor constituite pe diferite domenii de activitate, în vederea definirii





















date statistice, relevante acestui scop. Pe acest considerent, acolo unde au fost insuficiente datele statistice oficiale sau cele colectate de la diverse instituţii şi organizaţii de profil, agenţi economici, agenţii de dezvoltare – parteneri ai proiectului, s-au colectat, tot cu sprijinul partenerilor proiectului, date empirice, deseori transmise verbal, prin interviuri sau sondaje, din cunoştinţele de specialitate documentate ale unor experţi din diferite domenii. S-a avut în vedere şi faptul că nu este neapărat necesară colectarea unui număr exagerat de mare şi detaliat de date, atenţia fiind





















dezvoltări externe de zonă, care conduc la declinul avantajului competitiv al acesteia. Modificarea condiţiei externe reprezintă o Ameninţare sau o Oportunitate , în funcţie de condiţiile locale ale zonei.

3.6.2. 1. Puncte tari si puncte puncte slabe































































































































































































































































































































































Strategia de Dezvoltare a Municipiului Petrosani

Recommend Documents