Definitie: Institutie de credit Societate care atrage depozite, acorda credite si/sau emite moneda electronica. In aceasta categorie sunt incluse:bancile, bancile de economisire-creditare, bancile de credit ipotecar, organizatiile cooperatiste de credit si institutiile emitente de moneda elecronica.
Sisteme bancare contemporane 1.Rol si functii Specificul activitatilor bancare si rolul acesteia pt economia unei tari presuspun un mod aparte de organizare, fiind de altfel si domeniul cel mai reglementat. Reglementarea este data in fiecare tara de legea bancara nationala care are menirea de a crea conditii pentru o concurenta normalaintre institutiile de credit.Pt tarile membre ale UE cadrul legislativ este dat de directivele europene transpuse in reglementari nationale.Intr-o economie bancile(instit de credit in general) au un dublu rol :-cel de intermediere finanaciara in relatia economisire-investire, o relatie decisiva pt cresterea economica. Altfel spus, bancile atrag resurse si le plaseaza in economie in principal prin distribuirea de credite ;-bancile reprezinta mecanismele de transmisie a politicii monetare de a carei eficacitate depinde starea de sanatate a sist bancar si a intregii economii.Din acest dublu rol desprindem si functiile bancilor :-colectarea de lichiditati(atragerea de resurse)-distribuire de credite -gestionarea instrumentelor si a mijloacelor de plata.Activitatea bancara din spatiul european(27 tari ue, 5 tari zona euro) are la baza urmatoarele principii : 1). Libertate totala a miscarilor de capital2). Libertate deplina a instit de credit in creearea de succursale in strainatate ;3). Prestarea libera de servicii bancare ;4). Supravegherea activitatii bancare de catre agentia din tara de origine.Prin aplicarea acestor principii s-a urmarit armonizarea legislatiilor si reglementarilor bancare nationale si vizeaza aspecte referitoare la : conditii de acces pe piata bancara, protectia deponentilor, norme de prudenta bancara, reguli contabile corecte, norme de audit si control intern.’2). STRUCTURA SBCLa modul cel mai general sist bancar al uneitari este format din : Banca centrala si bancile din sistem care in functie de natura activitatii lor sunt :banci comerciale sau universale, banci de afaceri sau de investitii, banci specializate,institutii financiare nebancare.Din punct de vedere al organizarii activit bancare si al gradului de specializare putem vorbi de doua tipuri de sisteme bancare :1). Sisteme bancare ale europei continenetale, putin specializate, care functioneaza dupa modelul bancilor universale.2). Modelul bancar American bazat indeosebi pe principiul unei specializari stricte a institutiilor bancare.Astazi acest model este supus unor modificari de natura sa elimine aceasta specializare stricta.3) CARACTERISTICI SI TENDINTE 3.1. Caracteristici1). Diversitatea inseamna existenta unui numar sporit de instit de credit definite de legea bancara a fiecarei tari si ale caror caracteristici sunt si ele diferite. Avem mai multe criterii :a). dpdv al activitatii/clientelei : banci universale si instit de credit specializate b). dupa dimensiuni : banci locale, zonale si de vocatie internationala.
c). dupa natura furnizorilor de capital : banci cu capital public si cu capital privat. Actionarii pot fi rezidenti sau nu.2). Concentrarea activit bancare repr ponderea detinuta de principalele banci un ansamblul sitemului bancar. Altfel spus, gradul de concentrare se judeca in functie de nivelul de activitate, de ponderea fiecarei banci in bilantul agregat al sistemului bancar. In prezent, in majoritatea tarilor asistam la o crestere a gradului de concentrare, fenomen ce caracterizeaza si sistemul nostru bancar. 3). Bancarizarea furnizeaza informatii relevante cu privire la gradul de dezvoltare a sistemului bancar al unei tari. Gradul de bancarizare se exprima prin indicatori : a). nr de conturi deschise clienteleib). nr de carduric). nr bancomatelro, ghiseelor bancare d). raportul dintre nr angajatilor bancari si populatia unei tari.4). Restructurareainclude fuziunile, achizitiile, operatiuni transfrontaliere si preluare de pachete de catre banci straine, realizarea de operatiuni combinate(banci, asigurari), avand deci loc un proces intens de integrare a activitatii bancare in cea de asigurari si de capital in cadrul aceluiasi grup financiar. S-au creat azi ceea ce se cheama conglomeratele financiare.5). Crizele bancare sunt o caracteristica a sist bancar actuale, ele fiiind generate in principal de amplificarea si rapiditatea cu care se produc schimbari in domeniul reglementarilor bancare, de deficiente de control si supraveghere prudentiala, de criza de pe pietele imobiliare. CURS 3TENDINTEIn prezent, pe plan international asistam la : 1). Specializarea bancilor este tot mai inlcuita cu universalizarea operatiunilor si actiunilor lor specifice.2). Scaderea rolului statului in activitatea bancara oaralel cu procesul de liberalizare si dezintavenire 3). Amplificarea fortei marlor banci in contextul internationalizarii si globalizarii industriei financiare4). Are loc fenomenul de accentuare a restructurarilor bancare, indeosebi prin achizitii, fuziuni si absorbtii.5). Constituirea unor puternice grupuri financiare prin reunirea activitatilor bancare cu cea din domeniul pietelor de capital, de asigurari, a fondurilor de pensii etc6). Permanenta modernizare a tehnicilor si informaticii bancare paralel cu diversificarea ofertei de produse si servicii. Modele sistrategii bancareIn prezent s-au conturat in principal doua modele in acest domeniu :I. modelul bancii dividenteII. modelul bancii fragmentare I.are drept obiectiv renatbilitatea fondurilor proprii, maximizarea acestora. Pt atingerea acestui obiectiv bancile trebuie sa:1). Sa adopte strategii, respective sa se orienteze spre acele segmente de piata care sunt si cele mai profitabile2). Este necesara cunoasterea detaliata a costurilor si a operatiunilor effectuate;3). Se impune o tarifare precisa si personalizata a clientilor.4). Este necesara gasirea unei dimenisuni optime a bancii, ceea ce implica modificari sensibile in ceea ce priveste gradul de concentrare a industriei bancare. II.Presupune reconsiderarea abordarii clasice a rolului bancilor ca intermediari financiari principali in relatia economisire-investire.Altfel spus, acest model presupune separareacompleta a functiilor(activitatii) de atragere a resurselor si constituirea depozitelor, de functia de creditare.Potrivitacestui model, diferitele functii ale bancii ar trebui sa fie exercitate de entitati juridice, distincte. O asemenea abordare ar fi mai performanta intrucat fiecare activitate(functie) a acesteia este luata in considerare(exercitata) de o categorie aparte de operatori specializati si profesionisti in domeniul activitatii lor. In teoria si practica bancara s-au conturat in principal urmatoarele strategii :
1). Prima strategie vizeaza ameliorarea pozitiei pe piata a bancilor si corelarea acesteia curentabilitatea fondurilor proprii.2). A 2-a strategie vizeaza imbogatirea gamei de produse si servicii paralel cu cresterea gradului de patrundere in randul clientelei. 3). A treia strategie vizeaza diversificarea activelor si pasivelor bancare in masura sa asigure o mai buna dispersie a riscurilor specifice.4). A patra strategie vizeaza specializarea opusa diversificarii dar care pierde teren in fata fenomenului de universalizare. EVOLUTIA SISTEMULUI BANCAR ROMANESC Distingem 2 etape: I. 1990-1999II. 2000-prezentI.in ciuda eforturiloe intreprinse in aceasta perioada, sistemul bancar a fost unul foarte fragil, vulnerabil, exercitandu-si ineficient rolul sau de intermediar financiar.Cauzele au fost nultiple, mai importante fiind: 1). Dezechilibre macroeconomice : rate mari si variabile ale inflatiei, variati semnificative ale activitatii economice concretizate in scaderea PIB de la an la an =>rate de dobanzi volatile, miscari ample ale cursului de schimb.In acest context bancile au intampinat dificultati mari in evaluarea riscurilor asumate, fpat ce a condus la deteriorarea calitatii portofoliului lor la credite si la erodarea capitalului, iar de la insovabilitate la faliment e un pas mic. 2).practici bancare nesanatoase : sisteme deficitare de clasificare a imprumuturilor si de constituire a provizioanelor, sisteme slabe de analiza a riscurilor si de control intern, portofolii de imprumut concentrate asupra unor sectoare economice sau asupra unor debitori sau grup de debitori(expunere mare), acordare de imprumuri de valoare mare unor persoane aflate in relatii speciale cu bancile(relatii preferentiale), imprumuturi acordate pe baza de garantii supraevaluate.3). Reglementare si supraveghere bancara ineficienta : desi s-au adoptat reglementari prudentiale modelate dupa cele implementate de UE, acest proces s-a realizat cu intarziere si limitat si aplicarea lui a fost slaba.4). Guvernanata corporativa slaba a bancilor si absenta unor discipline de piata efective.II.2000-prezent : etapa de consolidare si restructurare a sistemului bancar romanesc. In prezent sist bancar in romania este in masura sa faca fata unor socuri majore, riscul sistemic fiind redus. Caracteristici : 1). Sunt predominante bancile private si indeosebi cele cu capital strain(>90%). 2). A crescut gr de intermediere bancara(ponderea creditelor in PIB ~40% in prezent fata de 6-7% in 1999)3). Un grad relativ ridicat de concentrare(cateva banci detin ~50 din cota bancara).4). Un nivel relativ ridicat de solvabilitate si lichiditate 5). In ultimii 4-5 ani a avut loc o expansiune rapida a creditului neguvernamental si indeosebi a celui pt populatie, datorita unor factori cum sunt : cresterea PIB, scaderea inflatiei, stabilizare macroeconomica, deficit bugetar redus, reducerea creditului guvernamental, liberalizarea aportului de capital, deficit de cont curent ridicat, dar sustenabil. Etc. In ultimul timp BNR a initiat masuri de limitare a expansiunii creditului si a riscurilor asociate, avand in vedere dinamica acestui credit. S-au acumulat anumite riscuri potentiale care afecteaza echilibrele macroeconomice. Curs 4 Banca centrala 1. Rolul BC si functiile acesteia
a. Functia de emisiune: monopolul asupra emisiunii monetare isi are originea in vechiul drept de batere a monedei atribuit de-a lungul vremurilor diferitelor institutii ale statului. Obtinerea acestui monopol a reprezentat unul din momentele importante in constructia statelor moderne. Inca din sec XVIII pe fondul insuficientei metalului pretios, unele banci au procedat la emisiunea de bancnote sub forma certificatelro de depozite sau a altorinscrisuri care atestau existenta in depozitele bancii a unei anumite cantitai de metal pretios. Intr-o prima etapa, bancnotele emise si puse in circulatie de BC erau garantate in principal cu aurul din reserve. Prin acest mechanism practice BC asig convertirea interna si externa in aur a biletelor de banca. Dupa cum stim, in 1971, se suspenda convertabilitatea in aur. In present, biletele de banca sunt garantate cu creante asupra economiei si aupra trezoreriei statului. b. Functia de banca a statului. In present, in toate tarile BC repr banca statului. In aceasta calitate, BC detine si adm conturile acestuia evidentiind in pasivul bilantului acesteia si ale caror solduri nu pot fi in principiu debitoare. In pasivul biulantului sunt evidentiate si administrate res trezoreriei statului, in activul bilantului BC sunt evidentiate avansurile, imprum acordate de BC acesteia.c. functia de banca a bancilor: aceasta functie vizeaza in principal 3 etape.In primul rand bancile comerciale si celelalte institutii de credit au ca si trezoreria statului conturi deschise la BC si ale caror solduri in principiu nu pot fi debitoare. Prin intermediul acestor conturi se realizeaza viramente si compensari bancare. In al doilea rand, daca in procesul compensarii unele banci au nevoie de resurse atunci banca central le poate refinanta fie in mod direct, fie indirect prin intermediul pietei monetare(interbancare).Daca insa rezulta un exces de lichiditate pe piata, atunci BC,prin instr specifice de politica monetara, il retrage din circulatie. In al III-lea rand, BC intervine pe piata monetara pt a mentine nivelul masei monetare si al ratei D, in limitele fixate prin politica monetara. d. functia de centru valutar -vizeaza 3 aspecte: asigurarea convertirii monedei nationale in devize;pastrarea si gestionarea rez. monetare;supravegherea costului de schimb a monedei nationale. 1).Orice BC isi constituie un anumit nivel al rez monetare, avand obligatia sa garanteze convertirea propriei monede, indiferent de tipul de curs valutar practicat. Pt asig convertibilitatii si a credibilitatii, aceasta apeleaza la propriilerezerve monetare. Daca acestea sunt insuficiente, ea poate apela la imprumuturile de la BC straine. In sit exceptionale, BC poate proceda la ajustarea paritatii monetare, respectiv la supra/subevaluarea anumitor monede nationale. 2).Avand calitatea de gestionar al acestor rezerve, cele mai multe Bc detin o rezerva de aur. Ponderea aurului in rezerva monetara variaza de la o tara la alta, dar in prezent e relativ mica. Alaturi de aur(si cu ponderea cea mai mare), BC detin devize straine obtinute din operatiuni de schimb efectuate in pozitia de monopol/ de concurenta. In structurile rezervelor monetare oficiale e inclus si dreptul special de tragere. In gestionarea acestor rezerve, Bc urmaresc dispersia riscurilor, evitand concentrarea acestora intr-o singra valuta; portofoliu diversificat pt a putea gestiona riscurile. 3). Functia de supraveghere a BC e de importanta deosebita, avand in vedere rolul acestor institutii in asigurarea stabilitatii fin..Supravegherea cursului vizeaza 2 aspecte:
-monitorizarea starii fin a fiecarei instit de credit si la nivel agregat. -verificarea modului in care instit de credit aplica si respecta reglementarile bancare. Operatiunile bancarePt indeplinirea acestor functii, BC realizeaza activitati care se reflecta in bilant sub forma activelor si a pasivelor.Operatiuni active ale BC -se impart in 3: a. operatini de creditare;b. operatiuni de V-C de aur si devize;c. operatiuni de decontari intra si inter bancare.a. detin ponderea cea mai mare in activul bilantier -se concretizeaza in acordarea de credit bancilor din sistem si trezoreriei statului. Credite acordate bancilor din sistem-credite de refinantare avand in vedere dunctia acesteia de banca a bancii(imprumuturi de ultim rang).Refinantarea imbraca mai multe forme:-rescontarea:BC accepta titlul de credit (cambii) pe care le detin bancile din sistem in portofoliul lor si care provin din vanz marfurilor de credit comercial. -accordarea de imprumuturi sub forma de gaj, situatie in care titl raman in proprietatea bancilor, servind ca garantie a rambursarilor de imprumut. -se practica a.c. rescontarea nu e favorabila datorita dob./ a.c. per de timp e mai mica decat in cazul rascumpararii.Marimea imprumutului acordat de BC e mai mic decat valoarea portofoliului de titluri depuse in gaj.acordare de imprumuturi de gaj si de efecte publice(lombardare).Aceste titluri fin constituite drept garantii sunt achizitionate de BC cu prilejulemisiunilor lansate de stat pt acoperirea deficitului bugetar. Creditele acordate bancilor din sistem detin ponderea cea mai mare. Creditele acordate trezoreriei statului Legislatia care reglementeaza activit BC din diferite tari prevede si posibilitatea de a acorda credite trez statului in mod direct, in general pe baza bonurilor de tezaur pe o perioada mai mica de 1 an.Regula e piata de overmarket, ac BC vinde sau cumpara titl de stat finantand indirect trezoreria acestuia.b). prin ele, BC urmaresc un dublu scop: -consolidare rez monetare oficiale.-influenta evolutiei CS al monedei nationale fata de valutele principale, in funtctie de obiectivele de pol monetara si valutara practicate. c). aceste operatiuniprezinta importanta datorita rolului pe care il are BC, alaturi de celelalte banci din stat, in cadrul compensarilor multi laterale de plati. Operatiuni Pasivea). K propriu;b). surse atrase;c). emisiune monetara; a). are in general o pondere redusa in totalul P, comparativ cu nivelul inreg de acesta. b). -de la extern:-depozite constituite de instit fin internat/BC straine -imprumuturi de la instit fin internat/ de la bancile straine. -achiz de DST de la FMI. -de la intern - resurseletrezoreriei statului evidentiate in conturi la BC -depozitele celorlalte banci din sistem, care detin o pondere importanta din pasivul bilantier.
In cadrul lor, cele mai importante sunt depozitele constituite sub forma rezervelor minime obligatorii si a altor conturi de disponibilitati. c). –are ponderea cea mai mare in pasivul bilantului. Dupa cum stim, in procesul creatiei monetare sunt implicate, pe de o parte, institutii de credit si pe de alta parte BC. Moneda creata de BC este numita si moneda de prim rang si cuprinde: totalitatea bancnotelor aflate in circulatie si totalitatea activelor care apartin bancilor si trezoreriei statului si care se regasesc in pasivul bilantului. CURS 5 Sistemul central al bancilor centrale (EUROSISTEM)->ES Obiectiv si misiunea BCE Obiectivul central il constituie mentinerea stabilitatii preturilor in zona euro. Pt atingerea acestui obiectiv, BCE are urm misiuni: -elaboreaza si pune in practica politica monetara din zona euro -realizeaza operatiuni de schimb valutar -detine si administreaza rezervele valutare oficiale ale statelor membre, fara insa a afecta gestionarea fondului de rulment exprimat in devize. -asigura buna functionare a sistemului de plati -contribuie la realizarea de catre autoritatile competente din fiecare tara a politicii in domeniul controlului prudential al institutiilor de credit al stabilitatii sistemului financiar. !!! pentru realizarea obiectivului central si al misiunii sale, ES realizeaza omultitudine de operatiuni.in scopul lor, Bce si Bc nationala deschid donturi institutiilor de credit, organizatiilor publice si altor participanti pe piata. Operatiunile ESIn sinteza, principalele operatiuni sunt: -open marketpe piata deschisa/monetara prin interventia pe piata de capital. Aceste operatiuni se realizeaza fie prin vanzarea si cumparareaferme de titluri financiare(bonuri de tezaur), fie prin preluari in pensiune(au la baza un contract de vanzare cu obligatia de rascumparare), fie prin imprumuturi pe baza de creante/titluri negociabile. -de credit-realizate cuinstitutii financiaresi cu alti participanti pe piata. In acest scop, ES obliga, impune institutiilor de credit din tarile membre constituirea derezerve minime obligatorii, atat la BCE, cat si la BN. ES acorda facilitati inst fin in scopul asigurarii eficacitatii sisoliditatii sistemului de compensare si de plati din zona euro->facilitate de lichiditate pentru inchiderea pozitiilor principale nete debitoare inregistrate la sf zilei bancare ES dezvolta si operatiuni externe. In acest scop, ele intra in rel cu BC si instit fin din terte tari, precum si cu instit fin internationale.(FMI, B mondiala, B reglementelor mondiale(cu sediul la Basel)). Concret, ES cumpara sau vinde (la vedere sau la termen) orice tip de activ din rezerva valutara si de metale pretioase. In plus, efectueaza toate tipurile de operatiuni bancare cu tari terte, inclusiv operatiuni de imprumut.Dintre acestea, cele mai importante suntcele de politica monetara.Aceste operatiuni, in functie de scopul, frecventa si mecanismele concrete de realizare, se pot
clasifica in 2 categorii:a). operatiuni de piata;b). operatiuni de 1 zi.a). aceleoperatiuni prin care ES cumpara active financiare eligibile printr-un acord de rascumparare sau acorda credite folosite drept garantii activele respective. Prin intermediul acestor operatiuni, ES furnizeaza in principal lichiditate bancilor din sistem. In structura acestor operatiuni de piata includem:-operatiuni de refinantare de baza. -operatiuni de refinantare pe termen lung-operatiuni de reglaj/ acord financiar. -operatiuni structuraleOperatiuni de refinantare de baza -cele mai importante operatiuni de politica monetara. Prin ele se exercita controlul asupra nivelului dobanzii si asupra nivelului lichiditatii in piata, avand si rolul de semnalare a trendului evolutiei monetare.Caracteristici:-aduc lichiditate in sistem -se executa cu regularitate saptamanal-maturitatea lor e de 2 saptamani -se executa pe baza unui calendar, anuntat de la inceputul anului -se executa descentralizat de catre BC nat-se desfasoara pe baza de oferte standard, in general la o rata a dobanzii fixa.Operatiuni de refinantare pe termen lung Comun:-si ele aduc lichiditate in piata-se executa descentralizat de BC -se desfasoara prin oferta standard, dar la o rata a dobanzii variabila. Diferente:-se executa cu regularitate, dar lunar-maturitatea e la 3 luni -ofera o refinantare suplimentara pe termen mai lung sectorului financiar. Operatiuni de reglaj fin-au ca scop principal controlul lichiditatilor pe piata si a ratei dobanzii;Scopul: de a calma/atenua efectele fluctuatiilor neasteptate din piata asupra ratei dobanziiPrincipalele caracteristici:-pot lua operatiilor care aduc/ absorb lichiditate in sistem-frecventa lor nu e standardizata-se desfasoara pe baza de oferte rapide, desi nu e exclusa posibilitatea folosirii procedurilor bilaterale, ca la primele 2;-se executa sandardizat.Operatiuni structurale- sunt tranzactii reversibile-se desfasoara in scopul de a ajuta pozitia structurala a ES fata de sectorul financiar;Sunt de 2 feluri:a) tranzactii directeb).operatii cu emitere de certificate de depozitea). vizeaza acele operatiuni prin care ES cumpara sau vinde active selectate direct de pe piataprin cumpararea sau cumpararea acestor titluri, ES injecteaza sau retrage lichiditate.-sunt executate numai pt scopuri structurale, iar in anumite situatii, si pt operatiuni de reglaj financiar.O tranzactie directa implica transferarea in intregime a dreptului de proprietate asupra titlurilor de la vanzare, fara nicio obligatie de rascumparare.b) BCE emite aceste titluri in scopul ajustarii pozitiei structurale a ES fata de sectorul financiar. Aceste certificate reprezinta o obligatie de indatorare a BCE fata de detinatorul acestuia.-se emit si se pastreaza intr-un registru la depozitare de valori imobiliare din zona EURO.BCE nu impune nicio restrictie in ceea ce priveste transferabilitatea lor.Principalele caracteristici:-se emit pentru a absorbi lichiditatea -se emit fie cu regularitate, fie nu;-au maturitate de pana la 12 luni. -se emit prin oferta standard.-se executa descentralizat. Operatiuni de 1 zia)imprumuturi de 1 zib). depozite de 1 zi
a) institutiile de credit folosesc aceste imrpumuturi pentru a obtine lichiditate de la BC in schimbul unor active financiare depuse drept garantie.BC ofera lichiditate prin aceste operatiuni sub 2 forme:- fie sub forma unui acord de rascumparare pentru 1 zi -fie sub forma imprumuturilor cu garantieRata dobanzii e anuntata in avans de ES si se plateste a 2-a zi, o data cu rambursarea imprumutului.b). institutiile de credit constituie depozite la BC, dep ce sunt renumerate la o rata a dobanzii prestabilite. In conditii normale, rata dobanzii reprezinta un prag minim pt dobanda de pe piata imprumuturilor de 1 zi.BC nu ofera garantii pt aceste depozite. Garantia este una implicita. Dobanda se plateste la maturitate, a 2-a zi. -alte informatii complementare celor de mai sus. 3). Se analizeaza cu acest prilej patrimoniul companiei, respectiv activul si pasivul acesteia, cu accent pe sursele proprii si cele imprumutate. O atentie speciala se acorda creditorilor companiei(bancile, alte intreprinderi, statul, creditorii de pe piata financiara). De asemenea, se acorda atentie analizei lichiditatii companiei, respectiv a capacitatii acesteia de a face fata platilor immediate. Se analizeaza in acest context fluxurilor de numerar si corelarea resurselor cu utilizarile. 4). Aceasta vizeaza analiza solvabilitatii companiei, esentiale in procesul de evaluare. O companie se apreciaza ca este solvabila daca in orice moment valoare totala a patrimoniului sau este mai mare decat valoarea datoriilor totale. Cu acest prlej se evalueaza si sistemul de rate, urmarindu-se prin aceasta identificarea eventualelor cauze de insolvabilitate: -rate de apreciere a profitabilitatii -rate de apreciere a lichiditatii -rate financiare, de gestiune, de exploatare -garantiile personale, reale, cu/fara ipoteca 5). Contul de rezultate reflecta modul in care se compania a creat valoare in cursul anului financiar. Se analizeaza fazele ciclului de productie. Se evalueaza cifra de afaceri, se determina si se interpreteaza cele 3 mari categorii de rate: fonduri proprii la total bilant, fonduri proprii la total datorii pe termen mediu si lung, datorii pe termen mediu si lung la cifra de afaceri. 6). Se face prezentarea societatii, a sectorului de activitate, analiza societatii economico-financiare=>diagnostic: acordarea sau neacordare creditului facandu-se si un rating al acestuia. BANCILE DE AFACERI Tipologia bancilor de afaceri difera dupa specificul pietei financiare din fiecare tara si dupa operatiunile pe care le desfasoara. Operatiile bancilor de afaceri se grupeaza in 3 categorii:
1) Operatiuni cu titluri financiare 2). Operatiuni specifice bancilor comerciale 3). Operatiuni de inginerie financiara 1). In structura lor includem: a) organizarea emisiunilor de titluri pt institutii financiare, administratii centrale si locale, etc. in aceasta calitate, bancile de afaceri gaanteaza plasamentul acestor titluri financiare, supravegherea pietei financiare si mentin cursul bursier. O asemenea functie presupune ca bancile de afaceri sa dispuna de o mare capacitate de analiza financiara si de previziune a cursului bursier, precum si de o buna cunoastere a pietelor financiare. b)achizitionarea de titluri financiare(in pietel actiunii) ale diferitelor companii pt contul lor in urmatoarele scopuri.: -construirea de portofolii de actiuni [rin care urmaresc obtinerea de profit pe termen mediu si lung -realizarea de tranzactii cu aceste titluri in vederea realizarii de profit prin operatiuni speculative. -realizarea de operatiuni de structurare si restructurare a companiilor prin fuziuni si absorbtii c)realizarea de oferte publice de cumparare sau de vanzare si acordarea de consultanta financiara potentialilor investitori d). asigurarea conservarii si gestionarii titlurilor financiare (percep dobanzi si dividende, exercita drepturile preferentiale, asigura custodic titlurile financiare). e). indeplinirea rolului de broker pt un titlu financiar sau altul, pt o companie sau chiar trezoreria statului 2). In unele tari bancile de afaceri desfasoara si activitati specifice celor comerciale, respectiv operatiuni de atragere a resurselor si de acordare a creditelor pt PF si PJ. Pt PF serviciile oferite constau in gestionarea mijloacelor de plata, servici in gestionarea trezoreriei acestora si a economiilor lor. Companiile sunt preferate de bancile de afaceri deoarece le vand acestora servicii de inginerie financiara. 3). In structura lor includem in principal urmatoarele tipuri de operatiuni: a). finantarea de proiecte complexe b). op. bilantiere c). op de fuziiuni si achizitii d). op imobiliare.
CURS 6 Bancile comerciale 1. Rol si activitati specifice
2. Operatiuni bilantiere3. Creditarea ca modalitate principala de utilizare a resurselor 4. Operatiunile bancilor de afaceri1.BC sunt institutii financiare specializate: 1). In atragerea de resurse, respectiv constituirea de depozite 2). In utilizarea cestor resurse3). Efectuarea de plati intre titularii de cont ActivitateIdentifica urmatoarele activitati specifice: -atragerea disponibilitatilor monetare din economie -acordarea de credite pe diferite termene(pe nevoi de productie, de comercializare, de investire).-asigurarea unei circulatii de vechime a mijloacelor si instrumentelor de plata -operarea si diversificarea ofertei de produse si servicii pt clienti II OPERATIUNI BILANTIEREUnele din aceste activitati sunt generatoare de operatiuni bilantiere, altele genereaza operatiuni in afara bilantului. Operatiuni bilantierePt BC, acestea repezinta operatii de constituire a resurselor si se evidentiaza pasivul bilantier, in principal sub forma urmatoarelor grupe de depozite: a). depozite bancareb). imprumuturi de la BCc). imprumuturi de la alte BC dp piata interbancarad) capital propriu a). –reprezinta pt majoritatea BC principala resursa financiara -detin pinderea cea mai mare in pasivul bilantier si se grupeaza in 2 categorii: la vedere si la termen.Dep la vedere acopera toate conturile deschise la BC si din care se pot face plati la cerere fara a exista obligatia din partea clientilor sa notifice in prealabil BC retragerea de numerar. Datorita acestui fapt, ele sunt extrem de volatile, motiv pentru care banca trebuie sa manifeste mare prudenta in utilizarea lor. Depozitele la termen: -reprezinta principala sursa de formare a fondurilor unor BC; -au o scadenta prestabilita, eventual retrageri inainte de maturitate, fiind supuse unor penalizari de dobanda. b). BC apeleaza la refinanatarea de la BCR (in calitatea sa de banca a bancilor) in dublu scop: -pt asigurarea lichiditatior de care are nevoie -pt optimizarea structurii portofoliului de titluri financiare pe care le detine; Forme: -operatiuni de rescontare a cambiilor -cedarea in pensiune a unei parti din portofoliu Pensiune: -vanzarea de titlui cu obligaita de rascumparare Lombardare:contractarea de imprumuturi prin gajarea de titluri.
c)-imprumuturi pe termen scurt sau foarte scurt -impr de la banca la banca, garantia lor fiinf una implicita. Majoritatea imprumuturilor au scadenta ziua urmatoare. Dobanda se stabileste pe piata(EURIBOR, RIBOR). Pt bancile mari, aceste imprumuturi detin o pondere importanta in bilant. d).detine o pondere relativ scazuta in pasivul bilantier.comparativ cu celelalte resurse, pondere care are o tendinta relativ de scadere generata de expansiunea volumului activitatilor bancare. In aceste conditii, riscul de faliment e destul de mare, motiv pentru care prin legislatia bancara din fiecare tara se stabilesc plafoane minime privind gradul de risc, exprimate ca pondere a capitaluli propriu in total active riscante=rata de solvabilitate. Operatiuni active -sunt operatiuni de utilizare a resurselor in scopul obtinerii de profit. -se evidentiaza in activul bilantier in principal sub forma urmatoarelor grupe mari de costuri: 1. numerar +rezere minime obligatorii 2. plasamente in titluri 3. plasamente in credite 4. imobilizari corporale si alte active. Numerarul +rezervele minime obligatorii si imobilizarile corporale si alte active nu genereaza venituri pt banci(cu exceptia rez minime obligatorii care sunt remunerate de BC, dar la o dobanda dub dobanda pietei). Desi nu genereaza venituri, totusi constituirea lor e obligatorie, cel putin din 2 motive. -pt asigurarea unei lichiditati corespunzatoare in masura in care obligatiunile din pasiv devin exigibile -pt buna desfasurare a activitatilor. Plasamentele in titluri si plasamentele in credite sunt importante pentru profitul si soliditatea BC. Faptul ca veniturile bancare provin in principal din cumpararea de titluri fin si distribuirea de credite, fac ca acestea sa detina ponderea cea mai mare in totalul activitatilor. Portofoliu In structura unui portofoliu se include: a)titluri de proprietate, respectiv actiuni generatoare de dividende b). titluri de creanta-titluri guvernamentale si private emise pe termen lung/scurt -sunt generatoare de dobanda. Constituirea lor e importanta tot din 2 motive:
-maximizarea venitului -asigurarea de lichiditate Marimea unui portofoliu de titlui pe care il poate detine o BC este functie de 3 factori: -marimea resurselor ramase disponibile duupa satisfacerea nevoilor de lichiditate si a solicitarilor de credite. -rentabilitatea relativa a plasamentelor de titluri -volumul titlurilor necesare drept garantie. Practica bancara a consacrat urmatoarele modalitati prin care o institutie de credit isi poate constitui un portofoliu: -scontarea cambiilor -lombardarea -pensiunea -achizitionarea directa a titlurilor prin: -subscriere -licitatii -metode specifice pietei de capital (respectiv bursei de valori). Creditele -acordate de BC clientilor lor detin ponderea cea mai mare in totalul operatiunilor active -reprezinta modelitatile principale de utilizare a resurselor atrase. Importanta activitatilor de creditare decurge din rolul pe care il are creditul in economie ca: -principala sursa de venit pt BC -sursa de acoperire a nevoii financiare ale clientilor -liant al relatiilor intre banca si client in procesul de finantare. CURS 7 3.Operatiunile extrabilantiere ale bancilor comerciale Aceste operatiuni nu contriuie la majorarea resurselor bancilor comerciale si nici nu afgecteaza activul la bilantier. In schimb ele sunt generatoare de venituri si de riscuri. In structura lor includem: 1). Operatiuni de comision: bancile comerciale actioneaza in numele si pentru contul clientilor. Aceste operatiunidetin ponderea cea mai mare in totalul operatiunilor extrabilantiere.
2)operatiuni de efectuare a platilor si de incasare a creantelor. 3). Operatiuni de vanzare-cumparare de titluri financiare pentru clientii lor. 4). Operatiuni de mandat efectuate in numele bancii, dar pt contul clientilor. In general vizeaza administrarea portofoliilor de titluri ale clientilor. 5) oper de gestionare a trezoreriei intreprinderilor 6). Oferirea de servicii bancare la domiciliu 7). Operatiuni de consultanta financiara Activitatea de creditare ca activitate preponderala a bancilor comerciale. Politica de creditare a unei banci comerciale vizeaza urmatoarele aspecte: 1). Obiectivele analizei unui dosar de credit 2). Surse de informare utilizate in analiza 3). Analiza bilantului 4). Elem de analiza financiara 5).analiza contului de rezultat 6).intocmirea dosarului de credit. 1). In principal, 3 sunt aceste obiective: a). banca decide daca va acorda creditul solicitat. In acest scop se analizeaza: -capacitatea de rambursare -volumul de datorie care poate fi suportat de cel ce solicita creditul si pe ce perioada -capacitatea clientului de a firezistent la socurile pietei -modalitatea de finantare in cazul aparitiei unei situatii de faliment inainte de rambursarea creditului b). sa gaseasca tipul de finantare care raspunde cel mai bine nevoia clientilor. In acest scop se analizeaza atat nevoile de finantare pe termen scurt(sunt in general nevoi de trezorerie) cat si cele pe termen mediu si lung, inclusiv garantiile solicitate. c).sa utilizeze informatiile pt a face o propunere completa si personalizeaza nevoile clientului care solicita creditul. 2). – situatiile financiare ale clientului, respectiv bilantul si contul de rezultate.-analizele economice si sectoriale sunt: -gama de poduse si servicii oferite -clientii si furnizorii -durata ciclului de fabricatie -oportunitatile(analiza SWOT)
-nivelul de concurenta, al pretului, al calitatii, al tehnologiei -marimea companiei -factorii care influenteaza compatibilitatea Curs 8-Riscuri,prudenta,performanta a)tipuri de riscuri bancare b)controlul prudential c)norme de prudenta bancara d)performante bancare a)Bancile,institutiile de credit,se confrunta in principal cu 2 tipuri de riscuri:generalesispecifice. Riscurile generaleriscuri comerciale(risc d imagine comerciala,risc d piata,risc p cl/prod),riscuri aferente bunurilor si persoanelor,riscuri operationale,riscuri tehnice,risc de gestiune interna(risc d reglement,risc strategic,risc d comunicare,risc deontologic). Riscurile specific-riscuri financiare,risc d contrapartida(semnatura). Riscurile financiare sunt:riscul d plata a dobanzii,risc d curs d schimb,risc d lichiditate,risc privind titlurile cu venit variabil. Riscurile de semnatura sunt:risc d clientele,risc interbancar,risc d tara. Riscul d rata a dobanzii=coresp unui risc d pierdere sau d absenta a castigului si este generat d evolutia ratei dobanzii p piata,evolutiei influentata atat d contextual macroec,cat si d factori la nivel microec. Gestionarea acestui risc a condus la utilizarea unor tehnici specific mai imp fiin:utilizarea derivativelor(contracte futures,contracte p baza d optiune,swap-uri);tehnici d masurare a marjelor previzionate si a sensibilitatii la variatiile d rata a dobanzii,atat pentru operatiunile bilantiere,cat si a celor intrabilantiere. Riscul d curs d schimb=s poate concretiza intr-o absenta a castigului pentru banca,aparitia lui este generate d variatia cs. al monedei proprii in raport cu moneda d referinta in care instit d credit isi exprima creantele sau datoriile. Si in acest caz,in practica bancara s utilizeaza mai multe tehnici d administrare a acestuia:-utilizarea instrum financiare si a celor derivate; -realizarea unei mai bune repartitii a riscului p diferite devize; -utilizarea unui scadentar p devize,p valute consolidate in moneda d referinta a bancii. Riscul d lichiditate=s poate concretiza intr-o incetare a platii ca effect al imposibilitatii bancii d a se refinanta fie d la banca central,fie d p piata interbancara. Cauza principal o reprez in esenta structura dezechilibrata(asimetria) bilantului in sensul dorit,in sensul ca creditele p termen mediu si lung sunt finantate din resurse atrase p termen scurt,in speta depozite bancare,care prin natural or sunt volatile. Pricipalul effect generat de acest risc s concretizeaza intr-o crestere a costului,imprumutului p care banca trebuie sa-l contracteze pentru a-si putea onora obligatiile ajunse la scadenta. Riscurile privind titlurile cu venit variabil=s mai numeste si risc d tranzactionare.Se poate concretiza fie intr-o pierdere,fie intr-o absenta a castigului.Cauza pricipala o reprez variatia val d piata a titlurilor financiare(actiuni) detinute in portofoliul sau.O banca are in portofoliul sau actiuni emise d o companie si care sunt evaluate la bursa la
un anumit pret.Val d piata a acestor titluri s va diminua daca rez fin ale emitentului sunt slabe,iar acesta nu poate distribui dividendele.Deci,cauza o reprez deteriorarea sit fin a emitentului d titluri aflate in portofoliul bancii si lipsa diversificarii ac portofoliu. Pentru adm acestui risc bancile procedeaza la valorizarea periodica a portofoliului d titluri si la supravegherea permanenta a ev pietei bursiere. Risc d clientele sau d credit=riscul asumat d banca in caz d faliment al unuie dintre clientii sai.In cazul producerii falim unui client banca s poate confrunta cu un risc mai mare sau mai mic in functie d marimea creditului sau in functie d nivelul participatiilor cu care s-a angajat la cap acestuia. Cauza producerii este data d starea fin precara,conjuncture economica,lipsa unei supravegheri atente a cl. Pentru banca finantatoare efectele se concretizeaza in pierderi totale/partiale ale cap imprumutat(inclusive dob aferente) in functie si d calitatea garantiilor si d gradul d valorificare al acestora. Ca masuri d gestionare: -utilizarea sistematica d garantii; -functionarea unei ag de centralizare a riscurilor; -supravegherea atenta a limitelor la acordarea creditelor. Riscul interbancarsaurisc d contrapartidasaurisc d semnatura interbancara.Corespunde riscului asumat d o banca at cand o alta banca careia ia acordat un credit ajunge in stare d faliment si nu poate rambursa imprumutul.In acest caz,banca creditoare va inreg pierderi d cap si/sau d dobanzi totale/partiale.Drept urmare,pentru admin ac risc s impune ca bancile sa procedeze la selectarea clientilor interni si externi printr-o evaluare p baza d raiting a acestora parallel cu realizarea unei supravegheri atente a contrapartidelor. Riscul d tarasaurisc suveran.Cauzele producerii sunt multiple: dezechilibrele macroec sau politici macroec ineficiente sau o gestionare necorespunzatoare a conjuncturiiec,masuri ineficiente privind combaterea crizelor,instabilitate politica. Pentru bancile care au acordat credite unei tari cu risc crescut efectele s pot concretiza intr-o pierdere totala/partial a cap si dobanzilor.Ca masuri mai imp mentionam: -supravegherea atenta a tarilor cu risc crescut; practicarea asig creditelor si reasigurari; -constituirea d provizioane; -securetizarea creantelor. b)Ob acestuia il reprezinta prevenirea aparitiei riscurilor interne si externe la nivelul unei banci,precum si evitarea propagarii efectelor sale. La niv fiecarei banci controlul prudential consta in gestiunea interna a act,tinand seama d evolutia constrangerilor care s exercita din exterior,respective modificari ale cadrului d desfasurare a act sau redefiniri ale normelor prudentiale la niv nat si internat. Este vorba deci d un control intern sau autocontrol prin care se urm o imbunatatire a performantelor fin,respective a raportului dintre costuri si venituri. Dpdv al continutului prin controlul intern bancile urm: -aplicarea metodelor traditionale d gestionare a risc; -abordarea unei gestiuni dinamice a bilantului; -adaptarea permanenta a normelor prudentiale interne la cele generate d autoritatea d supraveghere. Concurenta sporita dintre banci si alte instit fin a conferit o importanta sporita analizei rentabilitatii in cadrul politicilor d gestionare a bancilor si a perspectivelor lor d dezvoltare.In acest context au fost create centre d profit,fapt c a permis o mai buna gestionare si coordonare a rentabilitatii. P fondul crizelor bancare d la sf anilor 80-90,bancile au inceput sa-si previzioneze creantele si au introd un nou concept,cel d gestiune dinamica a bilantului,cunoscut sub numele d manag activelor si pasivelor bancare.Acest concept a vizat analiza tuturor categ d riscuri si indeosebi a celor fin,parallel cu implementarea d metodologii specifice. Curs 9 c)Norme d prudenta bancara Regulile d prudent bancara p plan international sin at s exprima in maj cazurilor p baza anumitor rap,coef care au ca sfera d cuprindere cele mai importante aspect ale gestiunii bancare. Pentru tarile membre ale UE prudent bancara s
cuantifica p baza urm rap:1)solvabilitatea bancara; 2)coef d lichiditate; 3)coef conturilor proprii si res permanente; 4)divizarea riscurilor.1)Rap d solvabilitate-europeana este cel mai cunoscut ind d prudent si are drept scop garantarea cap bancilor d a face fata falimentelor la care sunt expuse. Rap d solv se poate exprima in 2 moduri: a) (Capital propriu/Active bilantiere ponderate cu un coef d risc)*100. b) (Fonduri proprii/Active bilantiere ponderate cu un coef d risc*100). Fondurile proprii-d baza(cap propriu+rezerve+provizioane); -complementare(rezerve din reevaluari+subventii rambursabile+datorii subordinate:emisiuni d titluri->oblig cu durata nedet+alte dat subordonate:oblig emise p o perioada d cel putin 5 ani). 2)Coeficientul d lichiditate-este impus tuturor bancilor care sunt oblig s respecte un raport cel putin cu 100% intre elem: d active si cele d passive considerate exigibile p o per d o luna. CL=Total active ponderate/Total passive ponderate. Utilizarile,plasamentele si res tb ponderate in fct d grad d lichiditate sau exigibilitate.Astfel,s utilizeaza coef d ponderare care variaza d la 100% la 25%.3)Coef conturilor proprii si res permanente-acest indic are drept scop s previna o crestere excesiva a riscului d transformare,limitand astfel posibilitatile d finantare p o perioada>5 ani p baza res monetare.Acest ind corespunde unui coef d lichiditate p 5ani. Coef=Res p termen lung/Utilizari p termen lung.Res p termen lungsunt: -fonduri proprii nete ale bancii(cap+rez); -resurse atrase p o per>5ani.Utilizarile p termen lungsunt: -credite acordate p o per>5ani; -imobilizari; -participatii la alte companii; -valori mobiliare necotate la bursa. Acest raport tb s fie d 60%,altfel spus totalul res p termen lung tb s reprezinte cel putin 60% din totalul plasamentelor p termen lung. 4)Divizarea riscurilor-vizeaza 2 aspecte: a)supravegherea marilor riscuri-normele europene stabilesc anumite reguli privind controlul acestor riscuri: -suma impr d orice natura si angajamentelor acordate unui sg client(expunerea max neta fata de un sg debitor nu poate depasi 25% din fondurile proprii nete ale bancii). In cazul R expunerea max nu poate depasi 20% din fondurile proprii; -suma totala a acestor expuneri nu poate depasi mai mult d 10 ori niv fondurilor proprii.Aceesi regula s aplica si in caz bancilor din R. b)in regimul participatiilor-directivele europene impugn si in acest caz o serie d limite.Nicio participatie nu tb s depaseasca 15% din val fondurilor proprii,iar suma totala a acestor participatii nu tb s depaseasca 60% din cea a fondurilor proprii. In caz R,bancile nu pot investi in titlurile emise d alte soc com mai mult d 10%,iar val tuturor participatiilor nu poate depasi 50% din fondurile proprii.Performatele bancare In general bancile desfasoara 3 tipuri d actiuni: -d intermediere financiara,respective d mobilizare a res si d plasare a acestora in principal in credite si titluri fin; -act d piata concretizare in op cu titlurile fin primare si secundare; -op d prestari servicii catre clienti. Toate aceste act s reflecta in bilant si in afara bilantului si genereaza ven sic h care s regasesc in contul d profit si pierdere.Pentru aprecierea performantelor s pot calcula indicatorii:1)analiza profitabilitatii; 2) rate d exploatare; 3)rate d gestiune. 1)S pot calcula urm indic: a) rata rentabilitatii ec=(Profit net/Active totale)*100.Nivel mediu:0,5-1%. b)rata rentabilitatii fin=(Profit net/Cap proprii)*100.Nivel mediu:10-16%. c)efectul d levier=(Active/Capital)*100. d)rata utilizarii activelor=(Ven totale/Active totale)*100.Nivel mediu:7-12%.
e)rata ven din dobanzi=(Venituri din dob-Ch cu dob)/(Active valorificate)*100.Niv mediu:3-10%.f)rata profitului=(Profit net/Ven totale)*100.Niv mediu:5-15%. 2)a)costul mediu al depozitelor=Dob platite clientilor/Val medie a depozitelor. b)costul mediu al fondurilor imprumutate=Dob pentru imprum atrase+Dob aferente oblig emise/Val medie a imprum+Val medie a oblig.c)randamentul mediu al creditelor=Venituri sub forma dob incasate din credite acordate cl+Dob acordate din credite de la alte banci+Alte dob/Val medie a cl+Valoarea medie a cred acordate+Alte credite.d)marja globala=rand mediu al creditelor+costul dep-costul res atrase. 3)S calculeaza atat la nivel d angajat al bancii cat si la nivel d unitati bancare. -La nivel d salariat s calc:a)Active ce revin p un salariat=Valoare active medii/Nr salariati.b)Ch medii/salariat=Ch totale d personal/Nr salariati. c)Niv creditelor p un salariat=Val creditelor/Nr sal. d)Niv depozitelor p un salariat=Depozite totale/Nr sal. e)Rezultatul net/sal=Rez net bancar/Nr sal. -La nivel unitatii bancare se calc:a)credite totale/nr total d agentii b)depoz totale/nr total d agentiic)rez net=Rez total/nr agentii. Curs 10-Politici monetare Politici monetare: 1)politica monet,comp a pol ec.Instrumente de pol monet:Prin polit monetara se act asupra C si O de moneda ale ec si are ca ob fund stabilitatea pret si prin extensie,stabilitatea fin in ansamblul ec. Precizare:Acest obiectiv fund este comun atat Bc Cent cat si guv unei tari.Precizare:Dincolo de acest obiectiv fund de pol mon, politicii monetare a BC ii sunt specif si alte obiective mai importante fiind:a)cresterea masei monetare in stransa leg cu cresterea PIBului,b)mentinerea la un niv coresp a ratei dob,c)realiz unui niv optim al curs de schimb.e)utiliz resurselor de creditare in cadrul ec.Concluzie:Pt atingerea ob fundamental,dar si a celor specif, se utiliz in princ 2 categ de instrumente: a)Instr directe-sunt repr in princ de masurile intreprinse de BC si care afecteaza in mod direct utilizatorii si detinatorii de moneda, inclusiv instit financiare.Includem aici masuri care vizeaza plafonarea creditului, stab administrativa a unor rate de dob si controlul cursului de schimb. b)Instr indirecte-se utiliz de catre BC in rel cu celelalte banci si cu ag nefinanciari.Prin intermediul acestor instrumente se urmareste controlul asupra costului si ofertei de moneda centrala din ec.Precizare:Prin fiecare din aceste instrumente(directe,indirecte) BC urmareste anumite obiective in rap de care putem clasifica aceste intrumente in 3 categorii:I.Instrum prin care BC injecteaza/retrage lichiditati din ec:-operatiuni de open market si acordarea de credite cu dob variab;-operatiuni de refinantare,caz in care BC plafoneaza disponibilul pt refinantare si stab costului acesteia;-avansurile acordate trezoreriei statului si bc din sistem, prilej cu care-si stab plafonul si costul acestor avansuri;-constit rez oblig obisnuite si cele constit asupra depozitelor si credit.II.Instrumente sau masuri ce afecteaza in mod direct bilantul bancilor,respectiv activele si pasivele acestora:-elimitarea sau plafonarea creditului in ec;-limitarea depozitelor remunerate si gestionate de banci;-masuri care vizeaza stab unui anumit raport intre FP si creditele acordate, premiza asigurarii solvabilitatii;-masuri vizand stab unui plafon minim al portofoliului de titluri
financiare;-controlul emisiunii de titluri pe piata fin;-stab ratelor de dob debitoare sau creditoare.III.Instrumente prin care BC exercita controlul asupra schimb valutare cu strainatatea:-masuri care vizeaza piata valutara respectiv sch valutare;-masuri care vizeaza reglementarea pozitiei externe a bc si a depozitelor constituite la BC din devizele achizit de la agentii nebancare;-reglement aplicabile dob platite pt depozitele nerezidentilor si nivelul ratelor de dob;reglementari privind rez oblig constit pt depozitele nerezidentilor;- inverbentii ale BC pe piata sch valutare. 2)Mecanisme de transmisie a pol mon.: I.Politica de open market:Operat de open market constau in cump-vz de titl de stat(bonuri de tezaur)de catre BC pe piata deschisa, respectiv de la sau catre instit de cred.Efecte generate de cump de titl de stat de catre BC:-bc com cedeaza(vinde) Bc o parte din titlurile fin aflate in portofoliul lor.BC plateste aceste titluri, op concretizata prin cresterea rezervelor obt de banci cu sume reprez contraval titl achizitionate.BC cump titl de la Bcom, rezervele acestora din urma de moneda centrala cresc.Practic are loc o crestere a masei monetare de circulatie.Cumparand titl fin, BC introduce lichiditati in sist bancar.Efectul vz:BC transforma,vinde titl catre Bcom, acestia din urma achizitionandu-le.Bcom platesc aceste titluri.Operatiunea se concretizeaza printr-o reducere a niv rezervelor bcom cu suma coresp titl achizit.Prin vz acestor titluri,practic BC absoarbe, atrage, sterilizeaza nivelul de lichiditati din sistem. II.Mecanismul rez min oblig:DEF:Rez constit la BC de catre instit de credit reprez o obligatie de util a monedei centrale.Scopul util rez :Scopul princ este de a permite BC sa actioneze asupra creatiei monetare prin influentarea comportamentului banilor in materie de credit.Remunerarea rez oblig :40%valuta,18%lei.In general rez min oblig nu sunt remunerate.In putine tari ele sunt remunerate(inclusiv la noi) dar la o rata situata sub nivelul dob de piata.In caz contrar efectul acestui instrument s-ar diminua foarte mult intrucat s-ar produce o majorare a rezervei fara ca C sa majoreze oferta de moneda centrala, ceea ce va avea ca efect o crestere puternica a ratei dobanzii.Baza de calcul :este constit din resursele atrase si imbraca 2 aspecte:a)in tarile in care se util cu prioritate agregate monetare mai restranse, baza de calcul o repr dep atrase de la clienti.b)in tarile in care prezinta importanta evolutia unor agregate monetare mai cuprinzatoare,baza de calc e repr de totalit res bancilor.Rata de rezerva minima:In unele tari se aplica rate dif in fct de scadenta depozitelor luate drept baza de calcul.In alte tari se aplica o rata unica.Modul de constituire al rez min oblig.:rezerve decalate si rezerve instantanee sau achiale.Distinctia dintre ele consta in momentul si perioada de formare respectiv dupa cum rez sunt constit in aceeasi luna sau trimestru in care bc a acordat creditul.In primul caz,bc-si pot constit rezerve cu un decalazj care ajunge pana la 50 zile fata de data de referinta.In al 2-lea caz,bc tb sa cunoasca precis niv credit acordate,ceea ce implica oblig unei programari exacte a distribuirii credit.In cazul unor eventuale erori ele(bancile)vor avea la sf per oblig de constit de rez mari ceea ce va antrena si costuri sporite pt acestea.Functionarea mecanismului.Politica rezervelor obliga instit de credit sa constituie la BC in conturi neremunerate sau slab remunerate o cota minima din resursele atrase.La noi niv ratei rez min este la 40% la valuta si 10% la lei.Dc BC doreste sa relaxeze creditele va proceda la reducerea niv ratei rez min.Practic raman mai multe resurse la banci,si deci ele pot acorda mai multe credite.Acordand mai multe credite>creste masa monetara.Dc BC doreste sa restranga vol cred,->creste niv ratei rez.III.Rata dob de pol mon.Dob cheie a RO este de 10,5% fata de 7% acum 6 luni. 3)Eficacitatea politicii monetare.Dupa cum stim,una din fct. BC este cea de banca a bancilor, instit de cred refinantandu-se pt nevoi de lichiditati.Obtde imprumut de la BC se realiz de catre banci in schimbul titlurilor financiare depuse in gaj.Costul refinantarii este functie de nivelul dob cheie.Precizare :Drept urmare modif in niv acesteia incurajeaza sau descurajeaza bancile de a se imprumuta,refinanta de la BC.Avem 2 situatii:Cand dob cheie se reduce, Bcom sunt incurajate sa se impr de la BC la un cost mai mic.Altfel spus sporeste of de moneda din ec prin aceasta operatiune de creditare.Ca urmare scad dob-> creste masa creditelor acordate ag nebancari. O crestere a
dob cheie descurajaza bc in a se refinanta.Are loc o crestere a niv dob in ec si se inrautatesc cond de creditare,scade deci rol creditelor din ec si cel al masei monetare. CURS 11Politica monetara a BNR In evolutia sa distingem 2 perioade: I.perioada '90-'99 II. perioada 2000-prezent 1. In aceasta perioada a inceput proceusl de liberalizare a preturilor realizat in mai multe etape pana in 1997.Liberalizarea preturilor s-a caracterizat printr-un gradualism excesiv care a alimentat inflatia. Aceasta nu numai ca a fost extrem de ridicata(valori intre 200-300% anual), dar si extrem de volatila. 2. A doua liberalizare a preturilor (incepand cu 1997) a dus la o noua explozie a inflatiei, aceasta mentinandu-se foarte ridicata.(180% in 1998). In 1999 se ajunge la o inflatie de peste 50% pe fondul unei politici monetare restrictive si a incetinirii deprecierii monedei noastre nationale. 3. In acest context masurile adoptate in cadrul politicii monetare au vizat constructia unui mecanism si a unor instrumente de politica monetara care sa contribuie la asigurarea stabilitatii preturilor in economie. Concret a fost vorba de: a). trecerea de la instrumente administrative de politica monetara (plafoane de credite, depozite si dobanzi) la instrumente de piata bazate in principal pe rata dobanzii. b). Trecerea la mecanismul refinantarii bancilor comerciale, BNR dand astfel semnalele unei politici dezinflationiste prin cresterea costului refinantarii. Prin aceasta BNR a urmarit controlul masei monetare si limitarea expansiunii creditului in economie. c). BNR, incepand cu 1997 pune in practica operatiuni de piata monetara, aestea devenind in timp cel mai imporatnt instrument folosit de banca centrala. In acest context, potrivit regulamentului pietei monetare din 2000 operatiunile pe care le poate efectua BNR pe piata monetara sunt: 1. tranzactii REPO si REVERSREPO cu titluri de stat 2. credite colateralizate 3. vanzari-cumparari definitive de titluri de stat 4. SWAP-uri valutare 5. atragerea de depozite de la banci 6. emiterea de certificate de depozite etc. 4. eficienta politicii monetare in aceasta etapa a fost insa ingradita la nivel macroec. de necesitatea indeplinirii altor obiective cum ar fi cresterea economica si asigurarea echilibrului extern. Spre sfarsitul etapei('97,'98,'99) au fost intreprinse alte 2 masuri importante concretizate printr-o liberalizare a pietei valutare si o noua etapa a liberalizarii preturilor. Aceste 2 decizii majore au generat presiuni inflationiste consistente. drept urmare, aspunsul politicii monetare in aceasta perioada a fost unul adoptat la evolutiile macroeconomice. Acest raspuns s-a concretizat in cumparare masiva de valuta si sterilizarea excesului de lichiditate din piata prin utilizarea operatiunilor de openmarket, suspendarea refinantarii bancilor comerciale prin creditul de licitatie si cresterea nivelului RMO.
In aceasta etapa BNR a trebuit sa faca fata la 3 constrangeri amjore in conducerea politicii monetare: -fragilitatea sistemului bancar alimentata de dezechilibrele macroeconomice) -situatia datoriei externe -slaba guvernanta corporativa. II.Reducerea inflatiei in acesti ani a fost rezultatul unui mix de politici economice favorabil dezinflatiei, cu o politica monetara si fiscala in general restrictive si cu o politica a veniturilor salariale aproape neutrala. In plus, sectorul real al economiei a inregistrat o evolutie favorabila procesului dezinflationist. 2. Politica monetara a fost caracterizata in aceasta perioada in general prin rate ridicate de dobanzi volume foarte mari de sterilizari, rate mari ale RMO si apreciereamonedei nationale de la 4,2 li in 2004 la 3,1-3,2 lei in 2007 pt ca in prezent, pe fondul crizei, sa ajunga la 4,2-4,3 lei la euro. 3. Incepand cu 2000 BNR si-a recapatat rolul de formato de rata a dobanzii influentand astfel randamentul sectorului bancar. Conjunctura favorabila a fost determinata in principal de 2 factori: -existenta unui exces de valuta pe piata interna -reducerea dependentei finantarii deficitului bugetar fata de piata interna. Drept urmare, canalul ratei dobanzii de transmiei a politicii monetare pe segmentul BC-B comerciale a devenit mai eficient, rata dobanzii devenind un indice important al unei politici restrictive. A urmat apoi o politica de reducere a ratei de dobanda justificata de consolidarea trendului dezinflationist precum si de accn=entuarea riscurilor de atragere a unor capitaluri speculative in contextul liberalizarii contului de capital. Drept urmare, incepand cu 2004 rata dobanzii de politica monetara a fost redusa treptat de la 20,75% la circa 7% in 2007 pentru ca in prezent sa fie de 10,25%. 4. In toata acceasta perioada, exceptand 2008, pt a asigura mentinerea ofertei de moneda la un nivel care sa nu genereze presiuni inflationiste BNR a continuat sa sterilizeze amsiv excesul de lichiditate din piata prin utilizarea de instrumente specifice cum sunt: atragerea de depozite de la banci, emiterea e certificate de depozit, tranzactii repo si reversrepo si mentinerea unor rate ridicate ale RMO (40% la valuta si 20% la lei, in prezent 18% la lei) 5. Schimbarea strategiei de politica monetara in 2005 si adoptarea tintirii directe a inflatiei a fost motivata in principal de faptul ca tintirea agregatelor monetare si acursului de schimb(strategie de pol monetara utilizata pana in 2005) nu mai era una la fel de eficienta datorita faptului ca legatura dintre agregatele monetare si inflatie a slabit si a devenit mai putin previzibila. Pe de alta parte, folosirea cursului de schimb ca ancora nominalaantiinflationista ar fi fost periclitata de liberalizarea contului de capital, conditie obligatorie pentru aderarea romaniei la UE. 6. O problema de mare importanta si obiectiv central ale strategiei de politica monetara il reprezinta trecerea la moneda euro. Pt aceasta va fi nevoie insa de o etapa intermediara(curs fix cu banda de fluctuatie, cunoscut sub denumirea de RM2). Vor trebui indeplinite criteriile de convergenta nominale si va trebuie stabilit un curs de echilibru in scopul alegerii paritatii cu care se intra in mecanismul de curs de schimb. In contextul creizei financiare mondiale este greu de anticipat daca vom reusi sa adoptam moneda euro conform programului monetar stabilit pentru perioada 2012-2014
Citeste mai mult:institutii de credit
