Gusturile si aromele fructelor din Regiunea Odorhei
Gusturile si aromele fructelor din Regiunea Odorhei
Editor: Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Editor responsabil: Orbán Árpád (
[email protected]) Redactor: Pakot Mónika Traducător: Kis Zoltán Fotograi realizate de: Fleisz Emőke, Jakab Ágnes, Kis Zoltán, Lantos Tamás, Onucsán Miklós, Pakot Magdolna, Pakot Mónika Tehnoredactor: Csáki Ferencz
Publicația a fost realizată în cadrul ca drul proiectului „Fructele Tradiției – Frutrad” Frutrad”,, coordonată de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă. www.traditifructe.ro, www.civitas.ro
© Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, 2011 ISBN 978-606-92120-9-7
În loc de introducere Pomicultura Pomicult ura din regiunea Odorheiului se mândrește cu o tradiție multiseculară. Astfel, grădinile cu pomi, respectiv dumbră dumbrăvile vile fructifere, reprezintă elemente denitorii ale acestor ținuturi, ț inuturi, situate situate în jurul satelor s atelor.. Gospodarul care trăiește aici are întotdeauna grijă ca livada lui să producă în ecare parte a anului fructe proaspete, necesare pentru ecare zi. Mai departe el se gândește și la fructele de toamnă, respectiv la roadele anumitor soiuri soiuri de măr, unele soiuri de păr și nuc. Ele sunt sortite să reziste conservării pentru perioada de iarnă, până ce în livada lui va apărea primăvara primul fruct proaspăt. Pentru Pentru foarte multe familii de aici fructul a reprezentat și credem că va reprezenta și în continuare o sursă de venit, și un mijloc pentru efectuarea comerțului, prin care își creează posibilitatea de a procura produse inaccesibile la nivel local. Iată ce a scris pedagogul și publicistul Kozma Ferenc Ferenc în anul 1904: „În părțile neafectate de vânt din Regiunea Odorhei, unde de asemenea clima favorizează în mod excelent cultivarea părului, mărului și prunului, regăsim livezi întinse. Producția de fructe din regiunea Odorhei are un renume destul de bun în Ținutul Secuiesc, în poda p oda faptului faptului că până acum livezile au fost afectate de lipsa atenției. În anii cu recoltă bună secuii au încărcat surplusul de fructe în căruțe, și l-au răspândit r ăspândit în alte regiuni mai îndepărtate de unde, în schimbul fructelor, s-au întors cu cereale.” cereale.” Astfel s-au format într-o într-o anumită măsură microținuturi microținuturi și sate specializate pentru anumite specii de fructe, de care etnograful secui Orbán Balázs Bal ázs pomenește încă din anul 1868. Satul Dealu De alu a devenit locul lo cul de baștină a prunelor, Forțeni este „căminul” „căminul” cireșelor și vișinelor, satele de pe cursul c ursul râului Nyikó au devenit faimoase mai ales datorită d atorită varietăților numeroase de mere, iar satele montane posedă o bogăție de fructe de pădure neprețuită.
Iar buna gospodină a avut grijă ca fructele crescute în grădină și în împreju împrejurimi rimi să e introduse în meniul zilnic. Mai mult, pe fructele neconsumate în stare proaspătă le-a prelucrat și le-a depozitat pentru iarnă. Prin această broșură dorim să vă oferim o incursiune în secretele culinare ale gospodinelor din Regiunea Odorheiului, județul Harghita. Harghita. Răsfoind și parcurgând paginile ei veți putea descoperi multe modalități de prelucrare a fructelor noastre tradiționale cultivate c ultivate și cele de pădure, regăsite în aceste ținuturi. Veți aa cum fac din ele gemuri, compoturi, compoturi, fructe uscate, dulcețuri, supe și sosuri. Vă invităm cu drag să faceți cunoștință cu fructele existente pe plaiurile noastre, și de asemenea cu creativitatea și inventivitatea gospodinelor din secuime. Fundația Civitas este conștientă că aceste comori naturale și spirituale trebuie păstrate pentru generațiile următoare, ea susține, folosind cuvintele scriitorului și lozofului Hamvas Béla că „ sănătatea are miros de fruct…””. În acest scop, Fundația își aduce contribuția la salvarea livezilor tradiționale și la prelucrarea fructelor fruct… la nivel local.
Gemuri Mai demult, fructele, respectiv produsele făcute din ele, au reprezentat sursele de alimentație cele mai sigure. Pe vreme de război, când cotropitorii cotropito rii au luat cerealele și au mânat animalele, fructul a rămas singura posibilitate de supraviețuire. Poate Poate și din această cauză s-au diversicat atât de mult modalitățile de prelucrare a fructelor. Pe parcursul parcursul anului, dacă fructul copt nu a fost consumat de familie, gospodinele le-au conservat pentru iarnă, făcând din el gemuri, siropuri, compoturi compoturi și fructe uscate. În Ținutul Ținut ul Secuiesc, cea mai mare tradiție a avut-o gemul de prune, numit în maghiară „szilvakatyó”, gătit în î n căldare o întreagă zi, și depozitat în î n vase de lut pentru mai mulți ani, dacă era nevoie. Dacă în î n anumiți ani recolta de fructe era mai slabă, fructele tradiționale din livezi au fost completate completate cu fructe de pădure sau cu legume, și astfel gospodinele au conceput gemuri, unul mai gustos decât altul. Pe parcursul cercetărilor noastre astfel am regăsit gemul de mere cu conținut de morcovi și de roșii, gemurile amestecate cu fructe de pădure, gemurile făcute din fructe bacifere etc., prezentate mai jos.
Gem de prune cu miere si scortisoare
Gem mixt (cu mere, pere si prune)
Ingrediente: 7 kg de prune, 1-1,5 kg de miere, scorțișoară și
Ingrediente: 2 kg de mere, 2 kg de prune de Bistrița (vânătul
cuișoare, după gust.
românesc), 1 kg de pere (dacă se dispune de ele), o lămâie.
Preparare: cele 7 kg de prune se spală și se curăţă de sâmburi. Se pun
Preparare: cele 2 kg de mere se taie în bucăți și se fierb, apoi se trec prin
pe foc și se fierb cu amestecare continuă, până ce coaja se desprinde de pulpa fructului (2-3 ore). Prunele fierte se trec prin sită (cel mai simplu printr-un vas găurit), și se pun înapoi la fiert pentru aproximativ 30 de minute. Atunci se adaugă mierea și se condimentează cu scorțișoară și cuișoare. Apoi, gemul terminat se pune în borcane curate și uscate, se acoperă și se lasă să se răcească, iar numai după asta se închid definitiv.
sită, sau se trec prin mașina de tocat echipată cu dispozitivul pentru suc de roșii, în așa fel încât să nu rămână semințe. Între timp, într-un alt vas se fierb prunele tocate. Dacă sunt şi pere, atunci se fierbe și un kilogram de pere, se dau prin sită și se amestecă cu prunele și merele. Deci fiecare fel de fructe se fierbe separat, deoarece durata lor de înmuiere este diferită. În amestecul creat se taie lămâia, împreună cu coaja.
„Mâini Sprintene Sprintene din Chinușu” Chinușu”
Jakab Rozália Rozália – Lupeni
Gătirea gemului fără conservant
Se aleg borcane care nu prezintă defecte, și au capac metalic, care se fixează ermetic prin înșurubare. Se spală temeinic borcanele și capacele, și se pun în apă clocotită, unde vor fierbe 15 minute. După ce se scot din apă se aşează cu gura îndreptată în jos pe un șterg ștergar ar curat. Cu cât gemul fierbe mai mult, cu atât va deveni mai des și mai puțin alterabil. După ce spuma se evaporă și densitatea devine convenabilă, gemul se toarnă în borcane. Este important ca borcanele să fie din nou încălzite pe marginea sobei, deoarece deoarece prin aceasta nu se formează aburi cu ocazia umplerii lor. lor. După ce borcanele sunt complet umplute, se înşurubează capacele și se aşează așa pentru câteva minute cu capul în jos. Astfel se creează creează vid, de asemenea foarte important important în scopul conservării. La final, borcanele se pun la aburi uscați, unde se vor ține cel puțin 3-4 zile.
Prunul provine cel mai probabil din Asia Mică și Orientul Apropiat, și s-a răspândit mai târziu în părțile Mării Mediterane. Cultivarea lui s-ar fi început cu aprox. 3500 de ani îHr, și a fost înnobilat de către romani. Prin încruciș încr ucișări ări iscu iscusit sitee s-au s-au crea creatt soiur soiurii foart foartee asemăn asemănătoa ătoare re cu cele de astăzi. Popularitatea însă și-a dobândit-o mai târziu, în secolele 12-13 dHr, când s-a început cultivarea lui în grădinile mănăstirilor și a cetăților medievale. Prunul este una din cele mai puțin pretențioase specii de pomi fructiferi pe care le avem. Nu prezintă pretenții nici în privința solului, nici în privința locației așezării terenului, însă preferă totuși solurile ușor umede, mai compacte. Este poate cea mai răspândită specie de fructe din Regiunea Odorhei, se regăsește în grădinile din gospodării, pe marginea drumurilor, iar din începutul anilor 1970 și în plantațiile de fructe. Se crede că prunele dulci au un excelent efect laxativ, pe când prunele acre chiar combat diareea. Conform medicinii populare au un efect de curățare a intestinelor, scad nivelul de colesterol, iar prunele uscate se numără printre substanțele cele mai bune pentru întărirea organismului bolnav. Prunele de corcoduș țin sub control stomacul, conțin multe vitamine. În caz de constipație copii să bea sucul provenit din prunele uscate înmuiate, astfel li se reface flora gastrică. Mai demult, din coaja rămasă după trecerea prin sită s-au făcut turte, prin amestecarea lor cu chimion, uscate apoi şi oferite copiilor ca desert.
Gem de prune facut în cuptor Ingrediente: prune, 100 ml de oțet, 200 g de zahăr/1 kg de prune. Preparare: Mai demult, dacă în anumiți ani gospodinele nu au avut la dispoziție prunele în cantitate mai mare, le-au putut găti în porții
mici și în cuptoarele sobelor (mașinilor de gătit). Într-o caserolă sau oală mai mare, care încape pe grila cea mai joasă a cuptorului, se toarnă 100 ml de oțet. Se spală prunele, se scot sâmburii din ele și se toarnă în vas. Se S e pune caserola înăuntru și se reglează cuptorul la temperatura cea mai mică. Se scoate caserola din oră în oră și se scutură. Fierberea va dura 6-8 ore, în funcție de densitatea nală dorită (dacă se găteşte „katyó”, cu densitatea mai mare sau gem, cu densitatea mai mică). Când se consideră că densitatea este potrivită, se adaugă 200 g de zahăr la ecare kilogram, se amestecă cu grijă, și amestecul se mai erbe vreo 10-15 minute. Zahărul se uidizează prima dată, însă după răcire se va întări. Dacă este gata, se pune produsul în borcane. Se acoperă cu un ștergar curat și se lasă o zi să se răcească. După asta se pun capacele pe ele. Moldován Moldo ván Szeredai Noémi Noémi – Cechești Cechești
Prune cu miraj de padure Ingrediente: 4 kg de prune, 1 kg de zmeură, zahăr – după gust. Preparare: Acest gem se gătește la coacerea prunelor. Se curăţă prunele și se pun la ert. Când pielița l or se răsucește, se scot de
pe sobă și se trec prin sită pentru a îndepărta î ndepărta sâmburii și pielițele. Se pun din nou la ert, și când se îngroașă sucient, se adaugă zmeura, care a fost congelată după culegere. După o erbere de ½ oră se adaugă zahărul, și se continuă erberea până ce se ajunge la consistența dorită. După ce se scot de pe sobă, se pun în borcane cu șurub, și se închid imediat. S e așează cu capul în jos, până se răcesc. Se vor păstra într-un loc răcoros și uscat. precedent se toarnă într-o caserolă și se Observație: Acest gem se poate găti și la coacerea zmeurei. Gemul de prune rămas din anul precedent adaugă zmeura curățată, iar după ce se amestecă bine, se pune la er t. După o jumătate de oră se adaugă și zahărul. Mai departe se procedează la fel ca și în situația precedentă. Pál Ilona – Ulcani
Gem de afine cu soc
Soc amagit („îmbolunzit”) din „gradina surii”
Ingrediente: 2,5 kg de ane, 0,5 kg de soc negru,
Ingrediente: 2 kg de soc curățat, 1 kg de dovlecel, iar după gust miere și suc de lămâie.
1,5 kg de zahăr, 1 pachet de sare de lămâie.
Preparare: bobițele de soc culese din „grădina șurii” se curăță bine (se îndepărtează
Preparare: Fructele se vor spăla separat,
se scurg prin strecurătoare, și se pun la ert. După ce au ert, se s e adaugă imediat zahărul, și se mai continuă erberea încă puțin. Urmează să se adauge sarea de lămâie, ea contribuind puțin la gelatinizare, sau cum spun femeile mai bătrâne: „să aibă luciu”. Se scot de pe foc și se pun în borcane. Apoi se leagă borcanele.
vrejurile vreju rile), ), se spa spală, lă, se cân cântăr tăresc esc și se pu pun n la la ert ert pen pentru tru o peri perioad oadăă de de 25-3 25-300 de de min minut ute. e. În Între tre timp se răzăleşte dovlecelul și se amestecă cu aluatul aat în erbere. Se continuă erberea, până când se consideră că e bine. După ce se ia de pe sobă, se lasă aluatul să se răcească la minim 60 °C, și i se potriveşte gustul gustul cu miere originală și cu suc de lămâie lămâie crud. Se pune în borcane curate și se pun la aburi uscați (dunst). Atenție: mierea îşi pierde din substanțele ei valoroase la temperaturi care depășesc 45 °C, iar la temperaturi mai mari de 60 °C ele se pierd de tot. Observație: Fructul socului se combină foarte bine și cu prunele de corcoduș (culese tot din „grădina din spatele șurii”), dar „se lasă îmbolunzit/amăgit” îmbolunzit/amăgit” cu orice zarzavat aat acolo.
Palkó Edit – Păuleni
Ilyés Borbála – Mugeni
Fructele de soc au un ușor efect laxativ. De asemenea au efect de stimulare a poftei de mâncare. Copiilor anemici li se administrează cu grijă, deoarece consumat în cantitate mare poate provoca otrăvire. Florile de soc se folosesc ca substanță antipiretică, iar ceaiurile făcute din ele sunt recomandate contra răcelii. Vara se consumă ca băutură răcoritoare. Gemul și siropul făcut din soc sunt deosebit de gustoase. Florile şi vrejurile se mai folosesc pentru îndepărtarea șoarecilor.
Denumirea românească a coacăzului provine din latină, iar cea maghiară (ribizli) din limba arabă. Arbustul are origine nordică, și a fost înnobilat la sfârșitul secolului al 16-lea. Coacăza neagră sprijină sistemul imunitar, crește tensiunea arterială, are efect diuretic, dar se utilizează și în cazul diareei și al catarului. Ceaiul făcut din frunzele plantei este adecvat contra problemelor cardiace, dar ajută și în cazul problemelor veziculare. Ceaiul făcut din frunzele coacăzului, zmeurului, murului întărește întăr ește sistem sistemul ul imunitar imunitar.. Trebui rebuiee culese culese și uscate uscate lala înflorire înflorire,, astfel astfel conținut conținutul ul de vitamina C va fi mai mare. Coacăza întărește vasele sanguine; la copii se folosește contra anemiei. Consumul ei excesiv cauzează hipertensiune arterială, în schimb ceaiul făcut din frunzele plantei scade tensiunea. Este apetisantă. Mai demult din coacăze s-a produs sirop și vin.
Gem din coacaze negre Ingrediente: coacăze, 700 g de zahăr pentru 1 kg de fructe. Preparare: se îndepărtează bobițele de pe vrej, se spală bine și se scurg. Se adaugă 700 g de zahăr la câte un kg de coacăze și se lasă
așa 24 de ore. Din când în când se amestecă, pentru a sparge bobițele. După ce trec cele 24 de ore se pun la ert. Fierberea ține ț ine până ce gemul se îngroașă. Se pune gemul în borcane, se închid borcanele și se pune la aburi uscați. Jére Emma Emma – Odorheiu Secuiesc
Gem de coacaze cu morcovi zahăr, un pahar de apă. Ingrediente: 3 kg de coacăze, 1,5 kg de morcovi, 4 kg de zahăr, Preparare: se îndepărtează bobițele și se trec prin sită. Se rad morcovii cu răzătoare de lămâie și se erb înnăbuşit cu paharul de apă.
Se amestecă cu fructele și se adaugă 4 kg de zahăr. Fierberea durează 30 de minute iar după ce se termină s e pune gemul în borcane și borcanele la aburi uscați. Ilyés Borbála – Mugeni
Peltea de coacaze Ingrediente: coacăze, zahăr. Preparare: din fructele spălate se stoarce zeama. Se adaugă zahăr în raport cu cantitatea de zeamă
obținută. Se pune la ert și se ține acolo până se obține o masă gelatinoasă. Se S e pune în borcane, și se lasă să se răcească în aburi uscați. Farkas Réka – Morăreni
Gem de mere cu mac Ingrediente: 5 kg de mere (pe cât posibil soiuri amestecate), ½ kg de zahăr, 150 g de mac, 2 plicuri de
zahăr vanilat, o linguriță de scorțișoară. s e decojesc merele. Se rad merele și se împrăștie peste ele puțină sare de lămâie, Preparare: se spală și se ca să nu-și schimbe culoarea. Se pun merele la ert. Este preferabilă folosirea unui vas mai mare și cu fundul mai lat, deoarece este important ca merele să e în contact cât mai mare cu căldura. S e amestecă în continuu, continuu, nu cumva să se ardă. După ce s-a încălzit bine, golim în amestec zahărul vanilat. Macul se adaugă atunci, când amestecul începe să clocotească. Concomitent cu amestecarea continuă se pune și zahărul, dar numai în porții mici. După ce are în el și macul și întreaga cantitate de zahăr, zahăr, erberea se va continua încă 30 de minute la foc mic, cu amestecare continuă. După aceea, gemul se pune în borcane bine spălate. Se pun borcanele într-un vas, se umple vasul cu apă până ce nivelul ei ajunge la jumătatea înălțimii borcanelor borcanelor.. Se pune deasupra hârtie de ziar înmuiată cu apă și se așează vasul în cuptor.. Se încălzeşte 50 de minute, la o temperatură de 80 °C. Ziua cuptor Z iua a doua se continuă tot așa 50 de minute, și gemul va gata. Jakab Tekla Tekla – Lupeni
Gem de mere cu rosii si morcovi zahăr,, esență de vanilie sau batoane de vanilie. Ingrediente: 5 kg de mere, 0,5 kg de morcovi, 70 ml de suc de roșii, 2 kg de zahăr Preparare: Se decojesc merele și se rad, și după puțină erbere se adaugă morcovii rași și preerți, și se toarnă în amestec și zeama
de roșii. După ce s-au amestecat bine, se adaugă zahărul și zahărul vanilat. Gustul va apropiat de gustul rodiei. Mátyás Ágnes Ágnes – Păuleni Mărul, regina fructelor
În mitologia romană romană numele mărului se leagă de Pomona, Pomona, zeița fructelor și a grădinilor. grădinilor. Mărul provine din Asia Mică, mai precis din regiunea Turciei actuale. Pe vremea faraonilor, mărul comun (Malus communis) s-a extins prima dată pe malurile Nilului, mai târziu în Palestina și în Grecia. Prima lui recunoaștere importantă s-a consemnat însă în epoca romanilor, și de atunci s-a introdus cultivarea lui și în teritoriile aflate în nordul Alpilor Alpilor.. Și în Ardeal a ajuns probabil probabil prin intermediul intermediul romanilor. romanilor. În procesul procesul extinderilor de mai mai târziu, respectiv pentru îmbunătățirea speciei, un rol mare și-au asumat călugării. Valoarea Valo area medicală a fructului mărului se cunoaște din vremuri îndepărtate. Un proverb englez zice așa: „Zilnic un măr poftești, și pe medic nu-l primești!” Este un adevărat buchet de vitamine, întărește musculatura, împrospătează, împrospătează, curăță sângele și descompune colesterolul. În cazuri problemelor de digestie sau la febră se consumă mere rase sau ceai de măr măr.. Se fierb 1-2 mere într-o cantitate de apă de 1,5 l, și se consumă după răcire. Nu demult, oamenii au combătut lipsa fierului din organism prin introducerea introducerea de cuie mărunte și curățate în mere. Le-au Le-au scos după un u n anumit timp, și au consumat fructele. Oțetul făcut din mere se folosește ca substanță antifebrilă, iar amestecat cu miere are efect de stimulare a poftei de mâncare. În zilele noastre, oțetul făcut din măr se utilizează pentru alcalinizarea organismului. Dimineața se bea oțet de mere diluat cu apă, pe stomacul gol, și în câteva săptămâni va înceta râgâitul cauzat de hiperaciditatea gastrică. Prăjitura făcută din merele de vară este deosebit de delicioasă. Iar toamna merele se taie în felii, se usucă în locuri semi-umbroase semi-umbro ase sau în cuptor, și cu ciolan afumat se gătește cu ele o supă excelentă. Dacă se adaugă gutuile sau perele la varza murată pentru iarnă, zeama de varză va avea un gust delicios. Fructul Fructul
Para, darul divin
Gem de gutui Ingrediente: 1 kg de gutui, 1,25 kg de zahăr, o lămâie, o jumătate de baton de
vanilie, 3 pahare de apă. Preparare: Se decojesc gutuile și se rad folosind rozătoarea mare, mare, ori se taie în
felii subțiri. Fierberea ține până când amestecul devine de vine transparent și siropul va vâscos. Spre sfârșit se stoarce în amestec amestec lămâia, se adaugă (dacă avem) și jumătatea jumătatea de baton de vanilie, acesta îi poate da un gust deosebit de bun. Se pune gemul în borcane și se pun la aburi uscați. „Mâini Sprintene Sprintene din Chinușu” Chinușu”
Gem de pere cu stafide Ingrediente: 5 kg de pere (cu pere de vară va mai subțire, cu cele de iarnă mai consis-
tent și mai gustos), 250 g de stade (nu e problemă dacă se pune mai mult), ½ kg de zahăr. Preparare: Se spală bine perele și se decojesc. După ce se taie din ele coceanul, se toacă. În
timpul tocării se presară pe tocătură puțină sare de lămâie ca să nu-și schimbe culoarea. După tocare se pune la ert. Perele se erb până ce zeama începe să se evapore, în acest timp se adaugă încet și zahărul. Stadele se adaugă în ultimele 20 de minu minute te ale erberii. Gemul va mai frumos fr umos dacă stadele sunt din strugure negre. Atenție: Atenție: și boabele de stade absorb o anumită cantitate de apă, deci gemul să mai conțină zeamă la adăugarea lor. Când se observă că boabele de stade s-au rotunjit bine, și gemul a devenit sucient de consistent,t, acesta se toarnă în borcane, se închid borcanele și se așează între pături groase la consisten aburi uscați. Peste câteva zile se vor răci, și pot ajung ajungee pe raurile cămării. Jakab Tekla Tekla –Lupeni
Para face parte din fructele cultivate din timpurile cele mai vechi. Istoria ei începe cu c u aproximativ 5000 de ani îHr, punctul de început al răspândirii plantei este Asia Occidentală, unde sunt autohtone 8-10 de specii de păr. De aici au pornit la drum o parte din ele, ca să cucerească lumea. În Europa Centrală au pătruns prin Grecia și Italia. În Odiseea, renumita epopee a poetului grec Homer, autorul a elogiat para ca fiind un dar al zeilor. Romanii consumau para după o fierbere ușoară, îndulcind îndu lcind-o -o cu cu miere, ere, iar ar în curtea curtea reg regilor ilor fra francez ncezii era era apreciată ca un aliment de lux. Reprezintă o sursă importantă de cupru și de vitamina C. Are grijă în primul rând de sistemul gastric, dar are un efect benefic în cazul reumatismului și al sclerozei arteriale. Conține mult zahăr binefăcător. Are un efect înviorător. Este ușor laxativ. Mai demult fructele părului pădureț au fost fierte în formă formă într întreagă eagă,, șiși s-au s-au consum consumat at în loc loc de des desert. ert.
Mura este deosebit de hrănitoare. Are efect de curățare a sângelui. Conține vitaminele A, B și C. E bună contra lipsei de apetit, diareei și constipației. Se utilizează pentru tratarea faringitei și a bolilor plămânilor. Vara potolește setea. Din frunzele murului, zmeurului și căpșunului respectiv din florile lor se fac ceaiuri de delectare. Frunza și fructul au efect de întărire a sistemului imunitar. În general toate fructele închise la culoare întăresc sistemul imunitar. Din fructe se fac peltele și gemuri. Strămoșul cireșului de astăzi provine probabil din cireșii sălbatici, autohtoni în Asia. Cu Cu 3000 de ani în urmă era era deja cultivat de către chinezi, dar a fost cunoscut și în Egiptul Antic, în Grecia, respectiv în Imperiul Roman. Prin comerț a ajuns și în alte părți ale Europei. În zilele noastre la nivel mondial cunoaștem circa 500 de soiuri de cireș și vișin.
Gem de mere cu mure ca z erberea va Ingrediente: 3 kg de mere (va gustos și din mărul de vară, însă în acest caz ține mai mult), 2 kg de mure (va bun și dacă avem numai o cantitate mai mică, dar cu cantitate mai mare va deveni mai gustos), 1 kg de zahăr, o linguriță de scorțișoară. Preparare: Se spală și se decojesc merele. Se scot din ele coceanul și se toacă. În acest timp
se adaugă puțină sare de lămâie ca să nu-și schimbe culoarea. Se spală murele. Se pun la ert merele, împreună cu murele. Se amestecă în î n continuu. continuu. Când încep să arbă, se adaugă și lingurița de scorțișoară. În timpul erberii și a amestecării se adaugă și zahărul, ca să se topească bine. După ce s-a topit se gustă, să vedem dacă este îndeajuns î ndeajuns de dulce. Căci dacă merele sau murele sunt puțin mai acre, atunci cantitatea de zahăr trebuie completată. Fierberea se continuă până se ajunge la consistența potrivită. Se pune în borcane, se închid și se pun între pături groase la aburi uscați. Se vor răci în câteva zile, și se pot depozita. Jakab Tekla Tekla – Lupeni
Gem de visine cu cirese si zmeura Ingrediente: 3 kg de vișine fără sâmburi, 3 kg de cireșe fără sâmburi, 1 kg de zmeură, 2 kg de zahăr. Preparare: fructele se spală bine, se scot sâmburii și se pun într-un singur vas ca să arbă
împreună. Se vor amesteca în continuu. În timpul amestecării se adaugă încet zahărul, ca să se topească bine între timp. timp. După ce se adaugă ad augă tot zahărul, se mai continuă erberea încă 30 de minute. Urmează să se pună gemul în borcane, să se închidă borcanele și să se pună la aburi uscați, între pături groase. După câteva zile vor reci și se vor putea așeza pe raurile din cămară. Jakab Tekla Tekla – Lupeni
Gem de fragi zahăr.. Ingrediente: 1 kg de fragi, 2-3 lămâi, 1 kg de zahăr Preparare: se scot codițele, se clătesc fragii cu apă și se scurg.
Se pun într-un vas, se storc peste ele sucul celor 2-3 lămâi, și se lasă așa pentru o oră. Între timp se pregăteşte un sirop concentrat din 1 kg de zahăr și 100 ml de apă, se îndepărtează spuma formată. Se introduc fragii, se erbe amestecul și se lasă așa pentru 24 de ore. După aceea se scot fructele cu strecurătoarea și se pun în borcane. Se erbe zeama până se concentrează și se toarnă peste fructe. După ce s-au răcit, se leagă borcanele și se erb în aburi timp de 15 minute. Cseke Irén Enikő – Ghipeș
Gem de zmeura za hăr.. Ingrediente: 2 kg de zmeură, 1 kg de zahăr Preparare: Zmeura curățată se sparge în starea sa crudă.
Pentru ecare kg se adaugă 500 de g de zahăr și se pune la ert la foc intens. Se amestecă în continuu timp de 15 minute. Spuma produsă se îndepărtează cu ajutorul strecurătoarei. Dacă gemul picurat într-o farfurie devine repede gelatinos, atunci scoțându-l de pe foc, se toarnă în stare erbinte în borcane. Se leagă borcanele și se pun la aburi uscați. Cseke Enikő – Ghipeș
Substanța care conferă vișinei culoarea bordo curăță foarte bine sângele, stimulează metabolismul (ficat, rinichi, digestie), este diuretică, respectiv ajută la depășirea răcelii. Zahărul conținut de ea poate fi consumat și de către diabetici. A fost folosită folosită și de către bolnavii cu artrită deoarece a diluat cristalele din sânge. Consumul excesiv poate provoca diaree. Substanțele minerale aflate în cireașă și vișină ajută la dezvoltarea sistemului osos și a dinților, de aceea consumul este recomandat și copiilor. Trebuie să fim însă atenți, să nu fie consumate împreună cu apa, deoarece poate produce balonare. Sâmburii acestor fructe se utilizează și la tratamente terapeutice calde, deoarece cedează căldura foarte încet. Sâmburii uscați și încălziți se pun în sac de pânză legat, și sacul se așează pe partea bolnavă a corpului. Codițele se utilizează la tratarea bolilor de rinichi, de asemenea au și efect diuretic. Fructul zmeurului curăță sângele, are efect diuretic, expectorant, laxativ, învior înv iorăto ătorr șiși sudo sudorif rific. ic.Co Conți nține ne vit vitami aminel nele B și C. Es Este te re recom comand andat at în caz cazul ul slăbiciunii, lipsei de apetit, problemelor de digestie și al avitaminoz avitaminozei. ei. Se folosește în cazul transpirării, scade urinarea și combate transpirația. În ace acelaș lașii tim timpp se se reco recoman mandă dă și în caz cazul ul re reuma umatis tismul mului, ui, re reduc ducee șiși febr febraa ridicată. În stare crudă, din zmeură se poate face sirop. Frunza întărește sistemul imunitar. Fragiiii proaspăt culeşi sunt deliciul fiecărui copil. Din frunzele lor se Frag face un ceai foarte gustos. Are efect înviorător, reconfortant.
Gem de prun gogonet zahăr, vanilie și oțet din Ingrediente: 3 kg de prune gogonețe, zahăr, măr sălbatic, după gust. Preparare: cele 3 kg de prune gogonețe se erb ușor (e bine
să e bătute de brumă), se trec prin sită pentru a scăpa de sâmburi, și se pun la ert. Deoarece gustul este deosebit de sălciu-amar, zahărul se adaugă după gust (depinde dacă dorim să se face din ele sos sau sau gem). Se poate pune în gem puțină vanilie și o mică cantitate de oțet din măr sălbatic. Oțetul oferă gemului un gust plăcut și interesant. Fierberea nu trebuie continuată mult timp, ca să nu se piardă vitaminele! András Ibolya Ibolya – Păuleni Păuleni
Gem de paducel Ingrediente: 3 kg de fruct de păducel („Fructul
Dumnezeului”), Dumnezeului” ), 1,5 kg de zahăr. Preparare: Se pun la foc mic fructele, se trec prin sită, și
astfel se pun la ert. Se S e adaugă 1,5 kg de zahăr și se continuă erberea până se îngroașă. Gemul se pune în borcane în stare erbinte, și apoi la aburi uscați. Palkó Edit – Păuleni
Se culeg florile și fructele coapte ale porumbarului. Ceaiul făcut din flori are un ușor efect laxativ, curăță sângele, are efect diuretic, reduce hipertensiunea arterială, respectiv are un efect calmant. Fiertura rodului se consumă în caz de catar intestinal. De asemenea are efect contra diareei și de întărire (tonic) al stomacului. Fructul cauzează lipsă de apetit, de aceea este consumată și de cei care doresc să slăbească. În Ținutul Secuiesc este foarte agreat consumarea împreună cu orezul cu lapte. Fructele, frunzele, florile păducelului se recomandă cardiacilor. Dacă se consumă în mod continuu, atunci întărește nervurile inimii și vasele sanguine. Întărește Întărește sistemul imunitar și are efect de curățare al sângelui. Sâmburul fructului conține multe vitamine. Se consumă în stare spartă.
Gem de macese Ingrediente: 1 kg de măceșe, 300-400 g de zahăr. Preparare: curățăm fructele de codițe și de mustață, se spală de două ori
Măceșele conțin multă vitamină C, și au o trăsătură foarte bună: își păstrează vitamina prețioasă și după fierbere. De aceea se folosește împreună și cu alte fructe, ca să le crească valoarea nutrițională. În Regiunea Odorhei este un obicei destul de răspândit facerea gemului de măceșe prin mixare la rece, astfel se păstrează întregul conținut de vitamine. Se culege toamna târziu, după ce bruma cade prima oară și fructul este bătut de brumă. Dacă se culeg boabe sănătoase, ele se pot păstra mult timp în loc uscat și răcoros. Din măceșe se face un ceai foarte gustos, preferat iarna pentru conținutul de vitamină, iar vara (rece) pentru gustul lui ușor acru. Preparare: Se pun fructele la înmuiat 2 zile, și îl consumăm așa, fără fierbere. Un om are nevoie zilnic de 2-4 boabe pentru asigurarea cantității necesare de vitamină C. Are efect de stimulare a poftei de mâncare. Presate la rece, din măceșe se pot face vinuri și siropuri, adeseori amestecate cu porumbele. Coarna se recomandă în cazul artritei, conținutul ei de vitamină este ridicat. Este recomandată și în caz de diaree sau catar. Curăță sistemul intestinal.
și apoi se pun la ert. Fierberea Fi erberea ține până ce boabele se înmoaie, după asta conținutul conținutul se toacă. Folosind o sită cu găuri mici se face o strecurare grijulie. Pasta se pune din nou la ert, iar când începe să se întărească, se adaugă zahărul. Se măsoară 300-400 g de zahăr la l a un litru de pastă de măceșe. După ce zahărul s-a topit și amestecul s-a ert er t din nou, se poate opri procesul de erbere. Se pune gemul făcut în stare caldă în borcane și se leagă le agă borcanele. Urmează așezarea borcanelor în dunst (aburi uscați). Széles Éva – Păltiniș
Gem de coarne mixat la rece za hăr.. Ingrediente: coarne, zahăr Preparare: Trebuie mai întâi să dăm de coarne. Dacă am putut să
strângem fructele, atunci fructele coapte se întind pe tăvi, și se lasă să se înmoaie 1-2 zile. După ce s-au înmuiat înmuiat sucient, se trec prin sită, în porții. Va merge foarte încet, dar să nu vă pierdeţi curajul! După ce s-a terminat pasarea, se cântăreşte cantitatea cu o ceașcă. Se adaugă tot atâtea cești de zahăr. Se amestecă până ce zahărul se dizolvă. În general se lasă o zi, dar se mai amestecă din timp în timp. Se pune în borcane, presând bine în borcane pentru a elimina bulele de aer. Se poate păstra ani buni. Moldován Moldo ván Szeredai Noémi Noémi – Cechești
Gem de afine Ingrediente: 5 kg de ane, 4 kg de zahăr. Preparare: Se spală bine anele și se scurg prin sită. Se erb împreună cu zahărul, la foc mic și cu amestecare continuă. Când este gata,
se toarnă gemul în borcane și borcanele se închid ermetic. Se pun la aburi uscați. Gustul se poate potrivi și cu suc de lămâie, după plac. Antal Anna Anna – Zetea
!
Ochiul inflamat, arsurile și erupțiile de piele se spală și se aplică peste ele compresă cu ceai de afine. E foarte bun contra diareei, are efect benefic contra cistitei și a altor boli ale vezicii urinare. Zeama afinei se utilizează contra inflamației gurii și a gingiei, faringitei. Se recomandă și bolnavilor de stomac, de asemenea are efect hemostatic. Regenerează mucoasa stomacului, completează lipsa de insulină din organism, de aceea este foarte recomandată diabeticilor. Din afinele roșii se mai fac și murături. Se pun în apă curată și borcanele se închid ermetic. Se consumă lângă fripturi.
Siropuri Aproape din ecare Aproape ec are fruct al plantelor bacifere și fructe de pădure se pot face siropuri. Mai demult au fost utilizate datorită efectului curativ foarte bun. Siropul făcut din coacăzele negre are un conținutt mare de calciu conținu ca lciu și er, în același timp este o sursă excelentă de vitamină C. Siropul din mugurii de rășinoase a fost consumat împotriva tusei, bobițele de soc stimulează activitatea imunitară, zmeura se folosește la reducerea nivelului de glicemie, respectiv a hipertensiunii arteriale. Bazându-se pe acestea, în cadrul medicinii alternative foarte mulți se ocupă cu producerea și comercializarea siropurilor de fructe. În continuare vom prezenta, fără a exhaustivi, câteva feluri de siropuri.
Sirop din floare de soc La 5 l de apă se adaugă 30 bucăți de oare de soc și 2 lămâi. Se lasă să stea două zile, se scurg sc urg și se adaugă 6 pliculețe de sare de lămâie și 2 kg de zahăr. După ce s-au topit, se toarnă în sticle și se închid. Bartos Ildikó – Aluniș
Sirop din bobite de soc Se toarnă peste 1 kg de bobițe de soc 1,3 l de apă, și se lasă să stea, stea , dar nu mai mult de o jumătate de zi deoarece începe să fermenteze. Se sparg bobițele, se strecoară zeama și se presează lichidul din pastă. La zeama astfel obținută, în cantitate aproximativă aproximativă de 1,5 l, se adaugă 1,5 kg de zahăr si 400 de g de sare de lămâie. Se amestecă până ce sarea de lămâie și zahărul se topesc, și mai departe se toarnă în sticle. Szász Gyöngyvér – Cobăteșt Cobăteștii
Sirop din muguri de rasinoase Se culeg mugurii tineri ai rășinoasei. Se pun aproximativ aproximativ 3 kg de muguri într-un vas de 10 l, se umple vasul cu apă și se lasă să arbă 5 minute. Se lasă așa o zi, se îndepărtează spuma și amestecul se trece prin strecurătoare. La ecare litru de zeamă se adaugă 1 kg de zahăr, se erb în timp ce s e amestecă. Când zahărul s-a topit, se poate turna siropul în sticle. Oláh Erzsébet – Izvoare
Sirop din coacaze negre Se spală 2 kg de coacăze negre și se sparg bine într-un vas mai mare. Se adaugă 2 l de apă, apă, se amestecă în ele 10 g de sare de lămâie și se lasă să stea 24 de ore. După o zi se toarnă în sac de pânză și se lasă ca zeama să picure încet din sac. După aceea se adaugă zahărul - se calculează la ecare litru de zeamă 800 de g de zahăr. Se amestecă frecvent, până ce se topește zahărul. La sfârșit se toarnă siropul siropul în sticle și se închid. Jére Emma Emma – Odorheiu Secuiesc
Sirop de zmeura Se opăreşte seara 1 kg de zmeură cu c u apă erbinte. Dimineața se trec prin sită și mai se adaugă încă 1 l de apă rece, cu care se spală sâmburii. Se mai adaugă 3 kg de zahăr și 200 de g de sare de lămâie. Se vor amesteca până ce se vor topi. Urmează să se toarne siropul în sticle și să se închidă bine. Deák Berta – Firtușu
Fructe uscate uscate Descrierea uscării fructelor fr uctelor și al uscătorilor a fost furnizată de către nea Mészáros Lajos din Rugănești. Uscarea este una din metodele de conservare cele mai bune. În general înainte de uscare nu este permisă spălarea fructelor f ructelor,, numai ștergerea lor. Fructele infectate de ciuperci, dăunători nu se vor usca. Fructele uscate se pot prepara în diferite moduri. Cea mai simplă metodă este uscarea la soare. Mai demult merele și perele tăiate în cuburi sau în felii au fost înșirate pe ață de cânepă, și atârnate în prispă, unde vara soar soarele ele de de apus apus le-a le-a uscat uscat.. Când Când s-au s-au usca uscat,t, au au fost fost pus pusee la păst păstrat rat în locuri uscate și aerisite, de ex. în podul casei sau în traiste de pânză. O altă metodă de uscare a fost săparea de uscători cu fum în solul livezii. În mal s-a săpat un loc pentru vatră, iar în spatele vetrei s-a săpat o groapă în formă de pătrat. În ea s-au așezat site făcute din nuiele, iar pe ele s-au pus unele peste altele fructele de uscat. S-au acoperit și s-a aprins focul de jos, acordând atenție ca focul să nu ajungă la site. Căldura și focul s-au îndepărtat prin găurile sitelor sitelor,, astfel realizându-se uscarea fructelor fructelor.. Au fost și cazuri, când unii și-au construit căsuțe din lemn, scândură, cărămidă, și au așezat sitele pentru uscare sub plafonul
căsuței. Au așezat o sobă de încălzit și au făcut foc în ea. Fumul s-a îndepărtat prin burlan, dar căldura creată a uscat fructele. Aceasta a reprezentat uscarea fără fum. Uscarea făcută prin cuptor cuptor se realizează cu ajutorul vetrei făcute din cărămidă, deasupra vetrei se poate observa cuptorul făcut tot din cărămidă, aici se așează sitele. Uscarea se face la temperatura de 75 °C -50 °C. Temperaturile Temperaturile le-am scris s cris intenționat invers, deoarece la început, când fructele de uscat sunt încă crude, temperatura poate să e mai ridicată, și pe măsură ce se usucă, se va scădea. La capătul cuptorului se găsește un aerisitor, prin care vaporii se îndepărtează, acolo se s e poate regla și temperatura. Sitele uscătorilor se fac din nuiele despicate ale alunului sau ale salciei, respectiv din vrej. Nu se recomandă folosirea sitelor din metal! În zilele noastre fructele uscate se produc mai ales după ce se coace pâinea, sau în cuptoare special încălzite pentru acest scop. Și astfel obținem fructe uscate gustoase și lucioase. Din prune se poate să se se face și desert, se scot sâmburii, se presară cu semințe de chimion și se pune înăuntrul lor o felie de nucă. Se usucă așa.
Prune uscate Se aleg prune frumoase și mari, se spală, se usucă. Se pun în tavă, dar numai pe un singur strat. Se pun în cuptorul încălzit și se lasă s ă se usuce bine, dar să nu se frigă. După ce se scot, se întind într-un loc uscat și cald, iar peste p este o zi se repetă acest procedeu, aproximativ aproximativ de trei ori. Se vor păstra în pungi de hârtie sau în coșuri. Bartos Ildikó – Aluniș
Mere/pere uscate Obținem 1 kg de fructe uscate din aproximativ 5-6 kg de fructe crude. Se șterg merele/perele, se taie în cuburi sau în felii, și se pun strânse unele lângă celelalte în tavă. Se așează tava în cuptorul de pâine încins sau în cuptorul sobei cu lemne și se lasă să se usuce, dar să m atenți să nu se frigă! Se scot afară, iar după ce s-au răcit vom repeta procedeul până ce starea lor va pe gustul nostru. Să le păstrăm în loc uscat! În regiunea noastră merele și perele uscate au avut denumirea de „plămânii bufniței”. bufniței”. Denumirea poate po ate provine de la l a constatarea că în timpul uscării fructul se vestejește în așa măsură, încât va semăna cu plămânii fumătorului (în limba maghiară cuvântul bufniță este aproape sinonim cu expresia de consumator consumator de tutun). tutun). Mészáros Mészár os Lajos – Rugănești Rugănești
Compoturi Compoturile de fructe făcute pentru iarnă în bucătăriile secuiești au foarte multe moduri de folosință. În timpul activităților de conservare din toamnă femeile deja denesc la ce le vor folosi în timpul iernii. Este frecventă gătirea de prăjituri și supe din fructele conservate, sau pur și simplu servirea lor ca desert. Ceea ce poate părea foarte straniu pentru un vizitator străin: în satele secuiești este foarte răspândit obiceiul ca împreună cu carnea prăjită sau feluri de tocănițe să pună pe masă compoturi din fructe, în loc de murături.
Compot de prune, ca odinioara Selectăm exemplare frumoase de prune de Bistrița (vânăt românesc), se recomandă a culese c u mâna. După spălare se vor pune în borcanele dinainte sterilizate. Borcanele se pot steriliza după spălare spăl are în cuptorul erbinte al aragazului. În borcanele (cu volumul de 700 ml) presărăm peste prune 2-3 de lingurițe de zahăr tos. Așezăm și cuișoare în b orcan, se pot și cinci-șapte bucăți, cantitatea a depins de ecare dată de obicei și de gustul personal. Se umple borcanele cu apă curată de fântână. După aceea se le agă borcanele cu celofan. Aici nu se poate folosi inel elastic de bucătărie. Așezăm borcanele într-o oală mare. (se poate pune unul câte unul și în cuptorul de pâine rămas cald, după ce s-a copt pâinea.). În fundul oalei s e pune în prealabil și hârtie și așezăm aș ezăm borcanele peste ea. Se umple oala cu apă, pe deasupra borcanelor se pun ștergare ștergare umede, și se pun la ert. er t. După ce erberea a ținut 15-20 de minute, minute, se scoate oala de pe foc și se lasă ca borcanele să se răcească în oală. Jakab Rozália Rozália – Lupeni
Compot de prune cu scortisoara Se spală temeinic 2 kg de prune și se scot sâmburii. Din 2 l de apă și 800 g de zahăr se face un sirop gros, în care se pune și scorțișoară. Se pun prunele în siropul erbinte și se erb în continuare timp de 5 minute. Dupa ce s-a terminat, se pun prunele în borcane și se toarnă peste ele siropul erbinte. Se leagă borcanele, și până ce se răcesc, se țin în aburi uscați. Farkas Edit – Morăreni
Compot de mere Se pregătesc 2 kg de mere decojite și tăiate în cuburi. Din 2 l de apă și 700 g de zahăr se face un sirop, în care se pun bucățile de mere tăiate. Se potriveşte gustul cu cuișoare și cu lămâie, l ămâie, după gust. După aceasta compotul se pune în sticle/borcane curate și se țin în aburi uscați până la răcire. Farkas Réka – Morăreni
Compot din afine rosii Se curăţă fructele, se s e spală și se pun în borcane. Se erbe din zahăr un sirop, prin adăugarea a 600 g de zahăr la 1 l de apă. După ce se răcește siropul, se toarnă peste ane. Se închid bine borcanele și este gata. Oláh Erzsébet – Izvoare
Compot din gutui Se erbe 1 kg de zahăr împreună cu un pliculeț de vanilie în 0,5 l de apă. După ce s-au ert bine, se adaugă gutuile decojite și tăiate în bucăți până când sunt acoperite de zeamă. Se erbe până ce fructele ajung să e de culoare roz deschis. În acest moment se iau de pe foc. Se pune compotul în borcane și se leagă. Se așează într-o oală mai mare și se erb în aburi timp de 10-12 minute. Se lasă să se răcească în oală. Cseke Enikő – Ghipeș
Desert de visine la rece Se iau 5 kg de vișine și se scot sâmburii din ele. La ecare kg de vișine se adaugă 700 g de zahăr zahăr.. După ce scoate zeamă se lasă și se amestecă din când în când, timp de 24 de ore. Vișinele stoarse se pun în borcane uscate. Borcanele se vor depozita în loc uscat. Farkas Edit – Morăreni
Mar cu hrean Se decojesc merele și se taie în felii. Se toacă toac ă împreună hreanul hreanul curățat cu merele, în aceeași cantitate. Se pune puțină sare peste ele. Se pune în borcane, nu este nevoie de dunst, indcă hreanul este un bun conservant. Iarna se consumă cu plăcere împreună cu fripturi, garnituri. Jakab Rozália Rozália – Lupeni
Nuci verzi în zahar – o reteta care dateaza din 1680 Nucile verzi se înțeapă din loc în loc cu un ac de gămălie. Se pun în apă și se lasă așa timp de două săptămâni. săptămâni. Se spală între timp cam o dată pe zi, li se mai adaugă ceva sare. Se scot și se spală în trei rânduri de apă, timp de 3-4 zile, ca apa să scoată acidul din ele. Se vor erbe bine după aceea. După D upă erbere se mai adaugă cuișoare și scorțișoară. Se pun apoi în sirop de zahăr gros. Așa se lasă trei zile, și după ce siropul s-a dizolvat bine, se pun nucile pe o sită, ca siropul de zahăr să se scurgă. s curgă. Se ia albușul unui ou, se amestecă bine și se pune în zahăr. zahăr. Se pune le ert. De la albuș se va forma spumă. Se îndepărtează spuma, spuma, iar după ce amestecul s-a îngroșat se strecoară peste nuci. Se lasă l asă așa câteva zile, și când zahărul va deveni din nou subțire, se strecoară din nou și se erbe încă o dată: va avea un gust foarte bun. bun. Transmisă de Katona Irén – Mugeni Proveniența și datarea nucului ne conduc înapoi în Babilonul antic (teritoriul de azi al Irakului), la aproximativ 4000 de ani îHr. Cultivarea și reproducerea lui conștientă s-a început în Grecia Antică. A ajuns în celel celelalte alte părț părții ale Europ Europei ei prin prin int interme ermediul diul rom romanil anilor or.. În În epoca epoca medie medieval vală se cre credea dea că nuca nuca ține ține depa departe rte febra, vrăjitoarele, deochiul (farmecele), chiar și trăsnetul. Nucile trebuie strânse numai în stare coaptă. Starea de coacere se stabilește după ușurința desprinderii cojii verzi și starea conținutului din interior. Se adună numai nucile care cad din copac după scuturare. Recolta trebuie depozitată în pod sau în alte locuri de depozitare aerisite, răcoroase și întunecate, și trebuie împrăștiată. Se poate păstra astfel și până un an. Dintre plante, nucul este una dintre cele mai bune surse de proteină. Deoarece are un conținut ridicat de acid gras omega-3, are un rol important în prevenirea bolilor cardio-vasculare. Nuca are efect de curățare a sângelui, respectiv se utilizează și în cazul apariției catarului gastric și intestinal. Frunza și scoarța se utilizează pentru tratamente exterioare de spălare și aplicare de comprese în cazul bolilor de piele, acneei, bubelor (furuncul), abceselor și eczemelor. În cazul bolilor de hemoroizi se recomandă baia făcută din frunze. Fiertura făcută din coaja nucii este recomandată în cazul transpirației, catarului intestinal și stomacal. În cazul durerii de ureche se picură în ureche ulei presat din nucă. Consumat în continuu are
Prajituri, Prajituri, dulciuri Când vorbim despre prăjituri este greu să facem deosebire între rețetele vechi și cele noi. Asta deoarece în cazul lor ingeniozitatea și fantezia nu are limite. Nu există rețetă veche sau nouă, numai produsul să e gustos. Descrierile prăjiturilor de mai jos s-au răspândit răspândit din gură în gură, din sat în î n sat. Așa au putut să dăinuiască până azi în zestrea de cunoștințe a gospodinelor din regiunea Odorheiului. Le oferim cu drag cititorilor noștri. Să le folosiți cu sănătate, și dacă observați că la o prăjitură ar merge vreo modicare, nu ezitați s-o încercați!
Placinta cu prune Ingrediente: 3 kg de prune, 500 g
de făină, 100-200 g de drojdie, un pachețel de zahăr vanilat, 100 g de zahăr, 100 g de unt, 1,4 l de lapte, puțină sare. Din această porție se obțin două tăvi de plăcintă. Preparare: se topeşte untul, se adaugă
ingredientele unul câte unul și se amestecă bine. Se lasă la dospit până ce aluatul își dublează cantitatea. Se scot sâmburii din prune și se lasă să se scurgă bine. Aluatul dospit se împarte în două, și se întinde bine, apoi se așează în tăvi. Se împrăștie peste aluat prunele desfăcute în două, cu interiorul în sus și se continuă dospirea într-un loc cald. După ce observăm că aluatul a crescut sucient, se pune în cuptor și se coace. După coacere se pune peste plăcintă zahăr pudră și scorțișoară. Bálint Margit – Firtușu
Placinta cu prune/mere/visine cu aluat amestecat Ingrediente: 25 de linguri de făină (pline cu vârf ), 4 ouă întregi, 15 linguri de zahăr, 15 linguri de ulei, 20 de linguri de lapte, un
pliculeț de praf de copt, pe deasupra de asupra zahăr vanilat, scorțișoară, și nuci tocate și amestecate cu zahăr. Preparare: din ingredientele de mai sus se face un aluat amestecat, care se toarnă în tava unsă cu untură și tapetată cu făină. Se pun
peste el prunele/vișinele fără sâmburi, sau merele tăiate în felii în formă de semilună, se presară zahărul v anilat, cu scorțișoara și cu nucile amestecate cu zahăr, și se pune la copt. Procesul ține 30-35 de minute, la o temperatură de 2400C. Antal Anna Anna – Zetea
Prajitura de prune cu aluat amestecat Ingrediente: 2 ouă întregi, 20 linguri de zahăr, 20 linguri de ulei, 30 linguri de făină, 2 pliculețe de praf de copt, 20 linguri de lapte,
puțină scorțișoară. Preparare: cele două ouă se amestecă bine cu zahărul și cu uleiul. Se adaugă făina, praful de copt și laptele. Se amestecă timp de
20 de minute, iar apoi se toarnă în tava unsă și presărată cu făină. S e pun peste aluat prunele fără sâmburi și se presară cu zahăr cu scorțișoară. Se coace la foc mic. Abránn Emese – Izvoare Abrá Izvoare
!
Mai demult, plăcinta de prune era coaptă în cuptoarele de pâine. Când se cocea pâine, din aluat se lua cam o palmă, și se întindea într-o tavă unsă. Pe deasupra se puneau prunele fără sâmburi, strânse între ele. Se presăra și zahăr peste ele. Iar când se mişcau pâinile, între timp au pus și tăvile în cuptor cuptor.. Peste Peste un ceas se puteau scoate și pâinile și plăcinta de prune, gata făcute. Aluatul se poate așeza direct pe solul cuptorului, în acest caz marginile trebuie întoarse, întoarse, pentru ca zeama să nu curgă. c urgă. Jakab Rozália – Lupeni
Coltunasi cu gem Ingrediente: 500 g de făină, 2 linguri de untură, 3 ouă, puțină sare. Preparare: Din porțiile trecute mai sus se frământă un aluat mai moale decât cel
obișnuit, se împarte în două părți (pâinișoare), și se întind separat. Prima foaie de obișnuit, aluat se unge cu gem de prune întărit și se acoperă cu c u cealaltă foaie de aluat. a luat. Cu ajutorul ajuto rul tăietorului de colțunași se taie în pătrate uniforme și se erb în apă sărată. După aceea se acoperă cu pesmet prăjit în untură. Dacă cineva dorește, la ser vire poate să mai adauge și zahăr pudră. Jakab Rozália Rozália – Lupeni
Tarta cu gem de prune Se prepară aluat de cozonac. Se freacă 1 kg de făină cu 2 ouă, 8 linguri de zahăr, 3 linguri de unt topit, o linguriță de sare, lapte și apă minerală în acee ași cantitate (cât suportă aluatul) și cu o jumătate de felie de drojdie diluată în lapte. Se dospește, iar când a dospit într-o măsură, se întinde și se taie în pătrate. Pe ecare bucată se așea ză o linguriță de gem de prune. Se pot pune peste ele zahăr și scorțișoară. Peste gem se îndoaie marginile aluatului, să formeze o gălușcă. Se aşează în tava unsă după ce în prealabil una dintre laturi a fost cufundată în untură sau ulei. Se așează strânse între ele. Datorită unturii unturii sau a uleiului tartele nu se vor lipi între între ele. Se mai lasă la dospit încă o jumătate de ceas, după care se unge suprafața cu albuș de ou. Se pun în cuptorul încălzit și se lasă să se coacă până devin roșii. Jakab Rozália Rozália – Lupeni
Galuste cu prune Ingrediente: 1 kg de făină, 0,5 kg de carto zdrobiţi, 500 g de margarină, 2 ouă, 0,5 kg de
prune, 100 g de zahăr, o lingură de scorțișoară, puțină sare, 2-3 linguri de griș, 0,5 kg de pesmet, 2-3 linguri de ulei. l a ert. Se freacă împreună făina, cartoi, margarina, ouăle, Preparare: Se pun 5 l de apă la grișul și sarea. Se întinde aluatul și se taie în pătrate. Se rup în două prunele fără sâmburi și se amestecă cu zahăr și cu scorțișoară. În mijlocul ecărui pătrat se așează o jumătate de prună, din cele patru colțuri se împătură aluatul aluatul și se formează găluștele în așa fel, încât î ncât prunele să e în întregime acoperite. Se pun găluștele în apă clocotită și se lasă la ert 1015 minute. Vor Vor gata când vor ieși la suprafața apei. Între timp se prăjeşte pesmetul în puțin ulei și se tăvălesc găluștele prin el. Boldizsár Csilla – Dealu
Mamaliga cu prune din Dealu ce așcă de mălai, 200 g de gem de prune, 2 linguri de ulei. Ingrediente: 1 l de apă, puțină sare, un sfert de ceașcă Preparare: Se pune apa la ert și când începe să arbă se adaugă sarea și mălaiul. Cu telul sau cu lingura de lemn se face o mămăligă
groasă. Se taie cu ața felii de mămăligă, se ung cu gem și se pun într-un recipient recipient rezistent la căldură sau în oală de lut, dar nu înainte de a turna puțin ulei pe fund. Se așează în straturi, cât ajunge mămăliga. În orice caz, ultimul strat va gemul. Se lasă la ert 2-3 minute. Este deosebit de gustoasă la micul dejun, împreună cu lapte de casă ert sau cu smântâna de casă. Vas Jolánka – Dealu
Taitei cu gem Tăițeii lați se prepară acasă pe cât posibil, și se erb în apă sărată. Când sunt gata, se strecoară și se toarnă într-o oală unsă cu untură. Se pune gem de prune peste ele și se amestecă. Sunt unii cărora le place să mai pună zahăr peste porția lor lor,, la servire. ser vire. Jakab Rozália Rozália – Lupeni
„Malaiul preferat al mosului” Ingrediente: 100 g de făină, 100 g de mălai, 200 g de zahăr, 5 ouă, o linguriță de bicarbonat de amoniu, zeama dintr-o lămâie, 300 ml
de lapte, 200 g de prune uscate sau alte fructe uscate. Preparare: albușurile se bat bine, până devin spumă tare. În timpul baterii continue se adaugă za hărul, gălbenușul, se pune
bicarbonatul de amoniu, care se stinge în prealabil cu zeama de lămâie. Se S e adaugă la aluat a luat făina și mălaiul, alternativ, între timp se diluează cu lapte, ca să e uşor de amestecat. La sfârșit se adaugă și fructele uscate. Se toarnă în tava bine unsă unsă și presărată cu făină și se coace. După ce se scot din cuptor, se presară pe deasupra zahăr pudră. Szász Gyöngyvér – Cobătești
Gogoasa de mar cu mere taiate zahăr, 250 g Ingrediente: 0,5 kg de făină, 2 pahare de lapte sau apă, 2 ouă întregi, 2 linguri de unt, 3 linguri de zahăr, 0,5 linguriță de zahăr, de drojdie, 3-4 buc. de mere. s e adaugă untul, ouăle, zahărul și sarea și încet și făina. se pune pe foc încet. Se decojesc Preparare: se dizolvă în lapte cald drojdia, se merele, se răzuiesc și se amestecă în aluat. În untura erbinte erbinte se pun cu lingura grămezi și se prăjesc. După ce se scot, se pune peste ele zahăr pudră. „Mâini Sprintene Sprintene din Chinușu” Chinușu”
Prajitura cu mere din aluat fraged Ingrediente: 300 g de făină, 150 g de unt sau untura, un ou, 100 g de
smântână, puțină coajă de lămâie răzuită, 50 g de zahăr, puțină sare. î mpreunăă cu untura, iar apoi Preparare: Se începe prin a fărâmița făina împreun frământarea aluatului. aluatului. Se va împărți în două bucăți și se va întinde. Se pune prima foaie în tava pregătită. Se întind peste ea merele răzuite și se acoperă cu cealaltă foaie. Se unge suprafața suprafața cu ouăle bătute, va astfel mai lucioasă. Se va folosi un foc mai moderat și s e coace prăjitura până va avea culoarea roșie. Aceste aluaturi aluaturi nu se frământă prea prea mult, deoarece vor ieși unsuroase. Jakab Rozália Rozália – Lupeni
Tort cu mere Ingrediente: 4 ouă, 10 linguri de zahăr, un pliculeț de praf de copt, 4
linguri de apă, 6 linguri de făină, 7-8 mere, 100 g de nucă tocată, 100 g de margarină. Preparare: Se prăjesc 4 linguri de zahăr în cratiță și se adaugă
margarina. Merele decojite (din care se scoate și coceanul) se umple cu nucile tocate și amestecate cu zahăr, și se pun în oală. Din ingredientele rămase se amestecă un aluat de pișcot, care se va v a turna peste mere și se lasă să se coacă la foc încet. Gergely Erzsébet – Zetea
Mere în blanita Ingrediente: 150 g de făină, 150 g de unt sau untură, un ou, 100 g de smântână, puțin zahăr și sare, o jumătate de pliculeț de praf de copt. Preparare: Se frământă ingredientele enumerate și se întinde aluatul. Se taie în pătrate în așa fel încât să se poate împătura cu ele
merele. Între timp se decojesc merele, se scoate coceanul cu o țeavă mică. S e umple cavitatea rămasă cu nucă tocată, amestecată cu zahăr și cu unt. Se învelesc merele în aluat, și merele cu blăniță astfel obținute se pun la cuptor. Jakab Rozália Rozália – Lupeni
Prajitura cu visine zahăr,, o jumătate de margarină sau 4 linguri de ulei, 100 g de drojdie, 100 ml de lapte. Ingrediente: 0,5 kg de făină, un ou, 150 g de zahăr Preparare: Se diluează drojdia în 100 ml de lapte călduț și se amestecă bine cu celelalte ingrediente. Se întinde aluatul la grosimea de
un deget și se taie în pătrate egale. În mijlocul pătratelor se pune câte o vișină, se înfășoară a luatul și se lasă la dospit o oră. Se S e aşează în tavă, una lângă cealaltă. Suprafa Suprafața ța lor se va unge cu ulei și se pun în cuptorul preîncălzit. Abránn Emese – Izvoare Abrá Izvoare
Placinta cu visine cu aluat de cozonac Se prepară aluat de cozonac, se lasă la dospit cam o oră, după care se întinde pe fundul de lemn presărat cu făină. Se întinde la dimensiunea tăvii. Se unge fundul tăvii cu unt sau se căptușeşte cu folie de copt. Se amestecă un pahar de smântână cu un ou, cu zahăr după gust, și se întinde peste aluatul pus în tavă. Vișinele conservate, fără sâmburi și cu zahăr se împrăștie peste plăcinta preparată. Va Va mai bună dacă se coace în cuptorul de pâine, dar va gustoasă și în cuptorul aragazului. Coacerea ține cam o jumătate de ceas. Jakab Rozália Rozália – Lupeni
Pregătirea aluatului de cozonac
Ingrediente: 1 kg de făină, 2 ouă, 8 linguri de zahăr, o lingură de ulei, 3 linguri de unt topit, o linguriță de sare, pentru dospit lapte și apă minerală (în proporție de jumătate-jumătate, și cât trebuie aluatului), și o jumătate de felie de drojdie diluată. Preparare: Porția nu e bătută în cuie, fiecare gospodină o stabilește după dorință. Dacă grăsimea e lichidă, se va adăuga ultima la aluat. Uneori se pune și coajă de lămâie în aluatul cozonacului. Cu cât se frământă mai mult, cu atât cozonacul va fi mai gustos.
Cozonaci de sarbatori, cu nuci si cu mac Întindem două aluaturi aluaturi pentru cozonac; unul se unge cu nucă tocată și amestecată cu zahăr, iar celălalt cu mac ert în prealabil cu zahăr. Se rulează cu grijă și se așează în tavă. Suprafața va unsă cu ouă bătute. Se mai lasă puţin la dospit și se pune în cuptor. Coacerea are nevoie de o oră. A se vedea mai sus modul de preparare a aluatului. Jakab Rozália Rozália – Lupeni
Prajitura cu nuci si cu gem Ingrediente: 4 ouă, 300 g de zahăr, 100 g de nuci, 1 pliculeț de praf de copt, 100 ml de lapte, 200 g de făină. Preparare: se amestecă gălbenușul de ou cu 100 g de zahăr și se adaugă cele 100 g de nuci, praful de copt, laptele și făina. Aluatul
amestecat se toarnă în tava unsă și se întinde uniform. Se unge suprafața suprafața cu gem de zmeură și pe deasupra se toarnă spuma albușului de ou, la care am adăugat 200 g de zahăr. Se pune la copt. Se va tăia după ce s-a răcit. Deák Berta – Firtușu
Piscot cu fructe Ingrediente: 14 linguri de zahăr, 3 ouă, 6 linguri de ulei, 14 linguri de lapte, 20 linguri de făină, 1 pachețel de praf de copt, 200 g de
fructe. Preparare: se amestecă ouăle împreună cu 14 linguri de zahăr până devin spumoase. Se adaugă cele 6 linguri de ulei și praful
de copt. Se vor amesteca bine. Se adaugă cu atenție 14 linguri de lapte și 20 de linguri de făină. Se toarnă aluatul în tava unsă în prealabil și se pune peste el fructul fr uctul proaspăt al anotimpului, anotimpului, îndulcit cu zahăr. Se coace prăjitura. Se vor tăia după răcire și se pot servi. Bálint Izabella – Firtușu
Fursecuri cu paducel á la tanti Magdalena Ingrediente: 1 kg de făină, 400 g de untură, 300 g de zahăr, 4 gălbenușuri de ouă, 1 praf de copt cu puțină zeamă de lămâie, 2 pahare
de smântână (400 ml), 1 borcan b orcan de gem de păducel. Preparare: Ingredientele de mai sus se frământă în ordinea de mai sus, cu mișcări repezi. Partea mai mare a aluatului se pune în
frigider, și se întinde câte o porție din el în foi subțiri. Se taie cerculețe din aluat, respectiv cerculețe cu gaură la mijloc. Pe cele pline se pune o linguriță de gem de păducel și se s e așează peste ele cerculețele cu gaură. Se ung prăjiturile cu albuș de ou bătut, se coc, și când sunt încă călduțe se tăvălesc în zahăr pudră cu vanilie. Este o prăjitură gustoasă, care se poate păstra mult timp. În loc de păducel se pot folosi și alte gemuri mai tari. Moldován Moldo ván Szeredai Noémi Noémi – Cechești
Clatite Ingrediente: 750 g de făină, 3 ouă, o jumătate de linguriță de
sare, 10 g de drojdie, 50 ml de apă minerală (dar se poate și lapte cu apă minerală), untură sau ulei pentru prăjire, gem. Preparare: Se amestecă ingredientele uscate, se pun ouăle, și
se adaugă în continu c ontinuuu apa minerală, se continuă amestecarea până ce obținem un aluat subțire. Într-o tigaie pentru clătite înerbântăm puțină untură untură sau ulei și prăjim o plăcintă, ca probă. Dacă vedem că aluatul este încă gros, îl mai diluăm cu puțină apă minerală. Peste clătitele calde se poate pune orice fel de gem, vor foarte gustoase. Szász Gyöngyvér – Cobăteșt Cobăteștii
Supe În cultura secuiască mesele se bucură de un mare respect. Familia se așează întotdeauna numai la masa pusă. Mai demult, mai multe generații luau masa împreună, iar din meniu nu putea să lipsească supa. Din fructele locale se pot găti supe ușoare, ori separat, ori împreună. Poate că această coloraţie diversă se datorează faptului că supele de fructe sunt prezente în aproape ecare familie. În zilele de vară erbinți se prepară supe de fructe dulci, care se consumă deopotrivă în stare rece sau caldă. Poate multora li se pare interesant faptul că iarna supele de fructe fr ucte nu se consumă numai numai dulci, ci se prepară și cu carne afumată, spată de porc, omoplat sau altă carne artă.
Supa de fructe cu carne de pui morcovi, un Ingrediente: 150-200 g de carne de pui, 2,5 l de apă, 2 morcovi, pătrunjel, o ceapă mai mică, un ou, puțină smântână, sare după gust, fructe proaspete. împreunăă cu Preparare: se taie carnea de pui în cubulețe și se pune la ert împreun legumele. Când carnea este aproape gata, deci de ci peste aproximativ 15-20 de minute, se adaugă fructele proaspete, care poate vișine, coacăze, prune de vară, agrișe sau strugure de vin (când încă este necopt). Se drege cu ouă și smântână. Se condimentează după gust cu sare, și dacă d acă este nevoie cu c u zahăr. Bálint Margit – Firtușu
Supa cu fructe de vara Din fructele locale, separat s eparat sau împreună, împreună, se pot găti supe ușoare. Se erb fructele în apă și se adaugă pătrunjel verde tăiat. Se pune și sare. Se face o îngroşală. Prima dată se amestecă ouăle cu c u făină și se adaugă lapte. Se ia supa de pe foc și se lasă să se răcească puțin. Ca să nu e cu cocoloașe, este mai bine dacă se pune puțină supă în îngroşală, și se trece prin strecurătoare. Jakab Rozália Rozália – Lupeni
Supa de ciolan cu prune uscate Ingrediente (pentru patru persoane): un ciolan de
mărime mai mică, 2-2,5 l de apă, 1,2 kg de prune uscate, 2 morcovi, un pătrunjel, o ceapă mai mică, un ou, puțină smântână, sare și boia după gust. Preparare: Se pune ciolanul la
ert împreună cu ceapa. După ce a ert se adaugă zarzavatul tăiat. După aproximativ 15 de minute se pot adăuga și prunele uscate, și când au ert și prunele – supa noastră este gata. Se drege cu ouă și cu smântână amestecată. La servire presărăm peste ea pătrunjel verde. Szász Gyöngyvér – Cobătești
Sosuri
Sos de afine În trecut, sosul de ane a fost folosit mai ales în casele domnești, lângă carnea de vânat. De aici a ajuns și pe mesele familiilor țărănești, dar cel mai des cu ocazia sărbătorilor. ½ kg de ane se erb în apă până se înmoaie, cu 150 g de zahăr și puțină coajă de lămâie. Cu un pahar de smântână se amestecă 3-4 lingurițe de făină și se drege sosul. Apoi se amestecă 60 g de unt, ca s ă e lucios. Dacă trebuie, se mai potriveşte gustul cu puțin muștar,, zahăr și sare. Sunt gospodine care mai completează sosul cu câteva muștar c âteva boabe de ienupăr sau piper, piper, eventual puțină scorțișoară. Se consumă cu fripturi din carne de vânat și din vită. Pakot Irma – Lupeni
Sos de mere Sosul de mere este o garnitură foarte gustoasă lângă carnea artă. Pentru acest scop se folosesc mere care se înmoaie ușor, de exemplu mere de vară sau Jonathan. Jonathan. Se decojesc merele și se taie în felii. Se pun în cratiță și se toarnă peste ele puțin din supa de carne sau apă. Se înmoaie sub capac, se amestecă din când în când. Dacă merele s-au înmuiat și au consistența de pastă, se presară peste ele făină. În tot acest timp se amestecă în continu continuuu ca să nu e cu cocoloașe. Dacă D acă merele nu sunt sucient sucient de dulci, se mai adăugă și zahăr, iar pe urmă se îmbogățeşte cu smântână sau cu lapte. Jakab Rozália Rozália – Lupeni
Sos de coacaze Se îndepărtează bobițele de pe ciorchine. Se pun la ert într-o oală mică, în supă sau în apă. Dacă se va erbe în supă, atunci nu se mai pune sare. Se taie mărunt pătrunjel verde și se presară în oală. Se pune zahăr mai mult în acest sos, deoarece este mai acr u. Când bobițele s-au înmuiat, înmuiat, se face o îngroşală î ngroşală uşoară, cu făină, un ou și lapte. Se trec prin strecurătoare. Dacă în loc de lapte se foloseşte smântână, nu mai este nevoie de ouă. Sosul se gătește în mod asemănător în cazul în care se folosesc vișine, cireșe sau agrișe. Jakab Rozália Rozália – Lupeni
Sos de visine sau de agrise Se prăjeşte puțină ceapă în ulei și se adaugă fructele proaspete. Se lungeşte cu puțină apă și se dă gust cu fr unză de țelină și cu sare. După ce s-a ert, se s e drege cu smântână. Se poate servi cu orice garnitură, de exemplu cu orez sau cu carto, în primul rând lângă carne artă. Bálint Margit – Firtușu
Pe această cale dorim să ne exprimăm e xprimăm mulțumirile mulțumirile acelor gospodine din regiunea Odorheiului, care ne-au împărtășit fără reținere rețetele și cunoștințele lor folositoare. Ele sunt acelea care pregătesc în ecare an preparatele lor din fructe, și le oferă cu drag și oaspeților Festivalului Fructelor din Odorhei. Pentru prezentarea prezentarea originii și istoriei fructelor ne-am folosit de site-ul Wikipedia.
Proiect nanțat din fonduri acordate de către Guvernul Norvegiei prin intermediul intermediul Programului Programului Norvegian Norvegian de Cooperare Cooperare pentru creștere creștere economică și și dezvoltare dezvoltare sustenabilă în în România.
© All rights reserved. 2011
