c c
c
Ô Legenda spune ca atunci cind Iisus Hristos pe cruce fiind si-a dat ultima suflare, tot ceea ce era viu a frematat. In acel moment, copacii au facut un juramint: sa plinga, sa sufere dupa Iisus si sa le slujeasca oamenilor dindu-le energie purificata. Pina in zilele noastre, copacii ne dau energia lor. Noi primim de la verdele care ne inconjoara nu numai oxigen, ci fara sa ne dam seama ne folosim de el ca de un prim ajutor in cazul caderilor energetice. Simtind slabiciune, instinctiv ne rezemam spatele de un copac si ne refacem fortele. Unii dintre copaci stiu sa dea energie omului ± acestia se numesc donori, iar altii, dimpotriva, iau energia, de aceea si actioneaza in alt fel: calmeaza si dau putere, vindeca si usureaza durerile. Alaturi de horoscopul stelar, exista si asa-numitul horoscop al druizilor, unde fiecarui om, in functie de data de nastere, ii corespunde un copac. La diferite specii de arbori exista perioade anumite de liniste si de trezie din punct de vedere al energiei. Iarna potentialul energetic scade pina la 50-70 la suta la copacii carora le cad frunzele, iar la cei care sint tot timpul verzi scade pina la 15-25 la suta. In medicina populara se vorbeste foarte mult despre dendroterapie sau vindecarea bolilor cu ajutorul copacilor. In secolul nostru nu este simplu sa iti gasesti timp pentru o plimbare prin padure, iar principiul de baza al fiecarei terapii, se stie, este regularitatea procedurilor intreprinse.
Forta magica le-a fost atribuita copacilor din cele mai vechi timpuri. La vechii egipteni erau raspindite amuletele din lemn, care erau purtate la git si ii protejau pe stapini de nenorociri. Se considera ca diferite tipuri de arbori au proprietati energetice diferite: hranesc corpul cu energie, inlatura inflamarile, contribuie la aparitia sentimentelor reciproce, protejeaza. Trebuie sa mergeti la copacul dumneavoastra nu la intimplare, ci in mod regulat. Daca ati ajuns la un copac care va da energie, procesul de comunicare cu el trebuie sa continue 10-15 minute. Daca ati ajuns la un copac care poate sa va stoarca energia care nu va este folositoare, intilnirea se limiteaza la 1-2 minute. Fiecare specie de copac are proprietatile sale terapeutice. De darul minunat al interdependentei dintre copac si om stiau sa se foloseasca stramosii nostri indepartati. In fiecare localitate, linga fiecare locuinta existau paduri sfinte sau copaci separati. La ei mergeau oamenii atunci cind aveau probleme si aproape de fiecare data gaseau ajutor.
Iata cum descrie cercetatorul francez Jacques Bross unul dintre obiceiurile care usurau suferintele si stabileau legatura intre om si copac: Pentru a vindeca un copil bolnav, acesta era purtat gol de trei ori printr-o sectiune facuta intr-un copac viu« Ritualul era facut la rasaritul
soarelui, atunci cind copacul are mai multa putere. Copilul lua energie de la copac, iar copacul ii lua boala copilului. Dupa aceasta ceremonie, taietura din copac era legata si unsa cu argila. Astfel a aparut apropierea care a continuat multi ani intre om si copac. In multe tari din lume, in ziua nasterii unui copil se sadea un copac, care devenea protectorul micutului, il apara si ii dadea o parte din fortele sale vitale. Locuitorii Germaniei, in trecut, in cinstea nasterii unui baiat sadeau un mar, iar in cinstea unei fete ± un par. In Rusia, cind pe lume venea un baiat se sadea un stejar, iar atunci cind aparea o fata ± un pin sau un mesteacan. Fiecare mergea la copacul sau pentru tamaduire. Pentru a primi ajutor, trebuia stabilit un contact cu copacul, trebuia sa ii fie adus un cadou, sa se discute cu el, sa i se ceara ajutor, iar dupa aceea sa i se multumeasca. Se considera ca daca omul sta de citeva ori rezemat de copac cu spatele sau cu capul, acesta va lua asupra sa boala sau nenorocirea. Ce inseamna toate acestea? Niste mijloace de descintat fara sens, capabile doar sa ii amageasca pe parinti? Cum ii poate ajuta unui bolnav o taietura intr-un copac viu? Poate exista o explicatie logica a acestui fapt?
In institutele tehnologice din lume se fac de mai multi ani cercetari ale formei biocimpului copacilor. In acest scop, copacul este pus intr-un cimp electromagnetic puternic, care provoaca aparitia unei aureole stralucitoare in jurul trunchiului. Aceste inele stralucitoare care apar in jurul unor copaci pot fi fotografiate cu un film foarte sensibil si analizate. Un copac sanatos care creste separat va da pe fotografie un inel simetric, egal. Daca pe scoarta copacului se face o taietura, atunci in aureola va aparea o limba stralucitoare lunga. In acest loc, cimpul isi va creste dimensiunile brusc. In acest fel, actiunile de neinteles ale vracilor populari primesc o explicatie logica: ei cunosteau proprietatile terapeutice ale copacilor. Si chiar daca nu foloseau un termen atit de pretentios ca biocimp, ei stiau foarte bine despre forta de actiune a copacului in locul taieturii proaspete. Multe dintre lucrurile pe care le cunosteau stramosii nostri s-au pierdut. Cu toate acestea, dupa o pauza destul de indelungata, omul s-a apropiat din nou de copaci. Potrivit datelor oferite de obiceiuri, in vechile carti erau adunate date despre proprietatile terapeutice ale plantelor. Se pare ca puteau usura suferintele omului nu numai copacii vii, ci si bustenii sau taieturile mici.
Entuziastii care s-au ocupat cu problema interdependentei copacului si omului au putut nu numai sa refaca unele mijloace de tratament al omului cu ajutorul copacilor, ci sa prelucreze si alte metode noi, mai eficiente. Multi dintre acesti cercetatori au folosit in studiile lor biolocatia ± capacitatea omului de a fixa cu ajutorul unei rame din sirma cimpurile fizice ale diferitelor obiecte, in aceeasi masura si ale plantelor.
Biolocatia, cu ajutorul careia se poate gasi copacul propriu, nu este o descoperire a zilelor noastre. In gravurile chinezesti, care au virste mai mari de 4.000 de ani, este zugravit un om cu o ramura in mina care cauta apa. Desene analogice chiar mai vechi decit cele chinezesti au fost descoperite in pesterile africane, acestea au mai mult de 7.000 de ani vechime. In zilele noastre cu problemele interactiunii dintre om si copac s-a ocupat foarte activ rusul Evsei Meilitev. Cu ajutorul unei rame el a facut citeva mii de masuratori ale schimbarilor de energie a omului sub influenta diferitelor tipuri de arbori.
Acesta a reusit sa descopere in sistemul om ± copac trei tipuri de influenta: de paralizare, atunci cind contactul scade energia omului; de alimentare, atunci cind energia creste; neutra, atunci cind energia nu se schimba. Fiecare dintre aceste influente se poate folosi in scopuri terapeutice. Influenta de alimentare creste imunitatea organimului in fata bolilor, normalizeaza presiunea sangvina, inlatura durerile din zona inimii. Actiunea de paralizare contribuie la dezumflarea tumorilor, inlatura durerile de dinti si pe cele provocate de radiculita. Simtind istovirea puterilor, multi dintre noi nu se mai grabesc sa inghita citeva pastile, ci se indreapta catre parc sau padure nu numai ca sa se odihneasca, ci si pentru a se vindeca. Trebuie sa fiti foarte atenti insa, pentru ca conditiile in care cresc copacii in zilele noastre sint cu totul altele decit in vremea druizilor. Iar un copac care este indicat ca potrivit pentru unii dintre noi in acest horoscop, poate avea si alta influenta decit cea asteptata. Pentru inceput trebuie determinat tipul de copac care vi se potriveste: cercetarile contemporane au aratat ca pacientul trebuie sa se apropie de copaci de diferite tipuri si sa puna trei intrebari: Contactul cu tine imi va spori energia?, Contactul cu tine imi va slabi energia?, Contactul cu tine va avea un rezultat neutru? Daca rama din sirma se intoarce la stinga, acest lucru inseamna da, iar daca se intoarce la dreapta ± nu.
Mai departe, ca si in cazul alegerii unui medic, trebuie sa nu va grabiti si sa alegeti dintre toti mestecenii, pinii sau stejarii, pe cel care este al dumneavoastra, acel copac unic. Dupa parerea cercetatorilor care se ocupa de problema comunicarii cu copacii, interactiunea cu propriul copac devine treptat nu numai energetica, ci si emotionala. Copacul se transforma intr-un prieten al omului, reactioneaza la o despartire de lunga durata prin vestejirea frunzelor, iar la o intilnire prin niste muguri proaspeti. Treptat, persoana care comunica cu arborele isi schimba si modul de percepere a lumii. Aceasta simte bucuria si durerea copacilor care il inconjoara si nu mai poate sa treaca mai departe ca un mim fara sa se gindeasca la ranile pe care i le poate provoca naturii. Copacii sint
niste acumulatorii vii, unici ai energiei cosmice, pe care o impart cu omul vindecindu-i ranile lasate de succesele civilizatiei contemporane. Comunicarea cu un copac poate indrepta sanatatea, dar ii poate si dauna. Vom lua ca exemplu foarte popularele plimbari prin padure primavara. In acele momente, biocimpul copacilor este foarte intens. Adesea, oamenii care se intorc de la plimbare nu sint plini de viata, proaspeti, ci dimpotriva obositi, cu dureri de cap. Acest lucru nu este uimitor.
In padure, cu energia omului reactioneaza in acelasi timp diferiti copaci, care alimenteaza energia lui sau o paralizeaza. Acest cocteil de energie poate influenta negativ starea psihica a omului. Copacii nu sint indiferenti la influenta energetica in relatia dintre ei. In orase se pot vedea adesea un plop si un mesteacan saditi unul linga altul. Uitati-va la ei si vei vedea ca pe partea in care plopul se intilneste cu mesteacanul lipsesc ramurile. Acestea sint ca niste miini suferinde intinse in lateral, in partea opusa plopului, pentru ca energia acestuia paralizeaza energia mesteacanului. In timpul plimbarii ar trebui ca de citeva ori, la fiecare 5-10 minute, sa va rezemati cu spatele de copacul dumneavoastra. Capacitatea copacului de a da energie si a omului de a o primi se schimba in timp. Gasirea propriului copac din multime, determinarea perioadei de timp potrivite pentru comunicarea cu el se pot face numai prin niste experimente foarte atente.
Nu toti cercetatorii proprietatilor terapeutice ale copacilor considera ca boala poate fi vindecata numai de o planta vie. Unii folosesc cu succes si parti separate din plante. Academicianul rus Boris Dodonov a prelucrat o metoda de tratament al bolilor cu ajutorul aplicarii pe diferite portiuni ale corpului a aschiilor subtiri din mesteacan si plop tremurator. Medicul moscovit Dmitri Dorogov a inceput sa foloseasca pentru tratament piepteni din lemn. In timpurile stravechi, pieptenii nu erau decit din lemn. Pieptanatul zilnic dimineata si umezirea parului cu apa era un ritual de purificare si innoire a caracterului. In reprezentarile mitologice parul leaga sufletul omului de cealalta lume. Pentru ca parul este legat direct de suflet, mai mult decit orice alta parte a corpului da informatii despre noi. De aceea, a actiona asupra parului era egal cu a actiona asupra omului. Pieptenele facut din lemn si care poarta in sine un curent de energie cosmica este un instrument care uneste biocimpul omului si al copacului. Specialistii considera ca proprietatile terapeutice ale pieptenelui depind de tipul de lemn din care este facut. De aceea, daca omul este lipsit de sustinere, de echilibru, trebuie sa aleaga un copac care are un exces de energie ± plop, pin, nuc. Daca va simtiti obosit, adresati-va pentru ajutor copacilor care va umplu de energie ± stejar, artar, mesteacan.
Stim ca ne putem trata cu ajutorul arborilor vii, dar si cu fragmente din lemnul acestora. Acest tratament este util in diverse boli, dar pina in prezent nu s-a stiut ca fiecare arbore are un bioritm al sau ± cu ore de repaus si ore de maxima activitate biologica. Aceste perioade de maximum sint cele in care arborii ne aduc un folos maxim din punctul de vedere al efectelor terapeutice. Unii arbori ne atrag, altii sint neplacuti, resping si sperie, produc emotii negative. Fiecare dintre noi isi poate gasi copacul care i se potriveste, a carui energie o va resimti si care il va ajuta. Este necesar sa mentionam, de asemenea, ca arborii au unii energie pozitiva, altii energie negativa. Spre exemplu, energia pozitiva este proprie mesteacanului, stejarului, pinului, catanului, artarului, teiului, frasinului, salciei. Acesti arbori ne alimenteaza cu energia lor vitala, dind sanatate organismului uman. Arborii cu energie negativa sint plopul, plopul tremurator, bradul, platanul, malinul, arinul. Acesti arbori absorb energia din corpul omului si, o data cu ea, extrag si durerea, eliminind din organism energia daunatoare.
Intre orele 2.00 si 3.00 (ora Bucurestiului), mesteacanul se afla in perioada de pauza. Perioada activa este cuprinsa intre orele 4.00 si 8.00 (valoare maxima ± in restul timpului nu se obtine efectul maxim). Energia mesteacanului este moale, cu efect linistitor. Persoana apasata de stres se lipeste de scoarta mesteacanului, varsa lacrimile cuvenite, iar dupa ce a fost eliminat stresul, linistea sufleteasca revine.
La toate ca intertitlul numele copacului! Este in repaus intre orele 14.00 si 16.00. Perioada cea mai activa este intre orele 21.00 si 3.00 dimineata. Energia stejarului este puternica, atotstapinitoare. De stejar nu te poti apropia oricum. Cei ce sint iritati, plini de nervi, ar face mai bine sa nu se apropie de un stejar. In prima etapa este nevoie de energia unui plop tremurator sau a unui arin, pentru a scapa de starea de nervi si, abia dupa aceea, ne putem apropia si de stejar, pentru a beneficia de aportul energiei sale.
La fel ca toate coniferele, pinul este in permanenta activ (fara pauze). Energia pinului este puternica. El este capabil sa preia orice depresie, preia si anihileaza socul psihico-emotional de la persoana afectata.
Perioada de repaus a acestui arbore este intre orele 3.00 si 4.00, iar cea de activitate intre orele 6.00 si 9.00. Energia artarului este moale, relaxanta si aduce intr-o stare de armonie invelisul energetic (aura) al omului. De asemenea, deochiul este cel mai bine alungat sub coroana unui artar.
Are o energie pura, subtila. Aceasta purifica foarte bine cimpul energetic uman si redreseaza si psihicul. In apropierea unui frasin este recomandabil sa meditam, aici realizinduse o concentrare puternica a atentiei. Frasinul inregistreaza un maxim al activitatii intre orele 10.00 si 12.00. Acest arbore se recunoaste usor dupa semintele ca niste elice.
! " Este activ intre orele 12.00 si 14.00, perioada de pauza fiind intre 6.00 si 7.00. Energia castanului elibereaza, genereaza fantezie, dar exagerarea contactului cu acest arbore poate duce la halucinatii.
Acest arbore se afla in repaus intre 5.00 si 6.00, fiind activ intre orele 1.00 si 5.00. Energia teiului este de factura moale, blinda. Senzatia pe care o da energia teiului este de caldura si pace. In China teiul este numit (si nu degeaba) copacul uitarii.
Repausul salciei este intre 1.00 si 2.00, iar activitatea intre 17.00 si 20.00. Energia salciei este moale, calmanta, relaxanta, capabila sa refaca organismul ce revine in contact cu energia ei. In preajma salciei trece senzatiile de furie si oboseala. Salcia este capabila sa ne scape de durerile de cap si sa readuca armonia in intregul organism.
Pauza este intre orele 3.00 si 4.00, iar activitatea intre 14.00 si 17.00. Energia este uniforma, moderata, mobilizeaza fortele din noi in directia dorita, realizeaza corectia psihicului. Daca imbratisam plopul pentru citeva minute, scapam de oboseala. Dar nu este bine sa exageram, caci se produce un retur al energiei, ceea ce da senzatia de ameteala.
Acest arbore se odihneste intre 1.00 si 2.00 noaptea si este activ intre orele 13.00 si 16.00. Creste in zone umede. Plopul tremurator aspira energia ca un vampir, de aceea nu se recomanda stationarea in apropierea acestui arbore mai mult de 10 minute. In general, oamenii se resimt intr-o padure de plopi tremuratori, caci aici domneste disconfortul. Totusi, raminerea un scurt interval de timp linga un asemenea copac este benefica, deoarece el va pompa din organismul nostru tot stresul si surplusul de energie daunatoare. In doar 10 minute, cu o crenguta de plop tremurator putem scapa de durerea de masele, doar lipind ramurica de obraz. De fapt, plopul tremurator alina orice durere, in afara de durerile de cap si crizele cardiace.
Creste, de asemenea, in zonele umede. Ramine in repaus intre orele 0.30 si 3.00. In rest este in permanenta activ. Energia arinului este negativa, deci nu trebuie sa ne sprijinim de acest copac. Dar, daca folosim o bucatica de lemn de arin, pe care o aplicam in zona ficatului, scapam de criza biliara. Totodata, arinul ne ajuta sa ne eliberam de durerile sufletesti, cauzate de suparari, iar in reumatism este bine sa se frictioneze locul dureros cu frunze de arin. De retinut Pentru a ne reface din punct de vedere energetic si emotional, trebuie sa alegem totdeauna copacii cei mai sanatosi, cu scoarta fara umflaturi sau cicatrice, pentru a avea certitudinea energiei lor de calitate (si a unei zone bioenergetic corespunzatoare). - # $%
&'() *'(+,'( In numarul trecut al revistei am vorbit despre drumul pe care trebuie sa-l parcurgem ca sa ne intoarcem in sanul adevaratei naturi: o natura personalizata, simtita cu sufletul, o prezenta cu care se poate comunica. Nu e usor, dar nici greu. Important e sa vrem. Sa dorim cu adevarat sa ne identificam cu natura, sa credem in puterea ei tamaduitoare, fara spaima ca spectacolul pe care il oferim e ridicol. Terapia padurii incepe in clipa cand prejudecatile sunt lasate deoparte, cand gandurile obsesive sunt alungate, cand suntem gata sa ne imprietenim cu o floare sau un copac. Cum se face am invatat: activandu-ne simturile pe care ni le-a daruit Dumnezeu: pipaitul, mirosul, auzul... Tacand si simtind, redescoperindu-ne intimitatea pierduta, in timp ce mirosim o floare sau imbratisam un copac. Daca ne-am alege doar cu atat, si tot ar fi ceva extraordinar: redescoperirea sinelui nostru atat de instrainat, descoperirea a ceea ce este viu in el si in noi; harta pierduta a stiintei de a comunica fara nici un fel de cuvinte, ci doar prin simturi si prin emotii, prin bucuria nemarginita de a face parte din randuiala lui Dumnezeu. Dar padurea ne daruieste cu mult mai mult. Cine traieste in preajma ei stie bine ca, prin efluviile de energie, ea influenteaza starea de spirit, alina sau da speranta, usureaza durerile sufletesti si trupesti. Fiecare copac in parte ofera asistenta afectiva si, prin ea, vindecare.
Fiecare membru al padurii este un recipient urias de energie, care se transforma in ajutor. Cu o conditie: sa stim sa comunicam cu el. Daca apreciati ca va aflati in stadiul acesta, ca v-ati insusit Älectia´ predata in numarul trecut al revistei, privind Äindragostirea´ de un copac, atunci initierea care urmeaza va va fi de folos. Sigur, nu toti copacii raspund asteptarilor noastre, nu au toti compatibilitati cu experienta umana, dar majoritatea lor ne pot oferi un ajutor decisiv. MESTEACANUL Numara in jur de 40 de specii ce pot fi recunoscute dupa culoarea alba a scoartei, foarte fina la pipait, si dupa forma usoara si vaporoasa a frunzisului. Gratia cu care crengile se imbina intre ele confera siluetei sale o suplete delicata si blanda. Frunzele lui freamata intruna pe vant iar iarna, ramurile se misca la cea mai mica adiere. Sub finetea de matase a scoartei sale, mesteacanul ascunde, insa, un lemn dur si solid. Cand te asezi la radacina unui mesteacan, patrunzi intr-o atmosfera blanda, ocrotitoare, care iti da sentimentul ca te eliberezi de poveri. Un indemn sa credem ca viata nu e facuta doar din lupta, ci ca poate fi adesea placuta si armonioasa. Calitatile mesteacanului Calitatea lui dominanta este blandetea, care ne ajuta sa depasim starile de soc. · fizice - lovituri, arsuri, dureri violente. · emotionale - de la neplacerea produsa de o veste proasta si pana la suferinta produsa de pierderea unui apropiat. Blandetea mesteacanului ne ajuta, de asemenea, sa ne impacam cu noi insine si cu ceilalti, lasand sa izvorasca iubirea si bunatatea. Eliberarea tensiunilor Durerile de umeri, de maxilare sau de stomac sunt adesea efectul tensiunii in care traim. Blandetea mesteacanului produce o usurare a consecintelor provocate de stresul cotidian. Reconcilierea masculin-feminin Societatea in care traim incurajeaza, in principal, calitatile masculine de lupta si vointa, in timp ce energiile feminine sunt devalorizate. Mesteacanul ne ajuta sa reconciliem aceste doua aspecte, prezente in fiecare din noi, ajutandu-ne sa devenim creativi. Eliminarea emotiilor Anumite emotii, precum frica, spaima, furia, ii depasesc adesea pe cei care le cad victime si care isi pierd controlul. Mesteacanul ne ajuta sa facem pace cu noi insine si sa ne acceptam asa cum suntem. Depasirea suferintelor femeiesti
Numeroase probleme ginecologice rezulta din experiente neplacute, precum avortul, sarcina extrauterina, menstre dureroase etc. Prezenta mesteacanului le ajuta pe femeile chinuite de urme si amintiri neplacute sa-si accepte zona in cauza de pe o noua treapta de intelegere. Acceptarea schimbarilor O operatie sau un accident poate sa provoace modificari corporale definitive. Mesteacanul ne ajuta sa ne acceptam noua stare fizica asa cum este. Depasirea egocentrismului Mesteacanul ne ajuta, de asemenea, sa ne depasim egocentrismul exacerbat, instaurand in locul ramas liber eul interior.
*'( Este un arbore impozant, al carui trunchi drept, in forma de coloana puternica, atinge adesea o inaltime de 30-45 de metri. Creste cu mare vigoare si este foarte rezistent. Degaja o forta impregnata de seninatate, de incredere si de stabilitate. Radacinile sale - raspandite, dar nu prea adanci - par sa nu aiba nevoie sa se agate de pamant, pentru ca stabilitatea fagului rezida in propria lui forta. Fagul nu este invadat niciodata, nici de iedera, nici de vasc. Sub el nu veti vedea crescand buruieni sau tufisuri. Serenitatea si forta pe care le degaja ii dezarmeaza pe invadatori. In schimb, acest arbore creste foarte usor alaturi de alte specii, care nu-l impiedica sa arate ceea ce este. Impresia aceasta de incredere si siguranta de sine exprimate de fag se regaseste si in soiul lemnului sau, solid si dur, foarte greu de lucrat. Constient de valoarea sa, fagul ne invata sa fim la fel de puternici ca el, sa ne gasim forta interioara care sa ne ajute sa infruntam fiecare situatie critica din viata, cu siguranta si calm. Insusirile fagului Viata noastra cotidiana e hartuita de spaime: spaima de boala, spaima de somaj, spaima de moarte, de a-i pierde pe cei iubiti, spaima ca suntem pacaliti si mintiti. Suntem prizonierii unui cerc vicios, in care spaimele pe care le resimtim ne fac vulnerabili, ceea ce sporeste si mai mult frica. Toate acestea au un efect devastator asupra echilibrului nostru fizic si mental. Increderea in sine simbolizata de fag ne elibereaza de spaime si ne degaja spatiul interior, pentru a lasa sa infloreasca alte calitati. Regasirea increderii in sine Lipsa increderii in sine duce automat la indoiala de sine si de capacitatile noastre, dar si indoiala fata de sinceritatea celorlalti. Lipsa de incredere in altul este reflexul indoielilor noastre. Calitatile fagului ne vor ajuta sa ne regasim aceasta incredere si calmul mental necesar pentru a lua o decizie, pentru a ne forma o opinie, pentru a actiona fara sa ezitam. Inlaturarea efectelor fiziologice ale fricii
Lipsa de incredere in sine, indoielile fata de noi si de ceilalti se pot exprima in plan fizic prin dureri de stomac si deranjamente intestinale. Problemele legate de gat, de faringe, de inghitit, pot fi si ele provocate de blocaje de energie, legate de teama si lipsa de incredere. In ambele cazuri, prezenta fagului aduce mari usurari. Depasirea timiditatii Timiditatea ne impiedica sa fim noi insine. Fagul ne ajuta sa ne vedem intr-o lumina mai buna si sa ne castigam increderea in noi. Inlaturarea anumitor slabiciuni organice Slabiciunea unor anumite parti ale corpului poate sa fie provocata de impresia de vulnerabilitate pe care o avem despre noi. Medicina chineza recunoaste impactul fricii asupra rinichilor. Toate simptomele de slabiciune fizica vor gasi o ameliorare in contact cu energia benefica a fagului.
+,'( Are peste 50 de specii si este unul dintre cei mai mari copaci din Europa. Poate sa atinga 50-60 de metri. Prezinta o dezvoltare simetrica, in jurul unui trunchi vertical. Creste repede, mai ales spre inaltime, si nu are corola rotunda, ci varf. Circulatia sevei e foarte fluida, principiul care o face sa urce porneste din sol spre trunchi, care se ridica in sulita. Cresterea se desfasoara intre pamant, unde i se afla radacina, si cerul in care se dezvolta. Este o legatura magica, prin care energiile joase se intalnesc cu cele inalte. Veritabil pod intre pamant si cer, bradul are adesea trunchiul golas. Padurile in care creste sunt intunecate, esential pentru el este sa lege cerul de pamant. Datorita fortei sale energetice, in nordul Europei, bradul a fost considerat arborele nasterii, acel moment privilegiat care leaga existenta pamanteana cu cea celesta. Calitatea energetica a bradului este expresia fluiditatii care leaga spiritualul cu materialul, spiritul cu materia. Calitatile bradului Calitatea dominanta a bradului este fluiditatea. El ajuta sa ne eliberam de blocajele cauzate de proasta circulatie a energiei sau fluidelor prin corpul fizic. Faciliteaza respiratia Plamanii nostri sunt niste saci care se umplu de aer si se golesc. Felul in care respiram evidentiaza manifestari ale unor disfunctii ascunse. · O respiratie scurta, neregulata, tradeaza adesea un caracter stresat sau anxios. · Respiratia doar cu partea superioara a pieptului arata o preponderenta a mentalului si dificultatea de a trai profund experienta vietii. · O respiratie fortata este marca dorintei de control, urmare a unui egocentrism prea puternic, spaima de a lasa viata sa-si urmeze cursul firesc.
In toate cazurile, energia bradului ajuta in doua privinte: ajuta respiratia sa se elibereze si regularizeaza circulatia fluidelor in corp. Stapanirea emotiilor Emotiile puternice au o incidenta directa asupra respiratiei. Bradul ajuta eficient sa ne regasim respiratia profunda si diminueaza ravagiile provocate de emotiile nestapanite. Eliberarea blocajelor Blocajele fizice - senzatia de greutate in picioare sau dificultati intestinale - pot sa fie pricinuite de energii incetinite sau stagnante. Fluiditatea bradului ajuta la restabilirea unei circulatii regulate. O precizare Cei mai multi dintre cititorii acestor pagini (inclusiv materialul publicat nesemnat in numarul trecut al revistei) vor fi surprinsi sa afle ca autoarea lor este o persoana fara vreo legatura aparenta cu rubricile de Sanatate si Forma Maxima. Legatura, totusi, exista. In calitate de veche si mare adoratoare a naturii, inca din anii copilariei petrecuti prin padurile si muntii Brasovului, am practicat si practic intensiv prietenia cu copacii si florile, cu rezultate adeseori excelente pentru moralul si sufletul meu. Instigata de primavara, m-am gandit ca o experienta pozitiva merita sa fie impartasita acum, cand anotimpul se schimba si, odata cu el, umorile si starea noastra de spirit. In concluzie, ce n-am indraznit sa fac in numarul trecut al revistei fac acum: imi pun semnatura la capatul acestor sfaturi Äde bine´, pe care vi le daruiesc cu iubire, in speranta ca va vor fi si dvs. de ajutor. Sigur: ele nu substituie medicul, dar va vor oferi ceea ce nu va ofera nici un doctor din lume - fericirea nemarginita de a va redescoperi prin natura, bucuria de a vorbi cu florile si copacii, fara nici un cuvant. (In partea Äpractica´ a textului am folosit informatii din literatura de specialitate germana - Sven Richter, ÄDer Geist in den Baumen spricht´ (ÄSpiritul copacilor vorbeste´) si din bogata presa dedicata acestui subiect.)
-&'(+. '-&'(&*+' Putine peisaje se pot compara ca frumusete cu cel al padurii de pin, iarna. Priviti un palc de pini intr-o dimineata de iarna senina. Verdele acelor, zapada asternuta pe ramuri si albastrul profund al cerului dau un contrast de o frumusete care va va taia respiratia. Pe drept cuvant, pinul este considerat unul dintre cei mai frumosi si mai generosi copaci din lume. Da, ati citit bine: cei mai generosi. Cum poate fi un copac generos? In primul rand, prin puterea curativa a frunzelor, scoartei, rasinii, mugurilor si fructelor sale. In al doilea rand, prin energia pe care o emana, pentru ca dincolo de aparenta fizica, fiecare fiinta are si o tainica energie pe care o iradiaza in jur. Or, pinul este un adevarat generator de energie. Sanatoriile cele mai bune din Franta, din Elvetia ori din Anglia sunt plasate in vecinatatea unor vaste paduri de pin. S-a constatat ca pacientii care se plimba zilnic printre palcurile de arbori devin mai optimisti, au un tonus fizic mult mai ridicat, iar viteza de vindecare le creste simtitor. In
randul radiestezistilor (radiestezia este disciplina care se ocupa cu masurarea bioenergiei), pinul este cotat cu cea mai puternica emanatie de energie vitala, dintre toate plantele din flora europeana. La noi cresc multe specii de pin, dar cel mai frecvent intalnite sunt doua: pinul rosu si pinul negru. Pinul rosu (numit si silvestru - Pinus sylvestris) este un ³var´ de-al bradului, remarcandu-se prin scoarta sa cu nuante rosiatice si prin acele sale grupate cate doua intr-o teaca, mult mai lungi decat cele ale bradului si extrem de intepatoare. Pinul negru (Pinus nigra) a fost adus in Transilvania din Austria si Germania si este foarte asemanator cu cel silvestru autohton, doar ca are scoarta neagra si acele ceva mai lungi si la fel de intepatoare. Ambii pini au aceleasi proprietati terapeutice dintre care vi le prezentam pe cele mai valoroase: PREPARATE PE BAZA DE PIN Rasina si plamadeala de rasina in alcool Rasina de pin se recolteaza prin desprinderea cu cutitul de pe arbore, ea fiind intalnita in toate taieturile scoartei (pentru arbore, rasina joaca rolul de antiseptic si cicatrizant). Ea poate fi consumata ca atare sau, pentru a proteja dantura (substantele din rasina ataca smaltul dintilor), poate fi preparata cu alcool. Plamadeala de rasina se obtine foarte simplu: intr-un pahar cu alcool alimentar de minim 80¡ (altfel rasina nu se dizolva), se adauga 3-4 linguri de rasina de pin, amestecand foarte bine, asa incat sa se dizolve perfect. Dupa ce s-a dizolvat foarte bine, se mai lasa 24 de ore ca sa se decanteze, dupa care se filtreaza si se trage in sticlute mici, inchise la culoare.
Siropul de pin De pe ramurile de pin proaspat culese (de cateva ore, pentru a nu avea timp uleiul aromatic sa se evaporeze), se rup numai acele, care se zdrobesc apoi pe o planseta de lemn, cat mai bine, cu ajutorul unui tocator. Apoi, intr-un borcan de sticla cu capac si cu gura larga, se pune un strat gros de un deget de miere, dupa care se adauga un strat subtire si uniform de ace de pin apoi un nou strat de miere s.a.m.d. In final, deasupra ultimului strat de ace de pin se pune un strat gros de 2-3 degete de miere, dupa care se inchide borcanul ermetic, cu capacul. Se lasa acest amestec in camara 2-4 saptamani, apoi se filtreaza, rezultand un sirop parfumat si cu efecte tamaduitoare deosebite. Siropul se face si primavara, din muguri, dar cel din ace culese in luna ianuarie este cel mai bogat in uleiuri volatile si, ca atare, are efectele tamaduitoare cele mai puternice in bolile respiratorii si in unele boli endocrine.
Baile cu cetini de pin Se pun 2-3 maini de ramuri tinere de pin cu tot cu ace, tocate bine, in jumatate de caldare de apa si se lasa sa macereze de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Dupa filtrare,
maceratul se lasa deoparte, iar cetinile sunt puse sa dea in clocot in inca 3-4 litri de apa, dupa care se lasa la racit si se filtreaza. In final, se amesteca decoctul astfel obtinut cu maceratul la rece filtrat anterior. Preparatul obtinut se toarna in apa de baie. O baie cu extract de cetini de pin dureaza 15-20 de minute, iar apa trebuie incalzita progresiv, asa incat prin porii pielii sa fie absorbite cat mai multe substante active.
Alifia de rasina de pin Alifia de rasina de pin se obtine in casa, cu unt si cu ceara de albine. Se pune un pachet de unt (trebuie sa fie cat mai gras) intr-o oala si se fierbe pe foc de intensitate medie, inlaturandu-se spuma din cand in cand. Dupa 15-20 de minute, niste sedimente inchise la culoare se depun pe fundul cratitei, iar untul ramane limpede. Atunci se ia de pe foc si se trece untul incins, limpede (fara vreun sediment de pe fund) intr-o alta oala curata, in care se adauga si un bob de ceara de albine, de marimea unei alune (se gaseste in piata la apicultori), si se amesteca bine. Atunci cand amestecul de unt limpezit si ceara este omogen, se adauga 23 linguri de rasina de pin. In Ardeal si Bucovina, femeile mestere mai puneau in compozitie si putina tamaie curata (vreo 2-3 bobite), care-i dadeau unsorii o aroma si o putere tamaduitoare aparte. Dupa ce se amesteca bine componentele, alifia se pune intr-un borcan sa se raceasca si se va pastra la rece. BOLI CARE SE VINDECA PRIN TRATAMENT CU PIN Tuse, tuse iritativa, brosnita, astm, pneumonii (ca adjuvant) - se iau zilnic 3-4 linguri de sirop de ace de pin. Preparatul se inghite nediluat, incet, lasandu-l sa alunece pe gat. Suplimentar se fac bai cu cetini de pin sau masaj cu un unguent (poate fi luat din comert) in care s-au adaugat cateva picaturi de ulei de pin si aceeasi cantitate de menta (ambele uleiuri se gasesc la Plafar). Traheita, traheobronsita, tuse uscata, iritativa - se face gargara cu o lingurita de plamadeala de rasina in alcool, diluata in jumatate de pahar de apa. La 10 minute dupa gargara, este foarte bine sa se inghita lent o lingurita de miere lichida sau, si mai bine, o lingurita de sirop de ace obtinut in miere. Infectii reno-urinare grave, care nu raspund la alte forme de tratament, cistita cu sangerari, hematurie (urina in sange) - o jumatate sau o lingura de plamadeala de rasina de pin in alcool se dizolva intr-o jumatate de cana de apa si se bea imediat, pe stomacul gol. Acest remediu limpezeste urina, cicatrizeaza traiectul reno-urinar si alina durerea. Plamadeala de rasina de pin in alcool, combinata cu tinctura de ienupar si administrata dupa aceeasi metoda, este un elixir infailibil in toate cazurile de nefrita, cistita si uretrita. Se iau trei doze pe zi, in cazul bolilor cronice, si pana la sase doze, in cazul celor acute. Hipofunctie a glandelor cortico-suprarenale, impotenta si sterilitate masculina - se consuma 4-8 linguri de sirop de pin pe zi, pe stomacul gol. Efectele apar in timp (minimum 2 luni), dar sunt foarte stabile. Dupa bolile care provoaca sterilitate secundara este foarte important sa se faca o cura cu acest sirop cu efecte foarte puternice asupra gonadelor. De
asemenea, problemele care pot aparea din cauza disfunctiilor glandelor suprarenale: eczeme si boli de piele, boli autoimune, uscari ale mucoaselor, este recomandata cura cu sirop de ace de pin. Bulimie (tendinta de a manca necontrolat) - atunci cand apare reflexul necontrolat de a manca, se mesteca 3-4 ace de pin verzi. De asemenea, inainte de masa, este indicat sa se mestece ace de pin, pentru a reduce astfel spontan cantitatea de hrana consumata. Seva acelor de pin are efecte miraculoase in reglarea apetitului. Raceli frecvente, cistite recidivante, sistem imunitar slabit - se consuma de trei ori pe zi cate 2 lingurite de sirop de ace de pin, preparat cu miere.
UTILIZARI EXTERNE Rani, rani infectate - se aplica plamadeala de pin in alcool cu un tampon de vata. Preparatul se pune din abundenta, astfel incat sa formeze o crusta pe locul afectat. Cicatrizarea si vindecarea sunt rapide si nu lasa urme. In cazul ranilor adanci sau facute cu obiecte foarte murdare, se face o curatare foarte buna cu un tampon de vata inmuiat in tinctura, inainte de a lasa rana sa se cicatrizeze, sub actiunea rasinii de pin. Astenie, convalescenta, dureri musculare - se fac bai generale cu extract de cetini de pin, dupa care se fac si frictionari usoare cu alifie de rasina de pin pe talpi, pe genunchi (in scobitura aflata la doua degete si jumatate sub rotula), pe umeri. Reumatism - se fac bai fierbinti cu cetini locurilor dureroase (baia dureaza 20 de minute), dupa care se ung cu rasina. Atunci cand este frig afara sau cand vremea este umeda, se fac doua aplicatii cu alifie de rasina pe zi, pe articulatiile dureroase. Hemoroizi - se aplica pe locul afectat, de doua ori pe zi, alifia de rasina, al carei mod de preparare a fost descris mai sus. Cu alifia ceva mai tare (se pune mai multa ceara) se fac mici supozitoare cu rol cicatrizant si antiinflamator. Paraziti ai pielii (scabie) - se pune o mana de scoarta de pin tocata marunt intr-un litru de apa si se fierbe la foc mic, adaugand apa din cand in cand, vreme de 3-4 ore, pana cand ramane pe fundul vasului o pasta uniforma, usor lipicioasa. Cu aceasta pasta se ung zonele afectate. In prealabil, este bine sa se faca o pensulare cu plamadeala de rasina de pin in alcool. Psoriazis - se ung zonele afectate, alternativ, cu alifie de rasina de pin si cu pasta din scoarta de pin, al carei mod de preparare a fost descris anterior.
+ -&-&-(,+, Medicamente proaspete, de sezon Fara a tine seama de capriciile si paradoxurile acestei ierni, care pare ca nu poate sa-si intre in drepturi, lipsindu-ne de ninsori si zapezi, natura isi urmeaza netulburata tainicul sau
curs. In aparenta lor incremenire, copacii isi dezvolta mugurii care vor erupe in primavara, in vreme ce radacinile acumuleaza intruna seve, pentru anotimpul exploziei vegetale. In padurile de la munte, brazii si pinii secreta acum, spre sfarsitul lui ianuarie, maximumul de uleiuri aromate si volatile - care ii vor ajuta sa treaca cu bine prin iarna. Dincolo de incremenirea aparenta a anotimpului, lumea vegetala are Äabilitatea´ de a se mentine intr-o continua transformare, mereu atenta la primejdiile din exterior. Din acest proces continuu de adaptare si de transformare a plantelor rezulta si o multitudine de remedii puternice, pe care noi, oamenii, le putem folosi pentru a ne ocroti sanatatea. Doua dintre ele, rasina si cetinile de brad - sunt cele mai accesibile medicamente vegetale proaspete ale acestui sezon.
Unde gasim si cum recoltam rasina Rasina de brad se acumuleaza pe trunchiul arborelui, acolo unde acesta a fost ranit, ea avand un rol de dezinfectant si de cicatrizant. Ca atare, o vom putea recolta de pe orice traseu turistic montan, deoarece - veti vedea - in aceste zone, brazii sunt, din pacate, adesea scrijeliti si au scurgeri mari de rasina. Rasina se desprinde de pe trunchi cu ajutorul unui cutitas, doar de acolo unde stratul este gros si nu mai este nevoie sa razuim trunchiul, pentru a nu-l rani in plus si pentru a nu lua si bucati de scoarta, care ulterior ne vor deranja in procesul prepararii. Rasina se poate depozita in pungi de plastic, dar nu mai mult de cateva zile, deoarece le va dizolva, sau in cutii metalice, in cazul in care vrem sa o tinem o perioada mai lunga de timp (termenul sau de valabilitate este de 3-4 ani). c Tinctura Se obtine foarte simplu, amestecand un pahar (200 ml) de alcool alimentar tare, de 8090 de grade, cu 3-4 linguri de rasina. Amestecul se pune intr-un borcan care se va inchide ermetic si se lasa minimum 3 zile intr-un loc caldut, agitandu-l periodic, asa incat rasina sa se dizolve cat mai bine. Apoi preparatul se filtreaza, iar tinctura rezultata se depoziteaza in sticlute care vor fi inchise si ele ermetic. Tinctura de rasina de brad este un remediu cicatrizant, antiinfectios si antiinflamator comparabil cu propolisul, dar mult mai bine tolerat de catre organism. Unguentul Se prepara din sapte linguri de untura, o lingura de rasina de brad cat mai curata si cate o lingurita de miere zaharisita si de ceara de albine (ambele le gasim in piete, la apicultori). Mai intai se pune intr-un vas la foc mic untura si se lasa pana devine lichida, dupa care se adauga rasina si ceara, care se lasa si ele sa se dizolve complet, dupa care se ia vasul de pe foc, se adauga mierea si se lasa sa se raceasca. Cat mai este cald, unguentul se toarna intr-un borcan, care va fi inchis si lasat in frigider, unde se poate pastra pana la trei luni.
Uleiul cu rasina Intr-o oala cu apa clocotita, tinuta pe foc mic, se pune un vas cu 100 ml (jumatate de pahar) de ulei de masline, care se lasa sa se incalzeasca. Dupa ce uleiul a devenit fierbinte, se pune o lingura de rasina si se amesteca bine pana se dizolva complet, dupa care se filtreaza, se lasa sa se raceasca si se pune intr-o sticla care va fi inchisa ermetic. Cu acest ulei se fac frictionari pentru combaterea afectiunilor respiratorii si se aplica pe arsuri de gravitate mica si pe contuzii, pentru o vindecare rapida. Rasina in tratamente interne · Cistitele, cistitele cu hemoragie, infectiile renale - se ia de 3 ori pe zi cate o lingurita de tinctura de rasina de brad, dizolvata in jumatate de pahar de apa. Preparatul se administreaza pe stomacul gol, in cure de minimum 14 zile, avand efecte antiinfectioase, cicatrizante si regenerative epiteliale foarte puternice. De asemenea, rasina de brad (si intr-o masura si mai mare cea de pin) are efecte de stimulare a diurezei si a activitatii rinichilor similare tincturii de ienupar, dar fara actiunea iritativa a acesteia. · Tusea - se ia de 3-4 ori pe zi cate o lingurita de tinctura de rasina, amestecata cu o lingura de miere lichida. Este un excelent calmant, dezinfectant si stimulent imunitar pentru zona gatului. · Tabagismul - se administreaza, o data la patru ore, o jumatate de lingurita de tinctura de rasina de brad, amestecata cu o lingurita de miere de salcam. Acest preparat decongestioneaza arborele bronsic de secretii si, se pare, reduce dorinta de a fuma, fiind de ajutor celor care vor sa renunte la acest viciu extrem de periculos pentru sanatate. · Balonare si colici abdominale care apar in contact cu frigul - se administreaza inainte de a iesi din casa o lingurita de tinctura pusa pe o bucatica de paine uscata. · Infectii intestinale, colita de fermentatie - vreme de trei saptamani se administreaza inainte de fiecare masa o bucatica de paine uscata, pe care s-a pus o lingurita de tinctura de rasina. Se iau minimum trei doze pe zi. Rasina in tratamente externe · Racelile de tot felul - se face un masaj al intregului corp, insistandu-se asupra zonei toracice, cu ulei de rasina preparat dupa metoda de mai sus. Este un remediu popular, care se foloseste atat pentru prevenirea imbolnavirilor, cat si pentru vindecarea rapida. · Amigdalita - se face gargara cu doua lingurite de tinctura de rasina dizolvata in putina apa. Aceasta procedura are un efect antimicrobian si stimulent imunitar rapid, fiind recomandata si in faringita, traheita, faringo-amigdalita etc. · Negii - o bucatica de rasina se pune pe locul afectat si se acopera cu un plasture care sa o fixeze. Rasina se tine 24 de ore, dupa care se schimba, tratamentul facandu-se 7 zile la rand.
· Ranile - se cicatrizeaza mult mai repede si fara urme, daca se trateaza cu tinctura de rasina. Aceasta se aplica folosind un tampon de vata, cu care se inmoaie locul afectat, curatat bine in prealabil. · Arsurile - atunci cand sunt de gravitate mica, se trateaza cu unguentul de rasina, a carui reteta am prezentat-o anterior. Arsurile de gravitate mai mare se trateaza intr-o prima faza cu tinctura de rasina, pentru a preveni infectia, dupa mai multe zile folosindu-se unguentul. · Eczemele infectioase uscate - se trateaza cu comprese cu tinctura de rasina, care se tin vreme de un sfert de ora, pentru a inmuia tegumentele, dupa care se lasa sa se usuce, iar deasupra se pune o pelicula de ulei de rasina. Acelasi tratament se aplica in cazul contuziilor (vanatailor), efecte mai bune obtinandu-se prin utilizarea unguentului in locul uleiului. Precautii si contraindicatii La anumite persoane, rasina poate provoca reactii alergice, atat administrata intern, cat si in contact cu pielea. Din acest motiv, inainte de a incepe un tratament cu acest produs, este necesar sa facem un test, administrand intern sau aplicand pe piele cateva picaturi de tinctura si vazand care este reactia. Daca apar senzatii neplacute de iritatie, inflamatie, daca se declanseaza catar respirator sau apare inrosirea pielii, nu va fi facut tratament cu rasina. Rasina dizolva substanta din care este alcatuita dantura, motiv pentru care nu se administreaza pe cale bucala decat sub forma de tinctura. Tratamentul cu cetini de brad In aceasta perioada, in acele bradului este secretata o foarte mare cantitate de uleiuri aromatice cu efecte vindecatoare exceptionale. Aflate la indemana, e pacat sa nu le folosim. Siropul de ace de brad Se prepara din acele de brad desprinse de pe cetini cu ajutorul unui cutit, spalate si strivite ulterior pe o planseta de lemn, cu un sucitor. Se umple un borcan pe un sfert cu aceste ace de brad, dupa care se adauga deasupra miere, pana se umple complet. Se inchide ermetic. Se tine pe calorifer sau in apropierea unei surse de caldura vreme de trei saptamani, dupa care siropul obtinut se filtreaza. Are un miros foarte puternic de brad (mult mai puternic decat cel preparat din muguri). Se va folosi in urmatoarele afectiuni: · Tuse persistenta, imunitate scazuta a segmentului respirator - se administreaza cate o jumatate de lingurita de sirop de ace de brad, de 6 ori pe zi. Tratamentul dureaza minimum 7 zile si are efecte antiinfectioase, imunostimulente si regenerative puternice. · Apetit alimentar excesiv - se administreaza cu cinci minute inainte si dupa masa cate o lingura de sirop de ace de brad, fara apa. Acest preparat este foarte bun si ca desert, intrucat inhiba pentru o perioada destul de mare apetitul pentru dulciuri.
· Oboseala intelectuala - se iau 1-2 lingurite de sirop de ace de brad, atunci cand trebuie facut un efort mental prelungit. Mierea din sirop redreseaza rapid glicemia si hraneste creierul, in timp ce uleiul volatil din ace are efecte tonice psihice si cerebrale. · Sterilitate la femei - se face o cura de 1-2 luni cu sirop de ace de pin (se prepara intocmai ca si cel din ace de brad). Acele de pin au efecte puternice de stimulare si de reglare a activitatii glandelor sexuale la femei. _____________________________ Baia aromatica din cetini de brad 5 maini de cetini de brad maruntite (ace cu crengute cu tot) se pun la macerat in doi litri de apa, la temperatura camerei, vreme de opt-zece ore (de dimineata pana dupa-amiaza). Dupa trecerea acestui interval de timp, preparatul se strecoara, maceratul rezultat punandu-se deoparte, in timp ce planta ramasa se pune in alti doi litri de apa clocotita si se lasa sa stea acoperita pana se raceste, dupa care se filtreaza. In final, se combina cele doua preparate (maceratul si infuzia racita) si se vor pune in apa de baie, care va fi la o temperatura de 38-39 de grade Celsius. Baia dureaza 20-30 de minute, dupa care pacientul se va usca putin prin tamponare cu prosopul si va ramane sa se odihneasca, la loc foarte calduros, vreme de o jumatate de ora. Iata cateva recomandari ale acestei bai: · Artrita, poliartrita reumatoida - se fac de 2-3 ori pe saptamana aceste bai cat mai fierbinti, care au efecte foarte puternice, mai ales in perioadele reci ale anului. · Prevenirea racelilor si gripelor - se fac de 1-2 ori pe saptamana bai cu cetini de brad. Uleiurile volatile degajate din acele de brad au efecte exceptionale asupra intregului aparat respirator, fiind un excelent mijloc profilactic, dar si pentru tratarea in faza incipienta a gripei si guturaiului. · Oboseala fizica si psihica - se fac bai calde cu cetini de brad, la sfarsitul zilei. Medicul Bach (fondatorul terapiei florale) spunea despre cetinile de brad ca sunt un excelent tonic psihic, util in starile de oboseala, epuizare, dar si impotriva... descurajarii, auto-condamnarii si deznadejdii.
) A venit luna mai si copacii infloresc. /, $ $ isi adauga in trusa lor medicala arome divine, care pe langsanatatea trupeasca, sporesc si puterea de a visa. Cine merge acum in padure isi vindeca sufletul si devine poet.
( '( Renastere si reinnoire Orasenii nascuti la tara spun ca primavara, in luna mai, simt mireasma salcamilor infloriti venind spre ei, din locurile copilariei. Poate exista o declaratie de iubire mai
frumoasa, mai tandra, pentru un copac? Sa stai pe o sosea de asfalt si sa simti inflorind salcamii... Iata ca amintirile din anii copilariei nu sunt doar jocuri si pozne, ci si stari sufletesti, legate de prezenta naturii. Urme puternice, de care avem nevoie ca sa ne regasim. Sprijin sufletesc, fara de care nu putem vorbi despre sanatate... Explozii florale, colorate in auriu, alb si roz - salcamii simbolizeaza in traditia populara reinnoirea, renasterea pe care ultima luna a primaverii o dezleaga in natura si in noi. Luna mai, luna in care se izvodesc florile si sperantele omenesti. Virtuti tamaduitoare Sprijin pentru schimbari Salcamul este arborele tutelar al schimbarilor, al lucrurilor care le urmeaza stagnarilor. Viata ne impinge tot timpul catre schimbare si adaptare, fie prin imprejurari importante nasterea, schimbarea varstelor, fie prin decizii banale pe care le luam in fiecare zi. Salcamul ne ajuta sa ne asumam provocarile, mici sau mari, cu care ne confruntam. · schimbari biologice: primul mare eveniment al vietii, care ne face sa trecem din starea de crisalida in fluture, este nasterea. Urmeaza apoi pubertatea, una din marile noastre metamorfoze, prin care luam cunostinta ca nu mai suntem ca inainte, ca ne-am despartit de copilarie, ca viata nu este un simplu joc. Pentru femei, sarcina este o alta etapa biologica importanta, plina de transformari, tot astfel cum incetarea fertilitatii reprezinta o revolutie, adesea greu de indurat. Fiecare din aceste imprejurari lasa asupra noastra urme de lumina sau umbra, peceti care vor hotari in mare masura gustul dulce sau amar al vietii. Sunteti traumatizati de schimbarile biologice? Va temeti de modificarile organice pe care nu le puteti controla? Salcamul va este la indemana. Frumusetea exploziilor sale florale din luna mai dovedeste ca innoirile nu sunt pandite doar de pericole, ci si de mari impliniri. Asezati-va sub corola stralucitoare si parfumata a unui salcam si veti privi cu liniste si incredere spre viitor. · evenimentele vietii de zi cu zi: intre marile etape biologice ale vietii, se insereaza evenimente minore, care ne obliga sa ne adaptam prin schimbare. Legate de scoala, de ucenicia intr-o profesie, de relatiile cu cei printre care traim, fiecare din ele necesita un efort de intelegere si de autodepasire. Usor de infaptuit cateodata, alteori de-a dreptul insurmontabile, si in cazul lor, salcamul este un bun ascultator si tamaduitor. Nu ezitati sa va ascundeti sub cupola lui, din care picura culori si arome - schimbarile vor parea jocuri copilaresti. · un nou start dupa o schimbare: dupa orice schimbare in viata profesionala, calitatile salcamului va vor ajuta sa porniti mai departe Äcu toate panzele sus´. · convalescenta: revenirea energiilor interioare, dupa o incercare dureroasa sau o boala, aduce cu sine o serie intreaga de schimbari - o noua stare interioara, noi calitati psihice. In toate astea, exista o stare tranzitorie importanta: convalescenta. Dupa boala, teama de a sti daca ne vom regasi locul pe care il aveam inainte in familie, la scoala, la birou, ne indeamna sa ne grabim. Uneori, dorinta de a uita cat mai repede incercarea prin care am trecut ne face sa ne precipitam in manejul vietii. Totusi, pentru ca vindecarea sa fie totala, e foarte important sa
ne dam timp pentru a integra experienta produsa de boala. Or, intelesul de innoire si renastere al salcamului, forta lui de a o lua de la capat atat de spectaculos, cu atatea miliarde de flori, sunt un indemn sa credem ca vom putea sa ne reluam existenta de unde am lasat-o, inainte de a ne imbolnavi. · durerea despartirii de cineva drag: salcamul ofera suport moral si ajutor sufletesc persoanelor care trec printr-o perioada de suferinta, in urma pierderii cuiva drag si apropiat.
&''( Independenta si responsabilitate Cand creste de la sine, nucul nu rasare niciodata in padure sau alaturi de alti copaci. E pururea singur si suveran, intr-un mijloc de camp, intr-un ochi de gradina sau pe marginea unui drum. Independenta lui seamana cu aceea a zeilor: cine ii incalca teritoriul moare. De aici si credinta, confirmata cateodata, ca nu e bine sa dormi sub un nuc. Adevarul este ca nucul emite o energie coplesitoare, pe care o emana din trunchi si din ramuri, din frunzele sale care au un miros ce nu poate fi comparat cu nimic. Fructul lui, nuca, verde si amara pe dinafara, este dulce pe dinauntru, iar miezul ei are forma de creier: organul care ii permite omului sa se diferentieze de grup, pentru a-si castiga autonomia.
Virtuti tamaduitoare Nucul este copacul care ne incurajeaza sa ne urmam ritmul propriu de viata si necesitatile intime, pentru a ne dezvolta simtul independentei si al responsabilitatii. Adevarata independenta provine din interior, din clipa in care ne confruntam intr-o maniera responsabila cu ceea ce suntem cu adevarat. Aceasta capacitate de a sti cine suntem si ce putem ne deschide portile libertatii interioare. De acolo si pana la asumarea destinului e doar un pas. · schimbarea perspectivei asupra muncii: pentru majoritatea oamenilor, munca este o cazna pe care trebuie s-o suporte pentru a-si putea satisface nevoile materiale. Nucul ne ajuta sa intelegem relatia aceasta pe un plan mai larg. La ce foloseste munca pe care o fac? Imi e de folos numai mie sau si celorlalti? Din moment ce sunt platit, inseamna ca sunt de folos. Sap un drum? Drumul acesta va fi o sosea pe care oamenii vor fi bucurosi sa calatoreasca mai repede spre telul lor. Conduc o intreprindere? De munca mea depind zeci de oameni, iar lor le este de folos. Ocupatiile noastre profesionale sunt expresia participarii la mersul inainte al lumii. Din perspectiva aceasta, munca are un inteles mai demn si mai nobil decat acela ca aduce o bucata de paine, ne da un rost. Ei bine, nici un alt arbore, precum nucul, nu ne poate ajuta sa ne eliberam energiile necesare pentru a ne schimba perspectiva asupra muncii si pentru a fi pregatiti in fata schimbarilor. · asumarea emotiilor: emotiile care ne paraziteaza, adesea, relatiile cu ceilalti oameni printre care traim provin, de multe ori, din situatii care se repeta invariabil. Emotii la examene (desi am mai dat), emotii in fata sefului (desi am mai vorbit cu el, nu o data), emotii in fata unei relatii sentimentale (desi nu suntem prima oara indragostiti). Independenta inseamna sa
ne asumam constient aceste emotii si la fiecare noua imprejurare sa ne amintim ca le-am depasit inainte: e ceva trecator, vasazica! Nucul, copacul cel mandru si autonom, ne va ajuta sa ne asumam responsabilitatea unor evenimente, in ciuda emotiilor pe care le platim drept tribut. · motivare: imbogatiti si intariti prin calitatile energetice ale nucului, ne vom imbogati spatiul interior, iar relatiile noastre cu ceilalti vor progresa. Schimbarile nu vor veni cu brutalitatea unui cutremur de pamant, ci vom aborda realitatea cu un nou elan. · discernerea realitatii de iluzie: contactul cu nucul ne ajuta sa regasim urma realitatii. El se va dovedi util atunci cand suntem nedecisi, cand viata ni se pare confuza. Distanta pe care o vom lua fata de evenimente, adesea inconstient, nu e usoara. Iesirea din ceata se face greu. Chiar si fizic, efortul de distantare fata de evenimente se traduce prin accidente ale sistemului respirator sau cardiac, precum si probleme de ordin psihic. In toate astea, nucul ne poate fi de mare ajutor
) Daca inima va este indurerata, daca va simtiti cuprinsi de indoieli in legatura cu raspunsul la sentimentele dvs., cautati refugiu langa castan. Cu ramurile lui incarcate de flori, nu seamana acest copac cu o catedrala uriasa, in care ard sute de lumanari? Exact ca intr-o biserica, langa castan va regasiti linistea, va recastigati increderea pierduta. Energia castanului vindeca ranile sufletului, reda respectul de sine si da incredere in viitor. Atingeti-i trunchiul cu palmele si primiti-i curentul de energie. Veti fi alinati de toate suferintele sufletesti. O calugarita celebra din secolul al XII-lea, mistica Hildebrand, spunea, referindu-se la frasin: ÄEste simbolul judecatii cuminti´. Intariti-va vointa prin frasin! Cautati-i prezenta si proiectele dvs. se vor implini mai usor, cu mai multa decizie si consecventa. Campul sau energetic face mai permeabila legatura dintre constient si subconstient. Veti putea recunoaste mai usor scopul vietii, veti sti mai clar pentru ce trebuie sa va decideti si sa luptati. Veti fi mai putin sensibili la greutati, veti reactiona calm la atacurile indreptate impotriva dvs. Preotii celti aveau totdeauna in preajma un frasin, in jurul caruia adunau luptatorii, inainte de batalii. Rand pe rand, ei isi sprijineau mainile si armele de copac, in vreme ce preotul rostea descantece ocrotitoare de moarte. Cand intalniti in cale un tei, intalniti dragostea curata. Teiul limpezeste sentimentele, imblanzeste inimile razvratite, picura in suflet iubire. Nu degeaba asteapta poetii sa fie ingropati in rauri de flori de tei.
Un leac de primavara:
.+, (- In fiecare an, primavara vine altfel. Uneori vine grabita, alteori pare extrem de nehotarata, cateodata intarzie nepermis de mult, dar de fiecare data produce aceeasi explozie de viata si de bucurie. Anul acesta, zana florilor s-a grabit din cale afara, asa incat primele plante au inceput sa-si scoata capul la soare, inainte ca iarna calendaristica sa se fi terminat. Pentru cine merge sa asculte si sa priveasca padurea, trezirea ei la viata este precum mersul sovaielnic si prudent al unui copil care invata sa faca primii sai pasi. Oricat ar fi de inalti si puternici, copacii se tem sa-si lase mugurii frunzelor sa plesneasca, de teama gerurilor tarzii. Din clipa in care seva arborilor se pune insa in miscare, padurea intra in sarbatoare. Palcurile de brazi si pini emana un parfum proaspat si inviorator, crengile mestecenilor si aninilor devin adevarate robinete cu seva vindecatoare, intreaga suflare a padurii respira, o respiratie pe care numai cei apropiati de natura o pot auzi. Din momentul punerii in miscare a sevei, copacii devin adevarate farmacii: mugurii, scoarta si mladitele lor au proprietati vindecatoare cu totul exceptionale. In primaverile anilor trecuti, v-am vorbit pe larg despre calitatile mugurilor si mladitelor (adevarate uzine de hormoni naturali si substante detoxifiante), anul acesta va vom vorbi despre un alt medicament al padurii - scoarta arborilor. Aceasta constituie un adevarat invelis de protectie al copacilor, care ii apara nu numai de intemperii, ci si de toti nepoftitii, de la insecte la virusi si bacterii ori ciuperci parazite. Obiceiul anumitor animale de a manca scoarta nu are drept cauza intotdeauna foamea, ci adeseori este o forma de autotratament, pe care salbaticiunile o fac instinctiv, mai ales iarna si primavara. Dar sa vedem ce taine ascunde scoarta uneia din speciile de copaci cele mai folosite in terapie - salcia.
(- (Salix alba, Salix fragilis, Salix caprea) La noi in tara exista mai mult de zece specii de salcie, de la cea pletoasa, care creste pe margini de apa, la cea de nisipuri, care nu atinge mai mult de jumatate de metru inaltime. Avand o putere de adaptare exceptionala, salciile pot fi intalnite de la malul marii si pana aproape de crestele inalte ale muntilor, unde se lupta cu iarna lunga si vanturile nemiloase. Este una dintre cele mai rezistente specii de arbori de la noi si fireste ca la un asemenea potential biologic si substantele vindecatoare secretate de ea sunt pe masura. De fapt, salciei ii datoram cel mai folosit medicament din lume, aspirina, care a fost pentru prima oara extrasa din scoarta sa de catre un chimist german, acum mai bine de un secol. Spre deosebire insa de aspirina sintetica comercializata in farmacii, salcia nu are nici un fel de efecte secundare
neplacute, ci din contra - este un remediu foarte echilibrat si care poate fi folosit pe perioade lungi de timp. Utilizarea salciei in medicina veche romaneasca Inainte ca in satele noastre sa ajunga pilulele miraculoase ale industriei chimice, salcia era un medicament de uz curent in medicina populara romaneasca. In satele de munte din Apuseni, ea era folosita contra durerilor reumatice si a durerilor de cap. In Oltenia, era un leac traditional pentru guturai si gripa, in timp ce in Moldova se tratau cu ea toate bolile care produceau febra sau hemoragie, inclusiv tuberculoza si dizenteria. Fasiile albe de scoarta de salcie erau atarnate primavara in tocul usii, ca semn al sfarsitului iernii, dar si pentru a alunga guturaiul si febra fanului de la cei din casa. Un alt obicei era ca in fiecare primavara, in postul Pastelui, sa fie trecuti la o cura cu fiertura de salcie flacaii si fetele, ³ca sa nu se goneasca inainte de timp´, adica pentru a le tempera activitatea hormonala si a face procesul de maturizare, sexuala mai ales, firesc si gradat. Cum culegem scoarta de salcie Acest aspect este deosebit de important, din doua motive: pentru a proteja arborii de distrugere si pentru ca scoarta culeasa sa aiba cu adevarat proprietati terapeutice. In piata, veti vedea multi ³culegatori de plante´, unii cu autorizatie frumos afisata pe taraba, care au scoarta de salcie culeasa direct de pe tulpina copacului - complet gresit! Scoarta de pe tulpina copacului este veche de cativa zeci de ani si trecerea timpului a facut-o sa se transforme practic in ceva complet lipsit de proprietati terapeutice, aproape anorganic. Nici animalele nu mananca aceasta scoarta. In terapie, se foloseste numai scoarta de pe ramurile de 2-3 ani, adica mai groase de 1 cm si mai subtiri de 5 cm. Aceste ramurele se desprind de pe copac si se cojesc cu ajutorul unui cutit. Doar in perioada de la pornirea sevei in arbore si pana la aparitia primelor frunze se poate desprinde scoarta cu usurinta, dupa aceea ea ³pietrificandu-se´ si devenind practic imposibil de desprins. Cum preparam si cum administram scoarta de salcie Dupa culegere, coaja de salcie se taie marunt, in bucati de maximum 3 cm lungime, pentru ca apoi sa fie usor de macinat, si se pune la uscat. Uscarea se face in strat de grosime medie (2-4 cm), intr-un loc curat si bine aerisit. In aer liber nu se lasa mai mult de 1-2 saptamani, pentru ca altfel se pierd multe substante vindecatoare, sensibile la actiunea aerului si a umiditatii, precum si la variatiile de temperatura. Ne dam seama de faptul ca procesul de uscare este finalizat, indoind fasiile de coaja de salcie: daca sunt elastice, atunci mai trebuie lasate la uscat, daca au devenit casante si se rup prin indoire, atunci uscarea s-a terminat. Coaja de salcie se pastreaza in pungi, la loc uscat si curat. Pentru a putea fi administrata sau preparata, coaja de salcie va fi macinata, operatiune care se face mai greu in piua, necesitand de regula o rasnita electrica pentru cafea. Exista doua forme principale de utilizare a salciei: pulberea si decoctul combinat.
Coaja de salcie se macina fin, cu rasnita de cafea; daca mai raman bucati nemacinate, se face o cernere. In principiu, doza la adulti este de o lingurita de trei ori pe zi. Pulberea se tine sub limba timp de 10-15 minute, apoi se inghite cu putina apa. La copiii intre 2 si 12 ani, doza se injumatateste, iar la copiii sub 2 ani, se reduce la o treime. In bolile febrile, cu manifestari acute, se ia jumatate de lingurita de pulbere de coaja de salcie din 2 in 2 ore. Decoctul combinat de coaja de salcie (reteta pentru 1 litru) La o cana de apa calduta (4 0C) se pun 2 linguri de coaja de salcie macinata cu rasnita electrica de cafea. Se lasa 8-10 ore la macerat, dupa care se filtreaza. Planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca 1/2 l de apa, vreme de 5 minute, dupa care se lasa la racit si se filtreaza. In final, se combina cele doua macerate, iar preparatul obtinut se pune intr-o sticla cu dop, care se pastreaza la rece (in frigider, la 4 0C) Termenul de valabilitate este de 4 zile. Important: pentru bai si aplicatii externe, se face un decoct mult mai concentrat - 4-6 linguri de scoarta de salcie, pentru obtinerea unui litru de preparat.
0 Se prepara dupa metoda de mai sus un decoct de salcie (6 linguri de planta la 1 l de apa). Cu acest preparat se spala ranile purulente, se pun comprese (dar nu mai mult de 1/2 ora) pe ranile in curs de vindecare. Acelasi fel de decoct se foloseste si la comprese pentru hemoroizi ori pentru spalaturi vaginale (in caz de leucoree). Pentru bai, se foloseste un decoct ceva mai slab - 4 linguri la 1 l de apa -, care se toarna in cada de baie, pentru baile generale, sau intr-un lighean, pentru baile locale.
- Reumatismul, reumatismul cronic, spondilita anchilozanta - In perioadele de criza, se bea de 3 ori pe zi cate o 1/2 pahar de decoct de scoarta de salcie, obtinut dupa reteta de mai sus. Compusii din scoarta de salcie au efect analgezic si antiinflamator pentru articulatii. Un tratament dureaza minumum 21 de zile si poate fi prelungit pana la 2-3 luni. Aceeasi cura este buna si pentru prevenirea tromboflebitei si a accidentului vascular cerebral (salicilatii au efect antitrombonic), precum si pentru prevenirea... cancerului si a altor boli tumorale (aceasta este concluzia unor studii clinice si de laborator de ultima ora, facute cu compusii salicilici din salcie si plop). - Rinita cronica si acuta - Se ia cate 1/2 lingurita de pulbere de salcie de 4 ori pe zi. Tratamentul se face pana simptomele suparatoare dispar. O eficienta mai mare se obtine prin
combinarea acestui tratament cu inhalatii cu uleiuri aromatice, cum ar fi cele de menta si cimbru, mai ales. - Guturaiul, gripa si simptomele asociate (febra, dureri musculare, ameteala) - In cazurile usoare, se face acelasi tratament ca si la rinita. In cazurile mai grave, se ia din 2 in 2 ore decoct combinat de salcie, cate 2-3 linguri. Acest preparat este foarte usor de asimilat si are efecte rapide (de regula, el produce o sudoratie intensa, insotita apoi de o senzatie placuta de relaxare si de reducerea febrei si a durerii). Despre eficienta acestui tratament cu salcie m-am convins personal, atunci cand am facut un acces puternic de febra, asociat cu ameteala si dureri de cap, in timp ce eram plecat in expeditie dupa plante medicinale. Aflandu-ma in mijlocul padurii, singurul leac la indemana era coaja de salcie, culeasa direct de la sursa, de pe unul din arbustii dimprejur. Marturisesc ca in starea fizica si psihica in care ma aflam din cauza bolii, nu mi-am pus prea mare nadejde in acest remediu, pe care-l cunosteam doar din punct de vedere teoretic. Asa ca am desprins cateva coji si le-am mestecat, fara prea mare convingere. Efectul a fost insa imediat - in cateva minute am transpirat destul de tare, durerea de cap si de muschi s-a redus, o stare placuta de claritate si usurinta m-a invadat. In ziua cu pricina, nu am mai mancat nimic, ci doar am mestecat cate o cojita de salcie, iar simptomele neplacute au disparut, ca si cum nici nu ar fi existat vreodata. - Dureri si sangerari menstruale puternice - Se bea decoctul combinat de salcie maximum 2-3 pahare pe zi. Taninurile din salcie vor opri hemoragia, in timp ce salicilatii vor reduce congestia, vor elimina durerile si vor reduce starea de nervozitate. - Tulburari hormonale la pubertate, hiperexcitabilitate sexuala - Mai ales in postul Pastelui, persoanele cu asemenea probleme erau puse sa manance multa salata, laptuca, seminte de bostan si zarzavaturi. Apoi, in fiecare zi, la rasaritul si la asfintitul soarelui, li se dadea o cana mare cu fiertura de coaja de salcie (adica decoctul combinat prezentat mai sus). Cura dura 6 saptamani, dupa care pacientul era trimis sa se impartaseasca si sa se spovedeasca la preot. Se spunea ca salcia este special sortita sa ajute omul sa nu mai cada in pacat si sa-si tamaduiasca sufletul de ispite. Acest tratament era facut de feciori inainte de a pleca in munte cu oile, ca sa-i fereasca de iele, iar pe tinerele fete, ca sa le fereasca de zburatori. - Diaree si tuberculoza cu hemoptizie (adjuvant) - Se bea de 3 ori pe zi decoct combinat de salcie, cate 1 pahar. Tratamentul se face maximum 2 saptamani.
'-(-1+-2+& - Afte bucale, infectii la nivelul gurii si al gingiilor - Se fac clatiri ale gurii cu decoctul pentru uz extern prezentat mai sus, de 3 ori pe zi, cu cel putin o ora inainte de masa. - Leucoree, afectiuni inflamatorii la nivelul organelor genitale - Se fac zilnic (in cazurile acute) si o data la 3 zile (in cazurile mai usoare) irigatii cu extract pentru uz extern.
Se face pe timpul tratamentului si o cura interna cu salcie - 1 lingurita de pulbere, de 3 ori pe zi. Rezultate exceptionale se obtin in pruritul vulvar (mancarime in zona organelor genitale la femei, simptom specific afectiunilor infectioase, dar si anumitor tulburari de menopauza), daca in extractul de salcie adaugam si 1/2 lingurita de menta. - Hemoroizi, rani grave in curs de vindecare (pentru o refacere mai rapida a tesuturilor si pentru reducerea sangerarilor), rani purulente - Se aplica pe locul afectat, de 2 ori pe zi, comprese cu decoct concentrat de salcie. - Pentru a opri lactatia si a recapata tonusul normal al sanilor - Se pun comprese cu decoct de salcie pe sani, minimum cate 1-2 ore pe zi. Tratamentul se face 2-4 saptamani. - Contra transpiratiei excesive si a mirosului urat al picioarelor - Se fac bai de picioare cu decoct de salcie, vreme de minimum 30 de minute pe zi. Se adauga din cand in cand apa fierbinte in lighean, pentru ca tesuturile sa se inmoaie, iar principiile active sa patrunda in profunzime. Pentru ca problemele sa nu revina, se clatesc sosetele si se curata bine pe interior incaltamintea cu solutie de acid boric (se gaseste in farmacii)
- Compresele cu decoct de salcie, folosite seara vreme de 15 minute, inchid porii, reduc congestia si inflamatia, fac pielea mai putin sensibila la praf si la alergeni. Sunt recomandate pentru tenul cu pori dilatati, seboreic ori iritativ. Zborul lor de fluturi varatici, purtand pe aripi cea mai suava mireasma din lume, este un leac de dragoste caruia nu-i scapa vreun muritor. Conectati-va cat mai des la curentul de energie al teiului, iar sufletul dvs. va intra in armonie cu mintea. O iubire Ägandita´ e mult mai puternica decat simpla betie a simturilor. Incredintati-i teiului sperantele dvs., si el va va stimula intuitia, ajutandu-va sa le discerneti doar pe acelea care au sorti de a se implini. Cand afara este destul de cald, culcati-va pe spate, in iarba, cu ochii pierduti in ramurile puternice ale teiului si cu talpile goale sprijinite de trunchiul lui. Asa se vindecau de arsurile dragostei vechii celti.
Y
Y
