Nani M_ ate Bugetara

CUPRINS CZU 657,4£*54#54(075.8)

INTRODUCERE

5

N20

Tema Tema 1. OR GANI ZAR EA EVIDENŢEI EVIDENŢEI CON TA BI LE Lucrarea a fost

ÎN INSTITUŢIILE INSTITUŢIILE PU BL IC E

aprobată pentru editare la şedinţa

Catedrei „Contabilitate şiAudit" ASEM

(proces-verbal nr.l 1 din 21.06. 2010).

7

Tema Tema 2. BILANŢUL CO NT AB IL ŞI PL ANU L DE CONT URI... . 17

T em em a 3 . C O N T A B I L I T A T E A F IN IN A N ŢĂ ŢĂ R II II Ş I A M I J L O A C E  LO R BĂNEŞTI BĂNEŞTI

23

Referenţi: conf. univ. dr. A. IACHIMOVSCHI  conf. univ. dr. A. CHIŞLARU 

T em ema 4 . C O N T A B I L I T A T E A C H E L T U I E L I L O R

35

Tema Tema 5. CO NT AB IL IT AT EA DECONTĂRILO DECONTĂRILOR R

45

T em ema 6 . C O N T A B I L I T A T E A M I J L O A C E L O R F I X E

87

T em ema 7 . C O N T A B I L I T A T E A M A T E R I A L E L O R

100

T em em a 8 . C O N T A B I L I T A T E A O B I E C T E L O R D E M I CĂ CĂ VA LO AR E ŞI SCURTĂ DURATĂ DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

113

T em em a 10. C O N T A B I L I T A T E A E X E CU C U T Ă RI RI I B U G E T E L O R  

Nani, Mihail Contabilitatea în instituţiile publice / Mihail Nani. -C h. : C CEP EP USM, 2010. - 192 p. 450 ex. ISBN

T em ema 9 . C O N T A B I L I T A T E A M I J L O A C E L O R S P E C I A L E

107 107

SĂTEŞTI Tema Tema 11. 11. R AP OA RT EL E FINA NCIA RE A L E INSTITUŢII INSTITUŢIILOR  LOR 

PUBLICE

978-9975-70-979-8.

Anexe

657.15:351/354(075.8)

ISBN 978-9975-70-979-8

© Conf. univ. dr. M. Nani 

126

137 144

CUPRINS CZU 657,4£*54#54(075.8)

INTRODUCERE

5

N20

Tema Tema 1. OR GANI ZAR EA EVIDENŢEI EVIDENŢEI CON TA BI LE Lucrarea a fost

ÎN INSTITUŢIILE INSTITUŢIILE PU BL IC E

aprobată pentru editare la şedinţa

Catedrei „Contabilitate şiAudit" ASEM

(proces-verbal nr.l 1 din 21.06. 2010).

7

Tema Tema 2. BILANŢUL CO NT AB IL ŞI PL ANU L DE CONT URI... . 17

T em em a 3 . C O N T A B I L I T A T E A F IN IN A N ŢĂ ŢĂ R II II Ş I A M I J L O A C E  LO R BĂNEŞTI BĂNEŞTI

23

Referenţi: conf. univ. dr. A. IACHIMOVSCHI  conf. univ. dr. A. CHIŞLARU 

T em ema 4 . C O N T A B I L I T A T E A C H E L T U I E L I L O R

35

Tema Tema 5. CO NT AB IL IT AT EA DECONTĂRILO DECONTĂRILOR R

45

T em ema 6 . C O N T A B I L I T A T E A M I J L O A C E L O R F I X E

87

T em ema 7 . C O N T A B I L I T A T E A M A T E R I A L E L O R

100

T em em a 8 . C O N T A B I L I T A T E A O B I E C T E L O R D E M I CĂ CĂ VA LO AR E ŞI SCURTĂ DURATĂ DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

113

T em em a 10. C O N T A B I L I T A T E A E X E CU C U T Ă RI RI I B U G E T E L O R  

Nani, Mihail Contabilitatea în instituţiile publice / Mihail Nani. -C h. : C CEP EP USM, 2010. - 192 p. 450 ex. ISBN

T em ema 9 . C O N T A B I L I T A T E A M I J L O A C E L O R S P E C I A L E

107 107

SĂTEŞTI Tema Tema 11. 11. R AP OA RT EL E FINA NCIA RE A L E INSTITUŢII INSTITUŢIILOR  LOR 

PUBLICE

978-9975-70-979-8.

Anexe

657.15:351/354(075.8)

ISBN 978-9975-70-979-8

© Conf. univ. dr. M. Nani 

126

137 144

- Mihail Nani -

INTRODUCERE

ABREVIERI ALIN

Alineatul

ART

Articol

BUC

Bucăţi

BASS

Bugetul asigurărilor sociale de stat

BPN

Bugetul public naţional

CAS

Contribuţii de asigurări sociale

CIAS

Contribuţi Contri buţiii individuale de asigurăr i sociale sociale de stat stat

CNAM

- Compania Naţională de Asigurări în Medicină

CNAS

Casa asa Naţio nală nal ă de Asigur ări Sociale Sociale

CTAS

Casa asa Teritori Teri torială ală de Asi gurăr i Sociale Sociale

D FU

Durata de funcţionare utilă

FA M

Fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală

IP

Instituţia publică

MF

Mijloace fixe

MS

Mijloace speciale

NC

  Notă de contabilitate

5

Contabilitatea ca bază a sistemului informaţional a gestiunii econo miei naţionale este un instrument indispensabil în elaborarea planurilor de dezvoltare economică şi socială, în urmărirea realizării lor, în organizarea şi conducerea ştiinţifică a proceselor economice, utilizarea eficientă a resurselor materiale şi de muncă. O bună informare economică constituie întotdeauna temeiul unei intervenţii competente în organizarea şi dirijarea   proceselor economice. Fiind o componentă a informării economice, contabilitatea instituţiilor    publice are ca obiectiv principal reflectarea corectă a procesului de executare a bugetului public naţional, a felului cum se gestionează mijloacele materiale şi băneşti ale instituţiilor publice, furnizând în acelaşi timp indicatorii necesari organelor de conducere ierarhic superioare. Contabilitatea instituţiilor publice înregistrează, prelucrează şi stu diază date referitoare la redistribuirea venitului naţional, care se realizează  prin intermediul bugetului public naţional, sub forma sumelor cheltuite de la   bugetele de toate nivelurile pentru satisfacerea nevoilor social-culturale, învăţământ, ocrotirea sănătăţii, întreţinerea aparatului de stat, apărarea

ţării etc. Operaţiunile financiar-economice care au loc în procesul executării   bugetului public naţional dau naştere la anumite raporturi juridice inter venite între instituţiile publice, între acestea şi unităţile economice sau   persoane fizice, de pe urma cărora izvorăsc diferite drepturi şi obligaţii. Aceste drepturi şi obligaţii sunt reflectate în expresie valorică de către evidenţa contabilă, sub forma finanţării primită din buget, sub forma re laţiilor de decontare ale instituţiilor publice cu agenţii economici, cu sala riaţii, cu bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondul asigurărilor obligatorii

OMVSD -

Obiecte de mică valoare şi scurtă durată

РАМ

Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

de asistenţă medicală etc.

Unitatea nitatea teritori al-administrativă Găgăuzia

Evidenţa contabilă înregistrează volumul veniturilor realizate şi chel tuielilor efectuate, asigurând întreaga bază de informaţii necesare pentru

UTAG

-

îndeplinirea funcţiilor instituţiilor publice. Evidenţa contabilă are sarcina să prevină încălcarea disciplinei buge tare, asigurând utilizarea mijloacelor bugetare în limitele aprobate în buget

şi potrivit destinaţiei stabilite. Prin îndeplinirea în bune condiţii a sarcinii ce îi revine de a urmări

6

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

mersului executării bugetare şi de asemenea deficienţele apărute în reali zarea veniturilor şi în efectuarea cheltuielilor, în vederea adoptării măsur ilor  ce se impun pentru redresarea situaţiei. îndeplinindu-şi cu succes sarcinile referitoare la informarea bugetară, evidenţa contabilă este în măsură să ofere o bază completă de date privind executarea bugetului pe anul curent, care se pot folosi de asemenea în fundamentarea prevederilor bugetare pentru anul viitor. Contabilitatea instituţiilor publice este un mijloc de control eficace în asigurarea integrităţii patrimoniului instituţiilor publice. în realizarea acestui

obiectiv, ea înregistrează întreaga mişcare de mijloace materiale şi băneşti, urmăreşte păstrarea integrităţii şi utilizarea lor cu respectarea condiţiilor de legalitate. îndeplinirea cu succes a sarcinilor importante care stau în faţă evi dentei bugetare este condiţionată, în afară de o bună organizare, de gradul de calificare şi de calitatea personalului financiar contabil, de măsura în care acest personal se îngrijeşte de ridicarea continuă a eficienţei activităţii sale şi de modul în care conducătorii instituţiilor publice înţeleg problemele financiare şi sunt preocupaţi de rezolvarea lor optim ă.

- Mihail Nani -

7

TE M A 1 ORGANIZAREA EVIDENTEI CONTABILE   ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE 1.1. Organizarea, obiectul şi sarcinile evidenţ ei contabile în insti tuţiile publice. 1.2. Reglementarea normativă a contabilităţii instituţii lor publice

1.3. Bugetul public naţi onal, comp onen ţă şi structu ră. 1.4. Tehnica înregistrării operaţiunilor economice în evidenţa

contabilă.

1.1. Organ izarea, obiectul şi sar cinile evidenţei contabile în instituţiile publice Statul îşi realizează funcţiile sale printr-o reţea vastă de instituţii ale

  puterii şi administraţiei de stat, instituţii de învăţământ, ale justiţiei şi   procuraturii, armatei etc.

Instituţiile publice sînt entităţile prin intermediul cărora se efectuează redistribuirea venitului naţional, care se realizează prin intermediul buge tului public naţional, sub forma sumelor cheltuite pentru satisfacerea nevoi lor social-culturale, învăţământ, ocrotirea sănătăţii, întreţinerea administra ţiei de stat, apărarea ţării etc.

Conform art. 184(1) din Codul civ il in stituţia public ă se constituie în  baza unui act emis de autoritatea publică şi este finanţată integral sau parţial de la bugetul acesteia din urmă. Instituţiile publice nu dispun de venituri proprii pentru acoperirea cheltuielilor pe care le sup ortă în procesul activităţii lor şi respectiv sînt fi  nanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, bugetele raionale, muni

cipale, orăşeneşti, săteşti. Privite din punct de vedere al importanţei activităţii pe care o des făşoară deosebim: • instituţii publice de subordonare de stat; • instituţii publice de subordonare locală. Din categoria instituţiilor de subordonare de stat fac parte organele centrale ale administraţiei de stat care îndeplinesc sarcini de conducere pe

8

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

întreg teritoriul ţării, precum şi instituţiile subordonate lor. Dintre acestea

  putem menţiona: -

parlamentul;

-

preşedinţia;

-

guvernul; ministerele; agenţiile de stat;

-

instituţ iile superioare de învăţ ământ; colegiile;

- armata naţională; - procuratura generală etc. Din categoria instituţiilor de subordonare locală fac parte organele locale ale administraţiei de stat şi instituţiile din subordonarea lor directă. De exemplu:

-

consiliile raionale, municipale, orăşen eşti, săteşti; primări ile municipale, orăşe neşti, săteşti;

-

direcţiile financiare raionale, municipale;

-

direcţi ile de învă ţământ raionale, municipale; şcolile; grădiniţele;

- casele de cultură etc. Unele organe locale ale administraţiei de stat au o dublă subordonare fiind în sfera de activitate atât a consiliilor raionale / municipale, cât şi a ministerelor de resort. Astfel, direcţiile financiare raionale / municipale sunt subordonate nu numai consiliilor raionale / municipale, dar şi ministerului

finanţelor, direcţiile de învăţământ raionale / municipale - ministerului educaţiei, comisariatele de poliţie raionale / municipale - ministerului de interne etc. Cele două categorii de instituţii publice se deosebesc prin sursa din care sunt finanţate. Astfel, instituţiile de subordonare de stat sunt finanţate din bugetul de stat, iar cele de subordonare locală - din bugetele raionale,

municipale, orăşeneşti, săteşti. Obiectul contabilităţii instituţiilor publice îl constituie patrimoniul   public aflat în administrarea acestora: finanţarea din buget şi cheltuielile   bugetare, veniturile şi cheltuielile privind mijloacele speciale, mijloacele materiale şi băneşti, drepturile şi obligaţiile rezultate din activitatea desfăşurată cu respectarea prevederilor legale.

- Mi hai l Nani -

9

Prin intermediul contabilităţii instituţiilor publice se asigură evidenţa finanţelor publice de care dispune statul. Operaţiunile financiar-economice în instituţiile publice sunt contabilizate prin sistemul propriu de evidenţă contabilă reglementat de

Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice Nr. 85 din 9 octombrie 1996. Standardele Naţionale de Contabilitate nu se răspândesc asupra

instituţiilor publice. Evidenţa contabilă în instituţiile publice are următoarele sarcini: -

înregistrarea la zi a finanţării bugetare, veniturilor realizate şi cheltuielilor efectuate; contabilizarea corectă a circulaţiei mijloacelor materiale şi

-

 băneşti; evidenţ a deco ntări lor cu diferiţi debitori şi creditori;

-

asigurarea integrităţii patrimoniului aflat în administrare; întocmirea şi prezentarea la termenii stabiliţi a rapoartelor  financiare. De asemenea, evidenţa contabilă are sarcina de a preîntâmpina încăl carea disciplinei bugetare, asigurând consumul mijloacelor bugetare /speciale în limitele aprobate în bugetul de stat / bugetele raionale, municipale, orăşeneşti, săteşti şi conform destinaţiei stabilite în aceste  bugete.

Evidenţa contabilă trebuie să oglindească la timp toate modificările cantitative şi valorice ale mijloacelor şi resurselor unei instituţii. In baza datelor furnizate de evidenţa contabilă conducătorii institu ţiilor publice adoptă decizii în conducerea activităţii curente a instituţiilor.

Conducătorii instituţiilor publice şi ai aparatului financiar-contabil al acestora au sarcina de a se ocupa permanent de buna administrare şi utilizare a mijloacelor bugetare / speciale, asigurând utilizarea eficientă a mijloacelor  materiale şi băneşti. Responsabilitatea pentru organizarea corespunzătoare a evidenţei con

tabile o poartă conducătorul instituţiei publice şi contabilul-şef al acesteia.

10

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

1.2. Reglementarea normativă a contabilităţii instituţiilor publice Organizarea şi funcţionarea contabilităţii în instituţiile publice se realizează în conformitate cu actele legislative şi normative prin care se asigură o reglementare unitară a acesteia pe întreg teritoriul ţării. Contabilitatea instituţiilor publice este reglementată de următoarele acte legislative şi normative. > Legea conta bilită ţii nr. 11 3-XVI din 27.04.2007; > Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847- XIII din 24.05.1996; > Legea privin d finanţ ele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003; > Codul civ il; > Codul munci i; > Codul fiscal; > Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar  nr. 355-XVI din 23.12.2005; > Clasif icaţia buge tar ă nr. 91 din 20.10.2008; > Regulamentul pri vind inventarierea nr. 27 din 28.04.2004; > Instrucţiune cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice nr. 85 din 09.10.1996; > Instrucţiuni, regulamente emise de Guvernul Republicii Moldova şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova; > Legea bugetului de stat etc.

Legea contabilităţii stabileşte cadrul juridic a cerinţelor unice şi a mecanismului de reglementare a contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova, regulile generale privind documentarea operaţiunilor  economice, întocmirea registrelor contabile, inventarierea patrimoniului, întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare.

Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar stabileşte sistemul bugetar, care este o parte integrantă a sistemului de finanţe publice ale statului, reprezentat prin bugetul public naţional şi de asemenea stabileşte procesul bugetar care începe cu elaborarea bugetului şi se finalizează prin aprobarea raportului privind executarea lui pentru anul  bugetar respectiv.

- Mihail Nani -

11

Clasificaţia bugetară serveşte necesităţilor de sistematizare şi de corelare a indicatorilor bugetari ai bugetelor de toate nivelurile şi ai fondurilor  extrabugetare, atribuindu-se fiecărui indicator bugetar un cod distinct. Legea privind finanţele publice locale stabileşte structura, elaborarea, aprobarea şi executarea bugetelor unităţilor - administrativteritoriale (raioanelor, municipiilor, oraşelor, satelor), drepturile şi responsabilităţile executorilor de buget de subordonare locală.

Codul civil determină statutul juridic al participanţilor la circuitul civil, temeiurile apariţiei dreptului de proprietate şi modul de exercitare a acestuia, reglementează obligaţiile contractuale şi de altă natură, alte raporturi patrimoniale şi personale nepatriomoniale aferente lor. Codul muncii reglementează totalitatea raporturilor individuale şi colective de muncă, jurisdicţia muncii, controlul aplicării reglementărilor  din domeniul raporturilor de muncă. Codul fiscal reglementează principiile impozitării în Republica Moldova, modul şi termenele de achitare a impozitelor şi taxelor, cotele acestora, facilităţile acordate, precum şi subiecţii şi obiectele impunerii. Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar reglementează modul, condiţiile de salarizare şi mărimile salariilor persona lului din autorităţile administraţiei publice, instituţiile şi organizaţiile finanţate de la bugetul public naţional. Regulamentul privind inventarierea reglementează modul de efec tuare a inventarierii patrimoniului, de determinare şi reflectare a rezultatelor  inventarierii, precum şi formularele utilizate cu ocazia inventarierii.

Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabila în instituţiile publice nr. 85 din 09.10.1996 reglementează documentarea şi contabiliza rea oper aţiun ilor financiar-economice în instit uţiile publice.

1.3. Bugetul public naţional, componenţă şi structură Bugetul public reprezintă documentul-program prin care se prevede anual mărimea şi structura veniturilor şi cheltuielilor din cadrul economiei  publice.

12

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

Printr-un buget bine alcătuit, Parlamentul şi Guvernul pot avea o imagine de ansamblu, aproape exactă, asupra raportului dintre valoarea bunurilor  materiale şi nemateriale create în economia naţională şi valoarea eforturilor  făcute pentru realizarea lor. în mod similar, organele locale ale puterii şi administraţiei de stat pot avea o astfel de imagine la nivel mezoeconomic. Astfel, bugetul publice este instrumentul de programare, de executare şi de control asupra rezultatelor executării resurselor băneşti ale societăţii şi a modului de repartizare şi utilizare a acestora prin cheltuieli. Cu alte

cuvinte, bugetul public reflectă activitatea privind finanţele publice ale statului. El reprezintă un act prin care se prevăd şi se aprobă prin lege veniturile şi cheltuielile anuale ale statului.

Conform articolului 131 din Constituţia Republicii Moldova Bugetul public naţional cuprinde: - bugetul de stat; - bugetul asigur ărilor sociale de stat; - bugetele raioanelor, oraşelor, satelor.

Totodată, conform Informaţiei privind modul de achitare a plăţilor la  bugetul public naţional prin Trezoreria de stat a Ministerului Finanţelor în

anul 2010 în componenţa bugetului public naţional se include şi fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi bugetului asi gurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului, în caz de formare a fondului extrabugetar, el se prezintă spre aprobare Parlamentului. Dacă bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate prin lege cu cel puţin trei zile înainte de expirarea exerciţiului  bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugete. Orice propunere legislativă sau amendament care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern. Bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor se elaborează, se aprobă şi se

execută în condiţiile legii.   Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. Conform articolului 132 din Constituţia Republicii Moldova impozi tele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului

 — Mihail Nani -

13

asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor, oraşelor şi satelor se stabilesc conform legii de organele reprezentative respective. Orice alte  prestăr i sunt interzise. Structura bugetului public naţional este prezentată în schema 1.3. Bugetul public naţional

Bugetul

B

A

S

Bugetele raionale, muni cipale, bugetul UTAG

FA M

S

de stat a Bugetele instituţiilor   publice de subordonare de stat

Bugetele săteşti,

orăşeneşti

Schema 1.3. Structura bugetului pub

Bugetele instituţiilor   publice de subordonare

locală ic naţional

Prin intermediul bugetului public naţional se efectuează distribuirea şi redistribuirea venitului naţional. Distribuirea venitului naţional se realizează prin încasarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor de asigurări sociale, primelor de asigurări medicale de la contribuabili în bugetul public naţional care formează veniturile bugetului public naţional. Redistribuirea venitului naţional se realizează sub forma cheltuielilor efectuate din bugetul   public naţional pentru satisfacerea nevoilor social-culturale, întreţinerea aparatului de stat, apărarea ţării etc.

Contabilitatea

instituţiilor

publice

înregistrează,

prelucrează

şi

studiază date referitoare la distribuirea şi redistribuirea venitului naţional. Astfel, prin bugetul public naţional sunt reflectate finanţele publice, care exprimă fluxuri financiare privind formarea resurselor băneşti publice şi fluxuri financiare care se utilizează în procesul de gestionare a acestor  resurse pentru desfăşurarea activităţii statului.

Ministerul Finanţelor elaborează proiectul legii bugetului de stat pe care în termenii stabiliţi îl prezintă Guvernului. De asemenea, Casa

  Naţională de Asigurări Sociale elaborează proiectul legii bugetului asigu rărilor sociale de stat pe care îl pr ezintă Guvernului, iar Compania Naţională

de Asigurări în Medicină elaborează proiectul legii fondului asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe care îl prezintă Guvernului.

 — Contabilitatea în instituţiile publice — 

14

 — Mihail Nani -

Guvernul examinează şi aprobă proiectele legilor menţionate mai sus şi le prezintă separat spre aprobare Parlamentului. Bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor se elaborează, se aprobă şi se execută în conformitate cu Legea privind sistemul bugetar şi procesul buge tar şi Legea privind finanţele publice locale. Bugetele săteşti, orăşeneşti, raionale se elaborează de autorităţile

administraţiei

publice

locale

(primăriile

săteşti,

orăşeneşti,

direcţiile

financiare raionale) şi se aprobă de consiliile săteşti , orăşeneşti, raionale.

1.4. Tehnica înregistrării operaţiunilor economice   în evidenţa contabilă Contabilitatea prevede înregi strarea tuturor operaţiunilor economice în  baza documentelor primare. In instituţiile publice se utilizează, în general, aceleaşi documente primare ca şi la întreprinderi - ordin de plată, dispoziţie

de încasare, dispoziţie de plată, tabel de evidenţă a timpului lucrat, certificat de boală, factură fiscală, factură de expediţie, foaia de parcurs, decont de avans, proces-verbal de casare a mijloacelor fixe etc. Totodată, se utilizează unele documente primare specifice numai instituţiilor publice - borderoul de eliberare a materialelor pentru necesităţile instituţiei, chitanţa de recepţie a  plăţilor nefiscale, factură (cerere). în baza documentelor primare operaţiunile economice se contabili zează în notele de contabilitate. Pentru fiecare tip de operaţiune economică este prevăz ută o notă de contabilitate încadr ată cu un număr permanent. De exemplu, operaţiunile de casă sunt contabilizate în nota de contabilitate 1  borderou cumulativ privind operaţiunile de casă, operaţiunile în conturile curente bugetare se contabilizează în nota de contabilitate 2 - borderou cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile bugetare curente, nota de contabilitate 8 - borderou cumulativ privind decontările cu titularii de avans etc. In total se utilizează 17 note de contabilitate încadrate cu un număr permanent (Anexa 1). Pentru alte operaţiuni şi operaţiunile „Sto rno " se întocmeşte nota de contabilitate f. nr. 274, care se numer otea ză înce pând cu numărul 18 şi în care se indică conţi nutul operaţiunilor, debitul şi creditul conturilor, suma. In notele de contabilitate operaţi unile economice se contabi lizează pe   parcursul lunii în ordinea cronologică a producerii lor. La finele lunii în notele de contabilitate se calculează rulajele şi soldul pe conturile sintetice respective.

15

Apoi sumele rulajelor din notele de contabilitate se înregistrează în Cartea Mare pentru fiecare nota de contabilitate separat. La finele lunii în Cartea Mare se calculează rulajele şi soldurile pe conturile sintetice respective. Pentru evidenţa analitică şi utilizează diferite fişe şi registre. De exemplu: > Fişa de inventar a mijl ocului fix; > Registrul de casă; > Registrul conturilor curente şi decontă rilor; > Registrul evidenţei alocaţiilor şi cheltuielilor; > Registrul evidenţei cantitativ-valorice a materialelor;

> Balanţa de verificare pe contul 01 „Mijlo ace fixe"; > Registrul evidenţ ei analitice a mijloacelor speciale; > Registrul evidenţei analitice a retribuţiei deponente, înregistrările operaţiunilor economice în aceste fişe şi registre se efectuează pe parcursul lunii în baza documentelor primare şi a notelor de contabilitate. La finele lunii în registre se calculează rulajele şi soldurile pe conturile analitice, care trebuie să corespundă rulajelor şi soldurilor  conturilor sintetice respective din Cartea Mare. Modalitatea de înregistrare a operaţiunilor economice în evidenţa contabilă a instituţiilor publice este expusă în schema 1.4.

Schema 1.4. Sistemul contabil aferent înregistrării operaţiunil or economice

în evidenţa contabilă a instituţiilor publice (ciclul contabil)

-

16

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

17

  întrebări de autoverificare 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Definiţi noţiunea de instituţie publică. Definiţi obiectul contabilităţii instituţiilor publice. Cara cter izaţ i sarcinile evid enţe i contabile în instit uţiile publice. Nominali zaţi actele legislative şi normative care regl ementeaz ă contabilitatea instituţiilor publice. Caracterizaţi articolul 131 din Constituţia Republicii Moldova. Nomi nal iza ţi documentele primare utilizate de instit uţiile publice. Unde se contabiliz ează operaţiunile economice? Nomi nal iza ţi registrele evide nţei analitice. Carac teriz aţi sistemul contabil aferent înregi străr ii operaţiu nilor  economice în evidenţa contabilă a instituţiilor publice.

Bibliografie 1. Const ituţi a Republicii Moldova, ado ptat ă la 29.07.1994. 2. Legea conta bilită ţii nr. 113- XVI din 27.04.2007 // Monito rul Oficia l al Republicii Moldova nr. 90-93 din 29.06.2007. 3. Codul civ il nr. 1107-XV din 06.06.2003. 4. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847-XIII din 24.05.1996 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 91-96 din 30.05.2003. 5. Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 248-253 din 19.12.2003. 6. Regulamentul pri vind organizarea şi funcţi onarea Ministe rului Finanţelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1265 din 14.11.2008 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 208-209 din 21.11.2008. 7. Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice nr. 85 din 09.10.1996. 8. Modu l de achitare a plăţ ilor la bugetul public naţional pr in sistemul Trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2010 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 191-192 din 25.12.2009. 9. Casian A. Gestiunea finanţelor publice. - Chişinău, 2008. 10. Nani M. Evidenţa buge tară. - Chişin ău, 1994. 11. Nani M. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în instituţiile publice. - Chişinău, 2010. 12. Secrieru A. Ghidul procesului bugetar al Republicii Moldova. Chişinău, 2009.

TEMA 2 BILANŢUL CONTABI L Şl PLANUL DE CONTURI 2.1. Definirea, conţinutul şi structura bilanţului contabil. 2.2. Planul de conturi al evidenţei contabile în instituţiile publice. 2.3. Executorii de buget, drepturile şi obligaţi unile lor.

2.1. Definirea, conţinutul şi structura bilanţului contabil Bilanţul contabil reprezintă o metodă de reflectare a patrimoniului instituţiei publice privit prin prisma modului de repartizare şi utilizare, şi a surselor de formare la o anumită dată în expresie bănească. Bilanţul contabil constă din două părţi: activ şi pasiv. în activul bilanţului contabil sunt reflectate elementele patrimoniale ale instituţiei după modul de utilizare şi repartizare, iar în pasivul bilanţului contabil - după sursele de formare (tabelul 2.1). Tabelul 2.1 Structura bilanţului contabil Activ 1. Mijloace fixe 2. Stocuri de materiale

Pasiv

1. Finanţări

2. Fonduri şi mijloace cu destinaţie specială 3. Obiecte de mică valoare şi scurtă durată 3. Decontări 4. Cheltuieli de producţie şi cu altă 4. Realizarea (comercializarea) destinaţie  producţiei 5. Mijloace băneşti 5. Venituri 6. Decontări 6. împrumuturi 7. Cheltuieli 8. Cheltuieli pentru construcţii capitale ж

BILANŢ

BILANŢ

Bilanţul contabil se bazează pe egalitatea dintre activ şi pasiv. în afară de aceasta mai este necesar să se respecte egalitatea între anumite posturi

18

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani — 

din bilanţ. Astfel, valoarea mijloacelor fixe din activul bilanţului contabil trebuie să corespundă sumei fondului mijloacelor fixe şi a uzurii mijloacelor 

Tabelul 2.2

fixe din pasivul bilanţului contabil, iar valoarea obiectelor de mică valoare

şi scurtă durată din activul bilanţului contabil trebuie să corespundă fondului obiectelor de mică valoare şi scurtă durată din pasivul bilanţului contabil.

Capitolele planului de conturi

N r.

Denumirea capitolului

capitolului

Mijloace fixe

I

2.2. Planul de conturi al evidenţei contabile   în instituţiile publice

II

Stocuri de materiale

III

Obiecte de mică valoare şi scurtă durată Cheltuieli de producţie şi cu altă destinaţie Mijloace băneşti Decontări interdepartamentale privind finanţarea Decontări Cheltuieli Finanţări Fonduri şi mijloace cu destinaţie specială

IV V

Contabilizarea operaţiunilor economice în instituţiile publice se ba zează pe Planul de conturi al evidenţei contabile în instituţiile publice apro

VI

  bat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova în Instrucţiunea cu   privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice nr. 85 din 09.10.1996

VIII

(Anexa 2). Planul de conturi reprezintă enumerarea sistematizată a conturilor  evidenţei contabile curente, necesare pentru contabilizarea operaţiunilor  economice. Planul de conturi cuprinde 13 capitole grupate conform omogenităţii conturilor (tabelul 2.2). Fiecare capitol este încadrat cu un cont sintetic de gradul întâi constituit din două cifre, care se divizează în conturi de gradul doi (subconturi) constituite din 3 cifre. De exemplu. Capitolul I „Mijloace fixe" este încadrat cu contul de gradul întâi 01 „Mijloace fixe", care se divizeaz ă în zece conturi de gradul doi:

19

V II

IX X XI

Realizarea producţiei

X II

Venituri

XIII

împrumuturi bugetare Conturi extrabilantiere

Modificări în planul de conturi pot fi efectuate numai de către

Ministerul Finanţelor 

010 „Clădiri"; 011 „Construcţii speciale"; 012 „Instalaţii de transmisie";

013 „Maşini şi utilaje" etc. Evidenţa contabilă se ţine pe conturi de gradul doi (subconturi).

2.3. Executorii de buget, drepturile şi obligaţiunile lor  Executori de buget sunt conducătorii instituţiilor publice împuter niciţi cu dreptul de a efectua cheltuieli de la buget pentru îndeplinirea

funcţiilor şi atribuţiilor instituţiilor publice. Statutul, drepturile şi obligaţiunile executorilor de buget de subordo nare locală (raională, municipală, orăşenească, sătească) sunt reglementate de Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003, iar  statutul, drepturile şi obligaţiunile executorilor de buget de subordonare de stat - de Regulamentul privind statutul, drepturile şi obligaţiunile executorilor de buget, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr. 2 din 03.01.2007.

20

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

Conform articolului 30 din Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003 executorii de buget sunt ierarhizaţi pe tr ei nivele: • executori principali de buget; • executori secundari de buget; • executori terţiari de buget. Clasificarea executorilor de buget este prezentată în schema 2.3.

Schema 2.3. Clasificarea executorilor de buget Executori principali de buget sunt primarii satelor (comunelor), oraşelor, municipiilor, preşedinţii consiliilor raionale, Guvernatorul unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, miniştrii, directorii agenţilor de stat. Executorii secundari de buget sunt conducătorii instituţiilor publice centrale sau locale cu statut de persoană juridică, care sunt subordonaţi executorilor principali de buget. De exemplu, şefii direcţiilor raionale /municipale de învăţământ, direcţiilor raionale de cultură, direcţiilor raionale de finanţe, rectorii instituţiilor superioare de învăţământ, directorii colegilor, directorii institutelor de cercetări ştiinţifice etc.

- Mihail Nani — 

21

Executorii terţiari de buget sunt conducătorii instituţiilor publice fâră statut de persoană jurid ică, care sunt subordonaţi executorilor principali sau secundari de buget. De exemplu, directorii de şcoli, directorii grădiniţelor, directorii caselor de cultură, directorii colegiilor din cadrul instituţiilor superioare de învăţământ. Aceste instituţii nu dispun de cont curent în Trezoreria de Stat, nu ţin evidenţa contabilă, nu întocmesc rapoarte financiare. Contabilitatea pentru aceste instituţii este organizată în contabilităţile centralizate din cadrul   primăriilor satelor, oraşelor, din cadrul direcţiilor de învăţământ a preturilor  municipiului Chişinău, din cadrul instituţiilor superioare de învăţământ. Executorii principali de buget au dreptul să repartizeze alocaţii   bugetare instituţiilor subordonate şi să aprobe cheltuieli din bugetele instituţiilor pe care le conduc cu respectarea dispoziţiilor legale. Executorii secundari de buget au dreptul să aprobe efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii cu respectarea dispoziţiilor legale şi să repartizeze alocaţiile bugetare instituţiilor subordonate ai căror conducători sunt executori terţiari de buget. Executorii terţiari de buget au dreptul să gestioneze alocaţiile  bugetare numai pentru necesităţile instituţiilor pe care le conduc. Executorii de buget sunt responsabili de: a) elaborarea proiectului de buget;   b) înca sare a veniturilor conform prevederilor legale; c) utilizarea alocaţiilor bugetare în limita şi cu destinaţia aprobate în buget; d) asigurarea integrităţii patrimoniului aflat în administrare; e) organizarea şi ţinerea la zi a conta bilită ţiin f) întocmirea şi prezentarea la termenii stabiliţi a rapoartelor  financiare. Asupra executorilor terţiari de buget nu se extind prevederile lit . e), f).

22

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani — 

23

  întrebări de autoverifîcare 1. Definiţi bilanţ ul contabil. 2. Caracterizaţi structura bilanţului contabil. 3. Ce egalitate trebuie să se respecte între anumite posturi din bilanţul contabil? 4. Definiţi planul de conturi. 5. Nom inal iza ţi capitolele planului de conturi. 6. Definiţi executorii de buget. 7. Definiţi statutul executorilor de buget. 8. Cara cter izaţ i oblig aţiun ile executorilor de buget.

TEMA 3

C O N T A B I L I T A T E A F IN A N Ţ ĂR I I Şl A MIJLO AC ELO R BĂNEŞTI 3.1. Finanţa rea buget ară şi sarcinile ei. Trăsătur ile şi metoda finanţării din buget.

3.2. Contabilitatea finanţării şi a mijloacelor băneşti în conturile curente bugetare.

3.3. Evidenţa mijloacelor băneşti în casiere. Bibliografie 1. Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003 // Mo nitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 248-253 din 19.12.2003. 2. Regulamentul privind statutul, drepturile şi oblig aţiu nile executorilor de   buget nr. 2 din 03.01.2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 21-24 din 16.02.2007. 3. Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice nr. 85 din 09.10.1996. 4. Nani M. Evidenţa bugetară . - Chişinău, 1994. 5. Nani M. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în instituţiile publice. - Chişinău, 2010.

3.4. Inventarierea casei şi contabilizarea divergenţelor constatate.

3.1. Finanţarea bugetară şi sarcinile ei. Trăsăturile şi metoda finanţării din buget Prin intermediul finanţării bugetare se realizează sarcinile statului în domeniul economiei naţionale, dezvoltării social-culturale, conducerii de stat, justiţiei, apărării etc. Finanţarea bugetară reprezintă acordarea mijloacelor financiare din   bugetul public naţional instituţiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor  aprobate în buget. Finanţarea se efectuează în conformitate cu alocaţiile bugetare aprobate în Legea bugetului de stat / bugetelor raionale, municipale, săteşti, orăşeneşti. Alocaţiile bugetare reprezintă limitele maxime de finanţare aprobate în buget, destinate pentru cheltuielile institu ţiilor publice şi alte activi tăţi. Finanţarea din buget se caracterizează prin următoarele trăsături: > mijloacele bugetare acordate instituţiilor publice pe calea finanţă rii servesc la acoperirea unor cheltuieli cu caracter permanent şi destinaţie strict determinată, ca retribuirea muncii, contribuţiile de asigurări sociale de stat, primele de asigurări medicale, serviciile comunale, achiziţionarea de bunuri materiale etc; > este nerambursabilă; > se efectuează pe măsur a îndeplinirii sarcinilor de plan a veniturilor   bugetare; > pentru o anumită instituţie finanţarea se efectuează dintr-un singur    buget în funcţie de subordonarea acesteia. Astfel, instituţiile de subordonare de stat sunt finanţare din bugetul de stat, iar cele de

24

-

Contabilitatea în instituţiile publice

subordonare locală - din bugetele raionale, municipale, săteşti, orăşeneşti. Finanţarea instituţiilor publice se efectuează lunar prin Trezoreria de Stat în baza planurilor secundare de finanţare / devizelor de cheltuieli în condiţiile unui control strict ce creează legalitatea, necesitatea şi eficienţa cheltuielilor bugetare. Trezoreria de Stat reprezintă o unitate structurală a Ministerului Finanţelor, constituită din Trezoreria Centrală şi trezoreriile teritoriale. Trezoreria Centrală este un departament în cadrul Ministerului Finanţelor, iar trezoreriile teritoriale sunt reprezentante ale Ministerului Finanţelor în teritoriu (raioane, municipii). Trezoreria de Stat se prezintă ca o bancă a finanţelor publice prin care se efectuează operaţiunile de încasări a veniturilor în bugetul public naţional şi de plăţi din bugetul public naţional, asigurând echilibrul financiar. Trezoreria de Stat este instituţia prin care se gestionează finanţele  publice de care dispune statul. Planul secundar de finanţare / devizul de cheltuieli documentul instituţiei publice ce autorizează alocarea de resurse de la buget, prin care se stabi leşte volum ul anual al cheltuie lilor repartizate pe 12 luni şi des tina ţia cheltuielilor conform clasificaţiei economice a cheltuielilor bugetare. Astfel, planul secundar de finanţare / devizul de cheltuieli reprezintă  bugetul instituţiei publice pe perioada unui an bugetar. Un buget este o previziune a veniturilor şi cheltuielilor unei instituţii   publice pentru o perioadă de timp, de regulă, pentru un an. Modalitatea de elaborare şi aprobare a devizelor de cheltuieli a insti tuţiil or publice de subordonare locală este reglementată de Regulamentul cu   privire la devizele de cheltuieli a instituţiilor publice şi repartizarea pe luni a   bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale nr. 117 din 29.12.2007, iar    pentru instituţiile publice de subordonare de stat elaborarea şi aprobarea  planurilor secundare de finanţare este reglementat ă de Regulamentul pri vind repartizarea pe luni a veniturilor, cheltuielilor şi surselor de finanţare ale  bugetului de stat nr. 82 din 06.12.2006. Finanţarea se efectuează prin metoda virării mijloacelor băneşti din contul trezorerial al bugetului de stat / raional, municipal în contul trezorerial de cheltuieli (contul curent) al instituţiei publice. în scopul primirii finanţării din buget instituţiile publice întocmesc delegaţia de retragere a numerarului sau ordinul de plată, în funcţie de cheltuielile care urmează a fi acoperite din finanţarea bugetară pe care le

- Mihail Nani -

25

  prezintă la Trezoreria teritorială. Concomitent cu delegaţia de retragere a numerarului se prezintă următ oarele note justificative: -

nota justifica tivă privind plata salariilor, indem nizaţiilor şi achitarea contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală; - nota justificativă privi nd cheltuielile de deplasare; - nota j ustificativă privind plata burselor; - nota justificat ivă privind alte cheltuieli.   Notele justificative se prezintă în Trezoreria teritorială în două exemplare, unul rămâne în Trezoreria teritorială, altul cu viza trezoreriei se remite instituţiei publice. în cazul ridicării numerarului pentru plata retribuţiei concomitent cu delegaţia de retragere a numerarului se prezintă în Trezoreria teritorială şi ordinele de plată, în două exemplare, privind transferul reţinerilor din salariu, CAS şi РАМ. In Trezoreria teritorială documentele de plată prezentate de instituţiile   publice sunt verificate sub aspectul corectitudinii întocmirii lor, încadrării sumelor de plată în limitele alocaţiilor bugetare aprobate în planul secundar  de finanţare / devizul de cheltuieli pe luna respectivă. Sumele alocaţiilor bugetare neutilizate de către instituţiile publice după 31 decembrie sunt anulate de către Trezoreria teritorială. De exemplu, suma alocaţiilor bugetare aprobată în planul secundar de finanţare al instituţiei   publice pe anul 2010 la articolul de che ltuieli 113 „Plata mă rfurilor şi serviciilor", alineatul 03 „Rechizitele de birou, materiale şi obiectele de uz gosp odăr esc " constituie 40 000 lei. Pâ nă la 31 decembrie instituţi a publică a utilizat sub forma finanţării primită din bugetul de stat - 35 000 lei. Diferenţa de 5 000 lei (40 000-35 000) va fi anulată de Trezoreria teritorială şi respectiv nu va putea fi utilizată în noul an bugetar ca sursă de finanţare din buget.

3.2. Contabilitatea finanţării şi a mijloacelor băneşti  în conturile curente bugetare Evidenţa finanţării din buget pentru cheltuielile curente ale instituţiilor    publice (retribuirea muncii, CAS, РАМ, achiziţionarea serviciilor comunale şi  bunurilor materiale etc.) se ţine în contul de pasiv 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi". în credit se înregistrează finan ţarea primită din buget. în debit - închiderea soldului contului la finele anului. Soldul creditor reflectă suma finanţării primită din buget de la începutul anului.

-

26

Contabilitatea în instituţiile publice -

Pentru evidenţa finanţării din buget a investiţiilor capitale e destinat contul de pasiv 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale". în credit se înregistrează finanţarea primită din buget pentru investiţii capitale, în debit - închiderea soldului contului la finele anului. Soldul creditor reflectă suma finanţării pentru investiţii capitale primită din buget de la

începutul anului. Fiecare instituţi e publ ică dispune de un cont trezorerial de cheltuieli (în continuare - cont curent) deschis în Trezoreria teritorială, în care se r efle ctă mişcarea mijloacelor bugetare ale instituţiei. Pentru evidenţa mijloacelor băneşti în conturile curente bugetare sunt destinate următoarele conturi de activ: > 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", care se utilizează în instituţiile de subordonare de stat; > 093 „Contul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale", care se utilizează în instituţiile de subordonare de stat; > 100 „Contul curent pentru cheltuielile instituţiei", care se utili

zează în instituţiile de subordonare locală; > 101 „Contul curent pentru transfer instituţiilor subordonate şi pen tru alte activităţi", care se utilizează în contabilităţile centralizate ce deservesc două şi mai multe instituţii de subordonare locală; > 103 „Contul curent pentru investi ţii capitale", care se util izea ză în instituţiile de subordonare locală. în debitul conturilor se înregistrează finanţarea primită din buget. în credit - cheltuielile efectuate din contul curent. Soldul debitor reflectă disponibilul bănesc în contul curent. Dar, de regulă, nu există sold în contul curent deoarece concomitent cu finanţarea primit ă din buget se efectuează şi cheltuielile din contul curent. Operaţiunile ocazionate de mişcarea mijloacelor băneşti în contul   bugetar curent sunt contabilizate în nota de contabilitate (în continuare   NC) 2 - borderou cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile   bugetare curente în baza extrasului din contul trezorerial de cheltuieli,

ordinului de plată, dispoziţiei de încasare. în cazurile când instituţiile publice dispun de mai multe conturi curente deschise în Trezoreria teritorială, pentru fiecare cont curent se în tocm eşte o nota de contabilitate separată , care se numerotează cu numerele 2a, 2b, 2c etc. şi respectiv conturile curente se numerotează - 090a, 090b, 090c etc.

De exemplu, o instituţie publică de învăţământ dispune de următoarele conturi curente bugetare:

- Mihail Nani -

27

>

240100000113601 - cont curent destinat pentru cheltuielile buge tare aferente blocului de studii; > 440107500113601 - cont curent destinat pentru cheltuielile buge tare aferente cămi nelo r; > 440115101113601 - cont curent destinat pentru cheltuielile buge tare aferente copiilor orfani.

Tranzacţii: 1. Fin anţarea primi tă din bugetul de stat pentru în contul curent pentru  plata salariului în numerar:

Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instit uţiei" Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile

instituţiei"

- 80 000 lei

- 80 000 lei

Concomitent se contabilizează ridicarea numerarului din contul curent

în casă: Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare"

- 80 000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile i nstituţiei" - 80 000 lei 2. Finanţ area primită din bugetul de stat în contul curent pentru plata serviciilor comunale prestate de SA „Ap ă-Can al": Dt 090 „Cont ul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instit uţiei"

- 15 000 lei

Ct 230 „Fi nanţ area din buget pentru cheltuielile

instituţiei" - 15 000 lei Concomitent se contabilizează transferul plăţii SA „Apă-Canal" din contul curent al instituţiei publice: Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori"

- 15 000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei" - 15 000 lei 3. Fin anţarea primit ă din bugetul de stat în contul curent pentru invest iţii capitale: Dt 093 „Cont ul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale" - 120 000 lei Ct 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor - 120 000 lei capitale" Concomitent se contabilizează transferul plăţii antreprenorului pentru lucrările executate:

28

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

Dt 150 „Decontările cu furnizorii şi antreprenorii - 120 000 lei Ct 093 „Contul curent în bugetul de stat pentru - 120 000 lei investiţii capitale" Evidenţa analitică pe conturile 090, 093,100, 101 este organizată în Registrul

evidenţei alocaţiilor şi cheltuielilor forma nr. 294, pe contul 230 - în fişa forma nr.283, pe contul 231 - în Registrul conturilor curente şi decontărilor forma nr.292.

 — Mihail Nani — 

29

Sumele ridicate de la unitatea bancară pentru plata ret ribuţiei, burselor,

indemnizaţiilor etc. se pot păstra peste limita soldului de casă timp de trei zile. încasările şi plăţile cu numerar se efectuează de către casier. Casierii sunt gestionari de mijloace băneşti şi alte valori. Conducătorul instituţiei   publice încheie cu casierul un contract de răspundere materială deplină. Casierul nu are dreptul să încredinţeze altor persoane exercitarea atribuţiilor  sale, decât prin predarea - primirea gestiunii în baza ordinului conducăto

rului instituţiei publice. Casierul înregistrează încasările şi plăţile efectuate din casa în

Registrul de casă în baza dispoziţiilor de încasare, dispoziţiilor de plată,  borderourilor de plată. La primirea documentelor primare din compartimen tul financiar-contabil casierul este obligat să verifice existenţa, valabilitatea şi autenticitatea semnăturilor prin care se dispune plata, precum şi ataşarea tuturor anexelor la documentele de plată. înscrierile în registrul de casă se

efectuează în două exemplare prin foaia indigo cu pix sau cerneală. Exemplarul doi este detaşabil la care se anexează dispoziţiile de încasare, dispoziţiile de plată şi se prezintă de către casier în contabilitate în termenii stabiliţi. în contabilitate aceste documente se verifică sub aspectul legalităţii şi corectitudinii întocmirii lor, apoi în baza lor se contabilizează operaţiunile de casă în NC 1 - borderou cumulativ privind operaţiunile de casă.

Schema 3.2. Sistemul contabil aferent finanţării instituţiilor publice

3.3. E videnţa mijloacelor băneşti în cas iere Instituţiile publice folosesc în activitatea lor un volum considerabil de mijloace băneşti în numerar pentru plata salariilor, ind emniz aţiilor, burselor, avansurilor spre decontare. Operaţiun ile de încasăr i şi plăţi în numerar sunt reglementate de Norme  pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992. Conform acestei Norme în casa institu

ţiilor se poate păstra zilnic o sumă maximă, în limita soldului de casă stabilit de comun acord cu uni tăţil e bancare, pr ovenită din restituiri de avansuri spre decontare nefolosite, din ridicarea de numerar de la unitatea bancară,  precum şi din alte sume aprobate prin acte normative.

Pentru ridicarea numerarului din contul curent de la unitatea bancară în contabilitatea instituţiei publice se întocmeşte Delegaţia de retragere a numerarului care se transmite casierului. Casierul concomitent cu delegaţia de retragere a numerarului prezintă în trezoreria teritorială nota justificativă  privind plata salariilor, contrib uţiilor de asigurări sociale de stat, primelor de asigurare medicale, în cazul când destinaţia numerarului indicat este plata salariului. In cazul ridicării numerarului pentru plata burselor concomitent cu delegaţia de retragere a numerarului se pr ezintă nota justificativă pr ivind plata  burselor, iar în cazul ridicării numerarului pentru plata deplasărilor în interes de serviciu - nota justificati vă privind plata deplasărilor în interes de serviciu. După primirea numerarului în casierie de la unitatea bancară se întoc

meşte dispoziţia de încasare de către compartimentul financiar-contabil.

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

Tranzacţii: 1. Suma mijloacelor băneşti ridicată în numerar din contul curent în  bugetul de stat în casă pentru plata retribuţiei, burselor, avansului spre decontare: Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 400 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instit uţiei" - 400 000 lei Concomitent se contabilizează finanţarea pri mită din bugetul de stat: Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru - 400 000 lei cheltuielile instituţiei" Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile

instituţiei"

400 000 lei

2. Plata salariului din casă salariaţil or:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuţia muncii" Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare"

3. Bursa plătită din casă bursierilor:

Dt 181 „Decontări cu bursierii"

31

3.4. Inventarierea casei şi contabilizarea dive rgen ţel or constatate Conform Normelor pentru efectuarea operaţiunilor de casă în econo mia naţională a Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992 pentru asigu rarea integrităţii mijloacelor băneşti în fiecare instituţie publică casa trebuie

verificată inopinat cel puţin o dată în trimestru, prin numărarea banilor şi a altor valori aflate în casierie. Pentru efectuarea inventarierii casei prin

ordinul conducătorului instituţiei se desemnează o comisie, care întocmeşte procesul-verbal de inventariere a numerarului de casă. Modalitatea de efectuare a inventarierii casei este reglementată de Regulamentul privind inventarierea nr. 27 din 28.04.2004. Comisia verifică numerarul de mijloace băneşti şi alte valori existente

- 330 000 lei - 330 000 lei - 65 000 lei 65 000 lei

Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare" 4. Avansul spre decontare plătit din casă titularului de avans:

Dt 160 „D econt ări cu titularii de avans"

- 5 000 lei

Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare"

- 5 000 lei

Dispoziţiile de încasare şi dispoziţiile de plată se înregistrează şi se numerotează în registrul dispoziţiilor de încasare şi de plată de către contabilul responsabil al instituţiei publice. Modul de înregistrare a operaţiunilor de casă este prezentat în schema 3.3.

în casă. Dacă se constată neconcordanţe între soldul scriptic din registrul de casă şi cel efectiv, verificarea se extinde asupra documentelor primare de casă, în vederea identificării cauzelor care le-au produs. în acest caz în   procesul-verbal de inventariere a numerarului de casă se înscrie suma lipsei de mijloace sau surplusul constatat la inventarierea casei. Lipsurile de mijloace băneşti sunt imputate persoanei culpabile (casierului) prin ordinul conducătorului instituţiei publice cu respectarea prevederilor  articolului 338 din Codul muncii al Republicii Moldova, iar surplusul de mijloace  băneşti este luat la evidentă. Pentru contabilizarea lipsurilor constate, recunoscute de persoana culpabilă şi imputate persoanei culpabile este prevăzut contul de activ 170 „Decontări privind manco". In debit - suma lipsei imputată persoanei

culpabile în baza ordinului conducătorului instituţiei / deciziei instanţei de  judecată. In credit - recuperarea lipsei de la persoana culpabilă. Soldul debitor - datoria persoanei culpabile faţă de instituţia publică.

Tranzacţii: 1. Suma mijloacelor băneşti constatată lipsă la inventarierea casei, imputată persoanei culpabile (casierului): Dt 170 „Decontări privind manco" - 150 lei Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 150 lei 2. Restabilirea lipsei de mijloace băneşti de către persoana culpabilă (casier): Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 150 lei Ct 170 „Decontări privind manco" - 150 lei 3. Reţinerea lipsei de mijloace băneşti din salariul persoanei culpabile:

-

32

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii"

Ct 170 „Decontări privind manco"

-150 lei - 150 lei

în cazul când lipsurile constatate la inventarierea casei nu sunt recunoscute de către casier sau când lipsurile sunt generate de furturi prin spargere de către infractori sumele aferente acestor lipsuri sunt transmise organelor de anchetă. Pentru evidenţa acestor lipsuri este destinat contul de activ 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă",   în debit - lipsurile depistate transmise organelor de anchetă. In credit imputarea lipsei persoanei culpabile în baza hotărârii instanţei de judecată sau stingerea sumei lipsei în cazul când n-a fost depistată persoana culpabilă de către organele de anchetă / instanţa de judecată. Soldul debitor - suma lipselor transmise pentru examinare în organele de anchetă.

Tranzacţii: 1. Suma lipsei de mijloace băneşti transmisă în organele de anchetă în rezultatul spargerii seifului din casă de către infractori: Dt 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă" - 10 000 lei Ct 120 „Casa pe mijloace bugetară" - 10 000 lei 2. Imputarea lipsei de mijloace băneşti persoanei culpabile în baza hotărârii instanţei de judecată: Dt 170 „Decontări privind manco" - 10 000 lei Ct 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă" - 10 000 lei 3. Stingerea lipsei de mijloace băneşti în cazul când nu este stabilită   persoana culpabilă de către organele de anchetă / instanţa de judecată: Dt 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile - 10 000 lei instituţiei" Ct 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă" - 10 000 lei 4. Surplusul de mijloace băneşti constatat la inventarierea casei: Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 180 lei Ct 173 „Decontări privind plăţile Ia buget" - 180 lei 5. Surplusul de mijloace băneşti transmis din casă în contul curent: Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru - 180 lei cheltuielile i nstituţie i" Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 180 lei

6.

33

Transferul surplusului de mijloace băneş ti din contul curent al institu ţie  publice în bugetul de stat: - 180 lei Dt 173 „Decontări privind plăţile la buget" Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile ins tituţiei " - 180 \ [ e

Evid enţa analit ică pe conturile 170 „Decon tări le privind manco" şi 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă" este organi zată în Registrul conturilor curente şi decontărilor forma nr. 292.

  întrebări de autoverificare 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Definiţi finanţarea bugetară. Definiţi alocaţ iile bugetare. Caracterizaţi trăsături le finanţării din buget. Caracterizaţi Trezoreria de Stat. Definiţi planul secundar de finanţare / devizul de cheltuieli. Nominalizaţi documentele primare în bază căror instituţiile publice  primesc finanţare din buget. 7. Nominal izaţi notele justificative care se prezintă de instituţiile publice în trezoreria teritorială. 8. Daţi caracteristica cont urilo r 090, 230, 120, 170. 9. Cum se cont abil izea ză operaţ iuni le economice aferente finanţării din  buget şi operaţiunilor de casa? 10. Unde şi cum înre gist rea ză casierul oper aţiun ile de cas ă? 11. Caracterizaţi procesul de inventariere a casei. 12. Unde este organ iza tă evide nţa analiti că pe conturile 170 „Dec ontăr i   privind manco", 175 „Decontăr i privind manco transmise în organele de anchetă?

Bibliografie 1-

25-

Legea pri vind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847-XIII din 24.05.1996 // Monitor ul Oficial al Republic ii Moldova nr. 91-96 din 30.05.2003. Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr. 133-XVIII din 23.12 2009 // Monitor ul Oficial al Republicii Moldova nr. 193-196 din 29.12.2009. Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28.03.2003.

-

34 4.

Contabilitatea în instituţiile publice -

Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992.  Norme metodologice privind executarea de casă a mijloacelor bugetului

TEMA 4

  public naţional prin Trezoreria de Stat a Ministerului Finanţelor nr. 98 j din 28.11.2005 // Monit orul O ficial al Republicii Moldova nr. 13-15 din)

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

Regulamentul privind repartizarea pe luni a veniturilor, cheltuielilor şi surselor de finanţare ale bugetului de stat nr. 82 din 06.12.2006 // Moni

torul Oficial al Republicii Moldova nr. 195-198 din 22.12.2006. Regulamentul cu privire la devizele de cheltuieli a instituţiilor publice şi repartizarea pe luni a bugetelor unităţi lor administrativ-teritoriale nr. 117 din 29.12.2007// Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 72-73 din 8. 9.

35

  Norme privind efectuarea operaţiunile de casă în economia naţională a j

24.01.2006.

6.

- Mihail Nani -

08.04.2008. Regulamentul privind inventarierea nr. 27 din 28.04.2004 // Monitorul|

Oficial al Republicii Moldova nr. 123-124 din 27.07.2004. Modul de primire, înregistrare şi coordonare la Ministerul Finanţelor al   planurilor de finanţare nr. 23 din 28.02.2007 // Moni torul Oficial al f 

4.1. Contabilitatea cheltuielilor bugetare efective. 4.2. Contabilitatea cheltuielilor de casă. 4.3. Contabilitatea cheltuielilor de producţie.

4.1. Contabilitatea cheltuielilor bugetare efective în procesul activităţii lor instituţiile publice suportă diferite cheltuieli, ca de exemplu, cheltuieli bugetare pentru: > remunerarea muncii;

> con tribu ţii priv ind asigur ările sociale de stat; > prime de asigurare obligatorie de asistenţa medical ă; > achiziţionarea de bunuri şi servicii;

Republicii Moldova nr. 32-35 din 09.03.2007.

10. Modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prinj sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2010 // Monitorul j Oficial al Republicii Moldova nr. 191-192 din 25.12.2009. 11. Modul de finanţare a investiţiilor şi cheltuielilor capitale prevăzute înj Legea bugetului de stat pe anul 2010 // Monitorul Oficial al Republicii j Moldova nr. 8-10 din 22.01.2010.

12. Regulament cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile dini Republica Moldova nr. 200 din 27.07.2006 // Mo nitorul Oficial al | Republicii Moldova nr. 120-123 din 04.08.2006.

13. Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice nr. 85| din 09.10.1996. Capitolul V. Mijloace băneşti, Capitolul IX. Finanţări. 14. A. Casian. Gestiunea finanţelor publice. DEP ASEM, Chişinău, 2008. 15. M. Nani. Evidenţa bugetară. Tip. UASM, Chişinău, 1994. 16. M. Nani. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea îr  instituţiile publice. - Chişinău, 2010. 17. A. Secrieru. Ghidul procesului bugetar al Republicii Moldova, Chişinău,] 2009.

> deplasări în interes de serviciu; > reparaţii capitale şi curente etc. Cheltuielile bugetare sunt constatate prin metoda de calcul, conform căreia cheltuielile sunt recunoscute pe măsura apariţiei acestora, indiferent

de momentul încasării / plăţii mijloacelor băneşti. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul de activ 200

„Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei". în debit - calculul cheltuielilor. In credit - închiderea soldului contului de cheltuieli bugetare la finele anului Soldul debitor reflectă suma cheltuielilor bugetare efectuate

(calculate) de la începutul anului. Cheltuielile bugetare se divizează pe articole şi alineate de cheltuieli

stabilite în clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare din Clasificaţia   bugetară (Anexa 3). Clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare reprezintă gruparea cheltuielilor bugetare de toate nivelurile potrivit conţinutului lor economic. Astfel, deosebim următoarele articole şi alineate

de cheltuieli: - articole 111 „Retr ibui rea munc ii" : alineatul 01 „ Salariul funcţiei"  alineatul 02 „Sporuri la salariul funcţiei" etc.

-

articol ul 113 „Pla ta mărfuri lor şi serviciilo r": alineatul 01 ,, Energia electrică " 

36

-

-

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

 — Mihail Nani — 

alineatul 02 „ Gazele "  alineatul 03 „Rechizitele de birou, materialele şi obiectele de uz gospodăresc " etc. articolul 114 „Deplasări în interes de serviciu": alineatul 01 „Deplasări în interiorul ţării"  alineatul 02 „ Deplasări peste hotare" 

-

articolul 116 „Prime privin d asigurarea obligatorie de asistenţă medicală" articolul 135 „Transfer ul către pop ulaţ ie":

-

articolul 241 „Investiţ ii capitale în cons truc ţie":

alineatul 07 „Bursele" etc.

3. Calculul РАМ: Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 116.01 Ct 199 „Decontări privind РА М cu C NA M" 4. Calculul bursei: Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 135.07

Ct 181 „Deco ntări cu bursier ii"

articolul 242 „Pro curar ea mijloacelor fixe " articolul 243 „Repara ţii capitale":

alineatul 01 „Reparaţia capitală a fondului de locuinţe " etc. în documentele primare (delegaţia de retragere a numerarului, ordinul

de plată), precum şi în evidenţa contabilă articolul şi alineatul de cheltuieli se indică conform indicaţiilor metodice privind aplicarea clasificaţiei economice a cheltuielilor bugetare: 111.00 Retribuirea muncii; 112.00 Contribuţiile de asigurări sociale de stat; 113.01 Energia electrică; 113.34 Apă şi canalizarea;

Ct 178 „Deco ntări cu diferiţi debitori şi credito ri"

- 55 000 lei

- 55 000 lei

- 40 000 lei - 7 000 lei

Ct 063 „Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou" - 7 000 lei 7. închiderea soldului contului de cheltuieli bugetare la finele anului în limita finanţării primită din buget: Dt 230 „Fi nanţ area din buget pentru я

- 12 000 000 lei

Ct 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea

ins tit uţi ei"

116.00 Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patron etc.

Tranzacţii: 1. Calcul salariului: Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 111.00

- 400 000 lei

Ct 180 „Decontări cu personalul privind retrib uirea munc ii"

- 400 000 lei - 92 000 lei

Ct 198 „Decontări privind CAS cu bugetul as ig ur ăr il or sociale de stat"

6. Consumul materialelor de uz gospodăresc: Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 113.03

cheltuielile inst itu ţie i"

114.01 Deplasări în interiorul ţării;

2. Calcul CAS Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 112.00

- 14 000 lei - 14 000 lei

5. Calculul plăţii pentru serviciile prestate de SA „Apă-Canal": Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 113.34 - 40 000 lei

alineatul 01 „Investiţii capitale în construcţia locuinţelor" etc

-

37

- 92 000 lei

- 12 000 000 lei

Cheltuielile bugetare efectuate în anul curent care n-au fost acoperite

din finanţarea bugetară a anului curent se transferă în anul următor şi respectiv se reflectă în soldul debitor al contului 200 „Cheltuieli bugetare  pentru întreţi nerea institu ţiei" la data de 1 ianuarie. Evidenţa cheltuielilor bugetare pentru investiţii capitale se ţine în contul de activ 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale". In debit - calculul cheltuielilor pentru investiţii capitale. în credit - închiderea soldului contului de cheltuieli aferente obiectelor finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului. Soldul debitor - suma cheltuielilor  efectuate de la începutul lucrărilor de construcţii şi până la darea în exploatare a clădirilor / obiectelor.

Tranzacţii: 1. Calculul cheltuielilor aferente lucrărilor executate în regie de antrepriză: Dt 203 „Chelt uiel i bugetare pentru investiţ ii - 200 000 lei

38

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

capitale", art. 241.03

Ct 150 „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii"

- 200 000 lei

2. închiderea soldului contului de cheltuieli aferente obiectelor finalizate şi date în exploatare: Dt 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale" - 1 800 000 lei Ct 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale", art. 241.03 - 1 800 000 lei

Evidenţa analitică pe conturile 200 „Cheltuieli bugetare pentru între ţinerea instituţiei" şi 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale" este

organizată în Registrul evidenţei alocaţiilor şi cheltuielilor forma nr. 294 pe articole şi alineate de cheltuieli.

4.2. Contabilitatea cheltuielilor de casă Cheltuielile de casă reprezintă cheltuielile efectuate din contul curent  prin virament sau în numerar pentru plata retribuţiei, CAS, РАМ, serviciilor  comunale, lucrărilor executate, achiziţionarea bunurilor materiale etc. Cheltuielile de casă sunt constatate prin metoda de casă, conform căreia cheltuielile sunt recunoscute pe măsura plăţii mijloacelor băneşti din contul curent.

Cheltuielile de casă se efectuează concomitent cu finanţarea primită din buget şi servesc pentru acoperirea cheltuielilor bugetare efective.

Cheltuielile de casă se efectuează în limitele finanţării primită din buget şi respectiv suma cheltuielilor de casă efectuate în perioada de gestiune corespunde sumei finanţării prim ită din buget în perioada respectivă. Cheltuielile de casă pot fi efectuate numai cu condiţia că sunt prevăzu te în planul secundar de finanţare / devizul de cheltuieli a instituţie pe artico lul şi alineatul respectiv al clasificaţi economice a cheltuielilor bugetare.

Evidenţa cheltuielilor de casă se ţine în creditul conturilor curente: -

090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei"; 093 „Cont ul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale"; 100 „Contul curent pentru cheltuielile instit uţiei"; 101 „Contul curent pentru transfer instituţiilor subordonate"; 103 „Cont ul curent pentru investiţii capitale".

39

Cheltuielile de casă se divizează pe articole şi alineate de cheltuieli analogic cheltuielilor bugetare (articolele 111.00, 112.00, 113.01, 113.34, 113.35, 114.01, 116.00, 135.07, 241.01, 242, 243 et c). Cheltuielile de casă se efectuează în baza documentelor primare care servesc drept justificare pentru primirea finanţării din buget - ordine de  plată, delegaţie de retragere a numerarului.

La finele fiecărei luni trezoreria teritorială prezintă instituţiilor publice extrasul din fişa executării planului de finanţare al instituţiei pe luna respectivă, în care este reflectată suma totală a cheltuielilor de casă efectuate în luna respectivă, divizate pe articole şi alineate de cheltuieli.

Tranzacţii: 1. Ridicarea numerarului din contul curent în casă pentru plata retribuţiei: Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 320 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 111.00 - 320 000 lei 2. Transferul CAS la bugetul asigurărilor sociale de stat: Dt 198 „Decontări privind CAS cu bugetul asigur ărilor sociale de stat" - 87 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 112.00 - 87 000 lei 3. Transferul РАМ la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală: - 14 000 lei Dt 199 „Decontări privind РАМ cu CNAM" Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 116.00 - 14 000 lei 4. Transferul impozitului pe venitul din salariu la bugetul municipal: Dt 173 „Decontări privind plăţile la buget" - 30 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei" - 30 000 lei 5. Transferul plăţii SA „Apă-Canal" pentru serviciile prestate:

Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori"

- 40 000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 113.34

- 40 000 lei

6. Transferul plăţii SRL „Acord" pentru achiziţionarea materialelor de uz gospodăresc: Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 10 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 113.03

- 10 000 lei

40

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

7. Transferul comisionului unităţi bancare pentru serviciile prestate: Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea - 501 lei| instituţiei", art. 113.45 Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru

cheltuielile instituţiei", art. 113.45

- 501 leii

8. Concomitent se contabilizează finanţarea primită din bugetul de stat  pentru acoperire cheltuielilor de casă menţionate în punctele 1-7: Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei" - 501 501 led Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile

instituţiei"

- 501 501 led

9. Transferul plăţii antreprenorului SA „Compact" pentru executarea lucrărilor aferente investiţilor capitale:

Dt 150 „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii"

- 200 000 leij

Ct 093 „Contul curent în bugetul de stat pentru

investiţii capitale", art. 241.03

- 200 000 leii

Concomitent se contabilizează finanţarea din bugetul de stat pentru] investiţii capitale: Dt 093 „Contul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale" - 200 000 lei| Ct 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale" - 200 000 lei

Cheltuielile de producţie se divizează în cheltuieli directe şi suplimentare (indirecte). I. Cheltuieli directe se consideră cheltuielile pentru materiale, retribui

rea muncii personalului din producţie, colaboratorilor ştiinţifici etc,   pentru energie electrică, cheltuielile din anii precedenţi care intră în valoarea producţiei anului de gestiune şi alte cheltuieli directe. I I . Cheltuieli suplimentare (indirecte) se consider ă cheltuielile pentru salarizarea aparatului administrativ şi personalului auxiliar, arendarea încăperilor, încălzire, reparaţii curente şi alte cheltuieli indirecte. în gospodăriile care au un singur tip de producţie toate cheltuielile se

consideră directe. Cheltuielile de producţie directe sunt raportate nemijlocit la contul de

 producţie. Dacă există mai multe obiecte de calculaţie, atunci cheltuielile supli mentare se înregistrează în prealabil în subcontul 210 „Cheltuieli pentru

distribuţie". Pentru evidenţa cheltuielilor de producţie este destinat contul de activ

08 „Cheltuieli de producţie şi cu altă destinaţie" care se divizează în următoarele subconturi: -

080 „Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de producţie; 081 „Cheltuieli ale gospodăriil or agricole auxiliare (didactice);

-

082 „Chelt uieli pentru lucrări le de cercet ări ştiinţifice în baza de

-

contract; 083 „Cheltuieli pentru fabricarea inst alaţiilor experimentale;

-

084

Evidenţa analitică a cheltuielilor de casă este organizată în Registrul evidenţei alocaţiilor şi cheltuielilor forma nr. 294 pe articole şi alineate de cheltuieli.

4.3. Contabilitatea cheltuielilor de producţie Instituţiile publice în procesul activităţii lor de regulă nu suportă cheltuieli de producţie, deoarece nu desfăşoară activitate de producţie. Dar, unele instituţii superioare de învăţământ ca, de exemplu, Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea Agrară de Stat din Moldova dispun de tipografii care execută lucrări editoriale, ca editarea manualelor,  programelor analitice, problemarelor etc, astfel, desfăşurând o activitate de   producţie. De asemenea, şcolile de meserii, unele colegii dispun de ateliere

în care elevii desfăşoară activitatea de producţie specifică profilului de activitate a instituţiei respective.

41

- Mihail Nani -

„C helt uieli

de colectare şi prelucrare a sânge lui şi

materialelor;  în debit - calculul cheltuielilor aferente produselor fabricate, producţiei tipărite şi serviciilor prestate. în credit - valoarea produselor fabricate şi pro ducţiei tipărite transmisă la depozit. Soldul debitor - suma cheltuielilor su  portate pentru fabricarea producţiei, editarea producţiei şi serviciilor prestate.

Tranzacţii: 1. Calculul salariului: - personalului de producţie: Dt 080 „Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de

producţiei" Ct 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - aparatului administrativ:

- 30 000 lei -30 000 lei

 —

42

Contabilitatea în instituţiile publice -

Dt 210 „Cheltuieli pentru distribuţie"

- Mihail Nani -

- 20 000 lei

Ct 180 „Dec ontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 20 000 lei - personalului de deservire (auxiliar)

Dt 210 „Che ltuieli pentru distribuţie"

- 10 000 lei

Ct 180 „Dec ontăr i cu personalul privind retribuirea muncii" - 10 000 lei 2. Calculul CAS: - personalului de producţ ie: Dt 080 „Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de

producţiei"

- 6 900 lei

Ct 198 „Decontări privind CAS cu bugetul asig urărilor sociale destinat" - aparatului administrativ:

Dt 210 „Cheltuieli pentru distribuţie" Ct 198 „Decontări privind CAS cu BASS" -

- 6 900 lei

- 4 600 lei - 4 600 lei

personalului de deservire (auxiliar):

Dt 210 „Cheltuieli pentru distribuţie" Ct 198 „Decontări privind CAS cu BASS"

- 2 300 lei - 2 300 lei

3. Calcul РАМ: - personalului de producţie: Dt 080 „Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de

producţiei" Ct 199 „Decontări privind

- 1 050 lei РАМ cu CNAM"

- 1 050 lei

distribuţie" Ct 199 „Decontări privind РАМ cu CNAM"

- 700 lei

- aparatului administrativ: Dt 210 „Cheltuieli pentru

- personalului de deservire (auxiliar): Dt 210 „Cheltuieli pentru distribuţie" Ct 199 „Decontări privind РАМ cu CNAM" 4. Consumul materialelor utiliza te pentru editarea producţiei: Dt 080 „Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de

producţiei" Ct 053 „Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de

- 700 lei

- 350 lei - 350 lei

- 40 000 lei

birou" - 40 000 lei 5. Calculul cheltuielilor aferente serviciilor prestate în procesul de pro

ducţie de către SA „Apă-Canal" / SA „Termocom", Î.C.S. RED Union Fenosa, SA„Moldte lecom" et c:

43

Dt 080 „Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de

producţiei"

- 25 000 lei

Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 25 000 lei 6. Valoarea producţiei editate predată din secţ ia de editare la depozit: Dt 030 „Produse ale atelierelor de producţie (didactice) - 140 900 lei Ct 080 „Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de

producţiei"

- 140 900 lei

7. Eliberarea producţiei editate (manualelor) de la depozit unităţii comerciale a instituţi ei publice:

Dt 030 „Produse ale atelierelor de producţie (didactice)

-1 40 900 lei

Ct 030 „Produse ale atelierelor de producţie (didactice)" 8. Comercializarea manualelor editate: Dt 280 „Realizarea produselor fabricate de atelierele de producţie (didactice)"

- 140 900 lei

- 140 900 lei

Ct 030 „Produse ale atelierelor de producţie (didactice)" - 140 900 lei 9. închi dere a soldului contului 280 „Reali zarea produselor fabricate de atelierele de producţi e (didactice)" la finele anului

Dt 410 „Venituri şi pierderi"

- 140 900 lei

Ct 280 „Realizarea produselor fabricate de atelierele de produc ţie (didactice)"

- 140 900 lei

Evidenţa analitica pe conturile 080-083, 280 este organizată în fişa forma nr. 283, pe contul 030 - în fişa forma nr. 296-a, pe contul 084 - în fişa forma nr. 292-a (registrul forma nr. 292).

-

Contabilitatea în instituţiile publice - Mihail Nani -

45

  întrebări de autoverificare 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Nominalizaţi cheltuielile bugetare suportate de instituţiile publice. Definiţi clasif icaţia econ omic ă a cheltuiel ilor bugetare. Nominaliz aţi articolele de cheltuieli. Definiţi cheltuielile de cas ă. în care cazuri instituţi ile publice suportă cheltuieli de prod ucţi e? Daţi caracteristica conturilor 200, 080. Cum se contabilizează operaţiunile privind cheltuielile bugetare, cheltuielile de casă, cheltuielile de producţie? 8. Unde este organizat ă evidenţ a analitică a cheltuielilor bugetare?

TEMA 5

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR 5.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii. 5.2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale de stat. 5.3. Contabilitatea decontărilor privind asigurarea obligatorie de

asistenţă medicală. 5.4. Contabilitatea decontărilor cu debitorii şi creditorii.

Bibliografie 1. Cl asific aţia buge tară nr. 91 din 20.10.2008 // Monitorul Ofic ial al Republicii Moldova nr. 195-196 din 31.10.2008. 2. Instruc ţiunea cu privire la evide nţa contabilă în instituţiile publice nr.85 din 09.10.1996. Capitolul V I I I . Cheltuieli, capitolul IV. Cheltuieli de producţie. 3. A. Casian. Gestiunea finanţelor publice. DEP ASEM. - Chişinău, 2008. 4. M. Nani. Evidenţa bugetară. Tip. UASM. - Chişinău, 1994. 5. M. Nani. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în instituţiile publice. - Chişinău, 2010. 6. O. Stratulat. Cheltuieli publice pentru securitatea socială. - Chişinău 2002.

5.5. Contabilitatea decontărilor cu titularii de avans.

5.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii Salarizarea angajaţilor di n sfera bugetară este reglement ată de: > Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355XV I di n 23.12.2005 (în continuare - Legea nr. 355); > „Hotărâ rea Guvernului Republicii Moldova cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare în baza Reţelei tarifare unice nr. 381 din 13.04.2006; > Hotă râre a Guvernului Republicii Moldova cu privire la implementarea normelor salariale prevăzute în anul 2009 pentru angajaţii din ramurile sectorului bugetar nr. 18 din 20.01.2009 etc. Conform art. 128 ( 1) din Codul Mu nci i salariul reprezintă orice recompensă sau câştig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator  în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată. Conform art. 4 alin. (1) din Legea salarizării nr. 847-XV din 14.02.2002,  salariul  include salariul de bază  (salariul tarifar, salariul funcţiei), salariul   suplimentar  (adaosurile şi sporurile la salariul de bază) şi alte plăti de   stimulare şi compensare. Salariul de bază  se stabileşte sub formă de salarii tarifare pentru munci tori şi salarii de funcţie pentru funcţionari, specialişti şi conducători, pentru munca executată în conformitate cu normele de muncă stabilite potrivit califi cării, gradului de pregătire profesională şi competenţei angajatului, calităţii, gradului de răspundere pe care îl implică lucrurile executate şi complexităţii lor.

46

-

Contabilitate a în instituţiile publice -

Salariul suplimentar  reprezintă o recompensă pentru munca peste normele stabilite, pentru muncă eficientă şi inventivitate, cât şi pentru condiţii deosebite de muncă. El include adaosurile şi sporurile la salariul de  bază, alte plăţi garantate şi premii curente, care se stabilesc în conformitate cu rezultatele obţinute, condiţiile de muncă concrete, iar în unele cazuri   prevăzute de legislaţie - şi luându-se în consideraţie vechimea în muncă.   Alte plăţi de stimulare şi compensare includ recompensele conform rezultatelor activităţii anuale, premiile potrivit sistemelor şi regulamentelor  speciale, plăţile de compensare, precum şi alte plăţi neprevăzute de legislaţie, care nu contravin acesteia. Baza organizării salarizării o constituie sistemul tarifar, care include reţelele tarifare, salariile tarifare, schemele salariilor funcţiei şi îndrumarele tarifare de calificare. Sistemul tarifar de salarizare se aplică la repartizarea lucrărilor, în funcţie de complexitatea lor, precum şi la repartizarea angajaţilor pe cate gorii în funcţie de nivelul lor de calificare şi de gradul de răspundere pe care îl implică funcţiile deţinute, şi serveşte drept bază pentru constituirea şi diferenţierea cuantumurilor salariului.   Reţeaua tarifară include totalitatea categoriilor de calificare şi a coeficienţilor tarifari corespunzători, prin intermediul cărora se stabileşte dependenţa directă a salariului de bază al angajaţilor de calificarea lor. Tarifele de stat de salarizare sunt salariile tarifare şi salariile funcţiei, care determină nivelul minim de salarizare pe grupe concrete de profesii şi categorii de calificare, pentru executarea de către angajaţi a obligaţiilor  (normelor de muncă) în orele de program stabilite de legislaţie. Tarifele de stat de salarizare se determină în baza salariului minim şi a coeficienţilor  tarifari ai reţelei tarifare unice, ţinându-se cont de gradul de complexitate al muncii şi de nivelul calificării angajaţilor, indiferent de domeniul de aplicare a muncii. Salariul tarifar  este componenta de bază a sistemului tarifar, ce determină mărimea salariului de bază al muncitorului din categoria respectivă pe unitate de timp (oră, zi, lună). Coeficient tarifar - element al reţelei tarifare care indică de câte ori salariul tarifar pentru categoria II şi cele următoare ale reţelei tarifare este mai mare decât salariul tarifar pentru categoria I de calificare, al cărui coeficient tarifar întotde auna este 1,0. Salariul tarifar al oricărei categorii este salariul tarifar al categoriei I înmulţit la coeficientul tarifar corespunzător al reţelei tarifare. Tarifele de stat de salarizare se modifică în corespundere cu reexaminarea salariului minim.

- Mihail Nani -

47

Tarifele de stat de salarizare se aplică în mod obligatoriu în toate unităţile şi servesc drept bază pentru stabilirea în contractele colective şi individuale de muncă, a salariilor tarifare şi de funcţie concrete. îndrumarele tarifare de calificare se elaborează aparte pentru fiecare ramură a economiei naţionale. Ele conţin caracteristici de calificare asemănătoare pentru toate lucrările de bază a acestei ramuri, cu indicarea cerinţelor înaintate faţă de munca muncitorului de o calificare sau alta. Calificarea necesară pentru executarea unei lucrări concrete, se deosebeşte după categorie în dependenţă de complexitate şi precizie. Categoriile muncitorilor depind de nivelul său profesional. Cu cât e mai ridicat nivelul său profesional, cu atât e mai înaltă categoria. Formele de salarizare sunt un element al sistemului de salarizare, ce trebuie să restituie producătorului echivalentul cantităţii şi calităţii muncii depuse, în vederea refacerii capacităţii de muncă, să asigure resursele necesare dezvoltării, cât şi pentru reproducţia lărgită a forţei de muncă. Formele de salarizare reprezintă mecanisme de legătură a salariului cu rezultatele muncii. Baza de organizare a salarizării angajaţilor din unităţile bugetare o constituie sistemul de stabilire a salariilor de bază, care include: > Reţeaua tarifară unică de salarizare a salariaţilor din unităţile  bugetare; > Salariul tarifar pentru categoria 1 de salarizare a Reţelei tarifare unice, care se stabileşte şi se reexaminează în modul stabilit de Legea salarizării nr. 847-XV din 14.02.2002; > Indicii de prioritare intersectorială diferenţiaţi pe domenii de activitate, constituind parte componentă a Reţelei tarifare unice şi se aplică în scopul diferenţierii nivelului de salarizare în raport cu specificul, complexitatea şi importanţa domeniilor de activitate. Reţeaua tarifară unică reprezintă totalitatea categoriilor de salarizare şi grilele de salarii în limitele cărora se stabilesc salariile de bază concrete  pentru funcţii aparte. Reţeaua tarifară unică este prezentată în tabelul 5.1.

-

48

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

Tabelul 5.1

Reţeaua tarifară unică de salarizare a salariaţilor din sfera bugetară Salariile de funcţie pentru angajaţii clin învăţământul public Grilele de salarii, lei pentru personalul pentru cadrele didactice, inclusiv cu pentru corpul cu funcţii profesoral, inclusiv cu funcţii de conducere din instituţiile de complexe Categoria  învăţământ preuniversitar, precum şi din funcţii de conducere din toate centrele de formare profes ională a din instituţiile de de instituţiile lucrătorilor medicali şi farmacişti cu  învăţământ superior salarizare de învăţământ studii medii de specialitate şi pentru şi postuniversitar metodiştii centrelor metodice (k=l,20) №=1,0) (k=l,0) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

23 24 25

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

912-1218 936-1248 960-1278 984-1308 1008-1344 1044-1392 1080-1440 1140-1512 1200-1596 1260-1680 X X X X X X

X X X X X

870-1160 900-1200 950-1260 1000-1330 1050-1400 1100-1470 1160-1550 1220-1630 1300-1740 1400-1870 1500-2000

600-800 610-815 620-830 640-855 660-880

680-905 700-935 720-960 740-990 760-1015 780-1040 800-1065 820-1090 840-1120 870-1160 900-1200 950-1260 1000-1330 1050-1400 1100-1470 1160-1550 1220-1630 X X X

49

Indici i de prioritate intersectorială sunt prezentaţi în tabelul 5.1.1. Tabelul 5.1.1 Indicii de prioritate intersectorială Indicii

de priori tate inter

sectorială

1 1. Funcţii militare specifice apărării naţionale, securităţii statutul şi ordinii publice 2. Cercetători ştiinţifici, inclusiv cu funcţii de conducere, din institute şi alte organizaţii de drept public din sfera ştiinţei şi

inovării 3. Cadre didactice: • din învăţământul primar, secundar general, secundar profesional, mediu de specialitate şi şcolile sportive • din învăţământul preşcolar, extraşcolar şi alte forme de  învăţământ preuniversitar 4. Medici, farmacişti şi personal medical cu studii medii de specialitate: • din expertiza medico-legalâ • din expertiza psihiatrico-legală şi secţiile de anatomie

patologică • din instituţiile de profil sanitaro-epidemiologic şi din

instituţiile de învăţământ şi asistenţă socială

2 1,50 1,50

1,20 1,10

1,50 1,30 1,10 1,30 1,20

• din instituţiile de transfuzie a sângelui

5. Experţi judiciari 6. Personal artistic şi de creaţie, bibliotecari şi alţi specialişti din domeniul culturii   _7. Alte ramuri şi funcţii din sectorul bugetar

1,10 1,00

Notă: Grilele salariilor de funcţie cu aplicarea indicilor de prioritate intersectorială se determină prin înmulţirea cuantumului minim şi, respectiv, maxim al salariului de bază,

indicat la categoria respectivă de salarizare, cu indicele de prioritate stabilit pentru domeniul de activitate concret.

(Exemplu: Categoria de

salarizare 16 : 900 - 1200

x

1,10 = 990 + 1320).

50

Contabilitatea în instituţiile publice

Personalul unităţilor bugetare salarizat în baza Reţelei tarifare unice  beneficiază de sporuri la salariul de bază expuse în tabelul 5.1.2. Sporurile la salariul de

Nr. Sporuri la salariul de bază 1. Pentru grad (categorie) de calificare 2. Pentru vechime în muncă 3. Pentru grad ştiinţific: • Doctor în economie • Doctor habilitat

4.

• „Emerit" 5. Pentru utilizarea în exerciţiul funcţiu nii a unor limbi străine: străine

posedarea

Cuantumul sporului

30, 40, 50% din salariul funcţiei In % faţă de salariul funcţiei 300 lei 700 lei

Pentru titlu onorific: • „Al poporului"

• pentru

Tabelul 5. Щ 

bază

unei

limbi

• pentru posedarea a 2 sau mai mul tor limbi

200 lei 100 lei 15% din salariul de bază

7.

s

entru eficienţă înaltă în muncă,

intensitatea muncii, precum şi pentru executarea unor lucrări de

importanţă deosebită sau de urgenţă 8. 9.

Nu mai puţin de 25% din salariul minim pe ţară Nu mai puţin de 50% din salariul minim pe ţară

Pentru responsabilitatea majoră şi activitate în condiţii de risc pentru

De la 15 la 40% din salariile de

Pentru păstrarea secretului de stat

Până Ia 20% din salariul de bază

'confidenţialităţii)

la modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului   pentru vechime în muncă personalului din unităţile bugetare, salarizat în   baza Reţelei tarifare unice, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 801 din 20.07.2007. In scopul stabilirea sporului pentru vechimea în muncă se desemnează

o comisie prin ordinul conducătorului instituţiei publice, care examinează  perioadele de activitate din carnetele de muncă a salariaţilor o dată în 5 ani după caz. Comisia întocmeşte procesul-verbal prin care se decide stabilirea sporului lunar pentru vechimea în muncă salariatului respectiv în funcţie de vechimea în muncă. Mărimea sporului pentru vechime în muncă este prezentată în tabelul 5.1.3. Tabelul 5.1.3 Sporul pentru vechimea în muncă

Vechimea în muncă De la 2 la 5 ani De la 5 la 10 ani De la 10 la 15 ani De la 15 la 20 ani Peste 20 ani

Sporul, în % faţă de salariul de bază, ţinându-se cont de sporul lunar pentru grad de calificare

10 15 20 25 30

Se stabilesc fără a limita

mărimea lor, pe termenul efectuării lor de către conducătorii unităţilor bugetare,] din contul şi în limitele fondului de salarizare

sănătate şi viaţă

Sporul pentru vechime în muncă personalului din unităţile bugetare

(cu excepţia muncitorilor) se determină conform Regulamentului cu privire

până la 25% din salariul de bază

6. Pentru munca prestată în condiţii nefavorabile: • condiţii grele şi nocive • condiţii deosebit de grele şi deosebit denocive

51

- Mihail Nani — 

bază

Sporul la salariul de bază acordat pentru grad de calificare constituie: a) 30%pentru gradul I I ;  b) 40% pentru gradul I; c) 50% pentru gradul superior. Sistemul de stabilire a salariilor de bază conform Reţelei tarifare unice nu se aplică persoanelor din cadrul autorităţilor publice alese în funcţie conform prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, persoanelor din

cadrul autorităţilor publice, numite în funcţie conform legii. Salariile lunare ale persoanelor din cadrul autorităţilor publice, alese in funcţie conform prevederilor Constituţiei Republicii Moldova sunt stabilite în Anexa 2 din Legea nr. 355 (Anexa 6).

52

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

53

Salariile lunare ale persoanelor din cadrul autorităţilor publice, numiţi în funcţie conform legii, şi ale persoanelor care deţin funcţii publice d rangul întâi sunt stabilite în Anexa 3 din Legea nr. 355 (Anexa 7).

Salariul de funcţie lunar (salariul de bază) pentru angajaţii instituţiilo:   publice este stabilit anual conform Reţelei tarifare unice în Schema d<

încadrare, aprobată de ministerul de resort. Pentru cointeresarea materială a personalului în sporirea eficienţei ş:

calităţii muncii, conducătorilor instituţiilor publice li se acordă dreptul, с consultarea sindicatelor, să premieze angajaţii, în limitele fondului de sala rizare, precum şi să le acorde ajutor material. Indicii şi condiţiile de premiere, precum şi mărimile premiilor anga  jaţilor, se stabilesc de către conducătorii instituţiilor publice, cu consultare comitetelor sindicale, în baza unui regulament coordonat cu ministerul d resort.

Salariul se calculează la finele lunii în baza: • •

salariului de funcţie lunar stabilit în Schema de încadrare pentru anual respectiv; proceselor-verbale ale şedinţei comisiei pentru stabilire^

• • •

vechimii în muncă; ordinelor cond ucăto rului institu ţiei privi nd acordarea premiilor; tabelului de evide nţă a timpul ui lucrat; certificatului de boală etc.

Operaţiunile ocazionate de calcularea salariului sunt contabilizate îrl nota de contabilitate 5 - borderou cumulativ pri vind retribuirea muncii | şi bursele. Cheltuielile aferente retribuirii muncii sunt atribuite la articolul d^

cheltuieli 111 „Retribuirea muncii". Modul de înregistrare a operaţiunilor economice aferente decontărilol cu personalul privind retribuirea muncii este prezentat în schema 5.1.

Schema 5.1. Sistemul contabil aferent decontărilor cu personalul

  privind retribuirea muncii Pentru evidenţa decontărilor cu personalul privind salariul este destinat contul de pasiv 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii". în credit - calculul salariului, în debit - reţinerile din salariu,

  plata salariului. Soldul creditor - datoria instituţiei faţă de salariaţi privind retribuirea muncii. Conform art. 15(a) din Codul fiscal cotele de imp ozit pentru persoane fizice în anul 2010 constituie: - 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 25 200 lei; - 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 25 200 lei; Clasificarea conturilor de evidenţă a reţinerilor din salariu este prezen tată în schema 5.1.1.

Contabilitatea în instituţiile publice -

puiAud

J.IOU

ишиоээа" 881

j jo.i . щи JS j u o i n o o x o

орлпцл puuud ив;иоээ<т" /,81

 bt

op!OipuţS

o p i  j c z i i o o p u i A i . i d

i n | 0 } i ! o i p i i |s

 juqiuoiu п э U B I U O O3Q " ggţ

u

ţţiOA3U3q o j i u n S j s i : э р

  j o p j . n u j u o . ) BZBq u i . 1 l u o i u n u  y..iv.\

O|I.H:.I|A

piij.vud

55

Tranzacţii: 1. Calculul salariului pe luna septembrie 20 _ 

«ssva ™  SV O

- Mihail Nani -

u i u u o .vi(i" f"8l

«ţpueq UT u.iund.i p эр орлщиоо щ лшэшпи влвл o1 IM ;л p u i A j . i d издиоээд" £8X

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 111.00 Ct 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" 2. Reţinerea CIAS din salariu: Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" Ct 188 „Decontări privind contribuţia individuală

de asigurări sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat" 3. Reţinerea РАМ din salariu: Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" Ct 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală" 4. Reţinerea impozitului pe venitul din salariu: Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" Ct 173 „Decontări privind plăţile la buget"

- 200 000 lei - 200 000 lei

- 12 000 lei

- 12 000 lei

- 7 000 lei - 7 000 lei

- 22 000 lei - 22 000 lei

1.1

„Э|ВЛ

U I

0111 p

I I I ! A 

o | i . n i i . i i ! u i p u i A u d j . i i ! } i i o . > o ( | " 781

Opţl ! | d p i l j A L I l l I J B | U 0 3 3 ( l " £H 

„ЩВЭ1рЭШ HJIIOISjSI!

  p i l j A  L I d

Эр 9U01BSl|qO

pi|l!UOS .10d

1 10

ВОЛIMIloISB

L I 1J 1 l l ( I O 0 ( | " g g [

Modalitatea de reţinere a impozitului pe venitul din salariu este reglementată de Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, aprobat prin Hotăr ârea Guvernului nr. 10 din 19.01.2010. Impozitul pe venit la sursa de plată se calculează şi se reţine la momentul îndreptării venitului spre plată din venitul impozabil, determinat ca diferenţa dintre venitul obţinut de lucrător sub formă de salarii şi suma scutirilor acordate şi deducerilor. Venitul impozabil = Salariul calculat - deduceri (CIAS şi РАМ reţinute din salariu) - scutiri. Conform art. 33(1) din Codul fiscal fiecare contribuabil are dreptul în anul 2010 la o scutire personală de 8100 lei pe an. Contribuabilul are dreptul în anul 2010 la o scutire în sumă de 1800 lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 8100 lei anual (art. 35(1) din Codul fiscal).

56

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

5. Reţinerea cotiz aţiil or sindicale din salariu: Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea

Tranzacţii:

mun cii " Ct 185 „Decontări cu membrii sindicatelor privind

- 2 000 lei

virările fără numerar a sumelor cotizaţiilor de membru al sind icatu lui" - 2 000 lei 6. Reţinerea pensiei alimentare din salariu în bază tit lul ui executoriu emis de instanţă de judecat ă: Dt 180 „Decontăr i cu personalul privind retribuirea

mun cii " Ct 187 „Decontări privind titlurile executorii şi alte reţ ine ri"

- 1 500 lei - 1 500 lei

7. Reţinerea sumei din salariu pentru mărfurile vândute în rate: Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea

munc ii" Ct 182 „Decontări privind mărfurile vândute în rate " 8. Reţinerea sumei de asigurare benevo lă din salariu: Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea

mun cii " Ct 184 „Decontări privind virările fără numerar în   baza contractelor de asigurare ben evo lă" 9. Reţinerea salariului pentru depunere în cont la bancă:

- 1 400 lei - 1 400 lei

- 1 600 lei - 1 600 lei

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retr ibui rea mun cii "

- 152 500 lei

Ct 183 „Decontări privind virările fără numerar în contur ile de depuneri în ba nc ă"

57

- 152 500 lei

Reţinerile din salariu sunt transferate conform destinaţiei concomitent cu ridicarea numerarului transferul în contul bancar din contul curent pentru  plata retribuţiei.

1. Transferul CIAS la bugetul asigurăr ilor sociale de stat din contul curent al instituţiei publice:

Dt 188 „Decontări privind CIAS cu bugetul

2.

asi gur ăr il or sociale de stat" - 12 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 111.00 - 12 000 lei Transferul РА М reţinută din salariu la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medi cală din contul curent al instituţiei publice: Dt 159 „Dec ont ări cu personalul privin d asigurarea

obligatorie de asis tenţ ă med ic ală "

- 7 000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 111.00 - 7 000 lei 3. Transferul impozitului pe venitul din salariu la bugetul municipal / raional din contul curent al instituţiei publice:

Dt 173 „De co ntă ri pri vin d plăţi le la buget"

- 22 000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 111.00 - 22 000 lei 4. Transferul cotizaţiilo r sindicale sindicatului de ramur ă (60%) şi comitetului sindical al instituţiei publice respective (40%) din contul curent (se întocmesc două ordine de plată - unul pentru transfer  sindicatului de ramură, altul pentru transfer comitetului sindical al instituţiei respective):

Dt 185 „Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar a sumelor cotizaţiilor de membru al sind icat ului " - 2 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 111.00 - 2 000 lei 5. Transferul pensiei alimentare destinatarului din contul curent al

instituţiei publice: Dt 187 „Decontări privind titlurile executorii şi alte reţ ine ri"

- 1 500 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 111.00

- 1 500 le

6. Transferul plăţii unităţii comerciale pentru mărfurile vându te în rate din contul curent al instituţiei publice:

Dt 182 „Decontări privind mărfurile vândute în r a t

e"

- 1 400 lei

58

-

Contabilitate a în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 111.00 - 1 400 lei 7. Transferul ratei de asigurare benevol ă companiei de asigurări din; contul curent al instituţ iei publice:

Dt 184 „Decontări privind virările fără numerar în baza contractelor de asigurare benevolă" - 1 600 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 111.00 - 1 600 lei 8. Transferul salariului din contul curent al instituţiei publice la unitatea  bancară pentru depunere în cont în scopul achitării prin card bancar:

Dt 183 „Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă" - 152 500 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 111.00 - 152 500 lei 9. Transferul comisionului bancar din contul curent al instituţi ei publice: Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 113.45 - 200 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 113.45 - 200 lei 10. Finanţarea primi tă din bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor  aferente operaţiunilor 1-9: DT 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile insti tuţiei" - 202 000 lei Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 202 000 lei Dacă salariul este achitat angajaţilor în numerar din casă se î ntocmeşte formula contabilă: Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 152 500 lei Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 152 500 lei Exemplu de calcul a salariului unui angajat Salariul de funcţie lunar stabilit în Schema de înca drare Sporul lunar pentru vechimea în mun că (30%) Sporul pentru grad ştiinţific Total salariul calculat în luna respectivă Salariatul beneficiaz ă de scutire personală. Salariatul este membru al sindicatului angaja ţilor i nstituţiei.

-

2160 lei 648 lei 300 lei 3108 lei

59

Calculul salariului este prezentat în tabelul 5.1.4. Tabelul 5.1.4 

Calculul salariului Reţinerile din salariu (lei)

Salariul calculat (lei)

CIAS

3108,00

186,48

Salariul

Cotizaţii spre plată

РАМ

Impozitul pe venit

sindicale

(lei)

108,78

153,79

31,08

2627,87

1. Se determină CIAS reţinută din salariu (6%): (3108,00 x 6%): 100% = 186,48 lei 2. Se determină РА М reţinută din salariu (3,5%): (3108,00 x 3,5%) : 100% = 108,78 lei 3. Se determin ă venitul impozabil: Venitul impozabil = 3108,00 - 186,48 - 108,78 - 675,00 = 2137,74 lei 4. Se determină impozitul pe venitul din salariu: (2100 x 7%) : 100% = 147,00 lei (37,74 x 18%): 100% = 6,79 lei 147,00 + 6,79= 153,79 lei 5. Se determină suma cotizaţiei sindicale reţinută din salariu (1%): (3108,00 x 1%) 100% = 31,08 lei 6. Se determină suma salariului spre plată: 3108,00- 186,48- 108,78- 153,79-31,08 = 2627,87 lei :

în cazul când salariaţii nu-şi pot ridica salariul din casa instituţiei în termen de 3 zile stabilit pentru plata salariului, pe motiv ca se află în depla sare în interes de serviciu sau în concediul medical, salariul se trece la deponenţi. în acest scop casierul după expirarea termenului de 3 zile stabilit  pentru achitare salariului, aplică stanţa „Deponent" în borderoul de plată în locul semnăturii salariatului, care n-a ridicat salariul. în contabilitate se întocmeşte lista salariaţilor cu salariile deponente. Apoi numele, prenumele salariatului, data apariţiei salariului deponent şi suma salariului deponent se înregistrează în Registrul evidenţei analitice a retribuţiei deponente. Evidenţa retribuţiei deponente se ţine în contul de pasiv 177 „Decon tări cu personalul privind deponenţ ii". în credit - retribuirea neridicată la termen trecută la deponenţi. în debit - plata retribuţiei deponente din casă salariatului, stingerea datoriei aferente retribuţiei deponente cu termenul de  prescripţie expirat (3 ani). Soldul creditor - datoria instituţiei publice faţă de deponenţi.

60

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

Tranzacţii:

Exemplu de calcul a salariului aferent concediului de odihnă

1. Retrib uţia neridicată la termen trecut ă la depo nenţi :

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii"

Ct 177 „De contări cu personalul privind deponenţii"

anual

în

- 2 850 lei

- 2 850 lei

2. Plata salariului deponent din casă angajatului în baza dispoz iţiei de

- 2 850 lei

Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 2 850 lei 3. Stingerea datoriei aferente retribuţiei deponente cu termenul de

- 3 260 lei

Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile

instituţiei"

- 3 260 lei

Conform art. 112(3) din Codul muncii orice salariat care lucrează în  baza unui contract individual de muncă beneficiază de dreptul la concediu

de odihnă anual. Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât valoarea

Tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucr ătoare (art. 113(1) din Codul muncii). Modalitatea de calcul a salariului aferent concediului de odihnă anual este reglementata de Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 426 din 26.04.2004. Baza de calcul a salariului aferent concediului de odihnă anual o constituie salariul mediu realizat în ultimele 3 luni premergătoare

concediului de odihnă, în dependenţă de numărul de zile lucrătoare şi zile calendaristice în aceste 3 luni.

Din numărul de zile lucrătoare şi de zile calendaristice se exclud zilele de sărbătoare neluc răto are stabilite conform art. 111 din Codul muncii.

conducătorului

instituţiei

publice

se

acordă

Modul de stabilizare a salariului mediu pe ultimele 3 luni şi a Ultimele treia

luni

Nr. de zile

Nr. de zile calendaristice

lucrătoare

30 27 29

22 20 21

86

63

martie

aprilie mai

Total

Salariul calculat, lei 2350,00 2350,00 2350,00 7050,00

Calculul salariului aferent concediului de odihnă cuprinde următoarele 4 etape:

1. Se determină salariul mediu pe o zi lucrătoare prin împărţirea salariului pe 3 luni la numărul de zile lucrătoare:

salariului, sporurilor şi, după caz, a indemnizaţiei de eliberare din serviciu  pentru perioada respectivă (art. 117(1) din Codul muncii).

ordinului

numărului de zile lucrătoare şi calendaristice este prezentat în tabelul 5.1.4.

  prescripţie expirat:

Dt 177 „Decontări cu personalul privind deponenţii"

baza

concediul de odihnă anual angajatului Andronciuc G. de pe 07.06.2010 până  pe 04.07.2010 pe o perioadă de 28 zile calendaristice.

 plată:

Dt 177 „D econt ări cu personalul privind depo nenţ ii"

61

- Mihail Nani -

7050,00 lei : 63 zile = 111,90 lei

2. Se

sta bileşte

co eficientul

dintre

zilele

luc rătoare

şi

zilele

calendaristice:

63 zile : 86 zile = 0,73 3. Se determină salariul mediu pe o zi calendar istică prin înmulţir ea salariului mediu pe o zi lucrătoare şi coeficientul 0,73: 111,90 lei x 0,73 = 81,687 lei 4. Se determină suma salariului aferent concediului de odihnă prin înmulţirea salariului mediu pe o zi calendaristică cu durata conce

diului de odihnă: 81,687 lei x 28 zile = 2287,24 lei Salariul calculat pentru concediul de odihnă constituie 2287,24 lei. Evidenţa analitică a reţinerilor din salariu este organizată în Registrul conturilor curente şi decontărilor.

Conform art. 92(2) din Contul fiscal instituţiile publice prezintă Darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitului pe venit reţinut din acesta inspectoratului fiscal teritorial de stat în termen de o lună de la încheierea lunii în care au fost efectuate plăţile.

- Contabilitatea în instituţiile publice -

62

- Mihail Nani -

63

5 .2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale de stat

• • •

Relaţiile de decontare ale instituţiilor publice privind asigurările sociale de stat sunt determinate de Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08.07.1999 şi de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv. Prin intermediul sistemului public de asigurări sociale, statul garan

•

Indem nizaţi a plătită tinerilor specialişti din contul unităţi lor pentru

• • • •

concediul acordat după absolvirea instituţiei de învăţământ superior  sau secundar profesional; Indemnizaţia unică acordată tinerilor specialiştii la angajare; Indemnizaţiile de asigurări sociale; Toate tipurile de pensii stabilite conform legislaţiei cu privire la pensii; Recompensa pentru donarea de sânge;

•

Câştigur ile de la loterii desfăşurate în modul şi în cond iţiile prevăzute

tează cetăţenilor dreptul la protecţia socială în cazurile de bătrâneţe, şomaj,   boală, invaliditate, de pierderile a întreţinătorului prin plăţi sociale - a   pensiilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor nominative şi alte prestaţii de asigurări sociale. Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 cuantumul contribuţiei de asigurări sociale de stat (în continuare - CAS) achitată de patron constituie 23% din fondul de remunerare a muncii, iar  cuantumul contribuţiei individuale de asigurări sociale (în continuare CIAS) achitată de salariaţi - 6% din fondul de remunerare a muncii. Responsabilitatea pentru gestionarea bugetului asigurărilor sociale de continuare - stat o poarta Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare

Indemniz aţiile pentru incapacitate temporară de muncă; Indemnizaţiile de maternitate; Bursele elevilor, studenţilor, doctoranzilor înscrişi la cursurile de zi şi  bursele sportivilor, stabilite conform legislaţi ei; • Sumele plătite elevilor din şcolile profesionale şi şcolile de meserii   pentru lucrările executate;

de Guvern etc. Clasificarea conturilor de evidenţă a contribuţiilor asigurărilor sociale de stat este pre zentată în schema 5.2.

- CNAS). Contribuţia de asigurări sociale de stat constituie o cheltuială distinctă   pentru instituţia publică şi se calculează lunar prin aplicarea asupra retribuţie brute a cotei procentuale stabilite prin Legea bugetului asigurărilo r  sociale de stat pe anul respectiv. Cheltuielile aferente CAS achitate de patron sunt atribuite la articolul de cheltuieli 112 „Contri buţii de asigurări sociale de stat obligatorii". Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010, nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii din urmă toarele tipuri de venituri : • Ajutorul material acordat în caz de calamitate naturală şi în alte cir cumstanţe excepţionale, ajutorul material acordat de către angajator  angajatului, ajutorul material acordat prin hotărâre de Guvern sau prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale, prin decizia consiliu

lui fondului republican sau local de susţinere socială a populaţiei; •

Ajutorul material, în expresie bănească sau naturală, acordat la  principalul loc de muncă în alte cazuri decât cele specificate mai sus; • Indemnizaţiile plătite în caz de concediere, în conformitate cu legislaţia;

Pentru evidenţa decontărilor cu bugetul asigurărilor sociale de stat este destinat contul de pasiv 198 „Decontări privind asigurările sociale de stat cu bugetul asigurărilor sociale de stat". în creditul contului se reflectă calculul CAS, în debit - calculul indemnizaţiilor de asigurări sociale (indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă, indemni zaţia de maternitate), transferul CAS la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS). Soldul creditor reflectă datoria instituţiei publice faţă de BASS

  privind CAS.

64

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

Operaţiunile aferente calculului CAS sunt contabilitate în NC 5 - bor derou cumulativ privind retribuirea muncii şi bursele.

Tranzacţii: 1. Calculul contribuţiei de asigurări sociale de stat: Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea

instituţiile", art.l 12.00 Ct 198 „Decontări privind asigurărilor sociale de

- 46 000 lei

stat cu BASS"

- 46 000 lei

2. Calculul indemn izaţiei pentru incapacitatea tempo rară de muncă: Dt 198 „Decontări privind asigurările sociale de stat cu BASS"

- 2 300 lei

instituţiei"

la concediul de maternitate, ce include concediul prenatal şi concediul  postnatal.

- 7 400 lei

daristice. Cuantumul lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 100% din  baza de calcul.

Ct 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" 4. Transferul CAS la BASS: Dt 198 „Decontări privind asigurările sociale de stat cu BASS" Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 112,00 Concomitent finanţarea din bugetul de stat: Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 112,00 Ct 230 „Finanţare a din buget pentru cheltuielile

nizaţiei. Indemnizaţia de maternitate (sarcină şi lăuzie) se stabileşte asigurate lor, soţiilor aflate la întreţinerea soţilor asiguraţi şi şomerilor care au dreptul

- 2 300 lei

Dt 198 „Decontări privind asigurărilor sociale de stat cu BASS"

şomerii în perioada beneficierii de ajutor de şomaj domiciliaţi permanent în Republica Moldova. Indemnizaţiile se stabilesc în baza certificatului de concediu medical, iar în cazul pierderii acestuia - în baza duplicatului eliberat în modul sta   bilit. Alte documente nu pot servi drept temei pentru stabilirea indem

Indemnizaţia de maternitate se acordă, începând cu săptămâna a 30-a de sarcină, pe o perioadă de 126 zile calendaristice, iar în cazul naşterilor  complicate ori al naşterii a doi sau mai mulţi copii - de 140 zile calen

Ct 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" 3. Calculul indemnizaţiei de maternitate:

65

- 7 400 lei

Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap pentru afecţiuni intercurente - până la

împlinirea vârstei de 16 ani se acordă în bază de certificat de concediu - 36 000 lei

- 36 000 lei

- 36 000 lei

- 36 000 lei

Suma CAS care trebuie transferat ă la BASS se determină ca diferenţa

dintre contribuţia de asigurării sociale calculată şi indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă, indemnizaţia de maternitate calculate în

luna respectivă. Conform Regulamentului cu privire Ia condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitatea

temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 108 din 03.02.2005 dreptul la

indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale îl au asiguraţii sistemului public de asigurări sociale şi

medical.

Perioadă pentru care se acordă indemnizaţia pentru îngrijirea copilului   bolnav este de cel mult 14 zile calendaristice - în cazul acordării asistenţei medicale de ambulatoriu şi de cel mult 30 zile calendaristice - în cazul

acordării asistenţei medicale în staţionar pentru perioadă în care copilul necesită îngrijire. Baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie venitul mediu lunar rea

lizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale. Venitul mediu lunar asigurat, luat în calcul la determinarea mărimii indemnizaţiilor, nu poate depăşi 3 salarii medii lunare pe ţară prognozate. In cazul în care lunile luate în calcul sunt lucrate incomplet din motive întemeiate, la determinarea bazei de calcul se ia în considerare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate complet în perioada respectivă. In cazul în care lunile luate în calcul sunt lucrate incomplet din motive neîntemeiate, venitul mediu lunar asigurat se va determina prin împărţirea

venitului asigurat din această perioadă la numărul zilelor lucrătoare stabilite Pentru perioada respectivă. Dacă asiguratul a lucrat mai puţin de 6 luni, baza de calcul este venitul mediu lunar asigurat, realizat în lunile calendaristice lucrate integral. In

66

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

cazul în care asiguratul a realizat un stagiu de cotizare mai mic de o lună calendaristică, se ia în considerare venitul asigurat din zilele lucrate, care M  împarte la numărul zilelor lucrate şi se înmulţeşte cu numărul zilelor lucrătoare pentru o lună (25,4 zile lucrătoare pentru săptămâna de lucru de 6 z i l l şi, respectiv, 21,1 zile pentru săptămân a de lucru de 5 zile). In cazul lipsei motivate a venitului asigurat în ultimele 6 luni calenda ristice premergătoare lunii în care s-a produs riscul asigurat, baza de calcul este salariu tarifar sau salariu de funcţie al beneficiarului. în cazul în care persoana desfăşoară acti vităţi î n mai multe unităţi şi ii fiecare este asigurată, conform legislaţiei, indemnizaţia se calculează în funcţie de venitul total asigurat. Venitul asigurat se va confirma prin certificate eliberate de fiecare din unităţile economice în care îşi desfăşoară activitatea salariatul. Cuantumul lunar al indemnizaţiilor se stabileşte diferenţiat, în funcţie de durata stagiului de cotizare, după cum urmează: a) 60% din baza de calcul - în cazul unui stagiu de cotizare de pânăl la 5 ani;  b) 70% din baza de calcul - în cazul unui stagiu de cotizare cuprinJ între 5 şi 8 ani; c) 100% din baza de calcul - în cazul unui stagiu de cotizare de  peste 8 ani. Plată indemnizaţiilor se efectuează după depunerea certificatului dJ concediu medical odată cu achitarea salariului pe luna respectivă - în cazul j asiguraţilor cu contract individual de muncă. Indemnizaţia de maternitate se plăteşte o singură dată pentru întreaga  perioadă de concediu de maternitate. Din suma indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncâl indemnizaţiei de maternitate nu se reţin: • Contribuţ ia individuală de asigurări sociale; • Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală; • Impozitul pe venitul din salariu.

67

- Mihail Nani Exemplu de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă

Conform certificatului de concediu medical angajatului Pridnoruc T. i -a acordat concediu medical de la 25.10.20 până la 5.11.20 (12 zile calendaristice). Stagiul de cotizare constituie 7 ani 3 luni. Se determină venitul mediu lunar pe ultimele 6 luni lucrate complet: s

 Nr. crt. 1 2 3 4 5 6

Luna

Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Total

Venitul lunar,

lei 2850,00 2850,00 2850,00 3450,00 2850,00 2850,00 17700,00

17 700 lei : 6 luni = 2 950 lei. 1. Se stabileşte mărimea zilnică a venitului mediu asigurat pentru o zi calendaristică în luna octombrie şi luna noiembrie: Octombrie - 2 950 lei : 31 = 95,16 lei  Noiembrie - 2 950 lei : 30 zile = 98,33 lei 2. Se calculează mărimea zilnică a indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de munca în dependenţă de stagiu de cotizare, care constituie 70%. Octombrie - (95,16 lei x 70%): 100% = 66,61 lei  Noiembrie - (98,33 lei x 70%) : 100% = 68,83 lei 3. Se determină suma totală a indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă pe perioada 25.10.20 - 5.11.20 . Octombrie - 66,61 lei x 7 = 466,27 lei  Noiembrie - 68.83 lei x 5 = 344.15 lei Tot al 810,42 lei Din salariul angajaţilor se reţine contribuţia individuală de asigurări sociale de stat (în continuare - CIAS) în mărime de 6%. Baza de calcul a CIAS nu poate depăşi 5 salarii medii pe economie prognozate pentru anul respectiv. Astfel, conform Hotărâri Guvernului Republicii Moldova cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2010 constituie 2 950 lei.

68

- Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

Pentru evidenţa CIAS este destinat contul de pasiv 188 „Decontări privind CIAS cu bugetul asigurărilor sociale de stat". în credit se reflecta reţinerea CIAS din salariu. în debit - transferul CIAS la bugetul asigurărilor sociale de stat. Soldul creditor - datoria instituţiei publice faţa de bugetul asigurărilor sociale de stat aferentă CIAS. Cheltuielile aferente CIAS sunt atribuite la articolul de cheltuieli 111

69

utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (forma 4 -

BASS), apro bată prin ordinul CNAS nr. 102-A din 12.03.2008. Modul de înregistrare a operaţiunilor economice aferente decontărilor   privind contribuţiile asigurărilor de stat este prezentat în schema 5.2.1.

„Retribuirea muncii".

Tranzacţii: 1. Reţine rea CIAS din salariu:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii"

12 000 lei

Ct 188 „Decontări privind CIAS cu bugetul asigurărilor sociale de stat" 2. Transferul CIAS la bugetul asigurărilor sociale de stat:

12 000 lei

Dt 188 „Decontări privind CIAS cu bugetul asigurărilor sociale de stat" Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru

12 000 lei

cheltuielile instituţiei", art.l 11.00

12 000 lei

Concomitent finanţarea bugetul de stat: Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instit uţiei" Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile

instituţiei"

12 000 leij

12 000 lei

Modalitatea de rambursare a sumei CIAS reţinută şi virată în plus lai   bugetul asigurărilor sociale de stat este reglementată de Regulamentul privind rambursarea sumei CIAS virate în plus la bugetul asigurărilor sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 267 din 07.04.2009.

5.3. C ontabilitatea decontărilor privind a sigurar ea obligatorie de asistenţa medicală

Evidenţa analitică pe conturile 188 „Decontări privind CIAS cu buge

Relaţiile de decontare ale instituţiilor publice privind asigurarea obli

tul asigurărilor sociale de stat", 198 „Decontăr ii privind CAS cu bugetul asi-i gurărilor sociale de stat" este organizată în Registrul conturilor curente şi

La sfârşitul fiecărui trimestru se întocmeşte Declaraţia privind calcularea şl

gatorie de asistenţa medicală sunt reglementate de Legea cu privire la asigu rarea obligatorie de asistenţa medicală nr. 1585-XIII din 27.02.1998 şi Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistentă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002.

utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (forma 4 - BASS), ] care în termenii stabiliţi se prezintă la Casa Teritorială de Asigurări Sociale. Modalitatea de completare a Declaraţiei este reglementată de Instruc

cală nr. 1585-XIII din 27.02.98 asigurarea obligatorul de asistenţa medicală reprezintă un sistem garantat de stat de apărare a intereselor 

decontărilor.

ţiunea cu privire la modul de completare a Declaraţiei privind calcularea şi

Conform Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţa medi   populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin constituirea, din contul

70

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

  primelor de asigurare, a unor fonduri băneşti destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a stărilor condiţionate de survenirea evenimentelor  asigurate (maladie sau afecţiune). Sistemul asigurării obligatorii de asistenţa medicală oferă cetăţenilor Republicii Moldova posibilităţi egale în obţinerea asistenţei medicale oportune şi calitative. In sistemul asigurării obligatorii de asistenţa medicală asigurător  este Compania Naţională de Asigurări în Medicina (CNAM) şi agenţiile ei teritoriale. între asigurător şi instituţia medicală se încheie un contract de acor dare a asistenţei medicale (de prestare a serviciilor medicale) în cadrul asi gurării obligatorii de asistentă medicală, conform căruia instituţia medicală se obliga să acorde persoanelor asigurate asistenţa medicală calificată. în volumul şi termenele prevăzute în Programul unic. Fiecărei persoane asi gurate i eliberează o poliţa de asigurare obligatorie de asistenţa medicală, în temeiul căreia persoana va beneficia de întregul volum de asistenţa medi cală, prevăzut în Programul unic şi acordat de toate instituţiile medicale din Republica Moldova. Conform Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a   primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002 primă de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reprezintă suma fixă sau contribuţie procentuală la salariu şi la alte forme de retribuire a muncii, la onorarii, pe care asiguratul este obligat să o plătească asigurăto rului pentru preluarea riscului persoanei asigurate conform legislaţiei şi contractului de asigurare. Plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sunt: a) unită ţile , indiferent de tipul de proprietate şi forma jur idi că de organizare;   b) angajaţii u nităţi lor, indiferent de tipul de proprietate şi forma ju  ridică de organizare; c) Guvernul - pentru categoriile respective stabilite de legislaţie; d) persoanele fizice care desfăşoară activitate de întrepr inzător con-j form legislaţiei; e) alte persoane fizice cu domic ili u în Republica Moldova. Modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistentă medicală este reglementat de Regulamentul cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 594 din 14.05.2002.

- Mihail Nani -

71

Conform Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a   primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002 sunt stabilite tipurile de venituri din care nu se calculează   primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală: > Ajutoru l material, în expresie băn eas că sau natural ă, acordat pe   parcursul anului de către angajator angajatorului la locul   principal de muncă în mărime ce nu depăşeşte un salariu mediu lunar pe economie prognozat pentru anul respectiv şi aprobat de Guvern; > Bursele elevilor, stude nţilor şi doctoranzilor înscr işi la cursurile de zi şi bursele sportivilor stabilite conform legislaţiei; > Sumele plătite elevilor din şcolile profesionale polivalente, şcolile de meserii şi şcolile medii de cultură generală pentru lucrăr ile executate de ei; > Indemniza ţia acordată pentru incapacitatea temporar ă de muncă ; > Inde mniz aţia de maternitate; > Indemniz aţiile de asigurări sociale; > Toate tipurile de pensii stabilite în conformitate cu legislaţia cu   privire la pensii; > Câştigurile de la loterii desfăşurate în modul şi în condiţiile stabilite de Guvern; > Plăţile de compensatorii pentru donarea de sânge etc. Conform Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală  pe anul 2010 nr. 128-XVIII din 23.12.2009 este stabilit cuantumul primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de 3,5% pentru angajator şi 3,5% pentru angajat. Cheltuielile aferente primei de asigurare obligatorie de asistenţă medica lă sunt atribuite la articolul de c heltuieli 116 „Pr ime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală". Clasificarea conturilor de evidentă a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicale este prezentată în schema 5.3.

72

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani — 

2.

73

Transferul primei de asigurare medicală la fondul asig urăril or  obligatorii de asistenţă medicală: Dt 199 „Decontări privind primele de asigurare

obligatorie de asistenţă medicală cu C N A M "

- 7 000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru

cheltuielile institu ţiei", art .l 16.00 Concomitent finanţarea pr imită din bugetul de stat: Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instit uţiei" Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile

instituţiei"

- 7 000 lei - 7 000 lei

- 7 000 lei

Pentru evidenţa primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinută din salariul angajaţilor este destinat contul de pasiv 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală". în credit reţinerea primei din salariu. în debit - transferul primei la fondul Pentru evidenţa primei de asigurare obligatorie de asistenţă medical achitată de către angajator (patron) este destinat contul de pasiv 19 „Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistent medicală cu CNAM". In credit - calculul РАМ. în debit - transferul РАМ la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Soldul creditor

reflectă datorie instituţiei publice faţă de fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Transferul primelor de asigurare medicală la fondul asigurărilor 

obligatorii de asistenţă medicală se efectuează concomitent cu plata salariului. Operaţiunilor aferente calcului primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sunt contabilizate în NC 5 - borderou cumulativ privin retribuirea muncii şi bursele. J

obligatorie de asistenţă medicală cu C N A M "

salariu:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" Ct 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea

- 7 000 lei

obligatorie de asiste nţă me dica lă"

- 7 000 lei

2. Transferul primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

reţinută din salariu la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală:

obligatorie de asiste nţă me dica lă"

Calculul primei de asigurare obligatorie de asistenţ ă medical ă: Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 116.00 Dt 199 „Decontări privind primele de asigurare

Tranzacţii: 1. Reţinerea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală din

Dt 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea

Tranzacţii: 1.

asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Soldul creditor reflectă datoria instituţiei publice faţă de fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

- 7 000

lei

- 7 000

lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art.111.00 Concomitent finanţarea din bugetul de stat: Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instit uţiei"

- 7 000 lei - 7 000 lei

- 7 000 lei

74

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

Ct 230 „ Finanţarea din buget pentru cheltuielile

instituţiei"

75

- Mihail Nani -

- 7 000 lei

Evidenţa analitică pe conturile 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală" şi 199 „Decontări privind  primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu CNAM" este organizată în Registrul conturilor curente şi decontărilor forma nr. 292.

La sfârşitul fiecărui trimestru se întocmeşte Raportul privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (formula MED 08) care în termenii stabiliţi se prezintă Inspectoratului fiscal teritorial de stat.

Modul de înregistrare a operaţiunilor economice aferente decontărilor   privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală este prezentat în schema 5.3.1.

5.4. Contabilitatea decontărilor cu debitorii şi creditorii în procesul activităţii instituţiilor publice apar decontări cu diferiţi agenţi economici generate de necesitatea achiziţionării bunurilor şi serviciilor.

Modalitatea de achiziţionare a bunurilor şi serviciilor de către instituţiile  publice este reglementată de următoarele acte legislative şi normative:

• •

Legea privi nd achiziţii le publice nr. 96-X VI din 27.07.2007; Regulamentul cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin

cererea ofertelor de preţuri nr. 245 din 04.03.2008; Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică nr. 148 din 14.02.2008; • Regulamentul pri vind realizarea achiziţiilor publice de servicii de proiectare a lucrărilor nr. 352 din 05.05.2009; • Regulament privind realizarea achiziţiilor publice de bunuri prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri nr. 329 din 19.03.2008. Pentru evidenţa decontărilor cu agenţii economici aferente achi ziţionării de bunuri şi servicii este prevăzut contul de activ-pasiv 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori". în acest cont se reflectă atât avansurile pe termen scurt acordate, cât şi datoriile pe termen scurt privind facturile comerciale. în debit - transferul avansului pe termen scurt agenţilor economici pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii, precum şi stingerea datoriei creditoare. în credit - valoarea bunurilor achiziţionate şi serviciilor executate, precum şi stingerea datoriei debitoare. Soldul se reflectă desfăşurat. Soldul debitor - suma avansurilor termen scurt acordate agenţiilor economice. Soldul creditor - suma datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale. Operaţiunile aferente achiziţionării de bunuri şi servicii sunt •

contabilizate în NC 6 - borderou cumulativ privind decontările cu diferite instituţii şi organizaţii.

Tranzacţii: 1. Transferul avansului pe termen scurt agentului economic SRL „X" din contul curent al instituţiei publice în baza ordinului de plată pentru

achiziţionarea materialelor de uz gospodăresc:

Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori"

- 8 500 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 113.03 „Rechizite de

-8 500 lei

76

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

birou, materiale şi obiecte de uz gospodăresc" Concomit Concomitent ent se contabi lizeaz liz ează ă finanţarea finanţ area primită prim ită din bugetul de st stat: at: Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuie cheltuielile lile instituţiei" instituţ iei" - 8 500 lei Ct 230 „Finanţarea primită din buget pentru cheltui cheltuielile elile instituţiei insti tuţiei " - 8 500 lei 2. Valoarea Valoarea materialelor materialelor de uz gospodăres gospod ăresc c achiziţi onate de la SRL SRL „X în baza factorii fiscale:

Dt 063 „Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou" Ct 178 178 „Decont „Dec ontări ări cu diferiţi dife riţi debitori debitori şi creditori"

- 8 500 lei - 8 500 le

3. Calculul cheltuielilor cheltuielilor aferent aferente e serviciilor prest prestate ate de de SA „Apă-Can „Apă -Canal" al" în luna septembrie 2010 în baza facturii fiscale: Dt 200 200 „Cheltuiel „Chel tuielii bugetar bugetare e pentru pentru întreţine înt reţine rea

instituţiei", art .l 13.3 13.344 „A pă şi canalizare" canalizare"

- 14 000 lei

Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 14 000 lei 4. Transferu Transferull plătiţi plăti ţi SA „Apă- Canal" Cana l" pentru serviciile serviciile prest prestate ate în luna luna septembrie 2010 din contul curent al instituţiile publice în baza

11

Persoanele responsabile (contabilul şef, adjunctul contabilului şef etc.)  pentru admiterea datoriei debitoare cu termenul de prescripţie expirat poartă

răspundere disciplinară, administrativă, penală. Datoria creditoare cu termenul de prescripţie expirat se trece la major majorare area a finanţării finanţ ării din buget buget prin pri n formula cont abilă: abilă : Dt 178 178 „Decont „Dec ontări ări cu diferiţi dife riţi debitori şi creditori" - 3 200 lei Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile

instituţiei" - 3 200 lei Evidenţa analitică pe contul 178 „Decontării cu diferiţi debitori şi cre dito ri" este este organizată în NC 6 - borderou cumulativ privind decontările cu diferite instituţii şi organizaţii în mod poziţional pe fiecare agent economic.

5.5. Contabilitatea decontărilor cu titularii de avans Decontările cu titularii de avans privind deplasările în interes de serviciu sunt reglementate de regulamentul cu privire la detaşarea

ordinului de plată:

angajaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din Republica

Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 14 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 113.34 - 14 000 lei Concomi Concomitent tent se contabil izează ize ază finanţarea fi nanţarea pri mită din bugetul bugetul de stat: stat: Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuie cheltuielile lile insti tuţiei" tuţie i" - 14 000 lei Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile

Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 836

instituţiei" - 14 000 lei Conform articolului 267(1) din Codul civil în relaţiile de decontare ale instituţiilor publice cu agenţii economici şi persoanele fizice este stabilit termenul de prescripţie de 3 ani, în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţa de judecată, dreptul

încălcat. Datoria debitoare cu termenul de prescripţie expirat se trece în baza

ordinului conducătorului instituţiei publice la diminuarea finanţării din  buget  buget prin formula contabi lă: Dt 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile

instituţiei"

- 7 600 lei

Ct 178 „Decont „Dec ontări ări cu diferiţ dife riţii debitorii şi creditori"

- 7 600 lei

din 24.06.2002 şi modificările şi completările ce se operează în Hotărârea Guvernului nr. 836 din 24.06.2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 363 din 10.04.2006.

Titularii de avans sunt angajaţii instituţiei, cărora li se eliberează

mijloace băneşti spre decontare. Deplasarea în interes de serviciu este o detaşare a angajatului în vede rea executării în altă localitate a anumite lucrări legate nemijlocit de activi tatea tatea instituţie insti tuţiei. i. Detaşarea Detaşa rea angajatulu angajatuluii instituţiei insti tuţiei publice publice se efectuea ză în baza baza ordinului conducătorului instituţiei publice. Pe numele detaşatului se eliberează legi timaţia de deplasare în care se indică: - denumi denumirea rea instituţiei instit uţiei publice publice pe care care o repre zint ă; - numele, numele, prenum prenumele ele detaşatu deta şatului; lui;

-

funcţia deţinută;

-

numărul şi data ordinului conducătorului instituţiei publice; localitatea localitatea de destinaţ ie şi denumire denumirea a instituţi ei la care care se se

deleagă; -

scopul scopul şi termenul termenul detaşării. detaşă rii.

78

- Contabilitatea în instituţiile publice — 

In legitimaţia de deplasare se fac menţiuni despre plecarea în deplasare, sosirea la punctele de destinaţie, plecarea din ele şi sosirea la locul de muncă   permanent şi se autentifică prin ştampilele instituţiilor corespunzătoare. Termenul detaşării angajaţilor se determină de către conducătorii instituţiilor şi nu poate depăşi doi ani la detaşarea peste hotare şi 60 zile - în hotarele Republicii Moldova, fără a lua în calcul timpul aflării în drum. Angajatului detaşat i se păstrează locul de muncă (funcţia) şi salariul mediu pentru timpul deplasării. Detaşat ului îi sunt sunt achit achitate ate următoar ele cheltuieli: - de transport; - diurna; - pentru înch irie rea locu inţei (de (de cazare). cazare). Cheltuielile de transport se achită detaşatului în baza biletelor de călătorie până la locul de destinaţie şi retur - spre locul permanent de muncă cu transportul aerian, feroviar, naval, transportul auto public, cu excepţia taximetrelor, la tarifele clasei economice. In cazul neprezentării documentelor de călătorie, achitarea pentru trans  port pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează conform tarifului minim. Achitarea diurnei detaşatului se efectuează conform Normelor diurne lor stabilite pe trei categorii de personal detaşat în Anexa nr. 2 la regulamentul nr. 836 din 24.06.2002 şi modificărilor şi completărilor la Regulamentul dat, aprobat aprobate e prin pr in Hotăr ârea âre a Guvernului Guvern ului nr. 363 din 10.04 10.04.20 .2006 06 (Anexa 5). Categoriile personalului detaşat detaş at sunt stabilite în Anexa nr. 1 la Regulamentul Regulamentul nr. 836 din 24.06.2002 (Anexa 4). Astfel, în cazul detaşării angajatului în hotarele Republicii Moldova norma diurnei constituie 55 lei pe zi pentru toate categoriile de personal. în cazul detaşării peste hotarele ţării norma diurnei este stabilită diferenţiat pentru fiecare ţară în valuta ţării de destinaţie - euro, dolari SUA etc. Astfel, în cazul detaşării angajatului în Belgia norma  pentru fiecare zi constituie 25 euro pentru categoria I de personal, 35 euro  pentru categoria II de personal, 40 euro - pentru categoria categoria II I I I de personal. Pentru prima şi Ultima zi de detaşare diurna constituie 50% din norma diurnei stabilită pentru ţara respectivă. în cazul detaşării pe o singură zi în teritoriul Republicii Moldova diurna nu se plăteşte, iar peste hotarele republicii diurna se plăteşte în mărime de 50% din norma diurnei stabilită pentru ţara respectivă. Diurna se majorează cu 50% din norma diurnei pentru Preşedintele Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului şi Prim-ministrul Republi-

- Mihail Nani -

79

cii Moldova, iar cu 25% - pentru viceprim-ministru şi vicepreşedinţii Parla mentului Republicii Moldova. Cheltuielile pentru închirierea locuinţei (de cazare) se recuperează angajatului detaşat conform plafoanelor-limită de cazare stabilite pe două categorii de personal detaşat - A şi В în Anexa nr. 1 la Regulamentul Regulamentul nr. 836 din 24.06.2002 şi modificările şi completările la acest Regulament din 10.04.2006. Astfel, în cazul detaşării în or. Briceni plafonul-limită de cazare pe zi pentru categoria A de personal detaşat constituie 150 lei, iar    pentru categoria В - 210 lei. în cazul detaşării peste hotarele Republicii Moldova, de exemplu, în Belgia plafonul-limită de cazare pe zi pentru categoria categoria A de personal personal deta d etaşat şat constituie consti tuie 105 euro, iar pentru categoria В 155 euro. Cheltuielile pentru închirierea locuinţei sunt justificate de către titularii de avans în baza documentelor care confirmă cheltuielile pentru cazare în hotel (chitanţa de la hotel). în cazul în care nu sunt prezentate documentele ce ar confirma chel tuielile efectuate la închirierea locuinţei, aceste cheltuieli se compensează angajatului la detaşarea în hotarele Republicii Moldova în mărime de 25 lei   pe zi, iar peste hotarele ţării - 5% din plafonul-limită de cazare stabilit  pentru ţara respectivă, pentru fiecare noapte aflată în deplasare. Cheltuielile aferente deplasării în hotarele Republicii Moldova sunt atri   buite buite la articolul de cheltuieli 114,01 114,01 „ Depla sări în interiorul ţări i", iar peste peste hotarele hotarele ţării - la articol articolul ul de cheltuieli cheltuie li 114.02 „Deplasări „Depla sări peste peste hotare". hotare". Pentru evidenţa decontărilor cu titularii de avans este destinat contul de activ 160 „Decontări cu titularii de avansa în debitul contului se reflectă avansul acordat titularului de avans. în credit - rambursarea avansului neutilizat în casă, justificarea cheltuielilor de către titularul de avans. Soldul debitor - creanţele titularilor de avans faţă de instituţia  publică. Operaţiunile economice aferente decontărilor cu titularii de avans sunt contabilizate în nota de contabilitate 8 - borderou cumulativ privind de contările cu titularii de avans. La detaşarea angajatului lui i se plăteşte un avans spre decontare în valută naţională. Baza de calcul a avansului o constituie: - localitatea localitatea de dest inaţ ie şi termenul detaş ării stabilite în ordinul conducătorului instituţiei publice; - norma norma diurnei; - plafonul-li plafo nul-limită mită de cazar cazare. e.

- Contabilitatea în instituţiile publice -

80

- Mihail Nani — 

Exemplu de calcul al avansului spre decontare acordat titularului de avans în baza baza ordinului co nducător nduc ător ului ulu i instituţi insti tuţiei ei publice nr. nr. 12B 12B din 08.09.2 08.09.20 0 se detaşeaz deta şează ă în interes interes de serviciu serviciu anga angajatu jatull din m. Chişinău în or. Briceni Brice ni de pe 13.09 13.09.20 .20 până pâ nă pe 24.09.20 24.09.20 pe o perioa per ioadă dă de 12 zile zil e calendaristice. Categoria A de personal. Rezolvare: 1) Calculul cheltuielilor cheltui elilor de transport tur-retrur. Costul biletul ui de călătorie Chişinău-Briceni - 90 lei: 90 lei x 2 = 180 lei 2) Calcului cheltuielilor pentru diur nă (norma (norma diurnei - 55 lei): 55 lei x 11 zile zil e = 605 lei 3) Calculul cheltuielilor cheltuiel ilor de cazare cazare (Plafonul -limită -limi tă de caza cazare re pentru or. Briceni - 150 lei): 150 lei x И i l e = 1650 1650 lei 4) Calculul Calculu l totalului total ului avansului spre spre decontare: decontare: 180 lei + 605 lei + 1 650 lei = 2 435 lei 5) Calculul avansului spre spre decontare decontare acordat acordat titul arul ui de avans este este   prezentat în tabelul 5.5.1. z

Tabelul 5.5.1

Nr. Cheltuieli crt. 1 De transport 2 Diurna 3 De cazare Total

Norma diurnei,

plafonul-limită, lei 90,00 55,00 150,00

X

Nr. de zile zile 2 11 11

X

Suma avansului, Iei 180,00 605,00 1650,00 2 435,00

Tranzacţii: 1. Avansul plătit plăti t din casă titular tit ularului ului de ava avans: ns: Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" Ct 120 120 „Casa „Ca sa pe mijloace bugetare"

  justificate cheltuielile suportate de către titularul de avans în deplasare. De asemenea, în termen de 5 zile de la întoarcerea din deplasare angajatul trebuie să ramburs ramburseze eze în casa casa instit i nstituţie uţieii publice suma suma avansului neutilizat. Exemplu de calcul a cheltuielilor suportate de titularul de avans în deplasare în or. Briceni Bri ceni pe pe perioada 13.09.2 13.09.20 0 - 24.09.20 24.09.20 . Rezolvare: 1) Calculul cheltuielilor cheltuielilo r de transport transport (tur-retur): 90 lei x 2 = 180 lei 2) Calcului cheltuielilor cheltuieli lor pentru diurnă: diur nă: 55 lei x 11 zile zil e = 605 lei 3) Calculul Calcul ul cheltuielilor cheltuiel ilor de cazare cazare (conform chitanţa chita nţa de la hotel - 130 130

lei/zi): 130 lei x И zile z ile = 1430 1430 lei 4) Calculul totalului cheltuiel ilor de detaşare suportate de titularul de avans: 180 lei + 605 lei + 1 430 lei = 2215 lei 5) Calculul cheltuielilor cheltui elilor justificate de titular ti tularul ul de avans avans este este prezenta prezentatt în tabelul 5.5.2. Tabelul 5.5.2 Nr. Nr. crt.

Norma diurnei, Cheltuieli

După întoarcere din detaşare angajatul întocmeşte decontul de avans pe care în termen de 5 zile trebuie să-1 prezinte în contabilitate. La decontul de avans se anexează documentele care confirmă cheltuielile efectuate în deplasare - biletele de călătorie, călător ie, chitanţel chita nţele e de la hotel. în baza decontului de avans avans sunt sunt

plafonul-limită, lei lei

Nr.

de zile

Cheltuieli  justificate conform decontului de avans

1 De transport

90,00

2

180,00

2

Diurna

55.00

11

605,00

3

De cazare

130.00

11

1430,00

X

2 215,00

Total

-2 435 lei - 2 435 lei

81

X

82

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

Tranzacţii:

л

1. Cheltuielilor Justificate de către titularul de avans în baza decontului de avans: Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 114.01 -2 215 lei

Ct 160 „Decontări cu titularii de avans"

83

- 2 215 lei

2. Rambursarea avansului neutilizat în casă de către titularul de avans

(2 435 lei-2 215 lei = 220 lei): Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare"

- 220 lei

Ct 160 „Decontări cu titularii de avans"

- 220 lei

  întrebări de autoverificare 1. 2. 3. 4.

Definiţi salariul. Nomi naliz aţi sporurile la salariul de bază. Cum se deter mină venitul impozabil? Caracte rizaţi conturile 180 „Deco ntări cu personalul privi nd retribui rea muncii", 177 „Decontări cu personalul privind deponenţii", 198 „Decontări privind CAS cu BASS", 199 „Decontări privind РАМ cu CNAM", 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori", 160 „Decontări cu titularii de avans".

Evidenţa analitică a decontărilor cu titularii de avans este organizată în nota de contabilitate 8 în mod poz iţional pe fiecare titular de avans. Modul

5. Unde este organizat ă evidenţa analitică pe conturile 159, 199, 198,

de înregistrare a operaţiunilor economice aferente decontărilor cu titularii de

6. Nominalizaţi indemnizaţiil e de asigurări sociale de stat care se achită

avans este prezentat în schema 5.5.

188? salariaţilor în instituţiile publice din contul CAS. 7. Nominalizaţi cheltuielile suportate de titul arii de avans în detaşare. 8. Contabilizaţi operaţi unile economice aferente calculului salariului şi reţinerilor din salariu, calculului CAS, РАМ. 9. în ce cazuri apar decontări cu deponenţii ? 10. Unde este organizată evidenţa analitică pe conturile 178, 160?

Bibliografie

1. Codul civi l al Republicii Moldova nr.l 107-XV din 6 iunie 2003. 2. Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28 martie 2003. 3. Codul fiscal al Republicii Moldova şi legile pentru punerea în aplicare a titlurilor acestuia // Revista „Contabilitate şi audit", 2010, nr .l . 4. Legea salarizării nr.847-XV din 14 februarie 2002 // Monitorul Oficial nr.50-52 din 11 aprilie 2002. 5. Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 /7 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.35-38 din 3 martie 2006. 6. Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489-XIV din 08

iulie 1999 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.l-4 din 6 ianuarie 2000. 7. Legea privind indemniz aţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr.289-XV din 22 iulie 2004 // Monito rul Oficial al Republicii Moldova nr.l69-170 din 10 septembrie 2004.

84

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

8. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asisten tă medicală nr .l 585X I I I din 27 februarie 1998 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.38-39 din 30 aprilie 1998. 9. Legea cu privire la măr ime a, modul şi termenele de achitare a primelor  de asigurare obligatorie de a siste nţă medi cală nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.18-19 din 8 februarie 2003. 10. Legea privind achiziţiile publice n r.96 -XVI I din 13 aprilie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 107-111 din 27 iulie 2007. 11. Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr. l2 8- XVI II din 23.12.09 // Moni torul Oficial al Republicii Moldova nr. 193-196 din 29 decembrie 2009. 12. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr.l29-XVIII din 23.12.09 // Monito rul Oficia l al Republici i Moldova nr. 193-196 din 29 decembrie 2009. 13. Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medica lă pe anul 2010 nr.l28-XVIII din 23.12.09 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.193-196 din 29 decembrie 2009. 14. Norme pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr.764 din 25 noiembrie 1992 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.l 1 din 1992. 15. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare în baza Reţelei tarifare unice nr.381 din 13 aprilie 2006 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.66-69 din 28 aprilie 2006. 16. Hotă râr ea Guvernului Republici i Moldo va cu privire la implementarea normelor salariale prevăzute în anul 2009 pentru angajaţii din ramurile sectorului bugetar nr.l8 din 20 ianuarie 2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. l0-11 din 23 ianuarie 2009. 17. Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiunilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.77 din 30 ianuarie 2008 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.32-33 din 15 februarie 2008. 18. Regulamentul cu privire la modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului pentru vechime în muncă personalului din unităţile bugetare, salarizat în baza Reţelei tarifare unice, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.801 din 20 iulie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.l 17-126 din 10 august 2007.

- Mihail Nani -

85

19. Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin Hot ărâ rea Guver nului Republicii Moldova nr.426 din 26.04.2004 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.73-76 din 7 mai 2004. 20. Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de   plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor    prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.l08 din 3 februarie 2005 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.24-25 din 11 februarie 2005. 21. Regulament priv ind realizarea ac hizi ţiilor publice de bunuri prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.329 din 19 martie 2008 // Monitorul Oficia l al Republicii Moldov a nr.66-68 din 1 aprilie 2008. 22. Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 148 din 14 februarie 2008 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.37-39 din 22.02.2008. 23. Regulamentul cu privire la întoc mire a şi păst rare a dosarului publice, aprobat prin Hot ărâ rea Guvernului nr. 9 17.01.2008 // Monitor ul Ofic ial al Republicii Moldova nr.l6-17 din 25.01.2008. 24. Regulament cu pri vire la achi ziţia bunurilor şi serviciilor p rin cererea ofertelor de pre ţuri , aprobat prin Hotă râre a Guvernului nr. 245 din 04.03.2008 // Monitoru l Oficial al Republicii Moldova nr.49-50 din 11.03.2008. 25. Regulament privi nd realizarea a chiz iţiilo r publice de servicii de   proiectare a lucrărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 352 din 05.05.2009 // Monit orul Ofic ial al Republicii Moldova nr.89-90 din 12.05.2009. 26. Conceptul tehnic al Sistemului Informaţional Automatizat „Registrul de stat al achiziţiilor publice", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 355 din 08.05.2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.92-93 din 15.05.2009. 27. Hotă râre a Guvernului Republici i Moldova priv ind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2010 nr. 773 din 27.11.2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr .l 1-12 din 26.01.2010. 28. Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salarii şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.10 din 19.01.2010 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.l 1-12 din 26.01.2010.

86

  — Contabilitatea în instituţiile publice -

29. Regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor, institu ţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.836 din 24 iunie 2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.95 din 1 iulie 2002. 30. Modificăr ile şi comp letări le ce se opere ază în Hotărâ rea Guvernului Republicii Moldova nr.836 din 24 iunie 2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.363 din 10 aprilie 2006 // Monitorul Oficial al Republicii Moldovanr.63-65 din 21 aprilie 2006. 31. Inst rucţ iune cu privire la eliberarea delegaţi ilor pentru ridicarea valorilor  în mărfuri şi materiale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.294 din 17 martie 1998 // Monitorul O ficial al Republicii Moldova nr. 30-33 din 9 aprilie 1998. 32. Statutul Companiei Naţi onal e de Asigură ri în Me dicină , aprobat prin Hotăr ârea Guvernului Republicii Moldova nr. 156 d in 11.02.2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.27-28 din 21.02.2002. 33. Regulamentul cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, aprobat prin Hotă râre a Guvernului Re publicii Moldova nr. 594 din 14.05.2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.66-68 din 23.05.2002. 34. Regulament privind rambursarea sumei cont ribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii virate în plus la bugetul asigurărilor  sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.267 din 07.04.2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.72-74 din 14.04.2009 35. Instrucţiune a cu privire la modul de completare a Declaraţie i privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (forma 4-BASS), aprobată prin ordinul Casei Naţionale de Asigurări Sociale nr.l02-A din 12.03.2008 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.94-96 din 30.05.2008. 36. Formularul - tip al schemelor de încadrare. Modul privind elaborarea şi aprobarea schemei de încadrare, aprobat prin ordinului Ministerului Finanţelor nr.109 din 21.12.2007 //Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.5-7 din 11.01.2008. 37. Instrucţiune cu privire la evide nţa conta bilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova   Nr.85 din 9 octombrie 1996. Capitolul VII. Decontări. 38. M. Nani. Evidenţa bugetară . - Chişinău, 1994. 39. M. Nani. Culegeri de probleme şi teste la disciplina contabilitatea în instituţiile publice. - Chişinău, 2010. 40. N. Romandaş. Dreptul muncii. - Chişinău, 2007.

- Mihail Nani -

87

TEMA 6

CONTABILITATEA MIJLOACELOR FIXE 6.1. Comp onen ţa şi caracteristica mijloacelor fixe. Evid enţa lor operativă. 6.2. Evidenţa sintetică şi analitică a mijloacelor fixe. 6.3. Evidenţa uzurii mijloacelor fixe. 6.4. Casarea mijloacelor fixe.

6.1. Componenţa şi caracteristica mijloacelor fixe. Evidenţa lor operativă Mijloace fixe - active materiale, al căror preţ unitar depăşeşte   plafonul stabilit de legislaţie (3 000 lei) şi care sunt prevăzute pentru utilizare pe o durată mai mare de un an în activitatea instituţiilor publice. Se cons ider ă mijloace fixe indiferent de valoare - fondul de carte, valorile muzeale, maşinile şi uneltele agricole, animalele adulte de lucru şi cele productive, instrumente de construcţie şi mecanizate.   Nu se includ în componenţa mijloacelor fixe şi se raportă la investiţii sau la stocuri de mărfuri şi materrale: - clădi rile, construcţiile speciale şi alte obiecte pe care instituţia nu le utilizează în activitatea sa opera ţională şi sunt destinate pentru scopuri investiţionale; - animalele tinere şi la îngrăşat; - obiectele destinate vânzării; - pla nta ţiile perene crescute în pepiniere în calitate de material săditor. Conform Catalogului mijloacelor fixe şi activilor nemateriale, aprobat   prin Hotă râre a Guvernului Republici i Mol dova nr. 338 din 21.03.2003

mijloacele fixe se clasifică în următoarele grupuri. 1. 2. 3. 4. 5.

Clădiri. Construcţii speciale. Instal aţii de transmisie. Maşi ni şi utilaje. Mijloace de transport.

88

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

6. Unelte şi scule, inventar de producere şi gospodăre sc, alte tipuri

de mijloace fixe. 7. Animalele de prod ucţi e şi repro ducţ ie. 8. Plantaţii perene.

9. Alte mijloace fixe. Mijloacele fixe utilizate de instituţiile publice au un caracter 

neproductiv, fiind utilizate în scopuri didactice, ştiinţifice, administrative, culturale, sanitare, militare etc. Instituţiile publice pot intra în posesia mijloacelor fixe pe mai multe căi şi anume: - prin dotare de către stat la înfiinţarea instituţiei publice;

-

prin achiziţ ie de la furnizori; cu titlu gratuit de la sponsori; prin transfer de la instituţ ia ierarhic superioară;

- din investiţii capitale. Modalitatea de achiziţionare a mijloacelor fixe este reglementată de:

- Mihail Nani -

Fiecărui mijloc fix, cu excepţia fondului de carte, i se atribuie un număr  de inventar constituit din opt cifre, care se aplică pe fiecare mijloc fix. De exemplu: numărul de inventar al unii computator este 01360045.

Acest număr reflectă: - subcontul 013 „Maşini şi utilaje", -

grupa 6 „Tehnica de calcul" din cadrul subcontului 013 „Maşini

şi utilaje", - numărul de ordine - 0045.   Numărul de inventar atribuit mijloacelor fixe casate nu poate fi

atribuit altui mijloc fix.

6.2. Evidenţa sintetică şi analitică a mijloacelor fixe Pentru evidenţa sintetică a mijloacelor fixe este destinat contul de activ 01 „Mijloace fixe" care se divizeaz ă în următoarele subconturi:

010 „Clădiri"

-

Legea privi nd achizi ţiile publice nr. 96-X VI din 13.04.2007;

-

Regulamentul achiz iţiilo r publice de valoare mica nr. 148 din 14.02.2008;

-

Regulamentul cu privire la achiziţ ia bunurilor şi serviciilor prin

013 „Maşini şi utilaje" 014 „Terenuri"

cererea ofertelor de preţuri nr. 245 din 04.03.2008; Regulamentul privind realizarea achiziţiilor publice de bunuri

015 „Mijloace de transport"

-

  prin intermediul

Bursei Universale de Mărfuri nr. 329 din

19.03.2008. Mijloacele fixe intrate în patrimoniul instituţiei publice sunt predate la depozit în gestiunea magazinerului, cu cure conducătorul instituţiei publice

încheie un contract de răspundere materială deplină. Magazinerul ţine evidenţă operativă a mijloacelor fixe în Lista de inventar a mijloacelor fixe forma MF-13 în care se indi că: -

denumirea mijloacelor fixe;

-

număru l de inventar;

-

valoarea;

- observaţ ii (informaţ ii privi nd mişcar ea mijloacelor fixe). Eliberarea mijloacelor fixe de la depozit în folosinţă se efectuează în  baza facturii (cerere) forma nr. 434, vizată de contabilul şef şi conducătorul

/ adjunctul instituţiei publice. Este interzisă eliberarea mijloacelor fixe de la depozit în folosinţă pe

  bază de dispoziţie verbală a conducătorilor instituţiei publice.

89

011 „Construcţii speciale" 012 „Instalaţii de transmisie"

016 „Unelte de producţie, instrumente şi inventar gospodăresc" 017 „Animale de muncă şi de producţie" 018 „Fondul de carte"

019 „Alte mijloacele fixe" în debitul subconturilor şi reflectă intrarea mijloacelor fixe. în credit casarea mijloacelor fixe, transmiterea lor altor instituţii publice, lipsurile de mijloace fixe. Soldul debitor - valoarea mijloacelor fixe aflate în patrimo

niul instituţiei. Concomitent cu intrarea mijloacelor fixe se formează fondul mijloa celor fixe încadrat cu contul de pasiv 250 „Fondul mijloacelor fixe". In

credit - intrarea mijloacelor fixe. în debit - calculul uzurii mijloacelor fixe, lipsurile de mijloace fixe. Soldul creditor - suma fondului mijloacelor fixe. Cheltuielile aferente achiziţionării mijloacelor fixe sunt atribuite la

articolul de cheltuieli 242 „Procurarea mijloacelor fixe". Operaţiunile economice aferente achiziţionării mijloacelor fixe de la furnizori sunt contabilizate în NC 6 - borderou cumulativ privind decon

tările cu diferite instituţii şi organizaţii.

90

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

Operaţiunile economice ocazionate de primirea mijloacelor fixe cu

Dt 013 „Maşini şi utilaje" Dt 018 „Fondu l de carte"

tit lu gratuit sunt contabilizate în NC 16 - borderou cumulativ privind evi denţa bunurilor primite cu titlu gratuit. Operaţiunile economice aferente mişcării şi ieşirii mijloacelor fixe sunt contabilizate în NC 9 - borderou cumulativ privind ieşirea şi mişcarea

1. în baza facturii fiscale s-au achiziţionat de la SRL

,X" următoarele

mijloace fixe:

Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

Denumirea mijloacelor fixe

Frigider „Nord" Televizor „Sony" Masă de birou Canapea

Valoarea,

lei

4500,00 3900,00 3100,00 4200,00

Cantitatea

1 1 1 1

Total

Suma,

lei

4500,00 3900,00 3100,00 4200,00 15700,00

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5.

- 8400 lei

Denumirea mijloacelor fixe Computator „LG"

Valoarea,

lei

Cantitatea

10000,00

1 1 100

Condiţioner „Samsung"

3950,00

Manuale „Matematica"

20,00

Total

Suma,

lei

10000,00 3950,00 2000,00 15950,00

lei

4300,00 9200,00 3700,00 3400,00 4600,00

Cantitatea

Suma,

lei

solicitată 1 2 1 1 1

4300.00 18400,00 3700,00 3700,00 4600,00 34400,00

- 7 100 lei - 7 100 lei - 27 300 lei

Ct 016 „Unelte de producţie, instrumente şi inventar

- 15 700 lei

fixe de la ONG „Y" şi a facturii de expediţie s-au primit cu titlu gratuit de către instituţia publică următoarele mijloace fixe:

Masă pentru birou Covor „Flo are" Frigider „Nord"

Valoarea,

gospodăresc" gospodăresc"

Concomitent şi formează fondul mijloacelor fixe

2.

Computator „LG"

măsură buc  buc  buc buc  buc

Dt 016 „Unelte de producţie, instrumente şi inventar

- 7300 lei

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 242.00 - 15 700 lei Ct 250 „Fondu l mijloacelor fixe" - 15 700 lei în baza contractului de predare-primire cu titlu gratuit a mijloacelor 

Televizor „Sony"

Unitatea de

Dt 013 „Maşini şi utilaje" Ct 013 „Maşini şi utilaje"

rea valorii de intrare a mijloacelor fixe:

Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori"

Denumirea mijloacelor fixe

Total

Taxa pe valoarea adăugată în instituţiile publice se atribuie la majora Dt 013 „Maşini şi utilaje" Dt 016 „Unelte de producţie, instrumente şi inventar gospodăresc"

- 13 950 lei - 2 000 lei

Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe" - 15 950 lei Valoarea mijloacelor fixe eliberate de la depozit în folosinţa în baza facturii (cerere) forma 434.

mijloacelor fixe.

Tranzacţii:

91

- 27 300 lei

4. Casarea mijloacelor fixe în baza procesului-verbal de casare a mijloa celor fixe şi a autorizaţiei de casare de la ministerul de resort /

consiliul municipal, raional, sătesc.

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5.

Denumirea mijloacelor fixe

Automobil „Vaz-2109" Computator „LG"

Frigider „Nord" Televizor „Samsung" Covor „Floare" Total

Unitatea

Canti

măsură Buc Buc Buc Buc Buc

tatea

lei

1 1 1 1 1

68000,00 9800,00 4800,00 3900,00 3150,00

de

Valoarea,

Uzura

Suma,

lei

100% 68000,00 100% 9800,00 100% 4800,00 100% 3900,00 100% 3150,00 89650,00

92

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

Dt 020 „Uzura mijloacelor fixe"

- 89 650 lei

Ct 013 „Maşini şi utilaje"

- 18 500 lei

- 68 000 lei Ct 015 „Mijloace de transport" Ct 016 „Unelte de producţie, instrumente şi inventar

gospodăresc"

-3 150 lei

5. Valoarea computatorului „LG ", parţial uzat, constatat lipsă la inventa riere, imputată persoanei culpabile: - 3 300 lei Dt 020 „Uzura mijloacelor fixe" - 6 600 lei Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe"

Ct 013 „Maşini şi utilaje"

- 9 900 lei

Concomitent imputarea lipsei persoanei culpabile: - 9 900 lei Dt 170 „Decontări privind manco" - 9 900 lei Ct 173 „Decontări privind plăţile la buget" 6. Valoarea combinei muzicale „Samsung" constatată surplus la inventariere

Dt 013 „Maşini şi utilaje"

- 3 800 lei

- 3 800 lei Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe" 7. Calcul cheltuielilor aferente reparaţiei capitale a clădirii instituţiei  publice:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea

instituţiei", art. 243 „Reparaţii capitale" alin. 03 „Reparaţia capitală a obiectelor social-culturale Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori"

- 450 000 lei - 450 000 lei

Concomitent se majoreaz ă valoarea iniţială a cl ădirii cu 450 000 lei

Dt 010 „C lădiri" Ct 250 „Fondul mijloacelor

- 450 000 lei fixe"

- 450 000 lei

De asemenea, cheltuielile aferente reparaţiei capitale a construcţiilor  speciale (subcontul 011) majorează valoarea iniţiale a acestora. Pentru alte categorii de mijloace fixe (subconturile 012-019) cheltuielile pentru repa raţia capitală nu majorează valoarea iniţială a acestora. Evidenţa analitică a mijloacelor fixe este organizată în fişe de inventar a mijlocului fix forma MF-6, MF-8, MF-9. Fişa de inventar a mijlocului fix forma MF-6 este destinată evidenţei clădirilor, construcţiilor speciale, instalaţiilor de transmisie, maşinilor şi utilajelor, mijloacelor de transport, uneltelor de producţie, instrumentelor şi

93

inventarului gospodăresc. Pentru fiecare mijloc fix evidenţa se ţine separat

  pe o fişă de inventar a mijlocului fix. Fişa de inventar a mijlocului fix forma MF-8 serveşte pentru evidenţa animalelor de muncă, productive şi de prăsilă, precum şi pentru evidenţa  plantaţiilor multianuale din grădinile botanice. Fişa de inventar forma MF-9 este destinată pentru evidenţa în grup a fondului de carte şi a mijloacelor pentru montare în scenă.

în scopul asigurării concordanţei dintre evidenţa analitică şi evidenţa sintetică a mijloacelor fixe se întocmeşte balanţa de verificare pe contul 01 „Mijloace fixe". Modul de înregistrare a operaţiunilor economice aferente achiziţionă rii miiloacelor  fixe este nrezentat în schema 6.2.

94

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

6.3. Evidenţa uzurii mijloacelor fixe în instituţiile publice uzura se det erm ină pentru următoarele mijloace

fixe: -

clădiri;

-

construcţii speciale; instalaţii de transmisie;

-

maşini şi utilaje;

-

animale de muncă; mijloace de transport;

-

inventar de produ cţiei şi gospo dăresc .

Uzura nu se determină pentru: • clădiri şi construcţii speciale considerate monumente de arhi

tectură şi artă unicale; •

• • • •

uti laj, exponate, modele care funcţionează sau nu, machete şi alte materiale instalate în cabinete şi laboratoare care se utilizează în scopuri didactice şi ştiinţifice; animale de producţie (bivol i, cerbi, boi), exponate ale regnului animal din grădinile zoologice; fondul de carte, mijloace pentru montare în scenă; valorile de muzeu şi artistice; mijloacele fixe ale instituţiilor publice aflate peste hotare (ambasade, consulate).

Uzura mijloacelor fixe se calculează la sfârşitul anului, indiferent de luna în care ele au fost cumpărate sau construite, se află la depozit sau în

folosinţă. Calculul uzurii nu poate depăşi 100% din valoarea mijloacelor fixe. Uzura se calculează prin metoda liniară:  Suma uzurii anuale = Valoarea iniţială (de intrare) : Durata de   funcţionare utilă Durata de funcţionare utilă este stabilită pentru fiecare mijloc fix în Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale nr. 338 din 21.03.2003.

Calculul uzurii mijloacelor fixe în mărime de 100% nu poate servi drept justificare pentru casarea mijloacelor fixe.

Evidenţa uzurii mijloacelor fixe se ţine în contul de pasiv 020 „Uzura mijloacelor fixe". în credit se reflectă calcularea uzurii. în debit - casarea, transmiterea, lipsurile de mijloace fixe. Soldul creditor reprezintă suma

uzurii mijloacelor fixe.

- Mihail Nani -

95

Tranzacţii: 1. Calcularea uzurii mijloacelor fixe: Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe" - 750 000 lei Ct 020 „Uzura mijloacelor fixe" - 750 000 lei 2. Casarea calculatorului „LG" în baza procesului-verbal de casare şi a autorizaţiei de casare de la ministerul de resort: Dt 020 „Uzura mijloacelor fixe" - 9 800 lei

Ct 013 „M aşini şi utilaje"

- 9 800 lei

Uzura mijloacelor fixe se calculează în situaţia cumulativă privind calculul uzurii mijloacelor fixe, în care se indică: -

denumirea mijloacelor fixe repartizate pe subconturi;

-

numărul de inventar;

-

valoarea; norma uzurii anuale; suma uzurii calculată pe anul curent; suma uzurii cumulative.

6.4. Casarea mijloacelor fixe După ce au ajuns la limita duratei lor de folosinţă, mijloacele fixe se scot din funcţiune prin casare în condiţiile prevăzute de Regulamentul privind casarea bunurilor uzate raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 500 din 12.05.1998. Mijloacele fixe se casează doar în cazul când restabilirea lor este imposibilă sau economic neraţională, precum şi atunci când ele nu pot fi

vândute sau transmise în modul stabilit altor instituţii, organizaţii. Pot fi casate mijloacele fixe: a) uzate fizic integral;  b) devenite inutilizabile în urma avariilor, calamit ăţilor naturale. Pentru determinarea inutilizabilităţii mijloacelor fixe, precum şi pentru întocmirea documentelor necesare pentru casarea mijloacelor fixe, în cadrul instituţiei se instituie, prin ordinul conducătorului comisia de casare a mij

loacelor fixe în următoarea componentă: - inginer ul-şef sau adjunctul condu căto rului în calitate de preşe -

-

dinte al comisiei; contabilul-şef sau adjunctul acestuia;

şeful subdiviziun ii, la balan ţa căreia se află bunurile ce urmează să fie casate;

96

- Contabilitatea în instituţiile publice -

- persoana cu răspunde re mater ială de bunuri. Operaţia de casare a mijloacelor fixe se desfăşoară în 4 etape succesive: • propunerea casării; • constatarea necesităţii casări i; • aprobarea casării; • executarea casării propriu-zise.

I etapă. Propunerea casării este înaintată în scris de către comisia de inventariere sau de gestionari. II etapă. Propunerea de casare este analizată de către comisia de casare. Comisia de casare verifică nemijlocit la faţa locului starea obiectului ce trebuie să fie casat şi stabileşte dacă obiectul dat este sau nu inutilizabil ori mai poate fi reparat. Comisia la fel depistează persoanele din vina cărora s-a produs scoaterea din uz înainte de expirarea termenului de exploatare a mijloacelor  fixe şi înaintează propuneri privind tragerea lor la răspu ndere în conformitate cu legislaţia în vigoare. III etapă. Pentru casarea mijloacelor fixe comisia de casare întocmeşte Procesul-verbal de casare a mijloacelor fixe, în care se indică: - denumirea mijloacelor fixe; - numărul de inventar; - data intrării în exploatare; - suma uzur ii. Procesul-verbal este semnat de membrii comisiei de casare, apoi el este înaintat pentru aprobare conducător ului institu ţiei. Pentru efectuarea casării mijloacelor fixe este necesar ca instituţiile   publice să primească autorizaţia de casare de la organul ierarhic superior  (Ministerul de resort sau organele locale ale administraţiei de stat consiliile raionale, municipale, orăşeneşti, săteşti). în acest scop instituţia  publ ică înaintează un demers instituţiei ierarhic superioare. IV etapă. După primirea autorizaţiei de casare de la instituţia ierarhic superioară mijloacele fixe pot fi supuse casării propriu-zise, care constă în operaţia de demontare, dezmembrare, demolare şi se efectuează în mod obligatoriu în prez enţa comisiei de casare. Materialele şi piesele obţinute în rezultatul casării mijloacelor fixe se pot valorifica prin comercializare sau sunt reţinute pentru necesităţile instituţiei.

- Mihail Nani -

97

Tranzacţii: Casarea computatoarelor în baza proceselor-verbale de casare a mijloacelor fixe şi a autoriz aţiei de casare de la instituţ ia ierarhic superioară: - 82 000 lei Dt 020 „Uzura mijloacelor fixe" - 82 000 lei Ct 013 „Maşini şi utilaje" Concomitent se contabilizează valoarea fierului uzat obţinut din casareacomputatoarelor: Dt 063 „Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou" - 4 700 lei Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile

instituţiei"

- 4 700 lei

Modul de înregistrare a operaţiunilor economice aferente casării mijloacelor fixe este prezentat în schema 6.4.

-

98

Contabilitatea în instituţiile publice -

  întrebări de autoverificare 1. Definiţi mijloacele fixe. 2. Nominalizaţi căile de intrare a mijloacelor fixe în patrimoniul instituţiei. 3. Caracteriza ţi contul 01 „Mijloace fixe", contul 250 „Fondul mijloacelor fixe", contul 020 „Uzura mijloacelor fixe". 4. Contabilizaţi operaţiunile economice aferente mişcării mijloacelor  fixe. 5. Unde este organizată evidenţa analitică a mijloacelor fixe? 6. Nominaliz aţi actul normativ care reglemente ază casarea mijloacelor  fixe. 7. Caracter izaţi procesul de casare a mijloacelor fixe. 8. Unde este stabilită durata de funcţionare utilă (DFU) a mijloacelor  fixe? 9. Nom ina liza ţi registrul în care se ţine evide nţa uzurii mijloacelor fixe.

Bibliografie 1. 2. 3.

4.

5.

6.

7.

Codul fiscal al Republicii Moldova // Revista „Conta bilitate şi audit, 2010, nr.l. Legea privind achiz iţiile publice nr. 9 6- XVI d in 13.04.2007 // Monitoru l oficial al Republicii Moldova nr.l07-111 din 27.07.2007. Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotăr ârea Guvernului Republicii Moldova nr. 148 din 14.02.2008 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.37-39 din 22.02.2008. Regulamentul cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 245 din 04.03.2008 // Moni torul oficial al Republicii Moldova nr.49-50 din 11.03.2008. Regulament privind realizarea achiz iţiilor publice de bunuri prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului Re public ii Moldova nr. 329 din 19.03.2008 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.66-68 din 01.04.2008. Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 338 din 21.03.2003 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.62-66 din 04.04.2003. Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 500

- Mihail Nani -

99

din 12.05.1998 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.62-65 din 09.07.1998. 8. Regulamentul cu privire la modul de transmitere a între prinde rilor, organizaţiilor, instituţiilor de stat, a subdiviziunilor lor, clădirilor, edificiilor şi altor mijloace fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Mol dova nr. 688 din 09.10.1995 // M onitorul oficial al Republicii Moldova nr.10 din 15.02.1996. 9. Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.85 din 9 octombrie, Capitolul I. Mijloace fixe . 10. M. Nani. Evidenţ a bugeta ră. - Chişi nău, 1994. 11. M. Nani. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în instituţiile publice. - Chişinău, 2010.

100

-

Contabilitatea în instituţiile publice — 

TEMA 7 CONTABILITATEA MATERIALELOR 7.1. Componenţa şi destinaţia materialelor. Evidenţa lor operativă. 7.2. Evidenţa sintetică şi analitică a materialelor.

7.1. Componenţa şi destinaţia materialelor. Evidenţa lor operativă Instituţiile publice utilizează în procesul activităţii lor un volum considerabil de materiale. Structura acestora diferă în funcţie de specificul

activităţii pe care o desfăşoară instituţia publică. Astfel, instituţie de învă ţământ folosesc mai mult materiale didactice şi de laborator; instituţiile sanitare - medicamente şi materiale de pansament etc. Materialele diferă şi în dependenţă de scopul pentru care sunt utilizate. Din acest punct de vedere se disting: - chimicale, reactive; - materiale de uz gospodăresc, alimente, furaje, nutre ţuri; - combustibil;

- carbur anţi şi lubrifianţ i; - piese de schimb pentru maşini şi utilaje. Materialele pot întră în patrimoniul i nstituţi ei pe mai multe căi: - prin dotare de către stat la înfiinţarea instituţiei;

- prin achiziţ ie de la furnizor i; - cu titlu gratuit de la sponsori; - prin transfer de la instituţia ierarhic superioară; ' - din casarea mijloacelor fixe şi OMSVD. In cazul când bunurile materiale (mijloacele fixe, materialele, OMSVD ) sunt primite de la furnizor de către un angajat al instituţiei publice pe numele angajatului se eliberează în contabilitatea instituţiei publice Delegaţia (Anexa 9) pentru ridicarea valorilor în mărfuri şi materiale conform preve derilor Instrucţiunii cu privire la eliberarea delegaţiilor pentru ridica rea valorilor în mărfuri şi materiale nr. 294 din 17.03.1998.

- Mihail Nani

101

La eliberarea Delegaţiei angajatului contabilitatea instituţiei publice o

înregistrează în registrul de evidenţă a delegaţiilor. Termenul de valabilitate a delegaţiei se stabileşte în dependenţă de  posibilităţile existente pentru primirea şi transportarea bunurilor în cauză conform contractului, de cel mult 15 zile.

Delegaţia se prezintă furnizorului la livrarea bunurilor şi serveşte drept justificare pentru ridicarea bunurilor de la furnizor de către angajatul instituţiei publice delegat în acest scop. Persoana, căreia i s-a înmânat delegaţia, este obligată să prezinte în contabilitatea instituţiei publice cel târziu în ziua următoare după primirea   bunurilor, documentele primare (factura fiscală, factura de expediţie) care   justifică primirea bunurilor de la furnizor şi predarea acestora la depozit gestionarului respectiv. în registrul de evidenţă a delegaţiilor în rubrica „Menţiuni despre îndeplinirea dispoziţiilor" se înregistrează numărul, seria şi data facturii fiscale / facturii de expediţie prezentat ă de către angajatul respectiv. Materiale reprezi ntă o componen tă import antă a proprietăţii de stat, de aceea buna lor păstrare şi utilizare constituie o sarcină importantă pentru fiecare instituţie. Ele trebuie depozitate în magazii, amenajate potrivit felului şi însuşirii materialelor respective. Responsabil pentru primirea,   păstrarea şi eliberarea de materiale este magazinerul {gestionarul) cu care

conducerea instituţiei încheie un contract de răspundere materială deplină (Anexa 8). Gestionarul ţine evidenţa operativă a materialelor în Registrul de evidenţă a materialelor la depozit forma M-17. în acest registru evidenţa se ţine pentru fiecare tip de materiale pe o pagină aparte în care se indică: - denumirea materialului; valoarea; - calitatea; - provenienţa (de unde s-a pri mit); - destinaţia (cui a fost eliberat); - intrarea, ieşirea, soldul în expresie cantitativă. Eliberarea produselor alimentare de la depozit în folosinţă se efec tuează în baza documentului meniul-cerere forma nr. 298 (299) care se întocmeşt e zilnic în baza normelor de repartiţie a alimentelor şi a numărului   persoanelor care trebuie alimentate.

- Contabilitatea în instituţiile publice -

102

- Mihail Nani -

Meniul-cerere cu semnături le persoanelor privind eliberarea şi primi rea produselor alimentare se transmite în contabilitate în termenii stabiliţi de

către contabilul-şef, dar nu mai rar de trei ori pe lună. Eliberarea materialelor de la depozit în folosinţă se efectuează în baza documentului factură (cerere) forma nr. 434, semnată de conducătorului instituţiei publice (adjunctul) şi cont abilul-şef . Este int erzisă eliberarea ma terialelor de la depozit în folosinţă pe bază de dispoziţie verbală a condu

cătorului instituţiei. La sfârşitul lunii magazinerul prezintă în contabilitate Darea de seamă  privi nd mişcarea materialelor la depozit în care se indică: - denumirea materialelor; - unitatea de măsură; valoarea; - soldul iniţial în expresie cantit ativă; - intrarea;

-

ieşirea;

-

soldul final în expresie cantitativă.

103

Operaţiunile economice aferente materialelor achizi ţionate de la furni zorii sunt contabilizate în NC 6 - borderou cumulativ privind decontăril e cu diferite instituţii şi organizaţii, iar consumul materialelor se contabilizează în NC 13 - borderou cumulativ privind consumul materialelor. Operaţiunile economice aferente produselor alimentare achiziţionate de la furnizor sunt contabilizate în NC 11 - borderou cumulativ privind intrarea produselor alimentare, iar consumul produselor alimentare se contabilizează în NC 12 - borderou cumulativ privind consumul produselor  alimentare. Modul de înregistrare a operaţiunil or economice aferente achiziţionă rii materialelor este prezentat în schema 7.2.

I

7.2. Evidenţa sintetică şi analitică a materialelor  Pentru evidenţa sintetică a materialelor este destinat contul de activ 06 „Materiale şi produse alimentare" care se divizează în 10 subconturi: 060 „Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri 061 „Produ se alimentare" 062 „Medica mente şi materiale de pansament"

063 „Mater iale de uz gospo dăresc şi rechizite de birou 064 „Combustibil, carburanţi şi lubrifianţi" 065

„Nutreţ şi furaje"

066 „Ambalaj" 067 „Diverse materiale"

068 „Materiale în expedi ţie" 069 „Piese de schimb pentru maşini şi utilaje" In debit - intrarea materialelor. In credit - consumul materialelor, lip surile de materiale. Soldul debitor - valoarea materialelor aflate în paui moniul instituţiei publice.

Tranzacţii: Valoarea materialelor de uz gospodăresc achiziţionate de la SRL „X" în baza facturii fiscale Suma, Unitatea Valoarea, Canti Denumirea Nr. de măsură lei lei tatea materialelor crt. 100 350,00 3,50  buc. 1. Becuri electrice 600,00 20,00 30  buc. 2. Sodă de spălat „Ariei" 2 3500,00 1750,00  buc. 3. Anvelope 400,00 50 8,00  buc. 4. Săpun „Dove" (450 g) 4850,00 Total Dt 063 „Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou" Dt 069 „Piese de schimb pentru maşini şi utilaje" Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori"

- 1 350 lei - 3 500 lei - 4 850 lei

 — Contabilitatea în instituţiile publice -

04

- Mihail Nani -

2. Valoarea rechizitelor de birou achiziţ ionate de către titularul de avans conform decontului de avans: Dt 063 „Mate ria le de uz gospodăr esc şi rechizite de

 

bir ou "

Evidenţa analitică a materialelor este organizată în Registrul evidenţei cantitativ-valorice a materialelor forma nr. 296. Modul de înregistrare a operaţiunilor economice aferente consumului - 80 lei este prezentat în schema 7.3. de materiale

Ct 160 „Decon tări cu tit ula rii de avans" - 80 lei 3. Valoarea materialelor de uz gospodăresc eliberate de la depozit în folosinţă în baza facturii (cerere) forma nr. 434: Dt 063 „Mate ria le de uz gospodăre sc şi rechizite de

 

bir ou "

- 1 200 lei

Ct 063 „„Mat eri ale de uz gospodăr esc şi rechizite de

 

bir ou "

- 1 200 lei

4. Consumul materialelor de uz gospodăresc în baza listei de eliberare a materialelor pentru necesită ţile instituţiei forma nr. 410: Dt 200 „Cheltuiel i bugetare pentru înt reţ ine rea

instituţiei", art.l 13.03

- 1 200 lei

Ct 063 „Mate ria le de uz gospodăre sc şi rechizite de

 

bir ou "

- 1 200 lei

5. Valoarea produselor alimentare primite cu ti tl u gratuit de la sponsor  de către Casa de copii în baza procesului-verbal de predare-primire a  bunurilor donate şi a facturii de exp ediţ ie: Dt 061 „Pr odu se alimentare " - 12 500 lei Ct 400 „Ve ni tu ri din mijloace speciale" - 12 500 lei 6. Valoarea produselor alimentare predate de la depozit în folosi nţă în  baza meniului-cerere forma nr. 298: Dt 061 „Pr od use alimentare " - 3 200 lei Ct 061 „Pr od us e alimentar e" - 3 200 lei 7. Consumul produselor alimentare primite cu ti tl u gratuit: Dt 400 „Ve ni tu ri din mijloace speciale" - 3 200 lei Ct 061 „Pr od us e alimentar e" - 3 200 lei 8. Valoarea pieselor de schimb pentru maşini şi utilaje constatate lipsă la inventariere, imputată persoanei culpabile: Dt 170 „De con tăr i pr ivi nd manco" - 1 450 lei Ct 069 „Piese de schimb pentru maşi ni şi util aje" - 1 450 lei 9. Valoarea materialelor de uz gospodăresc constatate surplus la inventariere: Dt 063 „Mate ria le de uz gospodăr esc şi rechizite de

 

bir ou "

- 380 lei

Ct 230 „Fi nan ţa rea di n buget pentru cheltuielile

inst itu ţiei "

- 380 lei

105

106

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani — 

  întrebări de autoverificare

TEMA 8

1. Nomin alizaţ i căile de intrare a materialelor în patrimoniul insti tuţiei. 2. Ce document se eliberează angajatului detaşat pentru primirea bunurilor de la furnizor şi unde se înregistrează acest document în contabilitate? 3. Unde este organizată evidenţa operativă a materialelor? 4. Caracterizaţi contul 06 „Materiale şi produse alimentare". 5. Contabi lizaţ i oper aţiunile economice aferente mişcării materialelor. 6. Nomi nalizaţi documentele primare care just ifi că primirea şi mişcarea materialelor. 7. Unde este organiza tă evidenţa analitică a materialelor? Bibliografie 1.

2.

3.

4.

Legea privind achiziţiile publice nr. 96-XVI din 13.04.2007 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 107-111 din 27.07.2007. Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.l48 din 14.02.2008 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 37-39 din 22.02.2008. Regulament cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofer telor de preţuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 245 din 04.03.2008 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 49-50 din 11.03.2008. Regulament privind realizarea achiziţ iilor publice de bunuri prin inter mediul Bursei Universale de Mărfuri, aprobat prin Hotărârea Guvernu

lui nr. 329 din 19.03.2008 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 5.

66-68 din 01.04.2008. Instrucţiune cu privire la eliberarea delegaţiilor pentru ridicarea

valorilor în mărfuri şi materiale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 294 din 17.03.1998 // Monitorul oficial al

C O N T A B I L I T A T E A O B I E C T E L O R D E MI CĂ V A L O A R E Şl SCURTĂ DURATĂ 8.1. Componenţa şi caracteristica obiectelor de mică valoare şi

scurtă durată. Evidenţa lor operativă. 8.2. Evidenţa sintetică şi analitică a obiectelor de mică valoare şi

scurtă durată.

8.1. Componenţa şi caracteristica obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. Evidenţa lor operativă Se consideră obiecte de mică valoare şi scur tă durată obiectele care au o valoare mai mică de 3 000 lei unitatea indiferent de durata lor de func ţionare. Drept exemple de OMVSD pot fi menţionate: mese, scaune, bănci, căldări, vesela de la cantină, aspiratoare, televizoare, combine muzicale,  pasatige, şur ubelniţe etc. La fel se consideră obiecte de mică valoare şi scurtă durată obiectele cu valoarea mai mare de 3 000 lei unitatea şi cu termenul de utilizare mai mic de un an. De asemenea, se includ în categoria obiectelor de mică valoare şi scurtă durată indiferent de valoare şi durata de utilizare uneltele

de pescuit, îmbrăcămintea şi încălţămintea specială, uniformele din unităţile armatei, poliţiei etc. Obiectele de mică valoare şi scurtă durată pot intra în patrimoniul

instituţiei publice prin următoarele căi:

Republicii Moldova nr. 30-33 din 09.04.1998.

-

prin dotare de către stat la înfiinţarea in stituţiei;

6.

Instrucţi unea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin ordinul Ministerului finanţelor nr. 85 din 09.10.1996,

-

prin achiziţ ie de la furnizori; cu tit lu gratuit de la sponsori;

7.

M. Nani. Evidenţa bugetară. - Chişinău, 1994.

8.

M. Nani. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în

Capitolul I I . Stocuri de materiale.

instituţiile publice. - Chişinău, 2010.

107

- prin transfer de la instituţia ierarhic superioară. Obiectele de mică valoare şi scurtă durată intrate în patrimoniul ins tituţiei sunt depozitate la magazie sub răspunderea gestionarului care ţine

evidenţă operativă a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în Registrul de evidenţa a materialelor la depozit forma M-17. Evidenţa operativă a obiectelor de mică valoare şi scurtă dura tă este organizat ă analogic evidenţe i materialelor.

 — Contabilitatea în instituţiile publice — 

108

Eliberarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată de la depozit în folosinţă se efectuează în baza documentului factură (cerere) forma nr. 434. Este inte rzisă eliberarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

- Mihail Nani -

109

Modul de înregistrare a operaţiunilor economice aferente achiziţionării

OMVSD este prezentat în schema 8.2.

 pe bază de dispoziţie verbală a conducătorului instituţiei. La sfârşitul lunii / trimestrului magazinerul prezintă în contabilitate Darea de seamă privind mişcarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată la depozit în care se indică:

-

denumirea OMSVD; valoarea; soldul iniţial în expresie cantitativă; intrarea, ieşirea; soldul final în expresie cantitativă.

8.2. Evidenţa sintetică şi analitică a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată Pentru evidenţa sintetică a obiectelor de mică valoare durată este destinat contul de activ 07 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată" care se diviz ează în următoarele subconturi: 070 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată la depozit"

071 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în folosinţă" 072 „Lengerie, accesorii de pat, încălţăminte şi îmbrăcăminte la depozit"

073 „Lengerie, accesorii de pat, încălţăminte şi îmbrăcăminte în folosinţă"

Tranzacţii • 1. Valoarea OMVSD achiz iţi onat e de la furnizor în baza facturii fiscale Suma, Canti Valoarea, Denumirea Nr. lei tatea lei OMSVD crt. 350,00 700,00 2 1. Masă 80,00 10 800,00 2. Scaune 670,00 670,00 1 3. Aspirator „LG" * • —  1 2900,00 2900,00 4. Televizor „Sony" 1 1850,00 1850,00 Combină muzicală „Sonashi" 5. 6920,00 Total

în debit se înregistrează intrarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, iar în credit - casarea OMVSD, lipsurile de OMVSD. Soldul debi tor ref lectă valoarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată aflate în

Dt 070 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată la

  patrimoniul instituţiei.

Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori

Odată cu intrarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în patri moniul instituţiei se formează fondul obiectelor de mică valoare şi scurtă încadrat cu contul de pasiv 260 „Fondul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată". în credit se reflectă intrarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. în debit - casarea OMVSD , lipsurile de O MVSD. Soldul cre ditor reflectă valoarea fondului obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. Operaţiunile privind achiziţionarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată sunt contabilizate în notele de contabilitate 6, iar casarea OMVSD şi lipsurile de OMVSD - în nota de contabilitate 10.

depozit"

Concomitent se formează fondul OMSVD: Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea

instituţiei", art.l 13.03 Ct 260 „Fondul OMVSD"

- 6920 lei - 6920 lei

- 6920 lei - 6920 lei

- Contabilitatea în instituţiile publice -

по

- Mihail Nani -

2. Valoarea OMVSD primite cu ti tlu gratuit de la sponsori în baza contrac tului de predare-primire a bunurilor donate şi a facturii de expediţie.

Nr. crt.

Denumirea

OMSVD

1. Scaune 2. Masă 3. Televizor „Filips" 4. Plapumă 5. Adidaşi

Valoarea,

lei

Canti tatea

Suma,

lei

75,00

25

1875,00

390,00

780,00

2950,00

2 1

210,00

15

3150,00

360,00

20

Total

Dt 260 „Fondul OMVSD" Ct 071 „OMVSD în folosinţă"

111 - 6695 lei - 3670 lei

Ct 073 „Lengerie, accesorii de pat îmbrăcăminte şi   încălţăminte în folosinţă"

- 3025 lei

Modul de înregistrare a operaţiunilor economice aferente casării OMVSD este prezentat în schema 8.3.

2950 7200,00 15955,00

Dt 070 „OMVSD Ia depozit"

- 5605 lei

Dt 072 „Lengerie, accesorii de pat îmbrăcăminte şi  încălţăminte la depozit" Ct 260 „Fondul OMVSD"

- 10350 lei - 15955 lei

Schema 8.3. Sistemul contabil aferent casării O MVSD

3. OMVSD cu valoarea mai mică de 20 lei unitatea predate de la depozit

în folosinţă:

Dt 260 „Fondul OM VSD "

- 18,50 lei

Ct 070 „OMVSD la depozit"

- 18,50 lei

4. OMVSD cu valoarea mai mare de 20 lei unitatea predate de la depozit

în folosinţă:

Dt 071 „OMVSD în folosinţă"

- 180 lei

Ct 070 „OMVSD la depozit"

- 180 lei

5. Casarea OMVSD în baza procesului-verbal de casare a OMVSD. în instituţiile publice nu se calculează uzura OMVSD.

Nr. crt.

Denumirea

OMSVD

1. Mingi de volei 2. Cort turistic (2 locuri) 3. Maiouri sportive

4. Televizor „Alfa" 5. ^Ştergar 90 x 40 Total

Valoarea,

lei

150,00 620,00 80,00 2750,00 95,00

Canti tatea

2 1 20

1 15

Suma,

lei

300,00 620,00 1600,00 2750,00 1425,00 6695,00

6. OMVSD constatate lipsă la inventariere, imputată  persoanei culpabile: 390,60 lei Dt 260 „Fondul OMVSD" 390,60 lei Ct 070 „OMVSD la depozit" Concomitent imputarea lipsei persoanei culpabile: Dt 170 „Decontări privind manco" Ct 173 „Decont ări privind plăţile la buget" 7. Accesoriile de pat constate surplus la inventariere:

390,60 lei 390,60 lei

Dt 072 „Lengerie, accesorii de pat îmbrăcăminte şi  încălţămi nte la depozit"

Ct 260 „Fondul OMVSD"

-530 lei - 530 lei

Evidenţa analitică a OMVSD este organizată în Registrul evidenţei cantitativ-valorice a materialelor forma nr. 296.

112

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

113

  întrebări de autoverificare 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Definiţi OMVSD . Nomina lizaţi căile de intrare a OMVS D în patrimoniul instituţiei. Unde este organi zată evidenţa operat ivă a OMVSD? Caracteriz aţi conturile 07 „OM VSD " şi 260 „Fondul OMVS D". Conta biliz aţi oper aţiun ile economice aferente mişc ării OMV SD. Caracterizaţi procesul de casare a OMVSD . Unde este organizată evidenţa analitică a OMVSD?

Bibliografie 1. 2.

3.

4.

5.

6.

7. 8.

Legea privin d achiz iţiile publice nr. 96- XV II din 13.04.2007 // Monito rul oficial al Republicii Mo ldova nr. 107-111 din 27.07.2007. Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.l48 din 14.02.2008 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 37-39 din 22.02.2008. Regulament cu privire la achiz iţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 245 din 04.03.2008 // Monitor ul oficial a l Republicii Moldova nr. 49-50 din 11.03.2008. Regulament privind realizarea achiziţiilo r publice de bunuri prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 329 din 19.03.2008 // Monitorul oficial al Republic ii Moldova nr. 66-68 din 01.04.2008. Instruc ţiune cu privire la eliberarea delegaţiilo r pentru ridicarea valorilor în mărfuri şi materiale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 294 din 17.03.1998 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 30-33 din 09.04.1998. Instruc ţiunea cu privire la evide nţa conta bilă în instituţiile publice, aprobată prin ordinul Ministerului finanţelor nr. 85 din 09.10.1996, Capitolul III. Obiecte de mică valoare şi scurtă durată. M. Nani. Evidenţa bugetară. - Chişinău, 1994. M. Nani. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în instituţiile publice. - Chişinău, 2010.

TEMA 9

CONTABILITATEA MIJLOACELOR SPECIALE 9.1. Evidenţa operaţiunilor privind mijloacele speciale. 9.2. Evidenţa decontărilor privind întreţinerea copiilor în institu ţiile preşcolare.

9.1. Evidenţa operaţiunilor privind mijloacele speciale Conform Regulamentului cu privire la gestionarea mijloacelor  speciale ale instituţiilor publice (cu modificările şi completările ulterioare), aprobat prin ordinul Ministerului finanţelor nr. 94 din 31.12.2004 instituţiile   publice pot desfăşura unele activităţi producătoare de venituri, cum ar fi  prestarea de servicii, executarea de lucrări, dare în locaţiune a încăperilor şi clădirilor ce le aparţin etc. De exemplu, instituţiile superioare de învăţământ dispun de mijloace speciale provenite din: > taxa de şcolarizare (studii); > taxa de studii la catedra milit ară; > taxa pentru dare în locaţ iune a încăper ilor ; > taxa de cazare în cămi n etc.

Mijloace speciale - veniturile instituţiilor publice obţinute, în condi ţiile stabilite prin acte normative, de la efectuarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată, precum şi din donaţii, sponsorizări şi din alte mijloace băneşti, intrate legal în posesia instituţiei publice. Mijloacele speciale ale instituţiilor publice se includ în bugetele res  pective (bugetul de stat, bugetele raioanelor, municipiilor, oraşelor, satelor), se consideră venituri şi sunt direcţionate pentru cheltuielile aferente desfăşu rării activităţii statutare a acestor instituţii. Modalitatea de utilizare a veniturilor din mijloace speciale este  prezentată în figura 9.1.

-

114

Contabilitatea în instituţiil e publice -

- Mihail Nani — 

115

Oper aţiunile aferente mişcării mijloacelor în contul 111 sunt contabilizate în nota de contabilitate 3 - borderou cumulativ privind mişca rea mijloacelor în conturile curente pentru mijloace extrabugetare. Pentru evidenţa surselor de formare a mijloacelor speciale este destinat contul de pasiv 400 „Venituri din mijloace speciale". în credit calcularea / încasarea veniturilor, în debit - închiderea contului de cheltuieli   privind mijloacele speciale la sfârşitul anului. Soldul creditor reflectă suma veniturilor calculate / încasate de la începutul anului. • Plata salariului • Plata serviciilor comunale, CAS, РАМ • Asigurarea bazei tehnico-materiale

Figura 9.1.

Cuantumul

utilizării veniturilor din mijloace speciale

Din totalul veniturilor privind mijloacele speciale aprobate în planul secundar de finanţare / devizul de cheltuieli pe perioada unui an bugetar  instituţiile publice pot utiliza: - până la 50% pentru plata salariului angajaţilor; - nu mai puţin de 25% pentru asigurarea bazei tehnico-materiale; - 25% pentru plata CAS şi РАМ, achiziţionarea bunurilor şi servi ciilor etc. Mijloacele speciale se clasifica conform următoarelor categorii: 001 „Servicii cu plata"; 002 „Plata pentru locaţiunea / arenda bunurilor proprietate public ă"; 003 „Granturi, sponsorizări / filantropie şi donaţie"; 004 „Mijloace provenite din prestarea serviciilor în cadrul asigurărilor  obligatorii de asistenţă medicală"; 005 „Alte mijloace speciale". Instituţiile publice ce beneficiază de mijloace speciale întocmesc anual planul secundar de finanţare / devizul de cheltuieli pe mijloace speciale, care este aprobat de Ministerul de Resort şi Ministerul Finanţelor / consiliile raionale, municipale. Pentru evidenţa mijloacelor băneşti aferente mijloacelor speciale în conturile trezoreriale este destinat contul de activ 111 „Cont curent al mijloacelor speciale". In debit se reflectă încasarea veniturilor, în credit cheltuielile de casă (cheltuielile din contul curent). Soldul debitor reflectă disponibilul bănesc în contul curent al mijloacelor speciale.

Operaţiunile ocazionate de calcularea veniturilor sunt contabilizate în notă de contabilitate 14 - borderou cumulativ pr ivin d calcularea veniturilor  aferente mijloacelor speciale. Evidenţa cheltuielilor aferente mijloacelor speciale se ţine în contul de activ 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale". în debit - se reflectă calcularea cheltuielilor, în credit - închiderea contului de cheltuieli la sfâr şitul anului. Soldul debitor reflectă suma cheltuielilor calculate de la înce   putul anului. Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine pe articole şi alineate de chel tuieli (111, 112, 113, 114, 116, 241,242, 243 etc). Clasificarea conturilor de evidenţă a mijloacelor speciale este  prezentată în schema 9.1.

Schema 9.1. Clasificarea conturilor de evidenţă a mijloacelor speciale

Tranzacţii: 1. Calculul taxei de şcolarizare în baza contractelor de studii:

Dt 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile din mijloacele speciale" Ct 400 „Venituri din mijloace speciale"

- 850 000 lei - 850 000 lei

116

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

Pentru calcularea taxei de studii sunt necesare documente confir mative de înmatriculare a studenţilor şi de promovare a acestora în anul următor de studii, de exemplu: 1) Contractele de studii; 2) Ordinele de înmatriculare; 3) Ordinele de promovare de la un an de studii la altul; 4) Listele de evidenţă a frecvenţei studenţilor; ^ 5) Notele informative privind rezultatele sesiunilor etc. 2. încasare taxei de şcolarizare de la studenţi în casa instituţiei publice: Dt 121 „Casa pe mijloace speciale" - 7 500 lei Ct 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile din mijloacele speciale" - 7 500 lei 3. Transferul taxei de şcolarizare din casă în contul curent al mijloacelor speciale: Dt 111 „Contul curent al mijloacelor speciale" - 370 000 lei Ct 121 „Casa pe mijloace speciale" - 370 000 lei 4. încasarea taxei de şcolarizare în contul curent al instituţiei publice: Dt 111 „Contul curent al mijloacelor speciale" - 75 000 lei Ct 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind mijloacelor speciale" - 75 000 lei 5. încasarea taxei pentru duplicatul diplomei de licenţă, conform cererii depuse de către absolventul instituţie de învăţământ: Dt 121 „Casa pe mijloace speciale" - 20 lei Ct 400 „Venituri din mijloace speciale" - 20 lei 6. Calculul salariului aferent mijloacelor speciale: Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale", art. 111.00 - 100 000lei Ct 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 100 000 lei 7. Calculul contribuţiilor de asigurări sociale de stat aferente mijloacelor special: Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale", -23 000 lei art. 112.00 Ct 198 „Decontări privind CAS cu bugetul asigurărilor sociale de stat" - 23 000 lei 8. Calculul РАМ aferente mijloacelor speciale: Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale", -3 500 lei

art. 116.00 Ct 199

„Decontări privind РАМ

cu CNAM"

- 3 500

lei

117

9. Ridicarea numerarului din contul curent al mijloacelor speciale pentru plata salariului: Dt 121 „Casa pe mijloace speciale" - 81 500 lei Ct 111 „Contul curent al mijloacelor speciale", art. 111.00

- 81 500 lei

10. Plata salariului din casa pe mijloace speciale: Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" -81 500 lei Ct 121 „Casa pe mijloace speciale" - 81 500 lei 11. Transferul CAS la BASS din contul curent al mijloacelor speciale: - 23 000 lei Dt 198 „Decontări privind CAS cu BASS" Ct 111 „Contul curent al mijloacelor speciale", art. 112.00 -23 000 lei 12. Transferul РАМ la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală: Dt 199 „Decontări privind РАМ cu CNAM" - 3 500 lei Ct 111 „Contul curent al mijloacelor speciale", art. 116.00

-3 500 lei

13. Calculul cheltuielilor aferente mijloacelor speciale pentru serviciile prestatede SA „Apă-Canal": Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale", -12 000 lei art. 113.34 Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 12 000 lei 14. Transferul plăţii SA „Apă-Canal" din contul curent al mijloacelor speciale pentru serviciile prestate: Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 12 000 lei Ct 111 „Contul curent al mijloacelor speciale", art. 113.34 -12 000lei 15. Avansul spre decontare acordat din casa pe mijloace speciale titularu lui de avans: Dt 160 „Decontări cu titularii de avans" - 4 300 lei Ct 121 „Casa pe mijloace speciale" - 4 300 lei 16. Cheltuieli aferente mijloacelor speciale justificate de titularul de avans: Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale", -4 150 lei art. 114.01 Ct 160 „Decontări cu titularii de avans" - 4 150 lei 17. Rambursarea avansului neutilizat în casa pe mijloace speciale de către titularul de avans: Dt 121 „Casa pe mijloace speciale" 150 lei  _ 

118

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

- 150 lei Ct 160 „Decontări cu titularii de avans" 18. Transferul avansului neutilizat din casa pe mijloace speciale în contul curent al mijloacelor speciale: Dt 111 „Contul curent al mijloacelor speciale", art. 114.01 -150 lei - 150 lei Ct 121 „Casa pe mijloace speciale" 19. Valoarea produselor alimentare primite cu titlu gratuit de la sponsor 

de către şcoala-internat: Dt 061 „Produse alimentare" - 7 800 lei Ct 400 „Venituri din mijloace speciale" - 7 800 lei 20. Consumul produselor alimentare primite cu titlu gratuit: - 3 400 lei Dt 400 „Venituri din mijloace speciale" - 3 400 lei Ct 061 „Produse alimentare" 21. Transferul avansului pe termen scurt furnizorului din contul curent al mijloacelor speciale pentru achiziţionarea de computatoare: - 50 000 lei Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 50 000 lei Ct 111 „Contul curent al mijloacelor speciale" 22Valoarea computatoarelor achiziţionate de la furnizor din contul mijloacelor speciale:

Dt 013 „Maşini şi utilaje"

- 50 000 lei

Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori"

- 50 000 lei

Concomitent se formează fondul mijloacelor fixe: Dt211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale", - 50 000 lei art. 242 - 50 000 lei Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe" 23. Valoarea computatoarelor (două unităţi) achiziţionate din contul mijloacelor speciale, constate lipsă la inventariere, imputată   persoanei culpabile: - 12 000 lei Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe" - 6 000 lei Dt 020 „Uzura mijloacelor fixe"

Ct 013 „Maşini şi utilaje"

- 18 000 lei

Concomitent imputarea lipsei persoanei culpabile: - 18 000 lei Dt 170 „Decontări privind manco" - 18 000 lei Ct 400 „Venituri din mijloace speciale" 24. Achiziţionarea literaturii (50 manuale cu valoarea de 60 lei unitatea) de la persoana fizică, conform contractului de vânzare-cumpărare, de

către instituţia superioară de învăţământ: Dt 019 „Fondul de carte" Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori"

- 3 000 lei - 3 000 lei

119

Concomitent: Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale", art. -3 000 lei 113.05 - 3 000 lei Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe" 25. Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată (5%): Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 150 lei Ct 173 „Decontări privind plăţile la buget" 26. Achitarea plăţii persoanei fizice din casa pe mijloace speciale pentru

literatura achiziţionată: Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" Ct 121 „Casa pe mijloace speciale"

- 2 850 lei - 2 850 lei

Darea în locaţiune a încăperilor, clădirilor, altor bunuri de către instituţiile publice este reglementată de Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 483 din 29.03.2008.

Cuantumul chiriei se stabileşte în contractul de locaţiune şi se calculează conform prevederilor legi i bugetului de stat pe anul respectiv. Bunurile din gestiunea instituţiilor publice pot fi date în locaţiune cu acordul autorităţii în subordinea căreia se află instituţia. In acest scop contractul de locaţiune trebuie aprobat de ministerul de resort / consiliul

raional, municipal, orăşenesc, sătesc. Termenul contractului de locaţiune se stabileşte pe perioada unui an, începând cu 1 ianuarie şi finalizând cu 31 decembrie.

Tranzacţii: 1. Calculul taxei pentru darea în locaţiune a încăperii de către instituţia

 publică: Dt 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori - 120 000 lei privind veniturile din mijloacele speciale" - 120 000 lei Ct 400 „Venituri din mijloace speciale" 2. încasarea taxei pentru locaţiunea încăperii în contul curent al mijloacelor speciale: - 10 000 lei Dt 111 „Contul curent al mijloacelor speciale" Ct 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori - Ю 000 lei privind mijloacele speciale" 3. închi derea contului de cheltuieli privind mijloacele speciale la finele anului: Dt 400 „Venituri din mijloace speciale" - 930 000 lei Ct 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale" - 930 000 lei

120

-

Contabilitatea în instituţiile publice — 

Evidenţa analitică a mijloacelor speciale este organizată în Registrul evi den ţei analitice a mijloacelor speciale, care este prezentat în tabelul 9.1. Tabelul 9.1 Registrul evi denţ ei analitice a mijloacelor speciale N r. NC

Conţinutul operaţiunilor

Contul 11 1 Dt

Ct

Credit 400

Total

chiria şcolarizare locaţiune c ă m i n taxa de

taxa p/u

Ct

40 0

Debit 211

Total Dt 11 1 112 113 211 art.

Pentru alimentarea gratuită a elevilor claselor I-IV din şcolile primare,

gimnazii, şcolile medii de cultură generală şi licee, precum şi a elevilor  claselor  V - X I I din instituţiile preuniversitare din partea stângă a Nistrului şi municipiul Bender, pendinte Ministerului Educaţiei, elevii Liceului Teoretic „Ştefan cel Mare", Grigoriopol, cu sediul în Liceul Teoretic Doroţcaia, inclusiv elevii din s. Doroţcaia, raionul Dubăsari norma financiară - 6 lei, iar pentru elevii din liceele-internat cu profil sportiv, după cum urmează:

1.

2.

Total (lei/zi)

9.2. Evidenţa decontărilor privind întreţinerea copiilor    în instituţiile preşcolare Specificul finanţării instituţiilor preşcolare constă în faptul că acestea sunt întreţinute nu numai din finanţarea bugetară, dar şi din mijlocele părinţilor. In baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 234 din 25.02.2005 „Cu privire la alimentarea copiilor" Ministerul Educaţiei emite anual Ordinul cu privire la aprobarea normelor financiare pentru

alimentarea copiilor (elevilor) din instituţiile instructiv-educativ. Astfel, conform Ordinului Ministerului Educaţiei nr. 35 din 26.01.2010 sunt stabilite pentru anul 2010 normele financiare pentru alimentarea copiilor din instituţiile pr eşcolar e, prezentate în tabelul 9.2. Tabelul 9.2   Normele financiare pentru alimentarea copiilor din instituţiile   preşcolare pentru anul 2010   în creşe, grădiniţe şi creşe-grădiniţe   în vârstă până la 3 ani

Total lei/zi

4 ore

6 ore

9-10,5

3.75

2,50

de la 3 până la 7 ani

ore

12-24 ore

4 ore

6 ore

9-10,5

7,50

11,25

15,00

4,95

5,00

7,50

10,00

3,30

 în instituţiile preşcolare

ore

12-24 ore

24 ore

8,75

13,65

15.00

17,55

19.50

5,80

9,10

10,00

11,70

13,00

cu profil sanatorial

inclusiv: Din mijloace bugetare (lei/zi) Din plata

părinţilor (lei/zi)

1,25

2,50

3,75

5,00

1,65

2,90

4,55

5,00

121

- Mihail Nani -

5,85

6,50

De 12-15 ani

De 16-19 ani

cl.V-VIII

cl.IX-XII

33,00

44,00

Se permite conducătorilor instituţiilor instructiv-educative să majoreze cheltuielile pentru alimentarea copiilor din contul mijloacelor speciale (donaţii, sponsorizări etc.) şi ajutoarelor umanitare.

Conform Instrucţiunii cu privire la condiţiile şi modul de scutire de plată pentru întreţinerea în instituţiile de educaţie preşcolară şi în şcoli de tip internat a copiilor din familiile cu mulţi copii şi cele socialmente vulnerabile şi ordinea de determinare a mijloacelor băneşti

ce revin la un membru al familiei pe luna, aprobată prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 420 din 22.06.1999 organelor administr aţiei locale, organizaţiilor, care au în subordinea lor instituţii preşcolare şi şcoliinternat li se acordă dreptul de a scuti integral sau parţial de plata pentru

întreţinerea copiilor din familiile cu mulţi copii şi socialmente vulnerabile. Integral sunt scutiţi părinţii: >

venitul lunar al căror pe semestrul precedent nu depăşeşte mări mea de patru salarii minime pentru fiecare membru al familiei;

> aflaţi în concedii forţate ; >

care nu sunt încadraţi în câmpul muncii şi stau la evidenţă la

Oficiul pentru ocuparea forţei de muncă; > >

care sunt studen ţi cu frecvenţă la zi ; care sau îmboln ăvit şi au suferit de boala actinică provocată de

consecinţele avariei de la CAE Cernobâl. Parţial sunt scutiţi: > părinţi i care au 3 şi mai mulţi copii; >

familiile incomplete, inclusiv mamele singure;

> familiil e care au la întreţ inere copii invalizi. Problema cu privire la scutirea de plată pentru întreţinerea copiilor în

instituţiile preşcolare şi şcoli-internat se examinează semestrial de către

- Contabilitatea în instituţiile publice -

122

organelor administraţiei publice locale. în baza certificatelor care justifică necesitatea eliberării de plată pentru întreţinerea copiilor, prezentate de părinţi. Calcularea plăţii pentru întreţin erea copiilor în instituţiile preşcolare se

efectuează la sfârşitul lunii în baza tabelului de evidenţă a frecventării copiilor şi normelor financiare pentru alimentarea copiilor din instituţiile instructiv-educative stabilite pe anul respectiv. De exemplu, în luna septembrie 2010 copilul cu vârsta de 4 ani a frec ventat instituţia preşcolară 20 de zile. Norma financiară pentru alimentarea

- Mihail Nani -

123

Evidenţa analitică pe contul 172 „Decontări privind tipurile speciale de plăţi" este organizată în Borderoul privind decontările cu părinţii pentru întreţinerea copiilor. Sistemul contabil aferent decontărilor privind întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare este prezentat în schema 9.2.

copiilor cu vârsta de la 3 până la 7 ani - 4,55 lei/zi. Se determină suma plăţii pentru întreţinerea copilului în luna septembrie 2010: 4,55 lei x 20 zile = 91,00 lei

Calculul plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare se efectuează în Borderoul privind decontările cu părinţii pentru între ţinerea copiilor pe fiecare grupă de copii. în baza calculelor efectuate pe luna respectivă în contabilitate se întoc meşte separat pentru fiecare copil Chitanţa de recepţie a plăţilor nefiscale, care se înaint ează părinţilor. Părinţii trebuie să achite în baza chitanţei plata la unitatea bancară până la finele lunii în care a primit chitanţa. Responsabilitatea pentru încasarea plăţii de la părinţi o poar tă condu

cătorul instituţiei preşcolare. Operaţiunil e aferente decontărilor cu părinţii pentru întreţinerea copiilor  sunt contabilizate în NC 15 - borderou cumulativ privind decontările cu părinţii pentru întreţinerea copiilor.

Schema 9.2. Sistemul contabil aferent decontărilor privind înt reţinerea

copiilor în instituţiile preşcolare

Evidenţa decontărilor cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în insti tuţiile preşcolare se ţine în contul de activ 172 „Decontări privind tipurile speciale de plăţi". în debit - calculul plăţi pentru întreţinerea copiilor. în credit - achitarea plăţii de către părinţi. Soldul debitor - datoria părinţilor 

faţă de instituţia preşcolară pentru întreţinerea copiilor.

Tranzacţii: 1. Calculul plăţii pentru între ţiner ea copiilor în instituţi a preşc olar ă:

 înt rebări de autoverificare 1. 2. 3. 4.

Definiţi mijloacele speciale. Nomi nalizaţi sursele de formare a veniturilor din mijloace speciale. Daţi caracteristica conturilor 111, 211, 400, 172. Nominalizaţi părinţii care sunt integral scutiţi de plata pentru

întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare.

Dt 172 „Decontări privind tipurile speciale de plăţi" - 15 600 lei Ct 400 „Venituri din mijloace speciale" - 15 600 lei

5. Care este baza de calcul a plăţii pentru întreţinerea copiilor în

2. Achitarea plăţii de către părinţi pentru întreţ inerea copiilor în instituţ ia  preşcolară:

6. Nominalizaţi documentul primar în baza căruia părinţii achită plata

Dt 111 «Contul curent al mijloacelor speciale" - 14 800 lei Ct 172 „Decontări privind tipurile speciale de plăţi" - 14 800 lei

instituţiile preşcolare?   pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare. 7. Unde este organiza tă evidenţa analitică a mijloacelor speciale?

124

  — Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

Bibliografie 1. Codul civil al Republicii Mold ova nr. 1107-XV din 06.06,2003. 2. Legea cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova nr. 1491-XV din 28.11.2002 // Monito rul oficial al Republicii Moldova nr. 23-24 din 18.02.2003. 3. Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr. 133-XVIII din 23.12.2009 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 193-196 din 29.12.2009. 4. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la protecţia copiilor şi familiilor socialmente vulnerabile nr. 198 din 16.04.1993 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 4 din 30.04.1993. 5. Hotărâ rea Guvernului Republicii Moldova cu privire la alimentarea elevilor nr. 234 din 25.02.2005 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 36-38 din 04.03.2005. 6. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la protecţia copiilor şi familiilor socialmente vulnerabile nr. 13 din 15.01.1999 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 5-6 din 21.01.1999. 7. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la mijloacele speciale ale instituţiilor subordonate Ministerului Educaţiei şi Tinere tului nr. 196 din 22 februarie 2007 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 43-46 din 30.03.2007. 8. Regulamentul cu privire la scutirea de plata taxei de studii a studenţilor  şi elevilor instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate de stat înmatriculaţi pe bază de contract, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.125 din 15.02.2001 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 19-20 din 22.02.2001. 9. Regulamentul cu privire la de darea în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.483 din 29.03.2008 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 69-71 din 04.04.2008. 10. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.99 din 30.01.2007 cu   privire la taxele de cazare în căminele instituţiilor de stat de învă ţământ secundar profesional, mediu de specialitate, superior şi din domeniul ştiinţei şi inovării // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 14-17 din 02.02.2007. 11. Metodologia de calcul a taxei de cazare în cămine, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.99 din 30.01.2007 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 14-17 din 02.02.2007. 12. Regulamentul-cadru pr ivind funcţionar ea cămin elor din subordinea instituţiilor de învăţământ de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului

13.

14.

15.

16.

17.

18. 19. 20. 21.

125

Republicii Moldova nr.74 din 25.01.2007 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 14-17 din 02.02.2007. Regulamentul cu privire la cadrul instituţional şi mecanismul de coordonare a asistenţei externe acordate Republicii Moldova de organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.l2 din 10.01.2010 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 11 -12 din 26.01.2010. Regulamentul cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale institu ţiilor publice finanţate de la buget, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţe lor nr. 94 din 31.12.2004 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 39-41 din 11.03.2005. Ordinul Minister ului Fi nanţel or nr.83 din 06.12.2006 privind modifica rea Regulamentului cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget nr.94 din 31.12.2004 // Monitoru l oficial al Republicii Moldova nr. 195-198 din 22.12.2006. Instrucţiune a cu privire la condiţiile şi modul de scutire de plată pentru întreţinerea în instituţiile preşcolare şi în şcoli de tip internat a copiilor din familiile cu mulţi copii şi cele socialmente vulnerabile şi ordine de determinare a mijloacelor băneşti ce revin la un membru al familiei pe lună, aprobată prin Ordinul Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei nr.420 din 22.06.1999. Ordinul Ministerului Educaţiei nr.35 din 26.01.2010 cu privire la aprobarea normelor financiare pentru alimentarea copiilor (elevilor) din instituţiile instructiv-educative // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 30-31 din 26.02.2010. Instru cţiune a cu privire la evide nţa contabi lă în instituţiile publice nr.85 din 09.10.1996, Capitolul XI I . Venitur i. T. Moroş an. Dre ptul economic. - Chişinău, 2005. M. Nani. Evid enţa bugetară . - Chişin ău, 1994. M. Nani. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în instituţiile publice. - Chişinău, 2010.

126

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

127

TEMA 10

107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului" 108 „Cont trezorerial al ordonatorilor de alocaţii, întreţinuţi din

CONTABILITATEA EXECUTĂRII BUGETELOR SĂTEŞTI

109 „Cont trezorerial privind finanţarea investiţiilor capitale din

10.1. Particularităţile

organizării evidenţei contabile administraţiile săteşti / orăşeneşti. 10.2. Evidenţa mijloacelor băneşti şi a veniturilor.

 bugetul satului (comunei), oraşulu i"

la

10.3. Evidenţa cheltuielilor de casă şi a cheltuielilor bugetare efec

tive.

10.4. Evidenţa împrumuturilor bugetare pe termen scurt şi a mij loacelor transmise şi primite.

10.5. Evidenţa rezultatelor executării bugetului sătesc / orăşenesc.

10.1. Particularităţile organizării evidenţei contabile la administraţiile săteşti / orăşeneşti Fiecare administraţie sătească / orăşenească dispune de un buget sătesc / orăşenesc, care anual este aprobat de consiliul sătesc / orăşenesc. Evidenţa contabilă a executării bugetelor săteşti / orăşeneşti este

reglementată de Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor nr. 137 din 25.11.1998.

Evidenţa executării bugetelor săteşti / orăşeneşti are următoarele sarcini:

> eviden ţa veniturilor înca sate în bugetul sătesc / orăş enesc ; > eviden ţa cheltuielilor efectuate din bugetul sătesc / orăşene sc; > eviden ţa executării bugetelor instituţi ilor publice finanţate din   bugetul sătesc / orăşenesc; > eviden ţa decon tărilo r reciproce între bugetul sătesc / orăşe nesc şi >

 bugetul raional / municip al; asigurarea integrităţii patrimoniului aflat în administrare;

> înto cmire a şi prezentarea la termenii stabiliţi dire cţiilo r financia re raionale / municipale a rapoartelor privind executarea bugete

lor săteşti / orăşeneşti. Pentru evidenţa executării bugetelor săteşti sunt prevăzute următoarele conturi:

contul mijloacelor bugetului satului (comunei), oraşului"

133 „Mijloace băneşti în expediţie" 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), oraşelor" 407 „Venituri bugetare" 520 „împrumuturi bugetare"

730 „Mijloace transmite şi primite" 810 „Credite ale băncilor comerciale" 900 „Rezultatele executării bugetului" Pentru evidenţa contabilă se utilizează în general aceleaşi documente   primare, note de contabilitate, fişe şi registre ca şi în instituţiile publice. Totodată, se utilizează unele registre specifice evidenţei executării bugetelor 

săteşti / orăşeneşti ca, de exemplu, Registrul veniturilor forma nr. 16, Regi strul evidenţei alocaţiilor, plăţilor de casă şi cheltuielilor efective nr. 309P Responsabilitatea pentru organizarea corectă a evidenţei contabile o

  poartă primarul satului / oraşului şi contabilul şef al primăriei respective.

10.2. Evidenţa mijloacelor băneşti şi a veniturilor  Fiecare primărie sătească / orăşenească dispune în trezorăria teritorială de un cont trezorerial de cheltuieli (cont curent) al bugetului sătesc / orăşe nesc, în care se păstrează mijloacele bănesc ale bugetului sătesc / or ăşenesc.

Pentru evidenţa mijloacelor băneşti în contul trezorerial de cheltuieli este destinat contul de activ 107 „Cont trezorerial al bugetului satului

(comunei), oraşului. în debit - încasarea veniturilor, împrumuturilor buge tare primite de la bugetul raional / municipal, mijloacele primite de la

  bugetul raional / municipal. în credit - finanţarea instituţiilor publice, rambursarea veniturilor încasate în plus contribuabililor, mijloacele transmise bugetului raional / municipal, rambursarea împrumutului bugetar 

  bugetului raional / municipal. Soldul creditor - disponibilul bănesc în contul trezorerial de cheltuieli.

-

128

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

Sursele de formare a veniturilor bugetului sătesc sunt stabilite de

Registrul veniturilor

Codul Fiscal şi Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003, ca impozite şi taxe locale: • Impozi tul financiar; • Impozi tul pe bunurile imobiliar e; • Impozitul pe venitul din activitatea de antreprenoriat; • Taxa pentru patenta de întreprinz ător; • Impozitul pe reclam ă; • Taxa de piaţă ; • Taxa pentru eliberarea autor izaţ iilor de plasare a obiectelor  comerciale; • Taxa pentru amenajarea teritoriului; • Taxa pentru resursele naturale; • Taxa pentru staţiunile balneare etc. Evidenţa veniturilor se ţine în contul de pasiv 407 „Venituri bugeta re". In credit - încasarea veniturilor. în debit - rambursarea veniturilor  încasate în plus contribuabililor, închiderea contului la finele anului. Soldul creditor - suma veniturilor încasate de la începutul anului.

Tranzacţii: 1. Suma veniturilor încasat e în contul curent al bugetului sătesc pe data de01.12.20_: Dt 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraş ului - 5 200 lei Ct 407 „Venit uri bugetare" - 5 200 lei 2. Rambursarea veniturilor încasate în plus contribu abililor pe data de 02.12.20_: Dt 407 „Venituri bugetare" - 190 lei Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului -190 lei (comunei), oraşul ui Evidenţa analitică a veniturilor este organizată în

rilor forma nr. 16.

Registrul venitu

129

Nr. crt.

111.01

1.

1.12.

2.

2.12.

Total,

Capitol, paragraf 

Data

111.11

lei

114.01

114.03

122.28

1800,00 1200,00 300,00

800,00

1100,00 5200,00

(50,00) (140,00)

(190,00)

3.

Rulaj Ct 407 Rulaj Dt 407 Sold la 1 înregistrările în registrul veniturilor se efectuează zilnic pe măsura încasării veniturilor. La finele lunii în registru se calculează totalul venitu rilor încasate pe parcursul lunii (rulajul creditor pe contul 407) şi totalul veniturilor rambursate pe parcursul lunii contribuabililor (rulajul debitor pe contul 407). Apoi se determină soldul final pe fiecare tip de venit şi totalul veniturilor încasate de la începutul anului, care trebuie să corespundă soldului creditor al contului 407 „Venituri bugetare" din Cartea Mare.

10.3. Evidenţa cheltuielilor de casă şi a cheltuielilor  bugetare efective în procesul executării bugetului sătesc / orăşenesc administraţiile săteşti / orăşeneşti suportă cheltuieli bugetare efective care sunt acoperite   prin intermediul cheltuielilor de casă. Evidenţa cheltuielilor bugetare a fost examinată în tema 4 „Contabi litatea cheltuielilor". Cheltuielile de casă reprezintă cheltuielile efectuate din contul trezo rerial de cheltuieli prin virament pentru plata bunurilor şi serviciilor achizi ţionate, lucrărilor executate, pentru plata salariului prin card, CAS şi РАМ etc. De asemenea, se consideră cheltuieli de casă cheltuielile efectuate în numerar din casa primăriei săteşti / orăşeneşti pentru plata salariului, avansului spre decontare titularilor de avans, plata burselor, ind emnizaţiilor  etc.

-

130

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani — 

131

Nu se consideră cheltuieli de casă rambursarea veniturilor contribua bililor, rambursarea împrumuturilor bugetare bugetului raional / municipal, mijloacele transmise bugetului raional / municipal, ridicarea numerarului din contul curent în casa primăriei săteşti / orăşeneşti, precum şi rambursarea numerarului din casă în contul trezorerial de cheltuieli. Evidenţa cheltuielilor de casă se ţine în contul de activ 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), oraşelor". In debit - cheltuielile de casă efectuate din contul curent / casă. în credit diminuarea cheltuielilor de casă pe parcursul anului, închiderea contului la finele anului. Soldul debitor - suma cheltuielilor de casă efectuate de la

4. Transferul CAS la BASS din contul curent al bugetului sătesc:

  începutul anului.   în evidenţa analitică cheltuielile de casă se divizează pe articole şi

5. Transferul РАМ la FAM din contul curent al bugetului sătesc:

alineate de cheltuieli stabilite în clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare (art. 111; 112; 113; 114; 116; 135; 241; 242; 243 etc).

Tranzacţii: 1. Suma mijloacelor băneşti ridicată în numerar din contul curent pentru plata salariului şi avansului spre decontare titularului de avans: Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 80 000 lei Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului"

2. Retribuţia plătită din casă salariaţilor: Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare" Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă: Dt 207 „Che ltui elile de casă ale Bugetelor satelor (comunelor), oraşelor", art.111.00 Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile

instituţiei" 3. Avansul spre decontare plătit din casă titularului de avans: Dt 160 „Decontări cu titularii de avans" Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare" Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă: Dt 207 „Che ltui elile de casă ale bugetelor satelor

(comunelor), oraşelor", art.l 14.01 Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile

instituţiei"

Dt 198 „Decontări privind CAS cu BASS" Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului" Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă: Dt 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor

(comunelor), oraşelor", art.l 12.00

- 23 000 lei - 23 000 lei

- 23 000 lei

Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile

instituţiei" Dt 199 „Decontări privind

РАМ cu CNAM" Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului" Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă: Dt 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor

(comunelor), oraşelor", art.l 16.00

- 23 000 lei - 3 500 lei

- 3 500 lei

- 3 500 lei

Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile

instituţiei"

- 3 500 lei

6. Transferul plăţii SA „Apă-Canal" din contul curent al bugetului sătesc pentru serviciile prestate: Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului" Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă: Dt 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor

(comunelor), oraşelor", art.l 13.34

- 12 000 lei

- 12 000 lei

- 12 000 lei

Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile

instituţiei"

- 12 000 lei

7. Rambursarea avansului neutilizat în casă de către titularul de avans: Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 650 lei Ct 160 „Decontări cu titularii de avans" - 650 lei Concomitent se contabilizează diminuarea cheltuielilor de casă: Dt 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile

instituţie"

- 650 lei

CT 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor

(comunelor), oraşelor", art.l 16.00

- 650 lei

132

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

8. Rambursarea avansului neutilizat din casă în contul curent: Dt 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului" Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare"

- Mihail Nani — 

- 650 lei - 650 lei

Evidenţa analitică a cheltuielilor de casă este organizată în Registrul evidenţei alocaţilor, plăţilor de casă şi cheltuielilor efective forma nr. 309-p pe articole şi alineate de cheltuieli.

Din bugetele săteşti / orăşeneşti se acordă populaţiei indemnizaţii  pentru copiii aflaţi sub tutelă. Pentru evidenţa acestor decontări este destinat contul de pasiv 197 „Decontări privind indemnizaţiile pentru copiii aflaţi

sub tutelă". în credit - calculul indemnizaţiei pentru copiii aflaţi sub tutelă, în debit - achitarea indemnizaţiei pentru copiii aflaţi sub tutelă. Soldul creditor - datoria bugetului sătesc / orăşenesc faţă de populaţie, aferenta

indemnizaţiei pentru copiii aflaţi sub tutelă.

Tranzacţii: 1. Calculul indemniz aţiei pentru copiii aflaţi sub tutelă: Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea insti tuţiei", art. 135.25

- 2 400 lei

Ct 197 „Decontări privind indemnizaţiile pentru copiii aflaţi sub tute lă"

- 2 400 lei 2. Achitarea indemnizaţiei pentru copiii aflaţi sub tutelă din casă  populaţiei:

Dt 197 „Decontări privind indemnizaţiile pentru copiii aflaţi sub tutel ă"

- 2 400 lei

Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare"

- 2 400 lei

Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă: Dt 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), oraşelor", art.135.25 Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielilor

- 2 400 lei

instituţiei"

- 2 400 lei

Evidenţa analitică pe contul 197 „ Decontări privind indemnizaţiile   pentru copiii aflaţi sub tutelă" este organizată în Registrul conturilor curente şi decontărilor forma nr. 292.

133

10.4. Evidenţa împrumuturilor bugetare pe termen scur t şi a mijloacelor transm ise şi primite în procesul executării bugetelor săteşti / orăşeneşti în anumite   perioade de timp veniturile bugetului sătesc / orăşenesc nu sunt suficiente   pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în bugetul sătesc / orăşenesc. în

aceste condiţii administraţiile săteşti / orăşeneşti conform Legii privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003 pot angaja împru muturi  bugetare cu scadenţă în acelaşi an bugetar. în acest scop administraţia sătească / orăşenească înaintează un demers cu argumentarea necesităţii angajării împrumutului bugetar  consiliului raional / municipal. împrumutul bugetar se acordă administraţiei săteşti / orăşeneşti din bugetul raional / municipal în baza deciziei

consiliului raional / municipal fără gaj şi fără dobândă. Suma împrumutului  bugetar nu poate depăşi 5% din totalul venitului bugetului sătesc / orăşenesc aprobat în anul curent. De regulă, împrumuturile bugetare sunt angajate pentru plata dato riilor aferente salariilor învăţătorilor sau serviciilor comunale. Evidenţa împrumuturilor bugetare se ţine în contul de pasiv 520 „împrumuturi bugetare". în credit - încasarea împrumutului bugetar. în debit - rambursarea împrumutului bugetar bugetului raional / municipal. Soldul creditor - datoria bugetului sătesc / orăşenesc faţă de bugetul raional / municipal afer entă împrumutului bugetar.

Tranzacţii: 1. Suma împrumutului bugetar pe termen scurt primită de la bugetul raional / municipal în contul curent al bugetului sătesc: Dt 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului" - 95 000 lei Ct 520 „împrumuturi bugetare" - 95 000 lei 2. Rambursarea împru mutului bugetar bugetului raional / municipal din contul curent al bugetului sătesc / orăşenesc: Dt 520 „împrumuturi bugetare" - 95 000 lei Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului" - 95 000 lei

Pe parcursul anului pot apărea modificări în legislaţia fiscală, modificări administrativ-teritoriale, modificări în subordonarea instituţiilor 

  publice etc. Aceste modificări generează majorări / diminuări ale veniturilor 

134

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

 I cheltuielilor bugetului sătesc. De exemplu, în baza Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova se formează o nouă administraţie sătească prin diviza rea unei comune, constituită din două sate. Astfel, se va diviza şi bugetul sătesc al acestei comune. Pentru evidenţa mijloacelor bugetului sătesc care sunt transmise admi nistraţiei săteşti nou formate este destinat contul de activ-pasiv 730 „Mij loace transmise şi primite". în debit - suma mijloacelor transmise altor    bugete, închiderea contului de mijloace primite. în credit - suma mijloa celor primite din alte bugete, închidere contului de mijloace transmise. Soldul se reflectă desfăşurat: > Soldul debitor - suma mijloacelor transmise altor bugete; > Soldul cre ditor - suma mijloacelor primite din alte bugete.

Tranzacţii: 1. Suma mijloacelor transmise bugetului raional din contul curent al   bugetului sătesc: Dt 730 „Mi jloa ce transmise şi pri mi te " - 135 000 lei Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), or aş ul ui " - 135 000 lei

2. Suma mijloacelor primite din bugetul raional în contul curent al   bugetului sătesc: Dt 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), or aş ul ui " - 185 000 lei Ct 730 „Mij loac e transmise şi pri mi te " - 185 000 lei Evidenţa analitică pe conturile 520 „împrumuturi bugetare", 730 „Mijloace transmise şi primite" este organizată în Registrul conturilor  curente şi decontărilor forma nr. 292.

- Mihail Nani -

135

10.5. Evidenţa rezultatelor executării bugetului sătesc / orăşenesc La finele anului se stabileşte rezultatul executării bugetului sătesc / orăşenesc. în acest scop din totalul veniturilor  realizate, inclusiv şi mij loacele primite din alte bugete se scade totalul cheltuielilor de casă efectuate, inclusiv şi mijloacele transmise altor bugete. Pentru evidenţa rezultatelor executării bugetului sătesc este destinat contul de pasiv 900 „Rezultatele executării bugetului". în credit închiderea soldului contului de venituri bugetare şi a soldului contului de mijloace primite. în debit - închiderea soldului contului cheltuieli de casă şi a soldului contului de mijloace transmise. Soldul creditor - soldul liber de mijloace bugetare (prevalarea veniturilor asupra cheltuielilor). Procesul de stabilire a rezultatului executării bugetului sătesc / orăşe nesc se realizează prin operaţiunea de închidere anuală a conturilor, care îmbrăţişează următoarele formule contabile: 1. înch ide rea soldului contului de venituri bugetare: Dt 407 „V en it ur i bugetare" - 1 200 000 lei Ct 900 „Rez ultat ele exec utării bugetului" - 1 200 000 lei 2. închider ea soldului contului de mijloace primite: Dt 730 „Mi jloa ce transmise şi pri mit e" - 400 000 lei Ct 900 „Rez ultat ele exec utări i bugetului" - 400 000 lei 3. închide rea soldului contului cheltuielilor de casă: Dt 900 „Rez ultat ele exec utării bugetului" - 1 150 000 lei Ct 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor  ^ (comunelor), or aş el or " - 1 150 000 lei 4. înc hide rea soldului contului de mijloace transmise: Dt 900 „Rez ultat ele exec utări i bugetului" - 370 000 lei Ct 730 „Mi jloa ce transmise şi pri mit e" - 370 000 lei Soldul liber de mijloace bugetare = 1 200 000 + 400 000 - 1 150 000 - 370^000 = 80 000 lei. în noul an bugetar soldul liber de mijloace bugetare poate fi utilizat   prin decizia consili ului să tesc / orăş ene sc pentru acoperirea unor cheltuie li, ca reparaţia capitală / curentă a edificiilor şcolii, grădiniţei, casei de cultură, întreţinerea taberelor de odihnă şcolăreşti etc. Utilizarea soldului liber de mijloace bugetare se contabilizează prin formula contabilă:

136

 — Contabilitatea în instituţiile publice — 

Dt 900 „Rezultate le executări i bugetului" - 25 000 lei Ct 400 „Venituri bugetare" - 25 000 lei Evidenţa analitică pe contul 900 „Rezultatele executării bugetului" este organizată în Registrul conturilor curente şi decontăril or forma nr. 292.

- Mihail Nani -

137

TEMA 11

RAPOARTELE FINANCIARE ALE INSTITUŢIILOR PUBLICE 11.1. Importanţa şi clasificarea rapoartelor financiare.

 înt rebări de autoverificare 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Care sunt sarcinile evidenţei contabile privind executarea bugetelor  săteşti / orăşeneşti? Nominaliz aţi sursele de venituri ale bugetului sătesc / orăşenesc. Unde este organ izată evidenţa analiti că a veniturilor bugetare? Definiţi cheltuielile de cas ă ale bugetului sătes c / oră şene sc. în ce scopuri se angajeaz ă împrumu turile bugetare pe termen scurt de către administraţiile săteşti? Cum se nume şte operaţiunea de stabilire a rezultatelor executăr ii   bugetului sătesc / orăşenesc? Caracterizaţi subconturile 407, 207, 520, 730, 900. Contabilizaţi operaţiunile aferente stabili rii rezultatului executării   bugetului sătesc / orăşenesc.

11.2. Inventarierea patrimoniului instituţiilor publice şi contabili zarea divergenţelor constatate. 11.3. Structura, întocmirea şi prezentarea rapoartelor privind executarea bugetelor instituţiilor publice.

11.1. Importanţa şi clasificarea rapoartelor financiare Rapoartele financiare reprezintă un sistem reglementat de indicatori financiari generalizatori, care caracterizează situaţia patrimonială şi finan ciară a instituţiei şi rezultatele activităţii economice a acesteia, obţinute în cursul perioadei de gestiune respective. Rapoartele financiare ca lucrări de sinteză au un rol important în

Bibliografie 1. 2. 3.

4.

5. 6. 7.

Codul fiscal al Republicii Moldova // Revista „Contabilitate şi audit, 2010, nr.l. Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV sin 16.10.2003 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.248-253 din 19.12.2003. Clasificaţia bugetară, aprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor  nr.91 din 20.10.2008 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr .l 95196 din 31.10.2008. Instru cţiune cu privire la evide nţa conta bilă în contabil ităţile centra lizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, apr obată prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.137 din 25.11.1998. R. Hîncu. Metode şi tehnici fiscale. - Chişinău: Editura ASEM, 2005. M. Nani. Evide nţa bugeta ră. - Chişi nău, 1994. M. Nani. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în instituţiile publice. - Chişinău, 2010.

 perfectarea conţinutului evidenţei contabile curente. Ele reprezintă o sursă de informaţii pentru analiza completă şi sistematică a bugetelor instituţiilor   publice. Clasificarea rapoartelor financiare poate fi examinată după următoa rele 3 criteri i: -

perioada rapo rtată;

-

volumul de indicatori pe care îl cuprind rapoartele financiare;

-

natura indicatorilor.

Din punct de vedere al perioadei

raportată distingem rapoarte

tri

mestriale şi anuale. Rapoartele financiare trimestriale se întocmesc pe par cursul anului, de regulă, la sfârşit de trimestru şi dau posibilitatea de a depista şi remedia deficienţele existente înainte de sfârşitul anului bugetar. Rapoartele financiare anuale se întocmesc la finele anului cumulând indicatorii rapoartelor trimestriale şi alte date contabile.

  — Contabilitatea în instituţiile publice -

138

- Mihail Nani -

139

Sub aspectul volumului de indicatori pe care îl cuprind rapoartele

financiare deosebim rapoarte financiare proprii şi rapoarte financiare consolidate. Rapoartele financiare proprii se întocmesc de fiecare instituţie   publică pe baza datelor din evidenţa lor curentă, cuprinzând indicatori referitori la rezultatele activităţii financiare pe care acestea o desfăşoară. Rapoartele financiare consolidate se întocmesc de instituţiile ierarhic superioare (ministerele de resort, direcţiile financiare raionale / municipale)   prin cumularea datelor din rapoartele proprii cu datele din rapoartele financiare prezentate de instituţiile publice subordonate. Din punct de vedere al naturii indicatorilor pe care îi conţin rapoar tele financiare deosebim: >

rapoarte financiare întocmite de instituţiile publice, care cuprind indicatori referitori la executarea bugetelor acestor instituţii;

>

rapoarte financiare întocmite de direcţiile financiare raionale / municipale şi Ministerul finanţelor privind executarea bugetelor  raionale / municipale şi a bugetului de stat.

Rapoartele financiare constituie principala sursă de cunoaştere a  procesului de executare bugetară pe toate verigile sistemului bugetar. Rapoartele financiare au un rol important şi în planificarea bugetară   prin faptul că datele din rapoartele financiare servesc drept sursă de informaţii pentru întocmirea bugetelor instituţ iilor publice pe anul viitor. Cerinţa de bază faţă de rapoartele este reflectarea realităţii. Pentru realizarea acestui scop e necesar ca fiecare indicator inclus în rapoartele financiare să fie documentat legal şi în acelaşi timp să reflecte operaţiuni

11.2. Inventarierea patrimoniului instituţiilor publice şi contabilizarea divergenţelor constatate

care s-au efectuat în mod cert în decursul perioadei raportate. Rapoartele financiare trebuie să fie complete şi corect întocmite, respectându-se metodologia de întocmire în vigoare. Pentru a fi instrumente eficiente în conducere şi controlul procesului   bugetar, rapoartele financiare trebuie întocmite şi prezentate la termenii stabiliţi instituţiilor ierarhic superioare. Sistemul de prezentare a rapoartelor financiare este reflectat în

schema 11.1.

Inventarierea reprezintă acţiunea de constatare faptică a existenţei elementelor patrimoniale ale unei instituţii la o anumită dată din punct de vedere cantitativ şi valoric. Scopul inventarierii este asigurarea integrităţii patrimoniului, stabilirea vinovaţilor pentru eventualele lipsuri constatate şi luarea măsurilor  necesare pentru recuperarea pagubelor. Obiectivul inventarierii constituie patrimoniul instituţiei publice con stituit din valorile materiale şi mijloacele băneşti, precum şi din drepturile şi obligaţiile cu valoare economică.

140

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

Inventarierea este reglementată de Regulamentul privind inventa rierea nr. 27 din 28.04.2004. Inventarierea se efectuează, de regulă anual, la sfârşit de an, dar şi în anumite situaţii speciale cum sunt: 1) predarea-primirea unei gestiuni;

2) în cazul comasăr ii, divizări i sau dizolvării instituţiei publice; 3) la cererea organelor de control care efectuează verificări în

instituţii publice; 4) furturi prin spargere; 5) calamităţile naturale (cutremur, incendiu, inundaţii) etc.

Inventarierea patrimoniului se efectuează de către o comisie de inven tariere desemnată prin ordinul conducătorului instituţiei în următoarea componenţă: • adjunctul conducăto rului; • contabilul şef sau contabilul; • şeful secţiei. Dacă din cauza volumului mare a lucrărilor inventarierea nu poate fi

asigurată de către o singură comisie se constituie subcomisii, îndrumate şi coordonate de comisia centrală de inventariere. Procesul de inventariere prevede mai multe etape succesive:

1) pregătirea inventarierii; 2) efectuarea inventarierii propriu-zise; 3) stabilirea, evaluarea şi regularizarea diferenţelor constatate; 4) adoptarea măsurilor de recuperare a pagubelor. Până la începutul inventarierii comisia de inventariere cere gestiona rului o declaraţie scrisă prin care să rezulte că acesta nu are asupra sa documente privind intrarea sau ieşirea bunurilor materiale, care nu au fost   predate în contabilitate. în timpul inventarierii este interzisă efectuarea operaţiilor de primire şi predare a bunurilor. Inventarierea se efectuează în

  prezenţa gestionarului. Cantităţile constatate de către comisia de inventariere se scriu în listele de inventariere, care se întocmesc separat pentru fiecare loc de depozitare şi gestionare. Apoi în listele de inventariere se înscriu soldurile scriptice din registrele evidenţei analitice la data efectuării inventarierii.

Rezultatele inventarierii se obţin prin compararea cantităţii şi valorii faptice a bunurilor cu valoarea şi cantitatea soldurilor scriptice din conta   bilitate. Dacă stocul faptic este mai mare decât cel scriptic rezultatul inventarierii este plus de inventar, iar dacă stocul faptic este mai mic decât

cel scriptic se constată lipsuri de inventar.

- Mihail Nani -

141

Listele de inventariere sunt semnate de membrii comisiei de inven tariere şi gestionari. Rezultatul inventarierii se consemnează într-un procesverbal, în care se reflectă rezultatele inventarierii, concluziile şi propunerile

comisiei de inventariere, apoi se înaintează conducătorului instituţiei pentru aprobare şi luare de decizii asupra rezultatelor inventarierii. De regulă, plusurile sunt luate la evidenţă, iar lipsurile sunt imputate   persoanelor culpabile conform prevederilor Codului Muncii. Contabilizarea divergenţelor constatate la inventarierea patrimoniului a fost examinată în temele 3, 6, 7, 8, 9.

11.3. Structura, întocmirea şi prezentarea rapoartelor privind executarea bugetelor  instituţiilor publice Conform Legii contabilităţii nr. 113-XV din 27.04.2007 instituţiile   publice întocmesc rapoarte financiare trimestriale şi anuale în care sunt reflectate rezultatele executării bugetelor instituţiilor publice. Rapoartele trimestriale se întocmesc la data 1 aprilie, 1 iulie, 1 octom  brie separat pentru mijloace bugetare şi pentru mijloace speciale.

în

componenţa

rapoartelor

trimestriale

se

includ

următoarele

formulare:

-

Bilanţul execut ării bugetului instituţiei publice;

-

Raportul privind executarea bugetului instituţiei publice; Raportul privind executarea bugetului pe mijloace speciale;

-

Raportul privi nd întreţ inerea instituţiei preşco lare etc.

Prin intermediul rapoartelor financiare se creează posibilitatea unei analize aprofundate a situaţiei financiar-economice a instituţiei publice. Drept sursă de informaţie pentru întocmirea rapoartelor financiare servesc următoar ele registre: > Cartea Mare;

> Registrul eviden ţei aloc aţiilo r şi cheltuielilor; >

Registrul evidenţei cantitativ-valorice a materialelor;

> Balanţa de verificare pe contul 01 „Mijloace fixe"; > Registrul conturilor curente şi decontărilor; > Nota de contabilitate 6;

> Balanţe de verificare.

142

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

Raportul financiar anual se întoc meşt e la data de 1 ianuarie şi cuprin de aceleaşi formulare ca şi rapoartele financiare trimestriale la care se adaugă următoarele rapoarte: > Raportul priv ind circ ulaţ ia mijloacelor fixe; > Raportul privind circulaţia valorilor materiale şi OMVSD; > Raportul privind lipsurile şi delapidările de mijloace băneşti şi valori materiale în instituţiile publice. La rapoartele financiare trimestriale şi anuale se anexează un raport explicativ, care cuprinde o analiză a indicatorilor din rapoartele financiare   privind îndeplinirea sarcinilor de plan şi pricinile abaterilor de la planul aprobat în bugetul instituţiei publice. Rapoartele financiare trebuie întocmite şi prezentate la termenii stabiliţi instituţiilor ierarhic superioare.

  întrebări de autoverificare 1. Care este import anţ a rapoartelor financiare? 2. Nom inal iza ţi şi caracte riza ţi criteriile de clasificare a rapoartelor  financiare. 3. Definiţi inventarierea. 4. Care este scopul şi obiectivul inventarierii? 5. Cine efectuează inventarierea? 6. Unde sunt reflectate rezultatele inventarierii? 7. Contabilizaţi oper aţiunile aferente divergenţelor constatate la inventa rierea patrimoniului. 8. Nominaliz aţi componenţ a rapoartelor financiare anuale. Bibliografie 1. 2. 3. 4.

Legea contabili tăţii nr. 113-ХVI din 27.04.2007 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.90-93 din 29.06.2007. Codul civ il al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2003. Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28.03.2003. Norme pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 764 din 21.11.1992 // Monitorul oficial al Repu blicii Moldovanr.il din 1992.

- Mihail Nani -

143

5.

Regulament privin d dările de s eamă contabile ale instituţiilo r publice. Inventarierea patrimoniului, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor nr. 7, din 18.01.1999.

6.

Regulamentul privin d inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerulu i Finanţe lor nr. 27 din 28.04.2004 // Monitoru l oficia l al Republicii Moldova nr. 123-124 din 27.07.2004. M. Nani. Evidenţa bugeta ră. - Chişină u, 1994. M. Nani. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în instituţiile publice. - Chişinău, 2010.

7. 8.

-

44

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani —   Anexa 1

 Anexa 2

NOTELE DE CONTABILITATE: •

PLANUL DE CONTURI

notă de contabilitate 1 - borderou cumulativ privind operaţiile de

casă f.nr.381;

• • • • •

al evidenţei contabile privind executarea devizelor de cheltuieli ale instituţiilor publice

notă de contabilitate 2 - borderou cumulativ privind circulaţia mij loacelor în conturile bugetare curente f.nr.381; notă de contabilitate 3 - borderou cumulativ privind circulaţia mijloa celor în conturile curente pentru mijloace extrabugetare f.nr.381; notă de contabilitate 4 - borderou cumulativ privind decontările cu valoarea cecurilor din carnete cu limită de sumă f.nr.323; notă de contabilitate 5 - borderou cumulativ privind retribuirea muncii şi bursele f.nr.405; notă de contabilitate 6 - borderou cumulativ privind decontările cu

Denumirea contului

Numărul

• • • • • • • •

2 3 Capitolul I. MIJLOACE FIXE 01 Clădiri

1

Mijloace fixe

Construcţii speciale

Numărul subcontului 4 010 011

Instalaţ ii de transmisie

012

notă de contabilitate 7 - borderou cumulativ privind decontările cu

Maşini şi utilaje

013

titlu de plăţi planificate f.nr.408;

Terenuri

014

notă de contabilitate 8 - borderou cumulativ privind decontările cu gestionarii f.nr.386; notă de contabilitate 9 - borderou cumulativ privind scoaterea din uz şi deplasarea mijloacelor fixe f.nr.438; notă de contabilitate 10 - borderou cumulativ privind scoaterea din uz şi deplasarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată f.nr.438; notă de contabilitate 11 - borderou cumulativ centralizator privind intrările de produse alimentare f.nr.398; notă de contabilitate 12 - borderou cumulativ centralizator privind consumul produselor alimentare f.nr.411; notă de contabilitate 13 - borderou cumulativ privind consumul de materiale f.nr.396; notă de contabilitate 14 - borderou cumulativ privind calcularea veniturilor aferente mijloacelor speciale f.nr.409; notă de contabilitate 15 - borderou centralizator de decontări cu

Mijloace de transport

015

Unelte de producţie, instrumente, mobilier 

016

Animale de muncă şi de  producţie Fondul de bibliotecă Alte mijloace fixe

017

019

Uzura mijloacelor fixe

020

  părinţii pentru întreţinerea copiilor f.nr.406; •

Denumirea subcontului

contului

diferite instituţii şi organizaţii f.nr.408; •

145

notă de contabilitate 16 - borderou cumulativ privind evidenţa  bunurilor materiale primite gratuit f.nr.400; • notă de contabilitate 17 - borderou cumulativ privind plata indem nizaţiilor cu personalul misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru  perioada aflării peste hotarele republicii.

Uzura mijloacelor 

02

018

fixe

C apitolul I I . S T O C U R I D E M A T E R I A L E Articole şi  producţie

03

Produse ale atelierelor de  producţie (didactice)

030

Producţia gospodăriilor 

031

agricole auxiliare

Utilaj, materiale de construcţie şi materiale pentru

cercetări ştiinţifice

04

Utilaj care urmează a fi montat

040

Materiale de const rucţie pentru construcţii capitale

041

Materiale de lungă durată   pentru cercetări ştiinţifice şi investigaţ ii de laborator 

043

146

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

Utilaj special pentru lucrări de

044

cercetări ştiinţifice efectuate în  bază de contract economic Animale tinere şi la

05

Animale tinere şi la îngrăşat

050

06

Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri

060

Produse alimentare

061 062

îngrăşat Materiale şi  produse alimentare

Medicamente şi materiale de  pansament

Materiale de uz gospodăresc şi

C apitolul I V . C H E L T U I E L I D E P R O D U C Ţ I E Ş I C U A L T Ă DESTINAŢIE Cheltuieli de   producţie şi altă destinaţie

08

Ambalaj

Diverse materiale

Materiale în expediţ ie Piese de schimb pentru maşini

Cheltuieli pentru fabricarea instalaţiilor experimentale

Cheltuielile de colectare şi  prelucrare a sângelui şi materialelor 

064

durată

Obiecte de mică valoare şi

09

090

Contul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale

093

Contul curent pentru mijloace

094

Contul curent pentru plata pen

095

siilor şi indemnizaţiilor din

071

contul mijloacelor bugetului de stat

072

Contul curent deschis din contul altor bugete

096

Contul curent pentru

100

aflată la depozit

Lenjerie, accesorii de pat,

Contul curent în bugetul de stat

cu destinaţie specială

070

îmbrăcăminte, încălţăminte îmbrăcăminte, şi încălţăminte în folosinţă

084

 pentru transfer instituţiilor  subordonate şi pentru alte activităţi

scurtă durată în folosinţă Lenjerie, accesorii de pat,

083

  pentru cheltuielile instituţiei,

scurtă durată în stocuri Obiecte de mică valoare şi

082

Capitolul V. M IJ L O A C E BĂNEŞTI Conturi curente în  bugetul de stat

C apitolul I I I . O B I E C T E D E M I C Ă V A L O A R E Ş I S C U R T Ă D U R A T Ă 07

081

contract

şi utilaje

Obiecte de mică valoare şi scurtă

080

(didactice) de producţie Cheltuieli ale gospodăriilor  Cheltuieli pentru lucrările de cercetări ştiinţifice în bază de

063

065 066 067 068 069

Cheltuieli ale atelierelor 

agricole auxiliare (didactice)

rechizite de birou

Combustibil, carburanţi şi lubrifianţi   Nutreţ şi furaje

147

- Mihail Nani -

073

Conturile curente în  bugetele locale

10

cheltuielile instituţiei Contul curent pentru transfer  instituţiilor subordonate şi  pentru alte activităţi

101

148

Conturi curente  pentru mijloace extrabugetare

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

11

Contul curent pentru investiţii capitale

103

Contul curent al sumelor  mandatate

110

Contul curent al mijloacelor  speciale

111

Contul curent al mijloacelor  extrabugetare

112

Cont curent al mijloacelor  fondurilor extrabugetare

113

Contul valutar 

114 115

Contul curent al veniturilor  vamale

Contul curent pentru ajutoare umanitare

116

Contul curent pentru

117

mijloacele primite sub formă de granturi externe sau sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe Contul curent pentru mijloacele creditelor externe  pentru realizarea proiectelor  finanţate din surse externe Contul curent pentru asistenţă

12

Casa pe mijloace bugetare Casa pe mijloace speciale Casa pe mijloace extrabugetare

13

Acreditive Carnete de cecuri cu limită de

sumă Documente băneşti

Mijloace băneşti în expediţie Angajamente trezoreriale Investiţii pe termen lung în   părţi nelegate Investiţii pe termen lung în   părţi legate

Modificarea valorii

130 131 132 133 134 135 136 137

investiţiilor pe termen lung

Capitolul VI. DECONTĂRI INTERDEPARTAMENTALE PRIVIND FINANŢAREA Decontări 14 Decontări privind finanţarea 140 interdepartamentale

din buget pentru cheltuielile

  privind finanţarea

instituţiei şi alte activităţi Decontări privind finanţarea Decontări privind finanţarea

118

142 143

din buget pentru investiţii capitale

Capitolul VIL DECONTĂRI 119 120 121 122

Casa pe mijloace ale fondurilor extrabugetare

123

Casa veniturilor cu destinaţie

124

specială

Alte mijloace   băneşti şi investiţii

din contul altor bugete

tehnică Casa

149

- Mihail Nani — 

Decontări cu furnizorii, antreprenorii şi   beneficiarii pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate

15

Deco ntăril e cu furnizo rii, şi

150

antreprenorii Decontări cu sumele veniturilor vamale

151

Decontări privind remunerarea

152

 parţială a comenzilor pentru elaborarea cercetăril or  experimentale de construcţii conform tematicii bugetare

150

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

Decontări din mijloacele

- Mihail Nani — 

153

Decontări privind sumele în

extrabugetare cu clienţii pentru lucrările efectuate şi serviciile  prestate

Decontări cu clienţii pentru lucrările de cercetări ştiinţifice,

ştiinţifice Decontări cu coexecutanţii

Decontări privind manco 154

Decontări privind mijloacele

Decontări cu personalul

156

lucrărilor în bază de contract 157

achitate din contul mijloacelor   proiectelor finanţate din surse

Decontări cu

16

Decontări cu diferiţi debitori şi creditori

158

mijloacele speciale Decontări cu personalul   privind asigurarea obligatorie

159 160

avans

titu lari i de avans

17

Deco ntări privi nd manco Decontări privind cheltuieli

170 171

suplimentare legate de titlurile executorii cu persoane fizice şi

 juridice Decontări privind tipurile Decontări privind plăţile la

18

179

 planificate Decontări cu personalul

180

  privind retribuirea muncii Decontări cu bursieri Decontări privind mărfurile

178

181 182

Decontări privind virările fără

183

numerar în conturile de depuneri în bancă

Decontări privind virările fără

184

numerar în baza contractelor  de asigurare benevolă

Decontări cu membrii sindica telor privind virările fără

185

numerar a sumelor cotizaţii lor  de membru al sindicatului

Decontări privind

186

împrumuturile bancare

Decontări privind titlurile

187

executorii şi alte reţineri

172

Decontări privind contribuţia individuală de asigurări sociale

173

de stat obligatorii cu bugetul asigur ărilor sociale de stat

speciale de plăţi

 buget

Decontări cu   personalul privind retribuirea muncii şi  bursieri

177

  privind deponenţii Decontări cu diferiţi debitori şi creditori Decontări conform plăţilor 

vând ute în rate

externe şi asistenţă tehnică Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile din

de asistenţă medicală Decontările cu titularii de

176

 primite pentru cheltuieli mandatate

155

economic

175

transmise în organele de anchetă

atraşi pentru realizarea

Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi servicii

174

depozit

supuse plăţii Decontări cu clienţii pe baza avansurilor pentru cercetări

151

188

152

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

Alte decontări privind lucrările

189

executate

Decontări privind

19

asigurarea cu pensii

Decontări privind plata indemnizaţiilor personalului

190

misiunilor diplomatice şi celor  speciale pentru perioada aflării  peste hotarele republicii

şi asistenţa socială a  populaţiei

Decontări privind încasările

192

 plăţilor în plus a pensiilor şi

indemnizaţiilor  Decontări privind contribuţiile

198

asigur ărilor sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat

Decontări privind primele de

23

200

Cheltuieli efective din contul mijloacelor proiectelor  finanţate din surse externe

215

Cheltuieli din contul mijloacelor activităţii de  producţie

217

Cheltuieli efective din contul mijloacelor provenite sub

218

Finanţar ea din buget pentru

230

Finanţarea din buget a investiţiilor capitale

231

Finanţarea din contul altor 

232

 bugete

Cheltuieli din contul altor   bugete

202

Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale

203

Cheltuieli pentru plata

205

  pensiilor şi indemnizaţiilor din

Finanţarea din contul mijloacelor cu destinaţie specială Mijloace din fondurile

210 211

speciale

212

234 235

extrabugetare

Capitolul X. FONDURI ŞI MIJLOACE CU DES TINAŢIE SP ECIALĂ Fonduri şi mijloace

contul bugetului

Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii capitale şi procurarea utilajului

214

alte activităţi

alte activităţi

Cheltuieli pentru distribuţie Cheltuieli privind mijloacele

Cheltuieli din mijloacele fondurilor extrabugetare

cheltuielile instituţiei şi pentru

Compania Naţională de

21

213

Capitolul IX. FIN AN ŢĂ RI Finanţări

asistenţă medicală cu

Alte valori

Cheltuieli efective din contul ajutoarelor umanitare

formă de asistentă tehnică 199

asigurare obligatorie de

Asigurări Medicale C apitolul V I I I . C H E L T U I E L I Cheltuieli bugetare pentru 20 Cheltuieli din buget întreţinerea instituţiei şi pentru

153

- Mihail Nani -

24

cu destinaţie specială Fondul mijloacelor 

Fondul pentru dezvoltarea

246

instituţiei Credite bancare

248 250

25

Fondul mijloacelor fixe

26

Fondul obiectelor de mică valoare şi scurtă durata

260

Fondul investiţional

265

fixe Fondul obiectelor  de mică valoare şi

scurtă durată

154

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

Capitolul XI. REALIZAREA PRODUCŢIEI Realizarea produselor, 28

Realizarea  produselor, articolelor şi lucrăr ilor executate

- Mihail Nani -

280

fabricate de atelierele de

281

de gospodăriile agricole auxiliare (didactice) Realizarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice executate în bază de contract

Venituri

Capitolul XII. VENITURI Venituri din mijloace speciale 40 Venituri de la activitatea de

282

400 402

  producţie a şcolilor tehnico404 405

transfer realizarea proiectelor  finanţare din surse externe

Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de asistenţă tehnică Veniturile obţinute din

Credite externe primite de la organisme internaţionale

04

Restanţe anulate ale

05

debitorilor  insolvabili Valori materiale  plătite din

06

centralizată Restanţele studenţilor şi

07

elevilor pentru valorile materiale nerestituite

408

Datorii îngheţate şi eşalonate conform

09

409

actelor normative şi legislative

împrumuturi

13

acordate

410 530

realizarea proiectelor finanţate dinsurse externe

54

Formulare de valoare

08

granturi externe pentru realizarea proiectelor finanţare dinsurse externe

Venituri şi pierderi 41 Venituri şi pierderi Capitolul XIII. ÎMPRUMUTURI BUGETARE Credite recreditate pentru 53

02

Premii şi cupe sportive transmisibile

406

ajutoare umanitare

Veniturile mijloacelor din

Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie

aprovizionarea

 profesionale

Veniturile cu destinaţie specială Veniturile mijloacelor    provenite sub formă de

01

arendate

  producţie (didactice) Realizarea producţiei fabricate

CONTURI EXTRABILANŢIERE Mijloace fixe

540

muncitorilor şi funcţionarilor, membrilor 

întovărăşirilor  (cooperativelor)  pomicole

Valori primite în custodie de la

14

155

156

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

157

condamnaţi Credite recreditate   pentru realizarea

 Anexa 3

18

ORDIN PRIVIND CLASIFICAŢIA BUGETARĂ

  proiectelor finanţate din surseexterne

Datorii privind

nr. 91 din 20.10.2008

19

creditele externe

  primite de la organismele

internaţionale

*

*

*

în temeiul prevederilor articolului 7 alin.(5) al Legii nr.847-XIII din 24 mai 1996 privi nd sistemul bugetar şi procesul bugetar,

ORDON: 1. Se aprobă: - Clasificaţia veniturilor, conform anexei nr. 1;

- Clasificaţ ia funcţională a cheltuielilor, conform anexei nr.2; - Clasificaţ ia econom ică a cheltuielilor, conform anexei nr.3; - Clasificaţia organizaţională a cheltuielilor: • A. Autorităţi publice centrale şi locale şi alţi beneficiari de aloca ţii, conform anexei nr.4;

• B. Instituţii, activităţi, măsuri finanţate de la buget, conform anexei nr.5; - Clasificaţia programelor, conform anexei nr.6; - Clasificaţia categoriilor de mijloace speciale, conform anexei nr.7;

- Indica ţiile metodice privi nd aplicarea clasificaţiei funcţio nale, con form anexei nr.8; - Indicaţiile metodice privind aplicarea clasificaţiei economice, con form anexei nr.9. 2. Prezentul ordin intră în vigoare din data publicări i. 3. La data intrării în vigoare al prezentului ordin, ordinele ministrului finanţelor vizând aprobarea şi modificarea clasificaţiei bugetare, emise ante

rior, se consideră nule. MIN IST RU L FINANŢEL OR Chişinău, 20 octombrie 2008. Nr.91.

M a ri an a D U R L E Ş T E A N U

158

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani Anexa nr.3

la Ordinul ministrului finanţelor  nr.91 din 20 octombrie 2008 Clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare

Codul Artico Alinea lului tului 00 100 00 110 00 111

Denumirea Cheltuieli curente Cheltuieli pentru mărfuri şi servicii Retribuirea muncii

111 111 111 111 111 111 111 111 111

01 02 03 04 05 06 07 08 09

Salariul funcţiei (tarif de funcţie) Sporuri la salariul funcţiei Retribuirea complementară la salariul funcţiei

112 113

00 00

Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii

113 113 113 113 113

01 02 03 04 05

Energia electrică

113 113 113

06 07 09

Salarizarea lucr ătorilor netitulari Solda militarilor, suplimentele şi sporurile la ea

Ajutor material Premieri

Alte plăţi băneşti Majorările conform deciziilor autorităţilor locale abilitate

Plata mărfurilor şi serviciilor Gaze Rechizite de birou, materiale şi obiecte de uz gospodăresc Energia termică Manuale, materiale didactice, practică pedagogică şi de specialitate a elevilor şi studenţilor, literatura tehnico-

ştiinţifică şi metodică Cărţi şi ediţii periodice Utilaj şi inventar special

Alimentaţie

113 113 113 113 113 113 113

10 11 12 13 14 15 16

113 113 113 113 113 113 113 113 113 113 113 113 113 113 113 113 113 113 113 113 113 113 113 113 113

17 18 19 20 21 22 23 24 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 45 50

159

Medicamente şi consumabile

Servicii de telecomunicaţie şi de poştă Lucrări de cercetări ştiinţifice Servicii de transport

Inventar moale şi echipament Hrana animalelor  Servicii de cercetare în domeniul ştiinţei şi inovării efectuate prin contract de către instituţiile la autogestiune

Reparaţii curente ale clădirilor şi încăperilor  Reparaţii curente ale utilajului şi inventarului Arendarea bunurilor  Simboluri de stat şi locale, semne de distincţie de stat Formare profesională Servicii editoriale

Cheltuieli de protocol Ediţii periodice departamentale Combustibil

Procurarea şi instalarea contoarelor 

Amenzi Paza interdepa rtament ală

Lucrări de informatică şi de calcul Serviciile avoca ţilor  Amestecuri din lapte pentru copii

Protejare Apă şi canalizare Salubritate

Comp ensaţ ia bănea scă în schimbul raţiei alimentare Arendarea circuitelor şi emiţătoarelor  Compensaţia pentru cheltuielile de transport

Comp ensaţ ia cheltuielilor pentru chiria spaţiului locativ Bilete de tratament sanatorial Mărfuri şi servicii neatribuite altor alineate Documente executorii

-

160

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani — 

161

114 114

00

Deplasări în interes de serviciu Deplasări în interiorul ţării

123

00

Plata dobâ nzilor de către autorităţi ale administraţiei

01

114

02

Deplasări peste hotare

130

00

Transferuri curente

114

03

Indemniz aţiile personalului misiunilor diplomatice şi celor  speciale peste hotare

131

00

Transferuri pentru produse şi servicii

131

01

Transferuri pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif 

publice de alt nivel

115

00

Emisia şi vânzarea valorilor mobiliare de stat

131

02

116

00

Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patroni

Transferuri pentru acoperirea pierderilor suferite prin acordarea de înlesniri la transport

131

03

116

01

Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patroni în interiorul ţării

Transferuri pentru acoperirea diferenţei de preţ la cărbunele realizat unor categorii de populaţie

131

04

116

02

Prime de asigurare med icală achitate de patroni peste hotare

Transferuri pentru acoperirea diferenţei de preţ la gazul realizat unor categorii de populaţie

131

05

Transferuri pentru amenajarea teritoriilor 

117

00

Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de Guvern

131

06

Transferuri pentru compensarea veniturilor ratate în urma acordării de înlesniri la plata pentru energia electrică

120

00

Plata dobânzilor

131

08

Transferuri pentru compensări la lapte

121

00

Plata dobânzilor la împrumuturile interne

131

09

Alte transferuri pentru produse şi servicii

121

01

132

00

Transferuri în scopuri de producţie

132

01

Transferuri pentru irigarea pământu rilo r 

132

02

132

03

Transferuri pentru susţinerea sectorului agrar, neatribuite la alte alineate

132

04

Transferuri pentru su sţinerea cinematografiei

132

05

Transferuri pentru susţinerea uniunilor de creaţi e

132

06

Transferuri pentru susţinerea redacţiilor ziarelor şi revistelor 

132

08

Transferuri pentru evaluarea şi reevaluarea bunurilor  imobiliare

132

09

Alte transferuri în scopuri de producţi e

132

10

Transferuri pentru susţinerea gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)

132

11

Plata dobânzilor la împrumuturile sub formă de valori mobiliare de stat emise în formă mater ializ ată

132

12

Transferuri pentru servicii de sănăt ate

Plata dobânzilor la împrumuturile externe

132

13

Transferuri pentru promovarea exportului

Plata dobânzilo r la împrumuturile acordate de Banca   Naţională a Moldovei

121

02

Plata dobânzilo r la împrumut urile acordate de Banca   Naţională a Moldovei cu garanţia valorilor mobiliare de stat

121

03

Plata dobânzilor la împrumut urile sub forma de valori mobiliare de stat emise prin licitaţii

121

04

Plata dobânzilor la împr umut urile acordate de băncile comerciale

121

05

Plata dobânzilor la alte împr umuturi

121

06

Plata dobânzilor la împrumuturile sub formă de valori mobiliare de stat convertite

121

07

Plata dobânzilor la împrumuturile sub formă de valori mobiliare de stat emise pentru majorarea capitalului statutar / acoperirea soldului debitor al fondului general de rezervă al Băncii Naţionale a Moldovei

121

122

08

00

Transferuri pentru întreţin erea şi reparaţia drumurilor   publice

Transferuri pentru într eţinerea şi reparaţia drumurilor    publice locale

162 132

-

14

Contabilitatea în instituţiile publice -

132

15

Transferuri pentru realizarea măsurilor de conservare a energiei Transferuri pentru subvenţionarea lucrărilor agricole

135

00

Transferuri către populaţie

135 135

01 02

135 135

03 04

- Mihail Nani -

163

135

22

135 135

23 24

Suplimente la pensiile inval izilor 

135 135 135

25 26 27

Compensarea averii persoanelor represate şi ulterior  reabilitate

135

28

Compensaţia bănească în schimbul biletelor de tratament sanatorial

135 135

29 30

Compensaţii pentru procurarea (construcţia) locuinţelor  Compensaţii pentru chirie

136

00

Transferuri peste hotare

136 136 136

01 02 03

Plata cotizaţiei de membru al C.S.I.

137 138

00 00

138 138 138 138 138 138 138

01 02 03 04 05 17 25

Alt e plăţi

Pensii şi indemniz aţii viagere

Alocaţii lunare de stat invalizilor de război, participanţilor  la cel de-al doilea război mondial şi familiilor lor 

135

05

135

06

135 135

07 08

Burse Transferuri pentru indexarea eşalonată a depunerilor  cetăţenilor la Banca de Economii

135 135 135

09 10 11

Transferuri pentru indexarea primelor de asigurare

Compensarea unică membrilor familiilor persoanelor  reabilitate Transferuri pentru instruirea elevilor şi pregătirea cadrelor   peste hotare

Plata chiriei şi serviciilor comunale Ajutor acordat populaţiei care a suferit în urma calamităţilor naturale

Servicii bancare şi poştale de distribuire a plăţilor către  populaţie Indemnizaţii familiilor bolnavilor de tuberculoză Compensaţia cheltuielilor pentru călătorie cu transportul în cadrul ţărilor-membre a CSI Alte transferuri către populaţie Ajutoare băneşti refugiaţilor  Compensarea cheltuielilor legate de organizarea

funerarilor veteranilor şi invalizilor de război

Transferuri către guvernele şi organizaţiile internaţionale Alte transferuri peste hotare Transferuri în fondul de risc Transferuri către bugetul asigurărilor sociale de stat

Pensii

Alocaţii Indemnizaţii Compe nsaţi i Ajutoare băneşti

135 135

12 13

135

15

Transferuri pentru reparaţia mijloacelor de transport pentru

135

16

invalizi Transferuri în fondul învăţământului general şi asigurării

00

Alte cheltuieli curente

17

sociale a elevilor  Transferuri pentru procurarea mijloacelor de transport

180

135

  pentru invalizi

181

00

Alte cheltuieli curente

190

00

Transferuri curente pentru implementarea proiectelor finanţate din surse externe

191

00

Transferuri curente pentru implementarea proiectelor finanţate din surse externe

191 191

01 02

Contribuţia Guvernului şi autorităţilor publice

Burse pentru studenţii de peste hotarele republicii Compensarea costului biletelor de călătorie pentru elevi şi

studenţi

135 135 135 135

18 19 20 21

Compensarea cheltuielilor de transport invalizilor 

Compen saţii nominative Ajutoare unice populaţiei conform dispoziţiilor Guvernului_  Ajutoare unice populaţiei conform deciziilor autorităţilor  administr aţiei publice locale

Servicii bancare şi poştale

Contribuţia din granturi externe

-

164

Contabilitatea în instituţiile publice -

191

03

Contribuţia din credite externe

200 240 241

00 00 00

Cheltuieli capitale

Investiţi i capitale şi reparaţ ii capitale Investiţii capitale

241

01

Investiţii capitale în construcţia locuinţelor 

241

02

Investiţii capitale în construcţia obiectelor de producţie

241

03

Investiţii capitale în construcţia obiectelor social-culturale

241

04

Investiţii capitale în construcţia clădirilor administrative

241

05

Investiţii capitale în construcţ ia obiectelor comunale

241

06

Investiţii capitale în construcţia conductelor de gaz

241

07

Investiţii capitale în construcţ ia altor obiecte

241

10

Investiţii capitale în plantaţii multianule

242 243

00 00

Procurarea mijloacelor fixe

243

01

Reparaţia capitală a fondului de locuinţe

243

02

Reparaţia capitală a obiectelor de producţie

Reparaţii capitale

243

03

Reparaţia capitală a obiectelor social-culturale

243

04

Reparaţia capitală a clădirilor administrative

243

05

Reparaţia capitală a mijloacelor de transport

243

06

Reparaţia capitală a altor obiecte

250 251 252 260 261 262

00 00 00 00 00 00

Crearea rezervelor de stat Crearea rezervelor de stat Crearea tezaurului de stat Procurarea de pământ şi de active nemateriale

Procurarea de pămâ nt Procurarea de active nemateriale

- Mihail Nani — 

165

Anexa nr.9 la Ordinul ministrului finanţelor  nr.91 din 20 octombrie 2008

I ND I CA Ţ II M E T O D I C E privind aplicarea clasificaţiei economice a cheltuielilor bugetare Clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare reprezintă gruparea cheltuielilor bugetare de toate nivelurile p otrivit conţinutului lor economic. Clasificaţia economică constă din două părţi: articol şi alineat, care formează o totalitate de 5 semne prezentate în schema de mai jos: 100.00. C H E L T U I E L I

CURENTE

110.00. Cheltuieli pentru mărfuri şi servicii Articolul 111.00. "Retribuirea muncii" La 111.01. "Salariul funcţiei (tarif de funcţie)" se referă cheltuielile   pentru remunerarea conform salariilor funcţiei stabilite, tarifelor sau salariilor de bază, precum şi pentru retribuirea cu ora a muncii profesorilor. La 111.02. "Sporuri la salariul funcţiei" se referă cheltuielile   privind plata sporurilor la salariu pentru măiestrie profesională, îndeplinirea unor lucrări de mare importanţă la momentul desfăşurării lor, pentru realizări deosebite în muncă, vechime în muncă, inclusiv lucrătorilor  medicali pentru vechime neîntreruptă în muncă, pentru gradul, categoria de calificare, grad ştiinţific, titlurile onorifice, conducătorilor auto pentru categorie, alte sporuri, stabilite de legislaţia în vigoare. La 111.03. "Retribuirea complementară la salariul funcţiei" se referă cheltuielile de plată a sporurilor: • pentru cumularea profesiilor, funcţiilor, extinderea zonelor de activitate sau majorarea volumului de lucrări executate, îndeplinirea îndatoririlor angajatului care lipseşte provizoriu, pentru munca în condiţii nocive şi grele, precum şi pentru condiţii deosebit de grele şi nocive, pentru munca pe timp de noapte; • pentru regimul de munc ă pe schimburi sau divizarea zile i în părţi , conducătorilor auto pentru regimul de mun că nenormat; • profesorilor instituţiilor de învăţ ământ - pentru administrarea cabine telor de studii, laboratoarelor, pentru exercitarea funcţiei de diriginte şi pentru controlul lucrărilor scrise ale elevilor etc;

166 •

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani -

lucrătorilor medicali pentru acordarea de asistenţă medicală urgentă,

Articolul 113.00. "Plata mărfurilor şi serviciilor" La 113.01. "Energia electrică" se referă plata pentru energia

  pentru munca la staţiile de asistenţă medicală urgentă, lucrătorilor  instituţiilor medicale şi de asistenţă socială - pentru serviciile la domi ciliu, pe timp de noapte, remunerarea consultanţilor în instituţiile de

ocrotire a sănătăţii, medicilor-conducători ai instituţiilor de ocrotire a sănătăţii şi de asistenţă socială pentru deservirea nemijlocită a bolnavilor; alte sporuri prevăzute de legislaţia în vigoare. La 111.04. "Salarizarea lucrătorilor netitulari" se referă cheltuielile pentru remunerarea persoanelor neîncadrate în statele de  personal ale instituţiei. La 111.05. "Solda militarilor, suplimentele şi sporurile la ea" se referă cheltuielile pentru solda militar ilor, suplimentele şi sporurile la ea. La 111.06. "Ajutor material" se referă cheltuielile pentru acordarea de ajutor material din contul mijloacelor prevăzute pentru retribuţia muncii, în conformitate cu legislaţia în vigoare. La 111.07. "Premieri" se referă cheltuielile pentru plata premiilor din contul mijloacelor destinate retribuţiei muncii, în conformitate cu legislaţia în vigoare. La 111.08. "Alte plăţi băneşti" se referă cheltuielile pentru retribuirea muncii neatribuite altor alineate. La 111.09. "Majorările conform deciziilor autorităţilor locale abilitate" se referă cheltuielile legate de majorarea salariilor angajaţilor  sferei sociale, în baza deciziilor autorităţilor publice abilitate, conform   prevederilor şi condiţiilor art.28 din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. •

Articolul 112.00. "Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii" include cheltuielile pentru aplicarea tarifului contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii la fondul de retribuire a muncii şi la alte recompense în conformitate cu legislaţia în vigoare.

167

electrică (inclusiv penalităţile), consumată pentru iluminatul încăperilor,   pentru funcţionarea aparatajului şi dispozitivelor, precum şi în scopuri administrativ-economice, curative etc. La 113.02. "Gaze" se referă plata pentru gazele naturale (inclusiv  penalităţile), utilizate de către instituţiile bugetare în scopuri gospodăreşti, curative, tehnice ş.a. La 113.03. "Rechizite de birou, materiale şi obiecte de uz gos

podăresc" se referă cheltuielile pentru: •

procurarea rechizitelor de birou, articolelor de desen, cărţilor conta  bile şi statistice, pentru lucrările de secretariat, formularelor, fişelor de evidenţă, legitimaţiilor, certificatelor de orice gen şi altor materiale; • procurarea materialelor pentru menţ iner ea curăţeniei în clădiri, curţi şi

• • • • • •

întreţinerea utilajului; desfăşurarea dezinfecţiei, deparazitării, dezinsecţiei şi deratizării încă   perilor şi mobilierului; curăţarea covoarelor, draperiilor, altui inventar şi a utilajului; procurarea becurilor electrice, lămpilor cu neon şi altor aparate electrice; procurarea veselei; cheltuieli pentru procurarea materialului semincer, chimicalelor şi îngrăşămintelor minerale; procurarea tonerului, încărca rea cu toner a cartu şulul ui pentru im

 primantă. La acest articol se atribuie cheltuielile pentru procurarea bunurilor, desti nate necesităţilor gospodăreşti, care îndeplinesc una din următoarele condiţii: a) preţul unitar este de până la 3000 lei inclusiv, indiferent de termenul de utilizare;   b) termenul de utilizare nu depăşeşte un an, indiferent de costul acestora. La 113.04. "Energia termică" se referă cheltuielile pentru energia termică (inclusiv penalităţile) necesară, în corespundere cu normele, pentru încălzirea clădirilor, prepararea alimentelor, spălatul lenjeriei şi pentru alte scopuri. La 113.05. "Manuale, materiale didactice, practica pedagogică şi de specialitate a elevilor şi studenţilor, literatura tehnico-ştiinţifică şi

metodică" se referă cheltuielile pentru: •

editarea şi procurarea manualelor, materialelor didactice, procurarea articolelor de birou şi de desen, materialelor şi obiectelor pentru

cursuri şi lucrări de laborator ale elevilor şi studenţilor şi utilajului sportiv, utilizate în procesul instructiv-educativ;

168

-

Contabilitatea în in stituţiile publice-

•

editarea literatur ii tehnic o-ştii nţific e şi ştiinţif ico-met odice ;

•

achitarea taxei de închiriere a manualelor pentru copii din clasele I-I X

din familiile social-vulnerabile; •

diurna, cazarea şi cheltuielile de transport studenţilor şi elevilor îndreptaţi la stagiile de practică pedagogică şi de specialitate, precum şi lectorilor  repartizaţi la bazele pentru practica pedagogică şi de specialitate. La 113.06. "Cărţi şi ediţii periodice" se referă cheltuielile pentru

achiziţionarea cărţilor pentru reţeaua de biblioteci, pentru bibliotecile instituţiilor de învăţământ, şcolilor, spitalelor şi ale altor instituţii, achiziţionarea literaturii, ediţiilor periodice pentru bibliotecile publice şi ediţiilor periodice de specialitate pentru alte instituţii bugetare. La 113.07. "Utilaj şi inventar special" se referă cheltuielile pentm

achiziţionarea utilajului şi inventarului neatribuit la categoria de fonduri fixe şi altui inventar pentru subunităţile speciale, inclusiv tehnica şi utilajul militar, armamentul, rachetele şi alte bunuri cu destinaţie militară indiferent de preţ. La 113.09. "Alimentaţie" se referă: • plata pentru produsele alimentare; • cheltuielile pentru alimentare în instituţiile curativ-profilactice, sanatorii şi casele copilului, azilurile pentru invalizi, casele de copii,

grădiniţe, în grădiniţe-şcoli, şcoli, licee, gimnazii, şcoli-internat, şcoli tehnice profesionale, şcolile de meserii, în instituţiile de învăţământ

superior şi în învăţământul superior de scurtă durată (colegii). în afară de aceasta plata serviciilor pentru prepararea hranei de către întreprinderi specializate externe; • cheltuieli pentru alimentarea specială a donatorilor şi altor persoane, în conformitate cu actele normative. La 113.10. "Medicamente şi consumabile" se referă cheltuielile pentru: • procurarea medicamentelor, preparatelor bacteriologice şi materialelor   pentru pansamente în instituţiile de ocrotire a sănătăţii, de învăţământ,

- Mihail Nani —  •

completarea rezervelor inst ituţiilor medicale cu instrumente medicale de dimensiuni mici în valoare de până la 3000 lei pentru unitate, de exemplu: pensete, lanţete, termometre, seringi, ace etc; • procurarea colbelor, clamelor bisturiurilor şi altor materiale, a epru  betelor pentru laboratoarele bacterioepidemiologice; • măsuri antiepidemiologice şi antiepizootice; • cheltuieli pentru achiz iţio narea gratuită a medicamentelor; • alte cheltuieli pentru procurarea medicamentelor şi materialelor    pentru pansamente.

La 113.11. "Servicii de telecomunicaţie şi de poştă" se referă: • • • •

•

achi ziţionar ea medicamentelor, truselor farmaceutice şi materialelor    pentru pansamente pentru alte instituţii bugetare; procurarea apei minerale, serurilor, vaccinurilor, vitaminelor, dezin-

fectanţilor; •

procurarea peliculei pentru radiografie, materialelor pentru efectuarea investigaţiilor de laborator şi achitarea costului analizelor efectuate în alte instituţii (în cazul în care instituţia nu are laborator propriu);

•

achizi ţionar ea sângelui pentru perfuzii, inclusiv de la donatori;

plata pentru serviciile de abonat şi convorbirile telefonice interurbane, inclusiv cele guvernamentale; plata pentru toate tipurile de expedieri poştale (scrisori, colete, telegrame, mandate poşt ale etc. inclusiv plicur ile şi timbrele po ştale); taxa de abonat pentru radio şi antenele de recepţie pentru televiziune; cheltuieli pentru instalarea telefoanelor.

La 113.12. "Lucrări de cercetări ştiinţifice" se referă cheltuielile  pentru: • procurarea materialelor, reactivelor, chimicalelor, animalelor şi alte cheltuieli destinate cercetărilor ştiinţifice; • lucrări experimentale şi ştiinţifice efectuate în baz ă de contract economic de către alte întreprinderi şi organiz aţii;

•

cheltuielile pentru pregăt irea şi susţine rea disertaţi ilor. La 113.13. "Servici i de tr anspo rt" se referă cheltuielile pentru:

•

întreţi nerea transportului propriu - auto, cu tracţ iune animală (inclusiv hrana animalelor) şi a altor mijloace de transport, precum şi reparaţia

lor curentă; •

de asistenţă socială şi medico-veterinare; •

169

• • • • •

plata taxei pentru drumuri de către deţinăto rii mijloacelor de transport, înmatriculate în Republica Moldova, precum şi cheltuielile  pentru toate tipur ile de asigurări legate de transport; închirier ea transportului pentru transportarea materialelor şi altor  obiecte pentru instituţiile bugetare; închirierea mijloacelor de transport pentru transportarea medicilor şi  bolnavilor; închirierea autoturismelor în scopuri de serviciu; compensarea pentru utilizarea mijloacelor de transport personale în interes de serviciu în cazurile prevăzut e de legislaţie; închirierea mijloacelor de transport pentru alte scopuri.

170

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani — 

La 113.14. "Inventar moale şi echipament" se referă cheltuielile

  pentru achiziţionarea lenjeriei, îmbrăcămintei, încălţămintei, echipamen tului, accesoriilor de pat. La acelaşi articol se atribuie şi cheltuielile pentru procurarea (confec

ţionarea) costumelor pentru instituţiile de învăţământ, cultură şi sport. De asemenea, la acest articol se atribuie compensaţia bănească în schimbul echipamentului. La 113.15. "Hrana animalelor" se referă cheltuielile pentru hrana animalelor în instituţiile întreţinute de la buget, în afară de animalele

utilizate ca mijloc de transport şi pentru cercetări ştiinţifice. La 113.16. "Servicii de cercetare în domeniul ştiinţei şi inovării efectuate prin contract de către instituţiile la autogestiune" se referă cheltuielile pentru lucrări de cercetări ştiinţifice efectuate prin contract de

către instituţiile la autogestiune. La 113.17. "Reparaţii curente ale clădirilor şi încăperilor"

se

referă cheltuielile pentru: • repara ţia parţia lă şi vopsitului încăpe rilor interioare şi faţadelor  clădirilor, scărilor şi burlanelor de scurgere a apei, reparaţia uşilor şi ferestrelor, acoperişu rilor şi hogeagurilor;

•

reparaţia parţială a jgheaburilor şi ieşindurilor cornişelor;

•

consolidarea

•

reparaţia parţială a pardoselilor şi podesturilor; repara ţia unor părţi ale canalelor de ventilaţie;

•

•

balustradelor

şi barelor de

sprijinire

ale

scărilor,

reparaţia şi înlocuirea robinetelor de distribuţie a apei de la chiuvete, lavoare şi căzi; mici reparaţ ii ale lifturilor  (ale reţelei electrice din casa liftului,

îngrăditurilor, reglarea funcţionării închizătoarelor uşilor, reparaţia •

contactelor, îndreptarea devierilor cablurilor şi alte lucrăr i); alte lucrări de reparaţii, reparaţii urgente ale avarierilor accidentale de

 proporţii mici ale clădirilor şi încăperilor; •

alte lucrări aferente reparaţii lor curente (garduri, curţi, căi de acces la

clădiri etc); •

•

cheltuieli pentru achiziţionarea materialelor de construcţie în vederea efectuării în regie proprie a reparaţiilor curente ale clădirilor şi încăperilor;

spălarea sistemelor de încă lzire . La 113.18. "Reparaţii curente ale utilajului şi inventarului" se

referă cheltuielile pentru serviciile de reparaţie a utilajului şi inventarului,  prestate de alte întreprinderi şi orga nizaţii: • profilactica tehnicii de calcul, a altor aparataje şi instalaţii tehnice;

•

171

alte cheltuieli ce ţin de repara ţia curentă a inventarului şi utilajului.

La 113.19. "Arendarea bunurilor" se referă cheltuielile pentru achitarea chiriei / arendei bunurilor, precum şi plăţile pentru serviciile comunale, aferente încăperilor luate în chirie. La 113.20. "Simboluri de stat şi locale, semne de distincţie de stat" se referă cheltuielile pentru procurarea şi confecţionarea drapelului de stat, stemei de stat, ordinelor şi medaliilor, insignelor şi diplomelor de onoare, acordate de către organele autorităţii supreme de stat.

La 113.21. "Formare profesională" se referă cheltuielile instituţiilor    bugetare pentru trimiterea persoanelor cu funcţii de răspundere şi specia liştilor în instituţiile de reciclare a cadrelor, în ţară şi peste hotarele ei (inclu siv deplasarea, cazarea, diurnele, bursa), precum şi cheltuielile ce ţin de invi tarea specialiştilor pentru ridicarea calificării cadrelor din instituţiile bugetare. La 113.22. "Servicii editoriale" se referă cheltuielile pentru: • plata serviciilor editoriale şi tipografice, prestate de către alte instituţii, pentru tipărirea cărţilor inclusiv contabile şi statistice, pentru lucrările de secretariat, formularelor şi borderourilor, a altor  documente. La 113.23. "Cheltuieli de protocol" se referă cheltuielile pentru

recepţiile delegaţiilor şi alte recepţii oficiale. La 113.24. "Ediţii periodice departamentale" se referă cheltuielile de editare a ediţiilor periodice departamentale. La 113.26. "Combustibil" se referă cheltuielile pentru combustibilul solid şi lichid, cu excepţia gazelor (inclusiv penalităţile) necesar, în cores   pundere cu normele, pentru încălzirea încăperilor, pregătirea alimentelor, spălatul lenjeriei şi alte scopuri. La 113.27. "Procurarea şi instalarea contoarelor" se referă chel tuielile pentru procurarea şi instalarea contoarelor pentru determinarea volumului de energie electrică, gaze şi apă consumate. La 113.28. "Amenzi" se referă cheltuielile pentru plata amenzilor şi  penalităţilor aplicate de către organele administrative şi alte organe, autori zate de legislaţie. La 113.29. "Paza interdepartamentală" se referă cheltuielile pentru  plata serviciilor de pază interdepartamentală, precum şi cheltuielile pentru instalarea sistemelor de pază.

La 113.30. "Lucrări de informatică şi de calcul" se referă cheltuielile pentru plata serviciilor de calcul şi informatică, plata serviciilor  de acces la reţeaua Internet, procurarea pachetelor de programe informatice

cu preţul de achiziţionare de până la 3000 lei pe o unitate.

172

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

La 113.31. "Serviciile avocaţilor" se referă cheltuielile pentru achita rea serviciilor acordate de avocaţi pentru asistenţa juridică garantată de stat. La 113.32. "Amestecuri din lapte pentru copii" se referă cheltuielile pentru livrarea gratuită a preparatelor lactate copiilor în primul an de viaţă, alimentaţi artificial sau mixt, din familiile cu mulţi copii sau   puţin asigurate. La 113.33. "Protezare" se referă cheltuielile pentru plata tuturor tipuri lor de protezare, precum şi pentru reparaţia protezelor şi alte servicii de  protezare. La 113.34. "Apă şi canalizare" se referă cheltuielile pentru plata serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare (inclusiv penalităţile) la decontările cu sistemul gospodăriei comunale. La 113.35. "Salubritate" se referă cheltuielile pentru plata serviciilor  de evacuare a gunoiului, de asanare, de dezinfectare, de spălare a colectoa relor de gunoi, containerelor (inclusiv penalităţile).

La 113.36. "Compensaţia bănească în schimbul raţiei alimentare" se referă sumele compensaţiilor băneşti acordate în baza actelor legislative corespunzătoare. La 113.37. "Arendarea circuitelor şi emiţătoarelor" se referă chel tuielile pentru achitarea serviciilor de arendă a circuitelor, precum şi chel tuielile în cazul arendei emiţăto arelor . La 113.38. "Compensaţia pentru cheltuielile de transport" se referă cheltuielile legate de achitarea compensaţiei pentru acoperirea cheltuielilor de transport ale deputaţilor şi altui personal din autorităţile şi instituţiile publice, care conform actelor normative beneficiază de acest drept. La 113.39. "Compensaţia cheltuielilor pentru chiria spaţiului loca tiv" se referă cheltuielile legate de compensarea cheltuielilor pentru chiria spaţiului locativ, de către deputaţi, personalul misiunilor speciale peste hotarele republicii, şi altui personal din autorităţile şi instituţiile publice, care conform actelor normative beneficiază de acest drept. La 113.40. "Bilete de tratament sanatorial" se referă cheltuielile   pentru procurarea biletelor de tratament sanatorial gratuit sau parţial gratuit  pentru categoriile de beneficiari, stabilite prin actele normative în vigoare. La 113.45. "Mărfuri şi servicii neatribuite altor alineate" se referă cheltuielile pentru: • desfăş urarea acţiunilor sportive, concursuri şi festivaluri de diferit gen; • organizarea conferinţelor şi breafingurilor; • organizarea expo ziţii lor provi zori i de artă;

- Mihail Nani -

173

• •

desfăşurarea măsurilo r de protecţie civilă; menţion area elevilor cu diplome, medalii, precum şi a participanţ ilor  la competiţiile sportive, concursuri şi festivaluri de diferit gen şi   pentru tineret - cu distincţii; • plata serviciilor prestate de spălătorii şi curăţătoriile chimice; • cheltuieli pentru înde plin ire a programului de lucrăr i statistice, efectuarea sondajelor şi altor lucrări statistice şi sociologice; • desfăşurarea măsurilor în legătură cu sărbătorile oficiale; • plata preţului de cost al ambalajului la livrarea produselor alimentare şi medicamentelor; • plata serviciilor pentru broşar ea cărţilor şi documentaţiei de serviciu; • cheltuieli pentru păstrare a, repararea, expedierea şi transportarea   bunurilor confiscate, fără stăpân, luate la evidenţă de către organele fiscale, trecute cu drept de succesiune în gestiunea statului, şi a comorilor până la transmiterea lor instituţiilor de comerţ sau altor  instituţii, precum şi alte cheltuieli; • plata impozitelor şi taxelor de stat în conformitate cu legislaţia în vigoare; • cheltuieli pentru realizarea programului de stat pentru asigurarea funcţionării limbilor, cheltuieli pentru centralizarea dărilor de seamă contabile; • alte cheltuieli ce nu pot fi atribuite altor alineate. La 113 50 "Documente executor ii" se referă cheltuielile aferente per ceperii în mod incontestabil a mijloacelor băneşti prin ordin incaso de la conturile bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor finanţate de la buget, prezentate trezoreriei de stat şi trezoreriilor  teritoriale ale Ministerului Finanţelor de către organele de executare. Articolul 114.00. "Deplasări în interes de serviciu" La 114.01. "Deplasări în interiorul ţării" se referă cheltuielile de deplasare, diurne şi cazare pentru deplasările în ţară, în corespundere cu legislaţia în vigoare. La 114.02. "Deplasări peste hotare" se referă cheltuielile de deplasare, diurne şi cazare la deplasările peste hotare, în corespundere cu legislaţia în vigoare. La 114.03. "Indemnizaţiile personalului misiunilor diplomatice şi celor speciale peste hotare" se referă cheltuielile legate de plata indem nizaţiilor angajaţilor misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada

174

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

aflărilor lor în misiune, precum şi indemnizaţiile pentru întreţinerea membrilor familiil or lor care îi însoţesc în misiune.

Articolul 115.00. "Emisia şi vânzarea valorilor mobiliare de stat" include cheltuielile serviciilor pentru emisia şi realizarea valorilor  mobiliare de stat. Articolul 116.00. "Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patroni" La 116.01. "Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patroni în interiorul ţării" se referă cheltuielile patronilor   pentru plata primelor de asigurare obligatorie de asi stenţă medicală, achitate în interiorul ţării, în cuantumul şi de la titlurile de remunerare a muncii, stabilite în conformitate cu actele normative. La 116.02. "Prime de asigurare medicală achitate de patroni peste hotare" se referă cheltuielile patronilor pentru plata primelor de asigurare medicală, achitate peste hotare, în conformitate cu actele normative.

- Mihail Nani -

La 131.04. "Transferuri pentru acoperirea diferenţei de preţ la gazul realizat unor categorii de populaţie" se referă cheltuielile pentru compensarea furnizorilor a diferenţei de preţ la gazele, realizate unor  categorii de populaţie, care au dreptul la înlesniri în conformitate cu legislaţi a în vigoare. La 131.05. "Transferuri pentru amenajarea teritoriului" se referă cheltuielile pentru:

•

repara ţia curentă a tuturor tipuri lor de acoperire rutier ă a părţii carosabile a drumurilor, trotuarelor, aleilor, precum şi alte lucrări de reparaţie a străzilor şi drumurilor locale, care constituie obiecte ale

amenajării; •

întreţinerea şi repa raţi a curentă a parcurilor, scuarurilor, bulevardelor, a altor obiecte ale gospodăriei spaţiilor verzi;

•

îngrijirea plantaţ iilor verzi (stropitul, curăţa tul, afânarea solului, măsuri antiincendiare ş.a.);

•

însămânţare a gazoanelor cu iarbă şi răsădirea plantelor multianuale,

florilor şi arbuştilor şi îngrijirea lor; •

Articolul 117.00 "Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de Guvern" include cheltuielile pentru achitarea primelor pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a categoriilor de populaţie neangajate,  pentru care calitatea de asigurat o are Guvernul.

175

•

•

salubrizarea şi curăţarea străzilor, pieţelor , podurilor, viaductelor, scuarurilor şi altor locur i publice; întreţinerea plajelor publice;

întreţi nerea şi repar aţia curentă a cimitirelo r, mormintelor frăţeşti şi

130.00. Transferuri curente Articolul 131.00. "Transferuri pentru produse şi servicii" La 131.01. "Transferuri pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi

•

memorialelor "Focul veşn ic"; plata pentru iluminatul străzilor; întreţinerea şi reparaţia curentă a vitrinelor pentru ziare şi reviste, afişarea ziarelor în locuri publice, inclusiv plata de abonare; achiziţio narea, instalarea şi aranjarea pomului de Crăciun , amenajarea

tarif  se referă cheltuielile pentru recuperarea diferenţelor de preţ şi tarif 

•

oraşelor şi municipiilor pentru sărbători; repara ţia şi între ţinere a maşinil or, mecanismelor şi utilaju lui, utilizate

întreprinderilor şi instituţiilor pentru produsele comercializate şi serviciile  prestate la preţuri fixe, conform legislaţiei în vigoare.

La 131.02. "Transferuri pentru acoperirea pierderilor suferite prin acordarea de înlesniri la transport" se referă compensarea  pierderilor suportate de organ izaţiile de transport în legătură cu acordarea de înlesni ri unor categorii ale popu laţiei. La 131.03. "Transferuri pentru acoperirea diferenţei de preţ la cărbunele realizat unor categorii de populaţie" se referă cheltuielile   pentru compensarea furnizorilor a diferenţei de preţ la cărbunele, lemnele realizate unor categorii de populaţie, care beneficiază de dreptul la înlesniri în conformitate cu legislaţia în vigoare.

• •

  pentru executarea lucrărilor de amenajare, înverzire şi salubrizare; confecţionarea şi instalarea plăcilor comemorative în legătură cu acordarea denumirilor de străzi; • confecţionarea şi instalarea tăbliţelo r cu denumirile străzi lor şi nume rele clădirilor; • alte cheltuieli pentru într eţinerea obiectelor amenajării. La 131.06. "Transferuri pentru compensarea veniturilor ratate în urma acordării de înlesniri la plata pentru energia electrică" se referă cheltuielile pentru compensarea furnizorilor de energie electrică a  pierderilor în urma livrării energiei electrice unor categorii de populaţie care •

  beneficiază de înlesniri.

176

-

Contabilitatea în instituţiile publice — 

La 131.08. "Transferuri pentru compensări la lapte" se referă sumele compensării acordate populaţiei pentru fiecare litru de lapte colectat

de întreprinderile prelucrătoare din republică. La 131.09. "Alte transferuri pentru produse şi servicii" se referă cheltuielile pentru susţinerea producţiei unor tipuri de mărfuri şi prestarea serviciilor, care nu pot fi atribuite altor alineate. Articolul 132.00. "Transferuri în scopuri de producţie" La 132.01. "Transferuri pentru irigarea pământurilor" se referă

cheltuielile

pentru

desfăşurarea

acţiunilor

de

ameliorări

funciare

şi

exploatare a sistemelor de irigare, inclusiv pentru energia electrică utilizată

la irigarea pământurilor. La

132.02.

"Transferuri

pentru

întreţinerea

177

- Mihail Nani — 

şi

reparaţia

drumurilor publice" se referă cheltuielile pentru întreţinerea şi reparaţia curentă a drumurilor publice naţionale şi locale. La 132.03. "Transferuri pentru susţinerea sectorului agrar, neatribuite la alte alineate" se referă cheltuielile pentru finanţarea măsurilor de dezvoltare a sectorului agrar, neatribuite la alte alineate ale

articolului dat, în conformitate cu legislaţia în vigoare (cu excepţia cheltuielilor capitale). La 132.04. "Transferuri pentru susţinerea cinematografiei" se referă cheltuielile pentru susţinerea de stat a cinematografiei, în corespundere cu legislaţia în vigoare. La 132.05. "Transferuri pentru susţinerea uniunilor de creaţie" se

referă cheltuielile pentru susţinerea de stat a uniunilor de creaţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare. La 132.06. "Transferuri pentru susţinerea redacţiilor ziarelor şi revistelor" se referă cheltuielile pentru susţinerea de stat a redacţiilor de ziare şi reviste, în conformitate cu legis laţia în vigoare. La 132.08. "Transferuri pentru evaluarea şi reevaluarea   bunurilor imobiliare" se referă cheltuielile pentru evaluarea şi reevaluarea  bunurilor imobiliare, ce aparţin statului, efectuate de către organele abilitate. La 132.09. "Alte transferuri în scopuri de producţie" se referă alte cheltuieli în scopuri de pr oducţie , care nu pot fi atribuite altor alineate. La 132.10. "Transferuri pentru susţinerea gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)" se referă mijloacele financiare alocate pentru acoperirea cheltuielilor agenţilor economici efectuate în scopul creşterii producţiei ecologice.

La 132.11. "Transferuri pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor publice locale" se referă cheltuielile pentru întreţinerea şi

reparaţia

curentă

a

drumurilor

publice

locale

din

domeniul

de

responsabilitate a autorităţilor publice locale. La 132.12. "Transferuri pentru servicii de sănătate" se referă chel tuielile pentru serviciile de sănătate prestate de către instituţiile medicosanitare care activează în condiţii de autofinanţar e, precum şi altor cheltuieli curente (medicamente, alimentaţie, reparaţii curente etc.) destinate insti tuţiilor medico-sanitare publice, fondatorul cărora este Ministerul Sănătăţii

sau autorităţile administraţiei publice locale. La 132.13. "Transferuri pentru promovarea exportului" se referă cheltuielile pentru susţinerea de stat a promovării exportului, în cores  pundere cu legislaţia în vigoare. La 132.14. "Transferuri pentru realizarea măsurilor de conservare a energiei" se referă cheltuielile destinate realizării programelor 

şi măsurilor ce ţin de domeniul conservării energiei. La 132.15. "Transferuri pentru subvenţionarea lucrărilor  agricole" se referă cheltuielile legate de subvenţionarea lucrărilor agricole.

Articolul 135.00. "Transferuri către populaţie" La 135.01. "Pensii şi indemnizaţii viagere" se referă pensiile şi indemnizaţiile lunare viagere achitate de la bugetul de stat categoriilor de   beneficiari, stabilite prin lege. La 135.02. "Alocaţii lunare de stat invalizilor de război,

  participanţilor la ce de-al doilea război mondial şi familiilor lor" se referă alocaţiile stabilite prin Legea nr.l21-XV din 03 mai 2001 "Cu privire la protecţia suplimentară a invalizilor de război, a participanţilor la cel de-al doilea război mondial şi familiilor lor", alocate prin intermediul sistemului de asigurare socială. La 135.03. "Suplimente la pensiile invalizilor" se referă cheltuielile  pentru plata din buget a suplimentelor la pensiile invalizilor. La 135.04. "Compensarea averii persoanelor represate şi ulterior  reabilitate" se referă cheltuielile pentru recuperarea valorii averii  persoanelor represate şi ulterior reabilitate sau pentru prejudiciul cauzat. La 135.05. "Compensarea unică membrilor familiilor persoanelor  reabilitate" se referă cheltuielile pentru plata compensaţiei unice pentru

fiecare persoană executată sau decedată în timpul represiunilor politice. La 135.06. "Transferuri pentru instruirea elevilor şi pregătirea cadrelor peste hotare" se referă cheltuielile pentru instruirea elevilor, stu-

178

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

denţilor, doctoranzilor, precum şi cheltuielile destinate pregătirii specia liştilor pentru economia naţională peste hotarele Republicii Moldova. La 135.07. "Burse" se referă: • cheltuielile pentru plata burselor elevilor, studen ţilor , doctoranzilor, sportivilor şi altor categorii de persoane autohtone care beneficiază de  burse; • plata burselor pentru persoanele care îşi fac studiile postuniversitare pe

lângă instituţiile de învăţământ superior, instituţiile de cercetări ştiinţifice şi alte instituţii, precum şi cheltuielile din fondul de burse  pentru premiere şi plata indemnizaţiei unice elevilor în conformitate cu actele normative în vigoare. La 135.08. "Transferuri pentru indexarea eşalonată a depunerilor cetăţenilor în Banca de Economii" se referă cheltuielile pentru plata sumei

indexate deponenţilor Băncii de Economii. La 135.09. "Transferuri pentru indexarea primelor de asigurare" se referă cheltuielile pentru indexarea primelor de asigurare ale populaţiei conform contractelor de asigurare benevolă pe termen lung. La 135.10. "Plata chiriei şi serviciilor comunale" se referă cheltuielile pentru chirie, combustibilul necesar la încălzirea locuinţelor şi compensarea cheltuielilor pentru consumul energiei electrice, în conformitate cu actele normative. La 135.11. "Ajutor acordat populaţiei care a suferit în urma calamităţilor naturale" se referă cheltuielile pentru acordarea ajutorului  bănesc cetăţenilor care au suferit în urma calamităţilor naturale. La articolul 135.12. "Burse pentru studenţii de peste hotarele republicii" se referă cheltuielile pentru plata burselor elevilor, studenţilor, rezidenţilor, medicilor secundari, magistrilor din alte state în baza acordurilor internaţionale de colaborare în vigoare. La articolul 135.13. "Compensarea costului biletelor de călătorie pentru elevi şi studenţi" se referă cheltuielile pentru compensarea costului   biletelor de călătorie în transportul auto şi feroviar interurban elevilor şi studenţilor, cu excepţia celor, care îşi au domiciliu permanent în localitatea

de reşedinţă a instituţiei de învăţământ sau în suburbiile acestei localităţi în conformitate cu legislaţia în vigoare. La 135.15. "Transferuri pentru reparaţia mijloacelor de transport pentru invalizi" se referă sumele transferate invalizilor pentru reparaţia mijloacelor de transport specializate. La 135.16. "Transferuri în fondul învăţământului general şi asigurării sociale a elevilor" se referă transferurile realizate în vederea

179

- Mihail Nani -

susţinerii sociale a elevilor din familiile socialmente vulnerabile (oferirea alimentaţiei gratuite, asigurarea cu îmbrăcăminte, manuale etc). La 135.17. "Transferuri pentru procurarea mijloacelor de transport pentru invalizi" se referă transferurile legate de achiziţionarea mijloacelor de transport pentru i nvalizi. La 135.18. "Compensarea cheltuielilor de transport invalizilor" se referă compensarea cheltuielilor de transport invalizilor, precum şi a cheltuielilor pentru combustibil, reparaţie şi deservirea tehnică a autovehiculelor, la piesele de schimb pentru ele invalizilor care au primit autovehiculele şi motocicletele cu ataş gratuit sau cu reducere de preţ. La 135.19."Compensaţii nominative" se referă cheltuielile, legate de  plata compensaţiilor băneşti unor categorii de populaţie puţin asigurate, cu excep ţia transferurilor în bugetul asigurărilor sociale de stat. La 135.20. "Ajutoare unice populaţiei conform dispoziţiilor Guvernului" se referă ajutoarele băneşti de o singură dată acordate persoanelor 

fizice din fondul de rezervă sau altă sursă prin deciziile Guvernului. La 135.21. "Ajutoare unice populaţiei conform deciziilor autori tăţilor administraţiei publice locale" se referă ajutoarele în scopurile men

ţionate în art. 135.20 şi acordate prin deciziile autori tăţilo r admini straţiei   publice locale. La 135.22. "Servicii bancare şi poştale de distribuire a plăţilor

către populaţie" se referă cheltuielile pentru serviciile instituţiilor bancare şi poştale pentru distribuirea prestaţiilor sociale (pensii, indemnizaţii etc), achitate de la buget prin intermediul autorităţilo r publice de rigoare. La 135.23. "Indemnizaţii familiilor bolnavilor de tuberculoză" se

referă indemnizaţiile în scopul ameliorării situaţiilor familiilor bolnavilor de tuber culoz ă stabilite prin acte legislative şi normative. La 135.24. "Compensaţia cheltuielilor pentru

călătorie

cu

transportul în cadrul ţărilor membre ale C S I " se referă plăţile băneşti stabilite prin lege pentru compensarea cheltuielilor de transport categoriilor 

de cetăţeni beneficiari de înlesniri.

La 135.25. "Alte transferuri către populaţie" se referă cheltuielile  pentru: • plata indemni zaţ iil or, ajutoarelor şi compensarea cheltuielilor ce ţin de transportarea bunurilor personale ale militarilor la transferarea lor  în alt loc de serviciu; • plata indemnizaţiilor şi cheltuielilor de deplasare în cazul repart izării

la lucru în instituţii preşcolare, şcoli, instituţii cultural-educative şi

180

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani — 

•

medicale a tinerilor specialişti, care au absolvit instituţii de învăţământ superior, colegii şi şcoli tehnico-profesionale; compensarea prejudiciilor cauzate angajaţilor din vina instituţiilor şi

•

organizaţiilor; plata subvenţ iilor băneşti pentru copi ii aflaţi sub tutelă sau curate lă;

•

plata subvenţiei pentru copiii orfani care sînt educaţi în case de copii

•

de tip familial; compensarea prejudiciului cet ăţenilo r stabilit prin hotărârile definitive ale instanţelor judecătoreşti;

• •

ajutor material acordat elevilor şi studenţilor; indemni zaţii lunare viagere pentru titlurile de membru titular şi membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei; • indemniz aţii lunare viagere pentru oameni de creaţie cu merite deose  bite în crearea şi promovarea valorilor naţionale în domeniul culturii;

•

premiile sportivilor.

La 135.26. "Ajutoare băneşti refugiaţilor" se referă ajutoarele  băneşti acordate persoanelor cu statut de refugiat. La 135.27. "Compensarea cheltuielilor legate de organizarea

funeraliilor veteranilor şi invalizilor de război" se referă cheltuielile legate de organizarea funeraliilor veteranilor şi invalizilor de război, cu onoruri militare şi instalarea pietrelor funerare pe morminte. La 135.28. "Compensaţia bănească în schimbul biletelor de trata ment sanatorial" se atribuie cheltuielile pentru plata compensaţiei în schimbul biletelor de tratament sanatorial gratuit pentru categoriile de  beneficiari, stabilite prin actele normative în vigoare. La 135.29. "Compensaţii pentru procurarea (construcţia) locuin ţelor" se referă cheltuielile pentru plata compensaţiilor unice pentru procu La 135.30. "Compensaţii pentru chirie" se referă cheltuielile pentru  plata compensaţiil or lunare pentru chirie fami liilo r tinere.

Articolul 136.00. "Trans ferur i peste hotare" La 136.01. "Transferuri către guvernele şi organizaţiile inter naţionale" se referă cheltuielile pentru plata cotizaţiilor în organismele interparlamentare şi internaţionale, a căror parte este Republica Moldova. La 136.02. "Plata cotizaţiei de membru al C.S.I." se referă

pentru

întreţinerea

curentă

a

reprezentanţelor

Republicii

Moldova în organismele C.S.I., stabilite prin devizul de cheltuieli pentru

întreţinerea lor.

La 136.03. "Alte transferuri peste hotare" se referă plăţile peste hotare, altele decât cele reflectate în alineatele 01 şi 02. Articolul 137.00. "Transferuri în fondul de risc" include mijloacele transferate de la buget în conformitate cu legea  bugetului pentru anul în curs. Mijloacele fondului de risc sînt utilizate pentru  plata dobânzilor şi rambursarea creditelor acordate cu garanţia statului.

Articolul 138.00. "Transferuri către bugetul asigurărilor  sociale de stat" La 138.01-138.5 se referă transferurile de la bugetul de stat pentru   plata prestaţiilor sociale unor categorii de populaţie, stabilite prin actele

legislative şi normative, plata cărora se efectuează prin intermediul  bugetului asigurărilor sociale de stat. La 138.17. "Servicii bancare şi poştale" se referă cheltuielile pentru acoperirea costurilor de distribuire a prestaţiilor sociale, achitate din bugetul de stat prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat. La 138.25. "Alte plăţi" se referă prestaţiile sociale efectuate din   bugetul de stat prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat, care nu pot fi atribuite altor alineate.

200.00. CHELTUIELI CAPITALE 240.00. Investiţi i capitale şi re par aţi i capitale Articolul 241.00. "Investiţi i capitale" La 241.01 "Investiţii capitale în construcţia locuinţelor" se referă

cheltuielile pentru construcţia caselor de locuit, căminelor şi reţelelor ingi

rarea (construcţia) locuinţelor familiilor tinere.

cheltuielile

181

nereşti aferente lor, cheltuieli pentru amenajarea teritoriului destinat

construcţiei de locuinţe. La 241.02. "Invest iţii capitale în con stru cţia obiectelor de produc ţie" se referă cheltuielile pentru construcţia obiectivelor şi complexelor de  producţie. Construcţiile industriale efectuate din contul mijloacelor bugetare

în cadrul întreprinderilor în funcţiune se clasifică la fel ca "Transferurile de capital". La 241.03. "Investiţii capitale în construcţia obiectelor social-

culturale" se referă cheltuielile pentru construcţia grădiniţelor de copii, şcolilor, spitalelor, policlinicilor, azilurilor de bătrâni şi invalizi, caselor de cultură şi altor obiecte de menire social-culturală.

182

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

La 241.04. "Investiţii capitale în construcţia clădirilor admini

strative" se referă cheltuielile pentru construcţia edificiilor cu destinaţie

- Mihail Nani •

administrativă.

La 241.05. "Investiţii capitale în construcţia obiectelor comunale" se referă cheltuielile pentru construcţia cazangeriilor raionale, reţelelor  termice magistrale, conductelor de apă, canalizării, obiectelor de gazificare şi termoficare, reţelelor electrice de uz comun, podurilor şi cheiurilor în oraşe şi a altor obiecte ale gospodăriei comunale. La 241.06. "Investiţii capitale în construcţia conductelor de gaz" se referă cheltuielile pentru construcţia conductelor de gaz magistrale şi a conductelor de gaz-ramificaţii. La 241.07. "Investiţii capitale în construcţia altor obiecte" se referă cheltuielile pentru construc ţiile, care nu pot fi atribuite altor alineate. La 241.10. "Investiţii capitale în plantaţii multianuale" se referă cheltuielile pentru investiţii capitale ce ţin de realizarea proiectelor de înfiin ţare a plantaţiilor multianuale şi îngrijir ea acestora până la intrarea integrală în rod, precum şi realizarea proiectelor înfiinţării pl antaţi ilor forestiere. La articolul 242.00. "Procurarea mijloacelor fixe"se referă: cheltuielile pentru procurarea obiectelor a căror valoare unitară este mai mare de 3000 lei, iar termenul de funcţionare (utilizare) este mai mare de un an: clădiri, construcţii speciale, instalaţii de transmisie, maşini şi utilaje, mijloace de transport, unelte de producţie, instrumente, mobilier, animale de muncă şi de producţie, fonduri de  bibliotecă, tehnologii infor maţionale, alte obiecte, cu excepţia tehnicii şi utilajului militar, armamentului, rachetelor şi altor bunuri cu destinaţie militară indiferent de preţ care se atribuie la art. 113.07. "Utilaj şi inventar special"; • procurarea bunurilor cu desti naţie dublă; • precum şi cheltuielile legate de instalarea utilajului. Dacă costurile legate de transportarea şi instalarea utilajului de către vânzător sînt indicate separat în bonul de trăsură pentru procurarea utilajului , atunci aceste cheltuieli vor fi reflectate la articolele 113.13 şi 113.45 respectiv". •

Articolul 243.00. "Reparaţii capitale" La 243.01. "Reparaţia capitală a fondului de locuinţe" se referă cheltuielile pentru:

183

rezilierea totală sau parţi ală şi consolidarea pereţilor exteriori din cărămidă, care nu au legătură cu supraconstrucţia clădirii, conso

lidarea fundaţiilor clădirilor de piatră; •

restaurarea tencuielii exterioare cu vopsirea ulteri oară a faţadelor 

clădirilor, plăcilor de finisaj, a faţadelor clădirilor; • • • • • • • •

•

restaurarea şi înl ocui rea burlanelor, hogeagurilor; înlocuirea pardoselilor de lemn, parchet, linoleum, scărilor şi podesturilor existente, a balustradelor şi barelor de sprijinire ale scărilor; restaurarea şi amenajarea de noi trotuare din asfalt; instalarea încălz irii centrale în locul sobelor; adaptarea pentru cazangerii a încăperilor existente; instalarea în locuinţe a aparaturii de gaz suplimentare; gazificarea unor locuinţe aparte, înlocuirea unor porţiuni ale conductelor de gaz; instalarea ascensoarelor, montarea şi demontarea utilajelor lifturilor în legătură cu executarea lucrărilor antifon în încăperile locative;

alte lucrări de repara ţie capitală a încăp erilo r de locuit, nemenţ ionat e

mai sus; • cheltuieli pentru achiz iţionarea materialelor de construcţ ie pentru efectuarea în regie proprie a reparaţiilor capitale. La 243.02. "Reparaţia capitală a obiectelor de producţie" se referă cheltuielile pentru efectuarea reparaţiei capitale a obiectelor de producţie. La 243.03. "Reparaţia capitală a obiectelor social-culturale" se

referă cheltuielile pentru reparaţia capitală a clădirilor şi construcţiilor aflate în gestiunea instituţiilor din învăţământ, cultură, ocrotire a sănătăţii şi de asistenţă socială; cheltuieli pentru achiziţionarea materialelor de construcţie  pentru efectuarea în regie proprie a reparaţiilor capitale. Din contul mijloacelor alocate pentru reparaţia capitală, în confor mitate cu legislaţia în vigoare, pot fi executate lucrări de restaurare a monu mentelor de istorie, cultură şi de cult. La 243.04. "Reparaţia capitală a clădirilor administrative" se

referă cheltuielile pentru reparaţia capitală a clădirilor şi construcţiilor cu destinaţie administrativă aflate în gestiunea instituţiilor publice, precum şi achizi ţionarea materialelor de construcţ ie pentru efectuarea în regie proprie a reparaţiilor capitale. La 243.05. "Reparaţia capitală a mijloacelor de transport" se referă cheltuielile pentru reparaţia capitală a mijloacelor de transport ale instituţiilor bugetare, precum şi cheltuielile pentru achiz iţionarea pieselor de

184

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

schimb, blocurilor de piese şi agregate pentru efectuarea în regie proprie a reparaţiilor capitale ale mijloacelor de transport La 243.06. "Reparaţia capitală a altor obiecte" se referă: • cheltuielile pentru repar aţii capitale, care nu pot fi atribuite altor  alineate, inclusiv reparaţia capitală a utilajului şi consumabilului durabil, care fac parte din fondurile f ixe; • cheltuielile pentru ach iziţ iona rea materialelor de cons truc ţie pentru efectuarea în regie proprie a reparaţiilor capitale. 250.00. Crearea rezervelor de stat Articolul 251.00. "Crearea rezervelor de stat" include cheltuielile privind procurarea materialelor pentru crearea rezervelor de stat, în conformitate cu actele normative, precum şi cheltuielile pentru transportarea şi păstrarea lor. Articolul 252.00. "Crearea tezaurului de stat" include cheltuielile pentru achiziţionarea metalelor şi pietrelor   preţioase, precum şi pentru restaurarea şi păstrarea lor şi alte cheltuieli. 260.00. Procurarea de pământ şi de active nemateriale

Articolul 261.00. "Procurarea de pământ" include cheltuielile pentru procurarea de pământ, păduri, ape interne şi terenuri care conţin zăcăminte şi bogăţii minerale. Articolul 262.00. "Procurarea de active nemateriale" include procurarea dreptului de exploatare a bogăţiilor subsolului, administrare a pescuitului în anumite raioane, încheiere a contractelor pe termen lung privind arendarea pământului, utilizarea drepturilor de autor,  brevetelor şi emblemelor comerciale.

- Mihail Nani -

185

 Anexa 4 

Anexa nr. 1 la Regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor   întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova Categoriile personalului detaşat pentru stabilirea normelor de diurne şi plafoanelor de cazare

I. Categoriile personalului pentru stabilirea normelor de diurne 1. Categoria I în această categorie se încadrează personalul detaşat în străinătate

 pentru: c) d) e) f)

schimb de exper ienţă, specializare, stagieri şi instruire; elab orări de lucrări sau documente; încheiere a sau semnarea contractelor; alte acţiuni care nu sunt specificate la categoria II .

2. Categoria II în această categorie se încadrează personalul detaşat în străinătate

 pentru: a) efectuarea vizitelor oficiale la invit aţia organelor guvernamentale ale altor state;  b) participarea la adunăril e generale şi speciale, la sesiunile secţiilor  de lucru ale ONU, precum şi ale altor organizaţii internaţionale sau instituţii specializate ale acestora; c) participarea la negocieri în vederea încheierii sau semnării acor durilor la nivel inter guvernamental; d) îndeplinir ea misiunilor diplomatice. în această categorie sunt incluşi, de asemenea, jurnaliştii (ziariştii), curierii diplomatici, persoanele destinse cu titlu onorific: „al poporului", „emerit",   precum şi sportivii de performanţă şi antrenorii lor, detaşaţi pentru participarea la competiţii internaţionale. 3. Categoria III Această categorie include: Preşedintele Republicii Moldova, Preşedin tele şi vicepreşedinţii Parlamentului Republicii Moldova, Prim-ministrul şi viceprim-miniştrii, deputaţii în Parlament, Ambasador al Republicii Moldo va, Directorul Cancelariei de Stat şi adjuncţii lui, directorul general al aparatului Parlamentului şi adjuncţii lui, şeful direcţiei generale a Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, preşedintele Curţii Constituţionale,

186 186

-

Contabilitate a în instituţiile publice -

  preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, membrii Curţii Constituţionale şi Curţii Supreme de Justiţie, Procurorul General al Republicii Moldova şi locţiitorii lui, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate şi adjuncţii lui, preşedintele Curţii de Apel şi adjuncţii lui, preşedintele Judecătoriei Economice a Republicii Moldova şi adjuncţii lui, preşedintele Curţii de Conturi, membrii membrii Curţii de conturi, conturi, miniştrii şi vice -miniştrii, Guvernator Guvernatorul ul şi Preşedintele Adunării Populare a Unităţii Teritoriale Autonome Găgăuzia (Gagauz-Yeri), consilierii Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului şi Prim-ministrului Republicii Moldova, Guvernatorul şi viceguvernatorii Băncii Naţionale a Moldovei, directorii şi vicedirectorii departamentelor de pe lângă Guvern, primarii municipiilor Chişinău, Bălţi, Bender şi Tiraspol; academicienii şi membrii corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei, precum şi preşedintele, vicepreşedintele şi directorul general executiv al Confederaţiei Naţionale a Patrimoniului, preşedinţii şi vicepreşedinţii Confederaţiei Sindicatelor din Republica Moldova şi Confederaţiei Sindicatelor Libere din Republica Moldova „Solidaritate". Diurna se majorează în conformitate cu cota procentuală din mărimea ei normată, astfel: cu 25 la sută - pentru viceprim-ministru şi vicepreşedinţii Parlamentu lui Republicii Moldova; cu 50 la sută - pentru Preşedintele Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului şi Prim-ministrul Republicii Moldova. I I . Stabilirea limitei m ărimi lor plafoanelor plafoanelor de caz cazar are e

1. Se stabilesc stabilesc două nivele ale plafoanelor de cazare cazare,, simbolizate simbolizat e A şi B. 2. Plafonul A se aplică pentru personalul personalul prevăz ut la I-a şi a Il-a Il -a categorie categorie de diurne. 3. Plafonul В se aplică pentru personalul prevăzut la categoria a IlI-a de diurne.

187 187

- Mihail Nani -

 Anexa 5 

Anexa nr.2 la Regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor   întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova NOR ME LE DIURNELOR ŞI PLAFOANE DE CAZA RE PE CAT EGOR II A P E R S O A N E L O R DE T A Ş A T E

188

-

Contabilitatea în instituţiile publice -

- Mihail Nani   Anexa 6 

Salariile lunare ale persoanelor din cadrul autorităţilor publice, alese alese în funcţ ie conform prevederilor Consti tuţ iei Republi cii Moldova

Funcţia Preşedinţia Republicii Moldova Preşedinte al Republicii Moldova

Preşed int e al comisiei permanente permanente;; membru al Birou lui permanent permanent Vicepreşedinte al comisiei permanente Secretar al comisiei permanente Deputat

Primării şi consilii Primar general al municipiului Chişinău Preşe dint e de raion (cu pest peste e 100000 100000 locui tori )

Preşedinte de raion (cu 50000-100000 locuitori) Preşedinte de raion (cu până la 50000 locuitori) Primar al municipiului Bălţi, Bender, Tiraspol

8800

8000

Vicpprirn-™iriistrii

8000

7700 7300 7200 7100 7100 6000 5700

Primar de oraş , sat (comună ) (cu peste peste 9500 9500 locui tori )

4000

Vicep reşed int e de raion (cu peste peste 10000 100000 0 locuit ori)

Vicepreşedinte de raion (cu 50000-100000 locuitori) Vicepreşedinte de raion (cu până la 50000 locuitori) Viceprimar al munivipiului Bălţi, Bender, Tiraspol Viceprimar de munici piu (cu peste peste 30000 30000 locuito ri)

Viceprimar Viceprimar Viceprimar Viceprimar

de de de de

municipiu (cu până la 30000 locuitori) oraş, sat (comună) (cu peste 9500 locuitori) oraş, sat (comună) (cu 6500-9500 locuitori) oraş. sat (comună) (cu 5000-6500 locuitori)

Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia Guvernator (başcan) Preşedinte al Adunării Populare Vicepreşedinte al Adunării Populare Preşed int e al comisiei perma permanente nente a Adună rii Populare

Cuantumul salariilor lunar, lei

8800

Primar al municipiu (cu până 30000 locuitori) Primar de oraş, sat (comună) (cu 6500-9500 locuitori) Primar de oraş, sat (comună) (cu 3500-6500 locuitori) Primar de oraş, sat (comună) (cu până la 3500 locuitori) Viceprimar al municipiului Chişinău

Funcţia Guvernul Republicii Moldov Moldova a Prim-miriistrii Prim-viceprin-ministru

9600

5500 6000 4500 4000

Primar al al munici piu (cu peste 30000 30000 locuitor i)

 Anexa 7  Salariile lunare ale persoan persoanelor elor din cadrul a autori utorităţil tăţilor or publice, publice, numite în funcţie confo conform legii, şi ale persoan persoanelor elor care deţin funcţii publice de rangul întâ întâii

Cuantumul salariului lunar, lei

Parlamentul Republicii Moldova Moldova

Preşedinte al Parlamentului Vicepreşedinte al Parlamentului

189

3800 3700 3500 6000 5500 5200 5000 5500 4000 3600 3600 3400 3300 7100 6500 5500 4500

 Nota: Salariile lunare pentru preşedintele şi vicepreşedinţii raionului Dubăsari, primarii şi viceprimarii localităţilor din stânga Nistrului ale raionului Dubăsari, satului Varniţa al raionului An Anenii enii Noi şi   satelor Copanca şi Hagimus ale raionului Căuşeni se stabilesc cu o majorare de până la 20%

L.

Ministm

•

•

8400 7100 6500

Vicemin^trn

Curtea Constituţională Preşedinte Judecător  Judecător-asistent

8800

Preşedinte Vicepreşedinte Judecător 

8800

7500 5350

Curtea Supremă de Justiţie

Prim judecător-asistent -> Tudecător-a si «îtpnt

7500 6000 5350 — 

Curtea

d r  C o n t u r i Preşedinte Vicepreşedinte Membru

Procuratura Genială Procuror general Prim-adjunct al Procurorului General Adjunct al Procurorului General Procurator, şef al Aparatului Procurorului Procuror ului General Procur Procuror, or, şef direcţie direcţi e Procuror, Procuror, şef secţie secţ ie Procuror cu misiuni speciale Procuror, Procuror, şef serviciu Procuror al direcţiei; procuror al secţiei; procuror al serviciului

1 etc.

5200 8300 7500 6400 8300 7100 6400 6200 6000 5600 5600 5150 4150;3900; 3800

-

19 0

Contabilitatea în instituţiile publice  Anexa 8

CONTRACT № 33/C cu privire la răspunderea materială deplină mun. Chişinău

Instituţia

„15" ianuarie 20

publică

„Şcoala

sportivă",

denumită

în

continuare

„asigurător" în persoana directorului Popescu A. acţionând în numele unităţi unit ăţii, i, pe de o parte şi angajatul Manolache Manolache I. funcţia funcţi a magaziner magaziner numit în continuare „angajat", pe de altă parte, în scopul asigurării integrităţii integri tăţii bunurilor materia materiale le încredinţat încre dinţate e ( ) şi confor conform m art.339 CMRM, au încheiat prezentul Contract cu privire la:

1.

„angajatuF  îşi asumă răspunderea materială individuală deplină pentru neasigurarea integrităţii valorilor transmise lui de către „angajator''' şi se obligă: a) să aibă atitudine atitudine gospodărească gospodăreas că faţă de valorile valorile transm transmise ise şi să ia măsuri de  prevenire  prevenire a prejudiciului; prejudiciulu i;   b) să inform informeze eze la timp „angajatoruV  despre toate circumstanţele care ameninţă ameninţ ă integritatea valorilor valoril or ce i-au fost transmi transmise; se; c) să ţină la evidenţă, să întocmească şi să prezinte prezinte,, în modu modull stabilit, dările de seamă financiar - materiale şi alte dări de seamă cu privire la circulaţia şi soldurile valorilor valoril or ce i-au fost transmise transmise;; d) să participe la efectua efectuarea rea inventarierii, reviziei, revizi ei, altor controal controale e asupra asupra integrităţi integr ităţiii valorilor valor ilor ce i-au fost tran transmis smise. e. 2. Pentru asigurarea de către „angajat" a integrităţii ce i-au fost transmise  „angajatoruV  se obligă: a) să creeze „angajatului' '' condiţii condiţi i normale pentru pentru muncă şi pentru asigu asigu rarea rarea integrit i ntegrităţii ăţii valorilor transm transmise ise acestuia acestuia;;   b) să aducă la cunoştinţa „angajatului" legislaţia în vigoare cu privire la răs  punderea materială a angajaţilor pentru prejudiciul cauzat „angajatorului''',  precum şi regulamente de ordine interioară referitor la modul de păstrare, recepţionare, recepţi onare, prelucrare prelucrare,, vânzare vâ nzare (livrare), transpo transportar rtare, e, folosire în procesul esul muncii şi efectuare a altor operaţiuni cu valorile ce i-au transmise  „angajatului; c) să efectu efectueze eze în modul stabilit, stabil it, inventarierea, revizia, revi zia, alte controale asupra integrităţii şi stării valorilor ce i-au transmise „angajatului". 3. Stabilirea Stabilirea mărimii mă rimii şi repara repararea rea prejudiciului cauza cauzatt „angajatorulur de către  „angajat" se efectuează în modul prevăzut de legislaţia în vigoare. 4. „angajatur  nu poartă răspundere materială, dacă prejudiciul nu s-a produs din vina lui, precum şi în cazul existentei circumstanţelor prevăzute de art. 334 1

191

- Mihail Nani -

5. Prezentul Contract îşi începe acţiunea din data semnării lui. 6. Acţiunea prezentului Contract se extinde asupra întregii perioade în care  „angajatur'' lucrează cu valorile transmise lui de angajator. 7. Prezent Prezentul ul Contract Contract este este întocmit înto cmit în două exemplare, exemplare, având aceeaşi a ceeaşi putere putere  juridică, unul dintre care se păstrează la „angajatur, iar cel de-al doilea la  „angajat".

8. Modificarea Modificarea condiţiil condi ţiilor or prezentului Contract, Contract, completa completarea rea sau sau rezilierea lui se efectuează printr-un acord suplimentar semnat de părţi, care se anexează la contract contract şi este este parte integrant inte grantă ă a acestuia. acestuia.

„ANGAJATOR"

Şcoala sportivă Mun. Chişinău, str. str. Hânceşti c/f 1005600000560 ВС Victoriabanc SA MFO AGRNMD2X419 CUIO 40188016 serviciul personal tel. semnătura

„SALARIAT" Manolache

I.

data, anul naşteri: 20.01.1988 adresa: Chişinău, str. Acad. Saharov eliberai: 29.08.2002 1DNO 2008008096846

tel. fix: semnătura