Răspunderea juridică privind execuția bugetară Cuprins
Capitolul 1. Noțiuni introductive 1.1 Consideraţii generale privind răspunderea juridică 1.2 Natura juridică Capitolul 2. Răspunderea contravenţională Capitolul 3. Raspunderea juridica - parte integranta a raspunderii sociale 3.1 Notiunea raspunderii juridice 3.2 Functiile raspunderii juridice 3.3 Raspunderea juridica adinistrativa 3.! Raspunderea adinistrativa disciplinara 3.5 Raspunderea adinistrativa contraventionala Captolul !. Răspunderea penală Capitolul ". #ugetul public naţional ".1 $storic% noţiune% iportanţă ".2 Natura juridică a bugetului ".3 Funcţiile bugetului public naţional ".! #ugetul asigurărilor sociale de stat "." &rocedura bugetară ".' (laborarea bugetului de stat ".) $nițiativa bugetară ".* (laborarea proiectului bugetului de stat ".+ ,nsuirea proiectului bugetar anual Capitolul '. egea bugetară anuală '.1 Conţinutul legii legii buget/re buget/re /nu/le '.2 (xecuția bugetlui public național '.3 (xecuţia bugetară Capitolul ). Răspunderea juridică 0n cadrul desăurării procedurii bugetare ).1 Noţiunea i rolul răspunderii juridice 0n dreptul inanciar ).2 (xecuţia bugetară 0n sisteul bugetar naţional
Capitolul 1. Noțiuni introductive Econ Econom omiɑ iɑ pub publi lică că,, prin prin dim dimen ensi siune uneɑɑ şi compl complex exit itɑt ɑteɑ eɑ ei, ei, nunu-şi şi poɑte poɑte des desfă făşu şurɑ rɑ ɑctivitɑteɑ fără să-şi elɑboreze un progrɑm economic, pe timp determinɑt, cɑre să se reflecte într-un progrɑm finɑnciɑr, în cɑre să se prevɑdă veniturile şi cheltuielile unei ɑnumite perioɑde. u este mɑi pu!in ɑdevărɑt că şi ɑctivită!ile privɑte,ce ɑu o finɑlitɑte economică sɑu sociɑlă, ɑu lɑ bɑză un sistem de progrɑmɑre şi de eviden!iere ɑ veniturilor proprii, pentru ɑ se puteɑ dimensionɑ eficien!ɑ şi perspectivɑ ɑctivită!ilor ɑ ctivită!ilor respective." Economiɑ publică nefiind însă un scop în sine, cɑ economiɑ privɑtă, ci numɑi un mi#oc pentru sɑtisfɑcereɑ nevoilor colective, nu poɑte să lɑse nevoi nesɑtisfăcute, prin lipsɑ de prevederi suficiente, dɑr nici nu poɑte să prevɑdă mɑi multe venituri dec$t sunt necesɑre pentru sɑtisfɑcereɑ nevoilor colective, pentru că nu ɑcumulɑreɑ de bunuri este scopul său primordiɑl. % &uv$ntul 'buget( c$t şi procedeul finɑnciɑr ɑl bugetului stɑtului îşi ɑu origineɑ în ɑngliɑ secolului ɑl )***-leɑ, de unde ɑu fost preluɑte de către frɑncezi lɑ începutul secolului ɑl )*)leɑ. &oncep!iɑ în mɑterie bugetɑră îşi ɑre izvorul formɑl în &onstitu!iɑ +om$niei din ""şi într-o serie de legi-cɑdru privind finɑn!ele publice egeɑ nr."/0"", ɑbrogɑtă şi înlocuită de egeɑ nr. 1%0"2, cɑre, lɑ r$ndul ei ɑ fost ɑbrogɑtă şi înlocuită, încep$nd cu " iɑnuɑrie %//3, de egeɑ nr. 5//0%//% republictă. +enun!$ndu-se lɑ formulɑ buget unic nɑ!ionɑl, instrument ɑl cent centrɑ rɑli lism smul ului ui econo economi mic, c, s-ɑ s-ɑ intr introdu oduss o no!iu no!iune ne nou nouăă- ɑcee ɑceeɑɑ de buge bugett pub publi licc nɑ!i nɑ!ionɑ onɑll cuprinz$nd trei bugete distincte, ɑprobɑte şi executɑte în condi!ii de deplină ɑutonomie bugetul de stɑt, bugetele locɑle şi bugetele ɑsigurărilor ɑ sigurărilor sociɑle de stɑt. "
*oɑn &ondor, 4rept inɑnciɑr +om$n, +egiɑ ɑutonomă, 6onitorul 7ficiɑl, 8ucureşti, %///, p.15 eon 9eorge, Elemente de ştiin!ă finɑnciɑră, vol.%, &ɑrteɑ rom$neɑscă, 8ucureşti, "3/, p.3"3
%
Capitolul 1. Noțiuni introductive Econ Econom omiɑ iɑ pub publi lică că,, prin prin dim dimen ensi siune uneɑɑ şi compl complex exit itɑt ɑteɑ eɑ ei, ei, nunu-şi şi poɑte poɑte des desfă făşu şurɑ rɑ ɑctivitɑteɑ fără să-şi elɑboreze un progrɑm economic, pe timp determinɑt, cɑre să se reflecte într-un progrɑm finɑnciɑr, în cɑre să se prevɑdă veniturile şi cheltuielile unei ɑnumite perioɑde. u este mɑi pu!in ɑdevărɑt că şi ɑctivită!ile privɑte,ce ɑu o finɑlitɑte economică sɑu sociɑlă, ɑu lɑ bɑză un sistem de progrɑmɑre şi de eviden!iere ɑ veniturilor proprii, pentru ɑ se puteɑ dimensionɑ eficien!ɑ şi perspectivɑ ɑctivită!ilor ɑ ctivită!ilor respective." Economiɑ publică nefiind însă un scop în sine, cɑ economiɑ privɑtă, ci numɑi un mi#oc pentru sɑtisfɑcereɑ nevoilor colective, nu poɑte să lɑse nevoi nesɑtisfăcute, prin lipsɑ de prevederi suficiente, dɑr nici nu poɑte să prevɑdă mɑi multe venituri dec$t sunt necesɑre pentru sɑtisfɑcereɑ nevoilor colective, pentru că nu ɑcumulɑreɑ de bunuri este scopul său primordiɑl. % &uv$ntul 'buget( c$t şi procedeul finɑnciɑr ɑl bugetului stɑtului îşi ɑu origineɑ în ɑngliɑ secolului ɑl )***-leɑ, de unde ɑu fost preluɑte de către frɑncezi lɑ începutul secolului ɑl )*)leɑ. &oncep!iɑ în mɑterie bugetɑră îşi ɑre izvorul formɑl în &onstitu!iɑ +om$niei din ""şi într-o serie de legi-cɑdru privind finɑn!ele publice egeɑ nr."/0"", ɑbrogɑtă şi înlocuită de egeɑ nr. 1%0"2, cɑre, lɑ r$ndul ei ɑ fost ɑbrogɑtă şi înlocuită, încep$nd cu " iɑnuɑrie %//3, de egeɑ nr. 5//0%//% republictă. +enun!$ndu-se lɑ formulɑ buget unic nɑ!ionɑl, instrument ɑl cent centrɑ rɑli lism smul ului ui econo economi mic, c, s-ɑ s-ɑ intr introdu oduss o no!iu no!iune ne nou nouăă- ɑcee ɑceeɑɑ de buge bugett pub publi licc nɑ!i nɑ!ionɑ onɑll cuprinz$nd trei bugete distincte, ɑprobɑte şi executɑte în condi!ii de deplină ɑutonomie bugetul de stɑt, bugetele locɑle şi bugetele ɑsigurărilor ɑ sigurărilor sociɑle de stɑt. "
*oɑn &ondor, 4rept inɑnciɑr +om$n, +egiɑ ɑutonomă, 6onitorul 7ficiɑl, 8ucureşti, %///, p.15 eon 9eorge, Elemente de ştiin!ă finɑnciɑră, vol.%, &ɑrteɑ rom$neɑscă, 8ucureşti, "3/, p.3"3
%
8ugetul de stɑt, sub ɑspect #uridic, este definit, în !ările cu economie de piɑ!ă, cɑ fiind un ɑct în cɑre se înscriu veniturile şi cheltuielile probɑbile ɑle stɑtului, pe o perioɑdă determinɑtă de timp, timp, de obicei obicei un ɑn. ɑceɑst ɑceɑstɑɑ reprez reprezint intăă doɑr lɑturɑ lɑturɑ formɑl formɑlăă ɑ bug bugetu etului lui,, respect respectiv iv prevederile referitoɑre lɑ venituri şi lɑ cheltuieli şi durɑtɑ de timp pentru cɑre se elɑboreɑză bugetul. :ub ɑspect economic, bugetul de stɑt exprimă relɑ!iile economice în formă băneɑscă ce iɑu nɑştere în procesul repɑrti!iei produsului intern brut în legătură cu îndeplinireɑ func!iilor şi sɑrcinilor stɑtului. ɑceste relɑ!ii se mɑnifestă în dublu sens pe de o pɑrte, cɑ relɑ!ii prin intermediul cărorɑ se mobilizeɑză resursele băneşti lɑ dispozi!iɑ stɑtului, iɑr pe de ɑltă pɑrte cɑ relɑ!ii prin cɑr se repɑrtizeɑză ɑceste resurse. 3 ;otrivit ;otrivit ɑrt. %, pct. 2 din egeɑ nr. nr. 5//0%//%, 5//0%//%, bugetul bugetul este documentul documentul prin cɑre sunt prevăzute şi ɑprobɑte în fiecɑre ɑn veniturile şi cheltuielile sɑu, după du pă cɑz, numɑi cheltuielile, în func!ie de sistemul de finɑn!ɑre ɑ institu!iilor publice.<
1.1 Consideraţii generale privind răspunderea răspunderea juridică :ociette în nsmblul ei, c şi fiecre individ ce intră în compunere ei, în prte, simte nevoi de ordine şi sigurn!ă. =cestă nevoie este stisfăcută prin respectre normelor morle, religiose, politice, #uridice, pe bz căror se relizeză convie!uire socilă. 7rice btere de l ceste norme trge după sine o răspundere corespunzătore. &onceptul de răspundere su de responsbilitte desemneză rec!i de reprimre, venită din prte societă!ii, f!ă de o numită c!iune umnă, imputbilă, în principl, individului. :ensul frecvent l no!iunii de răspundere, indiferent de form sub cre se mnifestă, este cel de oblig!ie de suport consecin!ele nerespectării cestor reguli de conduită, oblig!ie ce incumbă utorului fptei contrre cestor reguli şi cre portă întotdeun mprent dezprobării socile unei semene fpte. tur regulii încălcte determină ntur formei de răspundere. >mpreună tote formele de răspundere lcătuiesc răspundere socilă. :pecificul răspunderii #uridice constă, în primul r$nd, în fptul că e se referă l oblig!i de d socotelă pentru încălcre normei de drept. +ăspundere #uridică se nşte c urmre producerii unor fpte ilicite, dică unei comportări neîngăduite de lege. 4că răspundere morlă, de exemplu, intervine tunci c$nd nu s- făcut un bine, răspundere #uridică intervine c$nd s- făcut cev rău şi fpt dăuneză cuiv. 3
*uliɑn ?ăcărel, . 8erceɑ, 9h. 8istriceɑnu, @h. :tolo#ɑn, 9ɑbrielɑ ɑnghelɑche, 6ɑriɑ 8odnɑr, @ɑtiɑnɑ 6oşteɑnu, inɑn!e publice, ed. 4idɑctică şi ;edɑgogică +.ɑ., 8ucureşti, "%, p. 33A < egeɑ privind finɑn!ele publice, nr.5//0%//%, publicɑtă în 6.7. nr. 51, din "3 ɑugust %//%
ptele ptele ilicite ilicite sunt grve, pentru pentru că fecteză fecteză interese interese importnte importnte,, stbilire stbilire răspunderii răspunderii făc$ndu-se de către orgne de stt cu tribu!ii specile. >n czul răspunderii morle, de exemplu, stbilire răspunderii se relizeză în forul lăuntric l făptşului su prin dezprobre fptei din prte celor din #urul vinovtului. +ăspun +ăspunder dere e #uridi #uridică că presup presupune, une, c regulă regulă,, snc!i snc!iuni uni mi severe severe dec$t dec$t lte lte forme forme de răspundere socilăB e implică, uneori, privre temporră de libertte. :nc!iune #uridică este mi promptă şi mi eficce, relizre ei fiind inevitbilă şi obligtorie. &onchidem &onchidem că răspundere răspundere #uridică #uridică este o măsură măsură de constr$ngere constr$ngere necesră necesră respectări respectăriii normelor de drept, plictă de orgne specil investite le sttului să dispună constr$ngere, împotriv celor ce săv$rşesc fpte ilicite.
1.2 Natura juridică ;reocupările legɑte de stɑbilireɑ nɑturii #uridce ɑ bugetului de stɑt s-ɑu situɑt pe un loc de frunte în literɑturɑ #uridică de speciɑlitɑte, ɑcestɑ explic$ndu-se prin importɑn!ɑ deosebită pe cɑre o ɑu în generɑl gen erɑl relɑ!iile finɑnciɑre, şi în cɑdrul lor, în speciɑl, relɑ!iile bugetɑre. =stfel, =stfel, cu privire privire lɑ nɑturɑ #uridică #uridică ɑ bugetului bugetului de stɑt s-ɑu formulɑt formulɑt mɑi multe multe teorii, teorii, explic$ndu-se opinii diverse, de lɑ cɑrɑcterizɑreɑ lui cɑ ɑct ɑdministrɑtiv sɑu plɑn finɑnciɑr, p$nă lɑ considerɑreɑ lui cɑ ɑct legislɑtiv sɑu lege. >n conformitɑt conformitɑtee cu o primă primă opinie, opinie, bugetul de stɑt este considerɑt considerɑt ɑct ɑdministr ɑdministrɑtiv ɑtiv,, ɑrgument$ndu-se ɑceɑstă sus!inere cu ɑceeɑ că ɑt$tveniturile c$t şi cheltuielile bugetɑre sunt numɑi evɑluări de ordin finɑnciɑr pe cɑre le reɑlizeɑză ɑgen!ii ɑdministrɑtivi. 4upă ɑceɑstă teorie, bugetul de stɑt este un ɑct-condi!ie pus lɑ dispozi!iɑ ɑgen!ilor ɑdministrɑtivi de către legiuitor pentru cɑ prin intermediul lui să se poɑtă reɑlizɑ ɑctele #uridice prin cɑre se ob!in creɑn!e de lɑ şi în fɑvoɑreɑ tezɑurului public şi prin cɑre urmeɑză ɑ se efectuɑ plɑtɑ ɑcestor creɑn!e.. >ntr>ntr-oo ɑ douɑ opinie opinie se sus!in sus!inee că buge bugetul tul de stɑt stɑt este este un plɑn plɑn finɑnci finɑnciɑr ɑr şi ɑnume ɑnume principɑlul plɑn finɑnciɑr cu cɑrɑcter executoriu ɑl stɑtului, sɑu, ɑltfel spus, principɑlul plɑn finɑnciɑr ɑnuɑl cu cɑrɑcter operɑtiv ɑl stɑtului. ;otrivit unei ɑlte opinii, bugetul de stɑt este un ɑct de plɑnificɑre finɑciɑră, cɑre după ce ɑ fost ɑdoptɑt de către putereɑ legislɑtivă, printr-o lege emisă în ɑcest scop, dob$ndeşte nɑturɑ specifică de lege.5 4upă o ɑ pɑtrɑ opinie, opinie, bugetul bugetul de stɑt este, nici mɑi mult nici mɑi pu!in,o pu!in,o lege propriu propriu zisă, constituind un ɑdevărɑt progrɑm de ɑdministrɑ!ie, o dispozi!ie stɑtutɑră, o decizie emɑnɑtă 5
6irceɑ 6ineɑ, 4reptul finɑn!elor publice, Ed. ɑccent, &lu# ɑpocɑ, ", p.<%
de lɑ putereɑ legislɑtivă. ;otrivit ɑcestei păreri, în conformitɑte cu principiul potrivit căruiɑ orice ɑct cɑre îmbrɑcă formă legɑlă este o normă de drept, bugetul de stɑt nu poɑte fi dec$t o lege.2 ;otrivit unei ɑlte opinii, bugetul de stɑt este onsiderɑt o lege, c$t şi un ɑct ɑdministrɑtiv. ɑdministrɑtiv. >n sus!inereɑ ɑcestei teorii se porneşte de lɑ diferen!iereɑ cɑre trebuie făcută între legeɑ formɑlă şi legeɑ mɑteriɑlă, consider$ndu-se că bugetul de stɑt este o lege în pɑrteɑ lui creɑtoɑre de dispozi!ii generɑle, dɑr este un ɑct ɑdministrɑtiv, în pɑrteɑ sɑ creɑtoɑre de ɑcte individuɑle, concrete. >n ceeɑ ceeɑ ce ce ne ne priv priveş eşte te,, cons consid ider erăm ăm,, ɑlăt ɑlătur urii de de ɑl!i ɑl!i ɑutor ɑutori, i, că bug buget etul ul de stɑ stɑtt est estee principɑlul plɑn finɑnciɑr ɑl stɑtului, ɑnume ɑcel plɑn cɑre cuprinde indicɑtorii finɑnciɑri privind modul de reɑlizɑre ɑ veniturilor publice şi de efectuɑre ɑ cheltuielilor publice centrɑlizɑte înfăptuite de stɑt, ɑv$nd în vedere, însă, împre#urɑreɑ că ɑcest plɑn dob$ndeşte ɑnumite trăsături specifice normelor #uridice, pentru că el este întotdeɑunɑ ɑdoptɑt de către putereɑ legislɑtivă, în finɑl, nɑturɑ sɑ #uridică este fie ɑceeɑ de lege, fie cel pu!in ɑceeɑ ɑ unui document cɑre ɑ căpătɑt for!ɑ #uridică ɑ unei legi. ɑceɑstɑ rezultă, în principɑl, din fɑptul că, odɑtă ɑdoptɑt de putereɑ legislɑtivă din stɑt, bugetul devine obligɑtoriu, el căpăt$nd for!ɑ specifică ɑ oricărei norme de drept şi în consecin!ă, el trebuie reɑlizɑt şi înfăptuit cɑ ɑtɑre.1 >n doctrinɑ frɑnceză de speciɑlitɑte s-ɑ remɑrcɑt şi sus!inut că bugetul stɑtului trebuie să fie considerɑt în ɑcelɑşi timp - un doc docume ument nt polit politic, ic, deoɑrec deoɑrecee ɑre incide inciden!ă n!ă ɑsuprɑ ɑsuprɑ regimu regimului lui politi politicc şi ɑsuprɑ ɑsuprɑ polit politici iciii regimului în orice stɑt modernB - un document #uridic, ɑv$nd nɑturɑ sɑ legislɑtivă, dɑr şi previzionɑlăB - un document finɑnciɑr. finɑnciɑr.
Capitolul 2. Răspunderea Răspunderea contravenţională egile egile finn! finn!elo elorr pub public licee u reglem reglement entt t o serie serie de oblig oblig!i !iii în mteri mteri efec efectuă tuării rii cheltuielilor bugetre, oblig!ii ce u fie crcter de principiu, fie se referă l chestiuni concrete, cum r fi slrizre personlului bugetr. =stfel, potrivit legii, fundmentre şi probre cheltuielilor bugetelor locle se efectueză în strictă corelre cu posibilită!ile rele de încsre venitu ven ituril rilor or buge bugetr tre, e, estim estimte te se reli reliz z Cîncăl Cîncălcr cre e cesto cestorr prevede prevederi ri se snc!i snc!ione oneză ză cu mendă de l "/// l %5// leiD. +e!inere şi utilizre de venituri în regim extrbugetr şi constituire de fonduri publice în fr bugetelor este interzisă, excep!ie făc$nd dor situ!i 2
7p. &it. ;.<3 7p. &it. ;.<3-<<
1
fondurilor specile extrbugetre constituite prin legi specile Cîncălcre cestor prevederi se snc!ioneză cu mendă de l 5// l "5// leiD. &reditele bugetre probte pot fi folosite prin deschidere de credite efectute de ordontori, în limit sumelor probte, potrivit destin!iei stbilite şi cu respectre dispozi!iilor legle cre reglementeză efecture cheltuielilor respective Cîncălcre cestor prevederi se snc!ioneză cu mendă de l "/// l %5// leiD. în ipotez neprobării legii bugetre nule cu cel pu!in 3 zile îninte de sf$rşitul nului, cheltuielile lunre locte de ordontorii de credite bugetre pentru func!ionre nu pot depăşi "0"% din totlul creditelor bugetre stbilite de lege bugetră nterioră pentru func!ionre institu!iei respective în nul clendristic nterior Cîncălcre cestor prevederi se snc!ioneză cu mendă de l 5// l "/// leiD. 7 serie de reglementări obligtorii, căror încălcre trge răspundere contrven!ionlă, sunt stbilite în mteri plă!ii slriilor personlului bugetr. =stfel, potrivit legilor finn!elor publice Cege nr. 5//0%//% şi ege nr. %130%//2D, în sistemul bugetr slriile se plătesc o dtă pe lună în period 5-"5 fiecărei luni pentru lun precedentă Cîncălcre cestor prevederi se snc!ioneză cu mendă de l "/// l %/// leiDB numărul de slri!i, permnen!i şi temporri, şi fondul de slrii de bză se probă distinct, prin nex l bugetul fiecărei institu!ii publiceB numărul de slri!i probt fiecărei institu!ii publice nu pote fi depăşit Cîncălcre cestor prevederi se snc!ioneză cu mendă de l "/// l %5// leiDB cheltuielile de personl probte nu pot fi m#orte prin virări de credite bugetre Cîncălcre cestor prevederi se snc!ioneză cu mendă de l "/// l %5// leiDB loc!iile pentru cheltuieli de personl nu pot fi virte şi utilizte l lte rticole de cheltuieli Cîncălcre cestor prevederi se snc!ioneză cu mendă de l "/// l %/// leiD.
- Contravenţii săvrite 0n legătură cu datoria publică &onstituie contrven!ii l prevederile prezentei legi următorele fpte D nerportre inform!iilor solicitte de lege privind împrumuturileB bD nerespectre oblig!iei beneficirului grn!iei de stt de sesiz bsen! fondurilor băneşti pentru coperire oblig!iilor din contrctul de creditB &ontrven!iile mi sus rătte se snc!ioneză cu mendă de l 5/// lei l "/./// lei.
- Contravenţii 0n ateria raporturilor juridice de tre4orerie ;relure de sume din contul curent generl l trezoreriei sttului şi din conturile în vlută le 6inisterului inn!elor ;ublice fără cordul personelor utorizte să efectueze oper!iuni din ceste conturi se snc!ioneză cu mendă de l %/// lei l 5/// lei. Efecture de
către institu!iile publice de încsări şi plă!i în lte conturi dec$t cele stbilite prin lege se snc!ioneză cu mendă de l %/// lei l 5/// lei. tilizre sumelor încste în conturile deschise l unită!ile trezoreriei sttului, de către gen!ii economici cre încseză bni din fonduri publice c urmre livrării de bunuri ori prestării de servicii în fvore institu!iilor publice în ltă ordine dec$t ce stbilită de lege se snc!ioneză cu mendă de l 5/// lei l "/./// lei.
- Contravenţii 0n aterie contabilă 4e!inere, cu orice titlu, de bunuri mterile, titluri de vlore, numerr şi lte drepturi şi oblig!ii, precum şi efecture de oper!iuni economice, fără să fie înregistrte în contbilitte se snc!ioneză cu mendă de l "/// l "/./// lei.
Capitolul 3. Raspunderea juridica - parte integranta a raspunderii sociale >nclcre regulilor prestbilite printr-o conduit necorespunztore ntrenez rspundere socil celui vinovt, oblig$ndu-l s suporte cele mi diferite consecinte le fptei sle. >n functie de ntur politic, morl, #uridic, religios etc. normelor înclcte, si rspundere ntrent v ve un crcter coreltiv, respectiv politic, #uridic, religios, v$nd drept consecint plicre unor snctiuni corespunztore normelor înclcte, snctiuni cre, în numite conditii, pot ve un rol importnt în restbilire echilibrului socil. F+spundere #uridic este o form si o prte integrnt rspunderii socile l crei specific const în fptul c, deriv$nd din înclcre unei reguli de drept, e incumb obligtivitte suportrii unei constr$ngeri de stt crei interventie re c unic temei btere de l norm #uridicF, norm ce exprim întotdeun interesele socile fundmentle prin intermediul vointei generle cre d vit regulii stfel conscrte. &u tote c rspundere #uridic prezint o serie de prticulritti cre-i confer un loc de sine stttor, totusi, e se gseste într-o permnent interdependent si influentre reciproc cu celellte forme le rspunderii socile.
3.1 Notiunea raspunderii juridice GenrH lou firm c din punct de vedere etimologic cuv$ntul FresponsbilitteF deriv de l ltinescul FspodeoF cre în contrctul verbis din dreptul romn însemn obligti solemn Fdebitorului ft de creditorul su de -si îndeplini prestti sumt prin contrctF. 4e ici, rt utorul, sensul ce urmez fi tribuit notiunii de responsbilitte în generl si celei de
responsbilitte în civil, în specil, este cel de obligtie în repertiune ce rezult dintr-un delict su dintr-un cvsi-delict. :unt retinute în litertur dou sensuri diferite le conceptului supus definirii, orecum cu ceesi semnifictie rspundere si responsbilitte.F+spundereF reprezint rportul dintre individ si utoritte societtii, rportre ctiv societtii l individ, ir FresponsbilitteF sumre constient si delibert, în ft societtii si propriei constiinte, prudentei pentru succesul su riscul, rezulttul su eficient, consecintele si vlore ctivittii pe %"%#%%c cre individul o desfsor. +spundere #uridic, c form rspunderii socile, const în rporturile #uridice cre iu nstere c urmre sv$rsirii unei fpte ilicite, si cre cuprinde, pe de o prte, dreptul personei vtmte si l societtii în generl de obtine reprre pre#udiciului cuzt si restbilire ordinii de drept, ir, pe de lt prte, obligti celui vinovt de coperi pgub si de se supune snctiunilor legle trse de conduit s contrr legii si celorllte reguli de convietuire socil. >n cee ce ne priveste, ne rliem opiniei potrivit crei rspundere #uridic este Fce form rspunderii socile stbilit de stt în urm înclcrii normelor de drept printr-un fpt ilicit si cre determin suportre consecintelor corespunztore de ctre cel vinovt, inclusiv prin utilizre fortei de constr$ngere sttului în scopul restbilirii ordinii de drept stfel lezte.
3.2 Functiile raspunderii juridice Executre constr$ngerii de stt re l noi un crcter derivt, deorece respectre ordinii de drept este sigurt prin metod convingerii. :nctiunile #uridice plicbile în czul nerespectrii normelor de drept îndeplinesc dou functii - coercitiv - eductiv-preventiv. uncti eductiv se relizez prin influent pe cre o exercit supr constiintei omenilor dreptul, în generl, c instrument de ordonre desfsurrii rporturilor socile. Exercitre constr$ngerii - efect intrinsec l relizrii rspunderii #uridice - nu este un scop în sine, deorece plicre snctiunilor #uridice re c finlitte nu numi constr$ngere celui vinovt de înclcre ordinii de drept s se conformeze normelor #uridice, ci urmreste, îninte de tote, o finlitte eductiv, si nume cultivre sentimentului de respect l disciplinei si ordinii socile, reliz$ndu-se stfel, prin combinre celor dou functii, o eficient deosebit în cee ce priveste întelegere si plicre dreptului.
3.3 Raspunderea juridica adinistrativa &onform ctelor normtive din domeniul executrii bugetre Crelizre veniturilor si efecture cheltuielilorD rspundere #uridic dministrtiv este trs de cele fpte cre intrunesc elementele constitutive le bterii dministrtive. *nclcrile cestor norme #uridice, privite in nsmblul lor sunt fpte si omisiuni cre pot ve un grd diferit de pericol socil, ins in generl u consecint diminiurii impozitelor si txelor ce se incsez l bugetul generl consolidt. +spundere #uridic dministrtiv intervine tt pentru fpte clificte drept bteri ct si pentru fpte considerte contrventii. =stfel, vem rspundere dministrtiv-disciplinr si ce contrventionl
3.! Raspunderea adinistrativa disciplinara =cest
form
de
rspundere
snctionez
bterile
dministrtive
necontrventionlizte. *n cest sens &odul iscl reglementez m#orrile de intrziere. 6#orrile de intrziere - ceste se clculez pentru fiecre zi de intrziere incepnd cu ziu imedit urmtore termenului de scdent si pn l dt stingerii sumei dtorte inclusiv - pentru diferentele suplimentre de crente fiscle rezultte din colectre declrtiilor su modificre unei decizii de impunere, m#orrile de intrziere se dtorez incepnd cu ziu imedit urmtore scdentei crentei fiscle pentru cre s- stbilit diferent si pn l dt stingerii cestei inclusiv - in situti in cre diferentele rezultte din colectre declrtiilor su modificre unei decizii de impunere sunt negtive in rportul cu sumele stbilite initil, se dtorez m#orrile de intrziere pentru sum dtort, dup colectre ori modificre, incepnd cu ziu imedit urmtore scdentei si pn l dt stingerii cestei inclusiv ivelul m#orrii de intrziere este de /,"I din sum dtort pentru fiecre zi de intrziere si pote fi modifict prin legile bugetre nule.
3." Raspunderea adinistrativa contraventionala &ontrventi reprezint conditi necesr pentru declnsre rspunderii #uridice contrventionle. *ndiferent de domeniu su de emitent, ctele normtive trebuie s cuprind descriere fptelor ce constituie contrventii si snctiune ce urmez fi plictB dc
snctiune este mend, se vor stbili limit minim si mxim cestei, in functie de limitele generle stbilite. & regul generl, ceste cte normtive intr in vigore in termen de 3/ de zile de l dt ducerii lor l cunostint public dc in cuprinsul lor nu se prevede un lt termen. ;entru czurile urgente se pote prevede si un termen mi scurt, dr nu mi mic de "/ zile de l dt ducerii lor l cunostint public. ege prevede snctiunile contrventionle principle Cvertismentul, mend contrventionl, obligre contrvenientului l prestre unei munci in folosul comunittiiD si complementreCconfiscre bunurilor destinte, folosite su rezultte din contrventiiB suspendre su nulre, dup cz, vizului, cordului su utoriztiei de exercitre unei ctivittiB inchidere unittiiB blocre contului bncrB suspendre ctivittii gentului economicB retrgere licentei su vizului pentru numite opertiuni ori pentru ctivitti de comert exterior, temporr su definitivB desfintre lucrrilor si ducere erenului in stre initilD, enumerndule cu crcter exemplifictiv, lsnd posibilitte c prin legi specile s fie stbilite si lte snctiuni conrventionle. &onsttre contrventiei se fce de ctre gentii constttori printr-un proces-verbl de consttre contrventiei. *n momentul incheierii procesului-verbl, gentul constttor trebuie s duc l cunostint contrvenientului dreptul su de formul obiectiuni cu privire l continutul ctului de consttre. n element de noutte in domeniu, constituie tichetul de inscriere contrventiilor, elibert cettenilor strini su cettenilor romni cu domiciliul in strintte l intrre in +omni. =ceste tichete vor fi verificte de ctre orgnele de control l iesire din tr personelor mentionte impreun cu dovd pltii menzii.
Capitolul ! Raspunderea penala $nractiuni 0n ateria inantelor publice $nractiuni savrsite 0n legatura cu odul de eectuare a c5eltuielilor publice. 4epsire plfonelor de cheltuieli stbilite prin lege bugetr nul si ng#re de cheltuieli suplimentre fondurilor bugetre locte" pentru îndeplinire numitor srcini su relizre numitor obiective investitionle, fie c se refer l creditele bugetre probte pentru bugetul de stt, fie c se refer l creditele bugetre probte pentru bugetul locl, constituie infrctiune incrimint c tre t$t de ege nr. 5//0%//% finntelor publice Crt. 1"D respectiv
de 7rdonnt de urgent nr. <50%//3 finntelor publice locle Crt. 1/D infrctiune cre se pedepseste cu închisore de l o lun l 3 luni su cu mend penl.
$nractiuni savrsite 0n legatura cu datoria publica locala &onstituie infrctiuni si se pedepsesc cu închisore de l " lun l 3 luni su mend de l 5/.///./// lei l "//.///./// lei urmtorele fpte - utilizre fondurilor în lei si în vlut, provenite din subîmprumuturi si împrumuturi grntte de stt în lte scopuri dec$t cele pentru cre u fost probte si grntteB - furnizre, de ctre beneficirii grntiilor de stt su beneficirilor subîmprumuturilor de stt, de dte eronte pentru fundmentre documenttiei prezentte, în vedere obtinerii vizelor necesre pentru cordre grntiilor su subîmprumuturilor, în conditiile prezentei legi.
$nractiuni care pot i savrsite de persoane avnd ca atributii de serviciu gestiunea patrioniului public sau c5eltuirea banului public - =buzul de încredere. >nsusire unui bun mobil prtin$nd domeniului public su privt l sttului su unittilor dministrtiv-teritorile ori dispunere de cest bun pe nedrept ori refuzul de -l restitui se pedepseste cu închisore de l 3 luni l < ni su cu mend. - 9estiune frudulos. ;ricinuire de pgube unei utoritti publice su oricre entitti publice în generl, inclusiv regie utonom, compnie ntionl su societte comercil l cre sttul su o utoritte dministrtiei publice locle este ctionr unic su m#oritr, cu recredint, cu oczi dministrrii su conservrii bunurilor cestei, de ctre cel cre re ori trebuie s ib gri# dministrrii su conservrii celor bunuri, se pedepseste cu închisore de l 2 luni l 5 ni. 9estiune frudulos sv$rsit în scopul de dob$ndi un folos mteril se pedepseste cu închisore de l 3 l "/ ni. - 4elpidre. >nsusire, folosire su trficre, de ctre un functionr, în interes personl ori pentru ltul, de bni, vlori su lte bunuri pe cre le gestionez su le dministrez, se pedepsesc cu închisore de l unu l "5 ni.>n czul în cre delpidre vut consecinte deosebit de grve, pedeps este închisore de l "/ l %/ de ni si interzicere unor drepturi. - 4eturnre de fonduri. :chimbre destintiei fondurilor bnesti su resurselor mterile, fr respectre prevederilor legle, dc fpt cuzt o perturbre ctivittii economicofinncire su produs o pgub unui orgn ori unei institutii de stt su unei lte unitti publice se pedepseste cu închisore de l 2 luni l 5 ni. 4c fpt vut consecinte deosebit de grve, pedeps este închisore de l 5 l "5 ni si interzicere unor drepturi.
$nractiuni 0n aterie contabila - ;otrivit rt. <3 din ege nr. A%0"" privind contbilitte, efecture de înregistrri inexcte, precum si omisiune cu stiint înregistrrilor în contbilitte, v$nd drept consecint denturre veniturilor, cheltuielilor, rezulttelor finncire precum si elementelor de ctiv si de psiv ce se reflect în bilntul entittilor publice, constituie infrctiune de fls intelectul si se pedepseste conform rt. %A &. pen. cu închisore de l 2 luni l 5 ni. " =buzul de încredere este incrimint de rt. %"3 &. pen. % 9estiune frudulos este incrimint de rt. %"< &. pen. 3 4elpidre este incrimint de rt. %"5J &. pen. < 4eturnre de fonduri este incrimint de rt.3/%J &. pen. 5 ;rin termenul KpublicL se întelege tot ce priveste utorittile publice, institutiile publice, institutiile su lte persone #uridice de interes public, dministrre, folosire su explotre bunurilor propriette public, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel cre, potrivit legii, sunt de interes public.
- $nracţiuni 0n ateria asigurărilor sociale ege nr. "0%/// privind sistemul public de pensii şi lte drepturi de sigurări socile stbileşte două infrc!iuni importnte cre pot fi comise de către ng#tor, respectiv func!ionrul public însărcint cu întocmire formulrelor pe bz căror se întocmesc eviden!ele sigur!ilor. =stfel, potrivit rt. "<2 din lege, fpt personei cre dispune utilizre în lte scopuri şi nevirre l bugetul sigurărilor socile de stt contribu!iei de sigurări socile, re!inută de l sigurt, constituie infrc!iune şi se pedepseşte cu închisore de l 2 luni l % ni. 4e semene, v$nd în vedere oblig!iile func!ionrilor publici ori ng#!i i personelor #uridice de întocmire şi completre formulrelor privind contribu!i de sigurări socile, rt. "<1 din lege sttut că întocmire cestor formulre prin folosire de dte nerele, v$nd c efect denturre eviden!elor privind sigur!ii, stgiul de cotizre su contribu!i de sigurări socile ori efecture de cheltuieli ne#ustificte din bugetul sigurărilor socile de stt constituie infrc!iune de fls intelectul şi se pedepseşte conform rt. %A &.pen. cu închisore de l 2 luni l 5 ni. ege nr. 3<20%//% privind sigurre pentru ccidente de muncă şi boli profesionle reglementeză două ctegorii de infrc!iuni. =stfel, fpt personei3 cre utilizeză sumele destinte sigurării pentru ccidente de muncă şi boli profesionle în lte scopuri şi nu efectueză plă!ile lunre obligtorii constituie infrc!iune şi se pedepseşte cu închisore de l 2 luni l % ni su cu mendă.
Capitolul ". #ugetul public naţional
".1 $storic% noţiune% iportanţă >n evolu!i finn!elor publice este remrcbilă pri!i bugetului genertă de necesitte de reflect nevoile publice sub form cheltuielilor publice şi sursele de venit sub form veniturilor publice ce u drept scop rezolvre cheltuielilor publice. :ociette omenescă, în evolu!i s, genert o serie de nevoi cre cu trecere timpului s-u diversifict şi prolifert. 4intre ceste, din punctul de vedere l finn!elor publice, ne intereseză nevoile publice cre sunt cele cerin!e cre se stisfc prin intermediul şi efortul colectivită!ilor umne. :ttul prin institu!iile, orgnele şi orgnismele sle se rporteză l nevoi publică prin intermediul bnului public . 8nul public r trebui sigurt de stt prin efortul propriu, cum însă sttul nu este de!inătorul unei veri şi nici nu re suficiente surse proprii, bnul public este sigurt prin efortul întregii colectivită!i. 4e cee ob!inere bnului public se fce concret prin intermediul impozitelor şi txelor, plătite de contribubili Cdenumire generică dtă personelor fizice şi #uridice cre u cpcitte contributivăD. :umele încste cu titlul de impozite şi txe, reprezintă surse de venit pentru buget. Expresi de buget provine din limb frnceză de l cuv$ntul bouge , cre ve semnific!i unei pungi de piele în cre se !ineu bnii. *nstitu!i fost reglementtă pentru prim dtă printr-o lege în rn! în "A/%, păr$nd în "A/2 într-o lege finn!elor mi modernă şi mi exctă. >n !r nostră în period +egulmentelor 7rgnice le 6oldovei şi 6unteniei existu referiri l buget sub formulre Fînchipuire cheltuielilor nului viitorF, cestă formulre sugereză ide de buget, dr numi pentru spectul cheltuielilor. &onform legii nr. 5//0%//% bugetul este documentul prin cre sunt prevăzute şi probte în fiecre n veniturile şi cheltuielile, su după cz, numi cheltuielile, în func!ie de sistemul de finn!re institu!iilor publice. >n +om$ni putem să vorbim despre un sistem bugetr în sensul că există un buget public n!ionl lcătuit din mi multe componente, lege finn!elor publice preciz$nd că referirile sle se plică - 8ugetului de stt - 8ugetului sigurărilor socile de stt - 8ugetelor fondurilor specile - 8ugetului trezoreriei sttului - 8ugetelor institu!iilor publice utonome
- 8ugetelor institu!iilor publice finn!te integrl su pr!il din bugetul de stt, bugetul sigurărilor socile de stt şi bugetele fondurilor specile, după cz - 8ugetelor institu!iilor publice finn!te integrl din venituri proprii - 8ugetului fondurilor provenite din credite externe contrctte su grntte de către stt şi căror rmbursre, dob$nzi su costuri se sigură din fonduri publice - 8ugetului fondurilor externe nermbursbile. & verigă centrlă sistemului finncir, bugetul public reprezintă expresi sintetiztă rel!iilor economice ce se mnifestă în procesele formării şi utilizării principlului fond centrlizt de mi#loce băneşti le sttului şi le fondurilor unită!ilor dministrtiv - teritorile în vedere finn!ării ctivită!ilor destinte creşterii clită!ii vie!ii Cînvă!ăm$nt, sănătte, cultură, sport, cercetreD.
". 2 Natura juridică a bugetului Există mi multe concep!ii cu privire l ntur #uridică bugetuluiB ele sunt desprinse din defini!iile dte în litertur de specilitte de mi mul!i utori, stfel că există următorele concep!ii privind ntur #uridică bugetului ". >ntr-o primă concep!ie bugetul este lege, în sensul că el con!ine dispozi!ii impertive cu privire l cuntumul minim l veniturilor şi cuntumul mxim l cheltuielilor şi este doptt printr-o lege cre emnă de l orgnul legisltivB %. 8ugetul este un ct condi!iune, întruc$t fără existen! lui veniturile nu s-r reliz şi cheltuielile nu s-r efectuB 3. 8ugetul este un ct #uridic, în cee ce priveşte veniturile, pentru că există oblig!i leglă impertivă c ceste să fie îndepliniteB şi un ct dministrtiv în cee ce priveşte cheltuielile, pentru că ceste nu sunt obligtoriu de împlinitB <. 8ugetul este un progrm, un pln, cre pentru c să producă efecte îmbrcă form legii. ;rofesorul 4n 4rosu Mgun este de părere că bugetul este principlul pln finncir opertiv l sttului şi de cee se bucură de un interes deosebit din prte legiuitoruluiB însă legiuitorul nu pote şi nici nu este posibil să dopte un pln, cee ce însemnă că legiuitorul v dezbte şi prob un document cre este de fpt lege de doptre bugetului de stt. F;rin urmre ;rlmentul nu doptă un pln, ci lege de doptre bugetului de stt. =stfel, cest subterfugiu de tehnică #uridică conferă bugetului public n!ionl - cre în esen!ă este şi răm$ne un pln - for! obligtorie normei de drept şi, în consecin!ă, re o ntură #uridică de legeF. 8ugetul este importnt din punct de vedere economic pentru că reflectă situ!i economică unui stt - cu c$t economi unui stt este mi puternică, cu t$t sursele de venit bugetr sunt mi mri şi obiectivele publice de relizt pot fi mi multe şi mi puternice. 8ugetul
este importnt şi din punct de vedere politic întruc$t el exprimă p$nă l un punct concep!i fisclă unui stt, coeren! legisl!iei în domeniu.
".3 Funcţiile bugetului public naţional unc!iile bugetului public n!ionl sunt str$ns legte de func!iile finn!elor publice, din cre fce prte integrntă, şi sunt două - unc!i de reprti!ie cunoşte două fze, legte între ele - formre şi distribuire fondurilor băneşti le sttului. >n procesul de mobilizre şi constituire fondurilor băneşti le sttului finn!ele publice îmbrcă form impozitelor, txelor, vărsămintelor l constituire cestor fonduri prticipă personele fizice şi #uridice. & tre în procesul formării fondurilor băneşti se nsc rel!ii finncire între personele fizice şi #uridice c şi contribubili, pe de o prte şi stt, pe de lt. 4istribuire, ce de dou fză func!iei de reprti!ie, genereză rel!ii finncire între stt, pe de o prte şi personele fizice şi #uridice beneficire le resurselor, pe de ltă prte. >n cdrul procesului de distribuire finn!ele îmbrcă form cheltuielilor pentru învă!ăm$nt, sănătte, cultură, protec!ie socilă etc. - unc!i de control vizeză t$t constituire c$t şi reprtizre, dr mi les modul de utilizre bnului. &ontrolul finncir se exercită de orgne specilizte le sttului orgnele 6inisterului de inn!e, 4irec!iei #ude!enă finn!elor publice şi controlului finncir de stt, 9rd innciră, &urte de conturi .
".! #ugetul asigurărilor sociale de stat Noţiuni generale despre bugetul asigurărilor sociale de stat 8ugetul sigurărilor socile de stt este o componentă sistemului bugetr cre se întocmeşte distinct de bugetul dministr!iei centrle, v$nd o existen!ă de sine-stătătore. Existen! şi con!inutul său sunt mrcte de scopul prioritr în mterie socilă şi nume găsire resurselor şi sigurre cheltuielilor generte de necesitte sigurării protec!iei unor ctegorii socile defvorizte. *nstitu!i sigurărilor socile de stt îşi propune să îşi îndeplinescă obiectivele c!ion$nd în temeiul următorelor principii - generlizre sigurărilor socile de stt privind întregul personl ctiv slrit, to!ii pensionri şi membri fmiliei cestorB
- scutire beneficirilor de sigurări de oblig!i de plăti contribu!i bănescă pentru relizre fondului de sigurăriB - scutire pensiilor de plt impozitelor şi txelor, în limitele stbilite de legeB - imprescriptibilitte dreptului de benefici de pensii, #utore băneşti şi indemniz!iiB - dreptul cre decurge din sigurările socile de stt este un drept intuitu persone Cdică un drept strict personl cre nu pote fi trnsmisD. 8ugetul sigurărilor socile de stt, deşi este o componentă bugetului public n!ionl, se întocmeşte şi se probă distinct Cprin intermediul unei legi diferite de ce prin cre se doptă bugetul de sttD. ;rocedur bugetră bugetului sigurărilor socile de stt este mrctă de trei principii ".D principiul nulită!ii - presupune doptre bugetului sigurărilor socile de stt pentru un n finncir, cre corespunde cu nul clendristicB %.D principiul publicită!ii - el devine public în momentul pri!iei legii, prin cre este doptt, în 6onitorul 7ficilB 3.D principiul echilibrului bugetr - presupune sigurre cheltuielilor bugetre prin surse sigure şi eficienteB
(laborarea% adoptarea i execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat &s !ionlă de ;ensii şi lte 4repturi de =sigurări :ocile propune 6inisterului 6uncii şi :olidrită!ii :ocile indictorii de fundmentre i bugetului sigurărilor socile de stt urm$nd c, pe bz cestor, 6inisterul 6uncii şi :olidrită!ii :ocile să elboreze proiectul bugetului sigurărilor socile de stt pe cre-" îninteză 6inisterului inn!elor ;ublice. +esponsbilitte formei finle bugetului sigurărilor socile de stt pr!ine 6inisterului inn!elor ;ublice cre, elboreză proiectul bugetului sigurărilor socile de stt. >ntruc$t 9uvernul este orgnul cre re conducere generlă executivă în domeniul finn!elor publice, sigur$nd elborre legilor bugetre nule Cdeci şi bugetului sigurărilor socile de sttD prin intermediul 6inisterului inn!elor ;ublice, îşi v însuşi cest proiect şi-l v supune spre probre ;rlmentului. ;roiectul se dezbte în şedin! cmerelor reunite le ;rlmentului, doptre v$nd loc odtă cu probre bugetului de stt, cu precizre că bugetul sigurărilor socile de stt se probă distinct în cdrul sistemului bugetr, c nexă l bugetul de stt. Execu!i bugetului sigurărilor socile de stt presupune relizre veniturilor bugetre şi efecture cheltuielilor bugetre. &heltuielile bugetre u următorele destin!ii, precizte de lege - pensii pentru muncă şi limită de v$rstăB
- pensii pentru pierdere cpcită!ii de muncă temporră su definitivă Cdin cuz unor ccidente de muncă su unor boli profesionleD, pensii de invliditteB - pensii de urmşB - #utore socileB - indemniz!ii cordte femeilor în cz de mternitteB - #utore băneşti în cz de deces. =ceste drepturi băneşti sunt condi!ionte de existen! prelbilă unor rporturi #uridice de muncă. ?eniturile bugetre, în mterie de sigurări socile de stt, se relizeză prin contribu!i ng#torilor şi slri!i prinşi în sistemul de sigurări socile de stt. =ng#torii sunt personele #uridice su fizice cre ng#eză personl slrit şi cre prticip în condi!iile legii l sistemul public de pensii şi lte drepturi de sigurări socile. =ng#torii sunt personele #uridice cre, potrivit legii, ng#eză personl slrit, pe bz de contrct individul de muncăB personele #uridice cu cre func!ionrii publici u rporturi de serviciuB personele fizice cre, potrivit legii, ng#eză personl slrit pe bz de contrct individul de muncăB institu!iile l cre îşi desfăşoră ctivitte personele cre ocup func!ii electiveB institu!iile l cre îşi desfăşoră ctivitte personele numite în cdrul utorită!ii executive, legisltive su #udecătoreştiB orgniz!ii le cooper!iei meşteşugăreştiB =gen!i Nude!enă de 7cupre şi ormre ;rofesionlă, cu precizre că sunt similte ng#torilor orgniz!iile profesionle, sindicle, ptronle, prtidele politice, orgniz!iile de pensionri si lte orgniz!ii şi soci!ii, cu su fără personlitte #uridic, în condi!iile în cre u personl cre desfăşoră ctivită!i pe bză de contrct individul de muncă, cu normă întregă su contrct individul de munc cu timp de lucru pr!il. =ng#torii prticipn!i l sistemul public de pensii u următorele oblig!ii
s retin din
slriu si s vireze lunr contribu!i individul de sigurări socileB s respecte termenele de plt contribu!iilorB s depună in bnc contribu!iile dtorte o dt cu document!i pentru plt slriilorB s clculeze, s eviden!ieze si s urmărescă plt dob$nzilor si penlită!ilorB s sigure evident contribubililor si contribu!iilor pe bz codului numeric personlB s clculeze si s plătescă indemniz!iile de sigurări socile si s le suporte din fondurile propriiB s depună declr!i lunr privind evident nominl sigur!ilor si oblig!iilor de plt c$tre 8=::B s respecte termenele de depunere lunr declr!iilor privind evident nominl sigur!ilor si oblig!iilor de plt ctre 8=:: Cdt de %5 lunii următore celei pentru cre se efectueză plt drepturilor slrile, în czul ng#torilorDB s depună cerere de pensionre împreun cu ctele doveditore pentru personele cre îndeplinesc condi!iile de pensionre in
termen de / de zile de l dt îndeplinirii condi!iilor de pensionre, l cs teritoril de pensii in rz cărei se fl domiciliul sigurtului etc. &onform legisl!iei în vigore surse de venit bugetr sunt cotele de - ,5 I C&=:D O plătită de sigurt - "A I C&=:D O plătită de ng#tor -/,5 I Cşom#D - plătită de sigurt -/,5 I Cşom#D - plătită de ng#tor - 5,5 I CsănătteD - plătită de sigurt - 5,% I CsănătteD - plătită de ng#tor ondul de slrizre l cre se plică ceste procente cuprinde următorele ctegorii de venituri - slriile de încdrre le întregului personl permnent, temporr su zilier şi primele c$nd lege prevede cest lucruB - drepturile băneşti cuvenite pentru concedii legle şi suplimentreB - slriile cuvenite personlului pentru scotere din produc!ie în vedere clificăriiB - sporuri de slriu pentru vechime în muncă, condi!ii grele de muncă, indemniz!ii de conducereB - onorriile plătite speciliştilor pentru expertizeB u intră în fondul de slrii contributiv - sumele de bni plătite personlului în lte condi!ii dec$t cele slrileB - diurnele pentru deplsări şi detşăriB - sumele reprezent$nd prticipre slri!ilor l profit - drepturile băneşti de utor şi lte plă!i semănătoreB - premii şi lte drepturi exceptte prin legi specile 8eneficiză de sigurre, fără plt contribu!iei următorele ctegorii de persone D to!i copiii p$nă l v$rst de "A ni, tinerii de l "A ni p$nă l v$rst de %2 de ni, dcă sunt elevi, inclusiv bsolven!ii de liceu, p$nă l începere nului universitr, dr nu mi mult de 3 luni, ucenici su studen!i şi dcă nu relizeză venituri din muncăB bD tinerii cu v$rst de p$nă l %2 de ni, inclusiv cei cre părăsesc sistemul de protec!ie copilului şi nu relizeză venituri din muncă su nu sunt beneficiri de #utor socil cordt în temeiul egii nr. <"20%//" privind venitul minim grntt, cu modificările şi completările ulterioreB şotul, so!i si părin!ii fără venituri proprii, fl!i în între!inere unei persone sigurteB cD personele le căror drepturi sunt stbilite prin 4ecretul-lege nr. ""A0"/ privind cordre unor drepturi personelor persecutte din motive politice de dicttur insturtă cu începere de l 2 mrtie "<5, precum şi celor deportte în străinătte ori constituite în prizonieri, republict, cu modificările şi completările ulteriore, prin 7rdonn! 9uvernului nr. "/50" privind cordre unor drepturi personelor persecutte de către regimurile insturte în +om$ni cu începere de l 2 septembrie "
ăi completări prin ege nr. "A0%///, cu modificările ăi completările ulteriore, prin ege nr. <<0"< privind veternii de război, precum şi unele drepturi le invlizilor şi văduvelor de război, republictă, cu modificările şi completările ulteriore, prin ege nr. 3/0%//% privind recunoştere şi cordre unor drepturi personelor cre u efectut stgiul militr în cdrul 4irec!iei 9enerle :erviciului 6uncii în period "5/ O "2", cu modificările şi completările ulteriore, precum si personele prevăzute l rt. 3 lin. C"D lit. bD din ege recunoştin!ei f!ă de eroii mrtiri şi luptătorii cre u contribuit l victori +evolu!iei rom$ne din decembrie "A nr. 3<"0%//<, cu modificările şi completările ulteriore, dcă nu relizeză lte venituri dec$t cele provenite din drepturile băneşti cordte de ceste legi, precum şi cele provenite din pensiiB dD personele cu hndicp cre nu relizeză venituri din muncă, pensie su lte surse, cu excep!i celor ob!inute în bz 7rdonn!ei de urgen!ă 9uvernului nr. "/%0" privind protec!i specilă şi încdrre în muncă personelor cu hndicp, probtă cu modificări şi completări prin ege nr. 5"0%//%, cu modificările şi completările ulterioreB eD bolnvii cu fec!iuni incluse în progrmele n!ionle de sănătte stbilite de 6inisterul :ănătă!ii ;ublice, p$nă l vindecre respectivei fec!iuni, dcă nu relizeză venituri din muncă, pensie su din lte resurseB fD femeile însărcinte şi lăuzele, dc nu u nici un venit su u venituri sub slriul de bz minim brut pe tr. 4e semene, sunt sigurte personele flte în un dintre următorele situ!ii, pe durt cestei, cu plt contribu!iei din lte surse, in condi!iile legii D stisfc serviciul militr in termenB bD se fl în concediu pentru incpcitte temporră de muncă, cordt în urm unui ccident de munc su unei boli profesionleB cD se fl în concediu pentru creştere copilului pn l împlinire v$rstei de % ni şi în czul copilului cu hndicp, p$nă l împlinire de către copil v$rstei de 3 niB dD execut o pedepsă privtivă de libertte su se fl în rest preventivB eD personele cre beneficiză de indemniz!ie de şom#B fD sunt returnte su expulzte ori sunt victime le trficului de persone şi se flă în timpul procedurilor necesre stbilirii identită!iiB gD personele cre fc prte dintr-o fmilie cre re dreptul l #utor socil, potrivit egii nr. <"20%//", cu modificările şi completările ulterioreB hD pensionrii, pentru veniturile din pensii p$nă l limit supusă impozitului pe venitB iD personele cre se flă în executre măsurilor prevăzute l rt. "/5, ""3, ""< din &odul penlB personele cre se flă în period de m$nre su întrerupere executării pedepsei privtive de libertte, dc nu u venituri.
"." &rocedura bugetară &onform dispozi!iilor legle ctivitte bugetră prcurge mi multe etpe elborre proiectului bugetului de stt, probre, executre şi încheierii exerci!iului bugetr. ;rin procedură bugetră se în!elege totlitte ctelor şi oper!iunilor cu crcter tehnic şi normtiv, înfăptuite de orgnele specilizte le sttului, în scopul elborării, doptării, executării şi încheierii bugetului public n!ionl. elborre şi execu!i bugetului de stt, conform legii 5//0%//%, stu următorele principii ;rincipiul universlită!ii - cre prevede că veniturile şi cheltuielile se includ în totlitte în buget şi nu pot fi fectte direct unei cheltuieli bugetre cu excep!i don!iilor şi sponsorizărilor, cre u stbilite destin!ii distincte. ;rincipiul publicită!ii - prevede trnspren! sistemului bugetr, cest lucru reliz$ndu-se prin - dezbtere publică proiectelor de buget - publicre în 6onitorul 7ficil - difuzre inform!iilor supr con!inutul bugetului prin mi#loce de informre în msă. ;rincipiul unită!ii - prevede că tote veniturile şi cheltuielile bugetre se înscriu într-un singur document, pentru se sigur utilizre eficientă şi monitorizre fondurilor publice. ;rincipiul nulită!ii - prevede că veniturile şi cheltuielile sunt probte prin lege pe o periodă de un n, în !r nostră nul bugetr coincide cu nul clendristic. ;rincipiul specilizării bugetre - prevede că veniturile şi cheltuielile se înscriu şi se probă în buget pe surse de provenien!ă, respectiv pe ctegorii de cheltuieli, grupte după ntur lor economică şi destin!ie, potrivit clsific!iei bugetre. ;rincipiul unită!ii monetre - @ote oper!iunile bugetre se exprimă în moned n!ionlă .
".' (laborarea bugetului de stat Elborre proiectului de buget se fce de către 9uvern, prin 6inisterul inn!elor ;ublice, pe bz D prognozelor indictorilor mcroeconomici şi socili pentru nul bugetr pentru cre se elboreză proiectul de bugetB bD politicilor fiscle şi bugetreB cD prevederile memorndumurilor de finn!re, le memorndumurilor de în!elegere su le ltor corduri intern!ionle cu orgnisme şi institu!ii finncire intern!ionle, semnte su rtificteB dD politicilor şi strtegiilor sectorile, priorită!ilor stbilite în formulre propunerilor de buget, prezentte de ordontorii principliB eD propunerilor de cheltuieli detlite le ordontorilor principli de crediteB fD progrmelor întocmite de către ordontorii principli de credite în scopul finn!ării unor c!iuni su unui nsmblu de c!iuni.
*ndictorii mcroeconomici şi socili sus-numi!i vor fi elbor!i de orgnele bilitte p$nă l dt de 3" mrtie nului curent. 6inisterul inn!elor ;ublice v înint 9uvernului p$nă l dt de " mi obiectivele politicii fiscle şi bugetre pentru nul pentru cre se elboreză bugetul şi următorii trei ni, împreună cu limitele de cheltuieli stbilite de ordontorii principli de credite, urm$nd c cest să le probe p$nă l dt de "5 mi şi să informeze comisiile pentru buget, finn!e şi bănci le ;rlmentului supr principlelor orientări le politicii sle mcroeconomice şi le finn!elor publice. 6inisterul inn!elor ;ublice v trnsmite ordontorilor principli de credite, p$nă l dt de " iunie fiecărui n, o scrisore-cdru cre v specific contextul mcroeconomic pe bz cărui vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elborre cestor, precum şi limitele de cheltuieli probte de 9uvern. >n condi!iile în cre schimbre cdrului mcroeconomic impune modificre limitelor de cheltuieli ceste vor fi dptte de către 9uvern, l propunere 6inisterul inn!elor ;ublice, cre p$nă l dt de "5 iunie v comunic ordontorilor principli de credite limitele de cheltuieli, redimensionte în vedere definitivării proiectelor de buget. 7rdontorii principli de credite u oblig!i c p$nă l dt de "5 iulie să depună l 6inisterul inn!elor ;ublice propunerile pentru proiectul de buget cu încdrre în limitele de cheltuieli. 6inisterul inn!elor ;ublice v exmin proiectele de buget şi v purt discu!ii cu ordontorii principli de credite în privin! cestor Cîn cz de divergen!e v hotărî 9uvernulD, ir proiectele de buget definitivte se vor depune l 6inisterul inn!elor ;ublice p$nă l dt de " ugust. 6inisterul inn!elor ;ublice în bz proiectelor de buget le ordontorilor principli de credite şi bugetului propriu întocmeşte proiectele legilor bugetre pe cre le depune l 9uvern p$nă l 3/ septembrie. 4upă cestă etpă cre presupus întocmire bugetului v urm probre şi doptre bugetului. 4e semene în rticolul 2% din lege 5//0%//% se precizeză că din bugetul de stt se vor coperi integrl su pr!il finn!re cheltuielilor curente şi de cpitl le institu!iilor publice în condi!iile în cre prin lege bugetră sunt stbilite ctegoriile de cheltuieli cre vor fi finn!te.
6probarea i adoptarea bugetului
4upă însuşire de către 9uvern proiectelor legii bugetre cest se v supune spre probre ;rlmentului p$nă cel t$rziu l dt de "5 octombrie fiecărui n. 8ugetele se probă de către ;rlment pe nsmblu, pe păr!i, cpitole, subcpitole, titluri, rticole şi linete. 4că legile bugetre nu u fost doptte cu cel pu!in 3 zile îninte de expirre exerci!iului bugetr, 9uvernul îndeplineşte srcinile prevăzute în bugetul nului precedent, limitele lunre de cheltuieli neput$nd depăşi de regulă P din prevederile bugetelor nului precedent, cu excep!i czurilor deosebite temeinic #ustificte. >n czul în cre legile bugetre nule depuse în termenul legl nu u fost doptte de către ;rlment p$nă cel t$rziu l dt de "5 decembrie nului nterior nului l cre se referă proiectul de buget, 9uvernul v solicit ;rlmentului plicre procedurii de urgen!ă.
".) $nițiativa bugetară >n prɑcticɑ internɑ!ionɑlă se disting trei sisteme în ceeɑ ce priveşte ini!iɑtivɑ bug etɑră ". :istemul ini!iɑtivei guvernɑmentɑle, prɑcticɑt de 6ɑreɑ 8ritɑnie, cɑre constă în prerogɑtivɑ 9uvernului de ɑ ini!iɑ sɑu spri#ini măsurile cɑre ɑu drept consecin!ă ɑprobɑreɑ unei cheltuieli publice sɑu instituireɑ unui venit public. >n ɑceɑstă concep!ie, @rezoreriɑ primeşte şi centrɑlizeɑză toɑte propunerile de cheltuieli de lɑ celelɑlte ministere şi ɑre dreptul de ɑ le controlɑ, iɑr în cɑz de divergen!ă, primul ministru sɑu guvernul este ɑrbitru. 4e ɑsemeneɑ, @rezoreriɑ este împuternicită ɑ se îngri#i de veniturile publice. &ɑmerɑ &omunelor evită, în generɑl, să modifice propunerile bugetɑre ɑle 9uvernului pe cɑre le ɑprobă sɑu le respinge, iɑr &ɑmerɑ orzilor nu ɑre ɑtribu!ii în ɑceɑstă mɑterie. %. :istemul mixt, ɑl ini!iɑtivei bugetɑre pɑrlɑmentɑre şi guvernɑmentɑle, ɑplicɑt în rɑn!ɑ şi în ɑlte stɑte continetɑle. >n ɑcest sistem, rolul 6inisterului inɑn!elor este mult redus. ɑceɑstɑ centrɑlizeɑză propunerile tuturor ministerelor şi înlocuieşte o schi!ă de buget cu cheltuielile şi veniturile publice propuse. Echilibrɑreɑ şi definitivɑreɑ proiectului de buget se reɑlizeɑză de &ɑbinetul de 6iniştri, proiect cɑre este prezentɑt ;ɑrlɑmentului de către 6inistrul de inɑn!e, dɑr în numele şefului stɑtului. >n ɑcelɑşi timp, fiecɑre &ɑmeră ɑre o comisie finɑnciɑră cɑre discută probleme legɑte de propunerile bugetɑre şi este, în mod exclusiv, sesizɑtă cu orice propunere de ɑmendɑment. @otodɑtă, &omisiɑ finɑnciɑră intervine în mod direct în dezbɑterile publice ɑle bugetului în &ɑmerele ;ɑrlɑmentuluiB 3. :istemul ɑmericɑn, în cɑdrul căruiɑ ini!iɑtivɑ în mɑterie bugetɑră ɑpɑr!ine preşedintelui :..=. ɑcestɑ este spri#init de un birou bugetɑr, cɑre centrɑlizeɑză şi revizuieşte
propunerile depɑrtɑmentelor şi le supune spre exɑminɑre preşedintelui !ării, cɑre definitiveɑză proiectul de buget.A
".* (laborarea proiectului bugetului de stat egeɑ privind finɑn!ele publice prevede că 9uvernul elɑboreɑză proiectul bugetului de stɑt, ɑ bugetului ɑsigurărilor sociɑle de stɑt şi ɑ bugetelor fondurilor speciɑle, precum şi contul generɑl ɑnuɑl de execu!ie bugetɑră. &ɑ primă etɑpă ɑ procedurii bugetɑre, elɑborɑreɑ proiectului bugetului public nɑ!ionɑl este un proces de o complexitɑte şi responsɑbilitɑte deosebită pentru guvernul ɑflɑt lɑ putere. >n cɑdrul guvernului, responsɑbilitɑteɑ pentru elɑborɑreɑ proiectului de buget o ɑre 6inisterul de inɑn!e, pe bɑzɑ - prognozelor indicɑtorior mɑcroeconomici şi sociɑli pentru ɑnul bugetɑr pentru cɑre se elɑboreɑză proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ɑniB - politicilor fiscɑle şi bugetɑreB - prevederilor memorɑndumurilor de finɑn!ɑre, ɑle memorɑndumurilor de în!elegere sɑu ɑle ɑltor ɑcorduri internɑ!ionɑle cu orgɑnisme şi istitu!ii finɑnciɑre internɑ!ionɑle, semnɑte şi0sɑu rɑtificɑte. - politicilor şi strɑtegiiilor sectoriɑle, ɑ priorită!ilor stɑbilite în formulɑreɑ propunerilor de buget, prezentɑre de ordonɑtorii principɑli de crediteB - propunerilor de cheltuieli detɑliɑte ɑle ordonɑtorilor principɑli de crediteB - progrɑmelor întocmite de către ordonɑtorii principɑli de credite în scopul finɑn!ării unor ɑc!iuni sɑu ɑnsɑmblu de ɑc!iuni, cărorɑ le sunt ɑsociɑte ebiective precise şi indicɑtori de rezultɑte şi de eficien!ăB - propunerilor de sume defɑlcɑte din unele venituri ɑle bugetului de stɑt, precum şi trɑnsferuri consolidɑbile pentru ɑutorită!ile ɑdministrɑ!iei publice locɑleB - posibilită!ilor de finɑn!ɑre ɑ deficitului bugetɑr. +ezultɑtele ɑctivită!ii de elɑborɑre ɑ proiectului de buget îl constituie documentele pe cɑre orgɑnul suprem ɑl puterii executive le prezintă ;ɑrlɑmentului pentru exɑminɑre şi ɑprobɑre. ɑceste documente, de regulă con!in - expunereɑ de motivɑre şi proiectul de lege pentru ɑprobɑreɑ bugetului, cɑre cuprinde nu numɑi prevederi privind mărimeɑ veniturilor şi cheltuielilor bugetɑre, dɑr şi propuneri de modificɑre ɑ legislɑ!iei referitoɑre lɑ venituri şi cheltueili necesɑre pentru reɑlizɑreɑ bugetului cɑre se ɑprobă. >n unele !ări expunereɑ de motive este înlocuită cu un rɑport ɑl şefului A
*oɑn &ondor, 4rept inɑnciɑr +om$n, +egiɑ ɑutonomă, 6onitorul 7ficiɑl, 8ucureşti, %///, p.5 egeɑ 5//0%//%, ɑrt%A
executivului ɑsuprɑ situɑ!iei economice şi fiɑnciɑre ɑ !ării, ɑ perspectivei ɑcesteiɑ în ɑnul următorB - ɑnexe lɑ proiectul de lege în cɑre este redɑtă structurɑ veniturilor şi cheltuielilor bugetɑre, în cɑdrul unui singur buget sɑu ɑl mɑi multor bugete, în concordɑn!ă cu formele complete de ɑplicɑre, în fiecɑre !ɑră, ɑ principiilor unită!ii şi speciɑlizării bugetɑreB - mɑteriɑlele bugetɑre necesɑre ;ɑrlɑmentului pentru ɑnɑlizɑ proiectului de buget."/ >n cɑlitɑteɑ sɑ de orgɑn ɑdministrɑtiv centrɑl de speciɑlitɑte finɑciɑră, 6inistrul inɑn!elor emite norme metodologice ɑ căror ɑplicɑre este obligɑtorie pentru orgɑnele de stɑt, institu!iile şi regiile ɑutonome ce întocmesc bugete proprii."" iind o ɑctivitɑte complexă şi pentru ɑ se puteɑ prezentɑ ;ɑrlɑmentului în timp util, egeɑ privind finɑn!ele publice stɑbileşte un ɑdevărɑt 'scɑden!ɑr( ɑl dɑtelor p$nă lɑ cɑre trebuie să se efectueze lucrările ce revin orgɑnelor implicɑte în procesul de elɑborɑre ɑ proiectului bugetului de stɑt. =stfel, p$nă lɑ dɑtɑ de " mɑi ɑ fiecărui ɑn, ordonɑtorii principɑli ɑu obligɑ!iɑ să prezinte 6inesterului inɑn!elor, propunerile de modificɑre ɑ veniturilor şi cheltuielilor pentru bugetul de stɑt, bugetul ɑsigurărilor sociɑle de stɑt şi bugetele fondurilor speciɑle pe ɑnul viitor, fɑ!ă de ɑnul în curs, potrivit metodologiei stɑbilite de 6inisterul inɑn!elor, cu precizɑreɑ cɑuzelor şi fundɑmentelor cɑre determină ɑceste modificări. &onsiliile locɑle şi #ude!ene ɑu ɑceleɑşi obligɑ!ii în cɑzul solicitării de mɑ#orɑre ɑ trɑnsferurilor, cotelor sɑu sumelor defɑlcɑte din unele venituri ɑle bugetuli de stɑt fɑ!ă de ɑnul în curs. ;$nă lɑ dɑtɑ de " iunie ɑ fiecărui ɑn, 6inisterul inɑn!elor vɑ trɑnsmite ordonɑtorilor principɑli de credite o scirsoɑre cɑdru cɑre vɑ specificɑ contextul mɑcroeconomiei pe bɑzɑ căreiɑ vor fi întocmite proiectele bugetɑre, metodologiile de elɑborɑre ɑ ɑcestorɑ precum şi limitele de cheltuieli ɑprobɑte de 9uvern. 7rdonɑtorii principɑli de credite prezintă 6inisterului inɑn!elor propunerile pentru proiectul de buget şi ɑnexele lɑ ɑcestɑ pentru ɑnul următor, cu încɑdrɑreɑîn limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii ɑni. ɑutorită!iile ɑdministrɑ!iei publice locɑle ɑu ɑceleɑşi obligɑ!ii pentru propunerile de trɑnsferuri consolidɑte şi defɑlcɑte din unele venituri ɑle bugetului de stɑt."%
"/
*uliɑn ?ăcărel, . 8erceɑ, 9h. 8istriceɑnu, @h. :tolo#ɑn, 9ɑbrielɑ ɑnghelɑche, 6ɑriɑ 8odnɑr, @ɑtiɑnɑ 6oşteɑnu, inɑn!e publice, ed. 4idɑctică şi ;edɑgogică +.ɑ., 8ucureşti, "%, p. 321-32A "" *oɑn 9ligɑ, 4rept finɑnciɑr, Ed. Gumɑnitɑs, 8ucureşti, "A, p. 1" "% egeɑ 5//0%//%, ɑrt. 3<, ɑl.<
6inisterul inɑn!elor exɑmineɑză proiectele bugetelor şi poɑrtă dscu!ii cu ordonɑtorii principɑli de credite ɑsuprɑ nivelului mɑxim ɑl cheltuielilor bugetɑre. >n cɑz de divergentă hotărăşte 9uvernul. ;roiectele de buget ɑstfel definitivɑte, se depun lɑ 6inisterul inɑn!elor p$nă lɑ dɑtɑ de " ɑugust ɑ fiecărui ɑn, înso!ite de documentɑ!ii şi fundɑmentări detɑliɑte, ɑt$t pentru venituri, c$t şi pentru cheltuieli. >n cɑz de urgen!ă hotărăşte 9uvernul. ;e bɑzɑ ɑcestor proiecte de buget şi ɑ bugetului propriu, 6inisterul inɑn!elor întocmeşte proiectul bugetului de stɑt, proiectul bugetului ɑsigurărilor sociɑle de stɑt şi proiectul bugetelor fondurilor speciɑle, pe cɑre le depune lɑ 9uvern, p$nă lɑ dɑtɑ de 3/ septembrie ɑ fiecărui ɑn, înso!it de proiectele legilor bugetɑre. 4upă însuşireɑ proiectelor de bugete de către 9uvern, ɑcestɑ le supune spre ɑdoptɑre ;ɑrlɑmentului, cel t$rziu p$nă lɑ dɑtɑ de "5 ortombrie ɑ fiecăriu ɑn, înso!ite de un rɑport privind situɑ!iɑ mɑcroeconomică ɑnuɑlă pentru ɑnul bugetɑr pentru cɑre se elɑboreɑză proiectul de buget şi proiec!iɑ ɑcestuiɑ în următorii 3 ɑni, precum şi proiectele legilor bugetɑre. 4in punct de vedere metodologic, în etɑpɑ elɑborării proiectului bugetului de stɑt sunt deosebit de importɑnte evɑluɑreɑ şi cɑlculul veniturilor şi cheltuielilor bugetɑre, metodele ɑplicɑte în ɑcest scop. ;entru evɑluɑreɑ şi cɑlculul veniturilor bugetɑre, cele mɑi des utilizɑte metode sunt evɑluɑreɑ directă şi reportɑreɑ cu ɑnumite mɑ#orări ɑ veniturilor din ɑnul precedent. 6etodɑ evɑluɑrii directe ɑ veniturilor şi cheltuielilor este preferɑbilă, deoɑrece oferă perspectivɑ estimării reɑle ɑ veniturilor, cu condi!iɑ de ɑ fi sinceră şi temeinică. ɑceɑstă metodă se ɑplică cu preferin!ă pentru estimɑreɑ impozitelor directe pe veniturile cetă!enilor, pe profiturile regiilor ɑutonome şi ɑle ɑltor subiecte de drept."3 =ceɑstă metodă se ɑplică cu preferin!ă în 9ermɑniɑ şi :..ɑ., iɑr în ultimii ɑni şi în rɑn!ɑ pentru estimɑreɑ veniturilor rezultɑte din impozite directe. >n condi!iile evolu!iei inflɑ!ioniste ɑ pre!urilor şu tɑrifelor este necesɑră, pentru determinɑreɑ temeinică ɑ vɑlorii bunurilor impozɑbile şi ɑ veniturilor impozɑbile în ɑnii în cɑre se ɑplică reevɑluări legɑl dispuse în func!ie de coeficientul inflɑ!iei din economiɑ noɑstră nɑ!ionɑlă."< 6etodɑ rɑportării veniturilor din ɑnul precedent cu ɑnumite mɑ#orări ɑre în vedere rezultɑtele execu!iei bugetɑre de stɑt ob!inute în ultimii ɑni, pe bɑzɑcărorɑ se stɑbileşte rɑtɑ medie ɑnuɑlă ɑ creşterii sɑu descreşterii veniturilor, respectiv cheltuielilor bugetɑre. >n ɑcest mod, se ɑ#unge tot lɑ estimɑreɑ reɑlă ɑ evolu!iei probɑbile ɑ veniturilor şi consumurilor supuse impozitelor directe şi indirecte, !in$ndu-se cont în ɑcest cɑz şi de evolu!iɑ inflɑ!iei. "3
*oɑn 9ligɑ, 4rept finɑnciɑr, Ed. Gumɑnitɑs, 8ucureşti, "A, p. 1" 7;.&*@. p1%
"<
;entru evɑluɑreɑ cheltuielilor bugetɑre ceɑ mɑi frecvent utilizɑtă metodă este cvɑsiɑutomɑticɑ. ɑceɑstɑ constă în reportɑreɑ în mod ɑutonom ɑ cuɑntumului cheltuielilor din ɑnul precedent cu excep!iɑ ɑcelor cheltuieli pentru cɑre se cr modificări motivɑte de evolu!iɑ trebuin!elor băneşti corelɑte cu evolu!iɑ inflɑ!iei ce se mɑnifestă în cɑdrul economiei nɑ!ionɑle, str$ns legɑte de principiile politicii finɑnciɑre din ɑceɑ perioɑdă."5 6etodele clɑsice sɑu trɑdi!ionɑle de evɑluɑre ɑ cheltuielilor, bɑz$ndu-se pe un volum redus de informɑ!ii, nu ɑu în vedere în primul r$nd eficɑcitɑteɑ ɑc!iunilor pe cɑre vor să le reɑlizeze şi nici corelɑreɑ cheltuielilor lɑ nivelul tuturor unită!ilor cɑre concură lɑ înfăptuireɑ unui obiectiv din resursele bugetɑre. ɑstfel, în stɑtele cu o prɑctică bugetɑră modernă, se ɑplică metode moderne, evoluɑte, denumite metode de rɑ!ionɑlizɑre ɑ op!iunilor bugetɑre, metode cɑre ɑu lɑ bɑză ɑnɑlizɑ de cost şi eficɑcitɑte, de cost şi ɑvɑntɑ#e ɑle cheltuielilor publice, precum şi studii prospective cu solu!ii ɑlternɑtive ce sunt cuprinse în progrɑme de bugetizɑre ori ɑlte procedee concepute de cele mɑi multe ori pe criterii economice. ɑstfel se urmăreşte contruireɑ unor indicɑtori de eficɑcitɑte şi elɑborɑreɑ bugetelor progrɑm, pe obiective. 7rizontul de evɑluɑre economică devine mɑi extins, deoɑrece se iɑu în cɑlcul perioɑde mɑi mɑri, ɑdică progrɑme pe termene medii şi lungi, cɑre depăşesc limitɑ orizontului ɑnuɑl. &ɑ ɑtɑre, în loc de buget public ɑl 'mi#loɑcelor( cu finɑlitɑte ɑnuɑlă, se trece lɑ un buget ɑl progrɑmelor pe termen mediu sɑu lung. @rɑnşele bugetului progrɑm se repɑrtizeɑză, în execu!ie, în limitele ɑnuɑle de credit, ɑdică sunt bugetizɑte."2 ;reocupɑreɑ pentru trecereɑ de lɑ bugetul mi#loɑcelor lɑ bugetul progrɑm #ustifică introducereɑ controlului finɑnciɑr de performɑn!ă. &u ɑlte cuvinte, în cɑdrul procedurii bugetɑre, concepută cɑ ɑnsɑmblul ɑctelor şi operɑ!iunilor cɑre succed ɑnuɑl şi privesc elɑborɑreɑ, ɑprobɑreɑ şi executɑreɑ bugetului stɑtului, precum şi încheiereɑ exerci!iului bugetɑr ɑnuɑl "1, primɑ dintre ɑceste etɑpe porneşte în cursul ɑnului, ɑstfel înc$t, înɑinte de sf$rşitul fiecărui exerci!iu să se ɑ#ungă lɑ ɑprobɑreɑ bugetului. >n cursul fiecărui exerci!iu finɑnciɑr se procedeɑză, cel mɑi t$rziu în cel de-ɑl treileɑ trimestru, lɑ elɑborɑreɑ proiectului bugetului de stɑt, pe cɑre îl supune ɑprobării ;ɑrlɑmentului. :ediul mɑteriei se găseşte în dispozi!iile ɑrticolului "31, ɑlineɑtul % din &onstitu!iɑ +om$niei şi ɑle ɑrticolului 3, ɑlineɑtele " şi % din legeɑ finɑn!elor publice nr. 1%0"2. "5
7;.&*@. p1%-13 *oɑn &ondor, 4rept inɑnciɑr +om$n, +egiɑ ɑutonomă, 6onitorul 7ficiɑl, 8ucureşti, %///, p.A "1 *oɑn 9ligɑ, 4rept finɑnciɑr public, 8ucureşti, "A, pɑg. 1" "2
ucrările de întocmire ɑ bugetului de stɑt se fundɑmenteɑză pe strɑtegiɑ dezvoltării unor rɑmuri şi sectoɑre publice, pe ɑnɑlize în execu!ie şi prognoze privind evolu!iɑ echilibrului bugetɑr, monetɑr, nivelul dɑtoriei publice interne şi externe. >n ɑcest scop, 6inisterul inɑn!elor foloseşte proiectele si execu!iile privind bɑlɑn!ɑ de plă!i externe, bɑlɑn!ɑ de venituri şi cheltuieli băneşti ɑle populɑ!iei şi ɑ mɑsei monetɑre. >n fɑpt, operɑ!iunile de elɑborɑre ɑ proiectului bugetelor centrɑle se desfăşoɑră sub coordonɑreɑ 6inisterului inɑn!elor, pe bɑzɑ progrɑmelor ordonɑtorilor principɑli de credite. ɑcestɑ, prin 4irec!iɑ generɑlă ɑ bugetului, centrɑlizeɑză propunerile primite sub formɑ bugetelor ministerelor şi ɑle celorlɑlte orgɑne centrɑle ɑle ɑdministrɑ!iei publice. ɑcest sistem este denumit 'pirɑmidɑl("A dɑtorită structurii orgɑnelor competente sɑ elɑboreze bugetul. ?eniturile şi cheltuielile cɑre se înscriu în buget se grupeɑză pe bɑzɑ clɑsificɑ!iei bugetɑre elɑborɑte de 6inisterul inɑn!elor ;ublice. ɑceɑstɑ cuprinde lɑ venituri O cɑpitole şi subcɑpitole, iɑr lɑ cheltuieli O păr!i, cɑpitole, subcɑpitole, titluri, ɑrticole şi ɑlineɑte. &heltuieli prevăzute în subdiviziunile respective ɑu destinɑ!ie precisă şi limitɑtă, cheltuielile de personɑl prezent$ndu-se distinct de cele mɑteriɑle. 4ɑcă, în +om$niɑ, 6inisterul inɑn!elor este cel cɑre coordoneɑză elɑborɑreɑ proiectului de stɑt, în ɑlte stɑte, spre exemplu în ɑngliɑ, bugetul este elɑborɑt sub îndrumɑreɑ cɑncelɑrului tezɑurului, iɑr în :..ɑ. există un serviciu speciɑl ce func!ioneɑză pe l$ngă preşedin!iɑ stɑtului. Etɑpele procedurii de elɑborɑre ɑ bugetelor centrɑle se cɑlculeɑză pe bɑzɑ unui cɑlendɑr prevăzut de egeɑ nr. 1%0"2. ɑstfel, p$nă lɑ " mɑi ɑ fiecărui ɑn ordonɑtorii principɑli de credite ɑu obligɑ!iɑ să comunice 6inisterului inɑn!elor, propunerile de modificɑre ɑ veniturilor şi cheltuielilor pentru fondurile speciɑle pentru ɑnul viitor, iɑr p$nă lɑ dɑtɑ de " iunie ɑceştiɑ vor depune propunerile pentru proiectul bugetului de stɑt, bugetul ɑsigurărilor de stɑt şi bugetelor fondurilor speciɑle. >n desfăşurɑreɑ procedurɑlă ɑ elɑborării proiectului de stɑt este remɑrcɑbilă întocmireɑ proiectelor de bugete ɑle ministerelor şi celorlɑlte orgɑne centrɑle de stɑt, întruc$t ɑcesteɑ se concentreɑză în proiectul bugetului de stɑt. ;roiectele" de bugete ɑle ministerelor şi celorlɑlte orgɑne centrɑle de stɑtC;reşedin!iɑ, :enɑtul, &ɑmerɑ 4eputɑ!ilor, &urteɑ &onstitu!ionɑlă, &omisiɑ ɑ!ionɑlă de stɑtistică şi ɑlteleD se întocmesc de către direc!iile şi serviciile lor finɑnciɑr-contɑbile, cuprinz$nd venituri şi cheltuieli proprii, cu denumireɑ şi numerotɑreɑ prevăzută de clɑsificɑ!iɑ bugetɑră ɑ veniturilor "A
6. Mt. 6ineɑ, 4reptul finɑn!elor publice, editurɑ ɑccent, &lu#, ", pɑg. 23 i.&ondor,4rept finɑnciɑr şi fiscɑl,Ed. @ribunɑ economică,8uc,"2,p.3%2.
"
şi cheltuielilor. ɑceste proiecte, înso!ite de expuneri de motive, se concentreɑză lɑ ministerul inɑn!elor, căruiɑ i se recunoɑşte dreptul de ɑ cere modificările cifrelor de venituri sɑu cheltuieli, ɑtunci c$nd s-ɑu depăşit limitele de cheltuieli stɑbilite pe bɑzɑ politicii finɑnciɑre ɑ 9uvernului, în scopul promovării echilibrului bugetɑr. >n ipotezɑ în cɑre ministerele şi celelɑlte orgɑne vizɑte nu ɑcceptă modificările cerute de 6inisterul inɑn!elor, divergen!ele de ɑcest gen sunt mediɑte şi solu!ionɑte de către 9uvern. ;$nă lɑ dɑtɑ de " =ugust proiectele de bugete, definitivɑte, se depun lɑ 6inisterul inɑn!elor, cɑre, pe bɑzɑ ɑcestor proiecte, întocmeşte şi depune lɑ 9uvernul +om$niei proiectele legilor de ɑprobɑre ɑ bugetului de stɑt şi ɑ bugetului ɑsigurărilor sociɑle de stɑt, termenul limită fiind dɑtɑ de %5 septembrie. '>nsuşireɑ( proiectului bugetului ɑnuɑl ɑl stɑtului de către 9uvern comportă verificɑreɑ cifrelor bugetɑre de venituri şi cheltuieli şi ɑprobɑreɑ ɑcestorɑ cu sɑu fără modificări, cu consensul membrilor guvernului. ;roiectul bugetului de stɑt pe ɑnul următor, însuşit de către 9uvern este supus spre ɑprobɑre ;ɑrlɑmentului, p$nă cel mɑi t$rziu lɑ dɑtɑ de "/ octombrie ɑ fiecărui ɑn, înso!it de un rɑport privind situɑ!iɑ economico-finɑnciɑră ɑ !ării, precum şi de proiectul legii bugetɑre ɑnuɑle. 8ugetele şi legile bugetɑre ɑnuɑle se ɑdoptă de către ;ɑrlɑment, pe ɑnsɑmblu, pe cɑpitole, pe ɑrticole şi pe ordonɑtorii principɑli de credite, teoretic, cu cel pu!in 3 zile înɑinte de expirɑreɑ exerci!iului bugetɑr, ɑltfel bugetul ɑnului în curs ultrɑɑctiveɑză. n principiu fundɑmentɑl în distribuireɑ bɑnului public, consɑcrɑt de &onstitu!ie în ɑrticolul "31, ɑlineɑtul 5, stɑtueɑză fɑptul că nici o cheltuiɑlă bugetɑră nu poɑte fi ɑprobɑtă fără stɑbilireɑ sursei de finɑn!ɑre. ɑceɑstă regulă priveşte ɑt$t ɑngɑ#ɑreɑ cheltuielilor publice, elɑborɑreɑ şi prezentɑreɑ proiectelor de bugete, c$t şi legiferɑreɑ. 7rice dispozi!ie contrɑră este neconstitu!ionɑlă. 4e ɑceeɑ, conform ɑrticolului ""/, ɑlineɑtul " din &onstitu!ie, în cɑzul în cɑre o ini!iɑtivă legislɑtivă implică modificɑreɑ prevederilor bugetului de stɑt, solicitɑreɑ de către cɑmerele ;ɑrlɑmentului ɑ informɑ!iilor cu privire lɑ ceste implicɑ!ii este obligɑtorie. esolicitɑreɑ informɑ!iei, dɑcă ɑ dus lɑ încălcɑreɑ principiului, este un ɑlt motiv de neconstitu!ionɑlitɑte. 4in punct de vedere metodologic, în etɑpɑ elɑborării proiectului bugetului de stɑt sunt deosebit de importɑnte evɑluɑreɑ şi cɑlculul veniturilor şi cheltuielilor bugetɑre, metodele ɑplicɑte în ɑcest scop.
>n fundɑmentɑreɑ proiectului de buget, 6inisterul inɑn!elor foloseşte ɑnɑlize proprii, prognoze cu privire lɑ evolu!iɑ principɑlelor venituri şi cheltuieli, dɑtoriɑ publică. 7biectivele politicii finɑnciɑre din progrɑmul de guvernɑre se mɑteriɑlizeɑză în prevederile din proiectul bugetului de stɑt. 4imensionɑreɑ corectă ɑ veniturilor şi cheltuielilor bugetɑre ɑre o deosebită importɑn!ă în luɑreɑ unei decizii politice pertinente, cɑre vɑ influen!ɑ hotăr$tor evolu!iɑ întregii vie!i economico-sociɑle. ;entru evɑluɑreɑ şi cɑlculul veniturilor şi cheltuielilor bugetɑre, în stɑtele moderne ɑu fost elɑborɑte mɑi multe metode clɑsice şi moderne, bɑzɑte pe ɑnɑlizɑ cost-ɑvɑntɑ#e şi ɑlte studii de eficien!ă. &ele mɑi cunoscute dintre ɑcesteɑ sunt trei metode clɑsice%/ metodɑ ɑutonomă, metodɑ mɑ#orării CdiminuăriiD şi metodɑ evɑluării directe. >n cɑdrul metodei ɑutonome, se iɑu drept bɑză întocmireɑ bugetului, veniturile şi cheltuielile ultimului buget, influen!$nd cu modificările generɑte de schimbɑreɑ legislɑ!iei sɑu ɑlte corec!ii. 6etodɑ mɑ#orării sɑu ɑ diminuării se bɑzeɑză pe rezultɑtele executării bugetului de stɑt în ultimii ɑni, pe un intervɑl de minimum 5 ɑni consecutivi, determin$ndu-se ritmul ɑnuɑl de creştere sɑu descreştere ɑ veniturilor şi cheltuielilor bugetɑre. Extrɑpolɑreɑ tendin!elor rezultɑte din evolu!iɑ ɑcestor indicɑtori este ɑproximɑtivă, întruc$t nu surprinde influen!ɑ fɑctorilor noi cɑre ɑpɑr în fiecɑre perioɑdă. 6etodɑ evɑluării directe presupune efectuɑreɑ de cɑlcule pentru fiecɑre sursă de venit şi fiecɑre cɑtegorie de cheltuieli. ;reviziuneɑ veniturilor se efectueɑză în func!ie de situɑ!iile con#uncturɑle, reflectɑte în evolu!iɑ bɑzei fiscɑle, produsul intern brut, sɑlɑrii, circulɑ!iɑ mărfurilor. >n mɑteriɑ cheltuielilor se ɑu în vedere eventuɑlele solicitări suplimentɑre pentru progrɑme noi de finɑn!ɑt sɑu diminuări prin nereînnoireɑ solicitărilor. =l!i ɑutori%" clɑsifică metodele în func!ie de evɑluɑreɑ veniturilor, respectiv ɑ cheltuielilor. ɑstfel, pentru evɑluɑreɑ şi cɑlculul veniturilor bugetɑre, cele mɑi des utilizɑte metode sunt evɑluɑreɑ directă şi reportɑreɑ cu ɑnumite mɑ#orări ɑ veniturilor din ɑnul precedent. 6etodɑ evɑluării directe este preferɑbilă, deoɑrece oferă perspectivɑ estimării reɑle ɑ veniturilor, cu condi!iɑ de ɑ fi sinceră şi temeinică. ɑceɑstă metodă se ɑplică cu preferin!ă pentru estimɑreɑ impozitelor directe.
%/
@. 6oşteɑnu, 8uget şi trezorerie publică, editurɑ 4idɑctică şi ;edɑgogică, 8ucureşti, "1, pɑg. 5-2". *. 9ligɑ, 4rept finɑnciɑr public, editurɑ Gumɑnitɑs, 8ucureşti, "A, pɑg. 1%
%"
6etodɑ reportării veniturilor din ɑnul precedent, cu ɑnumite mɑ#orări este mɑi operɑtivă, însă şi utilizɑreɑ ei este condi!ionɑtă de stɑbilireɑ c$t mɑi #udicioɑsă ɑ propor!iei cu cɑre se mɑ#oreɑză cuɑntumul veniturilor reportɑte, deci tot pe bɑzɑ unei estimări reɑle ɑ evolu!iei preɑlɑbile ɑ cuɑntumului totɑl ɑl impozitelor directe şi indirecte. ;entru evɑluɑreɑ cheltuielilor este mɑi ɑccesibilă metodɑ denumită Quɑsiɑutonomă, cɑre constă în ɑ reportɑ în mod ɑutomɑt cuɑntumul cheltuielilor din ɑnul precedent, cu excep!iɑ cheltuielilor pentru cɑre se cer modificări motivɑte. Evɑluɑreɑ veniturilor şi cheltuielilor bugetɑre, în stɑtul nostru, în prezent, este o evɑluɑre directă, compɑr$ndu-se cifrele de venituri şi cheltuieli ce se propun cu cele din ɑnul precedent. >n toɑte operɑ!iunile de evɑluɑre trebuie respectɑte normele speciɑle de cɑlcul ɑl cheltuielile pentru investi!ii, necesit$nd o ɑnumită documentɑ!ie tehnico-economică. >ntr-o economie stɑbilizɑtă politic şi economic, reducreɑ conflictelor în procesul de elɑborɑre ɑ proiectului de buget este fɑvorizɑtă de efectul determinɑnt ɑsuprɑ mărimii cheltuielilor şi ɑl veniturilor pe cɑre îl ɑu deciziile politice luɑte în trecut cu privire lɑ sursele de venituri şi lɑ obiectivele generɑtoɑre de cheltuieli şi de influen!ɑ mică ɑ noilor decizii în ɑcest domeniu.%%
".+ ,nsuirea proiectului bugetar anual >n sf$rşit, însuşireɑ proiectului ɑnuɑl ɑl stɑtului de către 9uvern constă în verificɑreɑ cifrelor bugetɑre de venit şi cheltuieli, precum şi ɑprobɑreɑ ɑcestorɑ, cu sɑu fără modificări, cu ɑcordul membrilor guvernului, necesɑr pentru orice horăr$re guvernɑmentɑlă.%3 >nsuşireɑ proiectului de buget de către 9uvern înseɑmnă de fɑpt, ɑdoptɑreɑ ɑcestuiɑ în sensul ɑsumării de către executiv ɑ răspunderii pentru con!inutul ɑcestui document. =stfel proiectul bugetului de stɑt pe ɑnul următor după ce ɑ fost însuşit de către 9uvern este înɑintɑt şi supus spre ɑprobɑre ;ɑrlɑmentului p$nă cel t$rziu lɑ dɑtɑ de "5 octombrie ɑ fiecărui ɑn. ;roiectul de buget cɑre se trɑnsmite ;ɑrlɑmentului trebuie să fie înso!it de două documente ɑnexă - rɑportul privind situɑ!iɑ mɑcroeconomică ɑnuɑlă pentru ɑnul bugetɑr pentru cɑre se elɑboreɑză proiectul de buget şi proiec!iɑ ɑcestuiɑ în următorii 3 ɑniB - proiectul legii bugetɑre ɑnuɑle.
%%
*uliɑn ?ăcărel, . 8erceɑ, 9h. 8istriceɑnu, @h. :tolo#ɑn, 9ɑbrielɑ ɑnghelɑche, 6ɑriɑ 8odnɑr, @ɑtiɑnɑ 6oşteɑnu, inɑn!e publice, ed. 4idɑctică şi ;edɑgogică +.ɑ., 8ucureşti, "%, p. 32 %3 *. 9ligɑ, 4rept finɑnciɑr public, editurɑ Gumɑnitɑs, 8ucureşti, "A, pɑg. 15
orul legislɑtiv suprem fiind investit cu dreptul de ɑ ɑprobɑ bugetul, urmeɑză să procedeze lɑ verificɑreɑ pe ɑnsɑmblu ɑ bugetului, ɑpoi lɑ ɑnɑlizɑreɑ şi dezbɑtereɑ ɑcestuiɑ într-o mɑnieră detɑliɑtă şi, în finɑl, lɑ ɑdoptɑreɑ bugetului de stɑt printr-o lege speciɑl consɑcrɑtă ɑcestuiɑ.%<
Capitolul ' egea bugetară anuală '.1 Conţinutul legii buget/re /nu/le egeɑ bugetɑră ɑnuɑlă, ɑv$nd menireɑ unui ɑct legislɑtiv de ɑprobɑre de către ;ɑrlɑment ɑ fiecărui buget de stɑt ɑnuɑl, cuprinde dispozi!ii privind - cuɑntumurile băneşti ɑle totɑlurilor veniturilor şi cheltuielilor bugetɑre, urmɑte de cuɑntumurile băneşti ɑle principɑlelor cɑtegorii de venituri şi de cheltuieli bugetɑre, cɑ şi ɑle fondurilor băneşti speciɑle ɑprobɑte pe ɑnul respectivB - precizări considerɑte necesɑre pentru efectuɑreɑ unor cheltuieli bugetɑre, pentru întrebuin!ɑreɑ unor fonduri băneşti speciɑle, pentru lɑnsɑreɑ unor împrumuturi publice etc.B - ɑutorizări de modificɑre ɑ unor venituri şi cheltuieli în concordɑn!ă cu perfec!ionɑreɑ legislɑ!iei în vigoɑre ori de rectificări con#uncturɑle.%5 egeɑ bugetɑră ɑnuɑlă cuprinde, în esen!ă, trei cɑtegorii de dispozi!ii normɑtive şi ɑnume - dispozi!ii cu cɑrɑcter generɑl cɑre nu privesc subiecte de drept determinɑte şi urmeɑză ɑ se ɑplicɑ în mod repetɑt în cursul exerci!iului bugetɑrB - dispozi!ii cu cɑrɑcter cvɑsigenerɑl cɑre privesc subiecte de drept determinɑte şi cɑre urmeɑză ɑ se ɑplicɑ în mod repetɑt în cursulexerci!iului bugetɑrB - dispozi!ii cu cɑrɑcter individuɑl cɑre preiviesc un subiect de drept determinɑt şi urmeɑză ɑ se ɑplicɑ o singură dɑtă în cursul exerci!iului finɑnciɑr respectiv.%2 >n conformitɑte cu ɑrt. 2 din egeɑ 5//0%//%, în cɑdrul legilor bugetɑre ɑnuɑle se include legeɑ bugetului de stɑt, legeɑ de rectificɑre ɑ bugetului ɑsigurărilor sociɑle de stɑt. 7rice lege bugetɑră debuteɑză cu obiectivele urmărite de 9uvern, solu!ionɑreɑ unor probleme de ordin sociɑl şi economic. >n ɑcest scop, sunt prezentɑte, în sumă totɑlă, veniturile şi cheltuielile bugetɑre pe ɑnul de referin!ă. >n continuɑre, sunt prevăzute veniturile ordinɑre şi extrɑordinɑre ɑle stɑtului, precum şi principɑlele cɑtegorii de plătitori. &u privire lɑ cheltuielile bugetɑre de lɑ bugetul ɑdministrɑ!iei centrɑle, sunt prevăzute principɑlele cɑtegorii, şi ɑnume domeniul sociɑl-culturɑl, ɑpărɑre şi ordine publică, ɑsigurɑreɑ func!ionării orgɑnelor stɑtului, %<
6irceɑ 6ineɑ, 4reptul finɑn!elor publice, Ed. ɑccent, &lu# ɑpocɑ, ", p.1/
%5
*. 9ligɑ, 4rept finɑnciɑr public, editurɑ Gumɑnitɑs, 8ucureşti, "A, pɑg. 12 &onstɑntin ;opɑ, ɑdriɑn ɑnu-6ocɑ, 4reptul finɑntelor publice, Ed. 6irton, @imisoɑrɑ, %//3, p. 53
%2
domeniul economic, cercetɑre ştin!ifică fundɑmentɑlă şi ɑvɑnsɑtă, precum şi progrɑmele nɑ!ionɑle de cercetɑre. ;entru ɑsigurɑreɑ echilibrului bugetelor, sunt prevăzute trɑnsferuri lɑ ɑceste bugete, de lɑ bugetul ɑdministrɑ!iei centrɑle.%1
7oluţii 0n c/4 de ne/dopt/re / legii buget/re ;entru ipotezɑ în cɑre ;ɑrlɑmetul nu reuşeşte să dezbɑtă proiectul de lege şi să voteze legeɑ bugetɑră ɑnuɑlă cu cel pu!in 3 zile înɑinte de expirɑreɑ exerci!iului finɑnciɑr următor, în teoriɑ şi prɑcticɑ finɑn!elor publice s-ɑu configurɑt două vɑriɑnte ceɑ ɑ ɑprobării unor douăsrezecimi bugetɑre provizorii şi ceɑ ɑ încredin!ării 9uvernului să îndrume execu!iɑ bugetɑră conform cifrelor de venituri şi cheltuieli din exerci!iul bugetɑr ɑnterior. 4ouăsprezecimile bugetɑre provizorii sunt bugete ɑle căror venituri şi cheltuieli reprezintă ɑ douăsprezeceɑ pɑrte din cele prevăzute şi propuse prin legeɑ bugetɑră ɑnuɑlă ce nu ɑ putut fi votɑtă în termenul legɑl, bugete cɑre sunt exɑminɑte de comisiile bugetɑre, se ɑprobă de către ;ɑrlɑment şi se pun în executɑre potrivit necesită!ii de continuɑre ɑ executării bugetului de stɑt. 4espre ɑceste douăsprezecimi s-ɑ ɑfirmɑt că ele pot fi păr!i corespunzătoɑre din bugetul viitor ori că pot fi considerɑte cɑ buget provizoriu cu cuɑntumuri de venit şi cheltuieli stɑbilite ɑd-hoc. ără consɑcrɑreɑ cu preferin!ă ɑ uneiɑ dintre ɑceste vɑriɑnte, procedeul douăsrezecimilor provizorii ɑ fost ɑplicɑt în 8elgiɑ, rɑn!ɑ şi *tɑliɑ, recunosc$ndu-se că, o dɑtă ɑprobɑte, ɑcesteɑ dob$ndesc nɑturɑ de buget ɑl stɑtului dɑtorită votului pɑrlɑmentɑr. ;rocedeul douăsprezecimilor provizorii este prevăzut şi de +egulɑmentul finɑnciɑr ɑl &omunită!ilor Europene, pentru ipotezɑ că bugetul ɑnuɑl ɑl ɑcestor comunită!i nu este ɑdoptɑt p$nă lɑ începutul noului exerci!iu bugetɑr. >n ɑceɑstă ipoteză stɑtele membre sunt !inute să plăteɑscă lunɑr contribu!ii provizorii, iɑr cheltuielile se efectuɑză tot provizoriu, în limitɑ douăsprezecimilor de credite bugetɑre prevăzute în totɑlul douăsprezecimilor provizorii. >ncredin!ɑreɑ 9uvernului să îndrume execu!iɑ bugetɑră pe bɑzɑ bugetului din eRxerci!iul finɑnciɑr expirɑt este procedeul preferɑt în prezent dɑtorită simplită!ii şi operɑtivită!ii lui. ɑcest procedeu ɑ fost ɑdoptɑt şi de egeɑ finɑn!elor publice şi de &onstitu!iɑ +om$niei, cɑre prevăd că, dɑcă bugetul stɑtului nu ɑ fost ɑdoptɑt înɑinte de expirɑreɑ exerci!iului bugetɑr, se ɑplică în continuɑre prevederile bugetului ɑnului precedent.%A
%1
4rosu-Mɑgunɑ, 4rept finɑnciɑr şi fiscɑl, Ed. ɑll-8ecS, 8ucureşti, %//" *. 9ligɑ, 4rept finɑnciɑr public, editurɑ Gumɑnitɑs, 8ucureşti, "A, pɑg. 12
%A
egeɑ bugetɑră ɑnuɑlă prevede şi unele ɑtribu!ii şi răspunderi, în ceeɑ ce priveşte reɑlizɑreɑ veniturilor şi efectuɑreɑ cheltuielilor potrivit destinɑ!iei şi limitelor stɑbilite. 9uvernul ɑre lɑ dispozi!iɑ sɑ un fond de rezervă în vedereɑ ɑcoperirii finɑnciɑre ɑ unor sɑrcini şi ɑc!iuni noi, intervenite în cursul ɑnului. 4e regulă, legeɑ bugetɑră cuprinde în ultumul ɑrticol, rezultɑtele execu!iei bugetɑre pe ɑnul expirɑt, concretizɑte într-un document numit contul de încheiere ɑ exerci!iului bugetɑr. ;otrivit ɑrt. 2 din egeɑ 5//0%//% 'în cursul exerci!iului bugetɑr, legeɑ bugetɑră ɑnuɑlă poɑte fi modificɑtă prin legi rectificɑtive, cɑre se prezintă ;ɑrlɑmentului cel t$rziu p$nă lɑ dɑtɑ de 3/ noiembrie(, ɑcestorɑ ɑplic$nduli-se ɑceleɑşi proceduri cɑ şi legilor bugetɑre ɑnuɑle ini!iɑle, cu exep!iɑ termenelor din cɑlendɑrul bugetɑr. egeɑ bugetɑră ɑnuɑlă din stɑtele moderne prezintă ɑnumite pɑrticulɑrită!i de intitulɑre şi cuprins. ɑstfel în rɑn!ɑ, ɑceɑstă lege se numeşte 'de finɑn!ɑre( şi cuprinde ɑutorizɑreɑ impozitelor şi celorlɑlte venituri cɑ şi stɑbilireɑ plɑtformelor mɑxime ɑle cɑtegoriilor de cheltuieli bugetɑre.
'.2 (xecuția bugetlui public național 8rgane copetente ;unereɑ în ɑplicɑre ɑ prevederilor bugetului de stɑt, ɑprobɑt de către ;ɑrlɑment, se reɑlizeɑză prin intermediul procesului de execu!ie bugetɑră. ɑcestɑ ɑre loc de-ɑ lungul întregului ɑn finɑnciɑr şi semnifică ɑutorizɑreɑ 9uvernului de ɑ reɑlizɑ venituri şi de ɑ efectuɑ cheltuieli.% 4eci exerci!iul bugetɑr este ɑnuɑl şi coincide cz ɑnul cɑlendɑristic. Execu!iɑ bugetɑră începe lɑ dɑtɑ de " iɑnuɑrie ɑ fiecărui ɑn şi se încheie lɑ 3" decembrie. ;rocedurɑ execu!iei bugetului ɑnuɑl de stɑt cuprinde ɑctele şi operɑ!iunile de reɑlizɑre ɑ veniturilor şi de efectuɑre ɑ cheltuielilor prevăzute de legeɑ bugetɑră ɑnuɑlă. >ntre ɑcesteɑ şi îmbinɑt cu ele, execu!iɑ bugetului ɑnuɑl comportă şi execu!iɑ de cɑsă cu operɑ!iuni de încɑsɑre, păstrɑre şi eliberɑre ɑ fondurilor băneşti, de numite şi operɑ!iuni de trezorerie.3/ &onducereɑ generɑlă ɑ ɑctivită!ii executive în domeniul finɑn!elor publice ɑpɑr!ine 9uvernului. >n reɑlizɑreɑ ɑcestei competen!e generɑle, 9uvernul exɑmineɑză periodic situɑ!iɑ finɑnciɑră pe economie, execu!iɑ bugetului public nɑ!ionɑl şi ɑ bugetului fondurilor speciɑle şi stɑbileşte măsuri pentru men!inereɑ sɑu îmbunătă!ireɑ echilibrului finɑnciɑr. >n mod concret,
%
&ɑnineɑnu l., 4onɑth l., :euleɑn ?., inɑnte publice, 6irton, @imisoɑrɑ, "1,p <%" *. 9ligɑ, 4rept finɑnciɑr public, editurɑ Gumɑnitɑs, 8ucureşti, "A, pɑg. 1-A/
3/
după ɑprobɑreɑ bugetelor de către ;ɑrlɑment, 9uvernul răspunde de reɑlizɑreɑ prevederilor bugetɑre. ;e l$ngă ɑceɑstă competen!ă permɑnentă, prin legile bugetɑre ɑnuɑle se pot stɑbili drepturi şi obligɑ!ii suplimentɑre pentru 9uvern sɑu pot fi detɑliɑte cele prevăzute cu cɑrɑcter generɑl şi permɑnent în egeɑ finɑn!elor publice. ɑstfel, spre exemplu, egeɑ nr. %%0"" instituie obligɑ!iɑ pentru 9uvern de ɑ prezentɑ ;ɑrlɑmentului 'trimestiɑl, rɑpoɑrte şi propuneri privind măsuri fiscɑle şi bugetɑre, precum şi modificările prevăzute în volumul şi structurɑ veniturilor şi cheltuielilor bugetului ɑdministrɑ!iei centrɑle de stɑt pe ɑnul "", cɑ urmɑre ɑ introducerii în ɑc!iuni şi pe ministere ɑ influen!elor din liberɑlizɑreɑ pre!urilor şi din ɑdɑptɑreɑ legislɑ!iei lɑ condi!iile economiei de piɑ!ă(. @ot prin ɑceeɑşi lege s-ɑ ɑutorizɑt 9uvernului cɑ din resursele finɑnciɑre peste cele prevăzute în buget sɑu ɑltele identificɑte în procesul execu!iei bugetɑre să efectueze repɑrtizări pentru finɑn!ɑreɑ unor ɑc!iuni urgente din domeniile ɑpărɑre, ordine publică, ɑgricultură, sănătɑte, învă!ăm$nt, cercetɑre ştin!ifică, cultură şi ɑltele, urm$nd cɑ trimestriɑl să fie supuse ɑprobării ;ɑrlɑmentului. ɑceɑstɑ ultimă prevedere legɑlă reprezintă o lɑrgă dereglɑre legislɑtivă prin cɑre 9uvernul ɑ fost ɑbilitɑt pentru ɑ luɑ unele măsuri bugetɑre urgente, cɑre însă trebuiɑu supuse ɑprobării ulteriɑore ɑ ;ɑrlɑmentului.3" egeɑ 5//0%//% stɑbileşte ɑtribu!ii importɑnte pentru 6inisterul de inɑn!e, cum sunt cele privitoɑre lɑ repɑrtizɑreɑ pe trimestre ɑ veniturilor şi cheltuielilor din bugetele publice, deschidereɑ de credite bugetɑre, efectuɑreɑ trɑnsferurilor către bugetele locɑle, introducereɑ unor modificări în bugetele ordonɑtorilor principɑli de credite şi în structurɑ bugetului de stɑt, pe bɑzɑ dispozi!iilor legɑle cɑre dispun treceri de unită!i, ɑc!iuni sɑu sɑrcini de lɑ un minister lɑ ɑltul, ɑnulɑreɑ unor credite constɑnte cɑ fără #ustificɑre, elɑborɑreɑ lucrărilor privind contul generɑl ɑnuɑl de execu!ie ɑ bugetului de stɑt, precum şi conturile ɑnuɑle de execu!ie ɑle bugetelor fondurilor speciɑle, ɑ bugetului ɑsigurărilor sociɑle de stɑt şi întocmireɑ, ɑnuɑl, ɑ contului generɑl ɑl dɑtoriei publice ɑ stɑtului, controlul preventiv şi de gestiune ɑsuprɑ veniturolor şi cheltuielilor, precum şi controlul de gestiune ɑsuprɑ pɑtrimoniului public, conducereɑ trezoreriei nɑ!ionɑle.3%
(tape ;rocedurɑ execu!iei bugetɑre este formɑtă din următoɑrele etɑpe 3"
i.&ondor,4rept finɑnciɑr şi fiscɑl,Ed. @ribunɑ economică,8uc,"2,p.""/
3%
7p cit., p."""
". +epɑrtizɑreɑ pe trimestre ɑ veniturilor şi cheltuielilor bugetɑreB %. Executɑreɑ de cɑsă ɑ bugetului de stɑtB 3. +eɑlizɑreɑ veniturilor bugetɑreB <. Efectuɑreɑ cheltuielilor bugetɑre.
'.3 (xecuţia bugetară >n legile bugetre nule se prevăd şi se probă, pentru durt exerci!iului bugetr, creditele bugetre pentru cheltuielile fiecărui exerci!iu bugetr. =loc!iile pentru cheltuielile de personl, probte pe ordontori principli de credite nu pot fi m#orte, virte şi utilizte l lte rticole de cheltuieli, pentru finn!re ltui cpitol su ltui ordontor principl de credite. ?irările de credite bugetre între celellte subdiviziuni le clsific!iei bugetre sunt de competen! fiecărui ordontor principl de credite pentru bugetul propriu şi bugetele institu!iilor subordonte şi se efectueză în limit de"/I din prevederile cpitolului bugetr, încep$nd cu trimestrul l-***-le l nului bugetr, cu condi!i să nu contrvină legii 5//0%//%. =stfel de virări sunt interzise de l cpitolele cre u fost m#orte din fondurile de rezervă bugetră şi de interven!ie l dispozi!i 9uvernului. Execu!i bugetră se bzeză pe principiul seprării tribu!iilor personelor cre u clitte de ordontor de credite de tribu!iile personelor cre u clitte de contbil. >n procesul execu!iei bugetre cheltuielile bugetre prcurg următorele fze ng#ment, lichidre, ordonn!re, pltă. 7per!iunile specifice ng#ării, lichidării şi ordonn!ării sunt în competen! ordontorilor de credite şi se efectueză pe bz vizelor comprtimentelor de specilitte le institu!iei publice, efecture plă!ilor urm$nd să se fcă numi pe bză de documente #ustifictive. 6inisterul inn!elor ;ublice solicită ordontorilor principli de credite, în cursul nului, rporte periodice privind grdul de utilizre fondurilor publice în vedere monitorizării execu!iei bugetre. Execu!i de csă bugetelor ce compun sistemul bugetr se relizeză prin trezoreri sttului cre sigură încsre veniturilor bugetre, efecture diferitelor plă!i, oper!iuni de încsări şi oper!iuni finncire dispuse de către personele utorizte le institu!iilor publice. Execu!i bugetră se încheie l 3" decembrie fiecărui nB orice venit neîncst su cheltuilă ng#tă în prevederile bugetre şi neplătită p$nă l 3" decembrie se v plăti în contul bugetului pe nul următor. &reditele bugetre neutilizte p$nă l încheiere nului sunt nulte de drept. ;revederile legilor bugetre şi le celor de rectificre c!ioneză numi pentru nul bugetr respectiv.
>ncheiere exerci!iului bugetr presupune eviden!iere şi cuntificre sumelor relizte cu titlu de venituri bugetre şi cheltuielilor efectute în domeniul bugetr. =stfel exerci!iul bugetr se încheie în urm cuntificării rezulttelor şi eviden!elor din punct de vedere contbil şi întocmire documentelor contbile cre exprimă în mod nlitic şi sintetic situ!i veniturilor şi cheltuielilor bugetre. &ontul generl de execu!ie bugetului de stt este întocmit de 6inisterul de inn!e, este înso!it de conturile nule le ministerelor şi celorllte institu!ii centrle şi pote exprim următorele situ!ii - bugetul este echilibrt - veniturile sunt egle cu cheltuielileB - bugetul este excedentr - veniturile sunt mi mri dec$t cheltuielileB - bugetul este deficitr - veniturile sunt mi mici dec$t cheltuielileB >ntreg ctivitte de execu!ie bugetului şi mi les ce cre vizeză efecture cheltuielilor, se relizeză prin intermediul unor persone bilitte în cest scop denumite ordontori de credite, cre se clsifică stfel - ordontori principli Cminiştri su conducătorii institu!iilor centrle su institu!iilor publice utonome - ei pot deleg, în numite condi!ii, cestă clitte unor înlocuitori împuternici!i în cest scop c de exemplu secretrilor generliDB - ordontori secundri Creprezent!i, de regulă, de conducătorii institu!iilor publice cu personlitte #uridică din subordine ordontorilor principliDB - ordontori ter!iri Csunt subordon!i celor principli şi secundriD . 7rdontorii principli de credite reprtizeză creditele bugetre probte pentru bugetul propriu şi bugetele institu!iilor publice ierrhic inferiore, ceşti vor reprtiz creditele după re!inere "/I din prevederile probte pentru sigurre unei execu!ii bugetre prudente, reprtizre sumelor re!inute în propor!ie de "/I se fce în semestrul l doile, după exminre de către 9uvern execu!iei bugetre pe primul semestru. 7rdontorii secundri de credite reprtizeză creditele bugetre probte pentru bugetul propriu şi bugetele institu!iilor subordonte, i căror conducători sunt ordontorii ter!iri de credite. r$ndul lor ordontorii ter!iri de credite utilizeză creditele bugetre ce le-u fost reprtizte numi pentru relizre srcinilor institu!iilor pe cre le conduc. =lte tribu!ii le ordontorilor de credite sunt - oblig!i de ng# şi utiliz creditele bugetre numi în limit prevederilor şi destin!iilor probteB - răspund de ng#re şi utilizre cheltuielilor în limit creditelor bugetre reprtizte şi probteB - răspund de relizre veniturilor bugetreB - răspund de utilizre creditelor bugetre pe bz unei bune gestiuni finncireB
- răspund de integritte bunurilor încredin!te institu!iei pe cre o conduc, etc. 4e semene pe prcursul execu!iei bugetre ordontorii principli de credite vor urmări derulre procesului investi!ionl şi vor întocmi rporte de monitorizre pe cre le vor trnsmite 6inisterului inn!elor ;ublice. >n situ!iile în cre, în timpul exerci!iului bugetr, conform legii, u loc treceri de unită!i, c!iuni su srcini de l un ordontor principl de credite l ltul su în cdrul celuişi ordontor principl de credite, 6inisterul inn!elor ;ublice este utorizt să introducă modificările corespunzătore în bugetele cestor şi în structur bugetului de stt fără fect echilibrul bugetr. 7rdontorii principli de credite u oblig!i să întocmescă şi să nexeze l situ!iile finncire rporte nule de performn!ă în cre să prezinte obiectivele şi rezulttele preconizte şi cele ob!inute. ;e bz situ!iilor finncire prezentte de ordontorii principli de credite 6inisterul inn!elor ;ublice v elbor contul generl nul de execu!ie bugetului de stt.
Capitolul ) Răspunderea juridică 0n cadrul desăurării procedurii bugetare & o mterilizre principiului leglită!ii, întregul proces de elborre, probre şi executre bugetului sttului este supusă unei Tdiscipline bugetre(, cre pretinde conformitte cuprinsului bugetelor de venituri şi cheltuieli cu prevederile legii 5//0%//%. >ncălcre disciplinei bugetre trge răspundere #uridică subiectelor de drept vinovte, fie ele persone fizice prticulre, func!ionri su orgne de stt, institu!ii publice su regii utonome. +ăspundere #uridică trsă de încălcările disciplinei bugetre pote trge răspundere dministrtivă contrven!ionlă, răspundere penlă, răspundere mterilă su civilă şi răspundere disciplinră. ege finn!elor publice prevede în mod concret formele răspunderii #uridice în domeniul bugetr de stt. =stfel - depăşire limitelor mxime le cheltuielilor probte în buget constituie infrc!iune şi se pedepseşte cu închisore de l o lună l 3 luni, su mendă de l 5/ l "// de milioneB - neprobre bugetele în termen de "5 zile de l dt publicării legii bugetre nule, neîndeplinire de către ordontorii principli de credite oblig!iei de trnsmite lunr 6inisterului de inn!e situ!i virărilor de credite bugetre în termen de 5 zile de l încheiere lunii, inexisten! unei bze legle pentru cheltuielile bugetre, constituie contrven!ie şi se snc!ioneză cu mendă de l 5 l "/ milioneB
- neob!inere vizei prelbile controlului finncir pentru ng#re şi ordonn!re cheltuielilor, m#orre şi utilizre loc!iilor bugetre pentru lte ctegorii de cheltuieli dec$t cele pentru cre u fost prevăzute fără probre şi modificre legii în cest sens şi nermbursre în termen de 2 luni împrumuturilor cordte unor institu!ii publice constituie contrven!ie şi se snc!ioneză cu mendă de l %/ l 3/ de milione. &onsttre cestor contrven!ii şi plicre menzilor se fce de către &urte de &onturi, 6inisterul inn!elor ;ublice şi lte persone împuternicite în cest scop de lege.
).1 Noţiunea i rolul răspunderii juridice 0n dreptul inanciar & fenomen socil, rolul determinnt l dreptului constă în sigurre coeren!ei func!ionlită!ii şi utoreglării sistemului socil în părre vlorilor socile, dreptului şi libertă!ilor fundmentle le omului. ormele #uridice sunt elborte în scopul orientării, influen!ării şi determinării comportmentului umn în bz unor nlize temeinice şi bine fundmentte. &onduit umnă în rport de mul!i fctori pote leglă, su pote contrveni normelor #uridice v$nd stfel crcter ilegl. &onduit omenilor este exprimtă în c!iuni su în b!inere de l săv$rşire unor c!iuni prin cre subiec!ii de drept îşi exercită drepturile su îşi sumă oblig!iile pe cre le u. &omportre conştientă, responsbilă omenilor este ce cre re vlore #uridică v$nd stfel c efect trgere răspunderii #uridice. +ăspundere #uridică este ce formă răspunderii socile stbilită de către stt în urm încălcării normelor de drept printr-un fpt ilicit şi cre determină suportre consecin!elor corespunzătore de către cel vinovt, inclusiv prin utilizre for!ei de constr$ngere sttului în scopul restbilirii ordinii de drept uzte. :nc!iunile #uridice plicbile în czul nerespectării normelor de drept, îndeplinesc % func!iiB U coercitivă - cre se relizeză prin influen! pe cre o exercită dreptul supr conştiin!ei omenilor U eductiv-preventivă. O cre se relizeză prin conştientizre că fpt ilicită cuztore de pre#udicii nu răm$ne nesnc!iontă. @emeiul răspunderii #uridice este fpt const$nd într-o c!iune su inc!iune pe cre lege o clifică drept infrc!iune, contrven!ie, btere, etc. >n vedere trgerii răspunderii #uridice, trebuie îndeplinite mi multe condi!ii, stfelB V :ă existe o conduită su o fptă ilicită const$nd într-o c!iune su inc!iuneB
V Existen! unui rezultt vătămător l conduitei ilicite cre duce tingere vlorilor părte şi cre permite să se precieze grdul de pericol socil l fpteiB V :ă existe rport de cuzlitte între conduit ilicită şi rezulttul produsB V Existen! vinovă!iei utorului fptul ilicitB V :ă nu existe împre#urări su cuze cre înlătură răspundere #uridică.
).2 (xecuţia bugetară 0n sisteul bugetar naţional Cadru legal i copetențe ;entru bugetele centrle este dt de rt. <1-2" din ege nr. 5//0%//%B pentru bugetele locle - rt. <-2/ din ege nr. %130%//2. &ompetente în procedur de execu!ie bugetului, pentru bugetele centrle sunt C"D 6inisterul inn!elor ;ublice, C%D ordontorii de credite, C3D trezoreriB pentru bugetele locle sunt C"D direc!i generlă finn!elor publice, C%D ordontorii de credite, C3D trezoreri prin unită!ile teritorile. ;rocedur execu!iei bugetre este formtă din următorele fze ". reprtizre pe trimestre
veniturilor şi cheltuielilor bugetreB %. execu!i de csă bugetrăB 3. relizre
veniturilor bugetreB <. efecture cheltuielilor bugetre"W".
1. Reparti4area pe triestre a veniturilor i c5eltuielilor bugetare ?eniturile şi cheltuielile publice u două dimensiuni. ?eniturile şi cheltuielile sunt scriptic prevăzute în buget, conform principiului universlită!ii în sumă totlă, pe surse, conform clsific!iei bugetre. ?eniturile şi cheltuielile sunt fptic derulte pe prcursul întregului exerci!iu bugetr Cspre exemplu, impozitul pe venit se încseză în < rte trimestrileB slriile se plătesc în "% luniD. =stfel, prim etpă în execu!i bugetră constă în reprtizre pe cele < trimestre. +eprtizre pe trimestre se relizeză în func!ie de - termenele legle de încsre veniturilor. începutul unui exerci!iu finncir presupune un fond de venituri limitt Cresurse neutilizte în nul nteriorD. ;entru derulre procesului bugetr, pe prcursul unui n este esen!ilă încsre de venituri. încsre veniturilor este o procedură cu executre succesivă. +itmul de încsre determină şi ritmul de cheltuireB - termenele şi posibilită!ile de sigurre finn!ării deficitului bugetrB - period şi momentul în cre este necesră efecture cheltuielilor. Efecture cheltuielilor este, de semene, o procedură cu executre succesivă. 6otivele sunt de ordin tehnic numite cheltuieli se impun fi făcute în numite momente clendristice Cconstruc!iile se relizeză în func!ie de stre vremii, slriile se chită lunr în cuntumuri egle, serviciile curente - căldură
- sunt înregistrte în sezonul receD şi de ordin finncir efecture cheltuielilor depinde direct de ritmul de încsre veniturilor. +eprtizre pe trimestre veniturilor şi cheltuielilor se probă diferit în func!ie de tipul de buget. ;entru bugetele centrle, reprtizre pe trimestre, conform rt.
2. (xecuţia de casă :ediul mteriei rt. 2/ din ege nr. 5//0%//% şi rt. 5 din ege nr. %130%//2. 9einiţie. Execu!i de csă este o etpă procedurii bugetre continue, const$nd în încsre veniturilor, deschidere creditelor bugetre, efecture plă!ilor din buget în contul cheltuielilor. Copetenţe. nic utoritte competentă este trezoreri, prin unită!ile sle teritorile. =cest c!ioneză în dublă clitte. în primul r$nd, trezoreri re clitte de csier, efectu$nd oper!iuni de încsre şi plă!i, controlul supr cheltuielilor, gestiune echilibrului zilnic pentru sigurre lichidită!ilor. în l doile r$nd, trezoreri re clitte de bncă, drept pentru cre orgnizeză eviden! contbilă institu!iilor publice, gestioneză dtori publică.
3. Reali4area veniturilor la buget în sistemul bugetr n!ionl se relizeză o vriette de venituri, clsificte, în mod trdi!ionl, de doctrină, în venituri ordinre şi venituri extrordinre. ?eniturile ordinre includ venituri fiscle şi venituri nefiscle. ?eniturile fiscle, reglementte în principl de &odul fiscl Cmi pu!in txele cre u surse legle extrem de vriteD, includ următorele ctegorii impozite, cre pot fi directe Cimpozitul pe profit, impozitul pe venit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe veniturile ob!inute din +om$ni de nereziden!i şi impozitul pe reprezentn!ele firmelor străine înfiin!te în +om$niD ori indirecte Ctx pe vlore dăugtă, ccizeleDB txe Ctx de trnsport, tx #udiciră pentru o c!iune în revendicre, tx de fiş# pe sp!iile strdleDB contribu!ii socile obligtorii Csigurări socile, sigurări de sănătte, şom#D. ?eniturile nefiscle includ venituri contrctule din dministrre ptrimoniului unei institu!ii publice Credeven!e din contrcte de concesiuneB chirii din contrcte de loc!iune ori închiriereB dob$nzi din depozitele bncreB sume din v$nzre unor bunuri din domeniul privtD, din investi!ii Cprte din profitul relizt de compnii n!ionle, regii utonome ori lte societă!i l cre o institu!ie publică este socitD. ?eniturile extrordinre includ loc!iile bugetre de stt, împrumuturi externe şi interne, sponsorizări, don!ii, finn!ări nermbursbile. =ctivitte de relizre veniturilor bugetre constă în identificre şi executre unor drepturi de cren!ă le institu!iei publice. =ceste drepturi de cren!ă, fiscle ori nefiscle, se stbilesc şi execută în condi!iile &odului de procedură fisclă. =siet şi colectre veniturilor bugetre include o serie de etpe. >n primul r$nd, venitul v fi identifict. *dentificre veniturilor se fce diferit în func!ie de ntur cestor. ?eniturile fiscle sunt identificte prin titluri de cren!ă fisclă, de regulă, în
sistem declrtiv, contribubilul v$nd oblig!i de depune declr!ii fiscle ori din oficiu de către orgnul fiscl, în bsen! ori în corectre declr!iilor fiscle prin decizie de impunere. ?eniturile nefiscle se individulizeză prin titluri de cren!ă similte"W", de regulă, în condi!iile impuse de lege pentru executre contrctelor dministrtive ori ltor cte #uridice. *dentificre veniturilor, mi les fiscle, este o ctivitte extrem de formlă, v$nd un puternic suport în document!i folosită. =ctele #uridice în mterie bugetră şi fisclă sunt guvernte de formlismul d vliditterrr, mi mult, ceste sunt dublte de o serie de documente #ustifictive, obligtorii în sistemul contbil plicbil t$t institu!iilor publice, c$t şi contribubililor. @itlul de cren!ă pre c document finl, ndorst de o serie de documente intermedire Cdocumente #ustifictive, eviden!e contbileD, condi!ie obligtorie efectelor fiscle le unui numit rport #uridic. >n l doile r$nd, venitul v fi încst. 9rficul de încsre depinde, în mod rel, de termenele prevăzute pentru scden! oblig!iilor Clegle pentru oblig!iile fiscle, contrctule pentru lte oblig!iiD şi de comportmentul debitorului. încsre însemnă îndeplinire ' două condi!ii încsre l termen şi în cuntumul indictXW. +egul o reprezintă executre voluntră în unul dintre modurile de pltă indicte de &odul de procedură fisclă. >n condi!iile celuişi ct normtiv, pentru se sigur fluxul de venituri, institu!iile publice, prin intermediul orgnelor fiscle, vor proced l executre silită. +egulile de colectre, voluntră ori silită, sunt diferite în mterie de venituri bugetre, f!ă de dreptul civil, dtorită numărului mre de debitori şi crcterului repetitiv l cren!elor. =stfel, regulile de executre sunt tenute în fvore creditorului institu!ie publică. >n l treile r$nd, venitul v fi verifict. &u precădere, în czul veniturilor fiscle, ctivitte de colectre este dubltă de o ctivitte de inspec!ie fisclă, prin intermediul cărei orgnele fiscle stbilesc dcă bz de impunere şi impozitul clcult supr cestei u fost declrte şi colectte cu plicre conformă dispozi!iilor &odului fiscl. =ctivitte de verificre permite identificre şi colectre unor cren!e fiscle suplimentre, cre u fost omise l prim individulizre. ;rinciplul ctor l etpei relizării veniturilor sunt orgnele fiscle C"D =gen!i !ionlă pentru =dministr!ie isclă pentru veniturile centrle şi C%D deprtmentele cu tribu!ii fiscle le unită!ilor dministrtiv-teritorile şi ltor institu!ii publice. =ceste sigură întregul prt dministrtiv pentru ctivită!ile de individulizre, colectre şi control.
!. (ectuarea c5eltuielilor bugetare
7rice cheltuilă publică re o bză leglă prevedere în buget şi deschidere creditului bugetr. o!iune de credit bugetr desemneză sum probtă prin buget, reprezent$nd limit mximă p$nă l cre CD se pot ordonn! şi efectu plă!i în cursul nului bugetr pentru ng#mentele contrctte în cursul exerci!iului bugetr şi0su din exerci!ii nteriore pentru c!iuni multinule, CbD se pot ng#, ordonn! şi efectu plă!i din buget pentru celellte c!iuni. &reditul bugetr este 'o utorizre de cheltui Cno!iune #uridicăD, cre nu trebuie confundtă cu fondurile în csă Cno!iune mterilăNW. n credit pote fi deschis fără c fondurile ferente să fie disponibile, după cum, chir dcă există fonduri, creditul pote fi refuzt ori bloct. =stfel, bugetul cuprinde în prte de cheltuieli un nsmblu de credite bugetre dică o numită sumă de bni destintă unui ng#ment contrctt nul su multinul Ccontrct de ntrepriză, contrct de v$n-zre-cumpărre, contrct de muncăD su unei lte c!iuni Cburse, contribu!ii proprii l proiecte finn!te de niune EuropenăD. &reditul bugetr este o utorizre limittă puterii executive, exercittă prin ordontorii de eredite, cordtă unei utorită!i dministrtive determinte, pentru un obiectiv determint, pentru un plfon mxim şi pentru o numită periodă de timpFW.
(ectuarea c5eltuielilor bugetare 0nseană executarea creditelor bugetare. =cest este guverntă de o serie de reguli stricte. &onform principiului fect!iunii specile, destin!i creditului bugetr probt trebuie respecttă şi nu pote fi modifictă dec$t în czurile prevăzute de lege. &onform principiului nulită!ii, creditele bugetre probte sunt utorizte pe durt exerci!iului bugetr. &reditele bugetre probte pentru un ordontor principl de credite nu pot fi virte şi utilizte pentru finn!re ltui ordontor principl de credite. &reditele bugetre probte l un cpitol nu pot fi utilizte pentru finn!re ltui cpitol. =ctivitte principlă ordontorilor constă în executre fiecărui credit bugetr, conform reprtizării pe trimestre şi deciziilor mngerile proprii.
&rocedura de executare a unui credit bugetar presupune două etape. !.1. (tapa preliinară Etp preliminră constă în deschidere creditului bugetrY%Z. 4eschidere creditului bugetr reprezintă individulizre sumelor de cheltuit pentru fiecre ordontor de credite, urmtă de punere cestei l dispozi!i ordontorului competent. :umele efective de bni sunt încste Cdin executre corectă etpei relizării de venituriD şi depozitte în conturile fiecărui
buget, deschise l trezorerie. în func!ie de grficul de execu!ie bugetului, pe component cheltuieli, l începutul fiecărui trimestru, rportt l veniturile colectte, se vor liment conturile fiecărei institu!ii publice. 6inisterul inn!elor ;ublice reprtizeză credite bugetre şi trnsmite sumele către ordontorii principli de credite, ceste le distribuie mi deprte către ordontorii secundriB eventul, ordontorii secundri trnsmit sume mi deprte către ordontorii ter!iri. :umele probte prin buget pot fi folosite numi după deschidere de credite, reprtizre creditelor bugetre şi limentre cu fonduri conturilor deschise. 7rdontorul principl de credite Cl tote bugeteleD îninteză către 6inisterul inn!elor ;ublice o cerere pentru se deschide credite bugetre. =probre deschiderii de credite se fce în limit creditelor bugetre şi, potrivit destin!iilor probte pe subdiviziuni le clsific!iei bugetre, în rport de grdul de folosire fondurilor puse l dispozi!ie nterior, de grdul de încsre veniturilor bugetre şi de posibilită!ile de finn!re deficitului bugetr. 4upă deschidere creditului bugetr, ordontorii de credite primesc efectiv, în conturile proprii, sumele de bni prevăzute în buget, pe cre sunt utoriz!i să le cheltuie efectiv în trimestrul în derulre. &u tote ceste, pentru grnt echilibrul bugetr, 9uvernul pote stbili limite lunre de cheltuieli, cre să permită corelre cestor cu ritmul de încsre veniturilor.
!.2. (tapa principală Etp principlă constă în cheltuire efectivă sumelor individulizte prin etp nterioră. Executre efectivă, conform rt. 5% din ege nr. 5//0%//% şi rt. 5< din ege nr. %130%//2, constă în relizre efectivă unei cheltuieli prin chizi!ionre unui bun, unui serviciu su efecture unui ct cu titlu grtuit. Efecture unei cheltuieli însemnă încheiere unui ct #uridic, cu efecte ptrimonile, prin cre institu!i publică devine debitor l unei sume de bni şi, eventul, creditor pentru executre unei lte oblig!ii Cpentru primi un bun, un serviciuD. ;rocedur de efecture unei cheltuieli este strict reglementtă de lege şi presupune numite limitări f!ă de dreptul civil, unde titulrul unui ptrimoniu pote cheltui sume prin încheiere de cte #uridice, fără o procedură leglă.
!.2.1. 6ngajarea creditului bugetar 7rdontorii de credite încheie cte #uridice Cng#ment leglD, cu diferite subiecte de drept cre genereză rporturi #uridice, con!in$nd oblig!ii ptrimonile pe sem fondurilor bugetre Cng#ment bugetrD.
=ctele #uridice pot fi diferite c ntură, rportt l obiectul ctului #uridic.
!.2.1.1. Contracte adinistrative ;rocedur este dtă de 7..9. nr. 3<0%//2W privind tribuire contrctelor de chizi!ie publică, contrctelor de concesiune de lucrări publice şi contrctelor de concesiune de servicii. &ontrctele dministrtive sunt rezulttul unei proceduri de contrctre, în un dintre formele indicte expres de lege. 7..9. nr. 3<0%//2 prevede expres trei forme de contrcte contrctul de chizi!ie publică Co vriette contrctului de v$nzre ori contrctului de ntreprizăD, contrctul de concesiune de lucrări publice ori de servicii publice Co vriette contrctului de ntrepriză, pentru cre în contrprtidă se conferă un drept de concesiune, în loc de pre!D. &ontrctul de chizi!ie publică este contrctul, similt, potrivit legii, ctului dministrtiv Cinclusiv contrctul sectorilD, cu titlu oneros, încheit în scris între un su mi multe utorităti contrctnte, pe de o prte, şi unul ori mi mul!i opertori economici, pe de ltă prte, v$nd c obiect execu!i de lucrări, furnizre de produse su prestre de servicii. &ontrctul de chizi!ie publică re trei forme chizi!i de bunuri Cpreciem că cest îşi găseşte dreptul comun în contrctul de v$nzre ori contrctul de furnizreD, chizi!i de servicii Ccu genul contrct de ntrepriză, contrct de loc!iune ori închiriere, contrct de mndt remunert ori lt contrct de reprezentreD şi chizi!i de lucrări Creprezenttă de ntrepriz de construc!iiD. 4in defini!ie, rezultă o primă condi!ie d vlidittem, şi nume form scrisă, spre deosebire de dreptul comun unde se plică regul consensulismului. =ceste contrcte se încheie numi prin prcurgere unei proceduri de tribuire, dică unor etpe stbilite de lege pentru c un contrct de chizi!ie publică să fie vlbil încheit. &onform rt. "A din 7..9. nr. 3<0%//2, procedurile de tribuire sunt D licit!i deschisă, respectiv procedur l cre orice opertor economic interest re dreptul de depune ofertăB bD licit!i restr$nsă, respectiv procedur l cre orice opertor economic re dreptul de -şi depune cndidtur, urm$nd c numi cndid!ii select!i să ibă dreptul de depune ofertăB cD dilogul competitiv, respectiv procedur l cre orice opertor economic re dreptul de -şi depune cndidtur şi prin cre utoritte contrctntă conduce un dilog cu cndid!ii dmişi, în scopul identificării unei su mi multor solu!ii pte să răspundă necesită!ilor sle, urm$nd c, pe bz solu!iei0solu!iilor, cndid!ii select!i să elboreze ofert finlăB dD negociere, respectiv procedur prin cre utoritte contrctntă deruleză consultări cu cndid!ii select!i şi negociză cluzele contrctule, inclusiv pre!ul, cu unul su mi mul!i dintre ceşti. egociere
pote fi negociere cu publicre prelbilă unui nun! de prticipreB negociere fără publicre prelbilă unui nun! de prticipreB eD cerere de oferte, respectiv procedur simplifictă prin cre utoritte contrctntă solicită oferte de l mi mul!i opertori economici. =utoritte contrctntă re dreptul de orgniz un concurs de solu!ii, respectiv o procedură specilă prin cre chizi!ioneză, îndeosebi în domeniul men#rii teritoriului, l proiectării urbnistice şi peisgistice, l rhitecturii su în cel l prelucrării dtelor, un pln su un proiect, prin selectre cestui pe bze concuren!ile de către un #uriu, cu su fără cordre de premii. ;rocedur de tribuire, în oricre dintre formele sle, este publică, trnsprentă, concuren!ilăFW. =cest debuteză cu publicre unei document!ii tehnice şi unui nun!, în :E=;, pentru c orice gent economic să potă prticip l procedură. ;entru unele ctegorii de contrcte şi numite vlori, nun!ul se publică şi în Nurnlul 7ficil l niunii Europene. ;rocedur de tribuire re un rezultt obiectiv, în sensul că respectivul contrct de chizi!ie publică v fi încheit cu gentul economic prezent$nd ce mi bună ofertă. :pre deosebire de dreptul comun, este exclusă introducere în criteriile de selec!ie unor elemente intuitu persone, cre nu sunt obiectiveB unele criterii cu profil personl sunt permise, cum r fi experien! pe contrcte similr ori cifr de fceri. +egul în derulre unei proceduri este licit!i deschisă ori restr$nsă. 6odlitte de legere unei dintre procedurile de tribuire depinde de obiectul contrctului Cpentru servicii de urbnism, spre exemplu, se utilizeză concursul de solu!iiD, de dinmic pie!ei Cpentru ctivită!i cu gent economic cu exclusivitte se utilizeză negociereD şi mi les de vlore chizi!iei. =stfel, conform rt. " din 7..9. nr. 3<0%//2, pentru chizi!ii de bunuri mi mici de 3/./// euro şi pentru chizi!ii de lucrări mi mici de "//./// euro, utoritte contrctntă utilizeză chizi!i directă. în cest cz, contrctul se probeză prin document #ustifictiv Cnu se mi plică form scrisă condi!ie d vlidittem plicbilă contrctului, fiind suficientă, de exemplu, o fcturăD. 4că chizi!i e mi mre de 5///, se publică în :E=; o notificre. &ontrctele de chizi!ie publică sunt extrem de importnte în sistemul bugetrB ceste sigură schimbul efectiv între resurs bănescă şi bunurile ori serviciile grntte de putere publică. =ceste sigură, de regulă, infrstructur pentru prestre unui serviciu de interes public construire şi dotre unui spitl, construire unei utostrăzi, dotre unei biblioteci etc.
!.2.1.2. Contractul de uncă ori actul adinistrativ de nuire
7 ctegorie importntă de cheltuieli publice o reprezintă cheltuielile de personl. &heltuielile de personl coperă o serie de rporturi #uridice, prin cre o personă fizică presteză o ctivitte lucrtivă, în beneficiul unei institu!ii publice. ;entru o serie de domenii de interven!ie publică, formul #uridică este contrctul individul de muncăWB se sigură personl în sistemul medicl, sistemul de educ!ie. +porturile #uridice sunt guvernte de dispozi!ii din ege nr. 530%//3 privind &odul muncii. :unt incidente o serie de reglementări sectorile, privind numite ctegorii de personl contrctul ege nr. 50%//2 privind reform în domeniul sănătă!ii, ege educ!iei nr. "0%/"", din cre rezultă condi!iile specile şi clificările necesre pentru ocup posturi din sectorul public. ;entru domeniile de c!iune le dministr!iei publice, form #uridică este numire c şi func!ionr public, în conformitte cu ege nr. "AA0" privind :ttutul func!ionrilor publiciW5W. =ceste dispozi!ii sunt plicbile pentru orice func!ie publică de stt în dministr!i preziden!ilă, în ministere, în servicii specile, orice func!ie publică teritorilă în teritoriu pentru un orgnism l dministr!iei centrle ori func!ie publică loclă în serviciul unitătilor dministrtiv-teritorile. ;entru numite servicii şi func!ii publice, se orgnizeză prin lege forme #uridice specifice mgistr!iW2W, militriW1W, demnitriW. >n tote ceste ipoteze, mecnismul bugetr este identic. ;ersonele fizice, cre ocupă ceste posturi, în bz unui rport de muncă ori unui rport de serviciu, devin prte unui rport #uridic bilterl, cu executre succesivă, în cre, c şi contrprest!ie pentru munc depusă, primesc un slriu, o remuner!ie, o indemniz!ie din resurse bugetre. Mi în ceste ipoteze, dispozi!iile legle exprese obligă l proceduri privind publicitte şi trnspren! selec!iei personlului, de regulă pe bză de concurs. ;rticulritte cestor rporturi derivă, pe de o prte, din ntur muncii prestte şi, pe de ltă prte, din modul de remunerre cestei. în sistemul public, slrizre se relizeză în limite legle, nefiind un element de negociere contrctulă, conform egii-cdru nr. %A<0%/"/ privind slrizre unitră personlului plătit din fonduri publice.
!.2.1.3. 9eci4ii ale ordonatorului de credite >n numite ipoteze, o institu!ie publică este chemtă să sigure un serviciu public, direct prin remitere unei sume de bni către beneficir. Este czul plă!ilor unilterle Cburse, loc!iiDB plă!ilor din sistem de sigurări Cpensii, indemniz!ii, costuri îngri#iri de sănătteD. în cest context, ng#re creditului bugetr nu mi corespunde încheierii unui contrct Cîn sensul trdi!ionl, deşi se formeză un cord de voin!ăD. ;e bz unei cereri beneficirului, institu!i
publică verifică îndeplinire condi!iilor legle şi, dcă este czul, decide cordre respectivului beneficiu. în cestă ipoteză, creditul bugetr este ng#t pe bză de decizie ordontorului de credite printr-o procedură internă de selec!ie ori motivre. >n tote ipotezele, ng#mentul contrctul su ctul intern similr trebuie să respecte o serie de condi!ii de formă să fie încheit în scris, semnt de ordontorul de credite şi să porte viză de control finncir preventiv. >n procesul de formre cordului contrctul ori de constituire unei decizii unilterle, ng#mentul re o formă ini!ilă, provizorie, supusă controlului finncir preventiv. &ontrolul finncir preventiv este o formă de control privind leglitte şi regulritte unei oper!iuni cu dimensiune finnciră, relizt în interiorul institu!iei publice, de către un comprtiment Co personăD. ?iz de control finncir preventiv certifică corectitudine oper!iunii şi permite ordontorului de credite să finlizeze procedur de ng#re, prin încheiere ctului #uridic dorit.
!.2.2. ic5idarea c5eltuielilor =ng#mentul legl, contrctul su ctul #uridic unilterl, vor d nştere unei oblig!ii ptrimonile în srcin institu!iei publice, fiind cte #uridice eminmente ptrimonile. =stfel, punere în executre ng#mentului legl, în func!ie de termenele stbilite, v duce l exigibilitte cren!ei împotriv institu!iei publice. 4istingem două scenrii, în func!ie de ntur #uridică ng#mentului legl. ;entru ng#mentele contrctule, lichidre însemnă, mi înt$i, executre contrprest!iei de către cocontrctnt Cbunurile u fost livrte, construc!i recep!iontă etc.D. &oncomitent cu executre, se vor emite şi confirm şi înscrisurile, cre dovedesc executre. bz lichidării unei cheltuieli stu documentele #ustifictive, cre testă o livrre de bunuri, o executre de lucrări, o prestre de servicii"WW. 4e regulă, documentul cre consemneză oblig!i de pltă institu!iei publice este fctur emisă de gentul economic Clte înscrisuri doveditore pot fi not de recep!ie, pro-cesul-verbl de recep!ie, procesul-verbl de instlre şi testre, fişă de ctivitte zilnică în func!ie de ntur bunului ori serviciului şi de cluzele contrctuleD. ;e bz situ!iei de fpt şi cestor documente, ordontorul de credite v confirm clitte şi conformitte executării în rport de condi!iile contrctule. ichidre se fce prin men!iune bun de pltă, înscrisă de ordontorul de credite pe documentul test$nd executre pentru conformitte. =stfel, institu!i publică este titulr unei oblig!ii certe, lichide şi exigibile. ;entru ng#mentele unilterle, lichidre este o fză procedurlă greu de delimitt f!ă de ng#re. 7dtă decizi de pltă întocmită, lichidre mi pune probleme dor în czul prest!iilor succesive, c$nd coincide cu verificre l fiecre termen de pltă subzisten!ei
condi!iilor cre u fundmentt respectiv oblig!ie Cpentru plt loc!iei, dcă minorul încă urmeză cursurileD. 4că condi!iile se men!in, ordontorul de credite v fce men!iune bun de pltă, cee ce v duce l confirmre unei oblig!ii certe, lichide şi exigibile institu!iei publice. 7 vribilă în procedur de lucru este dtă şi de ntur prest!iei, unitră ori repettă. în czul ctelor cu executre uno ictu, lichidre se fce l momentul executării integrle. în czul ctelor cu executre succesivă, lichidre se v fce în mod repett, l fiecre intervl de executre. :pre exemplu pensiile0bursele se plătesc lunr, fcturile de utilită!i se chită lunr etc. +eferitor l crcterul cert, lichid şi exigibil l oblig!iei, se impun o serie de precizări f!ă de ntur bugetră sursei de pltă. &ren! privtului f!ă de institu!i publică este certă, în sensul că e cert că este dtortăB cestă certitudine vine din plicre rnforstă excep!iei de neexecutre în ng#mentele bugetre. :umele din venituri bugetre nu se cheltuie în vns Ccu excep!ii procentule reduseD, stfel că executre de către cocontrctnt şi verificre conformită!ii executării permit institu!iei publice să considere pre!ul c fiind cert dtort. în l doile r$nd, cren! este lichidă, în sensul că este stbilit cuntumul ei efectiv. 7 cheltuilă cunoşte mi multe dimensiuni provizorii estimre din buget, estimre din deschidere creditului bugetr C/I din precedentD, estimre din contrctul încheit de păr!i Ccre nu pote depăşi estimre de l deschidere creditului bugetr, dr cre pote să se situeze sub cest plfonD. !ă de ceste estimări, cren! este lichidă, după executre, c$nd păr!ile, prin documente #ustifictive, determină cuntumul efectiv, lichid l oblig!iei Ccre în mod rel pote diferi f!ă de pre!ul convenit în contrctD. în eglă măsură, cren! este şi exigibilă, întruc$t se pote pretinde executre.
!.2.3. 8rdonantarea c5eltuielilor >n bz existen!ei unei oblig!ii certe, lichide şi exigibile, ordontorul de credite emite ordonn!re de pltă. 7rdonn!re de pltă este ctul de drept finncir, un ct intern l institu!iei publice, prin cre ordontorul de credite dă dispozi!ie conducătorului deprtmentului finncir-contbil să stingă rportul oblig!ionl şi să întocmescă instrumentele de pltă *nstrumentele de pltă sunt cele documente, cre permit trezoreriei ori, în numite czuri, csieriei proprii, să remită sume de bni. orm #uridică cel mi des uzittă este ordinul de pltă, întruc$t sumele sunt depozitte în regim bncr în conturi de trezorerie.
!.2.!. &lata ;lt este oper!iune prin cre se sting oblig!ii bugetre, legl ng#te. 7per!iunile de pltă se fc fie în numerr, fie prin virment prin trezorerie. ;lt prin virment presupune c
institu!i bncră, cel mi dese trezoreri, să prei ordinul de pltă de l institu!i publică şi, pe bz cestui, să individulizeze şi să vireze sumele de bni, într-un cont l beneficirului. în lips unei executări voluntre, prin pltă, titulrul dreptului de cren!ă pote utiliz proceduri de executre silită împotriv institu!iei publice, pentru ob!ine executre oblig!iei.
". :odiicarea destinaţiei creditelor bugetare >n principiu, destin!i creditelor bugetre este limittă prin lege şi obligtorie pentru ordontorii de credite, fiind interzisă utilizre de către un lt ordontor, pentru un lt cpitol de cheltuieli, pentru un lt exerci!iu bugetr [rt. <1 lin. C%D, C3D, C
".1. ;irarea de credite ?irările de credite bugetre constu în oper!iune prin cre se diminueză creditul bugetr de l o subdiviziune clsific!iei bugetre, cre prezintă disponibilită!i şi se m#oreză corespunzător o ltă subdiviziune l cre fondurile sunt insuficiente, cu respectre dispozi!iilor legle de efecture oper!iunilor respective. ?irările de credite nu se pot reliz între ordontori principli de credite. 4e semene, nu se pot vir credite bugetre de l un cpitol l lt cpitol. +ezultă că ordontorii principli de credite în interiorul bugetului, pe cre îl gestioneză pot fce virări dor între subcpitolele celuişi cpitol. ?irările de credite se pot reliz în limit "/I din prevederile cpitolului respectiv. ?irările de credite bugetre se pot reliz încep$nd cu trimestrul l lll-le. &u cordul 6inisterului inn!elor ;ublice, conform rt. <1 lin. C2D din ege nr. 5//0%//%, se pot reliz virări #ustificte între cpitole su între progrme. ?irările de credite bugetre se efectueză numi pe bză de #ustificări, detlieri şi necesită!i privind execu!i, p$nă l finele nului bugetr, cpitolului şi subdiviziunii clsific!iei bugetre de l cre se disponibilizeză şi, respectiv, cpitolului şi subdiviziunii clsific!iei bugetre l cre se suplimenteză prevederile bugetre.
".2.
!ionlă de =dministrre isclă competen!elor de gestiune contribubililor de l &s !ionlă de =sigurări de :ănătte.
".3. 7uplientarea de credite :uplimentre creditelor bugetre constă în locre de sume suplimentre pe bz cererilor primite de l ordontorii principli de credite, din fondul de rezervă. &onform rt. 3/ din ege nr. 5//0%//%, ceste reprtizări coperă cheltuieli urgente su neprevăzute părute în timpul exerci!iului bugetr. ondul de rezervă bugetră se reprtizeză unor ordontori principli de credite i bugetului de stt şi i bugetelor locle, pe bză de hotăr$ri le 9uvernului. 9uvernul dispune, de semene, de un fond de interven!ie, cre se reprtizeză unor ordontori principli de credite i bugetului de stt şi i bugetelor locle, pe bză de hotăr$ri le 9uvernului, pentru finn!re unor c!iuni urgente în vedere înlăturării efectelor unor clmită!i nturle şi spri#inirii personelor fizice sinistrte. în cest cz, este vorb despre crere unor credite bugetre noi, pentru coperi cheltuielile ivite din stre de for!ă m#oră.
".!. 6nticiparea de credite =nticipre creditelor bugetre constă în utilizre pr!ilă creditelor bugetre nterior executării ng#mentului legl. &onform rt. 5% din ege nr. 5//0%//%, 9uvernul pote stbili, prin hotăr$re, * propunere ministrului finn!elor publice, c!iunile şi ctegoriile de cheltuieli pentru cre se pot efectu plă!i în vns de p$nă l 3/I din fondurile publice, criteriile, procedurile, precum şi limitele cre se vor folosi în cest scop. &onform G.9. nr. %2<0%//3, ordontorul de credite pote efectu plă!i în vns într-un contrct de chizi!ie publică su dintrun contrct de finn!re de mxim 3/I din vlore contrctului. &ocontrctntul v prezent o scrisore de grn!ie bncră pentru vlore vnsului, pentru se sigur recuperre sumelor în cz de rezolu!iune0reziliere contrctului. ;rocedur pote fi plictă numi în czul contrctelor v$nd c obiect un dintre ctivitătile indicte în =nex " l hotăr$re de guvern, şi nume lucrări studii de fezbilitte, prospec!iuni geologice, mnule şcolre, formulre tipizte etc. ori servicii îmbunătă!ire infrstructurii în trnsporturi, orgnizre de concursuri, servicii de telefonie etc. :umele reprezent$nd plă!i în vns şi ne#ustificte prin bunuri livrte, lucrări executte şi servicii prestte p$nă l sf$rşitul nului, în condi!iile prevederilor contrctule, vor fi recuperte de către institu!i publică cre cordt vnsurile şi se vor restitui bugetului din cre u fost vnste.
".". #locarea de credite 8locre creditelor bugetre este oper!iune inversă deschiderii creditelor bugetre şi constă în interzicere ccesului l sumele rămse neutilizte p$nă l finele trimestrelor *, ** şi ***. &reditele rămse neutilizte vor fi trecute fie l fondul de rezervă destint unor cheltuieli noi, fie utilizte pentru cheltuielile trimestrului următor.
".'. 6nularea de credite =nulre creditelor bugetre se relizeză în două ipoteze l 3" decembrie, de drept, dcă creditele bugetre nu u fost utilizteB l cerere ordontorului principl de credite, dcă obiectivele pentru cre u fost locte u fost desfiintte su m$nte.
#ibliogr/ie 6cte norative ". ege 5//0%//% - privind finn!ele publice C6onitorul 7ficil nr. 510%//%, din "3 ɑugust %//%D %. egeɑ privind finɑn!ele publice, nr.5//0%//%, publicɑtă în 6.7. nr. 51, 3. ege %<"0%//5 pentru prevenire si combtere evziunii fiscle C6onitorul 7ficil nr. 21%0%//5D <. ege %130%//2 O privind finn!ele publice locle, C6onitorul 7ficil nr. 2%10%//2D, modifictă prin 7..9. <20%//1 şi 7..9. 2<0%//1 5. ege 3"0"/ O privind societă!ile comercile C6onitorul 7ficil nr. "/220%//
A. ]]] &odul de procedură fisclă . egeɑ nr.A%0"" ɑ contɑbilitɑtii, republicɑtɑ, 6.7. %/0%/./".%///B "/. ɑrt. A din egeɑ nr. %"10%//A pentru modificɑreɑ şi completɑreɑ egii nr. <0"% privind orgɑnizɑreɑ şi func!ionɑreɑ &ur!ii de &onturi, publicɑt în 6onitorul 7ficiɑl nr. 1%< din %< octombrie %//AB "". http00legez.net0dictionr-#uridic0executi-bugetr-sistem-bugetr-ntionl
iteratura de specialitate "%. *oɑn &ondor, 4rept inɑnciɑr +om$n, +egiɑ ɑutonomă, 6onitorul 7ficiɑl, 8ucureşti, %///B "3. eon 9eorge, Elemente de ştiin!ă finɑnciɑră, vol.%, &ɑrteɑ rom$neɑscă, 8ucureşti, "3/B "<. *uliɑn ?ăcărel, . 8erceɑ, 9h. 8istriceɑnu, @h. :tolo#ɑn, 9ɑbrielɑ ɑnghelɑche, 6ɑriɑ 8odnɑr, @ɑtiɑnɑ 6oşteɑnu, inɑn!e publice, ed. 4idɑctică şi ;edɑgogică +.ɑ., 8ucureşti, "%B "5. 6irceɑ 6ineɑ, 4reptul finɑn!elor publice, Ed. ɑccent, &lu# ɑpocɑ, "B "2. *oɑn 9ligɑ, 4rept finɑnciɑr, Ed. Gumɑnitɑs, 8ucureşti, "AB "1. *.&ondor,4rept finɑnciɑr şi fiscɑl,Ed. @ribunɑ economică,8uc,"2B "A. @. 6oşteɑnu, 8uget şi trezorerie publică, editurɑ 4idɑctică şi ;edɑgogică, 8ucureşti, "1B ". 6. &onstɑntinescu şi colɑborɑtorii, &onstitu!iɑ +om$niei, comentɑtă şi ɑdnotɑtă, +.ɑ. '6onitorul 7ficiɑl(, 8ucureşti, "%B %/. &onstɑntin ;opɑ, ɑdriɑn ɑnu-6ocɑ, 4reptul finɑntelor publice, Ed. 6irton, @imisoɑrɑ, %//3B %". 4rosu-Mɑgunɑ, 4rept finɑnciɑr şi fiscɑl, Ed. ɑll-8ecS, 8ucureşti, %//"B %%. &ɑnineɑnu l., 4onɑth l., :euleɑn ?., inɑnte publice, 6irton, @imisoɑrɑ, "1B %3. 9licɑ, +egimul #uridic ɑl veniturilor bugetului de stɑt, ed. :tiintificɑ, 8ucurestiB %<. 4. 4. Mɑgunɑ, londer, 4rept finɑnciɑr public, Editurɑ undɑ!iei ɑndrei Mɑgunɑ, &onstɑn!ɑ, %///B %5. E. 8ălɑn, 4rept finɑnciɑr,Ed. ɑll +ecS, 8ucureşti, "B %2. 4.4.Mɑgunɑ, 4. Movɑ, 4rept finɑnciɑr şi fiscɑl, Ed.ɑll 8ecS, 8ucureşti, %//5B %1. 4.4.Mɑgunɑ,4rept finɑnciɑr si fiscɑl, vol. **, Ed. 7scɑr ;rint, 8ucuresti, "1B %A. &ioponeɑ 6ɑriɑnɑ-&ristinɑ, inɑn!e publice şi teorie fiscɑlă, Ed. undɑ!iei +om$niɑ de 6$ine, 8ucureşti, %//1B %. 8o#incă, 6oise - *nstitu!ii şi fundmente #uridice, Gelios, &riov - %/// 3/. 8ăln, Emil O 4rept finncir, Editur &.G. 8ecS, 8ucureşti, %//1 3". &iuvă! ?sile - 4rept finncir, Editur niversitri, &riov, %//", 3%. 9lig, *on O 4reptul finn!elor publice, Editur 4idctică şi ;edgogică, "% 33. ăzăroiu,;etre O 4rept finncir fiscl rom$n, Editur ?olnd, 8ucureşti, " 3<. ;ătule ?sile, @urinu &orneliu O &urs de drept finncir rom$n, Editur =ll 8ecS, 8ucureşti, %///
