INTRODUCERE Doctrina română de drept public prezintă două categorii de acte ce emană de la instituţiile publice, acestea acestea fiind: -
actele exclusiv politice;
-
actele juridice.
Actele exclusiv politice sunt cele ce reglementează organizarea organizarea politică a instituţiilor de stat i includ !n sfera lor programe, moţiuni, declaraţii, etc. Actele juridice pe de altă parte i modul lor de adoptare sunt reglementate !ncă din constituţiile statelor unde se prevăd norme clare privitoare la autoritatea statală care le poate emite i totodată la condiţiile sub care pot fi ele emise. "onstituţ "onstituţia ia conţine conţine norme cu privire privire la administraţ administraţia ia publică publică atât !n sens organic organic cât i material, fiind sursa tuturor prerogativelor de administraţie publică, care, conform părerii prof. #edel$, formează % bazele constituţionale .&' Astfel, !n (itlul ))) al "onstituţiei române sunt prevăzute prerogativele administrative ale *reedintelui i ale +uvernului i sunt precizate normele esenţiale privind administraţia publică. Artico Articolul lul $ din (itlul itlul ))) prezin prezintă tă prerog prerogati ativel velee *arlam *arlament entulu uluii ca fiind fiind %un %unica ica autori autoritat tatee legiuitoare a ţării& i le completează prin articolul - privitor la iniţiativa legislativă legislativă care poate aparţine atât deputaţilor, senatorilor, cât i +uvernului i cetăţenilor !n număr de cel puţin $//.///. Articolul $/0 din constituţie, intitulat %Actele +uvernului& delimitează clar condiţiile !n care organizareaa +uvernul poate emite 1otărâri i ordonanţe. 2alin. ': % Hotărârile se emit pentru organizare executării legilor” ; alin. 3: “Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute prevăzute de aceasta.” 4
(otui, pe baza articolului $ s5a iscat o controversă legată de constituţionalitatea unor acte emise de către +uvern care, conform "onstituţiei, nu are autoritate de putere legiuitoare. Doctrina română vorbete mult despre această problemă făcând referire la numeroase decizii ale "urţii "onstituţionale privitoare la ridicarea unor excepţii de neconstituţionalitate legate de unele acte emise de +uvern +uvern sau de articole din ele, ele, decizii pe care le vom vom trata i noi !n părţile finale ale lucrării de faţă. 3
$
+eorges #edel #edel 6 definete administraţia publică ca c a fiind %ansamblul activităţilor +uvernului i autorităţilor descentralizate, străină conducerii relaţiilor internaţionale i raporturilor dintre puterile publice, care se exercită sub un regim de putere publică.& ' A. )orgovan, ratat de drept administrativ, '//$, vol. ), pag. $'7. 3 A se vedea Deciziile "urţii "onstituţionale nr. 8$ ianuarie $77-, nr. $083 iunie $77-, nr. $$78'7 septembrie $770, etc.
9n temeiul art. $ 2$4 din "onstituţie +uvernul poate fi abilitat printr5o lege de abilitare sau autorizare să emită ordonanţe !ntr5o gamă de domenii precizate prin respectiva r espectiva lege i pentru o perioadă de timp de asemenea bine determinată. *reedintele are i el o serie de acte juridice pe care le poate emite, printre care, amintim cu titlu de exemplu decretele prezidenţiale care trebuiesc sa fie semnate de *rimul5ministru, altfel fiind lovite de nulitate. le pot fi atacate, asemeni tuturor actelor juridice administrative !n cadru cadrull con conten tencio ciosul sului ui admin administ istrat rativ iv,, excepţ excepţie ie făcând făcând doa doarr cele cele ce intră intră !n sfera sfera finelo finelorr de neprimire ale egii contenciosului administrativ. administrativ.<
<
xemplu: +A =r. '<7 din 3$ decembrie $770 privind abilitarea +uvernului +uvernului de a emite ordonanţe egea nr. << din ' decembrie '//
CAPITOLUL I CONSIDERENTE GENERALE PRIVITOARE LA FORMELE DE EXERCITARE A PREROGATIVELOR GUVERNULUI 1. Guvernul României !"ru#"ur$ %i rol #on&orm Con!"i"u'iei române %i Le(ii nr.)*+,**1 +uvernul este instituţia cu sarcina fundamentală de a realiza politica unei naţiuni, el iniţia iniţiază ză,, modele modelează ază i execut executăă măsuri măsurile le de redres redresare are econom economică ică,, de scăde scădere re a inflaţ inflaţiei iei i stabilizare economică, răspunde de ordinea publică, de apărarea naţională i de raporturile statului cu alte state. Apariţia sa !n >omânia este strâns legată de apariţia primelor constituţii, el !mbrăcând iniţial forma "onsiliului de ?initri. @n exemplu ar fi "onstituţia de la $7'3, !n care se găsesc formul formulări ări de genul: genul: “ !onsil !onsiliul iul de "inişt "iniştri ri este este un orga organn de delib delibera eraţiu ţiune ne şi deciz deciziun iune” e”
#
Doctrina consideră !nsă că apariţia ministerelor o precede pe cea a apariţiei +uvernului !nsui, ele fiind iniţial create prin >egulamentele rganice prin desfiinţarea unor ranguri boiereti deveniţi minitri. @na dintre controversele existente !n doctrină este cea privitoare la calitatea Bfatului administrativ de +uvern de fapt. Argumentele cele mai multe contrazic !nsă această părere deoar deoarece ece Bfatul Bfatul admini administr strati ativv a reprez reprezent entat at doa doarr o etapă etapă preme premerg rgăto ătoare are !n calea calea apari apariţie ţieii +uvernului, lucru probat de lipsa autorităţii acestui sfat !n faţa Domnului care deţinea puterea de cond conduc ucer eree i admi admini nist stra rare re a stat statul ului ui,, el pu putâ tând nd apro aproba ba sau sau resp respin inge ge 1o 1otă tărâ râri rile le Bfat Bfatul ului ui administrativ. *rima constituţie română care luminează i conturează instituţia guvernului este cea din $7'3, care precizează !n art. 7': %+uvernul exercită puterea executivă !n numele >egelui !n modul stabilit de "onstituţie.&, după ce prima care numete această instituţie %guvern& este "onstituţia din $0, $0, ea neprecizând neprecizând !nsă prea multe atribuţii pentru el. el. 1.1.Guvernul 1.1.Guvernul -n Con!"i"u'i român$ "onstituţ "onstituţia ia actuală actuală legiferea legiferează ză rolul +uve +uvernulu rnuluii prin intermediu intermediull articolului articolului $/'2$4: $/'2$4: “$uvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de %arlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea conducerea generală a administraţiei publice.” , iar
prin intermediul alineatului 3 al aceluiai articol !i descrie componenţa: “$uvernul este alcătuit din prim&ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.”
*rincipiul separaţiei i ec1ilibrului puterilor !n stat se răsfrânge i asupra +uvernului prin intermediul unui control parlamentar permanent, asigurându5se astfel menţinerea i respectarea
A. )orgovan, op. cit. p. 3<-. )bidem, p.33.
-
statului de drept. Astfel, spre deosebire de alte constituţii care permit +uvernului să stabilească exclusiv liniile politicii naţiunii pe plan intern i extern, constituţia noastră acordă +uvernului dreptul de a conduce politica generală a ţării !n limita liniilor stabilite de *arlament. "onform formulării prezente !n constituţie, +uvernul are ' atribuţii principale: de a asigura realizarea politicii interne i externe a ţării i de a exercita conducerea administraţiei publice. >eferitor la prima sa funcţie, sunt necesare anumite precizări esenţiale. Astfel, dei asigură realizarea politicii interne i externe, +uvernul nu o i 1otărăte, aa cum este cazul "onstituţiei Cranţei de exemplu. 0 De asemenea, +uvernul mai are i rolul de a realiza conducerea generală a administraţiei publice, ceea ce5i conferă o poziţie de organ central de competenţă materială generală, el având atribuţii !n toate domeniile activităţii administrative. 9ntre cele două funcţii majore ale +uvernului există o legătură strânsă de interdependenţă: pentru a5i putea realiza obiectivele politice ale guvernării ţării, +uvernul trebuie, !n mod obligatoriu, să conducă !ntreaga administraţie publică. Doar !n acest mod se pot implementa la nivel de fond 1otărârile i deciziile sale !n cadrul funcţionării armonioase i sistematizate a administraţiei. "onducerea generală a administraţiei publice nu se poate face !nsă fără naterea unor raporturi de drept administrativ stabilite !ntre +uvern pe de o parte, i restul autorităţilor administraţiei publice, pe de altă parte. )au astfel fiinţă raporturi de subordonare 2faţă de ministere, prefecţi, etc.4, raporturi de colaborare 2 faţă de autorităţi centrale de acelai rang4 i raporturi de tutelă administrativă 2faţă de autorităţile locale alese de către cetăţeni4. Acest lucru
este regăsit !n art. $/' al. ' din "onstituţie: 'n îndeplinirea atribuţiilor sale, $uvernul cooperează cu organismele sociale interesate.((
Alcătuirea +uvernului, aa cum reiese din art. $/', alin. 3, cuprinde ))%rim&ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică(( fără a se preciza sau a se sub!nţelege măcar o
scară ierar1ică interioară. Altfel spus, indiferent de calitatea membrilor +uvernului, fie ei minitri sau ocupanţi ai oricărei alte funcţii, ei se află pe picior de egalitate, având aceleai drepturi i obligaţii i fiind obligaţi să colaboreze !ntre ei pentru buna desfăurare a activităţii +uvernului. 1.,.Guvernul -n Le(e )*+,**1 *roiectul egii nr. 7/8'//$ a fost adoptat de "amera Deputaţilor la $< martie '//$ i de Benat la '$ martie '//$, ea fiind publicată i intrând totodată !n vigoare la data de ' aprilie '//$.
0
@nde se precizează: delibereazăEE !n loc de asigură realizareaEE.
=ecesitatea ei este clară, fiind legea organică a +uvernului care !i definete mai bine atribuţiile i completează prevederile "onstituţiei. Definiţia +uvernului este regăsită !n cadrul art. $ , alin. $: % $uvernul este autoritatea publică a puterii executive, care *uncţionează în baza votului de încredere acordat de %arlament şi care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.” Be observă menţionarea votului de !ncredere acordat de *arlament ceea
ce evidenţiază controlul parlamentar dintre cele ' puteri de stat. 9n alineatul < al primului articol sunt prezentate i funcţiile principale ale +uvernului prin intermediul cărora se realizează programul de guvernare: “a+ *uncţia de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a %rogramului de guvernare
b4 funcţia de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ i instituţional necesar !n vederea realizării obiectivelor strategice; c+ *uncţia de administrare a proprietăţii statului, prin care se asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului, precum şi gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil d+ *uncţia de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern şi extern
e4 funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea i controlul aplicării i respectării reglementărilor !n domeniul apărării, ordinii publice i siguranţei naţionale, precum i !n domeniile economic i social i al funcţionării instituţiilor i organismelor care !i desfăoară activitatea !n subordinea sau sub autoritatea +uvernului.& *e larg funcţiile +uvernului sunt prezentate !n articolul $$, din care amintim doar literele ce prezintă funcţia normativă a sa: “-+b+ iniţiază proiecte de lege şi le supune spre adoptare %arlamentului c+ emite /otărâri pentru organizarea executării legilor, ordonanţe în temeiul unei legi speciale de abilitare şi ordonanţe de urgenţă potrivit !onstituţiei e+ elaborează proiectele de lege a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat şi le supune spre adoptare %arlamentului-+”
9n ceea ce privete modul de adoptare al 1otărârilor, art. '-, alin. $ precizează: “-0+ $uvernul adoptă /otărâri şi ordonanţe în prezenţa ma1orităţii membrilor săi. Hotărârile şi ordonanţele se adoptă prin consens. 2acă nu se realizează consensul, /otărăşte primul& ministru.” Deci nu este relevant numărul participanţilor la edinţă atâta timp cât se !ntrunete
majoritatea.
(ot !n egea nr. 7/8'//$ se precizează din nou, ca i completare a "onstituţiei, componenţa +uvernului. Astfel, articolul 3 prezintă categoriile de membri ai +uvernului: “-0+ $uvernul este alcătuit din primul&ministru şi miniştri.
2'4 Din +uvern pot face parte i minitri5delegaţi, cu !nsărcinări speciale pe lângă primul5 ministru, prevăzuţi !n lista +uvernului prezentată *arlamentului pentru acordarea votului de !ncredere.& "ompletarea faţă de "onstituţie este alineatul ' al articolului mai sus5menţionat, care nu face altceva decât să dezvolte sintaxa %alţi membri stabiliţi prin lege organică& a art. $/' al ' din "onstituţie, minitrii delegaţi fiind deci membrii de care se vorbete !n alin. ' al art. $/'. Din punct de vedere normativ, art. ' al egii nr. 7/8'//$ descrie tipurile de legi i totodată modalitatea lor de adoptare: “-0+ 'n exercitarea atribuţiilor sale $uvernul adoptă /otărâri şi ordonanţe. Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor. Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare sau, în cazuri excepţionale, ordonanţe de urgenţă, potrivit art. 003 alin. -3+ din !onstituţie. 4
2'4 ?embrii +uvernului pot propune proiecte de 1otărâri i de ordonanţe; de asemenea, pot propune +uvernului proiecte de lege, !n vederea exercitării dreptului de iniţiativă legislativă a acestuia. ?etodologia de elaborare i !naintare la +uvern a acestor proiecte de acte normative se aprobă prin 1otărâre a +uvernului. -5+ 'n cazul încetării mandatului său, în condiţiile prevăzute de !onstituţie, până la depunerea 1urământului de către membrii noului $uvern, $uvernul continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, *ără a promova politici noi. 'n această perioadă $uvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege.”
,. A#"ele Guvernului #l!i&i#re %i (enerli"$'i "onform art. ', alin. $5' ale egii nr. 7/8'//$, +uvernul poate adoptă, !n principal, /o"$râri i or0onn'e. $/ *e lângă acestea, membrii săi !si pot exercita dreptul de iniţiativă legislativă, propunând +uvernului proiecte de 1otărâri i ordonanţe sau c1iar proiecte de lege. "onstituţia română alocă i ea un articol clasificării actelor emise de +uvern, intitulat c1iar Actele +uvernului: 7
%24 9n cazul !n care *reedintele >omâniei cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului 234, dezbaterea acesteia se va face !n edinţa comună a celor două "amere.& $/ %2$4 9n exercitarea atribuţiilor sale +uvernul adoptă 1otărâri i ordonanţe. Fotărârile se emit pentru organizarea ex ecutării legilor. rdonanţele se emit !n temeiul unei legi speciale de abilitare sau, !n cazuri excepţionale, ordonanţe de urgenţă, potrivit art. $$ alin. 24 din "onstituţie. 2'4 ?embrii +uvernului pot propune proiecte de 1otărâri i de ordonanţe; de asemenea, pot propune +uvernului proiecte de lege, !n vederea exercitării dreptului de iniţiativă legislativă a acestuia. ?etodologia de elaborare i !naintare la +uvern a acestor proiecte de acte normative se aprobă prin 1otărâre a +uvernului.&
“ ART. 108 6ctele $uvernului -0+ $uvernul adoptă /otărâri şi ordonanţe. -7+ Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor. -5+ Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta. -3+ Hotărârile şi ordonanţele adoptate de $uvern se semnează de primul&ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în "onitorul O*icial al 8omâniei. 9epublicarea atrage inexistenţa /otărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.”
9n practică !nsă s5au emis i or0onn'e 0e ur(en'$ , nu doar 1otărâri i ordonanţe. rdonanţele de urgenţă, aa cum le spune i numele, au fost emise !n situaţii de urgenţă, excepţionale când trebuia rezolvată o situaţie stringentă.
$$
"azurile !n care pot fi adoptate sunt
precizate !n "onstituţie $' la fel ca i modul lor de adoptare. "eea ce le diferă !n principal de ordonanţe este lipsa necesităţii unei legi de abilitare a +uvernului pentru a le emite, ele putând fi create i !naintate spre dezbatere i aprobare parlamentului oricând situaţia este considerată a fi exceptională. După cum prevede articolul $70 din egea nr. 7/8'//$, /o"$rârile Guvernului sunt emise !n scopul organizării executării legilor emise !n prealabil de legiuitor sau !n scopul organizării executării unor acţiuni sau evenimente aprobate prin respectiva 1otărâre. ste cazul, spre exemplu, al Fotărârii =r. $$0$ din < octombrie '//< privind organizarea acţiunilor de comemorare a Gilei Folocaustului !n >omânia 27 5 $/ octombrie '//<4 !n care se aprobă organizarea acţiunilor pentru această zi i totodată modul ei de desfăurare incluzând c1eltuielile aferente. ,.1.o"$rârile 0e (uvern "onform definiţiei care o conferă "onstituţia 1otărârii$3, aceasta reprezintă unealta principală a +uvernului de exercitare a autorităţii sale executive. Altfel spus, prin intermediul 1otărârilor sale, +uvernul execută legile adoptate de *arlament, având posibilitatea de a fi atacat pentru ele $$
xemple: . @. +. =r. $3< din '7 septembrie '//< privind modificarea egii nr. <8'//' pentru prevenirea i sancţionarea spălării banilor, precum i pentru instituirea unor măsuri de prevenire i combatere a finanţării actelor de terorism; . @. +. =r. $'7 din $< septembrie '//< pentru modificarea i completarea rdonanţei +uvernului nr. 7'8'//3 privind "odul de procedură fiscală; . @. +. =r. $'0 din $< septembrie '//< privind !nfiinţarea, organizarea i funcţionarea Bistemului )nformatic =aţional de Bemnalări; . @. +. =r. $$- din $ iulie '//< privind acordarea unui sprijin direct al statului producătorilor agricoli pentru !nfiinţarea culturilor !n toamna anului '//<; . @. +. =r. $/' din $ iulie '//< privind libera circulaţie pe teritoriul >omâniei a cetăţenilor statelor membre ale @niunii uropene i Bpaţiului conomic uropean. $' A>(. $$< 24 +uvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai !n situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa !n cuprinsul acestora.EE $3
%Fotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.& 2art. $/0, alin. '4
!n faţa instanţei de contencios administrativ din cadrul 9naltei "urţi de "asaţie i Hustiţie a >omâniei. Asta nu !nseamnă !nsă că fără 1otărâri ale +uvernului legile nu ar fi aplicate deoarece acest lucru ar fi absurd. ste evident că legea este direct aplicabilă, fără a avea nevoie de o 1otărâre adiţională, !nsă de multe ori lipsesc instrumentele 1uridice 03 care ar putea duce la corecta ei aplicare. 9n acest moment intervine +uvernul care adoptă o 1otărâre i facilitează astfel buna aplicare a legii i totodată integrarea ei !n sistemul juridic i social. Fotărârea de +uvern, potrivit regimului ei constituţional, intervine atunci când, !n mod natural, executarea unor prevederi din lege reclamă stabilirea de măsuri sau a unor reguli subsecvente, care să asigure corecta lor aplicare, înlăturarea unor greutăţi sau organizarea corespunzătoare a unor activităţi. Deci 1otărârea nu poate fi decât secundum legem i praeter legem, fiind de neconceput 1otărâri de +uvern emise direct !n aplicarea "onstituţiei. $<
"onstituţionalitatea 1otărârilor +uvernului constă, pe de o parte, !n faptul că ele, potrivit art. $/- alin. din "onstituţie, trebuie semnate de *rim5ministru i contrasemnate de minitrii responsabili ceea ce implica un grad ridicat de verificare a lor. *e de altă parte, având scopul de a !nlesni punerea !n aplicare a legii, emiterea lor este controlată !n permanenţă, nefiind permis să fie promulgate 1otărâri ce contravin "onstituţiei deoarece astfel s5ar putea comite un abuz ce ar aduce grave prejudicii principiului separaţiei puterilor !n stat. ?ai mult decât atât, caracterul constituţional al lor poate fi !n permanenţă verificat !n practica instanţelor judecătoreti prin ridicarea unor excepţii de neconstituţionalitate privitoare la textul unor 1otărâri. *e durata !n care "urtea "onstituţională analizează excepţia invocată, !ntreaga judecare a procesului se suspendă, ea fiind reluată după pronunţarea "urţii "onstituţionale. @n exemplu !n acest sens ar fi decizia =r. $/ din $ iulie '//< referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Fotărârii +uvernului nr. $-8$77' privind blocarea, ridicarea, depozitarea i eliberarea autove1iculelor sau remorcilor staţionate neregulamentar pe drumurile publice. 9n acest caz excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către +1eorg1e Dobre !n Dosarul nr. 3738"8'//< al (ribunalului +orj 5 Becţia comercială i de contencios administrativ. a această cerere reprezentantul ?inisterului *ublic a apreciat că, !n conformitate cu dispoziţiile art. '7 alin. 2$4 i 24 din egea nr. -8$77' privind organizarea i funcţionarea "urţii "onstituţionale, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. bligaţia de a !nainta "urţii "onstituţionale sesizarea s5a menţinut totui conform regulii, astfel !ncât prin 9nc1eierea din $$ mai '//<, pronunţată !n Dosarul nr. 3738"8'//<, (ribunalul +orj 5 Becţia comercială i de contencios administrativ a sesizat "urtea "onstituţională cu privire $ $<
A. )orgovan, op. cit., pag. // )bidem.
la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Fotărârii +uvernului nr. $-8$77' privind blocarea, ridicarea, depozitarea i eliberarea autove1iculelor sau remorcilor staţionate neregulamentar pe drumurile publice. Autorul excepţiei a motivat acţiunea sa prin faptul că Fotărârea +uvernului nr. $-8$77' !ncalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul de proprietate. l a apreciat că !n condiţiile !n care Istaţionarea pe drumurile publice a autove1iculelor staţionate neregulamentar este amănunţit i foarte bine reglementată de rdonanţa de urgenţă a +uvernului nr. $7<8'//' i de Fotărârea +uvernului nr. 0<8'//3 J...K, nu se impune existenţa altui act normativ, respectiv Fotărârea +uvernului nr. $-8$77', care să reglementeze acelai segment din domeniul circulaţiei pe drumurile publice, LLstaţionarea autove1iculelorMMI. (otodată a mai arătat că Fotărârea +uvernului nr. $-8$77' Iprevede blocarea autove1iculelor staţionate neregulamentar pe drumurile publice, măsură prin care se !ncalcă dreptul de proprietate, respectiv atributul folosinţei bunului, drept ce este garantat de "onstituţia >omâniei i de celelalte acte normative !n vigoareI. *rin !nc1eierea "urţii "onstituţionale, se arată că aceasta, !n numele legii, respinge ca fiind inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Fotărârii +uvernului nr. $-8$77' privind blocarea, ridicarea, depozitarea i eliberarea autove1iculelor sau remorcilor staţionate neregulamentar pe drumurile publice. Acesta a fost un caz !n care excepţia de neconstituţionalitate ridicată !mpotriva unei 1otărâri a +uvernului a fost respinsă de către "urte ca fiind inadmisibilă, deci nefondată. 9n fapt, majoritatea excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate !mpotriva unor 1otărâri ale +uvernului au fost respinse, lucru ce probează, !ncă o dată, regimul lor constituţional i controlul la care sunt supuse !nainte de a fi emise. ,.,. Or0onn'ele (uvernmen"le *otrivit art. $ al.$ din "onstituţia >omâniei revizuită, N*arlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţări&. Dar potrivit principului colaborării puterilor !n stat poate exista o oarecare imixtiune a executivului !n atribuţiile puterii legislative. Această mandatare a executivului de a !ndeplini atribuţii specifice *arlamentului este cunoscută sub denumirea de delegare legislativă, fiind vorba !n concret de emiterea de către +uvern a unor acte juridice cu putere de lege. Din practica constituţională, s5a desprins definiţia !n sens restrâns, potrivit căreia, delegarea legislativă înseamnă de *apt abilitarea temporară şi condiţionată a $uvernului de a emite norme cu putere de lege, a căror valoare 1uridică este egală cu a legii ordinare, cu condiţia de a *i emise în con*ormitate cu prevederile constituţionale şi ale legilor organice în vigoare în momentul emiterii lor. 0: $
Decizia nr. - din ' martie $773 a "urţii "onstituţionale !n !ulegere de decizii şi /otărâri 0447&0445 , >.A. %?onitorul ficial&, Oucureti, $77
Articolele $/0 i $$< ale "onstituţiei >omâniei reprezintă fundamentul legal al delegării legislative. Astfel la alin. $ al art. $$< se prevede: &*arlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a +uvernului pentru a emite ordonanţe !n domenii care nu fac obiectul legilor organice.& xistă i o lege care reglementează delegarea legislativă 5 egea nr. -<$ din '- decembrie '//$ privind abilitarea +uvernului de a emite ordonanţe.$9n activitatea sa guvernul emite două tipuri de acte 1otărâri i ordonanţe2art. $/0 alin. $ "onstituţie4. Dacă 1otărârile se emit, conform textului constituţional, pentru organizarea executării legilor, ordonanţele se emit în baza unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta 2art. $/0 alin. 34.
rdonanţele guvernamentale !n prezent au devenit principala sursă a legislaţiei !n vigoare, motiv pentru care se impune determinarea naturii juridice a acestora. Aceasta a fost concluzia exprimată !n opinia separată din Decizia nr $<8'/// a "urţii "onstituţionale, când se menţionează referindu5se !n special la ordonanţe de urgenţă că N!n practica statală emiterea de ordonanţe 2guvernamentale4 de urgenţă s5a transformat dintr5o excepţie constituţională !ntr5o regulă comună, care a căpătat aspectul unei Navalane de zăpadă& scăpate de sub control.&$0. *roblema ce ne !nfăţiează !n urma analizării temeiul constituţional i legal al delegării legislative este aceea de a stabili dacă ordonanţele guvernamentale sunt manifestări de voinţă a puterii legislative sau a puterii executive. ?ai precis dacă ordonanţele sunt Nexpresia unei puteri legiuitoare sau, dimpotrivă, a unei competenţe guvernamentale.& $7 are putem afirma că +uvernul se substituie *arlamentului când emite ordonanţe, sau dimpotrivă, c1iar i cu ocazia exercitării acestor atribuţii constituţionale !i păstrează natura juridică de autoritate a puterii executiveP iteratura juridică de specialitate explică foarte nuanţat i uneori diferit natura juridică a ordonanţelor guvernamentale. ?ajoritatea autorilor reţin că ordonanţele sunt din punct de vedere al organului emitent acte ale +uvernului i ca atare acte administrative, dar tot aa trebuie precizat că din punct de vedere material, din punct de vedere al efectelor pe care le produc i a forţei juridice pe care le au, ec1ivalează cu legile 2ordinare4 emise de legiuitor.'/ Având !n vedere caracterului ierar1izat al sistemului nostru legislativ putem spune că prin consacrarea constituţională a instituţiei delegării legislative, ce are ca formă de expresie ordonanţe guvernamentale sistemul iera1izat al actelor normative s5a !mbogăţit cu nouă categorie
$-
*ublicată !n ?. f. nr. 0/ din '- decembrie '//$ Decizia nr. $<8'/// a "urţii "onstituţională, opinia separată exprimată de către judecătorul )oan ?uraru, ?. f.=r. $8'///, "urtea "onstituţională, Decizii i 1otărâri '///, p. 3< $7 )oan ?uraru, ?i1ai "onstantinescu, op. cit. $< '/ *ierre *actet, )nstitutions politiQues. Droit constitutionnel, Armand "olin, *aris, $770, p. </ $0
normative ce putem !ncadra !ntre legi 2ca acte juridice ale *arlamentului4 i 1otărâri ale +uvernului 2acte prin care seexprimă competenţa generală a executivului4. N"ur 2uri0i#$ or0onn'elor. Cl!i&i#re Ordonanţele sunt acte 1uridice cu un caracter normativ emise de $uvern, care reglementează primar unele raporturi social&economice, sau modi*ică, completează, abrogă unele norme 1uridice, dar numai într&un “domeniu susceptibil de legi*erare” prin lege ordinară sau organică sau într&un “domeniu legi*erat” printr&o asemenea lege şi în care poate acţiona *orţa de reglementare a unei legi ordinare sau organice, mai puţin în domeniile exceptate exclusiv de !onstituţie .'$
*roblema naturii juridice a ordonanţelor este una foarte controversată !n literatura juridică. Doctrina este scindată !n aprecierea naturii ordonanţelor, acestea fiind considerate fie o expresie a unei puteri legiuitoare, fie dimpotrivă expresia unei competenţe guvernamentale. *rofesorul )oan #ida consideră că ordonanţa i ordonanţa de urgenţă sunt acte administrative care, pentru a nu !nfrânge principiul puterii legislative unice a *arlamentului, sunt supuse aprobării acestuia. Această părere este !mpărtăită i de profesorul (udor Drăganu, acesta subliniind că ordonanţele nu sunt supuse promulgării de către *reedintele >epublicii, procedură aplicabilă numai !n cazul legilor. rdonanţele +uvernului sunt acte administrative normative, cărora legea le conferă o forţă juridică specială, atunci când prevede că ele pot modifica, abroga sau suspenda legi ordinare. 9n măsura !n care ordonanţele pot modifica, abroga sau suspenda legile ordinare, este evident că problema conformităţii lor cu aceste legi nu se poate pune nici !n faţa instanţelor de drept comun, nici a celor de contencios administrativ, care vor fi obligate să li se conformeze !ntocmai ca unor legi ordinare adoptate de *arlament. '' )oan ?uraru i ?i1ai "onstantinescu susţin că ordonanţa este caracterizată ca un act guvernamental ce face parte din sfera raporturilor constituţionale dintre *arlament i +uvern. '3 Autoarea lena Bimina (ănăsescu este de părere că emiterea ordonanţelor de către +uvern presupune exercitarea unei competenţe normative derivate dintr5o lege de abilitare, competenţă specială i limitată. 9n exercitarea atribuţiilor sale, +uvernul emite ordonanţe, fie !n temeiul unei legi speciale de abilitare 2!n literatura juridică se vorbete de o %delegare legală& sau de %un regim constituţional normal&4 fie, !n situaţii extraordinare, !n absenţa unei asemenea legi 2!n literatura juridică se vorbete de o %delegare constituţională& sau de %un regim constituţional de excepţie&4. 9n consecinţă, de aici desprindem că sunt două categorii de ordonanţe : A. ordonanţe adoptate i emise !n baza unei legi speciale de abilitare, '$
ucian "1iriac, Drept administrativ5 ?ijloace de control i de reglare pentru !nfăptuirea unui stat de drept, '// p. 3 '' '3
(udor Drăganu, Drept constituţional i instituţii politice vol.)), d. umina ex, Oucureti, $770, p.$30 )oan ?uraru, ?i1ai "onstantinescu, rdonanţa +uvernamentală., d. umina ex, Oucureti, '///, p. $<
3. ordonanţe de urgenţă. a rândul lor ordonanţele emise !n baza unei legi de abilitare se prezintă sub două forme: 5 ordonanţe care se supun aprobării ulterioare a *arlamentului; 5 ordonanţe pentru care nu se cere o asemenea aprobare a *arlamentului. +uvernul poate interveni prin ordonanţe fie !ntr5un domeniu !n care nu s5a mai reglementat normativ 2reglementare originară sau primară4, fie !ntr5un domeniu !n care există deja o reglementare, situaţie !n care ordonanţa va modifica, completa sau abroga o lege ordinară sau o ordonanţă preexistentă, !n totul sau !n parte. )n cazul ordonanţelor prin abilitare este necesar să se stabilească prin legea specială de abilitare atât domeniul cât i data până la care acestea pot fi emise. De asemenea conform art. $$< alin. 3 din "onstituţie daca legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării *arlamentului, potrivit procedurii legislative, până la !mplinirea termenului de abilitare. =erespectarea termenului atrage !ncetarea efectelor ordonanţei. egea de abilitare este prin natura sa o lege ordinară, nu organică. 9n executarea legii de abilitare +uvernul nu poate, la rândul său, delega, nici c1iar parţial, altei autorităţi, !mputernicirea ce i s5a acordat; este vorba de o exigenţă a principiului delegata potestas non delegatur . >eglementarea normativă pe calea ordonanţelor trebuie să constituie, !n spiritul "onstituţiei, o excepţie, iar crearea unui precedent, prin emiterea unui număr mare de ordonanţe, c1iar !n perioada sesiunii parlamentare, duce la !ncălcarea principiului supremaţiei legii i a instaurării %domniei ordonanţelor& !n locul %domniei legilor&. ' >egimul juridic al ordonanţelor de urgenţă e prevăzut !n articolul $$< alin. . +uvernul poate adopta aceste ordonanţe de urgenta numai !n situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânata, având obligaţia de a motiva urgenţa !n cuprinsul acestora. De data aceasta este vorba de o abilitare directă, constituţională, fără intermediul *arlamentului, +uvernul, !n temeiul unei puteri proprii, poate adopta ordonanţe de urgenţă. xistă !nsă unele condiţii imperative ce trebuie respectate !n vederea emiterii unor astfel de ordonanţe. 9n primul rând, ordonanţele de urgentă pot fi adoptate numai !n situaţii extraordinare. Aceste situaţii, trebuie să aibă un caracter anormal i excesiv, să lezeze grav interesul public, iar măsura ce se ia să se poată fundamenta numai pe necesitatea i urgenţa reglementării unei situaţii care impune adoptarea unei soluţii imediate. 9n al doilea rând, ordonanţele de urgenţă pot fi adoptate numai !n situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Aceasta presupune că +uvernul emite ordonanţe din
'
ucian "1iriac, op. cit. p./
această categorie când se impune adoptarea unor măsuri urgente pentru apărarea sau realizarea unui interes public. 9n al treilea rând, legiuitorul constituant !i cere +uvernului să motiveze obligatoriu urgenţa !n cuprinsul ordonanţei. 9n acest caz, fiind cerută expres de "onstituţie, motivarea reprezintă o condiţie de valabilitate, de constituţionalitate a actului administrativ normativ. 9n al patrulea rând, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate !n domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile i !ndatoririle prevăzute de "onstituţie, drepturile electorale i nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri !n proprietate publică. *rincipalele caracteristici ale ordonanţelor reţinute de ). ?uraru i ?. "onstantinescu sunt: $4 sunt acte guvernamentale ce fac parte din sfera raporturilor constituţionale dintre *arlament i +uvern; '4sub aspectul legitimităţii constituţionale i legale, ordonanţa este expresia unei abilitări date de *arlament sau, !n cazul ordonanţelor de urgenţă direct de "onstituţie, deci a unei competenţe de atribuire, de natură legislativă, limitată !n conţinutul său atât ratione materiae, cât i ratione temporis; 34!n ce privete efectele, ordonanţa este asimilată legii, !n limitele abilitării acordate, guvernul !ndeplinind funcţia unui legislator pozitiv; 4sub aspectul !ncadrării !n ordinea constituţională, ordonanţa este un act de aplicare a abilitării acordate, supus de aceea dezbaterii ulterioare a legiuitorului, când măsurile pe care le5a instituit devin lege, sau dimpotrivă sunt respinse; !ncadrarea ordonanţei !n ordinea guvernamentală se realizează deci !n două etape, prima exclusiv guvernamentală, cu caracter provizoriu, i a doua la nivelul autorităţii legiuitoare , cu caracter definitiv; <4competenţa legiuitorului de a se pronunţa asupra ordonanţei este expresia unei obligaţii constituţionale, aa !ncât eludarea acestei obligaţii de guvern, prin neprezentare spre aprobare a ordonanţei, atrage sancţiunea caducităţii acesteia.'< %rocedura de adoptare. ;*ecte 1uridice
Din prevederile articolului $$< rezultă că dispoziţiile constituţionale permit delegarea legislativă atât pe timpul sesiunilor parlamentare, cât i cel dintre sesiuni. Bunt avute !n vedere aici doar sesiunile ordinare deoarece sesiunile extraordinare !n principiu nu pot fi avute !n vedere la stabilirea duratei abilitării. Dacă !n practica de până acum delegările legislative s5au produs numai pentru durata dintre sesiunile ordinare ale "amerelor acest lucru poate fi apreciat ca o tendinţă a parlamentului de a fi stăpânul legiferării.' '< '
)oan ?uraru, ?i1ai "onstantinescu, op cit., p.$'5$3 )oan ?uraru, ?i1ai "onstantinescu, op cit., p.$$<
(. Drăganu consideră că deoarece delegarea legislativă consacrată de art.$$< al "onstituţiei nu este subordonată condiţiei ca *arlamentul să nu fie !ntrunit !n sesiune, face posibil ca, acţionând !n paralel, *arlamentul i +uvernul să ajungă la reglementări contradictorii. 'Delegarea printr5o lege de abilitare nu poate fi decât temporară. De aceea o lege de abilitare ce ar !ncălca caracterul temporar al abilitării, fie !n sensul că nu prevede un termen, fie că abilitează guvernul spre a5l modifica este neconstituţională. '0 (ermenul de abilitare poate fi pe zile, caz !n care el fiind de drept public se calculează pe zile pline, poate fi până la o anumită dată, !n acest caz el !mplinindu5se la !nc1eierea zilei din acea dată, sau poate fi determinabil, cum ar fi până la !nceperea sesiunii următoare, când se !mplinete !n ziua anterioară, evenimentului de care depinde realizarea lui. 9mplinirea termenului are ca i efect expirarea abilitării, fiind un termen de decădere, astfel !ncât o ordonanţă emisă după această dată este fără temeiul legal al abilitării i contrară dispoziţiilor articolului $$ alin. $ din "onstituţie.
9n practica legislativă termenul de prezentare spre aprobare a ordonanţei
coincide cu cel privind expirarea abilitării. Ciind acte administrative emise de +uvern ordonanţele vor fi elaborate i adoptate conform procedurii stabilite de acesta, desigur cu luarea !n considerare a dispoziţiilor cuprinse !n "onstituţie, i mai ales !n articolul $/0, privind actele +uvernului. ?etodologia privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare +uvernului este cuprinsă !n >egulamentul aprobat prin Fotărârea +uvernului nr. <<<8'//$, iar te1nica legislativă folosită !n elaborarea actelor administrative normative este reflectată !n egea nr. '8'/// privind normele de te1nică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Au dreptul să iniţieze proiecte de ordonanţe, !n conformitate cu atribuţiile i cu domeniile lor de activitate, ministerele i celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale aflate !n subordinea +uvernului, autorităţile administrative autonome, organele de specialitate ale administraţiei publice centrale aflate !n subordinea sau coordonarea ministerelor. De asemenea, prefecturile i consiliile judeţene, respectiv "onsiliul +eneral al ?unicipiului Oucureti au dreptul să iniţieze proiecte de ordonanţe, dar numai prin intermediul ?inisterului Administraţiei i )nternelor. "olectivele special desemnate !n vederea elaborării proiectelor de ordonanţe, !ntocmesc prima formă a proiectului, !nsoţit de o notă de fundamentare ce exprimă printre altele cerinţele care reclamă intervenţia normativă, principiile de bază i finalitatea reglementării propuse, efectele avute !n vedere i !l !naintează conducătorului autorităţii publice iniţiatoare, iar dacă este !nsuit se transmite !n copie autorităţilor publice interesate, care !n termen de cel mult <
''0
(udor Drăganu, op. cit., p.$3 )bidem
zile, dacă nu s5a stabilit alt termen, trebuie să comunice iniţiatorului eventualele observaţii i propuneri. 9n etapa următoare proiectul de act normativ se definitivează, i !nsoţit de instrumentul de prezentare i motivare 2nota de fundamentare4 se transmite succesiv spre avizare autorităţilor publice interesate, iar după obţinerea avizelor, proiectul !nsoţit de avize, se transmite ?inisterului Hustiţiei care !nc1eie această etapă, printr5un aviz exclusiv sub aspectul legalităţii actului. *roiectele de ordonanţe avizate se transmit de către iniţiator Becretariatului +eneral al +uvernului care, la rândul său, va solicita avize de la "onsiliul egislativ, "onsiliului Buprem de Apărare a Rării i "onsiliului conomic i Bocial. După parcurgerea acestor etape, proiectele de ordonanţe se transmit cu documentele menţionate, observaţiile i propunerile făcute iniţiatorului, care are obligaţia de a reanaliza sau de a reface proiectul. *roiectul de ordonanţă refăcut după prescripţiile făcute i conform normelor de te1nică legislativă prevăzute de egea nr. '8'/// se va transmite Becretariatului +eneral al +uvernului, tampilat pe fiecare filă, cu cel puţin < zile !nainte de data edinţei +uvernului pe a cărui agendă de lucru se solicită să fie !nscris. *roiectele de acte normative se trec pe agenda de lucru a guvernului, dar !nainte de !nceperea dezbaterilor sau !n cursul acestora, iniţiatorii pot solicita primului5ministru, motivat, retragerea sau amânarea acestora. Dezbaterile legate de adoptarea proiectului au ca punct final anunţul primului5ministru care comunică amânarea, respingerea sau retragerea proiectului. dată adoptat !n edinţa +uvernului i definitivat actul normativ se prezintă primului5 ministru pentru semnare i apoi minitrilor, care au obligaţia punerii lui !n executare, !n vederea contrasemnării. rdonanţele adoptate de +uvern se transmit spre publicare la ?onitorul ficial de către Becretariatul +eneral al +uvernului. =epublicarea ordonanţelor are drept consecinţă inexistenţa lor. Ordonanţe care, potrivit legii de abilitare, se supun ulterior emiterii aprobării %arlamentului
Aprobarea ordonanţelor se va face potrivit procedurii legislative 2art. $$< alin. 3 din "onstituţie4, iar prima fază a procedurii legislative 2art. - din "onstituţie4 este iniţiativa legislativă. dată ce ordonanţa a fost adoptată, conform procedurii specifice, se va trece la sesizarea "amerei "ompetente. *rocedura legislativă presupune parcurgerea !n ordine a următoarelor etape: adoptarea proiectului de către *arlament, posibilitatea atacării legii ca neconstituţională potrivit art. $$ lit. a din "onstituţie dacă este cazul, promulgarea i publicarea !n ?onitorul ficial.
=ormele juridice cuprinse !n ordonanţă au un caracter temporar i produc efecte juridice până la aprobarea lor, după care, o dată cu intrarea !n vigoare a legii de aprobare, aceste efecte juridice fie !ncetează 2!n cazul respingerii ordonanţei4, fie se modifică i se completează 2prin consecinţa modificării sau completării unor norme juridice4, fie !i continuă existenţa 2prin aprobarea ordonanţei4 *rin legea de aprobare se operează eliminarea, modificarea sau introducerea, unor noi norme juridice, i se procedează la %descărcarea de răspundere& a +uvernului, !n legătură cu aplicarea ordonanţei !n forma ei iniţială. *otrivit art. $$< alin. 3 din "onstituţie, dacă ordonanţa nu este supusă aprobării *arlamentului, atunci când se cere aceasta, până la !mplinirea termenului de abilitare, efectele sale !ncetează . egea, prin care se face aprobarea sau respingerea ordonanţelor, va cuprinde obligatoriu i ordonanţele ale căror efecte au !ncetat deoarece nu s5a cerut aprobarea *arlamentului, potrivit procedurii legislative, până la !mplinirea termenului de abilitare. 9n cazul !n care e aprobată de parlament ordonanţa va fi absorbită prin legea de aprobare, transformându5se dintr5un act administrativ cu putere de lege !ntr5o veritabilă lege. rdonanţa produce efecte juridice !ncă de la data publicării ei !n ?onitorul ficial , !nsă odată cu publicarea legii de aprobare !n ?.. aceste efecte juridice se vor produce !n temeiul legii. Be poate !ntâmpla ca *arlamentul să aprobe ordonanţa, dar cu modificarea prin legea de aprobare a unora dintre normele ce le conţine. 9nsă, până la publicarea legii de aprobare, efectele juridice vor fi produse de ordonanţă ca i cum nu ar fi modificată, iar după aceea ele vor fi acelea ce decurg din lege, c1iar dacă au intervenit sc1imbări majore !n actul normativ iniţial. 9n situaţia !n care *arlamentul respinge ordonanţa, acesteia i se recunosc efectele juridice produse până la acea dată, care este data publicării legii !n ?onitorul ficial, după care aceste efecte nu se mai produc. Dacă +uvernul solicită aprobarea *arlamentului, !n termenul stabilit de legea de abilitare, !n virtutea caracterului lor permanent, reglementările ordonanţei vor continua să se aplice până la intrarea !n vigoare a legii de respingere, prin care practic sunt abrogate. Ordonanţe pentru care legea de abilitare nu prevede obligaţia de a *i supuse aprobării %arlamentului
Aceste ordonanţe, deoarece nu sunt aprobate de *arlament, nu se transformă !n legi propriu5zise, atâta timp cât sunt !n vigoare au ec1ivalentul valorii juridice a unei legii ordinare . le sunt i rămân acte administrative normative; !nsă având putere de lege, toate celelalte acte administrative normative vor trebui să se subordoneze acestora, iar normele juridice ce le conţin au un caracter permanent, astfel !ncât vor putea fi aplicate, până la abrogarea sau modificarea lor printr5o lege ordinară sau altă ordonanţă .
Aceste ordonanţe intră !n vigoare de la data publicării !n ?onitorul ficial. Deoarece au valoarea juridică a unor legi ordinare, de principiu aceste ordonanţe nu vor putea fi controlate de instanţele de drept comun sau de contencios administrativ, pe calea acţiunii directe sau pe calea excepţiei de ilegalitate i !n consecinţă, nu pot fi anulate sau !nlăturate din soluţionarea unor procese, atunci când se va susţine că ar contraveni unor legi ordinare anterioare . le !nsă pot fi controlate sub aspectul constituţionalităţii lor, pe cale de excepţie, de către "urtea "onstituţională, !n temeiul art. $ lit. d din "onstituţie. Ordonanţele de urgenţă
Bpre deosebire de ordonanţele emise !n baza unei legi de abilitare, la care se poate recurge !n absenţa unei stări excepţionale, ordonanţele de urgenţă se caracterizează prin faptul că sunt adoptate !n temeiul unei autorităţi proprii, conferite de "onstituţie +uvernului, fără să fie nevoie de o autorizare prealabilă concretizată !ntr5o lege specială, dar cu condiţia ca măsurile luate să fie impuse de o situaţie extraordinară. 9ntrucât activitatea normativă a +uvernului nu e limitată !n acest caz, printr5o lege specială de abilitare, a fost instituită o procedură mult mai riguroasă de verificare a conţinutului acestor ordonanţe. (rebuie asigurate posibilităţi de control ulterioare emiterii ordonanţelor de urgenţă, care să fie cât mai eficiente, astfel !ncât eventualele abuzuri intervenite !n utilizarea lor să fie prompt lic1idate.'7 Astfel !n articolul $$< alin.< din "onstituţie se prevede că, !ncă !nainte de publicarea lor !n ?onitorul ficial, ordonanţele de urgenţă trebuie să fie depuse spre aprobare *arlamentului, ceea ce !i conferă acestuia posibilitatea de a exercita un control asupra lor anterior intrării !n vigoare. ?ai mult, !n scopul de a se !mpiedica orice !ncercare de eludare a controlului *arlamentului !n cazul acestor ordonanţe, "onstituţia mai prevede că , atunci când parlamentul nu se află !n sesiune !n momentul emiterii, el se convocă !n mod obligatoriu. "onform art.$$< alin. < din "onstituţie, "amerele, daca nu se afla !n sesiune, se convoacă !n mod obligatoriu !n < zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Daca !n termen de cel mult 3/ de zile de la depunere, "amera sesizata nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată i se trimite celeilalte "amere care decide de asemenea !n procedura de urgenţă. 9n doctrina juridică existau două puncte de vedere diametral opuse !n legătură cu posibilitatea ordonanţei de urgenţă de a interveni !n domeniul legilor organice. @nii autori, cum ar fi (udor Drăganu sau )on Deleanu, explicând rolul ordonanţei de urgenţă !n contextul stării de necesitate, subliniau că aceasta nu poate interveni !n domeniul rezervat legilor organice. *rofesorul (udor Drăganu reţinea ca i argumente principale !n susţinerea opiniei sale faptul că *arlamentului !i este interzis să abiliteze +uvernul de a emite '7
(udor Drăganu, op. cit., p.$$
ordonanţe !n acest domeniu al legilor organice, i mai mult faptul că *arlamentul nu este autorizat să modifice, să suspende sau să abroge legi organice prin legi ordinare nici măcar !n stare de urgenţă. 3/ "omentând articolul $$ din "onstituţie, anterior revizuirii, alţi autori, printre care ?. "ontantinescu, ). ?uraru, A. )orgovan, au susţinut că situaţiile !n care se emit ordonanţe de urgenţă, explică de ce restricţia emiterii de ordonanţe !n domeniile rezervate legilor organice nu a mai fost prevăzută 6 este vorba de o excepţie de la regulă, determinată de !nsăi situaţia excepţională ce justifică emiterea de ordonanţe de urgenţă. soluţie asemănătoare era dată i de alţi autori motivându5se prin aceea că: dacă legiuitorul ar fi dorit să restrângă aria de acţiune a ordonanţelor de urgenţă ar fi făcut5o !n mod expres, mai mult punctele de vedere contrarii fiind !nfrânte c1iar de practica guvernării. Deci principalele argumente !n susţinerea posibilităţii de a se emite ordonanţe de urgenţă !n domeniul legilor organice erau concretizate !n principiile: ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus i salus rei publicae, suprema lex.
9n prezent această dispută nu !i mai are sensul deoarece !n articolul $$< alin. < din "onstituţia revizuită se prevede !n mod expres că: Ordonanţa de urgenta cuprinzând norme de natura legii organice se aproba cu ma1oritatea prevăzută la articolul #: alineatul -0+.
9ntrucât emiterea ordonanţelor de urgenţă are loc sub controlul *arlamentului, acesta este liber fie să le adopte, cu sau fără modificări, fie să le respingă. situaţie specială ar putea să apară !n cazul !n care *arlamentul ar respinge o ordonanţă de urgenţă pe motiv că, !n momentul emiterii ei, nu a existat o situaţie excepţională care să justifice recurgerea la această procedură. 9n această ipoteză, respingerea ordonanţei de urgenţă ec1ivalează cu constatarea de către *arlament a unei uzurpări de putere săvârită de +uvern, care este sancţionată cu inexistenţa actului viciat. 3$
CAP.II 3/ 3$
)dem, p.$'5$3 )dem.,p. $3
DELEGAREA LEGISLATIV4 ,.1 Evolu'i i!"ori#$ 0ele($rii le(i!l"ive )deea unor multiple puteri !n stat, a unor tipuri distincte de activităţi i a necesităţii corelării raporturilor dintre ele este !ntâlnită !ncă din antic1itate. 9n lucrarea Npolitica&, Aristotel amintea de trei Npărţi& !n stat, care, odată bine organizate, statul !ntreg este bine organizat: 5
Adunarea generală, care delibera afacerile publice;
5
"orpul magistraţilor, căruia !i aparţinea comandamentul;
5
"orpul judecătoresc, care avea ca misiune realizarea justiţiei.
)deea este reluată i argumentată de ideologii burg1eziei !n condiţiile luptei pentru limitarea puterii monar1ului, H. oSe făcând !n această perioadă o deosebire clară !ntre puterea legislativă i puterea executivă. Cundamentarea acestui ărincipiu !nsă, aparţine gânditorului francez ?ontesQuieu care, !n lucrarea NTsprit des lois&, publicată !n anul $-0, a argumentat necesitatea organizării puterii politice, pe baza separaţiei puterilor !n stat, pornind de la imperativul protejării libertăţii persoanei, a cetăţeanului. >udimente ale aplicării principiului separaţiei puterilor !n stat !n ţara noastră se !ntâlnesc din anii $03$ 6 $03'. Astfel, potrivit >egulamentelor organice din ?untenia i ?oldova, puterea legiuitoare aparţinea Domnului i Adunării obteti, iar puterea executivă aparţinea Domnului. Apoi, potrivit "onvenţiei de la *aris din anul $0<0, puterea legislativă aparţinea 1ospodarului Adunării elective i "omisiei centrale, puterea executivă aparţine 1ospodarului, iar puterea judecătorească 9naltei "urţi de "asaţie i Hustiţie cu sediul la Cocani. Asemănător este realizat principiul separaţiei puterilor !n stat prin Btatutul dezvoltător al "onvenţiei de la paris, !n anul $0, potrivit căruia puterea legiuitoare aparţinea Domnului, Adunării ponderatoare i Adunării elective, puterea executivă aparţinea Domnului, iar cea judecătorească )naltei "urţi. "onstituţia din '7 iunie $0 prevedea !n acest sens că puterea legislativă, potrivit articolului 3', se exercită colectiv de către Domn i >eprezentanţa =aţională, puterea executivă este !ncrdinţată Domnului, !n virtutea art. 3<, iar puterea judecătorească se exercită de curţi i tribunale. De asemenea, "onstituţia din anul $7'3 organizează puterile statului potrivit aceluiai principiu. De asemenea, aceste legi fundamentale ale >omâniei nu prevedeau posibilitatea +uvernului de a emite acte cu forţa legii, dar pe cale cutumiară se considera că acest lucru este acceptabil.
>eferindu5se la aceasta, *aul =egulescu preciza:
N!onstituţia noastră admite principiul separaţiei puterilor în stat, dar cu colaboraţiune, puterile colaborează între ele pentru a asigura bunul mers al statului, aşa puterea executivă are un drept de participaţiune la opera de legi*erare prin *aptul că se recunoaşte puterii executive dreptul de iniţiativă a legilor -articolul 5<+, dreptul de a coresponda cu %arlamentul prin mesa1e, dreptul de sancţiune al legilor, dreptul de dizolvare şi prorogare, puterea legislativă, la rândul ei, mărgineşte drepturile puterii executive prin votarea bugetului -articolul 003+, prin controlul c/eltuielilor *ăcute -articolul 00<+, prin drepturile de interpelare, care poate duce la votarea unei moţiuni de neîncredere puterea 1udecătorească mărgineşte atribuţiile puterii legislative, căci are dreptul, con*orm articolului 0=5 din !onstituţiune, să controleze constituţionalitatea legilor, actelor *ăcute de puterea executivă. %uterea executivă, pe de altă parte, prin dreptul de graţiere şi amnistie, poate să atenueze consecinţele unei condamnări excesive &.
Din momentul formării statului român, viaţa constituţională a >omâniei s5a realizat potrivit principiului separaţiei puterilor !n stat. (otui, acest principiu a fost aplicat !n ţara noastră cu unele deosebiri faţă de propunerile lui ?ontesQuieu.Astfel, principiul separaţiei a fost afectat prin aceea că domnul sau regele avea dreptul de numire a unor membrii ai Benatului, !n conformitate cu statutul Btatului lui Alexandru )oan #uza, bugetul i contingentul armatei se 1otărau de Adunarea lectivă, prin faptul că !n perioada cât a fost !n vigoare "onstituţia din anul $730, dreptul de iniţiativă legislativă al camerelor era limitat 2articolul 3$4, !n cadrul acestui act fundamental a tronat formula N puterea legiuitoare se exercită de lege prin 8eprezentanţa 9aţională&, iar regele era declarat N cap al statului&.
De asemenea, faţă de propunerile lui ?ontesQuieu, !n ţara noastră, competenţa puterii judecătoreti a fost mai largă, deţinând ca atribuţii controlul constituţionalităţii legilor i controlul actelor administrative, juriul era constituit numai !n materie criminală, delicte de presă i delicte politice, iar puterea executivă nu avea de executat numai 1otărârile puterii legislative, ci i ale puterii judecătoreti, deoarece acestea se exercitau N în numele 2omnului&. 9ncepând din luna iunie $7, dar mai ales din momentul adoptării primei constituţii de tip socialist !n anul $70, organizarea exercitării puterii !n stat se realizează conform unei concepţii care !nlătură ca netiinţifică teoria separaţiei puterilor !n stat, susţinându5se ideea că aceasta are drept consecinţă !ncălcarea principiului unităţii de stat. 9n acest caz, organizarea structurilor statale se face pornind de la ideea că acesta trebuie să fie subordonate ierar1ic, !n vârful piramidei aflându5se un singur organ, ?area Adunare =aţională. dată cu evenimentele din $707 se revine la principiul separaţiei puterilor !n stat !nsă, prin organele create la această dată i până la adoptarea noii "onstituţii, prin atribuţiile conferite i prin organizarea raporturilor dintre ele nu s5a pus !ncă !n practică realizarea propriu5zisă a acestui principiu. Abia legea fundamentală, aprobată prin referendum la 0 decembrie $77$,
organizează conducerea politică a societăţii româneti pe baza principiului separaţiei puterilor !n stat, principiu care nu este prevăzut expres, dar reiese din interpretarea normelor cuprinse !n titlul ))), intitulat N 6utorităţi publice&. ?otivul pentru care delegarea legislativă a luat natere l5a constituit războiul, pe această bază născându5se teoria puterilor de război, teorie care a apărut !n Btatele @nite al Americii i !n virtutea căreia calităţile preedintelui de ef al armatei i al marinei i5au conferit acestuia puteri nelimitate, care pot excede competenţa "ongresului. Astfel, exercitarea unor atribuţii legislative de către *reedintele Btatelor @nite ale Americii a continuat !n timpul *rimului >ăzboi ?ondial i !n timpul celui de5al Doilea >ăzboi ?ondial, când au fost aprobate numeroase legi de abilitare a executivului pentru a !ntreprinde măsuri de urgenţă. *uterile excepţionale ale preedintelui sunt extinse i la starea de pace, acesta substituindu5se "ongresului, !n pofida organizării sistemului politic american pe o rigidă separaţie a puterilor !n stat, !n virtutea unei delegări legislative votate de "ongres !n favoarea executivului. Astfel, !n anul $73 au fost emise $// de acte de reglementare prezidenţiale, !n timpul *reedintelui C.D. >oosevelt. 9n Cranţa, teoria delegării legislative a luat natere tot !n perioada *rimului >ăzboi ?ondial când, "amerele au autorizat +uvernul să emită decrete având forţă de lege, dei "onstituţia Cranţei nu reglementa o astfel de posibilitate. Actele de reglementare ale +uvernului francez au continuat i pe timp de pace, !n virtutea unor raţiuni care izvorau din necesităţi financiare i din politica de reconstrucţie. "onstituţia franţei din anul $7<0 a recunoscut !n mod expres delegarea legislativă, legitimând +uvernul să reglementeze !n mod primar relaţii sociale rezervate domeniului legii, pentru realizarea programului de guvernare, !n baza unei legi de abilitare. "onform articolelor -5-- din "onstituţia )taliei, exercitarea funcţiei legislative a *arlamentului nu poate fi delegată +uvernului decât dacă au fost stabilite principiile i criteriile călăuzitoare i numai pentru o perioadă limitată i pentru obiective prestabilite. 9n exercitarea funcţiei legislative, +uvernul emite decrete care au forţa juridică a unei legi ordinare iar !n situaţii extraordinare, de necesitate sau de urgenţă, poate adopta, sub propria responsabilitate, măsuri provizorii cu putere de lege. 9n ziua adoptării lor aceste măsuri se transmit *arlamentului pentru a fi convertite !n legi de către cele două "amere care, dacă sunt dizolvate, sunt convocate !n mod special !n cel mult < zile. Dacă decretele nu sunt convertite !n lege, !n termen de / de zile de la publicare, ele nu mai produc efecte juridice. "onstituţia *ortugaliei, prin articolul '/$ conferă +uvernului o competenţă legislativă proprie i o competenţă legislativă delegată pe care le exercită prin intermediul decretelor 6 lege, care sunt supuse ratificării *arlamentului. Delegarea legislativă are loc !n baza unei legi a Adunării >epublicii, care poate autoriza +uvernul să emită decrete 6 lege !n materii ce ţin de
domeniul rezervat legii, precizând obiectul i durata delegării legislative. 9n virtutea articolului $7 din "onstituţia *ortugaliei, autorizarea acordată +uvernului de a emite decrete 6 lege devine caducă !n cazul !n care +uvernul !i !ncetează exercitarea funcţiilor, din cauza expirării legislaturii sau ca urmare a dizolvării Adunării >epublicii. 9n "onstituţia Bpaniei se reglementează i conflictul dintre *arlament i +uvern !n cazul delegării legislative. Astfel, dacă !n cursul legii 6 cadru, !n *rlament se introduce o propunere legislativă sau un amendament care vine !n contradicţie cu legea de abilitare a +uvernului de a legifera, +uvernul este !ndreptăţit să se opună promovării acestuia. 9n astfel de cazuri !nsă, pot fi promovate propuneri legislative privind abrogarea totală ori parţială a dispoziţiilor cuprinse !n legea de abilitare a +uvernului. "onstituţia Bpaniei admite i delegarea legislativă de ordin constituţional, !n virtutea căreia +uvernul, !n caz de necesitate extraordinară i de urgenţă, poate emite dispoziţii provizorii, care !mbracă forma decretelor lege, dar care nu pot afecta organizarea instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile i libertăţile cetăţenilor, regimul comunităţilor autonome i dreptul electoral general. Decretele 6 lege, se supun "ongresului Deputaţilor care le dezbate i le votează sau le respinge !n termen de cel mult 3/ de zile, după o procedură specială stabilită de regulament. Astfel, +uvernul dobândete puterea legislativă, ca regulă, prin egea de abilitare !n acest sens, aa cum se menţionează !n articolul 0', alineatul 2$4. Drept urmare, "onstituţia >omâniei, ca de altfel i legea fundamentală a Bpaniei !n articolul 0, a prevăzut posibilitatea pentru +uvern de a adopta ordonanţe de urgenţă pentru care nu mai este nevoie de lege de abilitare numai !n cazuri de necesitate extraordinară. 9n urma acestor constatări, se poate spune că intervenţia +uvernului !n materie legislativă este susţinută de evenimente extraordinare care au loc !n viaţa statală. 9n principiu, evenimentele care determină intervenţia legislativă a executivului sunt legate de starea de război sau de starea de pace, dar !n care se !nregistrează fenomene de natură să pună !n pericol securitatea socială, fenomene care afectează !n mod profund funcţionarea democratică a autorităţilor publice, dar i premisele unui trai social decent. lementele care determină introducerea +uvernului !n procesul legislativ sunt determinate de imposibilitatea parlamentului de a face faţă unor situaţii sociale i economice care reclamă urgenţă !n stabilirea unor soluţii pe planul reglementării juridice a relaţiilor sociale. )mplicarea +uvernului !n adoptarea unor măsuri se justifică prin apelul la normalitate !n cazurile !n care legalitatea este grav afectată. Delegarea legislativă este prin ea !nsăi o instituţie de urgenţă, !n sensul că acţiunea +uvernului de a reglementa !n mod primar relaţii sociale este pusă sub semnul unor imperative
de moment, care exclud posibilitatea intervenţiei, !n acelai interval de timp, a *arlamentului i care se constituie !n măsuri de urgenţă pentru asigurarea ordinii sociale. De altfel, se poate observa faptul că, !n problema delegării legislative există trei mari situaţii i anume: 5
cazul statelor care nu admit intervenţia legislatvă a +uvernului, !n afara unei abilitări parlamentare;
5
cazul statelor !n care delegarea legislativă este permisă !n afara unei abilitări parlamentare, !n baza unor prevederi constituţionale care o acceptă pentru situaţii excepţionale;
5
cazul stării de urgenţă aflate !n afara unei reglementări juridice exprese, dar care necesită o intervenţie legislativă imediată.
Deosebirile dintre aceste trei situaţii se explică prin faptul că, !n primul caz, intervenţiile legislative pentru situaţii excepţionale sunt reglementate prin intermediul unei instituţii juridice specifice dreptului constituţional, !n virtutea căreia transferul unor atribuţii specifice legislativului este opera legiuitorului, a cărui voinţă este exprimată !ntr5o lege de abilitare, potrivit căreia +uvernul poate emite acte normative de rangul legii, !ntr5un animit interval de timp i anumite materii predeterminate. 9n celelalte două cazuri, reglementarea delegării legislative constituţionale pornete de la necesitatea acoperirii vidului legislativ !n situaţii excepţionale, precum starea de război, starea de asediu sau starea de urgenţă. 9n astfel de situaţii, reglementarea primară a relaţiilor sociale, ca i luarea măsurilor necesare pentru soluţionarea problemelor excepţionale ce apar exclud, pe moment, *arlamentul din rândurile autorităţilor publice cu rolul de decizie politică majoră sa !i reduc acest rol, conferind +uvernului sau efului statului atribuţii de natură legislativă, pe care acesta le exercită pe calea unor acte specifice delegării legislative: decrete 6 lege, ordonanţe, decrete, etc. 9n opinia autorilor români, noţiunea de delegare legislativă definete doar o parte a realităţii care acoperă acest fenomen real, cu puternice influenţe asupra organizării i funcţionării instituţiilor democratice ale guvernării i ale statului de drept. Astfel, s5a pus problema dacă ordonanţele guvernamentale sunt expresia unei puteri legiuitoare sau, dimpotrivă, a unei competenţe guvernamentale, dacă +uvernul se substituie sau nu *arlamentului !n activitatea legislativă. 9n acceptul profesorilor ). ?uraru i ?. "onstantinescu se consideră faptul că ordonanţa este expresia exercitării unei competenţe stabilită de "onstituţie sau de legea de abilitare. Astfel nici o autoritate publică nu poate lucra decât sub semnul competenţei sale. 9n aceeai opinie, spre deosebire de lege, ordonanţa este expresia unei N competenţe de atribuire &, fiind consecinţa investirii +uvernului cu o atribuţie specializată. Be consideră că există o competenţă generală a
+uvernului de a emite 1otărâri i o competenţă de atribuire rezultată din legea de abilitare pentru a emite ordonanţe, care ar rezulta i ea din statututl constituţional al +uvernului, !nţeles ca autoritate publică a puterii executive. 9ntr5un asemenea context, competenţa +uvernului de a emite ordonanţe nu este decât o extindere a competenţei generale a +uvernului prin efectul legii de abilitare. Astfel de fundamentări date delegării legislative au rolul de a justifica uurinţa cu care +uvernul român recurge la practicile delegării legislative. 9n opinia domnului profesor )oan #ida, delegarea legislativă reprezintă un transfer a unor atribute legislative la puterea executivă, condiţionat sau necondiţionat, reprezintă o excepţie de la monopolul legislativ al *arSlamentului de a reglementa !n mod primar relaţii sociale. Delegarea legislativă se cre a fi examinată !n raport cu prevederile articolului $, alineatul 2$4 din "onstituţia >omâniei: >%arlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”.
9n virtutea acestui text al legii fundamentale, după cum remarca profesorul ).Deleanu, se nate un monopol legislativ al *arlamentului, monopol care are !nsă două excepţii recunoscute de "onstituţie: 5
delegarea legislativă
5
deciziile "urţii "onstituţionale prin care se declară ca neconstituţionale unele reglementări legale !n cadrul justiţiei constituţionale.
Delegarea legislativă, !n opinia profesorului ).Deleanu, semnifică !mputernicirea pe termen limitat a unei alte autorităţi decât cea legiuitoare să exercite prerogativele legislative. Din această perspectivă delegarea legislativă compromite următoarele principii: 5
principiul legalităţii democratice;
5
principiul delimitării funcţiei legislative de funcţia executivă
5
principiul monopolului legislativ;
5
principiul delegării competenţei !n dreptul public.
Aceste excepţii care afectează monopolul puterii legiuitoare trebuie redus la minimum, iar atunci când ele au loc, trebuie concepute !n trei ipostaze: 5
Atunci când *arlamentul abilitează +uvernul, la cerera acestuia, să emită ordonanţe !ntr5 un anumit domeniu, !ntr5un anumit termen, are loc o abandonare voluntară a exercitării funcţiei legislative, de către *arlament, pe motive, mai mult sau mai puţin sustenabile.
5
"ând +uvernul recurge la
ordonanţe de urgenţă, responsabilitatea politică a
parlamentului este redusă la minim, iar dispoziţiile constituţionale privitoare la starea excepţională, care legitimează adoptarea unor astfel de ordonanţe, sunt abandonate sub presiuni sociale sau ministeriale, care nu sunt !ntotdeauna justificate.
5
>ecurgerea *reedintelui
>omâniei la măsuri de delegare legislativă, la decrete
normative, nu poate avea loc !n afara stării de urgenţă, a stării de asediu ori a imperativului mobilizării generale sau parţiale a forţelor armatei, !n limitele stabilite de "onstituţie. Delegarea legislativă reprezintă transferul unor atribuţii legislative la autorităţile puterii executive printr5un act de voinţă al parlamentului ori pe cale constituţională, !n
situaţii
excepţionale. 9n ambele cazuri, transferul e limitat i condiţionat, numai anumite prerogative putând fi transferate puterii executive, pe o perioadă limitată de timp i sub un control parlamentar bine definit. Acest transfer, sub aspect formal, poate fi ascuns !n spatele unei competenţe constituţionale sau legislative acordate +uvernului de a emite ordonanţe. 9n realitate !nsă, *arlamentul are o competenţă legislativă proprie i un drept de control asupra legislaţiei delegate, el putând reglementa !n mod primar orice categorie de relaţii sociale. )ntervenţia +uvernului !n această materie, pe cale ordonanţelor, nu este altceva decât o substituire !n care locul *arlamentului e luat de +uvern !n anumite condiţii i pentru o perioadă limitată de timp, sub un strict control parlamentar. Delegarea legislativă nu derogă nici de la principiul interzicerii delegării !n dreptul public, doar delegarea fiind oprită, iar transferul temporar i condiţionat ale unor atribuţii legislative la puterea executivă este o modalitate de colaborare a puterilor !n stat care, sub aspect istoric, s5a dovedit benefică atâta vreme cât uzul acesteia nu s5a transformat !n abuz. 9n raport cu prevederile "onstituţiei >omâniei, se poate constata că delegarea legislativă poate să opereze !n trei modalităţi: 5
delegarea legislativă către +uvern prin intermediul unei legi de abilitare;
5
delegarea legislativă constituţională, !n baza căreia +uvernul poate recurge la reglementarea primară a unor relaţii sociale, !n situaţii excepţionale;
5
delegarea legislativă care operează, !n virtutea prevederilor constituţionale, !n favoarea efului statului, !n cazul stării de asediu ori a stării de urgenţă sau al declarării mobilizării parţiale ori generale a forţelor armate.
,.,.No'iune %i &ormele 0ele($rii le(i!l"ive (extul consacrat delegării legislative din "onstituţia >omâniei !l constituie articolul $$< (itlul ))), secţiunea a ' a, "apitolul : > -0+ %arlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a $uvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu *ac obiectul legilor organice. -7+ ?egea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe. -5+ 2acă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării %arlamentului, potrivit
procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. 9erespectarea termenului atrage încetarea e*ectelor ordonanţei. -3+ $uvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate *i amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. -<+ Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la !amera competentă să *ie sesizată şi după publicarea ei în "onitorul O*icial al 8omâniei. !amerele, dacă nu se a*lă în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în < zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. 2acă în termen de cel mult 5= de zile de la depunere, !amera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte !amere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu ma1oritatea prevăzută la articolul #: alineatul -0+. -:+ Ordonanţele de urgenţă nu pot *i adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot a*ecta regimul instituţiilor *undamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de !onstituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. -#+ Ordonanţele cu care %arlamentul a *ost sesizat se aprobă sau se resping printr&o lege în care vor *i cuprinse şi ordonanţele ale căror e*ecte au încetat potrivit alineatului -5+. -@+ %rin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la e*ectele 1uridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei. “ )nstituţia delegării legislative este definită de doctrina juridică ca fiind un Ntransfer al
unor atribuţii legislative la autorităţile puterii executive printr5un act de voinţă al *arlamentului ori pe cale constituţională, !n situaţii extraordinare& 3'. @n asemenea transfer de atribuţii nu este contrar principiului delegata potestas non delegatur , !ntrucât se realizează !n baza voinţei puterii constituante, putere care a delegat !n mod expres unele !mputerniciri legislative !n sarcina executivului prin c1iar textul constituţional al art. $$< 33. Aadar, se reţine că sunt delegate !mputerniciri !n domeniul legiferării, i nu puterea8funcţia legislativă3. Acelai art. $$< din "onstituţie consacră două tipuri de acte prin care executivul are competenţa de a aduce la !ndeplinire delegarea legislativă, i anume ordonanţele simple, >ce pot *i emise numai pe baza unei legi de abilitare, deci ca urmare a unei delegări legislative acordate de legiuitor, prevăzute de alin. -0+ al acestui articol, şi ordonanţele de urgenţă, prevăzute de alin. -3+, în cazul cărora delegarea legislativă este acordată de !onstituţia însăşi” 5<. *rin aceeai 3'
)oan #ida, op. cit ., p. '-<. )oan ?uraru, ?i1ai "onstantinescu, Ordonanţa $uvernamentală & 2octrină şi Aurisprudenţă , d. umina ex, Oucureti, '///, p. 3. 3 Bbidem, p. <. 3< Decizia nr. 3 din $- februarie $770, publicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. 00 din '< februarie $770. 33
decizie, "urtea "onstituţională a stabilit că regimul juridic al celor două categorii de ordonanţe este diferit, prin urmare, ordonanţa de urgenţă nu este o varietate a ordonanţei adoptate !n baza unei legi de abilitare, ci o măsură de ordin constituţional ce permite +uvernului, sub controlul strict al *arlamentului, să facă faţă unei situaţii extraordinare i care se justifică pe necesitatea i urgenţa reglementării unei situaţii care, datorită circumstanţelor sale extraordinare, impune adoptarea de soluţii imediate !n vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. *entru a efectua un examen teoretic riguros al practicii "urţii "onstituţionale este necesară identificarea dimensiunilor i implicaţiilor juridiceale art.$$< din "onstituţie.*otrivit dispoziţiilor acestui articol se pot emite două categorii de ordonanţe: obinuite i de urgenţă. *entru a emite ordonanţe, +uvernul are nevoie de abilitare, iar aceasta se dă de către *arlament printr5o lege specială.Abilitarea nu poate privi domeniul legilor organice i evident nici cel al legilor constituţionale. *rin legea de abilitare trebuie să se stabilească atât domeniul cât i data până la care ordonanţele pot fi emise . =erespectarea acestui termen atrage !ncetarea efectelor ordonanţei. De asemenea , conform prevederilor art. $$<, dacălegea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării *arlamentului potrivit procedurilor legislative până la !mplinirea termenului de abilitare. rdonanţele pot fi clasificate !n două categorii i anume:
rdonanţe ce trebuie supuse *arlamentului dacă legea o cere;
rdonanţe ce nu trebuie supuse aprobării când legea nu o cere; (uturor ordonanţelor ce trebuie supuse aprobării precum i celor caduce li se aplică
regula din art.$$<,!n sensul că legea de aprobare sau de respingere trebuie să cuprindă toate ordonanţele supuse aprobării sau pentru care s5a !mplinit termenul de abilitare. Astfel, nici o ordonanţă nu poate scăpa controlului parlamentar, ridicându5se problema de a tii care este sancţiunea !n cazul !n care o asemenea ordonanţă nu a fost cuprinsă ulterior !n lege. xigenţele constituţionale !n emiterea ordonanţelor sunt:
>eglementările din ordonanţe nu pot privi domeniul legilor organice sau constituţionale din moment ce interdicţia constituţională privete c1iar legea de abilitare;
rdonanţa, deci, poate privi numai domeniul legilor ordinare pe care le poate modifica sau abroga
=erespectare termenului până la care se pot emite ordonanţe, termen ce trebuie să existe obligatoriu !n lege, atrage !ncetarea efectelor ordonanţei, caducitatea ei;
De aceea,+uvernul poate modifica sau abroga propria sa ordonanţă numai !n cadrul termenului de abilitare sau, eventual, pe baza unei noi abilitări;
bligativitatea avizului "onsiliului egislativ;
bligativitatea publicării, sub sancţiunea inexistenţei ordonanţei, până la data abilitării;
De aceea, !ndeplinirea termenului de abilitare se stabilete !n funcţie de data când ordonanţa a fost publicată. @rmărind procedura impusă de art.$$< din "onstituţia >omâniei,*arlamentul, prin lege
aprobă sau poate respinge o ordonanţă. Aprobarea poate fi purăi simplă,cu modificări sau completări. Din moment ce aprobarea sau respingerea se decide numai printr5o lege,se pune practic !n micare procedura legislativă,iniţiative legislative realizându5se !n baza art. $$< c1air prin depunerea ordonanţei la una din "amere."a atare, această lege trebuie votată !n conţinut i formă identică atât de "amera Deputaţilor cât i de Benat i se trimite spre promulgare *reedintelui >omâniei. *otrivit regulilor constituţionale i legale, !ntre votarea i promulgarea legii poate interveni controlul de constituţionalitate cu efectele sale privind conţinutul legii i promulgarea. egea promulgată va fi publicată !n ?onitorul ficial al >omâniei. Dacă asupra acestor reguli se poate conveni că ele configurează regimul constituţional general al ordonanţei, o mare problemă teoretică, cu imprevizibile consecinţe juridice, privete raportul dintre legea de aprobare i ordonanţă. 9n temeiul art.$$< din "onstituţie, dacă legea de abilitare o prevede, ordonanţele se supun aprobării *arlamentului, iar acesta are dreptul să aprobe sau să nu aprobe. (otodată, trebuie făcută o distincţie clară !ntre supunerea spre aprobare i aprobarea ordonanţei , acest lucru constând !n prezenţa a două operaţiuni juridice diferite, cu efecte juridice specifice proprii, Bupunerea spre aprobare este obligaţia constituţională a +uvernului, iar nerealizarea acesteia !n termenul stabilit are ca efect caducitatea ordonanţei. Aceasta este soluţia admisă !n doctrină, subliniindu5se faptul că ea nu implică nulitatea N ab initio& a ordonanţei ci dispariţie forţei sale juridice !ncepând cu expirarea termenului !n care proiectul de ratificare trebuia depus. Aprobarea este atribuţia parlamentului, ea intervenind după supunerea spre aprobare, i nu este determinată cât privete timpul !n care se poate realiza.ste dreptul parlamentului să aprecieze !n lipsa unui termen stabilit prin "onstituţie. Dar dacă +uvernul i5a !ndeplinit !n termen obligaţia de a supune spre aprobare, ordonanţa continuă să producă efecete juridice, tot ca un act al puterii executive, până când *arlamentul se va pronunţa. Dacă *arlamentul refuză expres aprobarea, doctrina admite că ordonanţa devine caducă pentru viitor ca i !n cazul !n care !n care proiectul de lege pentru aprobare nu a fost depus !n timp util. Drept urmare , respingerea ordonanţei este sinonimă cu !ncetarea !n viitor a efectelor afectând, astfel, i efectele ultraactive ale actelor !nc1eiate !n timpul aplicării sale. rdonanţa i legea de aprobare sunt două categorii juridice distincte,fiecare dintre ele fiind supuse unor reguli constituţionale i legale proprii, specifice. "u toate că legătura dintre aceste două categorii este evidentă, firească i incontestabilă, din punct de vedere juridic ele nu pot fi confundate nici ca procedură de emitere i nici ca efecte juridice. =umai !ntr5o asemenea
viziune juridică se pot formula soluţii care să evite problemele i confuziile. *rin aprobarea unei ordonanţe, *arlamentul verifică i descarcă +uvernul de răspunderea ce i s5a !ncredinţat i transformă normele cu putere de lege !n norme de lege. Aadar, *arlamentul !i !nsuete reglementările din ordonanţă, cu eventuale modificări i le ridică la nivelul legii, ca act juridic de competenţa sa exclusivă. rdonanţa trebuie considerată a fi aprobată sau nu, doar atunci când !ndeplinete condiţia prevăzută de art. -0 din "onstituţia >omâniei : N egea se publică !n ?onitorul ficial al >omâniei i intră !n vigoare la data publicării sau la data prevăzută !n textul ei& Din acest moment, i numai din acest moment curg i efectele juridice !n situaţia !n care s5a efectuat control de constituţionalitate asupra legii de aprobare , control care se efectuează !n temeiul art. $ din "onstituţie. ,.5. Dele(re le(i!l"iv$ #$"re (uvern 9n >omânia, instituţia delegării legislative se materializează prin adoptarea ordonanţelor guvernamentale.Delegarea legislativă, potrivit "urţii "onstituţionale 3, constituie o procedură excepţionalăde substituire a +uvernului !n prerogativele legislative ale *arlamentului, astfel !ncât prin ordonanţă +uvernul poate să reglementeze primar, să modifice sau să abroge reglementarea existentă. rdonanţa +uvernului, !n aprecierea "urţii "onstituţionale 3-, nu este expresia unei puteri legiuitoare, pe care *arlamentul nici nu ar putea5o delega, ci un act de executare a legii de abilitare. *rin aprobarea ordonanţei de către *arlament, cu sau fără modificări, conţinutul său normativ devine lege. 9n legea de aprobare nu coexistă două categorii de acte normative juxtapuse 6 legea de aprobare i ordonanţa 5 de naturi diferite i cu regimuri juridice diferite. Delegarea legislativă poate fi de ordin legal sau constituţional. 30 $. Delegarea legislativă legală se concretizează !n emiterea de către *arlament a legii de abilitare a +uvernului să emită ordonanţe. rdonanţele emise de +uvern !n temeiul unei legi de abilitare se numesc ordonanţe simple spre deodebire de ordonanţele de urgenţăemise !n situaţii excepţionale. egea de abilitare a +uvernului de a emite ordonanţe trebuie să conţină, !n mod obligatoriu, următoarele elemente:
Domeniul !n care +uvernul poate emite ordonanţe. Bub acest aspect, !n art.$$< din"onstituţie se menţionează interdicţia expresă a emiterii de ordonanţe !n domeniul legilor organice.
3
Decizia "urţii "onstituţionale nr.$/'8$77< publicată !n ?onitorul ficial nr.'0-8$77< Hurisprudenţa "urţii "onstituţionale, d.>egia Autonomă ?onitorul ficial, Oucureti $770 30 ). #ida 6 *uterea executivă i administraţia publică, Oucureti $77, (udor Drăganu 5 Drept constituţional i instituţii politice,vol.)), d. umina ex, Oucureti,$770, )on Deleanu 6 )nstituţii i proceduri constituţionale, vol.)), d.Bervo 6 Bat, Arad, $770 3-
Data până la care se pot emite ordonanţe. 9n mod facultativ, legea de abilitare poate impune obligativitatea supunerii ordonanţelor aprobării *arlamentului, potrivit procedurii legislative, până la !mplinirea termenului de abilitare. *ornind de la acest ultim element, ordonanţele simple se !mpart !n: -
ordonanţe simple pentru care legea de abilitare nu solicită supunerea lor spre aprobare *arlamentului.
-
ordonanţe simple pentru care legea de abilitare solicită supunerea lor spre aprobare *arlamentului până la !mplinirea termenului de abilitare.
rdonanţele simple pentru care legea de abilitare nu solicită supunerea lor spre aprobare *arlamentului vor rămâne !n vigoare i după!mplinirea termenului de delegare legislativă, p!nă ce vor fi abrogate sau modificate printr5o lege ordinară. rdonanţele simple pentru care legea de abilitare solicită supunerea lor spre aprobare *arlamentului implică mai multe consideraţii,dintre care amintim: a4
!n cazul !n care ordonanţele nu sunt supuse aprobării *arlamentului până la !mplinirea termenului de abilitare, acestea devin caduce i !ncetează să mai producă efecte juridice;
b4
!n cazul !n care ordonanţa este supusă aprobării *arlamentului !n termenul de abilitare i acesta o aprobă, atunci ordonanţa dobândete statut de lege i va produce efecte juridice fără !ntrerupere. *otrivit opiniei exprimate !n doctrină 37, odată cu aprobarea ordonanţei de către *arlament, acesta trece din sfera actelor executivului !n sfera actelor legislativului. *rin @rmare, *arlamentul, cu ocazia discutării ordonanţei are posibilitatea să5i modifice conţinutul !ntrucât, prin aprobare, îşi însuşeşte i nu acceptă conţinutul acesteia/. Din momentul publicării !n ?onitorul ficial al legii de aprobare a ordonanţei, !n forma modificată de *arlament, aceasta va produce efecte juridice pentru viitor i nu ordonanţa adoptată iniţial de către +uvern.
c4
9n cazul !n care ordonanţa este supusă aprobării *arlamentului !n termenul de abilitare,dar *arlamentul nu o discută până la expirarea acestuia, textul constituţional nu precizează un termen limită de discutare a ordonanţei, !n sensul admiterii sau respingerii acesteia prin lege. 9n practică există multiple situaţii !n care o ordonanţă supusă !n termen aprobării *arlamentului este discutată dupăun an sau c1iar doi ani. $
37
.Antonie )orgovan 6Drept administrativ. (ratat elementar, vol. )#, ditura Actami, Oucureti '// Dana Apostol 6op.cit $ A. Oasarab B!nc 6 "onsideraţii privind practica delegării legislative !n Dreptul nr.8$77 /
Dacă *arlamentul aprobă ordonanţa, efectele acesteia vor fi ne!ntrerupte. Dacă *arlamentul respinge ordonanţa supusă !n termen aprobării *arlamentului atunci efectele acesteia vor !nceta pentru viitor. >espingerea ordonanţei are efect de abrogare i nu de anulare'. rdonanţele urmează să producă efecte juridice până !n momentul respingerii lor !ntrucât au fost adoptate potrivit dispoziţiilor constituţionale. '. Delegarea legislativă de natură constituţională vizează emiterea ordonanţelor de urgenţă . *otrivit arl. $$< din "onstituţie, !n cazuri excepţionale +uvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă care intră !n vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la *arlament. 9n acest caz, delegarea legislativă pentru emiterea unor asemenea ordonanţe este acordată c1iar de către "onstituţie , ceea ce le deosebete esenţial de ordonanţele emise !n baza unei legi de abilitare, adoptată de *arlament 3 . rdonanţelede urgenţăsunt emise !n absenţa unei legi de abilitare, iar intervenţia +uvernului, !n asemenea cazuri, este justificată N de interesul public lezat de caracterul anormal i excesiv al cazurilor excepţionale. Deci o măsură adoptată pe calea unei ordonanţe de urgenţă se poate fundamenta numai pe necesitatea i urgenţa reglementării unei situaţii care,datorită circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate,!n vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public& . Având !n vedere caracterul excepţional al ordonanţelor de urgenţă,acestea intră !n vigoare imediat după depunerea lor spre aprobare la *arlament <. =erespectarea acestei condiţii impuse de norma constituţională are drept consecinţă caducitatea ordonanţei,la fel ca i !n cazul ordonanţelor emise !n baza unei legi de abilitare i nedepuse spre aprobare *arlamentului până la !mplinirea termenului de abilitare. Depunerea spre aprobare la *arlament a ordonanţelor de urgenţă !i permite forului legislativ să decidă imediat invalidarea ordonanţei dacă o consideră nejustificată.
CAP.III LIMITELE CONSTITU6IONALE PRIVITOARE LA POSI3ILITATEA GUVERNULUI DE A LEGIFERA PRIN ORDONAN64 DE URGEN64.
'
9n literatura de specialitate s5a susţinut i efectul de anulare al respingerii ordonanţelor 2 A. Oasarab B!nc, op.cit.4.Acceptarea unui asemenea punct de vedere ne5ar conduce la ideea că o ordonanţă respinsă de *arlament ar fi privată de efecte juridice c1iar din momentul adoptării ei, dei a fost emisă potrivit procedurii legale. 3 )oan ?uraru,?i1ai "onstantinescu 6op.cit., p.$' Decizia "urţii "onstituţionale nr.<8$77< publicată !n ?onitorul ficial nr.$'78$77<, prezentat !n extras, !n Hurisprudenţa "urţii "onstituţionale < 9n interpretarea acestui text Dana Apostol apreciază că discutarea efectivă i eventuala aprobare a ordonanţelor de urgenţă nu poate depăi, !n nici un caz ,sesiunea parlamentară respectivă
*rin Decizia nr. $< din '< ianuarie '/// , "urtea a statuat că Nposibilitatea +uvernului ca, !n cazuri excepţionale, să poată adopta ordonanţe de urgenţă, !n mod limitat, c1iar !n domeniul rezervat legii organice, nu poate ec1ivala cu un drept discreţionar al +uvernului i, cu atât mai mult, această abilitare constituţională nu poate justifica abuzul !n emiterea ordonanţelor de urgenţă. *osibilitatea executivului de a guverna prin ordonanţe de urgenţă trebuie să fie, !n fiecare caz, justificată de existenţa unor situaţii excepţionale, care impun adoptarea unor reglementări urgente-&. De asemenea, prin Decizia nr. < din '0 iunie '// 0, "urtea a constatat că Nreglementarea pe calea ordonanţelor i a ordonanţelor de urgenţă constituie, aa cum se prevede expres !n art. $$< din "onstituţie, o atribuţie exercitată de +uvern !n temeiul delegării legislative, iar depăirea limitelor acestei delegări, stabilite prin !nsui textul "onstituţiei, reprezintă o imixtiune nepermisă !n competenţa legislativă a *arlamentului, altfel spus, o violare a principiului separaţiei puterilor !n stat&. xistă anumite două limite strict definite de "onstituţie cu privire la posibilitatea +uvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă. Astfel, ordonanţele de urgenţă: a4 se adoptă !n situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa !n cuprinsul acestora Jart.$$< alin. 24 din "onstituţieK; b4 nu pot fi adoptate !n domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile i !ndatoririle prevăzute de "onstituţie, drepturile electorale i nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri !n proprietate publică Jart.$$< alin. 24 din "onstituţieK. 0. Aurisprudenţa !urţii !onstituţionale în privinţa limitelor prevăzute de art. 00< alin. -3+ şi -:+ din !onstituţie
a4 imita prevăzută de dispoziţiile art. $$< alin. 24 din "onstituţie *rin Decizia nr. '<< din $$ mai '//< 7, "urtea a stabilit că +uvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă !n următoarele condiţii, !ntrunite !n mod cumulativ: 5 existenţa unei situaţii extraordinare; 5 reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; 5 urgenţa să fie motivată !n cuprinsul ordonanţei. egiuitorul constituant derivat, prin folosirea sintagmei Nsituaţie extraordinară& a !ncercat Nrestrângerea domeniului !n care +uvernul se poate substitui *arlamentului, adoptând norme primare !n considerarea unor raţiuni pe care el !nsui este suveran să le determine&. Bituaţiile
*ublicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. '- din $ iunie '///. 9n formularea anterioară revizuirii "onstituţiei, fostul art. $$ alin. 24 prevedea că +uvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă !n >cazuri excepţionale”. După revizuirea "onstituţiei !n anul '//3, sintagma !n cauză a fost !nlocuită, actualul text al art. $$< alin. 24 din "onstituţie prevăzând că ordonanţele de urgenţă se adoptă !n >situaţii extraordinare” , ceea ce exprimă un grad i mai mare de abatere de la obinuit. 0 *ublicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. <0 din 3/ iunie '//. 7 *ublicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. <$$ din $ iunie '//<. -
extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obinuit sau comun, aspect !ntărit i prin adăugarea sintagmei Na căror reglementare nu poate fi amânată&, consacrându5se, astfel in terminis imperativul urgenţei reglementării. *rin aceeai decizie, "urtea a mai statuat că
invocarea unui element de oportunitate nu satisface exigenţele art. $$< alin. 24 din "onstituţie, !ntrucât acesta este, prin definiţie de natură subiectivă, i nu are, !n mod necesar i univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie i unor factori subiectivi, de oportunitate. =u se constituie !ntr5o situaţie extraordinară cazurile Ncu implicaţii financiare legate de punerea !n executare a 1otărârilor judecătoreti. Aceste aspecte ţin de oportunitatea adoptării reglementării JUK&
A se vedea, !n acest sens, Decizia nr. $/ din '/ ianuarie '//7, publicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. -3 din februarie '//7, i Decizia nr. -0 din $' mai '//7, publicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. din - iulie '//7. <$ *ublicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. 3$ din $- aprilie '//. <' *ublicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. 3- din 3/ mai '//-. <3 Decizia n A se vedea, !n acest sens, Decizia nr. $/ din '/ ianuarie '//7, publicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. -3 din februarie '//7, i Decizia nr. -0 din $' mai '//7, publicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. din - iulie '//7.
*rin Decizia nr. $$07 din noiembrie '//0 <, "urtea a statuat că Ninterdicţia adoptării de ordonanţe de urgenţă este totală i necondiţionată atunci când menţionează că Vnu pot fi adoptate !n domeniul legilor constituţionaleW i că Vnu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri !n proprietate publicăW. 9n celelalte domenii prevăzute de text, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă VafecteazăW, dacă au consecinţe negative, dar, !n sc1imb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive !n domeniile !n care intervin&. Astfel, noţiunea de Na afecta& drepturile, libertăţile i !ndatoririle prevăzute de "onstituţie, cuprinsă !n textul art. $$< alin. 24 din "onstituţie, se referă la Na suprima&, Na aduce atingere&, Na prejudicia&, Na vătăma&, Na leza&, Na antrena consecinţe negative&. atare interpretare vizează i prevederea constituţională referitoare la interdicţia afectării prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă a instituţiilor fundamentale ale statului <<. *rin Decizia nr. $/ din '/ ianuarie '//7 s5a stabilit că modificarea competenţei de soluţionare a litigiilor având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sistemul justiţiei, !nfrâng prevederile art. $$< alin. 24 din "onstituţie, deoarece afectează regimul unei instituţii fundamentale a statului, 9nalta "urte de "asaţie i Hustiţie, al cărei statut constituţional este prevăzut de prevederile art. $' alin. 24 din "onstituţie. Astfel, Nstabilirea !n competenţa instanţei supreme a soluţionării recursurilor !mpotriva 1otărârilor pronunţate de curţile de apel !n primă instanţă are ca efect extinderea sferei sale de competenţă i supradimensionarea activităţii acesteia, !n condiţiile !n care, potrivit egii nr. 3/8'// privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările i completările ulterioare, nu funcţionează !n cadrul 9naltei "urţi de "asaţie i Hustiţie o secţie specializată !n soluţionarea conflictelor i litigiilor de muncă&. 7. Ordonanţa de urgenţă nu poate contracara o lege adoptată de către %arlament
*roblema care s5a ridicat !n jurisprudenţa recentă a "urţii "onstituţionale a fost aceea de a cunoate !n ce măsură +uvernul, prin emiterea unei ordonanţe de urgenţă, poate lipsi de efecte juridice o lege adoptată de către *arlament. )niţial, !n jurisprudenţa "urţii "onstituţionale nu s5a ridicat o asemenea c1estiune. "urtea, !n mai mult rânduri a stabilit constituţionalitatea unor ordonanţe de urgenţă care prorogau intrarea !n vigoare a unor dispoziţii legale <, suspendau aplicarea unor prevederi legale sau <
*ublicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. -0- din '< noiembrie '//0. A se vedea, !n acelai sens, Decizia nr. $'0 din $0 noiembrie '//0, publicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. 0/3 din ' decembrie '//0. a această din ultimă decizie a fost redactată o opinie separată, potrivit căreia noţiunea de Nafectare& cuprinsă !n textul "onstituţiei vizează orice modificare intervenită !n domeniile enumerate expres prin art. $$< alin. 24 din "onstituţie. *rin urmare, nu este permisă adoptarea ordonanţelor de urgenţă !n domeniile prevăzute de art. $$< alin. 24 din "onstituţie. << A se vedea, !n acest sens, Decizia nr. $//0 din - iulie '//7, publicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. omâniei, *artea ), nr. 0-3 din '< octombrie '//, Decizia nr. '7< din '' martie '//-, publicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. 3/$ din - mai '//-, Decizia nr. 33< din 3 aprilie '//-, publicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. 3'< din $< mai '//-, Decizia nr. 33 din 3 aprilie '//-, publicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. 3'< din $< mai '//-, sau Decizia nr. $/3- din $3 noiembrie '//-, publicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. 0$3 din
abrogau, modificau sau completau legi adoptate de către *arlament <-. 9n acest sens, cu titlu exemplificativ, menţionăm Decizia nr. '<3 din $- iunie $77- <0, prin care "urtea a statuat că Nfenomenele economice negative ce constituie pericol public, prin amploarea i consecinţele lor, pot justifica, !n principiu, adoptarea unor măsuri prin ordonanţe de urgenţă, cu condiţia ca aceste măsuri să aibă ca scop stoparea unor asemenea fenomene. 9n speţă, nu se contestă prin excepţia invocată, necesitatea i justificarea măsurilor adoptate prin ordonanţă, ci numai abrogarea unei legi anterioare, având !n esenţă acelai scop de prevenire i de !nlăturare a blocajului financiar. 9n aceste condiţii, abrogarea reglementării anterioare se justifică prin necesitatea evitării unor reglementări paralele i, eventual, contradictorii&. *rin Decizia nr. '- din $/ februarie $770 <7, s5a statuat că Nordonanţa, fiind expresia unei delegări legislative, !n mod necesar implică i posibilitatea modificării sau abrogării legilor !n vigoare, !n funcţie de limitele abilitării legislative care, !n cazul ordonanţelor de urgenţă, este prevăzută la alin. 24 al art. $$ din "onstituţie. 9n acest sens este i Decizia "urţii "onstituţionale nr. $/' din 3$ octombrie $77<, publicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. '0- din $$ decembrie $77<, !n care s5a statuat că, Vprin ordonanţe, +uvernul poate să reglementeze primar, să modifice sau să abroge reglementarea existentăW&. De asemenea, prin Decizia nr. din $' februarie '//' /, "urtea a stabilit că, N!n cazul !n care condiţiile economice, financiare sau sociale o impun, legiuitorul poate suspenda temporar aplicarea unor dispoziţii legale, printr5un act normativ de acelai nivel&. 9n speţă, aplicarea art. -7 din egea nr. $8'//$ privind pensiile militare de stat fusese suspendată prin rdonanţa de urgenţă a +uvernului nr. 0<8'//$. dată cu Decizia nr. $''$ din $' noiembrie '//0 $, "urtea "onstituţională a adus !n balanţă un nou element care limitează sfera de acţiune a +uvernului prin adoptarea ordonanţelor de urgenţă. *rin decizia menţionată, "urtea a statuat că Nadoptarea de către +uvern a rdonanţei de urgenţă nr. $38'//0 nu a fost motivată de necesitatea reglementării !ntr5un domeniu !n care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de #on"r#rre unei măsuri de politică legislativă !n domeniul salarizării personalului din !nvăţământ adoptată de *arlament. Aa fiind, !n condiţiile !n care legiuitorul primar a stabilit deja prin egea nr. ''$8'//0 pentru aprobarea rdonanţei +uvernului nr. $<8'//0 privind creterile salariale ce se vor acorda !n anul '//0 personalului din !nvăţământ, publicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. -3/ din '0 octombrie '//0, condiţiile i criteriile de acordare a acestor creteri salariale, +uvernul, prin '0 noiembrie '//-. < Decizia nr. '<3 din $- iunie $77-, publicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. 7 din 'februarie $77- sau Decizia nr. $370 din $ decembrie '//0, publicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. -7 din $$ februarie '//7. <0 *ublicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. 7 din '- februarie $77-. <7 *ublicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. $ din $/ aprilie $770. / *ublicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. '$0 din $ aprilie '//'. $ *ublicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. 0/ din ' decembrie '//0.
intervenţia sa ulterioară, intră !n conflict cu prevederile art. $ alin. 2$4 din "onstituţie, potrivit cărora C%arlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţăriiD”.
De asemenea, prin Deciziile nr. 0' din ' iunie '//7 ', nr. 70 din 3/ iunie '//7 3 i nr. 707 din 3/ iunie '//7, "urtea a stabilit că Nadoptarea ordonanţelor de urgenţă numai !n scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă !n domeniul salarizării personalului din !nvăţământ adoptată de *arlament !ncalcă art. $ alin. 24, art. $ alin. 2$4, art. $$< alin. 24&. Din cele patru decizii menţionate rezultă cu evidenţă că +uvernul, cu ocazia adoptării ordonanţelor de urgenţă, pe lângă respectarea condiţiilor prevăzute de art. $$< alin. 24 i 24 din "onstituţie, trebuie să ţină cont i de dispoziţiile constituţionale ale art. $ alin. 2$4. +uvernul, prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, nu poate !n mod făţi să se opună unei legi deja adoptate de *arlament. atare limitare a legiuitorului delegat rezultă c1iar din !nsăi raţiunea existenţei delegării legislative. Astfel, atribuţiile legislative delegate !n favoarea +uvernului nu se pot constitui !n piedici pentru punerea !n aplicare a unui act de reglementare primară adoptat c1iar de către puterea legiuitoare !n exercitarea competenţei sale originare. +uvernul trebuie să acţioneze !n sensul punerii !n aplicare a legilor edictate de către *arlament, iar când consideră că nu există suficiente resurse financiare sau de orice natură pentru aplicarea legii adoptate, va uza de alte căi constituţionale prin care va putea modifica legea !n cauză. Astfel, +uvernul va putea să !i angajeze răspunderea !n temeiul art. $$ din "onstituţie sau va putea supune spre adoptare !n faţa *arlamentului a unui proiect de lege !n procedură de urgenţă. >ezultă, cu evidenţă, că, !n nici un caz, +uvernul proprio motu nu poate altera sau contracara voinţa materializată a *arlamentului. ?ai mult, se reţine că principiul separaţiei puterilor !n stat presupune ec1ilibru i colaborare !ntre acestea i nu poziţii iremediabil antagonice, iar când totui se configurează o atare stare de criză, fiecare dintre puteri poate folosi !n litera i spiritul "onstituţiei instrumentarul pus la dispoziţie de către aceasta. A accepta punctul de vedere contrar, !n sensul că +uvernul prin adoptarea ordonanţelor de urgenţă este legitimat din punct de vedere constituţional să contracareze măsurile legislative adoptate de *arlament, ar ec1ivala cu transformarea competenţei excepţionale a +uvernului de a se substitui *arlamentului !ntr5una generală. 5. Ordonanţa de urgenţă nu poate con*irma o soluţie legislativă neconstituţională
De asemenea, "urtea, prin Decizia nr. 703 din 3/ iunie '//7 <, constatând neconstituţionalitatea unei ordonanţe simple pe motiv că prin adoptarea ei +uvernul a depăit limitele abilitării acordate, a statuat că Nmodificarea sau completarea dispoziţiei legale criticate '
*ublicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. din iulie '//7. *ublicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. <' din august '//7. *ublicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. <3$ din 3$ iulie '//7. < *ublicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. <3$ din 3$ iulie '//7. 3
de către legiuitorul ordinar sau delegat nu poate acoperi neconstituţionalitatea constatată de către "urtea "onstituţională, actele normative succesive de modificare sau completare fiind lovite de acelai viciu de neconstituţionalitate !n măsura !n care confirmă soluţia legislativă declarată neconstituţională din punct de vedere intrinsec sau extrinsec&. 9ntr5o atare situaţie, este neconstituţional procedeul de modificare sau completare unui act normativ primar neconstituţional printr5o ordonanţă de urgenţă !n măsura !n care aceasta din urmă confirmă soluţia legislativă anterioară. Astfel, prin prisma prevederilor "onstituţiei i a jurisprudenţei "urţii "onstituţionale, adoptarea ordonanţelor de urgenţă trebuie să se circumscrie respectării a cel puţin patru limite esenţiale, două dintre acestea fiind limite expres prevăzute de "onstituţie, iar două implicite: 5 existenţa unor situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, +uvernul având obligaţia de a motiva urgenţa !n cuprinsul acestora Jart.$$< alin. 24 din "onstituţieK; 5 interdicţia adoptării acestora !n domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile i !ndatoririle prevăzute de "onstituţie, drepturile electorale i nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri !n proprietate publică Jart.$$< alin. 24 din "onstituţieK; 5 interdicţia alterării sau contracarării voinţei exprimate de către *arlament prin adoptarea unei legi, obligaţie ce decurge din prevederile art. $ alin. 24 i art. $ alin. 2$4 din "onstituţie; 5 interdicţia confirmării8 reluării unor soluţii legislative neconstituţionale intrinseci sau extrinseci prin acte de modificare sau completare, !n caz contrar, neconstituţionalitatea lovind i actul succesiv de confirmare. 9n final, menţionăm faptul că atât +uvernul, cât i *arlamentul trebuie să manifeste o atenţie deosebită faţă de condiţiile !n care sunt adoptate ordonanţele de urgenţă, !ntrucât Nviciul de neconstituţionalitate a unei ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă emise de +uvern nu poate fi acoperit prin aprobarea de *arlament a ordonanţei respective. 9n consecinţă, legea care aprobă o ordonanţă de urgenţă neconstituţională este ea !nsăi neconstituţională& -.
9n decizia menţionată, "urtea a constatat neconstituţionalitatea acelor prevederi din rdonanţa +uvernului nr. $<8'//0 care au reaezat sistemul de calcul al salariului !n domeniul !nvăţământului prin includerea unor sporuri !n salariul de bază, dei +uvernul nu avea o abilitare legală !n acest sens. ?odificările nesemnificative aduse prin ordonanţele de urgenţă succesive, care, practic, reluau textul neconstituţional, sunt i ele lovite de acelai viciu de neconstituţionalitate, !ntrucât, !n acest caz, ordonanţele de urgenţă sunt acte de modificare, i nu principale, astfel !ncât se aplică principiul de sorginte latină accesorium seEuitur principale . A se vedea, !n acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. <0 din $3 iunie '//-, publicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. <- din iulie '//-, i Decizia nr. '$ din 7 mai '//-, publicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. 3- din 3/ mai '//-.
CAP. IV CONTROLUL DE CONSTITU6IONALITATE AL ORDONAN6ELOR GUVERNULUI
*otivit articolului $$< din "onstitutie, +uvernul poate emite ordonante. Aceste ordonante contin norme cu putere de lege, institutia ca atare, fiind cunoscutX !n teorie si legislatie ca delegare legislativX. Drept urmare, si ordonantele trebuie supuse controlului de constitutionalitate, aceasta realizându5se !nsX prin procedura exceptiei de neconstitutionalitate.
le pot fi izvoare ale dreptului constitutional dacX !ndeplinesc conditia de a reglementa relatii sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii. CatX de natura si procedura emiterii ordonantelor +uvernului, controlul constitutionalitXtii lor este si nu poate fi decât un control posterior. rdonanţa reprezintă expresia unei competenţe legislative delegate !ntrucât *arlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării conform "onstituţiei, deci +uvernul pentru a participa la activitatea legiuitoare are neapărată nevoie de o abilitare din partea *arlamentului, abilitare concretizată prin intermediul legilor speciale de abilitare. 78 rdonanţele pot interveni numai !n materiile !n care se adoptă legi ordinare 7) i sunt, prin excelenţă izvoare de drept administrativ deoarece !i păstrează caracterul de acte administrative. *articiparea +uvernului la complexul proces legiuitor este limitată i nu poate fi concretizată decât cu aprobarea *arlamentului. 9n anumite cazuri excepţionale !nsă, +uvernul poate emite ordonanţe de urgenţă , pentru care nu are nevoie de o lege specială de abilitare. "1iar i acestea
!nsă, conform art. $$<, alin. -/, pot intra !n vigoare doar după ce sunt aprobate de *arlament -$. "ând acesta nu se află !n sesiune, este convocat de urgenţă pentru a putea analiza i aproba respectivele ordonanţe de urgenţă. 9n ceea ce privete ordonanţele emise prin intermediul unei legi speciale de abilitare trebuie menţionat că modul !n care *arlamentul dă aceste legi este lăsat la latitudinea lui. -' De regulă aceste legi sunt emise doar pe perioada vacanţei parlamentare, timp !n care +uvernul este abilitat să dea ordonanţe pentru anumite domenii. (otui, *arlamentul poate abilita +uvernul, dacă dorete, să emită ordonanţe i pe perioada sesiunilor sale. Acest lucru nu a fost !ntâlnit !nsă !n practică până acum. @na din controversele care apar odată cu emiterea legilor de abilitare privete constituţionalitatea lor, ele fiind considerate de mulţi ca fiind neconstituţionale deoarece prerogativa legiferării aparţine !n mod exclusiv *arlamentului. Din acest motiv, ele au fost atacate de nenumărate ori prin ridicarea excepţiilor de neconstituţionalitate. ste cazul, de exemplu, al egii nr. 0$8$77' de abilitare a +uvernului, a egii privind abilitarea +uvernului de a emite ordonanţe, adoptată de "amera Deputaţilor i de Benat !n edinţa din 3/ iunie $770, a egii nr. $/ din '' iulie $777, etc. Analizând excepţiile invocate, "urtea "onstituţională a decis 0
A. )orgovan, op. cit., pag. /$ Art. $$, alin. $, "onstituţie. -/ +uvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai !n situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa !n cuprinsul acestora.EE -$ rdonanţa de urgenţă intră !n vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere !n procedură de urgenţă la "amera competentă să fie sesizată i după publicarea ei !n ?onitorul ficial al >omâniei. "amerele, dacă nu se află !n sesiune, se convoacă !n mod obligatoriu !n < zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă !n termen de cel mult 3/ de zile de la depunere, "amera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată i se trimite celeilalte "amere care decide de asemenea !n procedură de urgenţă.EE 2art. $$<, alin. <4 -' *arlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a +uvernului pentru a emite ordonanţe !n domenii care nu fac obiectul legilor organice. 2art. $$<, alin $4 7
de fiecare dată să respingă ca nefondate excepţiile, considerând legile de abilitare ca fiind perfect constituţionale. =u numai legile de abilitare au fost !nsă de multe ori atacate ca fiind neconstituţionale. ste cazul i a nenumărate ordonanţe i mai ales a ordonanţelor de urgenţă pentru care a fost pus !n discuţie caracterul excepţional al situaţiei !n care au fost emise. Acest lucru este o dovadă !n plus a controlului dintre puterile statului, nedorindu5se să ) se acorde +uvernului o prerogativă pe care nu o are i care să !i permită să facă abuzuri emiţând legi c1iar i atunci când nu are acest drept. *rocedura de atacare a ordonanţelor de urgenţă este una extrem de complicată i aproape imposibilă deoarece teoretic ar trebui ca cel ce atacă ordonanţa de urgenţă ca fiind neconstituţională să5i probeze afirmaţia !n faţa "urţii "onstituţionale administrând probe. Acest lucru este !nsă interzis de către legea organică a "urţii. *e de altă parte !nsă, nici instanţele judecătoreti nu pot judeca această !mprejurare deoarece ordonanţele au forţa juridică a legii, nefiind permisă administrarea probelor !mpotriva lor. Deci dacă se ridică o excepţie de neconstituţionalitate privitoare la o ordonanţă de urgenţă apare inadmisibilitatea prevăzută de egea organică a "urţii "onstituţionale, luând astfel natere un cerc vicios. fectul acestei situaţii constă !n faptul că ordonanţele de urgenţă emise !n locul 1otărârilor de +uvern nu pot fi atacate nici !n contenciosul administrativ i nici !n cel constituţional. -3 *rivitor la ordonanţele emise prin intermediul unei legi de abilitare trebuie precizat că ele trebuiesc aprobate de *arlament doar atunci când legea de abilitare solicită acest lucru. - 9n caz contrar se profilează ideea unei !ncrederi !n +uvern bazată i pe faptul că ele pot fi oricând atacate !n faţa "urţii "onstituţionale pe calea excepţiei de neconstituţionalitate. )ndiferent !nsă de necesitatea aprobării lor de către *arlament, ele nu pot depăi niciodată sfera legii de abilitare i nici perioada de timp pentru care +uvernul este abilitat. Atunci când ordonanţele trebuie aprobate totui de către *arlament, aprobarea sau respingerea lor se face printr5o lege !n care se cuprind i ordonanţele ale căror efecte au !ncetat, !ntrucât au fost emise peste termenul de abilitare, care urmare a art. $$<, alin 3. Din momentul !n care o ordonanţă este aprobată, ea trece din sfera actelor executivului !n sfera actelor legislativului, transformându5se !n lege i având forţa i autoritatea unei legi. *arlamentul are dreptul de a modifica ordonanţa !nainte de a o emite, sau de a o modifica ulterior prin intermediul unei legi.
-3
A. )orgovan, op.cit. pag. / Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării *arlamentului, potrivit procedurii legislative, până la !mplinirea termenului de abilitare. =erespectarea termenului atrage !ncetarea efectelor ordonanţei.EE 2art. $$<, alin. 3, "onstituţie4 -
9n cazul !n care legea de aprobare a ordonanţei este declarată neconstituţională de către "urtea "onstituţională, !n baza articolul $, lit. d din "onstituţie -<, decizia luată astfel are ca efect scoaterea ordonanţei din circuitul juridic. "urtea "onstituţională, fie printr5un control a priori, fie printr5unul a posteriori, !n conformitate cu prevederile art. $ lit. a4, b4, c4 i d4, se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor !nainte de promulgarea lor de către *reedintele >omâniei, a tratatelor sau a altor acorduri internaţionale,
a
regulamentelor
*arlamentului,
precum
i
asupra
excepţiilor
de
neconstituţionalitate privind legile i ordonanţele, excepţii ridicate !n faţa instanţelor de judecată sau de arbitraj comercial. Aadar, controlul de constituţionalitate nu se răsfrânge asupra tuturor actelor emise de autorităţile publice !n exercitarea propriilor atribuţii, ci doar asupra celor mai importante, aflate !n vârful ierar1iei actelor normative prin forţa lor juridică. ri, !n principiu, actele autorităţilor i organelor executivului sunt emise sau adoptate !n vederea organizării sau a organizării executării actelor normative cu o forţă juridică primară, precum este legea sau ordonanţa, actele executivului excedând controlului de constituţionalitate i făcând, de regulă, obiectul controlului !n contenciosul administrativ. *revederea "onstituţiei 6 art. $ lit. d4 6 nu distinge asupra cărei ordonanţe se va putea realiza acest control, tiut fiind că regimul nostru constituţional cunoate două astfel de acte, respectiv ordonanţe simple, legale, emise !n temeiul unei legi de abilitare a *arlamentului, !n limitele stabilite de art. $/0, coroborate cu cele ale art. $$< alin. 2$45234 din "onstituţie, precum i ordonanţe de urgenţă. De altfel, o asemenea diferenţiere nu ar fi fost justificată, cu atât mai mult cu cât observăm domeniul !n care pot fi emise aceste ordonanţe, respectiv doar !n domeniul legilor ordinare !n cazul ordonanţelor simple, dar i !n domeniul legilor organice, cu limitele impuse prin alin. 24 al art. $ din "onstituţie, !n situaţia ordonanţelor de urgenţă. rice diferenţiere sub acest aspect ar fi !nsemnat, implicit, că este limitat controlul de constituţionalitate al "urţii doar la una dintre cele două categorii de legi, ori "onstituţia nu distinge, !n ceea ce privete forţa juridică a acestora, niciuna dintre ele nefiind adoptată !n vederea aplicării celeilalte, distincţiile dintre acestea reducându5se la aspecte de ordin material 2domeniile !n care pot fi adoptate4 i formal 2procedura ce trebuie respectată !n vederea adoptării lor4.
-<
A>(. $ Atribuţii "urtea "onstituţională are următoarele atribuţii: 2U4 d4 1otărăte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile i ordonanţele, ridicate !n faţa instanţelor judecătoreti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată i direct de Avocatul *oporului;EE
"u atât mai mult, judecătorul constituţional nu va putea face o asemenea distincţie. Aadar, controlul de constituţionalitate a posteriori va putea să vizeze orice ordonanţă adoptată de +uvern. *e de altă parte, !n cazul !n care legea de abilitare a prevăzut !n acest sens, ordonanţa simplă va trebui să fie adoptată prin lege de către *arlament, obligativitatea supunerii acestor ordonanţe aprobării legislativului fiind elementul facultativ al legii de abilitare. Bpre deosebire, ordonanţele de urgenţă, !n mod obligatoriu, vor fi depuse la *arlament, care le va aproba sau respinge printr5o lege, depunerea ordonanţei de urgenţă la autoritatea legislativă reprezintă una dintre condiţiile cumulative necesar a fi !ndeplinite de către +uvern pentru ca ordonanţa de urgenţă să poată intra !n vigoare. 9n acest context, se ridică următoarele !ntrebări: "e se !ntâmplă dacă, până la data pronunţării "urţii "onstituţionale, ordonanţa a fost aprobată sau respinsă, printr5o lege, de către *arlamentP Be mai justifică, !n aceste condiţii, controlul de constituţionalitate efectuat de către "urteP primă distincţie ce trebuie să fie făcută, !n formularea răspunsului, are !n vedere aprobarea sau respingerea ordonanţei simple sau de urgenţă prin legea adoptată de către *arlament. Astfel, dacă prin lege *arlamentul respinge ordonanţa, controlul de constituţionalitate ar fi fost justificat doar dacă deciziile "urţii ar fi produs efecte juridice cu caracter retroactiv, situaţie imposibilă, i nu doar pentru viitor, după cum se prevede expres prin art. $- alin. 24 din "onstituţie, controlul rămânând astfel fără obiect. Dacă ordonanţa a fost aprobată cu modificări sau8i completări de către *arlament, considerăm că judecătorul constituţional va trebui să aprecieze dacă, prin modificările sau8i completările aduse, legiuitorul ordinar a !nlăturat aspectele apreciate a fi neconstituţionale. 9n situaţia !n care răspunsul ar fi unul afirmativ, controlul de constituţionalitate nu s5ar mai justifica. 9n situaţia opusă, "urtea "onstituţională se va pronunţa printr5o decizie motivată asupra aspectelor neconstituţionale, aceasta neputându5i extinde implicit controlul asupra legii de aprobare. 9nsă, pentru a !nlătura neconstituţionalitatea acesteia din urmă sau doar a unora dintre prevederile sale, controlul de constituţionalitate va putea fi i unul a priori, aadar, anterior promulgării legii, control căruia ordonanţele !i excedpentru că, dei, material, sunt legislative, organic sunt administrative, nefiind adoptate după aceeai procedură ca legea i nefiind, aadar, supuse promulgării de către *reedintele >omâniei. 9n cazul !n care dispoziţiile din ordonanţe sau din legile de aprobare sau de aprobare cu completări i8sau modificări !n vigoare sunt declarate ca fiind neconstituţionale, *arlamentul sau, după caz, +uvernul, potrivit art. $- alin. 2$4 din "onstituţie, are obligaţia de a pune de acord aceste prevederi cu cele ale comunica deciziile prin care se constată neconstituţionalitatea unei
legi sau a unei ordonanţe sau a unor dispoziţii din acestea i celor două "amere ale *arlamentului i +uvernului. 9n consecinţă, "onstituţia noastră nu a consacrat o excepţie de la principii precum cel al monopolului legislativ al *arlamentului sau cel al simetriei potrivit căruia autoritatea competentă a adopta un act este competentă i a5l modifica, nepermiţând "urţii "onstituţionale decât a constata neconstituţionalitatea unor dispoziţii din actele normative menţionate sau c1iar a acestora, nu i a le modifica, a le declara nule sau a le abroga. 9n ceea ce privete obiectul controlului de neconstituţionalitate exercitat de către "urtea "onstituţională cu privire la ordonanţe sau la dispoziţii din ordonanţe, precum i cu privire la legile de aprobare a acestora, precum i a legii de abilitare a +uvernului pentru a emite ordonanţe simple, generic vorbind, acesta va avea !n vedere respectarea limitelor stabilite prin "onstituţie pentru adoptarea acestor acte. Bpre exemplu, !n cazul ordonanţelor simple, "urtea va declara neconstituţională orice astfel de ordonanţă care va fi adoptată !n domeniul legilor organice sau, mai grav, a legilor constituţionale sau care va fi adoptată de +uvern, fără ca !n prealabil să fie adoptată de către *arlament legea de abilitare !n acest caz sau, dei această lege a fost adoptată, ordonanţa nu a fost adoptată !n vreunul dintre domeniile expres precizate !n aceasta. "ât privete ordonanţele de urgenţă, "urtea "onstituţională a fost deseori nevoită a aprecia dacă situaţia sau situaţiile invocată8e de către +uvern pentru adoptarea acesteia8acestora puteau fi considerate situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, urgenţa acesteia fiind motivată !n c1iar cuprinsul ordonanţei. Dei după cum am mai menţionat, celelalte acte ale executivului nu pot forma obiectul controlului de constituţionalitate, am apreciat i noi că !n ceea ce privete decretul emis de *reedintele >omâniei pentru a stabili obiectul i data referendumului, controlul de legalitate se poate realiza doar de către "urtea "onstituţională odată cu verificarea modalităţii de !ndeplinire a condiţiilor procedurale pentru organizarea referendumului !n virtutea prevederilor art. $ lit. i4 din "onstituţie. xceptia de neconstitutionalitate este un procedeu eficient de protejare a drepturilor si libertXtilor publice, este un procedeu defensiv !n care se asteaptXca legea sX se aplice pentru a fi atacatX. a presupune un proces judiciar declansat !n care, atacându5se actul de aplicare concretX a legii, cel interesat cere sX se constate cX dispozitia legalX pe care se !ntemeiazX actul de aplicare este neconstitutionalX si astfel trebuie !nlXturatX. *rocedura invocXrii si solutionXrii exceptiei de neconstittionalitate este reglementatX !n detaliu prin lege, ea fiind la dispozitia justitiabililor. xceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicatX numai !n fata instantelor judecXtoresti de cXtre una din pXrti sau de cXtre instantX din oficiu. =econstitutionalitatea unei prevederi legale poate fi invocatXnumai dacX de ea depinde judecarea cauzei, dacX are legXturX directX cu cauza
respectivX. biectul exceptiei de neconstittionalitate nu5l pot face prevederile legale a cXror constittionalitate a fost stabilitX potrivit articolului $<, aliniatul 2$4 din "onstitutie si nici prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr5o decizie anterioarX"urtii "onstitutionale. =umai !n asemenea situatii "urtea "onstitutionalX poate fi sesizatX si numai de cXtre instanta !n fata cXreia s5a ridicat exceptia de neconstitutionalitate. )nstanta va dispune acest lucru printr5o !nc1eiere care va cuprinde punctele de vedere ale pXrtilor pentru sustinerea sau combaterea exceptiei si opinia instantei asupra exceptiei. 9nc1eierea va fi !nsotitX de dovezile depuse de pXrti. DacX exceptia a fost ridicatX din oficiu de instanta de judecatX, !nc1eierea tebuie motivatX, cuprinzând sustinerile pXrtilor si dovezile necesare. )nstanta trebuie sX respingX prin !nc1eiere motivatX exceptia indmisibilX 2art. '34 si nu mai sesizeazX "urtea "onstitutionalX. Declansarea procedurii exceptiei de neconstitutionalitate poate determina suspendarea judecXtii. *ortivit articolului ' din egea nr. -8$77', privind sesizarea, presedintele "urtii "onstitutionale desemneazX pe unul din judecXtori ca raportor si tot el este obligat sX comunice !nc1eierea prin care a fost sesizatX "urtea "onstitutionalX presedintilor "amerelor *arlamentului +uvernului, indicându5le data pânX la care pot sX trimitX punctul lor de vedere. HudecXtorul raportir va lua mXsurile necesare pentru administrarea probelor la data depunerii raportului. "urtea 1otXrXste cu majoritatea de voturi, iar deciziile prin care se constatX neconstitutioanalitatea unor prevederi legale se comunicX celor douX "amere ale *arlamentului si +uvernului. (oate deciziile sunt definitive si obligatorii si se publicX !n ?onitorul ficial al >omâniei. "ererile directe privind declararea ca neconstitutionale a unor ordonante sau a unor ordonante de urgentX sunt respinse, fiind lipsite de obiect, !n conditiile !n care competenta "urtii "onstitutionalitate !n materia controlului anterior este restrânsX la legile adoptate de *arlament. Astfel, atacul de neconstitutionalitate la "urtea "onstitutionalX este conditionat de legea de aprobare sau de respingere a unei ordonante. 9n mXsura !n care existX o altfel de lege, aceasta poate fi atacatX la "urtea "onstitutionalX, o datX cu ea fiind puse !n discutie instantei constitutionale din ordonanta aprobatX prin lege sau respinsX pe o asemenea cale. 9n cazul !n care ordonanta este respinsX printr5o lege, domnul profesor )oan #ida considerX cX justitia constitutionalX nu o poate repune !n vigoare, ea fiind abilitatX doar sX nege un text, fXrX a avea capacitatea de a introduce !n sistemul legislatiei noi texte legislative. "urtea "onstitutionala, organ de jurisdictie constitutionala creat dupa model occidental si verificat de practica celor aproximativ -< de ani ce au trecut de la instituirea sa, si5a dovedit deja utilitatea si competivitatea. Din luna iunie $77' si pâna astazi, a desfasurat o intensa si rodnica activitate, mai ales !n domeniul controlului constitutionalitatii legilor, !ntr5o perioada !n care problema conflictului de legi !n timp s5a alaturat celei privind neconstitutionalitatea unor acte
normative, dând astfel nastere unor mari dificultati de interpretare si aplicare a normelor juridice. Având de rezolvat un volum imens de sesizari, cu precadere legate de exceptiile de neconstitutionalitate ridicate !n fata instantelor judecatoresti, "urtea "onstitutionala a contribuit substantial la rezolvarea unor importante probleme de drept !ntr5o perioada de tranzitie, !n care, !n câmpul normativ juridic exista !nca multe legi anterioare "onstitutiei care trebuie !nlocuite sau armonizate cu I noua ordine mondiala I.-J$K ordonanta trebuie considerata a fi aprobata sau nu numai atunci cand legea indeplineste si conditia prevazuta in art. -0 din "onstitutie.Din acest moment, si numai din acest moment, curg si efectele juridice in situatia in care sa efectuat controlul de constitutionalitate asupral legii de aprobare, control ce se efectueaza in temeiul art. $ litera a4 din "onstitutie. ricare alta solutie inseamna incalcarea regulilor constitutionale privind procedura legislativa in complexitatea sa. (ocmai datorita acestui lucru, pentru a permite verificarea unor reguli reclamate ca neconstitutionale, cuprinsa intr5o ordonanta, constitutia prin art. $ lit. "4 a organizat un control a posteori pe calea exceptiei de neconstitutionalitea. *ractic prin controlul de constitutionalitate, "urtea "onstitutionala poate paraliza o prevedere dintr5o ordonanata, fie direct prin procedeul oferit de art. $ lit. c4 fie indirect, mijlocit, prin cel oferit de art. $ lit. a4. )n situatia legilor de aprobare se discuta consitutionalitatea legii si urmarile acestui control se pot rasfrange, dar evident indirect, si asupra valabilitatii ordonantei. *arlamentul se poate pronunta asupra unei ordonante numai daca ea nu a fost declarata neconstitutionala. "urtea "onsitutionala a fost implicata in interpretarea si discutarea mai multor probleme juridice privind delegarea legislativa, fiin sesizata in conditiile art. $ litera a4 din "onstituie si egea nr. -8$77', atat cu privire la legi de abilitare, cat si cu privire la legi de aprobare.biectiile de neconstitutionalitate au privit printre altele:
Depasirea limitelor delegarii legislative; =erespecatrea simetriei functionale in cazurile in care sa abilitat +uvernul sa emita ordonante in domeniul unei legi,ce poate fi adoptata numai in sedinat comuna a "amerelor;
)ncalcare drepturilui la libera circulatie;
)ncalcarea dispozitiilor art. <3 din "onstituie privind asezarea justa a sarcinilor fiscale;
"aracterul legii de abilitare.
De#i9ii le Cur'ii Con!"i"u'ionle :rivi"ore l ne#on!"i"u'ionli""e unor or0onn'e le Guvernului
-J
2rept !onstitutional si Bnstutii %olitice !ontemporane , ditia a 35a, ditura I(eamI, )asi, $77<.
*rin folosirea excepţiei de neconstituţionalitate privitoare la un act al +uvernul folosit !n cadrul unui proces, respectivul proces este suspendat până la soluţionarea excepţiei invocate, lucru ce intră !n competenţa directă a "urţii "onstituţionale. 9n practică se observă un număr sporit de asemenea invocări a excepţiei de neconstituţionalitate, fapt considerat !n doctrină a fi pozitiv pentru sistemul de drept deoarece presupune un control !n plus al actelor +uvernului. #om trata mai departe, cu titlu de exemplu, câteva decizii ale "urţii "onstituţionale privitoare la neconstituţionalitatea unor ordonanţe ale +uvernului pentru a putea observa implicarea directă a acestei instanţe !n menţinerea ec1ilibrului dintre puterea executivă i puterea legislativă a ţării. $.
De#i9i Nr. ;7; 0in ,* !e:"em#e:'i 0e ne#on!"i"u'ionli""e 0i!:o9i'iilor r". 7 0in Or0onn' Guvernului nr. =+,**1 :rivin0 :ro#e0ur !om'iei 0e :l"$?? xcepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. din rdonanţa +uvernului nr. <8'//$
privind procedura somaţiei de plată a fost ridicată de Banda )onescu !n Dosarul nr. 3.<7-8'//< al Hudecătoriei Bectorului Oucureti prin !nc1eierea din $- mai '//<. 9n motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. '$ alin. 2'4 din "onstituţie, care garantează accesul liber la justiţie, !ntrucât elimină posibilităţile de probare a netemeiniciei cererii formulate de creditor, !ncălcând astfel dreptul la apărare. De asemenea, consideră că art. din rdonanţa +uvernului nr. <8'//$ !ngrădete dreptul la un proces ec1itabil. Hudecătoria Bectorului Oucureti a apreciat excepţia de neconstituţionalitate ca fiind ne!ntemeiată i a considerat că textul de lege criticat nu !ncalcă dreptul la apărare al debitorului, !ntrucât procedura reglementată de rdonanţa +uvernului nr. <8'//$ este o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, caracterizată !n special prin celeritate. )nstanţa a precizat că limitarea mijloacelor de probă doar la !nscrisuri, completate cu explicaţii i lămuriri date de părţi, a fost determinată tocmai de caracterul special al procedurii somaţiei de plată. +uvernul consideră la rândul lui că excepţia de neconstituţionalitate este ne!ntemeiată i apreciază că prevederile art. din rdonanţa +uvernului nr. <8'//$ Itratează !n mod ec1itabil i --
A>(. 2$4 Dacă nu a intervenit !nc1iderea dosarului !n condiţiile art. <, judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum i a explicaţiilor i lămuririlor părţilor, ce i5au fost prezentate potrivit art. alin. 2'4 5 24. 2'4 "ând !n urma examinării prevăzute la alin. 2$4 constată că pretenţiile creditorului sunt justificate, judecătorul emite ordonanţa care va conţine somaţia de plată către creditor, precum i termenul de plată. 234 (ermenul de plată nu va fi mai mic de $/ zile i nici nu va depăi 3/ de zile. Hudecătorul va putea stabili alt termen potrivit !nţelegerii părţilor. 24 rdonanţa se va !nmâna părţii prezente sau se va comunica fiecărei părţi de !ndată prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. (otodată debitorului i se vor comunica cererea creditorului i actele anexate la aceasta, dacă acestea nu i5au fost comunicate potrivit art. alin. 234.
egal ambele părţi !n cauză, oferind atât creditorului, cât i debitorului posibilitatea să5i susţină interesele pe baza actelor depuse, precum i prin explicaţii i lămuriri date judecătoruluiI. Avocatul *oporului apreciază i el că prevederile art. din rdonanţa +uvernului nr. <8'//$ sunt constituţionale. 9n opinia sa, textul de lege ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate Inu conţine norme contrare dreptului părţilor interesate de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor i intereselor lor legitime, de a beneficia de un proces ec1itabil, precum i de judecarea cauzei lor !ntr5un termen rezonabilI. "urtea, examinând !nc1eierea de sesizare, punctele de vedere ale +uvernului i Avocatului *oporului, raportul !ntocmit de judecătorul5raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile "onstituţiei, precum i dispoziţiile egii nr. -8$77', decide să respingă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. din rdonanţa +uvernului nr. <8'//$ privind procedura somaţiei de plată, ridicată de Banda )onescu !n Dosarul nr. 3.<7-8'//< al Hudecătoriei Bectorului Oucureti. ,. De#i9i Nr. ;;= 0in 1= !e:"em#e:'i 0e ne#on!"i"u'ionli""e :reve0erilor r". ,1 lin. @; li". %i lin. @= 0in Or0onn' Guvernului nr. 1*,+,*** :rivin0 !""u"ul %i re(imul re&u(i'ilor -n Români *e rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. '$ alin. 24 lit. a4 i alin. 2<4 din rdonanţa +uvernului nr. $/'8'/// privind statutul i regimul refugiaţilor !n >omânia, excepţie ridicată de ?o1amad )bra1im ?ustafa Balim Al ?a1di !n Dosarul nr. $-8>C8'//< al (ribunalului Oucureti 5 Becţia a #)))5a pentru conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ i fiscal. xcepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de ?o1amad )bra1im ?ustafa Balim Al ?a1di !ntr5o cauză civilă având ca obiect soluţionarea recursului formulat !mpotriva sentinţei prin care Hudecătoria Bectorului < Oucureti a respins plângerea !mpotriva 1otărârii ficiului =aţional pentru >efugiaţi de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat. 9n motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, !n esenţă, că textul de lege criticat !ngrădete exercitarea dreptului de liber acces la justiţie cu privire la un al doilea grad de jurisdicţie, precum i dreptul la un proces ec1itabil i la soluţionarea cauzelor !ntr5un termen rezonabil, fără a exista vreunul dintre motivele precizate !n art. <3 alin. 2$4 i 2'4 din "onstituţie. 9n argumentarea acestor afirmaţii arată că termenul de $/ zile, prevăzut de art. '$ alin. 24 din rdonanţa +uvernului nr. $/'8'/// -0, nu poate fi considerat un termen rezonabil, !ntrucât Inu oferă timpul material minim strict necesarI realizării actului de justiţie Icu respectarea tuturor garanţiilor unui proces ec1itabil, inclusiv a dreptului la apărareI. 9n acest sens -0
Art. '$: 24 )nstanţa soluţionează plângerea !n termen de $/ zile i pronunţă o 1otărâre motivată, prin care: a4 respinge plângerea pentru cel puţin unul dintre motivele prevăzute la art. $7 alin. 2$4; b4 admite plângerea i dispune ca structura competentă a ficiului =aţional pentru >efugiaţi care a emis 1otărârea să analizeze cererea !n procedură ordinară.
arată că procedura accelerată de soluţionare a cererilor de acordare a statutului de refugiat presupune intervievarea petentului de către instanţa de judecată, cu asigurarea unui interpret, propunerea probelor i administrarea acestora. *robele sunt reprezentate de !nscrisuri care atestă, pe de o parte, statutul personal al petentului, care trebuie traduse, de regulă, !ntr5o formă legalizată, iar pe de altă parte, relaţiile referitoare la evoluţia situaţiei din ţara de origine a acestuia, furnizate de "onsiliul =aţional >omân pentru >efugiaţi. De aceea, autorul excepţiei apreciază că termenul de $/ zile Icontravine intervalului minim de timp rezonabil care este necesar atât apărării, cât i instanţei de judecată pentru a soluţiona plângerea cu administrarea tuturor probelor necesareI. Căcând o analogie cu tratamentul juridic de care se bucură străinii !n materia procedurii privitoare la obţinerea cetăţeniei române, apreciază că !n procedura de acordare a unei forme de protecţie se impune !nlăturarea atât a alternativei procedurii accelerate, cât i a restricţiei exercitării căii de atac a recursului. De asemenea, consideră că prin introducerea, !n art. $7 alin. 2'4 lit. a4 5 d4 din rdonanţa +uvernului nr. $/'8'///, a unor criterii, enumerate !n mod limitativ, de apreciere a temeiniciei cererilor se !ncalcă principiul independenţei justiţiei, prevăzut de art. $' alin. 234 din "onstituţie. 9n final, !n ceea ce privete garantarea dublului grad de jurisdicţie, autorul excepţiei face referire i la dispoziţiile art. '/ din egea contenciosului administrativ nr. <<8'// i la cele ale art. '0'Y$ din "odul de procedură civilă. >eprezentantul ?inisterului *ublic pune concluzii de respingere ca ne!ntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. *recizează că accesul liber la justiţie nu presupune existenţa mai multor grade de jurisdicţie, iar stabilirea acestora este atributul exclusiv al legiuitorului. Apreciază că termenul de $/ zile este !n concordanţă cu prevederile "onvenţiei pentru apărarea drepturilor omului i a libertăţilor fundamentale, care vizează celeritatea procesului. (ribunalul Oucureti 5 Becţia a #)))5a pentru conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ i fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este !ntemeiată. "onsideră că textul de lege criticat nu !ngrădete accesul la justiţie, petentul având posibilitatea să sesizeze instanţa de judecată cu o plângere !mpotriva 1otărârii date asupra cererii sale, analizată !n procedura accelerată. imitarea accesului la mai multe grade de jurisdicţie nu reprezintă o !ncălcare a liberului acces la justiţie, !ntrucât o instanţă a analizat susţinerile solicitantului statutului de refugiat, care a beneficiat de un proces ec1itabil, desfăurat !ntr5un termen rezonabil, fără !ncălcarea dreptului la apărare. +uvernul consideră de asemenea că excepţia de neconstituţionalitate este ne!ntemeiată. Arată că stabilirea regulilor de desfăurare a procesului !n faţa instanţelor judecătoreti este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, !n considerarea unor situaţii deosebite,
reguli speciale de procedură atât !n ceea ce privete termenele de soluţionare a cererilor, cât i posibilitatea exercitării căilor de atac !mpotriva 1otărârilor pronunţate. Avocatul *oporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este ne!ntemeiată. 9n acest sens arată că textele de lege criticate nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. *recizează că prevederile art. '$ alin. 24 lit. a4 i alin. 2<4 din rdonanţa +uvernului nr. $/'8'/// Inu !ngrădesc sub nici un aspect posibilitatea părţilor de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor i intereselor lor legitimeI. După ascultarea tuturor concluziilor, "urtea "onstituţională decide să respingă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. '$ alin. 24 lit. a4 i alin. 2<4 din rdonanţa +uvernului nr. $/'8'/// privind statutul i regimul refugiaţilor !n >omânia, ridicată de ?o1amad )bra1im ?ustafa Balim Al ?a1di !n Dosarul nr. $-8>C8'//< al (ribunalului Oucureti 5 Becţia a #)))5a pentru conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ i fiscal. xistă cazuri când !nsăi o lege pentru aprobarea unei ordonanţe de +uvern poate fi atacată ca fiind neconstituţională. Acesta este i cazul deciziei de mai jos: 5. De#i9i Nr. 57 0in , :rilie 1))7 :rivin0 #on!"i"u'ionli""e unei :reve0eri 0in Le(e :en"ru :ro<re Or0onn'ei Guvernului nr. ,=+1))= "urtea "onstituţională a fost sesizată, la data de '$ martie $77, de către +uvernul >omâniei, pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii prevederilor articolului unic, punctul din egea pentru aprobarea rdonanţei +uvernului nr. '<8$77<, !n ce privete introducerea art. $$ !n cuprinsul acestei ordonanţe. -7 +uvernul consideră ca aceasta prevedere este neconstituţională, pentru următoarele motive: $. 9n temeiul art. $$/ din "onstituţie, !n cazul !n care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării +uvernului este obligatorie. *revederile art. $$ al ordonanţei, introdus prin lege, intră sub incidenţa art. $$/ din "onstituţie, !ntrucât au fost adoptate fără sa se fi cerut informaţii de la +uvern. 9ntrucât, la data adoptării egii pentru aprobarea rdonanţei +uvernului nr. '<8$77<, bugetul de stat pe anul $77 nu era aprobat, sunt aplicabile prevederile art. $3- alin. 234 din "onstituţie, potrivit cărora, IDacă legea bugetului de stat i legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile !nainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică !n continuare bugetul de stat i bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugeteI.
-7
*otrivit art. $$ al ordonanţei, introdus prin legea sus5menţionată, I"uantumul alocat anual prin bugetul de stat pentru finanţarea activităţilor de cercetare5dezvoltare prevăzute la art. $3 i a altor c1eltuieli prevăzute la art. $ va fi de minimum $Z din produsul intern brutI.
Aa fiind, majorarea cuantumului alocat cercetării5dezvoltării prin egea pentru aprobarea bugetului de stat pe anul $77< reprezintă reprezintă o modificare a acestuia, acestuia, prevederile art $$/ alin. alin. 2$4 din "onstituţie fiind, de aceea, aplicabile. '. "el de5al doilea doilea argument argument are are !n vedere faptul ca, potrivit art. $3- alin. alin. 2'4 din "onstituţie, "onstituţie, competenta de a elabora proiectul bugetului de stat aparţine, !n exclusivitate +uvernului, acest proiect trebuind sa reflecte priorităţile ce rezultă din programul de guvernare, acceptat de *arlament la investirea +uvernului. Dacă, prin legi având având un alt obiect obiect de reglementare, reglementare, *arlamentul stabilete stabilete proporţiile proporţiile sumelor sumelor ce urmează sa se aloce prin buget pentru diverse capitole de c1eltuieli, proiectul de buget se elaborează, de fapt, nu de către +uvern, ci de către *arlament, ceea ce afectează principiul separaţiei puterilor i reduce la o simplă operaţie aritmetică dreptul constituţional al +uvernului de a !ntocmi acest proiect de lege. De aceea aceea prerogativa *arlamentului de a modifica orice prevedere prevedere bugetară se poate poate exercita exercita numai cu ocazia dezbaterii i adoptării proiectului de lege alcătuit de +uvern. 9n fine, se arată ca ca stabilirea, stabilirea, prin prin legi legi de reglementare a diferitelor diferitelor domenii domenii de activitate, a unor bugete distincte ale acelor domenii anulează !nsui rolul *arlamentului !n dezbaterea i aprobarea bugetelor anuale i face astfel imposibilă abordarea unor priorităţi impuse de situaţiile specifice fiecărui an. 3. Art. $$, $$, constituind constituind o prevedere bugetară, ar ar ti trebuit trebuit sa fie dezbătut dezbătut i aprobat !n edinţa comun comunaa a "amere "amereii Dep Deputa utaţil ţilor or i a Benat Benatulu ului, i, astfel astfel cum preved prevedee art. art. ' alin. alin. 2'4 lit. b4 din "onstituţie. (extul constituţional nu a fost !nsă respectat, ceea ce constituie un alt motiv de neconstituţionalitate, neconstituţionalitate, de ordin procedural. . Art. $3- alin. 2<4 din "onstituţie "onstituţie prevede prevede ca nici o c1eltuială bugetară nu poate poate fi aprobată aprobată fără stabilirea surselor de finanţare. r, dei prin textul art. $$ al rdonanţei +uvernului nr. '<8$77 '<8$77<, <, introd introdus us prin prin legea legea pen pentru tru aproba aprobarea rea aceste acesteii ordon ordonanţ anţe, e, se stabil stabile ete te o c1eltu c1eltuial ialăă bugetară, nu se precizează sursa de finanţare, ceea ce contrazice textul menţionat din legea fundamentală. <. *revederile *revederile art. $$ implică unele unele consecinţe consecinţe grave, grave, !ntrucât !ntrucât necesită necesită c1eltuieli exorbitante de la bugetul de stat. (ot astfel se arată ca raportarea unor prevederi bugetare la procente din produsul intern brut face ca dispoziţia legală respectiva sa fie inoperantă, !ntrucât se referă la un indicator economic postcalculat, al cărui cuantum se stabilete după !nc1eierea exerciţiului bugetar, bugetar, făcând imposibilă !nscrierea unor sume certe !n proiectul de buget de stat pe anul următor. "urtea, ţinând seama de sesizarea +uvernului, de punctul de vedere al preedintelui Benatului, de opinia "omisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi i validări a Benatului, de
raportul judecătorului5raportor, precum i de prevederile art. $$, introdus prin egea pentru aprobarea rdonanţei +uvernului nr. '<8$77<, ce face obiectul sesizării, raportate la dispoziţiile "onstituţ "onstituţiei, iei, !n numele numele legii decide: decide: constată ca dispoziţiile art. 00, introduse în Ordonanţa $uvernului nr. 7< din 00 august 044< privind reglementarea organizării şi *inanţării activităţii de cerceta cercetare re&dezv &dezvoltar oltare, e, prin articolul articolul unic punctul punctul : din legea legea pentru pentru aprobar aprobarea ea acestei acestei ordonanţe, sunt neconstituţionale.
Decizia se comunică *reedintelui >omâniei, precum i preedinţilor celor două "amere ale ale *arl *arlam amen entu tulu lui, i, !n scop scopul ul desc desc1i 1ide deri riii proc proced edur urii ii prev prevăz ăzut utee la art. art. $ $<< alin alin.. 2$4 2$4 din din "onstituţie.0/ Acesta a fost un caz 0$ !n care "urtea "onstituţională a găsit excepţia neconstituţionalităţii ca fiind fondată, motiv pentru care a admis5o. 9n practică numărul acestor situaţii este infinit mai mic decât al acelora !n care excepţia este respinsă de către "urte. Oine!nţeles, doctrina este divizată i de această data: pe de o parte se susţine aspectul pozitiv al acestui fapt considerându5 se că probează constituţionalitatea actelor emise de +uvern deci bunul mers al sistemului judiciar, judiciar, iar pe de altă parte se exprimă suspiciunile privitoare la rigiditatea i conservatorismul conservatorismul cu care ar putea fi judecate aceste excepţii de către "urte.
CAP. V. CONTROLUL DE LEGALITATE LEGALITATE AL ACTELOR ADMINISTRATIVE ADMINIS TRATIVE EMISE IN 3ABA UNOR ORDONANTE ALE GUVERNULUI DECLARATE NECONSTITUTIONALE @ART. ) LEGEA ==;+,**; A CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV.
=.1. C0rul #on!"i"u'ionl %i im:li#'iile #e!"ui
0/
Deliberarea a avut loc la data de ' aprilie $77 i la ea au participat. )oan ?uraru, preedinte, "ostică Oulai, #iorel #iorel ?i1ai "iobanu, ?i1ai "onstantinescu, )oan Deleanu, ucian Btângu, Clorin Oucur #asilescu, #asilescu, #ictor #ictor Dan Glătescu, judecători. 0$ Alte exemple: Decizia =r. 03 din $7 mai $770 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor rdonanţei de urgenţă a +uvernului nr. ''8$77- pentru modificarea i completarea egii administraţiei publice locale nr. 78$77$, republicată; Decizia =r. =r. $/$ din 7 iulie $770 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. ' alin. 234 din rdonanţa de urgenţă a +uvernului nr. 38$77- pentru !ntocmirea bilanţului contabil special i regularizarea unor credite i dobânzi clasificate !n categoria IpierdereI la Oanca Agricolă 5 B.A., modificată i completată prin rdonanţa de urgenţă a +uvernului nr. 08$77-, etc.
"ons "o nsti titu tuţi ţiaa >o >omâ mâni niei ei,, !n art. art. $' $', , alin alin.. 24, 24, ulti ultima ma teză teză,, disp dispun unee : N Bnstanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale neconstituţionale .I
Astfel, în primul rând , textul constituţional impune o obligaţie expresă legiuitorului de a introduce !n dreptul pozitiv o astfel de acţiune, garantându5le particularilor posibilitatea de a valor valorifi ifica ca textul textul con consti stituţ tuţion ional al prin prin interm intermedi ediul ul une uneii acţiu acţiuni ni specif specifice ice i specia speciale le !n faţa faţa instanţelor de judecată. Drept urmare, este evident că textul constituţional consacră un mandat explicit de legiferare !n materia contenciosului administrativ. administrativ. De remarcat r emarcat că această prevedere a fost fost un elemen elementt de nou noutat tatee adu aduss prin prin revizu revizuire ireaa "on "onsti stituţ tuţiei iei din '// '//3, 3, doc doctri trina na aprec apreciin iindd oportunitatea prevederii nou introduse 0'. Dat fiind că modificarea cadrului constituţional, ca urmare a revizuirii "onstituţiei, a afectat mai multe instituţii juridice, printre care i cea a contenciosului administrativ, administrativ, se impunea cu stringenţă modificarea i adaptarea acesteia din urmă cu prevederile revizuite ale legii fundamentale. "a atare, la scurt timp, egea <<8'// 035 egea contenciosului administrativ !n vigoare vigoare i !n prezent prezent 5 a abrogat i !nlocuit vec1ea vec1ea reglementare reglementare !n materie 5 egea egea '78$77/ 0 aceasta din urmă aflându5se !ntr5o disonanţă vădită cu legea fundamentală revizuită. (otodată, prin adoptarea egii <<8'//, legiuitorul i5a !ndeplinit din punct de vedere formal obligaţia pozitivă de a transpune !n dreptul intern acţiunea despre care art. $', alin. 24 din "onstituţia revizuită face referire. +eneza acestei prevederi prevederi constituţionale a pornit, după cum se precizează i !n doctrină
0<
de la o !ntr !ntreb ebar aree de bu bunn simţ simţ : dacă dacă ordo ordona nanţ nţel elee gu guve vern rnam amen enta tale le sunt sunt,, !n part parte, e, i acte acte administrative, atunci de ce o persoană vătămată !ntr5un drept al său de o autoritate publică 2+uvernul4 printr5un act administrativ 2ordonanţa4 nu s5ar putea !ndrepta !mpotriva acesteia din urmă printr5o acţiune !n contenciosul administrativ 0P 'n al doilea rând , textul constituţional se referă la competenţa instanţelor de contencios administrativ. *rezentând o deosebită importanţă, trebuie remarcat faptul că stabilirea competenţei materiale a acestor instanţe de a judeca cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau dispoziţii din acestea este una exclusivă. "u alte cuvinte, textul constituţional, fiind imperativ, interzice deturnarea competenţei instanţelor de contencios administrativ, orice prevedere care ar institui o competenţă obligatorie !n favoarea 0'
?. "onstantinescu, A. )orgovan, ). ?uraru .B. (ănăsescu, !onstituţia 8omâniei revizuită & comentarii şi explicaţii, d. All OecS, Oucureti, '//, p. '-/; A. )orgovan, ratat de drept administrativ , vol. )), ediţia a )#5a, d. All OecS, Oucureti, '//<, p. <$<; >.=. *etrescu, 2rept administrativ administrativ , d. Famangiu, Oucureti, '//7, p. '5 '-. 03 *ublicată !n ?. f. nr. $$< din - decembrie '//. 0 *ublicată !n ?. f. nr. $'' din 0 noiembrie $77/ 0< (. niga, 2elegarea 2elegarea legislativă , d. @niversul Huridic, Oucureti, '//7 0 De altfel, !n sistemul de drept francez 5 similar din punctul de vedere al delegării legislative cu cel român 5 ordonanţele guveramentale pot fi cenzurate de către instanţele de contencios administrativ pentru exces de putere. administrati* , '/e \d, Dalloz, *aris, '// *entru detalii, a se vedea H. >ivero, H. [aline [aline 2roit administrati*
altor instanţe fiind neconstituţională. (extul nu conferă !nsă instanţelor de contencios administrativ dreptul de a examina constituţionalitatea ordonanţelor, ci doar stabilete competenţa materială a acestora !n ipoteza vizată de textul constituţional 0-. altă remarcă vizează inaplicabilitatea totală a art. <, alin. 2'4 din egea contenciosului administrativ !n raport de acţiunea intentată de persoana vătămată de starea de neconstituţionalitate datorată unor dispoziţii din ordonanţe, art. < din egea <<8'//, !n primele sale două alineate, consacrând excepţiile absolute de la admisibilitatea acţiunilor !n contencios administrativ. Bituaţia vizată de al doilea alineat este incidentă atunci când prin lege organică se prevede o altă procedură 1udiciară pentru atacarea actelor administrative .88 ste evident că această excepţie absolută 07
este inopozabilă particularului care invocă dispoziţiile art. 7 din aceeai lege, după cum precizam i mai sus, orice act care ar deturna competenţa instanţelor de contencios administrativ de la judecarea acţiunii garantate de art. $', alin. 24 din "onstituţia revizuită, fiind neconstituţional. 'n al treilea rând , legiuitorului !i revine obligaţia de a reglementa, !ntr5un mod previzibil,
accesibil i compre1ensibil, condiţiile de admisibilitate i de exercitare a acţiunii respective. "um "onstituţia !n sine este, !n mare parte, un act care conţine norme cu caracter general, condiţiile pentru intentarea acţiunii garantate de art. $', alin. 24 din "onstituţia revizuită au fost pasate !n sarcina legiuitorului, care, odată cu adoptarea egii <<8'//, a reluat fidel textul constituţional !n art. $, alin. 2-4 al acestei legi, reglementând totodată !n conţinutul art. 7 condiţiile exercitării acţiunilor împotriva ordonanţelor $uvernului 90 . 'n al patrulea rând , având !n vedere că textul "onstituţiei nu distinge, prevederile
constituţionale vizează atât ordonanţele simple, cât i cele de urgenţă. altă interpretare nu poate fi reţinută, pentru că acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu o poate face. 'n al cincilea rând , din text reiese indubitabil că instanţele de contencios administrativ
vor putea soluţiona aceste cereri doar a posteriori, după i !n măsura !n care starea de neconstituţionalitate a fost constatată de "urtea "onstituţională. =.,. C0rul #on"en#io!ului 0mini!"r"iv
0-
#.?. "iobanu !n ). ?uraru, .B. (ănăsescu 2coord., !onstituţia 8omâniei. !omentariu pe articole , d. ".F. OecS, Oucureti, '//0, 00 D.". Drago, ?egea contenciosului administrativ, comentarii şi explicaţii , d. All OecS, Oucureti, '//< 07 A. )orgovan , 9oua lege a contenciosului administrativ , d. ]ullus^s, Oucureti, '// 7/ 6cţiunile împotriva ordonanţelor $uvernului & -0+ %ersoana vătămată într&un drept al său ori într&un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă. -7+Bnstanţa de contencios administrativ, dacă apreciază că excepţia îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 74 alin. -0+ şi -5+ din ?egea nr. 3#F0447 privind organizarea şi *uncţionarea !urţii !onstituţionale, republicată, sesizează, prin înc/eiere motivată, !urtea !onstituţională şi suspendă soluţionarea cauzei pe *ond.
$. I:o"e9 :rev$9u"$ -n r". ) lin. @1 0in Le(e ==;+,**; %i :li#'iile 0i!:o9i'iilor r". ) lin. @, %i @5 -n m"erie 9n primă fază, trebuie să remarcăm că textul art. 7 din egea contenciosului administrativ, !n alineatul său prim, adaugă la legea fundamentală, !ntr5un mod care avantajează particularii vizaţi de starea de neconstituţionalitate a ordonanţelor guvernamentale. "um "onstituţia protejează doar posibilitatea persoanelor vătămate prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale -s.n. & G.$.+ de a se adresa instanţei ...I , art. 7 din egea <<8'//, pe lângă aceasta, oferă !n plus posibilitatea particularilor să se adreseze instanţei de contencios administrativ cu o acţiune !nsoţită de excepţia de neconstituţionalitate. Astfel, interesele particularilor sunt protejate c1iar !nainte ca instanţa de contencios constituţional să se pronunţe asupra neconstituţionalităţii unei ordonanţe sau dispoziţii din aceasta, cu toate că la momentul intentării acţiunii, particularul nu era vătămat de starea de neconstituţionalitate, pentru simplul fapt că aceasta nu fusese !ncă constatată 7$, ordonanţa care face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate beneficiind de prezumţia de constituţionalitate. ste adevărat, instanţa de contencios administrativ va suspenda judecarea acţiunii !n măsura !n care excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă i va putea pronunţa o 1otărâre de admitere a acţiunii dacă starea de neconstituţionalitate este confirmată, ajungând să soluţioneze cauza după constatarea neconstituţionalităţii, !nsă trebuie să remarcăm că reglementarea din textul art. 7 a egii contenciosului administrativ aduce un plus de eficienţă faţă de textul constituţional, fiind oportună protejarea particularilor vătămaţi printr5o stare de neconstituţionalitate aflată la momentul intentării acţiunii doar !ntr5un stadiu virtual. 9n această situaţie, se aplică regulile dreptului comun !n materia excepţiilor de neconstituţionalitate7', !nsă se precizează expres !n textul art. 7, alin. 2$4, că acţiunea este admisibilă numai în măsura în care obiectul principal -s.n. & G.$.+ nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din
(rebuie să menţionăm că textul art. 7 din egea <<8'// a fost modificat printr5o serie de acte normative73, doctrina identificând raţiunea principală a acestor modificării ca fiind punerea !n deplină concordanţă a textului de lege cu decizia "urţii "onstituţionale nr. /8'//-, prin care s5a statuat că art. 7 din egea <<8'// este neconstituţional, în măsura în care permite ca acţiunea introdusă la instanţa de contencios administrativ să aibă ca obiect principal constatarea neconstituţionalităţii unei ordonanţe sau a unei dispoziţii dintr&o ordonanţă 43. 7$
#.?. "iobanu -n ). ?uraru, .B. (ănăsescu 2coord.4 op. cit )nstanţa sesizată cu excepţia va verifica dacă sunt !ndeplinite condiţiile de admisibilitate a acesteia, prevăzute de art. '7, alin. 2$4 i 234, din egea -8$77' privind organizarea i funcţionarea "urţii "onstituţionale, republicată !n ?. f. nr. 3 din $ iulie '//. 7'
73
egea nr. ''8'//- 2publicată !n ?. f. nr. <$/ din 3/ iulie '//-4 i egea nr. $//8'//0 2publicată !n ?. f. nr. 3-< din $ mai '//04. 7 "urtea "onstituţională, dec. nr. /8'//-, publicată !n ?. f. nr. <'< din ' august '//-
Astfel, !n măsura !n care particularul nu invocă nicio pretenţie sau nicio despăgubire !n petitul cererii sale, am putea concluziona că aceasta va fi respinsă pe motivul caracterului principal al constatării neconstituţionalităţii, fiind aparent evident că singurul scop urmărit este asanarea actului care face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. 9ntr5o asemenea măsura s5ar putea spune că acţiunea !n contencios administrativ se transformă !ntr5o veritabilă acţiune !n contencios constituţional, ceea ce este inadmisibil i !n neconcordanţă cu textul art. $, alin. 2$4, lit. d4 din "onstituţie, pentru că excepţia de neconstituţionalitate s5ar transforma !ntr5o acţiune de neconstituţionalitate. "urtea "onstituţională a statuat că ordonanţele sau dispoziţiile din ordonanţe nu pot fi atacate pe cale directă, ci doar pe calea indirectă a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, mai !ntâi "urtea "onstituţională, iar apoi legiuitorul 5 e adevărat, !ntr5o formulare cel puţin discutabilă 5 au considerat că are natura unei acţiuni directe !n contencios constituţional situaţia !n care un particular se prevalează de dispoziţiile art. 7, alin. 2$4 din egea contenciosului administrativ fără a valorifica un drept subiectiv sau interes legitim 7<. 9ntr5o atare ipoteză, acţiunea !n contencios administrativ va fi sortită eecului c1iar dacă "urtea "onstituţională ar constata neconstituţionalitatea prevederii atacate, pentru că, !n lipsa unui drept subiectiv sau interes legitim, acţiunea !n contencios administrativ va fi respinsă ca fiind lipsită de interes. De aceea, suntem de părere că instanţa de contencios constituţional, iar mai apoi legiuitorul, au dorit să creeze un _filtru_, dispunând obligativitatea judecătorului a Euo de a cerceta prealabil dacă cererea particularului respectă !ntru totul criteriile de admisibilitate a acţiunii !n contencios administrativ i abia apoi să cerceteze admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate. Această opinie este susţinută i !ntărită de motivarea "urţii "onstituţionale !ntr5o decizie7 !n care instanţa de contencios constituţional a respins excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către un particular !n temeiul art. 7, alin. 2$4 din egea <<8'//, statuând ca respectiva excepţie are natura unei acţiuni directe !n contenciosul constituţional, dei autorul excepţiei solicitase, !n petitul cererii introduse la instanţa de contencios administrativ, acordarea de despăgubiri. Drept urmare, pentru a preciza expres obligativitatea analizării fondului acţiunii !n contencios administrativ, legiuitorul a introdus !n cuprinsul art. 7, alin. 2$4 prevederea potrivit căreia este inadmisibilă o acţiune !n contenciosul administrativ care are ca obiect principal constatarea neconstituţionalităţii unei ordonanţe sau dispoziţii din aceasta. 7<
"urtea "onstituţională, dec. nr. /8'//-, precit. "urtea "onstituţională, dec. nr. -8'// 2publicată !n ?. f. nr. 0 din < ianua rie '//-4. xcepţia avea natura unei acţiuni directe datorită faptului că instanţa sesizată cu o acţiune, !n temeiul art. 7 din egea <<8'//, !nsoţită de excepţia de neconstituţionalitate, nu verifica condiţiile de admisibilitate a acţiunii, ci analiza mai !ntâi admisbilitatea excepţiei de neconstituţionalitate. Dacă condiţiile acesteia din urmă erau !ndeplinite, se seziza direct instanţa de contencios constituţional. (ocmai datorită faptului că nu se _palpa_ admisibilitatea acţiunii !n contenciosul administrativ, excepţia de neconstituţionalitate se transforma !ntr5o acţiune de neconstituţionalitate. 7
'. I:o"e9 :rev$9u"$ -n r". ) lin. @; 0in Le(e ==;+,**; )poteza prevăzută !n art. $', alin. 24, ultima teză este reluată atât !n art. $, alin. 2-4 a egii contenciosului administrativ, cât i !n alin. 24 al art. 7 din aceeai lege. Ambele texte sunt o reproducere fidelă a ipotezei vizată de către legea fundamentală, ultimul dintre acestea stabilind condiţiile exercitări acţiunii de către particularul vătămat prin starea de neconstituţionalitate a unei ordonanţe sau dispoziţii din aceasta. >eiterând prevederile constituţionale, textul vizează situaţia !n care particularul este deja vătămat la data introducerii acţiunii, starea de neconstituţionalitate fiind constatată ex ante. Bingura limitare adusă particularilor vătămaţi, !n această ipoteză, este intentarea acţiunii !ntr5un termen de un an, termenul fiind calificat expres de legiuitor ca fiind unul de decădere, curgerea sa !ncepând din momentul publicării deciziei de neconstituţionalitate !n ?onitorul ficial. 9ntr5o atare ipoteză, instanţa sesizată cu o cerere !ntemeiată pe art. 7, alin. 24 din egea <<8'// va proceda la verificarea condiţiilor de admisibilitate a acţiunii !n contencios administrativ, iar dacă acestea sunt !ndeplinite, va pronunţa o 1otărâre prin care va soluţiona fondul cauzei. 5.
Pre"en'iile #re :o" &i invo#"e 0e :r"i#ulrul v$"$m" :rin !"re 0e
ne#on!"i"u'ionli""e. Ar". ) lin. @= l Le(ii ==;+,**; *ână !n momentul pronunţării "urţii "onstituţionale prin decizia nr. /8'//-, textul art. 7 din egea <<8'// oferea o dovadă de tăcere sublimă !n ceea ce privete pretenţiile care pot fi formulate de particularul vătămat de starea de neconstituţionalitate. egiuitorul s5a conformat rapid deciziei "urţii "onstituţionale i a introdus un nou alineat la art. 7. Astfel, se precizează !n prezent expressis verbis că acţiunea prevăzută !n acest articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale +uvernului, anularea actelor emise !n baza acestora, precum i obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni material te1nice. ;.
Con0i'iile !:e#ile 0e 0mi!i
#om:r'ie #u #on0i'iile (enerle Doctrina, pornind de la textul art. $, al art. - i al art. $$ din egea contenciosului administrativ a identificat condiţiile generale de admisibilitate a acţiunilor !n contenciosul administrativ. ?enţionăm că acest condiţii sunt cumulative :
"alitatea procesuală activă a reclamantului
xistenţa vătămării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim
Acţiunea să privească un act administrativ, nesoluţionarea !n termenul legal a unei cereri ori refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere 2tăcerea administraţiei4.
*rovenienţa actului administrativ de la o autoritate publică
9ndeplinirea procedurii administrative prealabile
)ntroducerea acţiunii !n termenul prevăzut de lege
9n lumina acestor condiţii generale, menţionăm că acţiunea reglementată !n art. 7 din egea contenciosului administrativ comportă unele condiţii speciale, precum i anumite derogări. Astfel, !n raport de calitatea procesuală activă , textul art. 7 din egea <<8'// nu derogă de la regulile dreptului comun !n materie, putând avea calitate procesuală activă orice persoană. 9n raport de existenţa vătămării unui drept subiectiv sau interes legitim trebuie să distingem !ntre două noţiuni. Astfel, !n ceea ce privete existenţa dreptului sau interesului legitim , art. 7 din egea <<8'// nu derogă de la prevederile generale !n materie, putând fi protejat prin articolul sus menţionat orice drept sau interes legitim. 9nsă !n ceea ce privete vătămarea dreptului sau interesului legitim, pentru a fi soluţionată favorabil cererea reclamantului ce se !ntemeiază pe dispoziţiile art. 7 din egea <<8'//, este eminamente esenţial ca vătămarea să se datoreze existenţei stării de neconstituţionalitate. Cără ca starea de neconstituţionalitate să existe sau să fie constatată, vătămarea nu !mbracă forma tipică art. 7 din egea <<8'// i, drept urmare, acţiunea intentată pe acest temei legal nu are sorţi de izbândă. 9n măsura !n care starea de neconstituţionalitate a fost confirmată de "urtea "onstituţională, pentru ca particularul să poată obţine o soluţie de admitere a cererii sale, este absolut necesar ca !ntre vătămarea dreptului sau a interesului legitim, pe de o parte, i starea de neconstituţionalitate, pe de altă parte, să existe un raport de cauzalitate. "u alte cuvinte, starea de neconstituţionalitate să fie cauza vătămării dreptului sau interesului legitim al particularului. 9n această ipoteză, trebuie să distingem, !ncă o dată, !ntre două situaţii.
$4 Btarea de neconstituţionalitate a fost confirmată de "urtea "onstituţională, ca urmare a admiterii excepţiei depuse !mpreună cu acţiunea intentată 5 !n temeiul art. 7, alin. 2$4 din egea <<8'// 5 la instanţa de contencios administrativ.
9ntr5o asemenea ipoteză, după cum am mai menţionat, existenţa virtuală a vătămării este cercetată de instanţa de contencios administrativ a priori, !nainte de examinarea admisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate. Drept urmare, atunci când acţiunea !n contenciosul administrativ respectă condiţiile de admisibilitate, dublată de decizia de constatare a neconstituţionalităţii, raportul de cauzalitate va exista.
'4 Btarea de neconstituţionalitate a fost confirmată de "urtea "onstituţională ca urmare a admiterii excepţiei ridicate !ntr5o altă cauză, particularul invocând !n acţiunea sa dispoziţiile art. 7, alin. 24 din egea <<8'//
9n acest caz, situaţia se sc1imbă, datorită faptului că instanţa nu a avut ocazia, aa cum se !ntâmplă !n situaţia prevăzută de alin. 2$4 al aceluiai articol, de a verifica acţiunea !n legătură cu existenţa virtuală a vătămării. De aceea, !n ipoteza reglementată !n alin. 24, instanţele vor trebui să cerceteze dacă !n concret starea de neconstituţionalitate a vătămat particularul !n drepturile sau interesele sale legitime. De aceea, existenţa raportului de cauzalitate va varia de la caz la caz. 9n ceea ce privete condiţia ca acţiunea să vizeze un act administrativ, nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri ori re*uzul ne1usti*icat de a soluţiona o cerere , !n ipoteza de la art. 7
din egea <<8'//, acţiunea va viza !ntotdeauna un act administrativ, invariabil, ordonanţa guvernamentală. rdonanţa guvernamentală poate fi simplă sau de urgenţă, nici textul legii fundamentale i nici textul legii cadru a contenciosului administrativ nefăcând diferenţe 7-. "um acţiunea va viza !ntotdeauna o ordonanţă, condiţia ca actul să provină de la o autoritate publică este superfluă, fiindcă emitentul unei ordonanţe este !ntotdeauna +uvernul, o autoritate
publică prin esenţă. 9n raport de condiţia îndeplinirii plângerii prealabile, se derogă de la condiţiile dreptului comun, precizându5se expressis verbis !n textul art. -, alin. 2<4 că Nîn cazul acţiunilor ...I care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe ...I nu este obligatorie plângerea prealabilă .
9n fine, !n ceea ce privete termenul intentării acţiunii, nu se derogă de la prevederile dreptului comun !n materie, precizându5se !n textul art. $$, alin. 24 din egea contenciosului administrativ că actele cu caracter normativ pot fi atacate oricând. "u toate acestea, textul mai adaugă, superfluu, că N ordonanţele sau dispoziţiile din ordonanţe care se consideră a *i neconstituţionale pot *i atacate oricând I. Această ipoteză vizează doar situaţia prevăzută la art.
7, alin. 2$4, când starea de neconstiuţionalitate există doar la nivel virtual, pentru că, !n situaţia specială expusă !n alin. 24 al aceluiai art. 7 5 când starea de neconstituţionalitate a fost confirmată ca urmare a admiterii excepţiei de neconstituţionalitate ridicate !ntr5o altă cauză 5 acţiunea va putea fi introdusă !ntr5un termen de decădere de un an, care va curge de la data publicării deciziei de neconstituţionalitate. <.3. A:li#
De altfel, legea contenciosului administrativ nici nu ar putea să facă această distincţie, dispunând posibilitatea de a ataca doar un anumit tip de ordonanţă 2de exemplu, să se precizeze că se pot ataca doar ordonanţele simple, nu i cele de urgenţă, ori viceversa4 pentru că !n cazul !n care legea ar face distincţie, acel text de lege ar fi neconstituţional, fiind !n contradicţie cu ultima teză a art. $', alin. 24 din "onstituţie.
trebuie să admitem că art. 7, alin. 2$4, din egea contenciosului administrativ va fi lipsit de aplicabilitate, acţiunea intentată !n temeiul acestui articol fiind inadmisibilă ulterior aprobării ordonanţei prin lege70. Argumentarea juridică a soluţiei este simplă. "onstituţia, !n art. $', alin. 24, se referă la N persoanele vătămate prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale 2s.n. 5 B.+.4I, !n timp ce egea contenciosului administrativ, !n art. $, alin. 2-4 face referire la N persoana vătămată ...I prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe ale $uvernului neconstituţionale 2s.n. 5 B.+.4I !n timp ce art. 7, alin. 2$4 din aceeai lege vorbete despre
Nvătămarea ... prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe I. Astfel, din acest ultim text legal nu rezultă că acţiunea va deveni inadmisibilă ulterior aprobării ordonanţei prin lege, textul putându5 se interpreta !n favoarea admisibilităţii acţiunii !n contencios administrativ, datorită faptului că vătămarea a fost produsă pe timpul cât ordonanţa a fost !ncă !n vigoare i i5a produs efectele. 9nsă, ultima parte a acestui alineat prim al art. 7 zdruncină din temelii acest raţionament : N persoana vătămată ...I poate introduce acţiune ...I însoţită de excepţia de neconstituţionalitate,
în măsura
în care
obiectul
principal
nu
este constatarea
neconstituţionalităţii ordonanţei sau dispoziţiei din ordonanţă 2s.n. 5 B.+.4I. ste evident că toate
textele enumerate mai sus se referă la ordonanţele guvernamentale; ordonanţe care au fost constatate ca fiind neconstituţionale sau care sunt susceptibile a face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. "um tiparul acţiunii din art. 7 a egii <<8'// impune, !n mod obligatoriu, ca vătămarea să fi fost produsă de starea de neconstituţionalitate a unei ordonanţe guvernamentale sau a unor dispoziţii din aceasta cât timp timp aceste condiţii nu vor fi !ntrunite, particularii nu se vor putea !ntemeia pe prevederile art. 7 din egea contenciosului administrativ. "um acest articol se referă strict i limitativ doar la ordonanţele guvernamentale, este absolut evident că !n sfera sa de aplicabilitate nu vor putea intra i legile. @lterior aprobării ordonanţei prin lege, o excepţie de neconstituţionalitate care !nsoţete acţiunea având ca obiect prevederile ordonanţei aprobate este inadmisibilă, datorită faptului că legea de aprobare absoarbe ordonanţa, aceasta din urmă nemaiexistând ca act normativ distinct; ca urmare a aprobării, izvorul de drept devenind legea 77. (otodată, ca efect al aprobării i absorbirii ordonanţei de către lege i, implicit, al dispariţiei actului guvernamental, "urtea "onstituţională nu mai poate constata neconstituţionalitatea ordonanţei pentru că aceasta nu mai există$//, ci se va putea pronunţa, eventual, doar asupra neconstituţionalităţii legii de aprobare 5 ceea ce excede sfera de aplicabilitate a art. 7 a egii <<8'//, neputându5se valorifica acest text
70
9n acelai sens, ).".".H., Becţia de contencios administrativ i fiscal, dec. nr. 33--8'//-, precit ). Deleanu, op. cit $// "urtea "onstituţională, dec. nr. $'8$77<, precit.; "urtea "onstituţională, dec. nr. $8$77, precit 77
legal prin ridicarea unei excepţii de neconstituţionalitate ce are ca obiect o lege; potrivit textului legal, excepţia de neconstituţionalitate poate viza doar ordonanţele. Drept urmare, art. 7, alin. 2$4, din egea <<8'// va fi văduvit de aplicabilitate, datorită faptului că legea de aprobare distruge tiparul mecanismului acestei acţiuni $/$, ne mai existând posibilitatea de a ridica o excepţie de neconstituţionalitate a prevederilor ordonanţei aprobate 5 repetăm, fiindcă aceasta nu mai există 5 i, ca efect al imposibilităţii ridicării excepţiei, nu se va putea obţine o decizie de neconstituţionalitate ordonanţei 2s.n. 5 B.+.4 respective din partea instanţei de contencios constituţional, i implicit, particularul nu se va putea prevala de dispoziţiile art. 7, alin. 2$4 din egea <<8'//. (oate aceste constatări evidenţiiază faptul că această acţiune specifică este, din păcate, un instrument ineficace !n raport cu raţiunea elaborării sale 5 de a permite particularilor să se apere !n faţa abuzurilor contrare "onstituţiei săvârite de către +uvern. De aceea, !n practică, prevederii din art. $$, alin. 24 din egea contenciosului administrativ 5 potrivit căreia ordonanţele sau dispoziţiile din ordonanţe care se consideră a *i neconstituţionale ...I pot *i atacate oricând 5 trebuie să !i aducem o precizare care să clarifice
valabilitatea practică a acestei instituţii : ordonanţele i dispoziţiile din ordonanţe pot fi atacate cât timp nu !i pierd calitatea de act administrativ normativ distinct, cu alte cuvinte, ele pot fi atacate până la momentul aprobării sau respingerii de către *arlament prin lege. "u toate acestea, o !ntrebare trebuie ridicată : ce se va !ntâmpla !n situaţia !n care particularul a sesizat instanţa de contencios administrativ, !ntemeiându5se !n drept pe art. 7, alin. 2$4, din egea contenciosului administrativ, iar instanţa a sesizat "urtea "onstituţională cu excepţia de neconstituţionalitate, !nsă !nainte de soluţionarea excepţiei, ordonanţa este aprobată sau respinsă de către *arlament, ori actul normativ a ieit din vigoare 5 de exemplu, a fost abrogat 5 sau prevederile acestuia au fost modificate P 'n situaţia în care ordonanţa a ieşit din vigoare anterior soluţionării excepţiei de către !urtea !onstituţională 5 este respinsă prin lege de către *arlament, este abrogată sau, dacă este
cazul, a ajuns la termen 5 soluţionarea excepţiei devine imposibilă. *entru ca instanţa de contencios constituţional să poată soluţiona o excepţiei de neconstituţionalitate, este necesar ca actul normativ sau dispoziţiile din acesta supuse controlului să fie !n vigoare, practica constituţională !n materie relevându5ne că, !n măsura !n care această condiţie nu este !ndeplinită, excepţia de neconstituţionalitate devine inadmisibilă$/', ori "urtea "onstituţională refuză să $/$
).".".H., Becţia de contencios administrativ i fiscal, dec. nr. 33--8'//-, precit "urtea "onstituţională, dec. nr. 3'8$777 2publicată !n ?. f. nr. $-0 din ' aprilie $7774; "urtea "onstituţională, dec. nr. $3<8$770 2publicată !n ?. f. nr. <$ din februarie $7774; "urtea "onstituţională, dec. nr. <$8$777 2publicată !n ?. f. nr. $-0 din ' aprilie $7774; "urtea "onstituţională, dec. nr. $78$770 2publicată !n ?. f. nr. < din $ februarie $7774 ; "urtea "onstituţională, dec. nr. '<78'// 2publicată !n ?. f. nr. 0<- din '/ septembrie '//4; "urtea "onstituţională, dec. nr. -/'8'//7 2publicată !n ?. f. nr. din - iulie '//74 $/'
analizeze excepţia, declarându5se necompetentă $/3. 9n cazul nerespectării acestei condiţii 5 cea care impune ca actul supus controlului să fie !n vigoare 5 s5a considerat că aprecierea constituţionalităţii unor norme juridice abrogate este incompatibilă nu numai cu scopul i funcţionalitatea contenciosului constituţional, dar i cu principiul neretroactivităţii legii$/ 5 consacrat !n art. $< din "onstituţie. "a i concluzie, !n ipoteza descrisă, particularul nu va putea obţine o 1otărâre a instanţei de contencios administrativ !n această ipoteză, datorită faptului că acţiunea sa nu se va mai !nscrie !n tiparul art. 7 din egea <<8'//, care cere, ca o condiţie sine Eua non pentru admiterea acţiunii, să existe o vătămare datorată stării de neconstituţionalitate a unei ordonanţe sau dispoziţii din aceasta. "um această stare nu va putea fi constatată niciodată !n ipoteza analizată 5 căci "urtea "onstituţională nu se poate pronunţa asupra actelor normative care nu mai sunt !n vigoare 5 particularul nu va putea sub nici o formă să obţină măsuri reparatorii 5 !n temeiul art. 7 din egea <<8'// 5 pentru vătămarea suferită, ordonanţei respective nefiindu5i răsturnată prezumţia de constituţionalitate. Aceasta este soluţia de lege lata, care poate deveni 5 sau mai corect spus, este 5 o sursă de flagrante inec1ităţi, neasigurând nicio garanţie !mpotriva arbitrariului. Astfel, ne putem imagina situaţii de abrogare deliberată a unei ordonanţe sau dispoziţii din aceasta, tocmai pentru a evita controlul constituţional al acesteia i de a se evita acordarea de măsuri reparatorii autorului excepţiei. )poteza nu excede doar domeniul teoretic, putându5se imagina situaţii !n care starea de neconstituţionalitate afectează mulţi particulari, acetia fiind susceptibili de a promova o acţiune, !n cazul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate, !n temeiul art. 7, alin. 24 din egea <<8'//. "u atât mai periculoasă este soluţia de lege lata cu cât abrogarea ordonanţei poate fi dispusă c1iar de +uvern $/<. 9ntr5o atare situaţie, particularii vătămaţi de o stare de neconstituţionalitate vădită, dar rămasă !ntr5un stadiu virtual datorită inadmisibilităţii excepţiei, nu vor putea obţine măsuri reparatorii pentru vătămarea suferită, tocmai datorită faptului că actul respectiv a beneficiat de prezumţia de constituţionalitate, prezumţie ce poate fi !nlăturată doar de către "urtea "onstituţională, N unica autoritate de 1urisdicţie constituţională în 8omânia0=: I. "um !nlăturarea a devenit imposibilă$/-, cei vătămaţi nu vor obţine măsuri reparatorii, ceea ce $/3
"urtea "onstituţională, dec. nr. -8$770 2publicată !n ?. f. nr. '/7 din 3 iunie $7704; "urtea "onstituţională, dec. nr. $3$8$770 2publicată !n ?. f. nr. 07 din $0 decembrie $7704. $/ "urtea "onstituţională, dec. nr. $3/8$77-, publicată !n ?. f. nr. 33 din '7 ianuarie $770 $/< ". "osta %rocedura modi*icării şi completării !odului *iscal şi a !odului de procedură *iscală , !n Dreptul nr. $$8'//
contravine flagrant ec1ităţii. ?ai mult, c1iar dacă respingerea ordonanţei a fost dispusă prin lege de către *arlament, cu motivarea neconstituţionalităţii ordonanţei, cei vătămaţi tot nu vor putea obţine măsuri reparatorii !n temeiul art. 7 din egea <<8'//, pentru că singura abilitată să decidă asupra conformităţii legilor sau ordonanţelor cu "onstituţia este instanţa de contencios constituţional, unica autoritate competentă a !nlătura prezumţia de constituţionalitate a acestor acte normative. Drept urmare, de lege lata, trebuie să admitem, din păcate, că o acţiune !ntemeiată pe dispoziţiile art. 7, alin. 2$4 din egea contenciosului devine inadmisibilă nu doar atunci când ordonanţa este respinsă de către *arlament, ci i atunci când aceasta iese din vigoare !ntr5un alt mod. Bituaţia trebuie nuanţată dacă anterior pronunţării !urţii !onstituţionale, ordonanţa a *ost aprobată prin lege de către %arlament sau a *ost modi*icată.
"onform practicii "urţii "onstituţionale, !n cazul !n care, după invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate !n faţa instanţelor judecătoreti, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, "urtea "onstituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii prevederilor legale, !n noua redactare, numai dacă soluţia legislativă din legea sau ordonanţa modificată este, !n principiu, aceeai cu cea de dinaintea modificării$/0. Astfel, !n măsura !n care modificarea ordonanţei nu intră !n contradicţie cu afirmaţia enunţată anterior, iar actul care modifică ordonanţa iniţială este "o" o or0onn'$, controlul de constituţionalitate i posibilitatea admiterii cererii de către instanţa de contencios administrativ nu vor avea de suferit. Bituaţia se complică dacă analizăm ipoteza !n care anterior analizării excepţiei de către !urtea !onstituţională, ordonanţa este aprobată sau modi*icată prin lege de către %arlament .
9ntr5o atare ipoteză, suntem !n prezenţa unui conflict referitor la admisibilitatea excepţiei. *e de o parte, din interpretarea art. $, alin. 2$4, lit. d4 din "onstituţie, o excepţie de neconstituţionalitate poate viza orice lege sau ordonanţă, cât timp există un litigiu pendente i sub rezerva !ndeplinirii celorlalte criterii de admisibilitate ale excepţiei. Astfel, !n baza jurisprudenţei anterioare a "urţii, am putea susţine că aceasta ar putea să examineze legea de aprobare a ordonanţei, !n măsura !n care, după modificare, soluţia legislativivă este aceeai cu cea de dinaintea modificării $/7. Drept urmare, "urtea "onstituţională ar putea examina excepţia de neconstituţionalitate i ulterior aprobării ei prin lege.
că *arlamentul este competent a aproba sau a respinge doar o ordonanţa care se află !n vigoare, *arlamentul neputând respinge neantul. $/0 "urtea "onstituţională, dec. nr. '$<8'//7, publicată !n ?. f. nr. '' din $/ aprilie '//7 $/7 ). Deleanu, op. cit ; "urtea "onstituţională, dec. nr. 3//8'//3 2publicată !n ?. f. nr. <'/ din $0 iulie '//34; "urtea "onstituţională, dec. nr. 7$8$77< 2publicată !n ?. f. nr. '-' din '3 noiembrie '//<
singură lacună prezintă raţionamentul expus. Astfel, instanţa sesizată cu o cerere a unui particular care se !ntemeiază pe dispoziţiile art. 7, alin. 2$4, din egea <<8'// va sesiza instanţa de contencios constituţional cu excepţia de neconstituţionalitate ridicată !n cauză de către particularul care se consideră vătămat. 9n măsura !n care, după introducerea acţiunii i sesizarea "urţii "onstituţionale, dar !nainte de soluţionarea excepţiei de către aceasta, ordonanţa este aprobată 5 cu sau fără modificări 5 prin lege de către *arlament, excepţia devine inadmisibilă. >aţionamentul e simplu. @na din condiţiile pe care trebuie să le !ndeplinească excepţia este ca aceasta să aibă legătură cu soluţionarea cauzei , adică cu fondul cauzei. Dei la momentul sesizării "urţii "onstituţionale de către instanţa de contencios administrativ, excepţia respecta această condiţie, din momentul aprobării ordonanţei, excepţia nu va mai avea legătură cu soluţionarea cauzei, fiind inadmisibilă, deoarece tiparul art. 7, alin. 2$4, din egea <<8'// presupune ca starea de neconstituţionalitate să vizeze o ordonanţa sau o dispoziţie din aceasta. r, după aprobarea ordonanţei, excepţia de neconstituţionalitate nu va mai viza actul guvernamental 5 care !ncetează să existe 5 ci legea de aprobare. "um art. 7 din egea <<8'// nu este aplicabil atunci când starea de neconstituţionalitate vizează legile, este evident că excepţia ridicată va fi inadmisibilă, pentru că nu are legătură cu soluţionarea cauzei $$/; ca efect al aprobării ordonanţei i transformarea acesteia !n lege !nsăi acţiunea !n contenciosul administrativ devine inadmisibilă.
BIBLIOGRAFIE Studii cu caracter general, tratate documente şi articole
Iorgovan, Antonie - Tratat de drept administrativ, vol. I, editura AllBeck, Bucureşti, 2001
$$/
)dem
Constantinescu, Mihai !u"it#u, $o#ţiu 6 "urtea "onstituţională, decizii
de constatare a neconstituţionalităţii $77' 6 $770, editura ?ilitară, Oucureti, $777. Re%ista !#e&tul 6 numerele 38$770, 8$770, -8$770, 08$770.
Constituţia Ro"'niei modificată i completată prin egea de revizuire a
"onstituţiei >omâniei nr. '78'//3, publicată !n ?onitorul ficial al >omâniei, *artea ), nr. -<0 din '7 octombrie '//3.
!%o#ace(, Ma#ia 6 Drept administrativ, editura "1emarea, )ai, $773.
!eleanu, Ion 6 Drept constituţional i instituţii politice, editura "1emarea,
)o&a, *icolae 6 (eoria +enerală a Dreptului, editura AllOecS, Oucureti,
)ai, $77' '//3 T+nase Gheo#he, Gh. -
Beparaţia puterilor !n stat, editura `tiinţifică,
Oucureti, $77
o/t leislati% Le000
Leea *#. 2234003 A Contenciosul A5"inist#ati% A Fost )u6licata In Monito#ul O/icial Al Ro"aniei, )a#tea I, *#. 1123 4 7. 1. 003
T. !#+anu !#e&t constitu ț ional ș i institu ț ii &olitice, %ol., Bucu#e ș ti, 1998
Ion Sn"i Drept administrativ i tiinţa administraţiei, #ol. )), ditura >)B*>)=(, "luj5=apoca, '//< S"elin Ivn Tiomân, ditura #.).B. *rint, Oucureti, '//' Ro0i# Nr#i! Pe"re!#u Drept administrativ, Accent, "luj =apoca, '// An"onie Ior(ovn (ratat de drept administrativ, vol. )), ediţia a )))5a, ditura All Oec], '//' An Ro9li L9$r Aspecte procedurale ale emiterii actelor administrative. "âteva consideraţii privind procedura aprobării tacite, !n N>evista de drept public& nr. 38'//3 Tu0or Dr$(nu Actele de drept administrativ, ditura `tiinţifică, Oucureti, $7<7 Tu0or Dr$(nu Actele administrative i faptele asimilate lor supuse controlului judecătoresc pe baza egii nr. $8$7-, ditura Dacia, "luj5 =apoca, $7-/; Ilie Iov$n% Drept administrativ, vol )), Bervo Bat, $77
