PROIECT pentru absolvirea examenului pentru certificarea competenţelor profesionale
Specializarea : Electrotehnică Calificarea : TEHNICIAN ÎN INSTALAŢII ELECTRICE Nivelul 3 de calificare
2012
TEMA PROIECTULUI: PROIECTULUI:
SISTEME ANTIEFRACTIE
CUPRINS
ARGUMENT Capitolul I – Sisteme Antiefractie Caracteristici Tehnice si Functionale 1.1 Definitie 1.2 Componentele de baza a unui sistem antiefractie
1.3 Detectia antiefractie 1.4 Arhitectura sistemelor de securitate 1.5 Comunicatie intre componentele sistemului si centrala Capitolul II- PROGRAMAREA SISTEMELOR DE SECURITATE 2.1. Elaborarea procedurilor de operare a sistemului in functie de procedurile interne ale clientului 2.2 Programarea propriu-zisa 2.3 Reguli privind realizarea calcului energetic 2.4 Tipuri de detectoare. Aplicatii si limitari Norme de securitate si sanatate a muncii in exploatarea si intretinerea sistemelor antiefractie
ARGUMENT
Securitatea in acceptiunea generala este o necesitate primara a individului extinsa la diferite nivele organizationale. Una din modalitatile de asigurare a functiilor continute de con ceptual generic de securitate este oferita de sistemele electronice de securitate. Ca f u n c t i o n a l i t a t e p r i m a ra , u n s i s t e m d e s e c u r i t a t e p o a t e f i d e f i n i t c a un ansamblu de dispozitive ce detecteaza sisemnalizeaza o intruziune sau o stare de pericol asociata intrarii neautorizate in spat iul prot ejat . Dezv olta rea capa cita tii de prelucrare a informatiilor pre cu m si a te hn olo gi ilor de co muni ca ti e au ex ti ns fu nc ti un il e pri mare ale sistemului de securitate astfelincat, in prezent, pot fi monitorizat e mai multe tipuri de evenimente ce descriu o situatie pot entiala de pericol (ex. alar mele de tip tehnic sau medical). Domeniul de aplic atie este extre m de vast: de la aplicatii rezidentiale l a sisteme profesionale de inalta securitate. Infunctie de particularitatile obiect ivului protejat ( cu referire deosebita la valorile ce trebuiesc protejate) gradul de complexitate alunui sistem poate varia foarte mult, insa principiile care stau la baza un ui sistem electronic de securitate sunt aproape intotdeauna aceleasi. Asigurarea securitatii nu este apanajul exclusiv al sistemelor de securitate electronica; pentru realizarea acestui deziderateste necesara imbinarea urmatoarelor elemente: •
Realizarea detectiei
•
Evaluarea alarmei
•
Intarzierea actiunii intrusului prin masuri de securitate mecanice
•
Asigurarea interventiei (raspuns)
Acest ansamblu contine sisteme tehnice si umane. Pentru o eficienta corespunzatoare a intregului lant este necesar capersonalul care exploateaza sistemele precum si cel de interventie sa fie corespunza tor pre ga tit pen tru a pu te a ope ra co re ct si alua decizii rapide in conditii extreme de stres produse de aparitia unui eveniment
In atributiunile inginerilor de sisteme de securitate intra urmatoarele activitati:
•
Stabilirea procedurilor de instalare rezultate din particularitatile obiectivului in conformitate cu proiectul de executie
•
Controlul executiei si coordonarea activitatii de punere in functiune
•
Identificarea necesitatilor clientului referitoare la p r o c e d u r i l e d e o p e r a r e a s i s t e mu l u i s i d e f i n i r e a co r es p u nz at o ar e a functiilor sistemului
•
Programarea sistemelor pe baza informatiilor rezultate din pr oi ectul de exe cutie si di n an aliza ef ec tua ta la pu nc tul c.
•
Elaborarea sintetica a procedurilor de exploatare specifice obiectivului conform programarii sistemului de securitate
•
Instruirea personalului de exploatare si verificarea insusirii informatiilor prezentate prin efectuarea unor teste defunctionare
•
Supervizarea activitatii de mentenanta a sistemelor instalate.
CA PI T OL U L I Si steme A nti ef r acti e Caracter i sti ci T ehn i ce si Functionale
•
Definitie
Sistemul de securitate fost proiectat pentru a asigura. cel mai mare grad de flexibilitate accesibilitate.Sistemul de securitate are in componenta sa centrala , una sau mai multe tastaturi si diversi detectori si sirene Un sistem de securitate este prevazut cu zone de detectie. Pentru fiecare zona se va aloca un singur detector radio (de miscare, de geam spart, contact magnetic, etc.). Cind un detector intra in alarma, aceasta stare va fi indicata la toate tastaturile LCD din sistem prin afisarea unui mesaj de alarma corespunzator zonei respective la display-ul LCD .
1.2 Componentele de baza a unui sistem antiefractie Panoul de control si comanda (centrala antiefractie): este creierul sistemului dumneavoastra de securitate. Acest panou inteligent determina starea detectoarelor, senzorior si contactelor conectate la el. Mai mult, panoul poate activa diverse contacte in vederea declansarii sirenelor, aprinderii luminilor sau controlului altor echipamente din locuinta ( aer conditionat, etc)
Panoul de control este prevazut cu transformator de alimetare a sistemului de securitate si cu baterie de rezerva in cazul in care tensiunea de alimentare este intrerupta ( accidental sau intentionat)
Unele panouri sunt prevazute cu asa numitul comunicator – circuit care permite conectarea panoului de alarama la liniile telefonice, in vederea anuntarii la distanta a alarmelor Tastatura: Acest echipament constituie interfata intre utilizator is sistemul antiefractie. De obicei tastaturile, prevazute cu LED-uri sau afisaje cu cristale lichide, arata starea sistemului, indicand zona aflata in alarma, “istoricul” alarmelor aparute, d iverse eventuale conditii de defect in sistem. Totodata, tastatura permita controlul sistemul antiefractie: introducerea codului de activare /dezactivare a sistemului de alarma ( armare/dezarmare) si a programarii sistemului. De obicei la un panou de alarmare se pot cupla mai multe tastaturi ce pot fi instalate prin casa in scopul unei mai usoare utilizari Sirene/lampa stroboscopica: Sunt echipamente periferice de iesire care sunt utilizate in alertarea locala atunci cand sistemul intra in stare de alarma. Contacte magnetice: Aceste echipamente sunt de diferite forme, marimi si functiuni. Ele se instaleaza la ferestre, usi si in orice obiect care po ate fi mutat.
Contactele magentice sunt formate din 2 componente: magentul care se instaleaza pe partea mobila a geamului sau usii si contactul trestie ( reed) propriuzis care se instaleaza in rama geamului sau usii. Din punct de vedere al instalarii se pot deosebi doua tipuri de contacte: cu montaj ingropata in rama sau cu montaj aparent ( la suprafata ramei)
Detectoare de miscare : Echipamente care constau intr-un senzor de infrarosu ( in general) asupra caruia radiatia infrarosie ( caldura) este concentrata cu ajutorul unor lentile speciale montate pe detector ( asa precum lupa concentreaza razele soarelui). Detectorul seiszeaza schimbarea de “caldura” din incaperea in care este montat. In acel moment el deschide un contact aflat in supravegherea unei intrari electrice din panoul de alarmare. Se genreaza alarma.
Detectoarele de geam spart: Sunt multe tehnologii utilizate in sesizarea spargerii unui geam. Totusi, una din cele mai populare sunt cele care “aud” spargerea geamului, spargere care are o anumita gama de frecvente , specifice, sesizate de detector. Nu va faceti griji, detectoarele furnizate de Rolf sesizeaza si spargerea geamurilor laminate si cele prevazute cu folie cu ranforsari sau alte tipuri de geamuri utilizate.
Barierele cu infrarosu sunt formate din doua parti: un emitator si un receptor. Emitatorul emite un fascicul de radiatie infrarosie, receptionata de receptor. Atunci cand “bariera” de radiatie este
intrerupta de vreun intrus, receptorul, care nu mai primeste semnal, sesizeaza panoul de alarmare. Acesta declanseaza sirena de alarmare.
•
DETECTIA ANTIEFRACTIE
Realizarea detectiei unui eveniment se bazeaza pe identificarea si masurarea unor parametrii din mediu asociatievenimentului respectiv. In general, operatiunea de masurare presupune o in teractiune intre doua sisteme, unul care contineparametrul ce urmeaza a fi masurat iar celalalt fiind cel care realizeaza operatia de masurare. Interactiunea se realizeaza fie princontact dire ct, fie prin inte rmedi ul unui camp . Aplicatiile din domeniul sistemelor de securitate utilizeaza in p r e z e n t u n d e ele ct ro magne tic e si unde el as tic e dar nu este ex clu s ca in viitor sa se dezvolte si tehnologii bazate pe alte principii.
In domeniul undelor mecanice sunt utilizate urmatoarele domenii de frecventa -4-6 Hz - detectoare geofonice sau seismice (termenul seismic este util izat in mo d for tat deoa rece dome niul de frecventa al unei unde seismice este cuprins intre 1,5 si 3,5 Hz) -Zeci - sute de Herti - detectoare de vibratii 1- 10 Khz - spectrul acustic utilizat de detectoarele de geam spart 40-80 Khz - detectoarele de miscare ultrasoniceIn domeniul undelor electromagnetice: -Banda 10,5 Ghz (lungime de unda aprox. 3 cm ) si banda 24 Ghz (lungimea de unda aprox. 1 cm) - detectoare cumicrounde -Domeniul de lungimi de unda 8-14μm (radiatie infrarosie de joasa frecventa - domeniul termic) - senzori p asivi ininfrarosu ( cu un varf la 9,4 μm)
In domeniul undelor electromagnetice: Banda 10,5 Ghz (lungime de unda aprox. 3 cm ) si banda 24 Ghz (lung imea d e unda aprox. 1 cm) - dete ctoare cumicrounde Domeniul de lungimi de unda 8-14μm (radiatie infrarosie de joasa frecventa - domeniul termic) - senzori pasivi ininfrarosu ( cu un varf la 9,4μm)
1.4 ARHITECTURA SISTEMELOR DE SECURITATE
Elementele constitutive ale unui sist em de secu rita te sunt : senz orii , ce nt ral a, ech ip ame nt ele pe rif eri ce al e c ent ral ei , dispozitivele de avertizare locala si dispozitivele de comunicare la distanta. Senzorii sunt dispozitive ce preiau o informatie de tip stare de alarma. Centrala es te o uni tate d e auto matiz are ce pr oce seaz a info rmati ile p r e l u a t e d e l a s e n z o r i i n f u n c t i e d e s t a r e a si st e mu lu i (activat,dezactivat etc.). Rolul principal al oricarei centrale de efractie este de a semnaliza (optic, acustic si/sau la distanta )detectarea unei intruziuni in spatiul protejat.Centrala este un automat programabil: starea iesirilor depinde de starea intrarilor+starea sistemului. Iesirile pot fi comenzipentru dispozitivele de semnalizare locala, porturi de comunicatie sau iesiri pentru interconectarea cu alte dispozitive. Echipamentele periferice ale centralei sunt modulele de expandare si interfetele de comanda.Modulele de expandare au rolul de a extinde numarul de intrari si/sau de iesiri ale centralei pentru configurarea unor sistemede capacitate sporita.Interfetele de comanda (MMI - men machine interface), numite in literatura de specialitate interfete om-masina au rolul de ape rm it e
utilizatorilor sa comande diferite functiuni ale sistemului. Aceste in te rf et e po t fi co nt ac te cu ch ei a sp ec ia la de securitate, tastaturi sau cititoare de tag-uri de acces, biometrice etc. Dispozitivele de avertizare locala pot fi optice , acustica sau opto-acustice (mixte). Rolul acestor dispozitive este de a semnalizao stare de alarma. Dispozitivele de avertizare la distanta sunt comunicatoare care utilizeaza canale de comunicatie pentru a semnaliza o alarma lau n d i s p e c e r a t d e mo n i t o r i z a r e si interventie. Multe din echipamentele existente pe piata includ in ce nt ra la un po rt de comunicatie, de regula pe linie telefonica. Un alt tip de suport poate fi cel radio sau, mai nou, un port TCP/IP pentru transmisiape suport internet.
Terminologie de specialitat a ) C o n c e p t u l d e zona Conceptul de zona prezinta doua semnificatii distincte: d in punct de vedere electric si d.p.d.v al arhitecturii sistemului desecuritate.Din punct de vedere electric, zona reprezinta o intrare a centralei de alarma semn ala ta ca ent itate pe dispoziti vel e de afisare.Din punct de vedere sistemic, zona reprezinta un spatiu bine delimitat care este protejat impotriva efractiei.Comportamentul sistemului in cazul detectarii pe o zona (intrare) a unui semnal de alarma este diferit, functie de tipullogic al zonei. Centralele existente pe piata au fie tipuri de zona predefinite fie p e r mi t c o n f i g u r a r e a d e c a t r e p r o g r a ma t o r a comportamentului sistemului in functie de necesitati. Cateva tipuri de zone sunt foarte uzuale in sistemele de securitate: • Zona instantanee - este o zina care d eclanseaza instantaneu o alarma. Zonele de 24 de ore declanseaza alarma indiferen tde faptul ca partitia din care fac parte este activ ata sau nu, in timp ce zonele de 12 ore genereaza alarma numai in cazulin care partitia ce le contine este armata.
•
Zona temporizata - este o zona a carei act ivare genereaza o temporizare interna a sistemului dupa care, in cazul in carea ce st a nu este dezactivat, declanseaza automat o alarma. Din zonele temporizate fac parte zonele de intrare/iesire(entry/exit zone) care declanseaza temporizarea si zonele de urmarire (EE Follower) care pastreaza temporizarea in cazulin care aceasta a fost initiata de o zon a de intrare/iesire sau genereaza instantaneu o alarma daca zona e activata inaintede a se activa temporizarea de intrare de catre o zona de i ntrare/iesire. Aceste doua tipur i de zone tempori zate se gasesc amplasate pe caile de acces catre MMI-urile sistemului.
•
Zone de panica-atac sunt zone instantanee d e 24 de ore. De regula in si stemele de s ecuri tate monito rizate , aces te zo ne declanseaza o alarma silentioasa
•
Zona de sabotaj/ defectiune tehnica - sunt zone de 24 de o r e u t i l i z a t e p e n t r u m o n i t o r i z a re a s e c u r i t a t i i sistemului(contactele antisabotaj ale dispozitivului, zonele de antimasking etc)
b ) C o n c e p t u l d e partitie (arie) Partitia reprezinta o multime de zone care sunt ac tivate sau dezactivate simultan. Evident, si conceptul de arie/partitiereprezinta aceeasi dualitate ca si conceptul de zona: din punct de v edere electric o arie reprezinta o multime de zone fiziceconectate elec tric la centrala (intrari) care sunt operate simultan de catre utilizatori, iar din pun ct de vedere sistemic op a r t i t i e e s t e o s u p r a f a t a m a i m a r e p r o t e j a t a d e s i s t e m u l d e s e c u r i t a t e a c a r e i f u n c t i o n a r e / u t i l i z a r e a r e c a r a c t e r i s t i c i comune pentru toate zonele.
c) Coduri Codurile sunt “cheile” sistemului. Codurile permit identificare utilizatorului in sistem si efectuarea de catre acesta defunctii cum ar fi: • •
Activare/dezactivare partitii (functia de baza a sistemului de securitate)
• • • •
Omitere de zone. In anumite conditii este necesara omiterea (bypass) unei zone in mod exceptional Recunoastere/resetare alarme Programare coduri utilizatori - programarea codurilor utilizatorilor este o operatiune ce trebuie executata depersonalul care exploateaza sistemul de securitate
Un sistem are mai multe tipuri de coduri, de exemplu: • Codul de instalator - are rolul de a permite acce sul la functiile de pr og ra mare al e si st emulu i. In majo ri ta tea ca zur il or , cod ul de instalator permite de asemenea analiza jurnalului de evenimente din memoria centralei. •
Codul master - utilizator principal - activare, dezactivare, programare coduri, omitere zone etc
•
Cod user (utilizator simplu) - armare, dezarmare, eventual omitere zone
•
Cod constrangere - este un tip special de cod user ce transmite la dispecerat un mesaj de constrangere (atac) si este in folosit in cazul in care utilizatorul este fortat de adeseori sa dezactiveze sistemul de securitate.
•
Cod cu drepturi limitate (numai in activare sistem) - codul p e r s o a n e l o r c a r e f a c me n t e n a n t a s i t r e b u i e s a a c t i v e z e s i s t e mu l e securitate la terminarea activitatii 1.5 Comunicatie intre componentele sistemului si central
Un sistem de securitate are in general urmatoarea arhitectura:
Exista mai multe tipuri de comunicatie in interiorul sistemului:a. co munic at ie intre senzori si centrala sau unitatile de expandare. Dupa cum am aratat, decizia referitoare la starea dealarm se ia la nivel de detector, ceea ce presupune o informatie pe 1 bit.Exista urmatoarele tipuri de conexiuni zonei: contact normal deschis (NO) contact normal inchis (NC) contact normal inchis cu rezistenta de cap de linie (EOL) contact normal inchi cu doua rezistente de cap de linie (DEOL)
Din punct de vedere al securitatii conexiunii, in sistemele de securitate nu se ut ilizea za co ntacte no rma l d es chise intrucat acestea sunt cele mai usor de sabotat prin taierea unui singur conductor.P e n t r u a s i g u r a r e a u n e i s e c u r i t a t i s p o r it e a n t i s a b o t a j s e u t i l i z e a z a c o n e x i u n e a c u c a p d e l i n i e : R E Z I S T E N T A S E MONTEAZA FIZIC IN SENZORI
Pentru utilizarea ergonomica a intrarilor in centrala se utilizeaza conexiunea cu doua rezistente de cap de linie. Aceasta conexiune permi te mo nitori zare a simu ltana atat a con tactului de alarma (AL) cat si a contactului antisabotaj (T= tamper)existent in carcasa senzorului.Comunicatia intre centrala si expandoare sau MMI-uri este realizata prin intermediul unei magistrale d e dat e (BUS). Aceasta comunicatie presupune transmiterea unei cantitati mai mare de informatie. Centrala interogheaza ciclic dispozitivele aflatepe magistrala (expandoare sau tastaturi) printr-un protocol de comunicatie seriala.
CA PI T OL U L I I PROGRAMAREA SISTEMELOR DE SECURITATE
Programarea sistemului reprezinta selectarea acelor functiuni utile pen tru o aplicatie specifica. Instalarea sistemelor de securitateeste o act ivitate de productie in urma careia rezulta de ce mai multe ori „unicate” sau, in cel mai fericita caz, produse d e seriemica. De aceea, fiecare sistem in par te va av ea par ti cu lar it at il e sa le , in ce ea ce pr iv est e pr ogr amar ea . Exista 2 etape distincte in activitatea complexa de programare a unui system: • elaborarea procedurilor de functionare si utilizare • b) pr og ramare a pr op ri u-z isa.
2.1. Elaborarea procedurilor de operare a sistemului in functie de procedurile interne ale clientului Elaborarea procedurilor de functionare presupune armonizarea intre informatiile cuprinse in proiectul tehnic de executie, solicitarilespecifice ale beneficiarului si eventualele cerinte legale pentru obiectiv. Aceasta activitate se face, de regula, impreuna cu persoanadesemnata de beneficiar sa receptioneze si sa supervizeze exploatarea sistemului de securitate.Dintre informatiile specifice care trebuie sa rezulte in urma acestei analize se numara : • timpi de intrare, iesire, durata semnalizarilor ; • numarul de utilizatori si drepturile specifice ale fiecaruia ; • eventualele modificari referitoare la partitionarea sistemului si la traseele • principale de acces catre tastaturi ;
2.2 Programarea propriu-zisa
Programarea propriu-zisa este etapa de introduce re a parametilor de pro gr amar e in memo ri a ce ntr al ei. In timpul ope ra ti un il or de programre, inginerul de sisteme de securitate va avea in vedere urmatoarele informatii ce trebuiesc programate: • Optiunile generale de functionare a centralei, cum ar fi: afisarea orei, modul de semnalizare a anumitor evenimente, etc. • Tipul de zona sepcific fiecarei intrari si descriptorii de zona; • Timpii de intrare, iesire, durata de actionare a iesirilor de alarma ; • Partitionarea (alocarea zonelor la partitii) ; • Programarea utilizatorilor, doar partea de drepturi de utilizare ; • exclu s prog ramarea propr iu- zisa a codu rilor d eutilizator ! • Programarea tastaturilor ; • Programarea iesirilor sistemului : iesirile utilizate pentru semnalizarile de alarma si celelalte iesiri utilizate alea sistemului; • Programarea utilizatorului digital al centralei La finalizarea programarii se vor testa toate intrarile sistemului si toate functiile de alarma, inclusiv comunicatia cu dispeceratul deinterventie
2.3 Reguli privind realizarea calcului energetic Sistemele de securitate trebuie sa functioneze non stop, indiferent de caderile accidentale ale retelei primare de alimentare cuenergie electrica. Calculul energetic poate fi efectuat in doua moduri, fie pe baza legii conse rvarii sarc inii electri ce, fie pe baza c o n s e r v a r i i energiei, tinand cont de randamentul real al surselor de alimentare. Evident, nu se poate asigura o autonomienelimitata pentru aceste sisteme, de aceea au fost luate in considerare citeva aspecte, cum ar fi: • De regula durata maxima a unei pene de curent este de 4 -6 ore;
•
Autonomia sistemului trebuie corelata cu timpul de interventie maxim admis in cazul aparitiei unei avarii
•
In cazuri speciale, autonomia maxima trebuie sa acopere durata unui sfarsit de saptamana, in conditiile in care accesulla partile importante ale sistemului nu este permis
Pentru calculul numarului de acumulatoare tampon necesare pentru un sistem de securitate se utilizeaza urmatoarea formula: N=[n]+1 N – numarul de acumulatoare; [n] – partea intreaga a nr. n rezultat din expresia: n=(Isb*Tsb+Ial*Tal)/Cac unde: Isb este curentul total absorbit in stand-by ; Tsb este timpul necesar de asigurare a autonomiei sistemului in stand-by; Ial este curentul total absorbit in starea de alarma; Tal este timpul necesar de asigurare a autonomiei sistemului in starea de alarma; Cac este capacitatea acumulatorulu
2.4 Tipuri de detectoare. Aplicatii si limitari
Contactul magnetic Cel mai “vechi” sensor utilizat de la inceputurile sistemelor de securitate este contactul mecanic. Acesta a fost utilizatpentru sesizarea pozitiei eleme ntelor de acces in sp atiile pro teja te: usi si fere stre. Con for m d efi nit iei , con tac tul mec ani c est e un senzor pasiv, starea sa fiind dictata de elementele din mediu supravegheat. Ca dispozitiv de securitate, contactul mecanic este usorsab ota bil iar mon tar ea si reg laj ul sun t dif ici le in cele mai multe cazuri. El este in continuare intalnit in dispozitive
el ect ro me ca nic ede control al accesului, fiind incorporate in dispozitiv in faza de productie al acestuia.Contactul mecanic a fost inlocuit de contactul magnetic, un ansamblu format dintr-un releu reed si un magnet.
Fig.1 Ansamblu contact magnetic
Ca ansamblu, contactul magnetic este un sensor activ; magnetul genereaza campul supravegheat. Prin modificareapozitiei acestuia, campul magnetic care actioneaza releul reed si il “tine” in pozitia inc his sca de in int ens ita te pan a can d c ont act ul se deschide, semnalizand o stare de alarma.Exist a o varie tate mare de tipur i c onstru ctive , to ate avand acel asi p rincip iu d e fun ction are. Pentru aplic atii destin ate usilor metalice se poate utilize varianta constructive numita “heavy duty” care prin modalitatea de instalare creaza un intrefier intredispo zitiv si usa met alic a, permit and functionarea corecta a contactului magnetic. De asemenea se pot utilize versiuni incastrate intocul usii sau ferestrei precum si contacte magnetice pentru usi sectionale a caror pozitie de inchidere poate pre zenta abateri deordinal milimetrilor.C o n t a c t u l m a g n e t i c p o a t e f i sabotat relativ usor, prin utilizarea unui magnet exterior p u t e r n i c i n c a z u l i n c a r e e s t e cunoscuta pozitia in care acest a este instalat. Exista tipuri constructive care au o imunitate ridicata la sabotarea cu magnet extern,la care magnetul se pozitioneaza intr-o plaja limi tata a distantelor (prea apro ape sau prea departe de contact genereaza alarma).De asemenea contactul magnetic nu poate fi utilizat in aplicatii de inalta securitate pe instalatii de control al accesului
pentruactivarea intrarilor de tip usa deschisa, dar este util ca element suplimentar de control. Senzorul pasiv in infra-rosu (PIR) Senzorul pasiv in IR este un dispozitiv destinat detectiei deplasarii cu minim 10-15cm/s a unui corp cu diferentade te mp er at ur a fa ta de me d iu de mi ni m 3 -5 C. Senzorul PIR utilizeaza un dispozitiv sensibil la r adiat ia inf rarosie din sp ectru ltermic(8-14μm) numit piroelement.
Fig.2. Schema de principiu a unui senzor pasiv in infrarosu
Pentru concentrarea radiatiei infrarosii se utilizeaza un ansamblu special de lentile Fresnell. Modul de amplasaresi dimensiunile acestora determina caracteristica de detectie a senzorului. Exista senzori vol ume tri ci, sen zori cor tin a, sen zor i cu spot lung, senzori de tavan.
O a l t a m o d a l i t at e d e c o n c e n t r a r e a r a d i a t i e i e s t e d a t a d e utilizarea unei oglinzi concentratoare de formaparabolica, piro eleme ntul situandu-se in fo carul parabolei. PIR-u ri le cu oglinda sunt senzo ri vol umetr ici in adeva ratul intel es al cuvantului. Senzorul PIR prezinta doua avantaje:i.Ele ment el e de deli mit ar e a sp atiilo r (pereti,geamuri,usi) sunt opace la radiatia IR, astfel incat senzorul nu det ect ea zamiscare in exteriorul spatiului protejat.ii.Datorita flexibilitatii in constructia lentilelor Fresnell exista tipuri constructive pentru o varietate larga de aplicatii Detectoarele obisnuite se instaleaza in general la 2-2,3 m de la podeaua incaperi i si au un unghi de detectie de 90 -1 05. Se in st aleaza de regula in colturile incaperii pentru a asigura o protectie completa. Raza de det ect ie pe spo tur ile cen tra le est e in general de 12m, ceea ce face suficienta instalarea unui singur sensor intr-o incapere obisnuita. Dezv ol ta re a tipurilor constructive de piroelemente (dual element,quad element) au permi s fabricarea de senzori PIR imu ni la corpuri de dime nsiune re dusa (pet imune) precum si la senzori cu procesare digitala avansata pentru crest erea imuni tatii la alarme false . Senzo rul PIR este un s ensor mascab il - el functioneaza numai in raza de vizibilitate. Vopselurile, hartia, sticla obisnuita sunt opace la radiatia IR, ceea ce face ca senzorul sa fie relative usor sabotabil in cazul in care potentialul infractor are acces la senzoratunci cand sistemul de securitate nu este activat. Pentru evitarea alarmelor false sunt necesare anumite masuri de prevenire a m i sc a ri i accidentale a corpurilor din incaperi (ex. hartia termica de fax) p r e c u m s i a c u r e n t i l o r d e a e r c a l z i s a u r e c i ( f e r e s t r e deschise, amplasare necorespunzatoare a senzorilor fata de instalatiile de climatizare sau convectoare de caldura ). Cu toate acestelimitari, senzorul PIR este cel mai popular element utilizat in sistemele de securitate datorita flexibilitatii ridicate si a costului scazutal dispoziivului.
Senzorul de vibratii
D e t e c t o a r e le d e v i b r a t i i s a u s o c u r i s u n t d e s t i n a t e i n g e n e r a l unor aplicatii speciale, cum ar fi protectia peretilortezaurelor, dar si a unor suprafete vitrate. Detectoarele de socuri contin un traductor care transforma semnale de tip acustic insemnale electrice. In general, traductorul este de tip piezo dar exista si alte tipuri de traductoare.Raza de detectie este variabila, functie de natura materialului din care este construit peretele protejat. Majoritatea producatorilorasigura o raza de acoperire de aproximativ 6m pentru pereti de beton. Aceste detectoare sunt sensibile la alarme false cum ar ficiocanituri in pereti sau zgomote de reparatii din restul cladirii ceea ce face ca utilizarea lor sa fie li mit ata din cauz a ac esto r factor i. La instalarea acestor detectoare trebuie analizata structura peretilor protejati: atat materialul de baza (beton, caramida, lemn etc.)cat si materialul de acoperire sau izolatie. Spre exemplu, instalarea unui senzor de soc pe un perete de beton armat acoperit cu unstrat izolator antifonic de polistiren expandat trebuie realizata prin aplicarea senzorului de soc pe structura de baza a peretelui,i n ai nt e de acoperirea acestuia cu polistiren. De asemenea, trebuie luat in calcul un coeficient mult mai mare de absortie asunetelor.Reglarea sensibilitatii este de asemenea o operatiune importanta. Senzorul nu trebuie sa fie extrem de sensibil pntru a elimina pecat posibil alarmele datorate zgomotului de mediu.
Senzorul de geam spart Detectoarele de geam spart functioneaza pe principiul analizei spectrale sunetului produs de spargerea unei suprafetevitrate ( spectrul intre 1 si 5 Khz). Acest sunet are in componenta sa armonici superioare la o anumita intensitate sonora ceea ceface ca sunetul sa poata fi distins de alte zgomote din mediu. Acest tip de senzori este mult mai in di ca t pe nt ru pr ot ej ar ea suprafetelor vitrate decat senzorii de vibratii intrucat nu sunt sensibili la zgomotele exterioare (de regula de joasa fre cventa).Senzorul se mo nteaza la o distanta de pana la 5 m de suprafata vitrata si are o acoperire de aprox. 6 m
Fig.3 Instalarea tipica a unui detector de geam spart, exemplu de detector de geam spart
D a t o r i t a d i v e r s i ta t i i m a t e r i a l e l o r d i n c a r e s e f a c i n p r e z e n t suprafetele vitrate anumiti producatori de echipamentcalibreaza senzorii in functie de tipul de material al zonei protejate.Te s t a r e a s i r e g l a j u l se fac cu dispozitive speciale (testere simulatoare). Implicit, p r o d u c a t o r i i c a r e a u o g a m a m a i l a r g a d e detectoare de geam spart pun la dispozitie si testerele specifice fiecarui tip de detector.Principala limitare consta in faptul ca un geam poate fi taiat fara a genera zgomotul spe cif ic de spa rge re. Se rec oman da ca ata tdetectoarele de socuri cat si detectoarele de geam spart sa fie utilizate in conjunctie cu elemente de detectie volumetrica. Senzorul geofonic (seismic) Senzorii seismici sunt utilizati in aplicatii de inalta securitate avand o functie similara senzorilor de vibratii. Diferentamajora dintre cele doua tipuri de detectoare consta in spectrul de frecventa analizat. Asa cum aratam in paragraful principii dedetectie, detectoarele seismice analizeaza spectrul subsonic cuprins inre 4 si 6 Hz. Acest tip de senzor es te fo arte in di ca t pe nt ru detectarea tentativelor de gaurire a seifurilor, ATMurilor, camerelor blindate cu orice model de dispozitiv mecanic de gaurire.Raza de acoperire este similara cu cea a detectoarelor de vibratii. A ce st e ti pu ri de detectoare pot fi instalate cu succes in zone zgomotoase, in special in
cazul in care trebuie protejati pereti exterioriaflati in zone cu trafic greu.
Detectoare dubla tehnologie Necesi tatea crest eri i imu nitatii la alarme false a dus la aparitia unor dispozitive de detectie ce incorporeaza de fapt douamodule independente ce utilizeaza tehnologii de detectie diferite cum ar fi: 1.detectorul dual PIR+MW 2.detectorul dual PIR+ geam spart 3.detectorul dual PIR + ultrasonic Unele dispozitive permit configurarea contactului de alarma atat in logica SI cat si in logica SAU, ceea ce permite, infunctie de necesitati, maximizarea sensibilitatii senzorului sau a imunitatii la zgomot a acestuia. De exemplu, utilizand in logica SIun detector dual PIR+MW dispunem de toate avantajele cumulate ale celor doua tehnologii in ob tine area unui senzor cu o rata redusa a alarmelor false deoarce in cazul sectiunii PIR zona de detectie este bine delimitata de elementele constructive ale incaperiiiar partea de MW asigura imunitatea la curenti de aer.Ca aplicatie, detectorul ultrasonic este utilizat in special in alarmele auto, deoarece poate functiona intr-o gama extinsade temperatura. Este un detector activ, ce functioneaza pe principiul detectiei modulatiei de amplitudine a semnalului receptionat(ecou) in cazul in care in aria pro teja ta exista corpuri in mi scare.Ca aplicatie de secur itate in conjunctie cu un detector PIR se poate utiliza in spatii in care se de sf as oa ra in mod cu re nt activitate (hipermarket-uri, cladiri de birouri, spatii industriale ) si mai putin ca aplicatie rezidentiala. Detectoare anti-masking D e t e c t o a r e le a n t i - m a s k i n g s u n t d e t e c t o a r e s p e c i a l e , d e r e g u l a cu dubla tehnologie, care sesizeaza obturarea zoneisupravegheate cu un obiect plasat in proximitatea senzorului, si care semnalizeaza obturarea utilizand un contact separat. Acestedetectoare se utilizeaza in aplicatii de inalta securitate, atat pentru rata redusa de alarme false cat si pe nt ru sigu ranta in expl oata re oferita de functia anti-mascare
NORM E DE SECURI TATE SI SANATA TE A M UNCI I SPECI F I CE SI STEM EL OR ANTI EF RACTI E
Pentru reducerea riscurilor in caz de incendiu, scurtcircuite electrice si /sau alte daune: • Nu lasati sa se scurga lichide in echipamentele de securitate.
• Nu efectuati dumneavastra service-ul. Deschiderea si indepartarea capacului va poate expune la tensiune inalta si alte riscuri. Apelati intotdeauna la personal instalator autorizat.. Nu interveniti niciodata in interiorul echipamentelor. • Nu atingeti echipamentele sau cablurile in timpul unei furtuni. Este probabil sa exista riscul unui soc electric datorat descarcarilor electrice. • Nu utilizati un Sistem de Alarma pentru a raporta o scurgere de gaz daca sistemul este situate in imediata aproapiere fata de scurgerea de gaz. .
BIBLIOGRAFIE
Anexa 1
DENUMIRE ANEXA
Anexa 2
