REFERAT
Prof. Dr. BREZULEANU Strejarel Studentă: Ciucă (Manoliu) Alina Florentina
Anul IV, IV, Semestrul Semestru l II 2017-2018
1
APLICA APLICATII TII ALE CERCETARII OPERATIONA OPERATIONALE LE IN IN EXPLOATATIILE ARICOLE
2
Cerc Cercet etar area ea oe oera rati tiona onala la ca !isc !isci ili lina na sa !es !esri rins ns !in !in "ruu "ruull !isc !isci ili line nelo lor r economice alicati#e a#an! ca sco rincial a$or!area unor ro$leme ractice rin interme!iul matematicii, econometriei, anali%ei economice, &iin! utili%ata cu reca!ere la inceut in sistemele $ine or"ani%ate(aarare), ast&el: 'cercetare oeraională a &ost utili%at entru rima !ată *n anul 1++ a!ministraie centrală sau locală acti#ităi in!ustriale *n !i#erse or"ani%aii sociale sitale, coli, sin!icate, $i$lioteci a"ricultură-alica$ilitatea !atorită !i#ersi&icării ramurilor !e ro!ucie, a in&luenei &actorilor !e ro!ucie i a &actorilor naturali, recum i a roceselor ermanente !e otimi%are a resurselor. resurselor. !etodele "er"etăr## o$era%#onale
conser#area resurselor !e aă, otimi%area te/nolo"iilor !e ro!ucie, lani&icarea re"ională i locală a ro!uciei a"ricole
ELE!ENTE CARE AU DUS LA APARITIA CERCET OP
ecesităile imuse !e rima re#oluie in!ustrială !in An"lia au &ost cele care au con!us la !e%#oltarea cercetării oeraionale ca tiină in!een!entă. nă la mi3locul secolului trecut, ma3oritatea unităilor !e ro!ucie &oloseau &oarte uini oameni. Aariia mainilor-unelte a ermit *nlocuirea omului cu maina, ca sursă !e ener"ie iar !e%#oltarea sistemelor naionale !e transort i comunicaii au imulsionat e#oluia in!ustriei *ntrerin!erilor, !e#enea !in ce *n ce mai "reu ca *ntre" rocesul !e con!ucere să &ie asi"urat !e un sin"ur om. 4e aceea rorietarul, iar mai tr%iu !irectorii !e ro&esie, au *nceut să atri$uie altora cte o arte !in sarcinile sale. Au *nceut să aară ser#iciile !e ro!ucie, &inane, ersonal, comercial, cercetare i roiectare. 4e%#oltarea in!ustrială ulterioară a imus o !i&ereniere i mai accentuată. Ast&el, ser#iciul ro!ucie a &ost !i#i%at *n aro#i%ionare, *ntreinere i rearaii, transort, control !e calitate i lanin", (lani&icarea lucrului e maini i utila3e). utila3e). e măsura creterii i răsn!irii oulaiei, au aărut noi iee !e !es&acere i sau !escoerit surse noi !e materii rime. Ca re%ultat, oeraiile in!ustriale s-au !isersat "eo"r "eo "ra& a&ic ic.. A !e#e !e#eni nitt un lucr lucruu comu comunn ca acee aceea aii &irm &irmăă să !is !isun unăă !e mai mai mult multee *ntrerin! *ntrerin!eri eri i !e mai multe o&icii o&icii comerciale, comerciale, &iecare !intre acestea a#n! roriul roriul lor con!ucător. e măsura !e%#oltării &iecărei noi acti#ităi !e con!ucere, au aărut noi tiine alica alicate, te, a#n! a#n! rolul rolul !e a sri3i sri3ini ni acti#i acti#itat tatea ea resec resecti# ti#ă. ă. Ast&el Ast&el,, o!a o!ată tă cu utili utili%ar %area ea cunotinelor !e statistică i si/olo"ie, s-a !e%#oltat o altă tiină, or"ani%area ro!uciei. Au aărut i alte !isciline alicati#e:
stu!iul &enomenelor !e con3unctură, microeconomia in!ustrială, si/olo"ia i sociolo"ia in!ustrială. Seciali%area continuă a &unciilor !e con!ucere a !eterminat o seciali%are !in ce *n ce mai accentuată a !iscilinelor tiini&ice coresun%ătoare. Au aărut !isciline ca: te/nolo"ia materialelor, controlul statistic al calităii, teoria re*nnoirii, teoria si"uranei, mar5etin"ul.
CEREREA DE CONSU! SI APARITIA STOCURILOR
Sta$ilirea oliticii !e "estiune a stocurilor este nemi3locit le"ată !e cunoaterea elementelor rin care se caracteri%ea%ă rocesele !e stocare i care !etermină ni#elul !e &ormare al stocurilor: C666A 46 CS9M, element !e $a%ă *n &uncie !e care se !etermină ni#elul i ritmul ieirilor, #olumul i ritmul necesar entru intrări i ni#elul stocului. Cererea !e consum rere%intă numărul !e ro!use solicitate *n unitatea !e tim. Acest număr nu coinci!e *ntot!eauna cu cantitatea #n!ută !eoarece unele cereri ot rămne nesatis&ăcute !atorită !e&icitului *n stoc sau *ntr%ierilor *n li#rare. 6#i!ent, !acă cererea oate &i satis&ăcută *n *ntre"ime, ea rere%intă cantitatea #n!ută. 4uă natura ei, cererea oate &i: a. determinată - cererea entru o erioa!ă e cunoscută i oate &i constantă entru toate erioa!ele sau #aria$ilă entru !i&erite erioa!e &. probabilistă probabilistă - cere cerere reaa e !e mări mărime me sau sau &rec# &rec#en enă ă necun necunos oscu cute te,, !ar !ar re#i%i$ile i rere%entată rintr-o reartiie reartiie !e ro$a$ilitate !ată. Caracteristicile i tiul cererii se sta$ilesc e $a%ă !e o$ser#aii, rin stu!ii asura erioa!elor trecute. Sta$ilirea caracteristicilor i tiului !e cerere e $a%a o$ser#aiilor, rin stu!ii asura erioa!elor trecute, nu este satis&ăcătoare, !in cel ce l uin !ouă moti#e: - resuunn! că i *n #iitor cererea ar urma aceeai reartiie !e ro$a$ilitate ca *n erioa!ele trecute, arametrii ei nu se menin *ntot!eauna - se e;clu!e osi$ilitatea in&luenei unor &luctuaii se%oniere asura cererii. Cererea ro$a$ilistă oate &i sta$ilă !in unct !e #e!ere statistic sau nesta$ilă !in unct !e #e!ere statistic (se%onieră). ". necunos necunoscut cută ă - cererea entru care nu !isunem nici !e !atele necesare sta$ilirii unei reartiii !e ro$a$ilitate (este ca%ul, !e e;emlu, al ro!uselor noi). CERCETARE CERCETARE OPERATIONALA SI DISCIPLINELE INRUDITE
Cercetarea oeraională este una !in !iscilinele care a aărut către s&ritul rimei 3umătăi a secolului nostru i s-a !e%#oltat sectaculos *n secial *n ultimii ani, *n strnsă le"ătură cu o serie !e alte !isciline ale or"ani%ării i con!ucerii, cum ar &i ci$ernetica, in&ormatica sau anali%a a nali%a sistemelor. sistemelor.
<
CONTIN CONTINUTU UTUL L SI CAR CARACT ACTERI ERISTI STICILE CILE PRINCI PRINCIP PALE ALE CERCET CERCETARI ARIII OPERATIONALE
=n multe lucrări !e secialitate ot &i *ntlnite !i#erse !e&iniii ale cercetării oerai oeraional onale, e, !ar au e;ista e;istatt i multe multe ar"um ar"ument entee *n &a#oar &a#oarea ea i!eii i!eii căreia căreia cercet cercetare areaa oeraională nu oate &i !e&inită. 6;aminn! !e&iniiile rouse, tre$uie să ne reamintim că nici cele mai #ec/i tiine i nici tiina *n sine nu a &ost nicio!ată !e&inită *ntr-un &el care să &ie accetat !e ma3oritatea celor care se ocuă !e tiina resecti#ă. =ncercn! să luăm *n consi!erar consi!eraree toate acti#ităile acti#ităile i !omeniile !omeniile !e acti#itate acti#itate cu care se *ntreătru *ntreătrun!e, n!e, #om *ncerca să !ăm o !e&iniie ct mai comletă a cercetării oeraionale care să constituie o $a%ă &olosirea entru *nele"erea noiunii acestei tiine, mai ales !acă a#em *n #e!erea istoria !e%#oltării acestei tiine. Ast&el utem consi!era ca cercetarea oeraională rere%intă: aplicarea metodelor ştiinţifice de către o echipă interdisciplinară la studiul problemelor problemelor legate legate de conducerea sistemelor organizate *n scoul scoul o$iner o$inerii ii unor soluţii care să servească cât mai bine interesele organizaţiei organizaţiei în ansamblu.
rincialele caracteristici ale cercetării oeraionale care ot &i !esrinse !in această !e&iniie sunt următoarele: - A$or!area *n ansam$lu a ro$lemelor ro$lemelor - Folosirea unei "rue !e secialiti !in !i&erite !omenii - 9tili%area meto!elor tiini&ice la ro$lemele !e con!ucere. C'ELTUIELI (ARIABILE PENTRU CALCULUL !BS IN ZOOTE'NIE
C/eltuielile #aria$ile se !e!uc !in #aloarea > $rute si sunt rere%entate !e costuri !e inlocuire a animalelor, materialului $iolo"ic si animale cumarate entru in"rasare, costul &ura3elor, &ura3ele concentrate ac/i%itionate sau ro!use in &erma, &ura3ele !e #olum sau cele care sunt utili%ate t intretinerea animalelor, costuri !e ser#icii sanitar #eterinare, costuri t monta naturala sau arti&iciala, costuri cu reali%area !e teste, costuri seci&ice !e mar5etin" sau costuri !e con!itionare sau relucrare, costuri seci&ice !e asi"urare t animale, $a%a &ura3era si satiile ro!ucti#e si alte costuri seci&ice. In !eterminarea M?S nu se #or lua in consi!erare costurile cu &orta$ !e munca ermanente, costurile cu masinile, cu satiile ro!ucti#e, cu com$usti$ili si car$uranti, cu masinile si ec/iamentele sau cu lucrarile e;ecutate !e terti. STADIILE CERCETARII OPERATIONALE
Intr-un stu!iu !e cercetare oeraională !eose$im cinci sta!ii: Formularea ro$lemei Construcia mo!elului $inerea soluiei otime @estarea mo!elului i e#aluarea soluiei Imlementarea i actuali%area soluiei. 4ei, *n mo! normal, &a%ele unui stu!iu !e cercetare oeraională *nce *n or!inea !ată mai sus, !e re"ulă, ele nu se termină *n această or!ine. =n &at, &iecare etaă continuă nă la !e&initi#area stu!iului i se a&lă *ntr-o strnsă interaciune cu celelalte etae. 4e
e;emlu, utem conc/i!e că etaa !e &ormulare a ro$lemei s-a *nc/eiat cu succes, numai !uă ce au &ost e;aminate, măcar *n mare, toate celelalte etae i *n secial, cea ri#in! imlementarea soluiei. STOCURILE)DEFINITIE EXE!PLE
S@C9IB6 rere%intă cantităi !e resurse materiale sau ro!use (&inite sau *ntrun sta!iu sta!iu oarecare oarecare !e &a$ricaie &a$ricaie)) acumulate acumulate *n !eo%itele !eo%itele !e aro#i%ionar aro#i%ionaree ale unităilor unităilor economice *ntr-un anumit #olum i o anumită structură, e o erioa!ă !e tim !eterminată, *n #e!erea unei utili%ări ulterioare. Stocul este o re%er#ă !e material !estinat să satis&acă cererea $ene&iciarilor, acetia i!enti&icn!u-se, !uă ca%, &ie unei clientele (stoc !e ro!use &inite), &ie unui ser#iciu !e &a$ricaie (stocuri !e materii rime sau !e semi&a$ricate), &ie unui ser#iciu !e *ntreinere (articole !e consum curent sau iese !e sc/im$), &ie unui ser#iciu !e !uă #n%are (iese !etaate). 4ei !i&erite, rocesele !e stocare au totui o serie !e caracteristici comune, !intre care esenială este acumularea unor $unuri *n scoul satis&acerii cererii #iitoare. ro$lemă !e teoria stocurilor e;istă !oar atunci cn! cantitatea resurselor oate &i controlată i e;istă cel uin o comonentă a costului total care sca!e e măsură ce cantitatea stocată crete. TIPURI DE !ODELE
mo!ele #er$al-!escriti#e - &olosite *n toate !iscilinele nematemati%ate, mo!ele matematice, mo!ele &i%ice analo"ice (!e tiul mac/etelor statice sau !inamice), mo!ele "ra&ice etc. =n ultimele !ecenii *ns, se conturea% !in ce *n ce mai mult ten!ina utili%rii cu rec!ere, *n aceste !isciline, a mo!elelor !e ti matematic, !atorit *n secial caacitii acestora !e a con!ensa ri"uros esenialul, ct i osi$ilitii lor !e a &i ro"ramate cu a3utorul calculatoarelor electronice, alctuin! *mreun un instrument !e in#esti"aie tiini&ic !e o utere necunoscut n *n re%ent, o ro!i"ioas Drelun"ireD a inteli"enei umane. 1.4u *ntin!erea !omeniului stu!iat mo!elele care !escriu realitatea economic ot &i: macroeconomice - cele care se re&er la economia naional, la ramur o (su$ramur) sau la economia unui teritoriu mare (un 3u!e, o anumit %on in!ustrial, a"ricol etc.) microeconomice - la ni#el !e *ntrerin!ere, EB4I, trust, com$inat o etc. 2. 4uă natura lor !odelele !odelele "#&ernet#"o) "#&ernet#"o)e"ono* e"ono*#"e #"e urmresc s stu!ie%e relaia !intre intrri i ieiri *ntr-un or"anism economic, cu e#i!enierea &enomenelor !e re"lare care !etermin $una &uncionare a sistemului. Ma3oritatea mo!elelor ci$ernetico-economice sunt macroeconomice. !odel odelel elee e"on e"ono* o*et etr# r#"e "e !escri !escriuu comor comortam tament entul ul or"an or"anism ismelo elor r econo economi mice ce cu a3ut a3utor orul ul un unor or sist sistem emee !e ecua ecuai iii *n care care elem elemen ente tele le nume numeri rice ce sunt sunt !eterminate statistic. Gi aceste mo!ele sunt, !e o$icei, macroeconomice.
H
!odelele de +#*ulare *ncearc s sta$ileasc mo!ul !e &uncionare al
unor or"anisme macro sau microeconomice rin acor!area unor com$inaii !e #alori *ntmltoare #aria$ilelor in!een!ente care !escriu rocesele. rin DcitireaD #alorilor e care le cat *n &elul acesta #aria$ilele !een!ente, se o$in mrimi semni&icati#e *n rocesul stu!iat. !ode !odele lele le +#+t +#+te* e*#" #"ee au !ret !ret o$iect o$iecti# i# surri surrin!e n!erea rea ansam$ ansam$lul lului ui asectelor !intr-un or"anism economic (!e e;emlu, *n mo!elele Forrester se consi!er c rin i!enti&icarea celor ase &lu;uri caracteristice se oate cunoate comortarea sistemului ca un tot).
CARACTERISTICILE !ODELELOR CERCETARII CERCETARII OERATIONALE OERATIONALE Mo!ele Mo! elele le cercet cercetri riii oe oera raion ionale ale se caract caracteri eri%ea% %ea% rin rin ",utarea ",utarea une# +olu%## +olu%##
o$t#*e sau aroiat !e otim, entru &enomenul stu!iat. Mo!elele Mo!elele cercetrii cercetrii oeraional oeraionalee se &a-ea-, $e o *are d#er+#tate de $ro"edee *ate*at#"e i au alicaii la ni#el macro, !ar *n secial la ni#el microeconomic. 6le re$re-#nt, re$re-#nt, $r#n"#$alul $r#n"#$alul #n+tru*ent #n+tru*ent entru otimi%area !eci%iilor *n anali%a
!e sistem.
T#$olo/# T#$olo/#a a *odelelor *odelelor e+te foarte foarte relat#, relat#,, *ntre *ntre "ruel "ruelee meni menionat onatee e;ist e;istn! n!
&rec#ente asemnri i *ntretrun!eri. Ast&el, mo!elele econometrice sunt a!esea !e ti ci$ernetic, simularea se utili%ea% *n mai toate tiurile !e mo!ele matematice, mo!elele cercetrii oeraionale ot &i &olosite *n !escrierea sistemic a unui or"anism etc I!PORTANTA STOCURILOR IN PROCESUL DE PRODUCTIE
Imortanta stocurilor in rocesul !e ro!uctie este !eterminat !e &atul ca acesta este suus in mo! aleator unei sume !e ertur$atii sau &actori, e;istenta unor timi nero ne ro!u !uct cti# i#ii !ete !eterm rmin inat atii !e !e&e !e&ect ctar area ea util utila3 a3el elor or sau sau c/iar c/iar lis lisaa sat satii iilo lorr en entr truu !eo%itarea coresun%atoare. Ca urmare a actiunii acestor &actori, ro!uctia oate !e#eni un re%ultata aleator al unei com$inatii !e &enomene care au loc in con&omitate cu le"ile ro$a$ilitatii. TIPURI DE STOCURI
=n ca!rul "amei &oarte lar"i !e stocuri, se !istin" cu !eose$ire: A. d#n $un"t de edere al $rodu"%#e# stocurile ot &i !e trei &eluri: a) cel !e materii rime i materiale !estinat consumului unităilor !e ro!ucie este #or$a !e stocul de producţie, stoc *n amonte $) cel !e ro!use &inite, !estinate li#rării către $ene&iciari este #or$a !e stocul de desfacere, stoc *n a#al c) cel !estinat asi"urării &uncionării continue a unor maini sau a unor linii !e &a$ricaie este #or$a !e stocul interoperaţional. interoperaţional. on!erea cea mai mare o !eine stocul !e ro!ucie. ?. d#n $un"t de edere al rolulu# ju"at $e $lan e"ono*#" stocurile ot &i: a) stocuri cu rol de regulator; au ca rol re"larea &lu;urilor !e intrare i !e ieire ale ro!uselor *ntre !ouă sta!ii succesi#e ale rocesului te/nolo"ic $) stocuri cu rol strategic; sunt &ormate !in iese sau !in su$ansam$le &olosite !e ser#iciul !e *ntreinere , necesare *nlocuirii rai!e a lor *n ca% !e a#arie la instalaiile #itale ale *ntrerin!erii 7
c) stocuri speculative; sunt mai uin le"ate !e acti#itatea a"enilor economici i se re&eră *n "eneral la ro!use i materiale rare, a căror #aloare nu este &luctuantă. D#n $un" $un"tt de ede edere re al *odu *odulu lu## de de$ode$o-#t #tar are0 e0 care ine seama i !e unele C. D#n rorietăi &i%ico-c/imice ale elementelor. Aa a#em: produse periculoase, produse periculoase, voluminoase, vo luminoase, fragile etc. 4. D#n $un"t de edere al *odulu# de /e+t#onare a#em: a) stocuri cu gestiune normală; b) stocuri cu afectare directă! directă! (coman!ate secial entru o anume coman!ă) c) stoc stocur urii făr fără ă gest gestiu iune ne! ! (!in (!in ma"a%i ma"a%iile ile interm interme!i e!iare are,, cu o su sura# ra#e"/ e"/ere ere
"lo$ală) d) stocuri de produse consumabile; 6. D#n $un"t de edere al "ara"ter#+t#"#lor for*ăr## 1# de+t#na%#e# lor stocurile ot &i: a) stoc curent $) stoc de siguranţă c) stoc de pregătire pregătire sau de condiţionare; !) stoc pentru transport intern e) stoc de iarnă CEREREA DE CONSU! SI APARITIA STOCURILOR
Sta$ilirea oliticii !e "estiune a stocurilor este nemi3locit le"ată !e cunoaterea elementelor rin care se caracteri%ea%ă rocesele !e stocare i care !etermină ni#elul !e &ormare al stocurilor: C666A 46 CS9M, element !e $a%ă *n &uncie !e care se !etermină ni#elul i ritmul ieirilor, #olumul i ritmul necesar entru intrări i ni#elul stocului. Cererea !e consum rere%intă numărul !e ro!use solicitate *n unitatea !e tim. Acest număr nu coinci!e *ntot!eauna cu cantitatea #n!ută !eoarece unele cereri ot rămne nesatis&ăcute !atorită !e&icitului *n stoc sau *ntr%ierilor *n li#rare. 6#i!ent, !acă cererea oate &i satis&ăcută *n *ntre"ime, ea rere%intă cantitatea #n!ută. 4uă natura ei, cererea oate &i: d. determinată - cererea entru o erioa!ă e cunoscută i oate &i constantă entru toate erioa!ele sau #aria$ilă entru !i&erite erioa!e e. probabilistă probabilistă - cere cerere reaa e !e mări mărime me sau sau &rec# &rec#en enă ă necun necunos oscu cute te,, !ar !ar re#i%i$ile i rere%entată rintr-o reartiie reartiie !e ro$a$ilitate !ată. Caracteristicile i tiul cererii se sta$ilesc e $a%ă !e o$ser#aii, rin stu!ii asura erioa!elor trecute. Sta$ilirea caracteristicilor i tiului !e cerere e $a%a o$ser#aiilor, rin stu!ii asura erioa!elor trecute, nu este satis&ăcătoare, !in cel ce l uin !ouă moti#e: - resuunn! că i *n #iitor cererea ar urma aceeai reartiie !e ro$a$ilitate ca *n erioa!ele trecute, arametrii ei nu se menin *ntot!eauna - se e;clu!e osi$ilitatea in&luenei unor &luctuaii se%oniere asura cererii. Cererea ro$a$ilistă oate &i sta$ilă !in unct !e #e!ere statistic sau nesta$ilă !in unct !e #e!ere statistic (se%onieră). f. necunos necunoscut cută ă - cererea entru care nu !isunem nici !e !atele necesare sta$ilirii unei reartiii !e ro$a$ilitate (este ca%ul, !e e;emlu, al ro!uselor noi).
8
CANTITATEA DE REAPRO(IZIONAT
ere%intă necesarul !e aro#i%ionat care se sta$ilete *n &uncie !e necesarul entru consum entru *ntrea"a erioa!ă !e "estiune. Cantitatea !e aro#i%ionat (cantitatea intrată *n stoc) oate &i !in ro!ucia rorie sau o$inută rin alte mi3loace i se oate re&erii la &iecare resursă searat sau la ansam$lul lor. Această cantitate e limitată !e caacităile !e !eo%itare. NOTIUN NOTIUNII DESPRE DESPRE UTILIZ UTILIZARE AREA A FUNCTI FUNCTIILO ILOR R DE PRODUC PRODUCTIE TIE IN CERCETARE OPERATIONALA
In !omeniul ro!uctiei a"ricole, cecetarea oerationala are alicatii cu caracter mai mult mult sau mai utin utin !in !omeni !omeniul ul matema matematic ticii, ii, in&orm in&ormati aticii cii,, !eoarec !eoarecee aarit aaritia ia !i&eritelor ro"rame !e calcul se $a%ea%a tot e &ormule matematice. In otimi%area rocesului !e >, &unctiile !e > isi a!uc aortul rin re!ucerea !uratei !e tim necesara a&larii cantitatii otime !e in"rasaminte c/imice sau !e alti &actori !e >. Aceasta alicare a &unctiilor !e > in !omeniul a"icol incearca sa i!enti&ice e&ectele !i&erite e care le au asura > a"ric, e;istenta unei "ame lar"i !e com$inare si su$stituire a res !e >. ractic, cu e&orturi !i&erite se ot o$tine aceleasi e&ecte sau acelasi e&ect oate &i re%ultatul com$inarii in !i&erite roortii a mai multor e&orturi. In&orm In&ormati atiile ile necesa necesare re utili% utili%ari ariii &uncti &unctiilo ilorr !e > in roces rocesee otimi otimi%a$i %a$ile le !in a"ricultura ot &i o$tinute !in literatura !e secialitate !e la statiuni !e cercetare a"ricole in teritoriu sau c/iar !in situatiile statistice e;istente la ni#el !e interinere. LOTUL DE !AFURI SI STOCURILE LOTUL rere%intă cantitatea cu care se &ace aro#i%ionarea la anumite inter#ale
*n ca!rul erioa!ei !e "estiune sta$ilită (trimestru, semestru, an) i care este *n &uncie !e caracterul cererii. !ETODA !ETODA RUPURILOR RUPURILOR STA STATISTICE TISTICE PT DETER!INAR DETER!INAREA EA DI!ENSIUNII DI!ENSIUNII OPTI!E A EXPLOAT EXPL OATATIILOR ATIILOR
Meto!a "ruurilor statistice resuune in utili%atrea ei anali%a unor e;loatatii a"ricole cu con!itii naturale si economice si cu ro&ile !e ro!uctie asemantoare. Sta$ilirea !imensiunii otice a e;loatatiei a"ricole rin roce!eul uncta3ului resuune !eterminarea unor "rue !istincte si omo"ene in &unctie !e o anumita caracteristica !e "ruare. t a &i rele#ant !e recoman!a ca numaul !e unitati care se inca!rea%a intr-o "rua sa sa &ie su&icient !e !e mare entru a e;rima e;rima corect caracteisticile tiice ale &enomenelor economice, iar itinerarul !intre "rue sa &ie rere%entati#. rere%entati#. t &iecare "rua se calculea%a in!icatorii !e e&icienta economica, analitici si statici: #enitul total la /ectar ro!ucti#itatea muncii e lucrator ro&itul net e /ectar t &iecare in!icator se oate acor!a o anumita #aloare curinsa intre 0 si 100 !e uncte. Valorile interme!iare se calculea%a rin re"ula roortiilor multile, iar !ua
+
!e&initi#area calculelor si acor!area uncta3ului a&erent celorlalti in!icatori, se !etermina un in!icator sintetit re%ultat insumarea unctelor coresun%atoare &iecarei "rue. CALCULUL !BS LA CULTURA RAULUI TIPURI DE FUNCTII DE PRODUCTIE
In a"ricultua utem utili%a : Functii liniare J a K $; Functii neliniare (olinomiale !e "ra! II) J a K $; K c;2 Functii Co$$-4uo"las J a;1 L ;2 $
Functia /ier$olica /ier$olica J a K
b "
CALCULUL !BS LA CULTURA PORU!BULUI !AR2A BRUTA STANDARD 3!BS45 DEFINITII0 PRINCIPII DE BAZA
Mar3a $ruta stan!arr! calculata entru ro!uctia #e"etala si %oote/nica la ni#elul e;loatatiei a"ricole, necesiata intele"erea continutului acesteia, a mo!ului !e calcul si utili%area acestei notiuni t e#aluarea acti#itatii la ni#elul e;loatatiei a"ricole. rinciiile !e $a%a rentru calculul mar3ei $rute stan!ar! sunt re#a%ute intr-o !eci%ie a comisiei euroene inca !in 1+8, care sta$ileste o tiolo"ie comunitara t e;loatatiile a"ricole care &acilitea%a anali%a unitara a caracteristicilor structurale si a re%ultatelor economice. Ast&el tinan! cont !e ni#elul c/eltuielilor #aria$ile se !e retul !i&eritelo !i&eritelorr ro!use, ro!use, se oate !etermina !etermina mar3a $ruta a unei e;loatatii e;loatatii care !i&era !i&era !e alta structura a seciilor !e lante si animale, ca ni#el al in#estitiilor sau #olum al &ortei !e munca. UTILIT UTILI TATEA !BS
Scoul Scoul rinci rincial al al !eterm !etermina inarii rii M?S con consta sta in reali reali%ar %area ea unor alicati alicatiii !e cercetare oerationala rin comararea acesteia ca ni#el e %one "eo"ra&ice, &acilitarea clasi&icar clasi&icarii ii uni&orme uni&orme a e;loatatie e;loatatieii a"ricole, a"ricole, sta$ilire sta$ilireaa !imensiuni !imensiuniii otime otime economice economice si orientarea te/nico-economica a !e&eritelor tiuri !e e;loatatii a"ricole con&orm noilor olitici A"ricole Comune (AC). (AC). RELE!ENTARI RELE!ENTARI SPECIFICE PT CALCULUL !BS PT PRODUSE ANI!ALE
t ro!uctia %oote/nica e;ista o serie !e re"elentari si anume M?S se #a calcula e ca !e animal si e unitatea !e ro!us t &iecare secie si cate"orie !e animal. 6;: #aci t late cu H00 litrilate anual, #aci t t late cu 7000 700 0 litri, #aci re&orma, #itele t iata, #itele t &erma. In!icatorii !e $a%a entru calculul M?S sunt rere%entati !e ro!uctia rinciala (soruri !e crestere in "rame e %i, litri e ca !e animal e an, 5" e ca !e animal e an, nr oua e "aina e an) si ro!uctia secun!ara (#aloarea "unoiului !e "ra3!, #aloarea #acilor re&orma).
10
OPTI!IZAREA ITINERARIILOR DE TRANSPORT TRANSPORT IN ARICUL ARICULTURA
11
Mo!elul matematic al unei ro$leme !e transort se comune (aa cum s-a reci%at i anterior) !intr-un sistem !e m K n L 1 ecuaii liniar in!een!ente cu mn necunoscute. necunoscute. e%ultă că numărul numărul ecuaiilor ecuaiilor !istincte !istincte *n orice ro$lemă !e transort transort este mai mic !ect numărul necunoscutelor. Ca atare, sistemul este ne!eterminat i a!mite o in&initate !e soluii. entru a o$ine o soluie otimă se !etermină mai *nti o soluie iniială !e $a%ă, care #a &i aoi #eri&icată !acă este sau nu otimă. =n literatura !e secialitate au &ost ela$orate o serie !e meto!e (al"oritmi) entru o$inerea unei soluii iniiale !e $a%ă, rintre care menionăm: meto!a colului nor!-#est, meto!a colului su!-#est, meto!a elementului minim e linie, meto!a elementului minim e coloană, meto!a acoeririi %erourilor %e rourilor,, meto!a Not%i", meto!a Vo"el Vo"el etc. @oate aceste meto!e le #om trata e ro$leme concrete, raionamentul utn! &i reetat entru orice ro$lemă asemănătoare. CONCEPTUL DE !ODEL IN CERCETAREA OPERATIONALA Concetul !e D*odelD, att !e mult &olosit *n tiina mo!ern, este relati# nou, !ar
meto!a mo!elrii este tot att !e #ec/e e ct sunt reocurile oamenilor entru cunoaterea tiini&ic Mo!elul este o rere%entare i%omor& a realitii, care, o&erin! o ima"ine intuiti# i totu totui i ri"u ri"uro roas as, , *n sens sensul ul stru struct ctur urii ii lo"i lo"ice ce,, a &enom &enomenu enulu luii stu! stu!ia iat, t, &aci &acili lite tea% a% !escoerirea unor le"turi i le"iti imosi$il sau &oarte "reu !e "sit " sit e alte ci. =n ela$or ela$orare areaa mo!ele mo!elelor lor economi economico-m co-mate atemat matice ice,, teori teoriaa economi economic c are un rol !eose$it !e imortant *ntruct ea &ormulea% cate"oriile, concetele i le"ile o$iecti#e ale realitii economice. umai sri3inin!u-se e teoria economic mo!elele matematice ot rere%enta &i!el &enomenele economice. !ETODA 6OTZI
=n re%ol#area ro$lemei !e transort, cu a3utorul acestei meto!e se leacă tot !e la un ta$el iniial *n care se *nscriu !istanele i cantităile !e transortat. 4uă aceea sta$ilim !istana me!ie a &iecărui loc !e ro!ucie (Ai) &aă !e toate locurile !e consum (?3). Calculele se &ac totali%n! !istana !e la o arcelă la &iecare loc !e consum i *mărim re%ultatul la numărul locurilor !e consum. FAZ AZEL ELE E UN UNUI UI !ODE !ODEL L !A !ATE TE!A !ATI TIC C INTR INTR)O )O PROB PROBLE LE!A !A DE ORANIZARE SI CONDUCERE rima rima &a% a mo!el mo!elrii rii,, este este "unoa1terea real#t,%## 7n or/an#+*ul +tud#at, *n
scou scoull *m$u *m$unt nt ir irii ii meca mecani nism smul ului ui in&o in&orm rma aio ional nal-! -!ec eci% i%io ional nal.. 4e 4esc scri rier erea ea lo"i lo"ici ciii roceselor !eci%ionale, alturi !e consi!erarea o$iecti#elor #iitorului sistem, sunt rincialele elemente ale cunoaterii realitii necesare mo!elrii.
12
A !oua &a% a mo!el mo!elrii rii o rere% rere%int int "on+tru#rea $ro$r#u)-#+, a *odelulu#. Aceast oeraie, *n marea ma3oritate a ca%urilor !in ractic, const *n alicarea unui instrument clasic !e mo!elare ales !in "ama e;trem !e #ariat e care ne-o une la !iso%iie teoria cercetrii oeraionale. =n ast&el !e situaii, a$ilitatea analistului const *n sta$il sta$ilire ireaa cores coreson!e on!ene neii !intre !intre reali realitat tatee i instru instrumen mentul tul !e mo!ela mo!elare re cun cunosc oscut ut !in lite litera ratu tura ra !e seci ecial alit itat ate. e. 6;is 6;ist t i ca%u ca%uri ri cn! cn! nu se oat oatee sta$ sta$il ilii o ast& ast&el el !e coreson!en, analistul &iin! o$li"at s ela$ore%e mo!ele noi. Acestea ot &i !e !ou &eluri: a) com$inaii !e mo!ele clasice, !in !omeniul teoriei i $) mo!ele noi roriu%ise. A treia &a% a mo!elrii este "onfruntare "onfruntarea a *odelulu# *odelulu# "u real#tate real#tatea a i e#entual e;erimentarea sa. 9ltima &a% a mo!elrii se reali%ea% *n ca!rul #*$le*ent,r## +#+te*ulu#, care oate &i consi!erat alicarea *n ractică a mo!eleor ela$orate
OBIECTI(ITATEA FOR!ARII DE STOCURI
$iecti#itatea &ormării !e stocuri este 3usti&icată !e aciunea mai multor &actori care le con!iionea%ă e;istena i ni#elul !e &ormare, le sta$ili%ea%ă &uncia i scoul constituirii. =ntre acetia amintim: O contra!icia !intre seciali%area ro!uciei i caracterul neseciali%at al cererii O !i&erena saială !intre ro!ucie i consum O caract caracteru erull se%oni se%onier er al ro!uc ro!uciei iei sau al con consum sumulu ului i entru entru ma3ori ma3oritat tatea ea ro!us ro!uselo elor r ro!ucia este continuă, *n tim ce consumul este se%onier la ro!usele a"ricole situaia este in#ersă O erio!icitatea ro!uciei i consumului, a transortului O necesitatea con!iionării materialelor *naintea intrării lor *n consum O unerea la a!ăost &aă !e !ere"lările *n rocesul !e aro#i%ionaretransort sau &aă !e &actor &actorii ii !e &oră &oră ma3oră ma3oră (stare (stare !e necesit necesitate ate,, calami calamită tăii natura naturale, le, seisme seisme,, caract caracteru erull !e&icitar al resurselor) O necesitate necesitateaa e;ecutării e;ecutării unor oeraii oeraii seci&ice entru a *nlesni *nlesni rocesul rocesul !e li#rare li#rare sau consum al materialelor (receie, sortare, marcare, am$alare L !e%am$alare, &ormarea loturilor !e li#rare) O necesitatea e&icienti%ării rocesului !e transort etc. PEOBLE!E STRATEICE IN CERCETAREA OP.
ro$lemă are un caracter cu att mai strate"ic cu ct este mai mare artea !in or"ani%aie care este !irect a&ectată !e re%ol#area ei 6;. Sta$ilirea $u"etului unei e;loataii, construirea unei noi secii !e ro!ucie, sta$ilirea lanului "lo$al al e;loataiei ro$lemă are un caracter cu att mai ronunat cu ct ea 3oacă un rol mai imortant *n !eterminarea o$iecti#elor interme!iare sau &inale ro$lemă are un caracter mai mult sau mai uin strate"ic *n raort cu re"istrul, aria sau orientarea ro$lemei. !ETODA (AN 3(OEL4
=n literatura !e secialitate este cunoscută i su$ !enumirea !e ! e meto!a
1
aro;imati#ă !e calcul VAM VAM (Vo"elP (Vo"elPss Aro;imation Met/o!) i a &ost re%entată !e .. ein&el! i Q. ?. Vo"el. Meto!a are a#anta3ul că scurtea%ă &oarte mult timul !e calcul, entru ca%ul cn! cererile sunt e"ale cu !isoni$ilul. =n ca%ul acestei meto!e, calculele se &ac ln"ă ta$elul iniial (att su$ acest ta$el ct i *n !retul lui). e%ol#area resuune mai multe etae !e calcul ce se numerotea%ă. =n &olosirea meto!ei Vo"el Vo"el se leacă !e la ta$elul iniial care curin!e !istanele !e transort. e%ol#area resuune mai multe etae !e calcul, &iecare etaă numerotn!u-se cu un număr !e or!ine. =n rima etaă se caută *n &iecare rn! i *n &iecare coloană rimele !ouă !istane care sunt cele mai scurte, !intre cele *nscrise *n ătrăelele coloanei sau rn!ului resecti# i se &ace !i&erena *ntre ele. Aceste !i&erene se *nscriu *n artea !reată a ta$elului, entru rn!uri i su$ ta$el, entru coloane, *n !retul numărului !e or!ine al etaei *nt. =n etaa a !oua !e calcul, sta$ilim !in nou !i&erenele *ntre cele mai mici !istane roce!n! la &el ca i *n rima etaă, *nsă &ără a mai lua *n calcul rn!ul A10, A10 , a cărui ro!ucie a &ost total rearti%ată. =n această a !oua etaă, !i&erena cea mai mare este !in coloana ?. =n acest loc #om ro"rama al !oilea transort i anume, acolo un!e este !istana cea mai mică (A7? L 2 5m). Bocul ? are ne#oie !e 11 t, iar locul A7. PROBLE!E TIP DE CECETARE OPERATIONALA
ro$leme tactice ro$leme strate"ice Alocare stocuri e*noire Fire !e atetare r!onanare i coor!onare Ale"erea itinerariilor Cometiie Căutare
ABORDA ABORDAREA REA PROBLE PROBLE!A !ATIC TICII II OPERATIONALA
STOCU STOCURIL RILOR OR
IN
CERCET CERCETARE AREA A
ro$lemă !e teoria stocurilor e;istă !oar atunci cn! cantitatea resurselor oate &i controlată i e;istă cel uin o comonentă a costului total care sca!e e măsură ce cantitatea stocată crete. 6#oluia ni#elului stocului este interesantă !in !ouă uncte !e #e!ere: a) !in unctul !e #e!ere al producătorului, care este reocuat !e #aloarea me!ie a ni#elului stocului, !eoarece această #aloare ermite cunoaterea imo$ili%ării totale a stocului i scoul ro!ucătorului #a &i re!ucerea imo$ili%ării la #aloarea sa minimă $) !in unctul !e #e!ere al beneficiarul beneficiarului, ui, care !orin! să &ie satis&ăcut ime!iat, arecia%ă că tre$uie să e#ite, *n măsura osi$ilităilor, ruturile !e stoc. $iecti#ul $ene&iciarului #a &i re!ucerea la minim a riscului !e rutură !e stocuri. 1<
Aceste !ouă uncte !e #e!ere sunt contra!ictorii: riscurile !e rutură !e stocuri nu sunt re!use !ect !acă imo$ili%ările sunt &oarte mari. 6ste !eci necesar să se sta$ilească un ec/ili$ru, o$iecti#ul con!ucerii stocului constn! *n căutarea acestui ec/ili$ru. PROBLE!E DE CAUTARE
Se imun !eoarece !eoarece cu ct o$iecti#ele o$iecti#ele ro$lemelor ro$lemelor !e cercetare cercetare oeraională oeraională sunt mai curin%ătoare i cu ct mai #ariate sunt soluiile ce urmea%ă a &i imlementate, cu att mai acută !e#ine ne#oia !e a cule"e, cule"e, ăstra ăstra i relucra relucra in&ormaiile in&ormaiile necesare utili%ării utili%ării i reactuali%ării soluiilor. soluiilor. ro$lemele tre$uie să să con!ucă la un stu!iu !e!icat sistemului in&ormaional i !e comunicaii. Acest ti !e ro$leme a aărut !eoarece con!ucerea acti#ităii nu se oate limita la un sin"ur !omeniu, ci ea este mult mai e&icientă atunci căn! are osi$ilitatea să-i lăr"ească o$iecti#ul iniial i să e;amine%e, simultan sau succesi#, ct mai multe !in ro$lemele ce se in&luenea%ă reciroc OBIECTI(ITATEA FOR!ARII DE STOCURI
$iecti#itatea &ormării !e stocuri este 3usti&icată !e aciunea mai multor &actori care le con!iionea%ă e;istena i ni#elul !e &ormare, le sta$ili%ea%ă &uncia i scoul constituirii. =ntre acetia amintim: O contra!icia !intre seciali%area ro!uciei i caracterul neseciali%at al cererii O !i&erena saială !intre ro!ucie i consum O caract caracteru erull se%oni se%onier er al ro!uc ro!uciei iei sau al con consum sumulu ului i entru entru ma3ori ma3oritat tatea ea ro!us ro!uselo elor r ro!ucia este continuă, *n tim ce consumul este se%onier la ro!usele a"ricole situaia este in#ersă O erio!icitatea ro!uciei i consumului, a transortului O necesitatea con!iionării materialelor *naintea intrării lor *n consum O unerea la a!ăost &aă !e !ere"lările *n rocesul !e aro#i%ionaretransort sau &aă !e &actor &actorii ii !e &oră &oră ma3oră ma3oră (stare (stare !e necesit necesitate ate,, calami calamită tăii natura naturale, le, seisme seisme,, caract caracteru erull !e&icitar al resurselor) O necesitate necesitateaa e;ecutării e;ecutării unor oeraii oeraii seci&ice entru a *nlesni *nlesni rocesul rocesul !e li#rare li#rare sau consum al materialelor (receie, sortare, marcare, am$alare L !e%am$alare, &ormarea loturilor !e li#rare) O necesitatea e&icienti%ării rocesului !e transort etc. PROBLE!E STRATEICE IN CERCETAREA OPERATIONALA
ro$lemă are un caracter cu att mai strate"ic cu ct este mai mare artea !in or"ani%aie care este !irect a&ectată !e re%ol#area ei 6;. Sta$ilirea $u"etului unei e;loataii, construirea unei noi secii !e ro!ucie, sta$ilirea lanului "lo$al al e;loataiei ro$lemă are un caracter cu att mai ronunat cu ct ea 3oacă un rol mai imortant *n !eterminarea o$iecti#elor interme!iare sau &inale ro$lemă are un caracter mai mult sau mai uin strate"ic *n raort cu re"istrul, aria sau orientarea ro$lemei
1
COSTUL DE PENURIE SAU COSTUL RUPERII STOCULUI Co+tul de $enur#e +au "o+tul ru$er## +to"ulu# este !e&init atunci cn! #olumul #olumul cererii !eăete stocul e;istent. e&eritor la acest stoc, e;istă trei situaii. #rima aare
atunci cn! stocul (!e materii rime sau semi&a$ricate) este nul la rimirea comen%ii i &irma se rearo#i%ionea%ă !e ur"enă entru a ro!uce cantităile solicitate. Comonentele c/eltuielilor !e enurie sunt, *n acest ca%, următoarele: - c/eltuieli sulimentare entru satis&acerea cererii *n con!iii neo$inuite - enali%ări rimite !e către &irmă !in artea $ene&iciarului, !acă termenele !e li#rare re#ă%ute *n contracte nu se resectă - c/eltuieli sulimentare entru maniulare, am$alare, e;e!iie etc. $ doua situaie are loc atunci cn! !es&acerea nu se oate reali%a (ier!erea $ene&iciarului) !in cau%a neli#rării ime!iate a unui articol. 6stimarea c/eltuielilor !e enurie este aici !estul !e !i&icilă i a!esea imosi$ilă. $ treia, i cea mai !i&icilă, aare atunci cn! &irma este *n lisă !e materii rime (sau iese !e sc/im$) ce a&ectea%ă *ntre"ul roces !e ro!ucie, cu toate consecinele sale, re&lectate *n enali%ări i uneori c/iar *n costul ro!uciei care ar &i re%ultat *n timul sta"nării.
1H
