CAP.7 EXPLOATAREA, INTRETINEREA SI SI REPARAREA ECHIPAMENTELOR DIN INSTALATIILE INSTALATIILE ENERGETICE Cap.7.1 Echipamentele electrice de distributie primare utilizate in statiile de transformare si posturile de transformare. Pentru statiile si posturile de transformare in care se afla in functiune echipamente de distributie primara , societatile de exploatare vor intocmi instructiuni instructiuni tehnice interne (I.T.I.) prin care se vor detalia si concretiza regulile de exploatare adoptate la conditiile concrete. 7.1.1 TRANSFORMATOARE SI AUTO AUTOTR TRAN ANSF SFOR ORMA MATO TOAR ARE E DE PUTERE
7.1.1.1. Rolul transformatoarelor, transformatoarelor, autotransformatoarelor autotransformatoarelor de putere. Generalitati
In statiile si posturile electrice de transformare se folosesc transformatoare si autotransformatoare de putere pentru transformarea statica a parametrilor principali ai energiei electrice de curent alternativ, pentru a face posibil transportul si distributia acesteia in conditii tehnice si economice optime. In general, transformatorul are doua infasurari - figura 7.1 - una primara care primeste energie en ergie electrica si una un a secundara sec undara care transmite energia energia primita, primita, cu alte caracteristi caracteristici, ci, unei retele retele sau unui receptor. Marimile care se refera la infasurarea primara se numesc primare (tensiune primara, curent primar, putere pu tere primara, primara , etc.) iar cele care c are se refera refe ra la infasurarea infa surarea secundara se numesc secundare (tensiune secundara, etc.).
Sc hema de principiu a unui transformator tran sformator cu doua infasurari: infasu rari: 1 - infa infasur surare are primar primara, a, 2 Figura 7.1. Schema circuit magnetic, 3 - infasurare secundara Dupa cum se poate vedea din prezentarea prezentarea de mai sus, intr-un intr-un tran sformator se poate trans forma numai numa i curentu cu rentu l alterna alt ernativ; tiv; in mod mo d obisnuit, obisnuit, curentul curentul alternati alternativ v se transfor transforma ma la aceeasi aceeasi frecventa. 1
Transformatorul care are un bobinaj primar si unul secundar poarta numele de transformator cu doua infasurari. De multe ori in sistemele energetice energetice se folosesc transformatoa transformatoare re care au un bobinaj de inalta tensiune si doua bobinaje de medie tensiune, de tensiuni diferite; acestea poarta numele de transformatoare cu trei infasurari. Exista si transformatoare pe al caror miez este infasurat un singur bobinaj, iar in diferite puncte al acestuia sunt legate legate simultan atat circuitul circuitul primar cat si cel secundar secund ar - figura 7.2. Acestea poarta p oarta numele de autotransformatoare; bobinajul lor de inalta tensiune contine intregul numar de spire ale infasurarii iar cel de joasa tensiune numai o parte din aceasta. Infasurarile primare si secundare sunt legate galvanic iar puterea transmisa este transferata partial prin conductie galvanica si partial prin inductie
Figura 7.2. Schema de principiu a unui autotransformator: 1 - bobinaj primar; 2 circuit magnetic; 3 - bobinaj secundar
Transformatoarele de reglaj (booster) - figura 7.3 - sunt formate dintr-o infasurare serie si una paralel separate intre ele. Infasurarea paralel este in paralel cu un sistem, iar infasurarea serie este legata in serie cu un alt sistem. In acest transformator puterea este transmisa prin inductie.
Figura 7.3. Schema de principiu a unui transformator de reglaj (booster
Transformatoarele Transformatoarele se utilizeaza in cele mai diferite domenii ale electrotehnicii. Transformatoarele si autotransformatoarele de putere (de forta) se folosesc pentru transportul si distributia distributia energiei energiei electrice. electrice. Ele pot fi utilizate ca ridicatoare de tensiune (tensiunea secundara mai mare decat cea primara) sau coboratoare de tensiune (tensiunea secundara mai mica decat cea primara). 2
Transportul economic la distanta al energiei electrice se poate realiza numai la tensiuni inalte, adica sectiunea conductoarelor liniei mica, respectiv respectiv costuri costuri de investiti investitiii mai scazute. scazute. Deoarece Deoarece generatoarele generatoarele din centralele electrice nu se pot construi decat pentru tensiuni relativ joase, energia electrica produsa de ele este transformata cu ajutorul transformatoarelor la tensiune inalta dupa care este transportata pe liniile de inalta tensiune. La locul de utilizare, energia este din nou transformata, in transformatoare coboratoare, la o tensiune joasa, cu care sunt alimentate receptoarele.
7.1.1.2. Principiul de functionare al transformatoarelor
Transformatorul functioneaza pe baza principiului inductiei electromagnetice intre doua circuite fixe, dintre care unul este alimentat de la o sursa de curent alternativ; sub influenta fluxului magnetic alternativ produs de curentul in circuitul primar, in circuitul secundar se induce o tensiune electromotoare alternativa care produce, in acest circuit, in cazul in care este legat la un receptor un curent alternativ. Pentru marirea actiunii electromagnetice dintre infasurari, acestea se plaseaza, de obicei, pe un miez comun inchis, din tole de otel, care, prezentand o reluctanta mica, permite trecerea mai usoara a fluxului magnetic. In figura 7.4 este reprezentat schematic un transformator monofazat.
Figura 7.4. Principiul de functionare al transformatorului I - mfasurarea primara; 2 - miez de otel; 3 - infasurarea secundara; 4 - receptor
Alimentand infasurarea primara la o tensiune alternativa U1 prin ea va trece un curent alternativ. In cazul in care circuitul secundar este deschis, acest curent, denumit curent de mers in gol Io, are o valoare mica. Curentul Io produce un flux magnetic Φ care se inchide prin miezul de otel. Fluxul induce in infasurarea primara o forta electromotoare E1 (proportional cu numarul de spire al infasurarii primare si care in cazul neglijarii pierderilor este egala in valoare absoluta cu tensiunea U1) si in infasurarea secundara o forja electromotoare E2 a carei valoare depinde de raportul numerelor spirelor celor doua infasurari. Daca la bornele infasurarii secundare se conecteaza un receptor, prin aceasta infasurare va circula un curent secundar I2. Curentul I2 produce, la randul sau, un flux Φ2 , care tinde sa micsoreze fluxul Φ. Deoarece tensiunea U1 ramane constanta, constanta, forta electromotoare E1, care trebuie sa echilibreze tensiunea aplicata ap licata (se neglijeaza pierderile) ramane constanta. Rezulta ca infasurarea primara va absorbi un curent mai mare decat Io , care corespunde mentinerii fluxului constant la valoarea initiala Φ care induce forta electromotoare bobinajul primar primar absoarbe absoarbe din retea retea un E1. Deci, la incarcarea transformatorului (la aparitia curentului I2), bobinajul curent mai mare I1 3
Se poate considera ca prin compunerea fluxului Φ1 produs de curentul curentul I1 si a fluxulu fluxuluii Φ2, in miezul transformatorului se mentine fluxul Φ. Din urmarirea principiului pr incipiului de functionare fu nctionare a transformatorului in cazul in care care se neglijeaza neglijeaza caderile de tensiune si pierderile se pot trage urmatoarele concluzii: - tensi tensiune uneaa U1 apli aplicat cataa este este o consta constanta nta inde indepen penden denta ta de tipu tipull transformatorului, fiind o caracteristica a retelei de alimentare; - fluxul Φ care produce fortele electromotoare electromotoare E1 si E2 depinde ca marime de E1 si deci de U1 si ramane constant ca valoare maxima la orice sarcina; - forta rta el elect ectrom romotoa otoarre E 2 depinde de raportul dintre numerele de spire ale infasurarilor si de valoarea tensiunii U1; - curent curentul ul I2 I2 depin depinde de de marim marimea ea recep receptor torulu uluii conect conectat at la la secundar; - curentul absorbit I1 depinde de curentul I2 si de raportul dintre numerele de spire ale celor doua Infasurari. In realitate, curentul de mers in gol I 0 are doua componente: o componenta inductiva sau de magnetizare Ior care produce fluxul magnetic in faza cu curentul si o componenta activa activa Ioa in faza cu forta electromotoare E1 corespunzatoar e pierderilor in fier ale tran sformatorului, v aloarea ei calcul calculand andu-s u-see cu relatia: Ioa = PFe / U1 Unde P Fe reprezinta pierderile in fier (prin histerezis si prin curenti turbionari) ale transformatorului. Cunoscand componentele sale, valoarea curentului I O se obtine din expresia: Componenta Ioa are o influenta mica asupra valorii curentului de mers in gol I 0 (reprezentand cel mult 0,5% din valoarea acestuia), in schimb influenteaza forma si faza acestui curent. Deoarece curentul de mers in gol este mic, pierderile in cupru sunt mici si de aceea, la mersul in gol, ele se neglijeaza; practic se poate spune ca pierderile de mers in gol sunt pierderi in fier. Valoarea pierderilor pierderilor in fier fier este cu atat atat mai mare cu cat inductia in miezul mie zul transforma trans forma torulu i este mai mare; ele se calculeaza practic cu formula PFe = GFe * pFe in care greutatea totala a miezului, in kg, - GFe reprezinta greutatea - p F e - pierderile specifice, in W/kg, la inductia existenta in miez. In functie de tensiunea primara, curentul de mers in gol si unghiul de defazaj φ0 intre U 1 si I 0 pierderil pierderilee in gol gol se pot scrie scrie sub forma: forma: P0 = U1 * I0 cos φ Regimul normal de functionare a transformatorului este functionarea in sarcina. In acest caz, infasurarea primara este conectata la reteaua de alimentare iar infasurarea secundara este conectata co nectata la reteaua de alim aliment entar aree a receptoarelo r. Prin infasurarea secundara, sub actiunea fortei elec electr trom omot otoar oaree E 2 , va circula un curent I2, a carui valoare depinde de puterea si felul receptorului conectat. La trecerea curentilor I1 si I2 prin infasurarile infasurarile repective se produc caderi de tensiune active r1 * I1 si r2 *I2 de asemenea datorita efectului Joule – Lenz apar pierderile in infasurari, numite numite si pierderi in cupru; 4
PCu = r1*
2
I 1
2
+ r2* I 2
Puterea furnizata furnizata de transformator transformator retelei conectate conectate la secundar fiind P2 pierderile in fier PFe si pierderile in cupru PCu rezulta ca puterea P1 absorbita de transformator transformator din reteaua reteaua la care este conectat primarul este : P1 = P2 + PFe + PCu Randamentul transformatorul transformatorului ui este raportul dintre puterea furnizata furnizata de secundar P2 si puterea primita de primar P1 exprimate in acelas unitati de masura. 7.1.1.3. Transformatoare si autotransformatoare trifazate. Caracteristicile principale
Transformatorul trifazat este alimentat in infasurarile primare cu un sistem de curenti trifazati. El poate fi realizat prin utilizarea a trei transformatoare monofazate, unul pentru fiecare faza, si legarea infasurarilor primare, respectiv secundare, in stea sau triunghi, sau prin asezarea infisurarilor celor trei faze pe un miez comun, cu mai multe coloane. Utilizarea a trei transformatoare monofazate nu se aplica decat in cazuri speciale, pentru puteri foarte mari, cand volumul transformatorului rezultat prin infasurarea pe un singur miez ar fi prea mare iar transportarea sa ar fi legata de greutati deosebite, sau pentru transformatoarele de masura care impun conditii speciale. In general, transformatoarele trifazate se construiesc cu un singur miez, cele mai utilizate fiind cele cu coloane asimetrice - figura 7.5. Fenomenele care se petrec in fiecare dintre fazele transformatorului trifazat sunt identice cu cele descrise la transformatorul monofazat. Apar totusi cateva particularitati ale acestor transformatoare datorita asimetriei circuitului magnetic etc.
Figura 7.5. Schema transformatorului trifazat asimetric
De obic ei, lega turi le in primar prim ar intr e cele trei faze ale trans transfo form rmat ator orul ului ui trif trifaza azatt se se face face in stea stea sau triunghi, iar in secundar se pot realiza in stea, triunghi sau zigzag - figura 7.6
5
Figura 7.6. Schema conexiunilor unui bobinaj al transformatorului trifazat: a - triunghi; b - stea; c zigzag
In cazul conexiunii in stea, tensiunea intre fazele de alimentare UAB este de
3
ori mai mare decat
tensiunea de faza UA, adica: UAB = 3 * UA In cazul conexiunii in triunghi, tensiunea intre fazele de alimentare UAB este egala cu tensiunea de faza UA. In cazul legarii in zig — zag, fiecare faza se imparte in doua jumatati, care se aseaza pe coloane diferite si se leaga asa cum este prezentat in figura 7.6.c. In cazul conexiunii zig - zag, pentru a obtine o tensiune pe faza egala cu cea a conexiunii in stea, trebuie utilizate pe fiecare faza un numar de spire de 1.155 ori mai mare decat la conexiunea in stea, fapt care mareste costul transformatorului. In schimb, conexiunea in zig - zag are avantajul uniformizarii incarcarii celor trei faze, in cazul unei sarcini dezechilibrate. Conexi Conexiunea unea in zig - zag se utiliz utilizeaza eaza numai pentru pentru infasu infasurar rarile ile secundare secundare si se aplica, aplica, in special, la distributia cu conductor neutru in retelele de iluminat. Caracteristicile nominale, principale ale transformatoarelor sunt : circui uitul tului ui secund secundar ar,, Pute Pu tere rea a nomi no mina nate te este valoarea puterii aparente la bornele circ exprima exprimata ta in kVA (sau (sau MVA), MVA), pentra pentra care nu sunt depasite depasite limitele limitele de incalzir incalziree admisibil admi sibilee ale transformatorului. transformatorului. Gama puterilor nominale cele mai frecvent utilizate sunt prezentate in tabelul 7.8: Tabelul 7.8. Puteri nominale ale transformatoarelor
Tens Tens une une a inalta, 6 si 10 2 0 15 1 10 2 20 400
Puterea nominala, MVA 0.063 0.1 0.16 0.25 0.4 0.63 1 1.6 0.063 0.1 0.16 0.25 0.4 0.63 1 1.6 4 6.3 10 16 10 16 16 25 25 40 40 63 63 80 80 12 125 15 150 19 190 63 100 125 250 400 400; 630 to urn'taji trifazate trifazate 3x133.3; 3x210 in grupuri de trei imitatf monofazate 6
Pentru autotransformatoarele retelelor de foarte inalta tensiune gama puterilor este data in tabelul 7.9 Tabelul 7.9. Puteri nominale la autotransformatoare
Tens Tensiu iune neaa kV Pute Putere reaa nom nomin inal alaa MVA MVA 2 20 100 200 200; 400; 630 in unitati un itati trifazate 3x133.3; 400 3x210 ni grupuri de trei unit&ti monofazate alimentare, e, in regim regim - Tensiunea primara nominala este tensiunea aplicata la bornele de alimentar normal de functionare. - Tensiunea secundara nominala este tensiunea care corespunde bornelor secundare atunci ciind transformatorul lucreaza in gol iar circuitului primar i se aplica tensiunea nominala. - Raportul de transformare nominal se numeste raportul dintre tensiunile nominale, primara si secundara, la mersul in gol. - Curentul nominal primar si secundar este curentul curentul corespunzator corespunzator valorilor puterii nominale si tensiunii nominale primare, respectiv respectiv secundare. Cele mai frecvente tensiuni nominale intre faze, la frecvenfa de 50 Hz sunt prezentate in tabelul 7.10. Tabelul 7.10. Tensiuni nominale intre faze
I U n [kV] I 0.4 | 6.6. | 11 | 16.5 | 22 | 38.5 |66 | 121 \ 242 | 400 | 750] -
Grupa de conexiuni indica modul de conectare a fazelor a doua infasurari ale unui transfor tran sformato matorr iar i ar prin indiciile indi ciile num numerice erice (numarul (numarul orar) orar) arata arata defaz defazajul ajul dintre dintre fazori fazoriii celor celor doua doua tensiuni tensiuni.. Fiecare grupa. de conexiune a transformatoarelor cu doua infasurari infasurari este simbolizata prin doua litere si un numar. In cazul transformatoarelor cu trei infasurari, grupa de conexiu con exiuni ni este est e simbolizata simbolizata prin trei litere litere si doua numere. numere. Prima litera litera poate fi Y simbolizand conexiunea in stea, sau D simbolizand conexiunea in triunghi a primarului. A doua litera poate fi y, d sau z dupa cum conexiunea secundarului este realizata in stea, triunghi triunghi sau zig-zag. La bornele borne le in stea sau sa u in zig-zag al caror neutru este legat la o borna exterioara, exterioara, litera respectiva este urmata de un zero. La transformatoarele fabricate in Romania se marcheaza: - pentru bobinajul bobinajul cu tensiunea tensiunea cea cea mai mare (inalta (inalta tensiune) tensiune),, cu litere litere mari, mari, incep inceputu uturil rilee cu A, A, B, C iar sfarsjitul cu X, Y, Z; - pentru pentru bobinajul bobinajul cu tensiunea tensiunea intermedi intermediara ara (medie (medie tensiune) tensiune) (la trans transfo form rmato atoar arele ele cu cu trei trei infasurari), cu litere mari cu indicele m, adica incepu inceputur turile ile Am, Bm, Cm iar sfarsiturile cu X m, Zm, Zn,: - pentr pentru u bobinaj bobinajul ul cu tensi tensiune uneaa cea mai mai mica mica (joasa (joasa tens tensiun iune) e),, cu litere mici, inceputurile cu a, b, c si sfarsitul bobinajelor cu x, y,z. Bornele se marcheaza ca si inceputurile infasurarilor adica bornele de inalta tensiune cu A, B, C; bomele bomele de de joasa joasa tensi tensiune une cu cu a, b, c; bornele bornele de medi mediee tens tensiu iune ne Am, Bm, Cm.
7
Daca transformatorul este prevazut cu borna de nul, aceasta se noteaza noteaza cu literele literele N pentru pentru inalta inalta tensiune, Nm pentru medie tensiune si n pentru joasa tensiune. tensiune. Bornele se aseaza astfel incat privind transformatorul din partea bornelor cu tensiunea cea mai mare, ele sa fie dispuse de la stanga la dreapta in ordinea NABC, nabc. Numarul urmat urmat de litere ne indica indica multiplul multiplul de 30° al defazajului defazajului dintre dintre fazorul fazorul tensiunii tensiunii secundare secundare si fazorul tensiunii primare. Grupele de conexiuni si domeniile de utilizare cele mai uzuale pentru transformatoarele trifazate sunt indicate in tabelul 7.11 in figura 7.12. este aratat modul de determinare al indicilor numerici pentru grupele de conexiuni Dy5 si Yzl 1. Tensiunea de scurtcircuit este tensiunea de frecventa nominala care trebuie sa fie aplicata pe partea de alimen alimentar taree pentru pentru a se obtine pe partea de consum, legata in scurtcircui scurtcircuit, t, curentul curentul nom nomina inal. l. Ea se exprima de obicei ca un procent din tensiunea nominala de mers in gol pe partea alimentarii.
grupa de conex conexiuni iuni Dy5; b Figura 7.12. Determinarea indicelui numeric (numarul orar); a - grupa grupa de conexiuni Yzl 1 in trepte, atat atat cu scoatere de - Domeniul de reglaj al tensiunii . Raportul de transformare se poate regla in sub tensiune (domeniul de reglaj al prizelor ± 2.5 %; ± 4 % sau ± 5 %) cat si in sarcina, cu ajutorul regulatoarelor regulatoarelor sub sarcina sarcina (domeniul (domeniul de reglaj reglaj poate sa fie de exemplu: ± 9 x 1.78 %; ± 12 x 1.25 % etc.). in cazul transformatoarelor, regulatorul prizelor se leaga, de preferinta, la neutrul infasurarii de inalta tensiune dar exista diverse moduri posibile posibile de legare a regulatorului de prize: de exemplu pe neutru, neutru, la extremitatea extre mitatea infasurarilor serie, intre infasurarile serie si paralel paralel sau sau in montaj montaj ramif ramificat icat.. - Sistemul de racire al transformatoarelor . Transformatoarele se fabrica cu racire naturala cu aer (uscate) (uscate) sau cu ulei. Caldura degajata in infasurarile si in miezul transformatoarelor uscate este evacuata in mediul inconjurator. De obicei, acestea sunt transformatoarele pana la 1600kVA si tensiunea pana la 20kV. 20kV. Principa Principalele lele moduri moduri de racire racire a transfo transformatoa rmatoarelor relor cu ulei sunt: sunt: circulat circulatia ia naturala naturala de ulei, ulei, 8
circulatia naturala de ulei si racirea uleiului prin suflare cu aer, circulatia forfata de ulei si racirea uleiului prin suflare cu aer sau racirea uleiului cu apa. - Alte caracteristici : transformatoarele si autotransformatoarele sunt caracterizate printr-o serie de alti parametr parametrii ca de exemp exemplu: lu: cur en tul tu l de mers me rs in go l, pier pi erde de rile ri le in go l si sub su b sa rcin rc ina, a, materialul materi alul infasurarilor (cupru sau aluminiu), gabaritul transformatorului (lungime, latime, inaltime), masa (masa totala, masa de transport, masa uleiului, masa decuvabila), zgomotul transformatorului, etc. fabric icat atee in Romani Romaniaa se face face Simbolizarea transformatoarelor si autotransformatoarelor autotransformatoarelor fabr prin doua d oua grupe g rupe de d e litere (mari) separate s eparate (despartite) (despa rtite) printr-o linie. Semnificatia Semnificatia primei grupe grupe de litere litere este: - prima litera: T inseamna transformator; A - autotransformator; - a doua doua litera litera:: T inseam inseamna na tri trifaz fazat; at; M - mon monofa ofazat zat;; - a treia litera: U inseamna in ulei; - a patra litera: S inseamna cu reglaj al tensiu nii in sarcina; R inseamn inseamnaa cu unitat unitatee specia speciala la de reglaj. Semnificatia Semnificatia grupei grupei a doua de litere litere se refera la modul de racire: - prima litera: N inseamna circulatia circulatia naturala a uleiului; F inse inseam amna na circ circul ulat atia ia fort fortat ataa a uleiului; - a doua litera: litera: L inseamna inseamna racire racire naturala naturala cu aer aer a elementelo elementelorr racito racitoare are;; S - racire racire prin prin suflaj cu aer a elementelor racitoare, A — racire cu apa a uleiului. Exemplu de tip de transformator: TTUS-NS inseamna transformator trifazat in ulei cu reglaj al tensiunii in sarcina si cu circulatia naturala a uleiului si racire prin suflaj cu aer.
7.1.1.4. Functionarea in paralel a transformatoarelor transformatoarelor
Functionare Functi onareaa in paralel parale l a transformatoa transfo rmatoarelor relor este necesa n ecesara ra in urmatoarele urmatoarele cazuri: cazuri: - pentru asigurarea continuitatii in alimentarea consumatorilor in timpul manevrelor de scoatere scoatere de sub tensiune tensiune a unor transfo rmatoa re si a instala tiilor afere nte pentr u execut exe cutare areaa lucrarilor lucrarilor de revizie revizie sau reparatii. reparatii. - pentru asigurarea asigurare a alimentarii consumatorilor in cazul cresterii consumulu consumuluii in anumite anumite situatii; - modificarea modificarea transforma transformatoarel toarelor or aflate aflate in functiune functiune in functie functie de cere ri de p ute re in vederea mentinerii pierderilor in limite opti optime me.. Doua sau mai multe transfonna transfonnatoar toaree functio functioneaz neazaa in parale paralell atunci atunci cand sunt aliment alimentate ate de la aceeasi retea si debiteaza pe o aceeasi retea secundara. Functionarea Functionarea paralela este optima atunci cand sarcina se repartizeaza proportional cu puterile fiecaruia dintre ele si curentii secundarului sunt in faza. Pentru ca functionarea in paralel sa fie posibila, transformatoarele trebuie sa respecte urmatoarele conditii: - sa aiba aiba aceea aceeasi si tensi tensiune une nomi nominal nalaa primar primaraa si secun secundar dara; a; - sa aiba aceeasi grupa de conexiuni sau grupe de conexiuni admis admisee sa sa func funcfio fionez nezee in in paral paralel el (transformatoarele apartinand grupelor cu indici numerici 5 si 11 pot functiona in paralel cand conexiunile sunt transpuse in mod corespunzator); - tensiune tensiuneaa de scurtci scurtcircui rcuitt sa fie aceea aceeasi si sau apropi apropiata, ata, se admit admitee o diferenta diferenta de maxim maxim 10 10 % la transformatoare cu doua infasurari si de maxim 15 % la cele cu trei infasurari; - rapo raport rtul ul pute puteri rilo lorr sa sa fie fie sub sub 3:1 3:1;; - primarul primarul si si secundar secundarul ul sa fie conect conectate ate la fazele fazele corespunzat corespunzatoare oare ale ale sistem sistemului ului.. 9
Conditiile Conditiile optime de functionare functionare in paralel se obtin cand rapoartele rapoartele de transform transformare are sunt egale si tensiunile de scurtcircuit sunt egale.
7.1.1.5. Capacitatea de supraincarcare a transformatoarelor
Transformatoare Transformatoarele le se pot supraincarca supraincarca in mod temporar sau perma permanen nent, t, in functi functiee de sarc sarcin inaa initiala, de temperatura agentului de racire si de valorile maxime admisibile ale temperaturilor infasurarilor. In cazul depasirii temperaturilor admisibile ale infasurarilor durata normala de viata a transfonnatorului se scurteaza, in afara de cazul in care supraincarcarea este compensata de o perioada de sarcina mai scazuta. Capacitatea de supraincarcare a transformatoarelor in regim normal de functionare, in cazul in care fabrica constructoare nu face alte precizari, seda in tabelul 7.13. In caz de avari avarie, e, cu riscu riscull scurt scurtari ariii durate durateii de viata viata a trans ransfo fonn nnat ator orul ului ui,, se admi admite te supraincarcare suprain carcareaa transformatoare transfor matoarelor lor in urmatoarel urmatoarelee proportii proportii (cu exceptia exceptia transformato transformatoarelo arelorr cu circulatia circulatia fortata a uleiului): 30% timp de 2 ore; 60% timp de 30 minute; 75% timp de 15 minute; 100% in timp de 7.5 minute; 140% timp de 3.5 minute. Tabelul 7.13. Capacitatea de supraincarcare a transformatoarelor
Sarcina anterioa anterioara ra Temper Temperatu atura ra initi initials als,, a de durata, uleiului In ftinc{ie de % din din sarc sarcin inaa mo modu dull de de raci racire re,, °C °C nominala
Durat urataa ad admisibil bila a supr uprasarci arcini niii de de
%
NL;NS
FS ;FA
10%,or 20%,or 30%,mi 40%,mi 50%,mi
50 75
55 68
49 60
3 1
1,5 1
60 30
30 15
15 8
90
75
65
I
0,5
15
S
4
In cazul transformatoar transformatoarelor elor cu circulate circulate fortata fortata a uleiului uleiului se vor respect respectaa indicat indicatiil iilee fabrici fabriciii constructoare iar in lipsa acestora, nu se admite supraincarcarea de avarie a acestor transformatoare.
7.1.1.6. Partile principale ale transformatoarelor
Cele mai importante elemente constructive ale transformatoarelor de forta forta sunt: miezul feromagnetic; infasurarile; schela; constructia metalica; accesoriile. reprezint intaa calea calea de inchid inchidere ere a fluxul fluxului ui magne magneti ticc princ principa ipall al Miezul Mie zul feroma fer omagne gnetic tic reprez transformatorului transformatorului.. Se confectioneaza confectioneaza din tabla sili silicio cioasa asa si sunt sunt constit constituit uitee din doua trei trei sau sau mai multe coloane verticale, reunite prin juguri orizontale.
10
Infasurarile Infasurarile constituie una dintre partile cele mai importante ale unui transformator. infasurarile trebu trebuie ie sa asigur asiguree trans transfor format matoru orului lui,, pe linga linga functionar functionarea ea la parametr parametrii ii nominali nominali,, o rigidita rigiditate te diel dielec ectr tric icaa sufi sufici cien enta ta,, precum precum si stabi stabili litat tatee dinam dinamic icaa si term termic icaa mare. mare. Sunt Sunt const constru ruit itee din din conductoare din cupru sau aluminiu. Infasurarile de inalta si de joasa tensiune ale aceleiasi faze se fixeaza pe aceeasi coloana, fiind dispuse altern alternat at sau concen concentri tric; c; in ultimu ultimull caz, bobinaj bobinajul ul de joasa joasa tensiune se fixeaza la interior, iar cel de inalta tensiune la exterior. roluri:: Schela este ansamblul constructiei care indeplineste urmatoarele roluri
- strangerea jugurilor miezului magnetic; - consolidarea axiala a infasurarilor; - consolidarea conexiunilor dintre infasurari, a celor de la comutatorul de reglaj si de la izolatoarele de trecere; - ridicarea ridicarea intregii intregii parti decuvabile decuvabile a transfonnatorul transfonnatorului. ui. racire in ulei si se refera refera la Constructia metalica se executa numai pentru transfonnatoarele cu racire cuva, capac si conservator. Cuva transformatorului transformatorului in care se introduc introduc miezul cu bobinajele este confectiona confectionata ta din tabla din otel si are o forma dreptunghiulara sau ovala. In functie de marimea transformatorului, cuvele din tabla din otel pot fi: cu pereti netezi, cu pereti ondulati, cu tevi sudate, cu lire din tevi, cu radiatoare cu tevi eliptice sau cu panouri si cu baterii de racire suflate cu aer sau racite cu apa. Capacul Capacul cuvei se executa tot din tabla tabla din o|el si se prinde de rama cuvei cuvei cu ajutor ajutorul ul unor suruburi. Conservatorul are rolul de a asigura o suprafata de contact a uleiului cu aerul mai mica decat in cazul lipsei lui micsorand astfel posibilitatea de oxidare a uleiului. De asemenea, conservatorul asigura spatiul spatiul necesar necesar dilatarilo dilatarilorr si contractari contractarilor lor uleiului uleiului in timpul timpul incalzirii incalzirii si al racirii racirii transfo transformat rmatorul orului. ui. Uleiul in conservator nu este supus unor variatii de temperatura asa de mari ca in cuva, absorbtia de umiditate si imbatranirea uleiului sunt, in acest caz, mult mai reduse. Acce Ac ceso sori riil ilee tran tr ansf sfor orma mato toar arel elor or cele mai importante sunt: izolatoarele de trecere, releul de gaze, supapa de siguranta, indicatoare de temperatura, comutatoare de reglare a tensiunii, filtru de aer etc. — figura 7.14. O componenta foarte importanta a transformatoarelor si autotransform autotransformatoarelo atoarelorr (in afara de de cele uscate) este uleiul electroizolant cu care este umpluta cuva. Uleiul patrunde in toate partile interne ale transformatorului si datorita proprietatilor sale contribuie la: - izolarea izolarea parti partilor lor sub sub tensiun tensiunee intre intre ele si fata de de masa. masa. Uleiul Uleiul se imbiba imbiba compl complet et in in materialele electroizolante protejandu-le astfel impotriva umezelii; - disiparea disiparea energiei energiei termice termice produsa produsa de partea activa a trans transfor forma mato torul rului ui.. In timp timpul ul functionarii, uleiul primeste caldura prin contact direct cu partile active ale transformatorului transformatorului si o cedeaz a mediulu i inconju rator prin peretii cuvei sau prin dispozitivele speciale de racire ale transformatorului. In afara de avantajele prezentate, uleiul de transformator are dezavantajul ca este inflamabil si, prin descompunere, produce produse produ se explozibile.
11
Figura 7.14. Dispunerea accesoriilor la transformatoare cu putere peste 1600 KVA: 1 - conservator; 2 - indicator de nivel ulei; 3 - filtru; 4 - gura pentru umplerea conservatorului; 5 - golirea uleiului din conservator; 6 - releu de gaze; 7 - urechi pentru ridicarea conservatorului; 8- instalatie pentru semnalizarea nivelului minim de ulei; 9 clapeta sau robinet; 10- actionarea comutatorului de ploturi; 11 - loc pentru umplerea cuvei cu ulei; 12 - locas pentru termometru; 13 - eclatoare pe izolatoare; 14 - dispozitiv pentru pentru ridicarea ridicarea parfii parfii decuvabile decuvabile a transform transformatoru atorului; lui; 15 15 - supapa de siguranja; 16 robinet de golire; 17 — robinet pentru luarea probelor de ulei; 18 — robinete pentru uscarea uleiului prin centrifiigare; 19 - buson de fund pentru golire; 20 - suruburi pentru legarea la pamtnt; 21 - dispozitiv pentru ridicarea cu cricuri; 22 - dispozitiv de prindere pentru pentru ridicare ridicareaa transfor transformator matorului; ului; 23 - cSrucio cSruciorr cu roji roji cu cu distanja distanja variabila variabila
7.1.1.7. Amplasarea transformatoarelor transformatoarelor
Transformatoarele pot fi instalate atat in incaperi inchise cat si in aer liber. liber. Instal Instalare areaa transf transform ormato atoare arelor lor in incape incaperi ri inchis inchisee are avantaj avantajul ul ca fere ferest stee echip echipam ament entul ul de intemperiile intemperiile atmosferice atmosferice (ploaie, (ploaie, ninsoare, ninsoare, inghet, chiciura, etc.). In schimb, schimb, instalare instalareaa in aer liber are avantajul unor lucrari ale constructiei mai reduse si al unor conditii de racire mai bune. Instal Instalare areaa in incape incaperi ri inchi inchise se se folose folosest ste, e, de exempl exemplu, u, in cazul cazul transformat transformatoarelo oarelorr pentru serviciile p roprii ale centralelor si statiilor electri electrice ce cu puteri pana la 560 kVA, in cazul posturil posturilor or de transformare la consumatori si in cazul posturilor de transformare din retelele urbane, etc. 12
Inst Instal alar area ea in aer aer libe liberr se folo folose sest stee in cazul cazul stat statii iilo lorr in aer aer liber liber,, in cazul cazul pos postur turil ilor or de transformare pe stalpi cu putere pana la 250kVA si tensiune 6-20 kV. Atat la instalarea in incaperi inchise cat si la instalarea in aer liber se fac amenajari speciale pentru: - asigurarea unei montari degajate degajate a transformatoarelor transformatoarelor,, astfel incat sa fie permis permis accesul accesul person per sonalu alului lui de exploa exp loatare tare in juru l transformatorului; - asigurarea racirii transformatoarelor; - localizarea si stingerea incendiilor produse de aprinderea uleiului in caz de defect. Sub fiecare transformator, in fundatia de beton, se prevede un bazin de colectare a uleiului sau palnii din beton in legatura cu un bazin central de colectare al statiei. statiei. Bazinele sunt acoperite acoperite cu un gratar gratar metalic pe care se aseaza aseaza un strat de pietris. In cazul un ui defect in transformator, care produce aprinderea uleiului si chiar spargerea cuvei, uleiul se scurge prin stratul de pietris, se stinge si se colecteaza in bazin.
7.1.1.8. Exploatarea transformatoarelor transformatoarelor
In acest subcapitol se trateaza transformatoarele si autotransformatoarele de putere in ulei, monofazate si trifazate cu doua sau trei infasurari din cupru sau aluminiu, destinate sa functioneze la frecventa de 50 Hz in urmatoarele conditii principale: - temperatura mediului de racire: a) racire cu apa: temperatura maxima de intrare 25°C; minima -40°C; - temp temper erat atur uraa medi mediee ziln zilnic icaa maxi maxima ma +30° +30°C; C; - temp temper erat atur uraa medi mediee anual anualaa maxi maxima ma +20° +20°C; C; - tensi tensiunea unea de alime alimenta ntare re are are forma forma practi practicc sinus sinusoid oidala ala;; - in cazul transformato transformatoarelor arelor trifaz trifazate, ate, tensiunile tensiunile sunt sunt practice practice sime simetr tric ice. e. Pentru alte conditii decat cele indicate vor fi respectate prescriptiile fabricii constructoare si ale proiectantului instalatiei. In lipsa indicatiilor fabricii constructoare se vor respecta, in afara de cele prezentate in subcapitolule anterioare, si urmatoarele reguli generale in exploatarea transformatoarelor: - functionarea de lunga durata a transformatorumi, transformatorumi, incarcat la puterea nominala, este asigurata pe toate prizele plus, iar pe cele minus pana pa na la priza p riza -5%, la celelalte c elelalte prize minus curentul putand avea ave a valoarea egala cu a prizei de -5% puterea scazand corespunzator micsorarii tensiunii; - la transfo transformat rmatoare oarele le cu racire racire cu circula circulatie tie natural naturalaa a uleiului uleiului si suflaj suflaj de aer (Ns) (Ns) se se admite admite funcfionarea de lunga durata la 60% din puterea nominala, in cazul absentei suflajului de aer; - in cazul cazul transfor transformato matoarel arelor or cu circulat circulatie ie forta fortata ta a uleiului uleiului si racire cu suflaj de aer sau cu apa (FS sau FA) se ad mite functionar functionarea ea transf transformat ormatorul orului ui in in cazul cazul oprir opririi ii pompelo pom pelorr sau sa u a ventilatoarelor, ventilatoare lor, pe o durata de maxim 10 1 0 minute la plina sarcina sarc ina sau o ora la mersul in gol; - la transformato transformatoarele arele functionand functionand bloc cu cu generatorul generatorul se admite admite functi functiona onarea rea de lunga lunga durata durata la puterea puterea nomin nominala ala cu o tensi tensiune une ce nu depaseste pe cea nominala cu mai mult de 10%. Pentru alte abateri de tensiune, durata de functionare in functie de incarcare se va stabili prin instructiuni interne; - temper temperatu aturi ri de func functi tiona onare re admi admise se (ci (citi tite te la la apara aparate) te):: pentr pentru u ulei ulei maxim +95°C, iar pentru infasurare maxim +105°C. Daca temperatura aerului de racire depaseste +40°C cu pana la 5°C, temperaturile temperaturile maxime maxime admise admise pentru pentru ulei si infasurari infasurari se reduc cu 5°C; daca depasi d epasirea rea este cuprinsa cupri nsa intre 5°C si 10°C, temperaturile maxime admise pentru ulei si infasurari se reduc cu 10°C. Aceste precizari se completeaza: la transformatoarele racite cu apa, cu prevederile fabricii constructoare; 13
-
nivelul nivelul uleiului uleiului in transformat transformator or in in functi functiee de temperature temperature mediul mediului ui exterior exterior se supravegheaza supraveg heaza la sticla de nivel sau alt dispozitiv dispozitiv pe care se marcheaza trei linii de control, contr ol, corespunzator corespunzator temperaturilor temperaturilor de : -35°C; +35°C; +15°C. Exploatarea transformatoarelor si autotransformatoarelor de putere se face in functie de regimul de exploatare organizat in instalatia respectiva si se disting disting doua aspecte diferite: diferite: • operatiil operatiilee si si manevr manevrele ele in schema schema electr electrica ica ce se se execut executaa prin prin punerea sau scoate rea din functiune a transformatorului si reglajul tensiunii; • supravegherea supravegherea functionari functionari transformatoa transformatoarelor relor si autotransforma autotransformato toar arel elor or.. La executarea manevrei de punere sub tensiune tensiune a transformatorului transformatorului se va indeparta indeparta personalul personalul de langa transformator si de langa instalatiile aferente acestuia. Ordinea Ordinea manevrel manevrelor or de punere punere si scoater scoateree din functiu functiune ne a trans transfor format matoru orului lui tine seama seama de particularitatile particularitatile schemei electrice in care este incadrat incadrat transformator transformatorul. ul. In general trebuie trebuie respectate respectate urmatoarele indicatii: indicatii: • scoaterea scoaterea de sub tensiune tensiune a unui transform transformator ator se face intotde intotdeauna auna prin prin deschide deschiderea rea mai intai a intreruptorului si apoi a separatorului. separatorului. Punerea sub tensiune se face in ordinea inversa; inversa; • in cazul cand nu este prevazut intreruptor in circuitul circuitul primar, transf transform ormato atorul rul se scoate scoate sau pune sub sub tensiun tensiunee prin manevrarea manevrarea separatorului din primar dupa ce s-au scos s cos sigurantele sigurante le sau s-a deconectat deconectat intreru intrerupato patorul rul din din secundar secundar;; in cazul transformatoarelor transformatoa relor avand joasa tensiune de maxim 0,4kV intre faze, partea de joasa tensiune se poate pune sub tensiune sau se poate scoate de sub tensiune prin intermediul sigurantelor; • deconectarea deconectarea transforma transformatoarel toarelor or echipate echipate cu intrerupt intreruptoare oare automate automate pe ambele ambele parti parti se face, face, de de regul regula, a, mai intai intai pe partea partea sarcinii sarci nii si du pa aceea ace ea pe partea p artea alimentar alime ntarii. ii. La conectare,operatiile se fac in ordine inversa; • comutarea comutarea ploturilor ploturilor (in vederea reglarii reglarii tensiunii) tensiunii) se face in raport raport cu sistem sistemul ul de comutare comut are cu care este inzestrat inzes trat transformatorul transformatorul fara tensiune, sub sarcina (comanda manuala sau automata). automa ta). Conditiile Condi tiile de d e lucru ale comutato co mutatorului rului de ploturi plot uri trebu trebuie ie sa fie fie spec specif ific icate ate detal detaliat iat in inst instruc ructi tiuni unile le int intern erne, e, luan luandu-se du-se in conside con siderati ratiee prescri pre scriptiil ptiilee fabricii fabr icii constru con structo ctoare. are. Trebuie Treb uie insistat insistat asupra pozitiei pozitiei corecte a comutatorului comutatorului de ploturi; ploturi; pentru a evita evit a function area protectie i de gaze, transforma torul se va pune in funct functiun iunee dupa ce s-a s-a facut facut si cont control rolul ul comu comuta tato toru rului lui de ploturi. Daca temperatu ra uleiului in transform ator este sub su b -15°C, -15°C, este interz interzisa isa comutarea comutarea cu cu comutatoru comutatorull de ploturi. ploturi. Infasurarile transformatorului transformato rului cu izolatia degresiva degresiv a trebuie sa functioneze functioneze cu neutrul legat direct la pamant sau cu neutrul protejat printr-un descarcator cu rezistenta variabila, corespunzator. Sarcina maxima de lunga durata a unui transformator, la o temperatura ambianta de peste 35°C, este determinata de temperatura maxima a uleiului. Pentru fiecare transformator, pe baza datelor fabricii constructoare, trebuie stabilita sarcina maxima admisibila in raport cu temperatura maxima din straturile superioare de ulei. In lipsa instructiunilor constructoare, ventilatia fortata va fi pusa in functiune la atingerea unei temperaturi temperaturi de 55° C a uleiului uleiului in straturil straturilee superioare, superioare, precum si la depasirea curentului curentului nominal, nominal, indiferent de temperatura temperatura uleiului. uleiului. La punerea in functiune a sistemului de racire cu apa a uleiului transformatoarelor, se porneste intai pompa de ulei si apoi cea de apa. La scoaterea din functiune a sistemului de mai sus se opreste intai pompa de apa, apoi cea de ulei. ulei. Pompa de apa se pune in functiune functiune cand temperat temperatura ura uleiul uleiului ui depaseste depaseste +10° C. iarna, iarna, dupa deconectarea deconectarea transformat transformatoarel oarelor or care au racirea uleiul cu apa, la scaderea temperaturii sub +10° C apa trebuie evacuata din conductele principale. In cazul cazul functi functiona onari riii cu sup suprai rainca ncarca rcare re se va face face o sup suprav ravegh egher eree cont contin inua ua a indi indica cati tiil ilor or aparatelor de masura. 14
La un tran transf sfor orma mato torr caru caruia ia i s-a s-a filt filtra ratt ulei uleiul ul este este nece necesa sara ra stab stabil ilir irea ea unu unuii progra program m de supraveghere speciala pentru releul cu gaze pana la eliminarea gazelor ce se strang. La peri perioa oade dele le de timp timp stab stabil iliite prin prin inst instru ruc| c|iu iuni nile le tehn tehnic icee int interne erne,, se vor vor cont contro rolla transformatoarele de catre personalul de exploatare stabilit, verificandu-se urmatoarele: • cure curent ntul ul pri prima marr si cur curen entu tull secu secund ndar ar;; • tens tensiu iune neaa prima primara ra si si tens tensiu iune neaa secun secunda dara ra;; • temperatura temperatura uleiului uleiului (buna functionare functionare a instalatiei instalatiei de masurare masurare a temperat temperaturii urii); ); • coresponden corespondenta ta intre intre pozitia pozitia plotului plotului si indicati indicatiaa aparat aparatului ului;; • • • • • • •
semnal semnaliza izaril rilee releelo releelorr de protect protectie, ie, inclu inclusiv siv ale ale releulu releuluii de gaze; gaze; etanseit eitate atea cuv cuvei; temper temperatu atura ra mediul mediului ui ambian ambiantt la transf transform ormato atoare arele le de interi interior; or; nivelul nivelul si culoarea culoarea uleiulu uleiuluii din din transfor transformator mator si izolatoarel izolatoarelee de trecer trecere; e; starea starea izol izolato atoare arelor lor (murda (murdarie rie,, fisur fisuri, i, cont conturn urnari ari); ); integr integrita itatea tea membra membranei nei tubulu tubuluii de expanda expandare re a gazelo gazelor; r; starea starea apara aparatul tului ui pentr pentru u deshidr deshidratat atat aerul aerul si starea starea subs substan tantei tei din aparat (ionusil sau silicagel); silicagelul in stare uscata este albastru, iar sub influenza umiditatii capata culoarea rosie; • star starea ea desc descar arca cato toar arel elor or de supr suprat aten ensi siuni uni;; • star starea ea mem membr bran anei ei la la supa supapa pa de sig sigur uran anta ta;; • nivel nivelul ul de apa in cuva cuva de cole colecta ctare re a uleiul uleiului ui pent pentru ru transformatoarele instalate in exterior; • zgomotu zgomotull trans transfor format matoru orului lui (daca (daca nu este este cumva cumva anor anormal mal); ); • lega legatu tura ra la priz prizaa de de pam paman ant; t; • stare stareaa de funct function ionare are norm normala ala a sistem sistemul ului ui de raci racire; re; ▪ starea barelor si a cablurilor de legatura; • starea starea elemente elementelor lor construct constructiei iei (fundati (fundatie, e, usi, usi, geamuri, geamuri, iluminar iluminare, e, ventila ventilatie, tie, starea starea partii de constructie c onstructie la posturile de transformare aeriene; • starea starea tuturo tuturorr legaturi legaturilor lor electr electrice ice aferent aferentee transfor transformat matoru orului lui;; • starea starea tutu tuturor ror accesor accesoriil iilor or si a aparat aparatelo elorr indica indicatoa toare; re; • starea starea comutat comutatorului orului de ploturi ploturi sub sarcin sarcinaa (a dispozitivu dispozitivului lui de de actionar actionare); e); • starea starea dispozi dispozitiv tivelo elorr de de blocar blocaree antis antiseis eismi mica; ca; • starea starea ingrad ingradir irilo ilorr si si a inscri inscripti ptiona onaril rilor. or. Personalul de exploatare inregistreaza inregistreaza in evidentele operative de exploatare exploatare datele de functionare functionare ale transform transformatoar atoarelor elor si instalati instalatiilor ilor anexe, rezultatul rezultatul controlului controlului si tine evidenta evenimentelo evenimentelorr de exploatare.
7.1.1.9. Defectiuni si remedieri in exploatare
Orice functionare anormala constatata (scurgeri de ulei, incalzire mare, zgomot zgomot anormal etc.) etc.) trebuie anuntata imediat personalului serviciului de dispecerat, notandu-se totodata cele constatate in registrul de exploatare.
Tabelul 7.15. Defectiuni caracteristice in functionarea transfonnatoarelor si modul de actionare recomandat personalului de exploatare
15
Nr. crt. 1
2 3
Modul de actionare al personalului personalu lui de exploatare exploatare
Fenomenul
Incalzire anormala si Se va deconecta transformatorul transformatorul in urmatoarele situatii (daca cres creste tere reaa temp temper erat atur urii ii in instalatia de racire si instalatia de masurare a temperaturii temperaturii sunt in conditii normale de racire buna stare): - temperatura tempe ratura uleiului este cu 10°C mai m ai mare decat temperatura admisa; - temperatura creste rapid, cu toate ca sarcina transformatorului nu variaza; - in afara de cresterea temperaturii apar apa r si alte fenomene periculoase; zgomot, semnalizarea releului de d e gaze, ga ze, oscilatii osc ilatii ale acului acului ampermet ampermetrulu ruluii etc.
Se va deconecta transformatorul numai daca uleiul a scazut sub limita admisa Vari Variat atia ia brus brusca ca a culo culori riii Se va deconecta transformatorul transformatorul in cazul in care schimbarea ulei uleiul ului ui in indicato indicatorul rul de culorii uleiului este este foarte pronuntata, trecand de la la culoarea ulei sau la proba proba galben-deschis la culoarea cafeniu-inchis Scurgeri
de
4
Improscarea cu ulei (jet de Se va deconecta transformatorul transformatorul ulei ulei)) din din cons conser erva vato torr sau sau explozia diafragmei tubului de expandare a gazelor
5
Schimbar Schimbarea ea zgomotul zgomotului ui in Se va deconecta transformatorul transformatorul in urmatoarele urmatoarele cazuri: - in transformator interiorul cuvei se aude zgomot sub forma de galgait, descarcari descarcari sau sau pocnituri; pocnituri; - in afara de cresterea creste rea zgomotului zgomo tului se observa si cresterea temperaturii uleiului; - oscilatii la acul ampermetrului sau alte fenomene care indica pericolul defectarii
6
Supraincarcarea transformatorului peste sarcina admisa -
-
- punerea in functiune a transformatorului de rezerva; deconectarea unei parti din consumatori in ordinea stabilita prin instructiunea tehnica interna
Daca Daca tem temper peratur aturee ul uleiul eiului ui cres crestte, per persona sonalu lull de de exp explo loat atar aree es este obli obliga gatt sa sa cer cerce cete teze ze mai mai intai cauzele cresterii temperaturii, luand masuri de remediere. In acest scop se va cerceta : Incarcarea transformatorului si temperatura corespunzatoare acelei incarcari;
• indica indicatii tiile le term termomet ometrel relor or si si buna buna funct functiona ionare re a acestor acestora; a; • functionarea instalatiei instalatiei de racire fortata si starea ventilatiei incap incaper erii ii tran transf sfor orma mato toru rulu lui. i. Semnalizarea Semnalizarea releului de gaze poate fi datorata urmatoarelor urmatoarelor cauze: • bule de aer in ulei, patrunse in timpul tiltrarii sau prin neet neetan anse seit itat atii la tran transf sfor orma mato toru rull de racire cu apa si ulei; • lipsa de ulei datorata schimbarii conditiei de temperatura a medi mediul ului ui exte exteri rior or sau sau scu scurg rger eril ilor or de ulei; • defectiuni defectiuni mici mici in transformator transformator care produc produc arc arc electric electric de de scurt scurtaa dura durata ta;; • debitarea debitarea transformat transformatorului orului pe scurtcircuit scurtcircuit,, producand astfel gaze gaze pri prin n inca incalz lzir iree brus brusca ca;; • defectiu defectiuni ni in circuitu circuitull electr electric ic al semnaliz semnalizarii arii releulu releuluii de gaze; gaze; • defe defect ctiu iuni ni in in circ circui uitu tull mag magne neti tic. c. 16
Daca Daca functi functione oneaza aza releul releul de gaze gaze prin prin sist sistemu emull de comuta comutare re de semn semnal aliz izar are, e, pers person onal alul ul de exploatare pune in functiune transformatorul de rezerva si deconecteaza transformatorul la care a semnalizat releul de gaze. Daca nu exista transformator de rezerva, deconectarea transformatorului la care a semnalizat releul de gaze se va face numai in urmatoarele cazuri: a. Se observa, in timpul timpul functionarii functionarii releului, releului, cresterea cresterea anormal anormalaa a temperatu temperaturii, rii, schimbarea schimbarea zgomotului in transformator sau oscilatii oscilatii ale acului indicator al ampermetrului; ampermetrului; in aceasta situate, situate, deconectarea se va face imediat, fara sa se mai astepte aprobarea conducatorului tehnic al intreprinderii; b. Nu pot fi respectate normele de protectie a muncii la controlul sub sub tensiu tensiune ne al releulu releuluii si al gazelor din releu; c. Se ajunge la la concluzia concluzia ca functionarea functionarea nu s-a s-a produs eronat (intem (intempest pestiv) iv) sau datori datorita ta patrunderi aerului in transformator, gazele ga zele nu sunt sun t inflamabile, infla mabile, insa punctul pu nctul de inflamabilitate al uleiului din transformator a scazut brusc cu mai mult de 5° C; d. Gazele Gazele din din rele releu u sunt sunt infl inflama amabil bile. e. Decizia de scoatere a transformatorului transformatorului de sub tensiune in cazurile b, c si d va fi luata de conducatorul tehnic al intreprinderii tinand seama si de importanta consumatorilor alimentati, de situatia energetica etc. Este de retinut ca: • personalul personalul de exploatare exploatare trebui trebuiee sa examinez examinezee daca in releu releu sunt gaze gaze si care este culoarea culoarea gazelor; daca acestea sunt inflamabile, deconectarea trebuie sa se faca cat mai repede posibil; •
culoarea gazului gazului poate sa dispara cu timpul datorita datorita descom descompun puneri eriii sub substa stante ntelor lor colorante; • la aprindere aprindereaa gazului, gazului, flacara flacara trebuie trebuie sa nu nu fie mentinut mentinutaa direct direct deasupra deasupra orific orificiul iului ui robinetului releului de gaze intrucat ea poate fi stinsa de curentul de gaze. Verificarea inflamabilitatii gazelor din releu se poate face mai bine dupa recoltarea gazelor din releu cu ajutorul unei sonde speciale sau cu o camera cu pereti extensibili; • o imagi imagine ne ampla ampla asupra asupra eventua eventualei lei deteriora deteriorari ri se poate face obser observand vand cantit cantitatea atea de gaze ce se produce produ ce si viteza de acumulare acumulare a acestora acestora in releu. releu. In cazul functionarii releului de gaze prin sistemul de comutatie de declansare si eventual prin sistemul de comutatie de semnalizare, se vor presupune urmatoarele: • defecte defecte in in interi interiorul orul tran transfor sformat matorul orului ui cu degaj degajarea area inten intensa sa de gaze gaze;; • scur scurge gere re imp impor orta tant ntaa de ule ulei; i; • cantitat cantitatee mare de aer ramasa ramasa in in ulei sub forma forma de bule bule la filt filtrare rareaa uleiului; uleiului; • defect defectare areaa circu circuit itelo elorr elect electric ricee ale ale releu releulu luii de gaze. gaze. In aceste cazuri se va actiona in modul urmator : a. se verific verificaa toate relee releele, le, stabili stabilind nd ce alte protec protectii tii au mai mai lucrat lucrat si in ce conditii conditii (timp (timp de lucru); lucru); b. se cerceteaza cercete aza eventualele ev entualele cauze externe care c are ar fi putut p utut produce prod uce declansarea declan sarea (scurtcircuit (scurtcir cuit in retea, supraincarcar suprain carcarea ea transformatorului, curenti de circulatie, defecte in instalatiile de protectie, lipsa de ulei, comutarea ploturilor etc.); c. se cercet cerceteaza eaza daca daca nu s-a produs produs o functi functionare onare intempes intempestiva tiva a releului (nu au mai functionat alte protectii, protectii, nu exista gaz in releu, masuratorile pr ofilactice nu arata vre-o defectiune in transformator etc.); d. se cerceteaza cerceteaza daca transformatorul transformatorul nu are semne vizibile vizibile de avari avarier ere; e; e. se examineaza examineaza daca daca in releu releu sunt sunt gaze, care este este culoarea culoarea gazelor gazelor si daca acest acestea ea sunt sunt inflamabile; f. se fac fac mas masur urat ator orii pro profi fila lact ctic ice; e;
17
g. in cazul cazul in care care declansa declansarea rea se datore datoreaza aza unei unei cauze exter externe, ne, conducatorul conducatorul tehnic tehnic al intreprinderii poate decide repunerea transformatorului sub tensiune; h. in cazul in care nu s-a putut constata cauza declansarii, cu aprobarea conducatorului teh nic al in tre pri nd er ii, transf transform ormat atoru orull poate poate fi pus in funct functiun iunee daca sunt sunt indepl indeplini inite te simultan urmatoarele conditii: • gaze gazele le nu sunt sunt infl inflam amab abil ile; e; • transf transform ormator atorul ul si comutat comutatorul orul nu prezin prezinta ta semne semne vizibil vizibilee de avar avarie iere re;; • declan declansar sarea ea nu a mai fost fost coman comandat dataa si de de alta alta prote protecti ctiee contra defectelor interne (protectia diferentiala, protectia homopolara etc.); i. in cazu cazull in in car caree s-a s-a ajun ajunss la la con concl cluz uzia ia exis existe tent ntei ei unui unui defe defect ct in inte interi rior orul ul transformatorului, acesta nu se repune sub tensiune pana la depistare depistareaa si remedierea remedierea defectului. In cursul exploatarii, exploatarii, personalul de exploatare exploatare urmareste executarea executarea in termen a tuturor tuturor probelor probelor si verificarilor verificarilor in exploatare exploatare prevazute prevazute de normat normativel ivelee in vigoare vigoare si executa urmatoarele lucrari: • masuratori masuratori de sarcina sarcina si tensiune tensiune in fiecare fiecare an, an, in perioada perioada sarc sarciinii nii maxime si minime; • daca sub sub trans transfor format matoar oarele ele mont montate ate in in exteri exterior or exist existaa un pat pat de pietris, este necesara greblarea periodica a acestuia pentru a permite trecerea uleiului si golirea de ap a a bazinelor de col colecta ectare re;; • verif verifica icarea rea funda fundati tiilo ilorr si ingrad ingradir iril ilor, or, punerea punerea la punct punct a dispozitivelor de inchidere si blocare; • comple completar tarea ea cu cernea cerneala la a aparat aparatelo elorr de inregi inregistr strare are;; • curaten curatenie ie in incaper incaperea ea transf transform ormator atorului ului si pe pe terenul terenul din jurul jurul transformatorului in statia exterioara; • lucrari lucrari de inventarier inventarieree a instalatii instalatiilor lor aferente aferente transf transformat ormatorului orului in cauza cauza
18
7.1.2. TRANSFORMATOARE DE MASURA 7.1.2.1. Principiul de function are
Transformatorul de masura este un aparat electromagnetic electro magnetic static, care transfor transforma ma parametri parametriii energiei energiei in curent alternativ (tensiunea, respectiv curentul) reducand valoarea acestora de un anumit numar de ori. Principiul de functionare al transformatoarelor transformatoarelor de masura este asemanator asemanator cu cel al transform transformator atorului ului de putere, putere, adica se bazeaza bazeaza pe inductia inductia electromag electromagnetica netica dintre dintre doua circuit circuitee (infasur (infasurari ari)) electri electrice ce cuplate cuplate electromagnetic. Pentru supravegherea functionarii unei instalatii sau unui circuit electric este necesar sa se poata controla oricare dintre parametrii caracteristici: tensiunea, curentul, puterea, energia, rezistenta, frecventa etc. In instalatiile de curent alternativ de inalta tensiune (in multe cazuri si la joasa tensiune) parametrii caracteristici nu mai pot fi masurati direct, ci numai prin intermediul transformatoarelor de masura. Transformatoarele (reductorii) de masura au rolul de a transforma tensiunea, respectiv curentul dintro instalatie electrica, in mod obisnuit micsorand micsorand valoarea acestora, in scopul: scopul: • largirii domeniului de masurare al aparatelor aparatelor de masurat de curen curentt alte altern rnat ativ iv;; • alimentari alimentari circuitelor circuitelor secundare secundare (de protectie protectie prin relee, automatiza automatizare, re, control control etc.) cu tensiuni, respectiv cu curenti, intr-un anumit raport fata de cele din circuitele primare, in vederea obtinerii unor marimi secundare normate (de exemplu, 1A sau 5A si tensiuni tensiuni de pana pana la 100V); • protejarii instalatiilor instalatiilor circuitelor circuitelor secundare ale releelor si aparate aparatelor lor de masura masuratt Impotr Impotriva iva strapungerii izolatiei acestora de catre tensiunea inalta a instalatiilor primare; • protejarii protejarii personalul personalului ui de exploatare exploatare impotriva impotriva electrocutar electrocutarii ii atunc atuncii cand cand vine vine in in conta contact ct cu cu instalatiile de masurare, protectie etc. Protejarea Protejarea personalului de exploatare exploatare si a circuitelor circuitelor secundare fata de tensiunea inalta a circuitelor circuitelor primare primare se realizeaza realizeaza atat prin izolarea izolarea infasurarii infasurarii secundare a transformatorului transformatorului de masura fata de infasurarea primara, cat si prin legarea la pamant a uneia dintre bornele infasurarii secundare. Tran Transf sfor orma mato toar arel elee de masu masura ra se util utiliz izea eaza za pent pentru ru scop scopur uril ilee arat aratat ate, e, atat atat in inst instal alat atiiile ile electroenergetice de inalta tensiune, cat si in cele de joasa tensiune (in aceasta din urma se folosesc mai ales transformatoare de curent). Transf Transform ormato atoare arele le de masura masura utili utilizat zatee pentru pentru protec protectie tie au acelas acelasii princi principiu piu de functi functionar onaree si aceeasi aceeasi constructie constructie ca si cele utilizat utilizatee pentru masura. Caracteristic pentru primele este insa regimul de functionare deoare deoarece, ce, in cazul cazul protecti protectiei, ei, domeniul domeniul lor de masura masura este mult mai larg. larg. In cazul unui defect in retea, retea, tensiunile tensiunile pot varia de la valorile valorile cele mai mici pana la dublul dublul tensi tensiuni uniii nom nomina inale le (fata (fata de 30-120% 30-120% din tensiunea tensiunea nominala nominala cat sunt limitele limitele obisnuite pentru aparatele aparatele de masurat). masurat). Pentru curenti, curenti, domeniul domeniul de masurare corespunzator curentilor de scurtcircuit este situat aproape exclusiv deasupra curentului nominal pe care il poate depasi pana la 30-40 ori (fata de 10-20% din curentul nominal cat reprezinta limitele obisnuite pentru pentru masur masura). a). In functie de parametrul a carei valoare o reduc, exista transformatoare (reductor) de curent si transformatoare (reductor) de tensiune.
7.1.2.2. Transformatoare de curent. Clasificare si caracteristici
Trans Transfo form rmat atoar oarel elee de curen curentt au rolu rolull de a schi schimb mba, a, intr intr-un -un rapo raport rt dat, dat, valoarea curentului curentului care parcurge infasurarea primara. In acest sens, sen s, infasur infasurarea area prim primara ara se conect conecteaza eaza in serie serie cu circui circuitul tul prima primarr si
se compune dintr-un numar redus de spire (uneori o singura spira); infasurarile secundare au un numar mai mare de spire, corespunzator raportului de transformare transformare cerut. Transf Transform ormato atoare arele le de curent curent sun suntt deci deci cobora coboratoa toare re de curent curent si ridi ridica cato toare are de tens tensiu iune. ne. Ele Ele functio functioneaz neazaa intr-un intr-un regim apropiat apropiat de regimul regimul de d e scurtcircuit al transformatoarelor de forta si nu e recomandat sa fun functi ctionez onezee in gol deoarece deoarece tensiune tensiunea a secunda secundara ra ar putea putea creste creste la valori valori pericu periculoa loase se pentru pentru izolat izolatia ia de de joas joasa a tens tensiun iune. e. Transformato Transformatoarele arele de curent pot avea doua regimuri regimuri de functionare functionare si anume: regimul regimul normal normal de functionare si regimul de supracurent, cand in retea exista un regim de avarie. Clasificarea transformatoarelor de curent se poate face dupa mai multe criterii: 1. Dupa numar numarul ul infasur infasuraril arilor or primare primare sau sau secundar secundare: e: • cu o sing singur uraa rnfas rnfasur urar aree prim primar araa sau secu secund ndar ara; a; • cu doua doua sau sau mai mai multe multe infas infasurar urarii primar primaree sau sau secunda secundare. re. 2. Dupa const construc ructia tia infa infasur surari ariii primar primare: e: • transf transform ormato atoare are de de curent curent cu infas infasurar uraree monosp monospira irala; la; ▪ transformatoare de curent cu infasurare multispirala. 3. Dupa posibilit posibilitatea atea de comutare comutare a infasurarii infasurarii primare primare sau secu secund ndar are: e: • cu infas infasura urare re prim primar araa sau secun secundar daraa necomut necomutabi abila; la; • cu infa infasur surare are pri prima mara ra sau sau secund secundar araa comut comutabi abila. la. 4. Dupa • • • 5.
6.
7.
8.
9.
felul insta latiei in care su nt destinate a se monta si funct unctiiona, ona, exis exista ta:: trans transfor forma matoa toare re de curen curentt de tip tip inter interior ior (si (simbo mboll I); trans transfor forma matoa toare re de curen curentt de tip tip exteri exterior or (sim (simbol bol E); E); transforma transformatoare toare pentru pentru instalat instalatii ii complexe complexe (ce se monteaza in transformatoare transformatoare de putere sau in intrerup intreruptoar toare). e). Dupa Dupa modul modul in care care se inst instal aleaz eazaa deoseb deosebim im:: • trans transfor forma matoa toare re de trece trecere re (sim (simbol bol T); • trans transfor forma matoa toare re tip tip supor suportt (si (simbo mboll S). S). Dupa felul felul izolatiei izolatiei dintre dintre infasur infasurarea area primara primara si cea secundar secundaraa deoseb deosebim im:: • tran transf sfor orma mato toar aree cu aer aer sau sau usc uscat ate; e; • trans transfor forma matoa toare re cu izol izolati atiee cu ulei ulei (si (simbo mboll U); U); • trans transfor forma matoa toare re cu izola izolatie tie de de portel portelan an (sim (simbol bol P); P); • transfor transformato matoare are cu izolat izolatie ie de rasini rasini sintet sintetice ice de turnare turnare (si (simb mbol ol R); R); • transf transform ormato atoare are avand avand mediul mediul izolant izolant hexaf hexafluor luorura ura de sul sulf( f(SF SF6). Transfor Transformato matoarel arelee de curent curent cu izolat izolatie ie in ulei ulei se pot clasifi clasifica: ca: • cu respiratie respiratie libera, libera, cand uleiul uleiul din transfor transformator mator este este in contact contact cu aerul aerul (dir (direct ect sau sau prin prin filtr filtru u cu silicagel); • etanse, cand uleiul uleiul din din transform transformator ator nu este este in contact direct direct cu aerul aerul din din atmosf atmosfera, era, etan etanse seit itat atea ea este este real realiz izat ataa cu o membra na de cauc iuc sau cu un burdu f c are compenseaza variatia de volum de ulei, in functie de temperatura. In functi functiee de tensiu tensiunea nea infasu infasurar rarii ii prima primare re deosebim deosebim:: • tran transf sfor orma mato toar aree de joas joasaa tensi tensiun une; e; • tran transf sfor orma mato toar aree de medi mediee tens tensiu iune ne;; • trans transfor forma matoa toare re de inalt inaltaa tensi tensiune une.. Caracteri Caracteristici stici tehnice tehnice princip principale ale ale transfor transformatoa matoarelor relor de current current sunt: sunt: • cure curent ntul ul prim primar ar nomi nomina nall I1n, curentul pentru care este determinat regimul nominal de function functionare. are. Poate Poate avea avea una din valorile: 5; 10; 15; 20; 30; 40; 50; (60); 75 A precum precum si multipli multipliii zecimal zecimalii ai acestor acestor valori; valori;
curentul secundar nominal I2n, reprezinta curentul secundar secundar pentru pentru care este determinat determinat regimul regimul nominal nominal de functi functionare onare si poate poate avea avea una una din valorile: valorile: 1 sau 5 A; tensiune tens iuneaa maxima maxi ma de lucr u U m , reprezinta valoarea efectiva cea mai mare a tensiunii intre faze la care transformatorul de curent poate functiona functiona in regim de lunga lunga durata durata,, in conditi conditiii norma normale le de explo exploat atare are;; rapor raportul tul de transformare nominal K n este raportul dintre curentul primar nominal si curentul secundar nominal K n = I1n / I2n eroarea de curent ε este eroarea pe care transformatorul de curent o introduce la masurarea curentului si care se datoreaza faptului ca raportul de transformare real nu este egal cu raportul de transformare nominal. ▪ eroarea de unghi unghi δ este unghiul de defazaj dintre vectorul vectorul curentul curentului ui primar primar si vectorul curentului secundar. Eroarea de unghi se considera considera pozitiva atunci cand vectorul curentului curen tului secundar este defazat inainte fata de vectorul curentului primar. Se exprima, de regula, in minute; ▪ clasa de precizie reprezint a notarea conven tionala a limitelor limitelor erorilor erorilor pe care care transformatorul trebuie sa le respecte in conditiile date; ▪ sarcina nominala Z.2 este sarcina sarcina pentru care se garanteaza garant eaza conditiile condi tiile de precizie si functionare functi onare ale transformat transformatorului orului de curent; ▪ puterea nominala secundara S2n este puterea absorbita de sarcina nominala secundara in regim nominal de functionare: Aceasta putere este foarte importanta deoarece limiteaza limiteaza numarul de aparate care pot fi conectate in secundarul transformatorului de curent. Depasirea puterii nominale are ca efect cresterea erorilor, adica trecerea transformatorului de curent intr-o clasa de precizie inferioara; • curent curentul ul prima primarr nom nomin inal al de satu satura rati tiee I1s n reprez rep rezinta inta valoarea valoarea maxima maxima a curentului curentului primar primar pentru care eroarea de curent cure nt a transf tr ansforma ormatoru torului lui la sarcina sarci na nominala nomi nala si la cos φ= 0.8 este 5% sau 10%; • cure curent ntul ul sec secun unda darr nomi nomina nall de sat satur urat atee I2sn, este curentul secundar corespunzator curentului primar prim ar nom nomina inall de d e satura sat urate. te. Se defin de fines este te coef co efici icien entul tul de satur sa turate ate,, n, prin pri n raportul n = I 1sn / I2sn
Aceasta Aceast a se inscrie pe placuta placu ta indicatoare indica toare a transform transformatorul atorului; ui; ▪ stabilitate a termica definest e capaci tatea transform ormatorului de cure urent de a suport orta actiunea termica a curentilor de scurtcircuit in decursul unui interval de timp. Se exprima prin curentul limita termic I t , reprezentan reprezentand d curentul garantat garantat pentru pentru care este asigurata asigurata stabilitatea termica timp de 1s, infasurarile secundare secundar e fiind scurtci scurtcircuit rcuitate. ate. Se exprima exprima in kA; ▪ stabil itate a d inamic a d efine ste capa citate a trans transfor format matoru orului lui de cure curent nt de de a rezi rezist staa la actiunea mecanica a curentilor de scurtcircuit care trece prin infasurarile sale. Se exprima prin curentul limit limitaa dinamic dinamic Id, care este v aloarea de varf a primei alternan te a curentu curentului lui primar primar de scurtci scurtcircui rcuitt pentru care c are se asigura stabilitatea dinamica, infasurarile secundare fiind scur sc urtc tcir ircu cuit itat ate. e. Se expr ex prim imaa in kA ma x , valorile standardizate ale curentilor limita termici si dinamici sunt indicate in tabelul 7.16. admisibile ale curentilor de limita termica si dinamica Tabelul 7.16. Valorile admisibile
Curentii limita
0.5 3.. .6 10 ... 35 60 ... 220
Termic It [A]
Dinamic 1t [kA]
61'U 80*I 100*Im 120*lon
2.5*I t
Erorile de curent si de unghi ale transformatoarelor de curent cresc cu cat curentul primar este mai mic in raport cu curentul nominal. Astfel, la o scara de precizie 0.1, la 1.2 In eroarea este ±0.1% iar la 0.1 In eroarea este ±0.25%. La o depasire a curentului nominal cu peste 20%, erorile cresc din nou datorita saturatiei circuitului magnetic al transformatorului de curent. Precizia transformatorului de curent in functionare normala este determinata de clasa de precizie, iar in regim de supracurent este determinata de coeficientul de saturatie n sau de caracteristica de suprac sup racur urent ent - tigur tiguraa 7.17. 7.17. Caract Caracter eris istic ticaa de protec protecti tiee trebu trebuie ie sa evite evite satur saturat atia, ia, pentr pentru u ca protec protecti tiaa sa functioneze sigur pana la valori mari ale curentului de scurtcircuit. scurtcircuit. Caracteristica Caracteristica de masura dupa un multiplu de 3 ... 5 ori curentul nominal este o linie de I2 = const. In acest fel, aparatele de masurat din secundarul transforma transformatorul torului ui de curent curent sunt protejate protejate impotriva impotriva efectelor efectelor daunatoare daunatoare ale supracurentil supracurentilor or din retea. In realitate, caracteristicile ca racteristicile de supracurent real sunt niste niste curbe care difera de cele ideale.
7.1.2.3. Tipuri constructive de transformatoare de curent
Transformato Transformatoarele arele de curent se construiesc construiesc in variante variante multiple, in functie de tensiunea de izolatie, locul de d e instalare, destinatie, materialul izolant folosit, folosit, numarul numarul de infasurari secundare si clasa clasa de precizie. precizie. Industria noastra electrotehnica fabrica transformatoare de curent pentru instalatii cu tensiunea intre 0,5 - 400 kV, pentru curenti nominali primari intre 5 si 5000 A si curenti secundari de 1 si 5 A; incepand de la tensiun tensiunea ea de lOkV, lOkV, transf transform ormato atoare arele le de curent curent se realizea realizeaza za cu dou douaa sau sau mai multe infa surari surar i secundare. Clasele de precizie pentru care se construiesc infasurarile secundare sunt: 0,5; 1; 3 si D sau in locul acesteia 5Psau 10P.
-caract. -caract. Id. De prof. —• —• caract caract Reala Reala de prot. prot. -caract. Reala de mas. — —caract. Id. De mas. Tigura 7.17. Caracteristica de supracurent a transformatorului de masura
O categorie aparte o formeaza transformatoarele de curent incluse in barele capsulate folosite pentru caile de curent de valori mari sau in izolatoarele transformatoarelor de forta.
Pentru Pentru obtiner obtinerea ea curenti curentilor lor de secvent secventaa homo homopola polara ra necesari necesari protecti protectiilo ilorr contra contra punerilor punerilor la pamant s-au construit transformatoare speciale speciale care realizeaza realizeaza tiltrele tiltrele de secventa secventa homopolara homopolara pe cale magn magnet etic ica. a. Tran Transf sfor orma mato toar arel elee de cure curent nt homo homopo pola larr se cons constr trui uies escc in doua doua vari varian ante te:: inel inelar aree si dreptunghiulare. Transformatorul inelar - tigura 7.18 - este utilizat la cablurile trifazate. El consta dintr-un miez de fier inelar C, pe care este dispusa infasurarea secundara secundara S si prin interiorul caruia trece cablul protejat, care consti constitui tuiee infasu infasurar rarea ea primar primara. a. Tensi Tensiune uneaa elect electrom romoto otoare are la bornel bornelee infasur infasurari ariii secundar secundaree este este proportion prop ortionala ala cu fluxul fluxu l rezultat rez ultat din suma fluxuril fluxurilor or magnetice magnetice produs produsee de curentul curentul fiecarei fiecarei faze faze a cablului cablului.. In regim normal si in cazul scurtcircuitelor bifazate si trifazate fara contact cu pamantul, fluxul magnetic rezultat este nul deci t.e.m. la bornele secundare este de asemenea nula. In cazul unui scurtcircuit la pamant sau chiar a unei puneri monofazate la pamant, intr-o retea cu punctul neutru izolat, in miezul magnetic apare un flux care induce o tensiune electromotoare secundara, deci prin releu circula un curent de actionare. La noi in tara se construiesc construiesc astfel astfel de transfo transformat rmatoare oare de tipul tipul CIRH, pentru cabluri cu diametru diametrull exterior exterior de80,100, 150mm. Transformatorul dreptunghiular este utilizat ca filtru de curent de secventa homopolara pentru mai multe cabluri trifazate conectate in paralel sau pentru legaturile in bare. Principiul de functionare este acelasi ca si in cazul transforrnatorului inelar.
Tigura 7.18. Transformator de curent de secventa homopolara: a - vedere in plan; b montajul si schema de legaturi
Transform Transformatoare atoarele le de curent fabricate fabricate in Romania Romania sunt simbolizate simbolizate cu litere litere si cifre, cifre, avand urmatoarele semnificatii: • prima prima litera litera:: C = tran transfo sforma rmator tor de curent curent;; ▪ a dona litera: I = pentru montaj interior, E = pentru montaj exte exteri rior or;; • a treia treia si si a patra patra lit litera era:: U = izol izolati atiee de ulei, ulei, P = izola izolatie tie de de portelan, R = izolatie de rasina, S = tip suport, sup ort, T = tip trecere, H = pentru componenta homopolara, Sr = saturate rapida; • lite litere re mic mici: i: var varia iant ntee de con const stru ruct ctie ie;; • prima prima grup grupaa de cifre: cifre: tensiu tensiunea nea de de izol izolati atiee in kV; • a doua doua grupa grupa de de cifre cifre:: curent curentul ul prim primar/ ar/sec secunda undarr in A; • a treia grupa de cifre poate indica clasele clasele de precizie precizie pentru infa infasu sura rari rile le secu secund ndar are; e; • la transfo transformat rmatorul orul de secventa secventa homopola homopolara, ra, cifrele cifrele indica indica diamet diametrul rul maxim maxim al cablul cablului ui in mm. Exemplu: CESU - 110 b - 2 x 200 / 5 / 5 / 5 - 0,5, D, 3 inseamna: transformator de curent de exterior, tip suport cu ulei, pentru tensiunea de 110 kv, varianta varianta b. Curentul Curentul primar primar se poate poate lega la 200 200 A sau la 400 A, cu trei infasurari secundare secundare avand fiecare curentul nominal nominal de 5A si clasele de precizie precizie 0,5, D si 3.
Parti Partile le comp compone onent ntee prin princi cipa pale le ale ale unu unuii tran transf sfor orma mato torr de cure curent nt CESU - 220kV sunt prez pr ezen enta tate te in tigu ti gura ra 7.19 7. 19.. Aces Ac este te tran tr ansf sfor orma mato toar aree permit masurarea de curenti primari intr-o gama foarte foarte larga, intre 250 -1600 A, avand avand patru patru infasu infasurar rarii secundare: una pentru masura clasa 0,5, una de masura clasa 1 si doua pentru protectii
differentiale 1 - burduf; 2- indicatorul de nivel; 3- bornele primare de racord; 4- izolatorul; 5- partea activa a transformatorului; 6- bride de strangere; 7- cuva-soclu; 8- buson pentru golirea uleiului; 10 - cutia cu bo borne secundare Tigura 7.19. Transformator de curent CESU - 220 kV
Transformator Transformatorul ul CESU - 220 kV se compune dintr-o parte activa fixata pe un soclu-cuva, izolatorul ce constituie constituie cuva superioara superioara a transfor transformato matorulu ruluii si capacul bornelor primare. primare. Pe capac se afla afla bornele bornele primare primare si indicator indicatorul ul de ulei. ulei. In interiorul interiorul capacului capacului se gaseste gaseste dispoziti dispozitivul vul de comutatie comutatie al infasurarii infasurarii primare primare si burduful care are rolul de a prelua variatia variatia volumului volumului de ulei (cu care este umplut transformatorul) datorata variatiei temperaturii. Tot in capacul superior se afla si cutia cu silicagel; partea din capac capac care contine burduful burduful este rabatabi rabatabila, la, astfel astfel incat incat prin depla deplasar sarea ea ei se permit permitee acces accesul ul la elementele de comutatie primara .
7.1.2.4. Marcarea bornelor transformatoarelor de curent si schemele de conexiuni
Pentru legarea corecta a transformatoarelor de curent in circuitul primar, respectiv pentru legarea corect corectaa la bornele bornele secunda secundare re ale aparate aparatelor lor si releel releelor or la care care este este impor importan tantt sensul sensul puteri puteriii (watt (wattmet metre, re, contoa contoare, re, relee relee directionale, etc. ), capetele infasurarilor transformatoarelor transforma toarelor de curent, respectiv bornele acestora, sunt marcate dupa anumite reguli, stabilite prin normele fiecarei tari. La transformatoarele transformatoarele de curent de fabricatie romaneasca, romaneasca, bornele infasurarilor primare sunt marcate cu literele lite rele L1 si L2 sau s au P1 si P2 (notatie mai veche veche L si K), iar iar bornele bornele infasurar infasurarii ii secundare secundare cu literele literele l1 si si l2 sau s1 si s2 (sau 1 si k). In cazul in care un transformator are mai multe infasurari secundare, inaintea literelor l1 (s1) si l2 (s2) sunt scrise cifrele 1- 4 in functie de numarul infasurarilor - figura 7.20
a)
b)
c)
Tigura 7.20. Reprezentarea unor transformatoare de curent in schemele electrice: a - schema detaliata; b — schem schemaa sim simpl plif ific icat ata; a; c — simb simbol oliz izar aree gen gener eral ala; a; d — nota notati tiee vec veche he
Pentru a exista uniformitate in legarea transformatoarelor de curent se obisnuieste ca incepurul intisurarii primare (borna L1 sau P1) sa fie legat spre bare, iar sfarsitul infasurarii (borna L2 sau P2) sa fie legat spre linie, spre transformatorul de forta etc. La legarea in schema a unui transformator de curent, pentru a pastra polaritatea bornelor, trebuie respectata urmatoarea regula generala: aparatul de masurat sau releul se leaga la bornele infasurarii secundare astfel incat sensul de curgere al curentului prin bobina aparatului sau a releului sa fie acelasi ca si in cazul in care acestea ar fi legate direct la circuitul primar. Pentru conectarea releelor si aparatelor de masurat infasurarile secundare ale transformatorului de curent se pot lega intre ele in diferite moduri. Cele mai raspandite raspandite scheme sunt prezentate prezentate in figura 7.21.
7.1.3. Transformatorul de tensiune. Clasificare, caracteristici
Princip Principiul iul de fiinct fiinctiona ionare re al transf transform ormator atorului ului de tensiune tensiune inducti inductiv v este este aseman asemanato atorr cu al unu unuii transformator de forta; spre deosebire de acesta, regimul sau normal de functionare este apropiat de cel de mers in gol. infasurarea primara este legata in derivatie la circuitul de inalta tensiune a carui tensiune trebuie controlata, controlata, iar infasurarea infasurarea secundara alimenteaza aparatele aparatele de masurat masurat si de protectie protectie legate legate de asemenea in derivatie – figura 7.22 La transformatoarele de tensiune numarul de spire W al infasurarii primare este foarte mare (de ordinu ordinull miilor miilor), ), aceast aceastaa infasu infasurar raree fiind fiind confec confectio tionata nata din conduct conductor or foarte foarte sub subti tire, re, in timp ce infasurarea infasur area secundara secun dara are u n numar redus redus de spire, spire, w, de ordinul ordinul zecilo zecilor. r. Transformatoarele de tensiune se pot clasifica dupa mai multe
criterii: 1. In fun funct ctie ie de de numar numarul ul de faze faze:: a. monofazate; b. bifazate; c. trifazat zate. 2. Dupa Dupa num numaru arull infasur infasurari arilor lor secundare: a. cu o sin singu gura ra infa infasu sura rare re;; b. c u do u a sa u ma i mu lt e infasurari.
Tigura 7.22. Schema de principi principiu u a unui unui transformator
3. Dupa felul felul insta instalat latiei iei in care care sun suntt destinate a se monta si a functiona: a. transfor transformato matoare are de tip tip inter intern n - simbol simbol I; b. transformatoare de tip extern e xtern - simbol E; c. tran transf sfor orma mato toar aree specia speciale le.. 4. Dupa felul izolatiei izolatiei intre infasurarea infasurarea primara primara si secundara secundara deosebim: a. transf transform ormato atoare are cu aer aer sau sau usca uscate; te; b. transformatoare cu izolatie de ulei - simbol U; c. transform transformatoare atoare cu izolatie izolatie de rasini rasini sinteti sintetice ce - simbol simbol R; d. transf transform ormatoa atoare re cu izolat izolatia ia de portel portelan an - simbol simbol P. 5. Dupa modul modul de izolatie izolatie al infasurari infasurariii primare primare fata fata de pamant: pamant: a. transfor transformato matoare are de tensiu tensiune ne izolate izolate fata fata de pamant pamant (de exemplu bipolar) bipolar) care care are toate elementele infasurarii primare, inclusiv bornele, bornele, izolate fata de pamant, la un nivel care corespunde nivelului sau de izolatie nominala; b. tran tr an sfor sf orma mato to rul ru l de tens te ns iune iu ne lega le ga t la pa mant ma nt este es te un transfonn trans fonnator ator mono monofazat fazat care are un capat al infasurarii primare legat direct la pamant sau este un transformator trifazat care are punctul neutru al infasurarii primare legat direct la pamant. 6. In functi functiee de tensiu tensiunea nea infasur infasurarii arii primare primare deosebi deosebim: m:
7.
8. •
•
• •
a. transf transform ormato atoare are de joas joasaa tensi tensiune; une; b. transform transformatoar atoaree de medie medie tensiu tensiune; ne; c. transf transform ormato atoare are de inal inalta ta tens tensiun iune. e. Dupa numar numarul ul bornel bornelor or de inalta inalta tensiu tensiune ne izolat izolate: e: a. cu o singura singura borna borna izolat izolataa si legata legata la la o faza faza (monopol (monopolar) ar);; b. cu doua doua borne borne izolate izolate si si legat legatee la doua faze (bifaza (bifazate); te); c. cu trei trei faze izola izolate te si legate legate la la cele trei trei faze faze (tripol (tripolare) are).. Dupa parame parametrii trii carac caracteri teristi stici ci care sunt sunt urmato urmatorii rii:: tens tensiu iune neaa pri prima mara ra nomi nomina nala la U pn este tensiunea inscrisa pe placuta indicatoare a transformatorului si reprezint re prezintaa valoarea valoar ea tensiunii primare primare prin care este caracterizat un transformator transformator de tensiune tensiune si in functie functie de care se stabiles stabilescc conditiile conditiile de functionare functionare ale acestuia. ace stuia. Aceasta corespunde corespund e cu valorile tensiunii nominale ale retelelor (instalatiilor). (instalatiilor). Valorile tensiunii primare nominale ale transformatoa relor monofazate utilizate intre o faza a unei retele trifazate trifazate si pamant sau un punct neutru neutru al retelei sunt de 3 ori mai mici decat tensiunea nominala a retelei. Transformatoarele de tensiune admit o crestere permanent permanentaa a tensiun tensiunii ii prim primare are cu cu 20 % peste peste valoarea valoarea nominala nominala.. In retelel retelelee cu neutru nelegate direct la pamant, transformatorul de tensiune care functioneaza functioneaza cu o borna borna neizolata neizolata legata legata la pamant pamant trebuie trebuie sa poata poata supo suporta rta o cres crester teree perma permanen nenta ta a tensiu tensiunii nii primar primaree de 3 ori; tens tensiu iune neaa nom nomin inal alaa sec secun unda dara ra Usn este este valoar valoarea ea tensi tensiuni uniii secundar secu ndaree prin care este caracteri cara cterizat zat un transformator si in functie de care se stabilesc conditiile sale de functionare. Ea este inscrisa pe placuta indicatoare indicatoa re a transformatoru tra nsformatorului. lui. Valorile standa standardi rdizat zatee pentru pentru infa infasur surare areaa principal principalaa sunt 100 sau sau 100/ 3 V, iar pentru infasurarea auxiliara sunt 100/3 sau 100 V (utilizate pentru masurarea componentei homopolare); raportul raportul de transform transformare are K este raportul raportul dintre dintre tensiunea tensiunea primara primara reala reala si tensi tensiunea unea secun secundar daraa reala; reala; rapor raportu tull de de tra trans nsfo form rmar aree nom nomin inal al k n este raportul dintre tensiunea primara nominala si tensiunea secundara nominala
k n = U pn / Usn ▪ frecvent frecventaa nominala nominala f n este valoarea valoarea frecventei frecventei,, exprima exprimata ta in Hz, pe baza careia se stabilesc stabilesc conditiile conditiile tehnice de functionare a echipamentului. echipamentului. In Romania aceasta trebuie trebuie sa fie de 50 Hz; ▪ tensiunea maxima de lucru Um este cea mai mare valoare efectiva efectiva a tensiunii tensiunii intre faze, faze, pentru care este dimensionata izolatia transformatorului; ▪ nivelul de izolatie nominal reprezinta ansamblul valorilor tensiunilor tensiunilor ce caracterizeaza izolatia unui transformator transfo rmator de tensiune din punct de vedere al rezistentei rezistentei la supratensiune; supratensiune; ▪ eroarea de de tensiune tensiune En (eroarea de raport) raport) este eroarea pe care o induce un transformator transformator la masurarea unei tensiuni si care apare datorita faptului ca raportul de transformare nu este egal cu raportul de transformare nominal ▪ eroarea de unghi δn este unghiul de faza dintre vectorii tensiun tensiunilo ilorr primara primara si secun secundar dara. a. Eroarea Eroarea de unghi se considera considera pozitiva pozitiva atunci cand vectorul tensiunii tensiunii secundare secundare este defazat inainte inainte fata de vectorul vectorul tensi tensiuni uniii prima primare re si se expri exprima ma,, de regula regula,, in minute. Aceasta definitie definitie este valabila pentru tensiuni sinusoidale; ▪ clasa de precizie reprezinta reprezinta notarea conventionala conventionala atribuita atribuita unui transforma trans formator tor de tensiune tensiun e ale carui erori raman in limitele prescrise pentru conditiile de functionare date. Se exprima in cifre cifre (pentru (pentru infasur infasurarea area utilizata pentru masurare 0.1, 0.2, 0.5,1) sau 3P, 6P pentru infasurarea utilizata pentru protectie. in prospectel prospectelee transfor transformatoa matoarelor relor si pe etichetele etichetele de marcaj marcaj este este indi in di ca ta , pe nt ru fi ec ar e cl as a de pr ec iz ie , put p ut er ea corespun corespunzato zatoare are pentr pentru u care care este este garant garantat at trans transform formator atorul; ul; ▪ sarcina secundara Ss este puterea aparenta absorbita de admitanta secundara si se exprima in VA corespunzator tensiunii secundare nominale, la un factor de putere dat
7.1.3.1. Tipuri constructive ale transformatorului de tensiune
Transfo Transforma rmatoar toarele ele de tensiun tensiunee se construi construiesc esc in variante variante multip multiple, le, in functie functie de tensiune tensiuneaa nominala, locul de montare, materialul izolant utilizat, numarul infasurarilor, clasa de precizie etc.
7.1.3.1.1. Transformatoare de tensiune inductive monofazate
Schem Schemaa de prin princi cipi piu u este este prez prezen enta tata ta in figur figuraa 7.22. 7.22. Acest Acestea ea se cons constr trui uies escc in exec execut utie ie monopolara monopolara sau bipolara, respectiv cu un pol sau cu ambii poli izolati. In privinta izolatiei, izolatiei, constructiile uzuale folosesc ulei, ulei, portelan sau rasina. Transformatoarele monopo lare au ca tensiune primara nominala tensiunea pe faza, cu valori cuprinse in gama 3
3
pana pana la 110
3
kV. In secundar
exista doua infasurari: una principala, avand tensiune tensiuneaa nominal nominalaa de 100/ 3 V, si una auxil auxilia iara ra,, avand avand tensi tensiune uneaa nomi nomina nala la de 100/ 100/3 3 V la transformatoarele folosite in retelele cu punctul neutru izolat izolat sau legat la pamant prin bobina bobina de stingere si de 100 V la transformatoarele construite pentru retele cu punctul neutru legat direct la pamant.
Transformatoarele de tensiune monofazate bipolare au ca tensiune primara, tensiunea de linie si au o singura infasurare infasurare secundara, de regula cu tensiunea de 100 V. Constructiv, transformatoarele de tensiune se compun dintr-un miez magnetic pe care se afla montate infasurarile de inalta (primare) si de joasa (secundare) tensiune. Un invelis izolant (rasina, portelan) inchide etans circuitele electrice si magnetice. Principalele tipuri de transformatoare de tensiune fabricate fabricate in Romania sunt: a) transformatoar transformatoaree de medie tensiune tensiune de 6 - 35 kV, conectate conectate la retele cu neutrul izolat, compensat sau pus la pamant prin rezistenta: - trans transfor format matoar oarele ele TIRM TIRMO-6 O-6-35 -35 kV, tran transf sform ormato atoare are indu induct ctive ive de interior cu izolatia din rasina epoxidica, monofazate, cu izolatia degresiva, in executie veche TIRM; - trans transfor forma matoa toarel relee TIRMO TIRMO 6-G10, 6-G10, TIRMO TIRMO 24-G35 24-G35,, transformatoare transformatoare de interior interior cu izolatia din r asini epoxidice , monopolare cu tensiunea nominala de 6 - 24 kV, cu gabarit gabarit marit, corespunzator unei clase de izolatie superioare, pentru montarea la bornele turbo sau hidrogeneratoarelor; transformatoarele TRBO 6-35 kV, transformatoare inductive de interior, cu izolatia din rasini epoxidice, monofazate, bipolare, in executia veche TIRB; - transfo transformat rmatoarel oarelee IBU (TTMU) 6-15 6-15 kV, transform transformatoa atoare re de inter interior ior tri trifa fazat zatee cu ulei ulei de 6,10,15 kV; - transformato transformatoarele arele TITU TITU (TTU2) (TTU2) 6-15 6-15 kV, transformatoar transformatoaree de interio interiorr trifaz trifazate ate cu ulei ulei de 6,10,15 kV; - transfo transforma rmatoar toarele ele TEMU TEMU (TTMU2) (TTMU2) 20 - 35 35 kV, transf transforma ormatoar toaree de exterior exterior,, monofazat monofazatee cu ulei de de 20, 25, 35 kV; - transformatoare transformatoare TEBU TEBU (TTMU) 20-35 kV, transformatoare transformatoare de exter exterior ior,, bifaza bifazate te cu ulei de 20 si 35 kV; b) transformatoare de inalta tensiune, 110 — 400 kV, conectate in retele retele cu neutr neutral al legat legat efecti efectiv v la pamant: pamant: - trans transfor format matoar oarele ele TEMU-1 TEMU-110 10 kV kV (TTM (TTMU2U2-110 110 kV), kV), transformatoare inductive de exterior, monofazate cu izolatia degresiva, in ulei, de 110 kV; - transform transformatoar atoaree TECU-110TECU-110-400 400 kV, kV, transf transformat ormatoare oare capacitive capacitive de exterior, exterior, monofazate, monofazate, in ulei de 110,220,400 kV. In figura 7.23 este prezentat aspectul transformatorului monofazat in ulei tip TEMU — 110, care se conecteaz conecteazaa in retele retele de 110 kV intre intre o faza si pamant, pamant, avand urmatoar urmatoarele ele caracterist caracteristici ici principale principale este transformator monofazat monopolar, un capat al infasurarii primare fiind legat la masa;
Transfor mator de tensiune tensiun e monofaz m onofazat at pentru instalatiile instalati ile exteri exterioar oaree de 110 110 kV kV (tip (tip TEMU TEMU-11 -110): 0): Tigura 7.23. Transformator 1 - izolator; 2 - conservator; 3 - borna de inalta tensiune; 4 - indicator de nivel al uleiului; 5 - carucior; 6 - cutia bornelor secundare, 7 - surub de legare la pamant; 8 - inel de ridicare de constructie de tip exterior, in carcasa de portelan umpluta cu ulei; -
tens tensiu iune neaa prim primar araa nomi nomina nala la 110/ 110/
3
kV;
tensiunea maxima de lucru 125 / 3 kV; kV; - tens tensiiunea unea de de izol izolat atie ie 110 110 kV; kV; - tensiunea secundara a infasurarii infasurarii de masura 100/ protecti protectiee 100 V; - clas clasaa de de pre preci cizi zie: e: 0.5/ 0.5/3P 3P;; - puterea secundara nominala: 300/120 VA; puterea maxima: 1800V A.
3
V; tensiunea secundara a infasurarii de
Spre deosebire d eosebire de transformatoarele tran sformatoarele de forta, transformatoarele de tensiune tensiune trifazat trifazatee au miezul miezul magnetic magnetic cu cinci coloane. coloane. Aceasta Aceasta construc constructie tie este este necesara nece sara pentru a se da posibilitatea inchiderii fluxului de secventa homopola homo polara ra Ф0 care apare in cazul unei puneri la pamant in retea - figura 7.24. In constr construct uctiil iilee obisnu obisnuit ite, e, pentru pen tru ob tinerea tine rea te nsiunii nsiu nii de d e secventa secventa homopolara se utilizeaza o infasurare in triunghi deschis realizata prin legarea in serie a trei infasurari suplimentare amplasate pe cele trei coloane din mijloc.
Tigura 7.24. Transformator trifazat de tensiune cu infasurarile infasurarile suplimentare amplasate pe coloanele extreme 7.1.3.1.3. Transformatoare de tensiune capacitive capacitive (capacitiv-induc (capacitiv-inductive tive Actualmente, la tensiuni superioare celor de 110 kV inclusiv, se utilizeaza pe scara din ce in ce mai larga transformatoarele de tensiune capacitive capacitive care, in afara de masurarea tensiunilor tensiunilor in circuitele de masurare si protectie, prote ctie, se foloses fo losescc si in circuit ci rcuitele ele de comun c omunicatii icatii prin curenti cure nti de d e inalta ina lta frecventa. frecventa. Transformatoarele de tensiune capacitive au o buna rezistenta la unde de soc datorita repartitiei uni uniform formee a tens tensiu iuni niii in lungu ungull divi divizo zoru rulu luii de tensiune tensiune capaciti capacitiv. v. Se construi construiesc esc in variante variante monopolare, tensiunile nominale primare fiind (variantele de constructie romaneasca) de 110/ 3 , 220/ 3 sau 400/ 3 kV. Infasurarile secundare ale transformatorului de medie tensiune sunt in numar de trei, doua infasurari principale p rincipale pentru masura si una de protectie protectie avand tensiunea nominala nominala de 100/ 3 sau 100 V. Schema electrica de principiu este aceeasi pentru toate tipurile de transformatoare capacitive TECU
Un asemenea asemenea transfor transformat mator or se compune dintr-un dintr-un divizor divizor de tensiune tensiune capacitiv capacitiv si un circuit circuit magnetic de medie tensiune. Elementele inductive sunt plasate intr-o cuva de tabla inchisa ermetic, umplut ump lutaa cu ulei ulei de tran transf sfor orma mato tor. r. Divi Divizor zorul ul capac capacit itiv iv este este form format at din din una una pana pana la trei trei unit unitat atii de condensatoare suprapuse (in functie de tensiunea nominala primara); prima unitate este fixata rigid de cuva si constituie unitatea de baza. Unitatea de condensatoare este construita din izolatorul de portelan in interiorul caruia se monteaza stiva de condensatoare inchisa ermetic, in ulei de catre armaturile
frontale. Stiva de condensatoare permite racordarea in exterior prin doua prize scoase, legate la treceri izolante. Unitatile Unitatile de condensatoare condensatoare trebuie sa fie scurtcircuitate scurtcircuitate pana ce toate lucrarile lucrarile de montaj si de racord ale transformatoarelor sunt terminate. Spre deosebire de transformatoa transformatoarele rele inductive, transformatoarel transformatoarelee capacitive sunt influentate de regimurile tranzitorii aparute in cazul unor perturbatii care au loc pe partea primara (scurtcircuite, puneri la pamant, variatii bruste ale tensiunii) sau pe partea secundara. (scurtcircuite, variatii bruste de sarcin sarcina) a).. In timpu timpull acesto acestorr regim regimuri uri tranz tranzit itori oriii apar apar in circui circuitul tul inducti inductiv v de masura masura oscila oscilatii tii de ferorezonanta cu frecvente supraarmonice (de ordin ordin 3 sau 5). 5).
7.1.3.1.4. Marcarea Marca rea bornelor born elor transformatoa transfor matoarelor relor de tensiune tensi une si schemel schemelee de conexiun conexiunii Pentru corecta legare a transformatoarelor de tensiune si a aparatelor de protectie si de masura, sensibile la sensul vectorilor de tensiune (relee de putere, wattmetre, varmetre, contoare etc.), bornele infasurarilor sunt marcate de fabrica, astfel incat curentul care trece prin aparatele legate la infasurarea secund secundara ara sa aiba aiba acelas acelasii sens sens ca si in situat situatia ia cand aparatul aparatul respec respecti tiv v ar fi legat legat direct direct pe partea partea primara, la bornele de d e acelasi nume -figura - figura 7.25. La trans transfor format matoar oarel elee de tensi tensiune une mon monofa ofazat zatee induct inductive ive,, bornel bornelee infasura infasurarii rii primare primare sunt marcate cu literele mari A (pentra inceputul infasurarii) si B, N sau X (pentru sfarsitul infasurarii), iar bornele infa infasur surar aril ilor or secunda secundare re cu lite litere re mici mici a si b, n sau sau x, urmate urmate de cifr cifrel elee 1 si 2 in cazul cazul transformatoarelor cu doua infasurari secundare. La transformatoarele de tensiune trifazate inductive, marcarea bornelor este urmatoarea: A, B, C, a, b, c folosind literele mari pentru infasurarile primare, iar literele mici pentru cele secundare principale Bornele punctelor neutru sunt marcate cu N, respectiv n iar bornele infasurarii secundare auxiliare cu a, xl sau da, dn. R
s T
Tigura 7.25. Marcarea bornelor transformatorului de tensiune monofazata
La transformatoarele de tensiune capacitive, bornele infasurarii primare sunt marcate cu litere mari U (pentru bornele de inalta tensiune) si X (pentru borna legata la masa) sau A si N. Transformatoarele de tensiune se racordeaza pe barele statiilor, in unele cazuri si la posturile de transformar trans formaree pe p e fiecare fi ecare faza in parte, p arte, in circuitul circuitul generatorul generatorului ui si cateodata cateodata la liniile liniile de inalta inalta tensiune. tensiune. Conectarea transformatoarelor de tensiune la reteaua primara in instalatii interioare de 6 - 20 kV se realizeaza realizeaza prin separatoare separatoare si sigurante sigurante fuzibil fuzibile, e, iar la 35 kV, uneori si prin rezistent rezistentee limita limitatoar toare. e. Rolul Rolul acestor rezistente este de a reduce puterea de scurtcircuit pana la valoarea egala cu capacitatea de rupere a sigurantei.
Transformatoarele de 110 - 400 kV sunt conectate pe partea primara prin separatoare fara sigurante. sigurante. Sunt cazuri cand transformatoarele monofazate mono sau bipolare sunt legate direct pe liniile de inalta tensiune (pentru controlul tensiunii pe linie). Pentru Pentru protecti protectiaa infasura infasuraril rilor or transfor transformato matoarel arelor or de tensiune tensiune (impotriva (impotriva scurtcircuitelor scurtcircuitelor din circuitele secundare), in circuitele infasurarilor secundare se prevad sigurante sau intreruptoare automate cu contacte auxiliare pentru semnalizare. Arderea unei sigurante, o intrerupere sau orice alta defectiune care apare in circuitele secundare ale unui transform transformator ator de tensiune tensiune are ca efect efect reducerea reducerea sau disparitia tensiunii care alimenteaza alimenteaza masura si protectia protectia element elementului ului respecti respectiv. v. Pentru Pentru a se evita evita posibi posibilit litatea atea unei actiona actionari ri gresit gresitee a protectiei protectiei sau automati automatizarii zarii in in astfel astfel de cazuri, cazuri, in circuit circuitele ele secundare secundare de tensiun tensiunee se prevad prevad semnalizar semnalizarii speciale, prin care se controleaza integritatea circuitelor respective si chiar blocaje ale protectiilor sau automatizarilor. In figura 7.26 sunt prezentate diferite scheme de conexiuni ale transformatoarelor de tensiune
Sc heme de conexiuni ale transformatoarelor de tensiune: a - legare legareaa unui unui Tigura 7.26. Scheme transformator bipolar intre doua faze; b - doua transformatoare bipolare legate in V; c - trei transformatoare transformatoare monofazate legate in stea / stea /triunghi deschis; d - un transformator monofazat legata la o faza si pamant
7.1.3.2. Exploatarea transformatoarelor de masura
In cazurile in care lipsesc indicatiile fabricii constructoare privind exploatarea transformatoarelor de masura se va tine seama de urmatoarele date: a) conditiile conditiile normale normale de mediu mediu pentru pentru functionare functionareaa transf transform ormat atoar oarel elor or de de mas masura ura sunt sunt urmatoarele: - temperatura mediului inconjurator intre intre -30°C s i +40°C; - umiditate umiditate relativa de 80% pentru interior interior si 95% pentru exterior; exterior; b) temperatur temperaturaa maxima maxima admisib admisibila ila a uleiului uleiului in in punctul punctul cel mai cald de +95°C; +95°C; c) la transformatoarele transformatoarele de masura cu ulei care nu sunt prevazute cu conservator conservator de ulei., ulei., nivelu nivelull uleiului va fi mentinut la 15 - 18 mm sub dopul de umplere; d) transformato transformatoarele arele de masura vor fi prevazut prevazutee cu surub de legare la pamant a pieselor metalice (inclusiv miezul) care la functionare normala nu sunt sub tensiune; tensiune; e) partile metalice ale transformatoarelor de masura vor fi protejate impotriva impotriva coroziunii; coroziunii; f) infasuraril infasurarilee secundare ale transform transformatoarel atoarelor or de masura vor avea o legatura la pamant in toate cazurile de functionare; g) transformatoarele transformatoarele de masura vor fi prevazute cu marca de stat aplic aplicata ata de orga organel nelee de metrologie competente; h) transformatoarele de tensiune nu se verifica la stabilitate fata de curentii de scurtcircuit; i) clasele de precizie ale transformatoarelor de tensiune sunt: 0,2; 0,5; 1; 3; j) transf transformat ormatoarel oarelee de curent curent se veritic veriticaa la solici solicitaril tarilee curentil curentilor or de scurt scurtcirc circuit uit din din locul locul de monta montajj . k) capacitatea aparatelor de masura de a suporta socuri de curent este in general, de 10 ori curentul nominal, nominal, astfel ca, valoarea coeficientului coeficientului de saturat saturatie ie va fi de maxim maxim 10, preferandu preferandu-se -se coeficient coeficientii ii de saturatie mai mici decat 5; 1) clasele clasele de precizie precizie ale transfor transformatoa matoarelo relorr de curent sunt: sunt: 0,2, 0,5; 0,5; l;3; l; 3;D( D(di dife fere rent ntia iala) la) ; m) transformatoarele de curent nu vor fi puse sub tensiune sau lasate in exploatare cu infasurarea secu secund ndar araa desc deschi hisa sa.Tr .Trans ansfor format matoar oarele ele elect electric ricee de masura masura sun suntt sup supus usee regim regimulu uluii de exploata exploatare re corespunzator celui aplicat instalatiei din care face parte. Exploatarea transformatoarelor de masura consta in: 1. preluarea in exploatare exploatare a transformatorului transformatorului de masura; 2. verificarea periodica si verificare odata cu celula unde este este montat dupa fiecare scurtcircuit sau supratensiune suportate de instalatie. La aceste verificari se urmareste: - integritatea cuvei, respectiv a masei izolante; - nivelul uleiului, daca nu exista scurgeri sau scapari de ulei; - starea izolatoarelor (integritate, fisuri, fisuri, conturnari, etc.);
- starea de curatenie curatenie a izolatoarelo izolatoarelor; r; - starea legaturilor de contact prin aprecierea aprecierea culorii acestora; - starea starea legaturilor legaturilor la pamant; pamant; - aprecierea bunei functionari functionari a transformatorului transformatorului respectiv, dupa nivelul si caracterul zgomotului interior; 3. urmarirea urmarirea executari executariii in termen a lucraril lucrarilor or de intretinere intretinere si executarea probelor si verificarilor prevazute in norme.
7.1.3.3. Defectiuni si remedieri in exploatare
Defectiunile principale care pot interveni in exploatarea tran transf sfor orma mato toar arel elor or de masur masuraa sunt urmatoarele: - incalziri incalziri ale imbinaril imbinarilor or prin care se realizeaza realizeaza legarea legarea transf transform ormatoa atoarel relor or la instalatie; scurgeri de ulei din cuvele transformatoarelor cu ulei; - incal incalzir zirea ea anor anormal malaa a trans transfor forma matoa toarel relor; or; - zgomot zgomot interi interior or caract caracteri erist stic ic defect defectelo elor; r; - mu murd rdar arir irea ea pronu pronunt ntat ataa a izol izolat atoar oarel elor or;; - urme urme de defec defecte te la la supraf suprafata ata tran transfo sforma rmatoa toarel relor or de masu masura; ra; - arderea arderea sigurantelo sigurantelorr din circuitul primar sau secundar ale trans transfo form rmat atoar oarel elor or de tensiune; La observa observarea rea defecti defectiunil unilor, or, personal personalul ul de exploat exploatare are cere aprobare aprobare pentru pentru scoaterea scoaterea de sub tensiune a transformatorului pentru a se efectua remedierea remedierea.. In functie functie de modu modull de organiza organizare re al exploata exploatarii rii,, echipele echipele de expl exploa oata tare re (in speci special al la posturile de transformare) pot primi sarcina (prin atributiile de serviciu) pentru remedierea unor defecte de ampl amploar oaree mica mica (de (de exemplu inlocuirea sigurantelor arse dupa eliminarea c auzei, s trangerea pieselo pie selorr de d e lega l egatur turaa la l a born b orne, e, curatir cur atirea ea izolato izo latoare arelor lor etc.), etc .), respec res pectan tand d masuril masurilee prevazut prevazutee in normele normele de protecti protectiaa muncii muncii..
7.1.4. BOBINE DE STINGERE 7.1.4.1. Principiul de functionare
Bobinele de stingere a curentilor capacitivi sunt aparate electrice de curent alternativ care furnizeaza curentii inductivi necesar stingerii (anularii) curentilor capacitivi in locul de defect, la defectele cu punere la pamant a unei faze in sistemele sistem ele de distributie distri butie functiona func tionand nd cu neutrul neutr ul izolat. izola t. Compensa Compensarea rea curentului curentului capacit capacitiv iv si micsora micsorarea rea in acelasi timp timp a vitezei de restabilire restabilire a tensiunii impiedica reaprinderea reaprinderea arcului electric la locul de defect. Schema de principiu a compensarii curentilor capacitivi de punere la pamant, intr-o retea tratata cu bobina de stingere, este indicata in figura 7.27. 7.27.
principiu a compensarii compensarii curentilor capacitivi de Figura 7.27. Schema de principiu punere punere la pama pamant: nt: Ci, C2, C3 - capacitatile celor trei faze fata de pamant; I / TI TI , l/r 2, l/r 3 - conductantele celor trei faze, determinate de pierderile de putere activa ale izolatiei; L B - inductanta bobinei de stingere; l/r B - conductanta bobinei de stingere determinata de pierderile de putere activa in bobina; Rp - rezistenta de pamantare Compensarea curentului capacitiv de punere la pamant se face prin egalarea lui cu un curent inductiv IL al bobinei de stingere. stingere. In acest sens, bobinele bobinele de de stingere stingere sunt prevazu prevazute te cu dispoz dispozitiv itivee de reglaj reglaj care sa sa permita permita modificarea modificarea inductantei lor - respectiv a curentului Il , astfel incat curentul inductiv inductiv sa fie cat mai apropiat de valoarea valoarea curentului curentului capacitiv. capacitiv. Operatia de reglare a curentului c urentului Il,, pentru a-1 face egal cu cel capacitiv de punere la pamant Ic se numeste acordarea bobinei.
Figura 7.28. Schema de principiu a unei bobine de stingere: IP - infasurarea principala; TT - transformator transformator de tensiune, Un /100 V; TC - transformator transformator de curent, In/5 A
in funetie de sistemul de reglaj al inductantelor, bobinele de stingere pot fi de tipul: - cu plotu ploturi ri regla reglabile bile (bobine (bobine Peter Petersen sen cu regla reglajj in in trept trepte); e); - cu miezu miezuri ri regla reglabil bilee (reg (regla lajj conti continuu nuu); ); - cu magnet magnetiza izare re comp complem lement entara ara in curent curent conti continuu nuu.. In romania s-au executat bobine de stingere stingere de tipul BS BS – Rc -20 / 3 - 600 KVA BS – Rc -20 / 3 - 1160 KVA Schema de principal a unei bobine de stingere
este prezentata in tigura 7.28. Constructiv aceasta bobina consta dintr-o infasurare confectionata din cupru montata in jurul a doua miezuri mobile . Totul este amplasat in interiorul unei cuve de transformator in ulei.Amplasarea miezurilor se realizeaza cu ajutorul unui ax filetat antrenat de un motor asincron prin intermediul unei roti melcate .In timpul reglajului miezul mobil se deplaseaza in sus sau in jos, aceasta deplasare fiind semnalizata mecanic la fata locului pe o scala gradata. (careia ii corespunde un anumit curent inductiv Il,). De asemenea, valoarea curentului IL inductiv inductiv reglat se poate telesemnaliza electric la un aparat de d e masura amplasat de obicei in sala de comanda. Pentru semnalizarea si masurarea diferitilor parametri, bobina de stingere are amplasat in interior un transformator de tensiune si un transformator de curent. In para parale lell cu bobi bobina na de stin stinge gere re treb trebui uiee mo mont ntat at un desc descar arca cato torr cu rezi rezist sten enta ta vari variab abil ila, a, corespunzator tensiunii de faza a retelei. Bobinele Bobinele de stinger stingeree se conectea conecteaza za la neutrul neutrul transf transforma ormatoar toarelor elor sau al genera generatoa toarel relor or prin prin separator. Nu se admite conectarea bobinei de stingere la bara de nul prin intreruptor. In cazul in care neutrul transformatorului este inaccesibil, bobina de stingere se leaga prin intermediul unui transformator auxiliar de nul artificial care trebuie sa aiba conexiunea stea-triunghi sau stea-zigzag; transformatorul auxiliar poate fi conectat la bare prin intreruptor. Acesta nu trebuie insa deconectat (nici manual, nici prin protectie) protectie) in timpul unei puneri la pamant in retea, pentru a nu fi distrus de supraten supratensiun siunile ile ce apar. Determinarea curentilor capacitivi de punere la pamant se face prin masuratori si prin calcule. In exploat exploatare areaa bobinel bobinelor or de stinger stingeree a curent curentilo ilorr capacit capacitivi ivi se va functio functiona na cu bobinele bobinele acordate acordate la rezonant rezonanta. a. Se admite admite un dezacord dezacord de maxim maxim 5% in sensul sensul supracom supracompen pensar sarii ii (curen (curentul tul inductiv al bobinei mai mare decat curentul capacitiv al retelei). Acordul Acordul este este corespun corespunzat zator or numai numai daca curentul curentul rezidual rezidual ce ramane ramane sa se inchida inchida prin prin locul locul defect are valori mai mici de 5 A, iar arcul electric se stinge. La bobinele cu ploturi, la care acordul se face in trepte, erorile de reglaj sunt mari iar in unele cazuri surpracompensarea nu poate fi realizata intre limitele admise. La bobinele cu reglaj continuu, acordul se face prin masuratori pe baza metodei asimetriei Variind curentul curentul in bobina bobina de la treapta treapta maxim maximaa inspre inspre cea minima minima si citind citind tensiu tensiunea nea in naturale. Variind secun ecunda daru rull bobi bobine nei, i, punc punctu tull de rezonant rezonantaa se gaseste gaseste la valoar valoarea ea maxima maxima a acestei acestei tensiu tensiuni. ni. Supra Supracom compen pensar sarea ea se reali realizeaz zeazaa fin, fin, reglan regland d din acest acest pun punct ct in sensul sensul cres creste teri riii cu (2 - 3%) 3%) a curentului inductiv prin bobina. Reglajul sub tensiune este permis numai in cazul bobinelor cu reglaj continuu. In orice situatie, comanda de reglaj se va da numai in lipsa punerii la pamant si se va intrerupe reglarea daca in timpul operatiei apare o punere la pamant. Pentru exploatarea normala a bobinelor de stingere la locul de manevra al separatorului bobinei bob inei,, precum prec um si la locul locu l de manevra mane vra al dispozitivului de reglaj trebuie semnalizata acustic sau sa u optic existenta unei puneri la pamant in retea. retea.
7.1.4.2. Exploatarea bobinelor de stingere
La preluare preluareaa in exploat exploatare are a bobinei bobinei de stinger stingeree se verific verificaa resp respec ecta tare reaa proi proiec ectu tulu lui, i, executarea tuturor incercarilor in cercarilor si verificarilor prevazute prevazute in prescript prescriptii ii si normative normative.. Bobinele Bobinele de stingere stingere a curentilor curentilor capacitivi capacitivi sunt supuse regimului regimului de exploatare exploatare corespunzator corespunzator celui aplicat instalatiei (statiei) din care fac parte aceste bobine. Manevr Manevrel elee operat operative ive cu bob bobine ine de sting stinger eree cu regla reglajj in trept treptee se fac cu aprobare aprobareaa treptei treptei superioare de conducere cond ucere operativa, op erativa, care stabileste curentul curentul ce trebuie trebuie reglat reglat la bobina. bobina.
In exploatarea bobinelor de stingere este necesar ca personalul de exploatare sa cunoasca si sa respecte duratele maxime de functionare pentru curentul pe fiecare plot al bobinei; in cazul in care fabrica constructoare nu da alte indicatii, se va considera timpul maxim de 2 ore pe plotul de curent maxim si pana la 8 ore pe plotul de curent cel mai mic. Stabilirea Stabilir ea duratei maxime va tine seama si de puterea transformatorului de creare a nulului. La executarea oricarei manevre sau reglaj legat de bobina de stingere este necesar sa se tina seama de urmatoarele: - per son alu l de serv iciu v a obse rva sa nu e xist e in rete aua resp respec ecti tiva va o pune punere re la pama pamant nt;; - comuta comutarea rea manua manuala la a plotur ploturilo ilorr se face face numai numai cu bobi bobine ne scoase scoase de sub tensiune, respectand respectand preved pre vederil erilee normelo nor melorr de d e prot p rotect ectia ia muncii; - conectarea conectarea bobinei de la un transformator transformator la altul altul se face separa separand nd mai mai int intai ai bob bobin inaa de de la retea inchizand separatorul la noul transformator; - la bara de nul a bobinei de stingere stingere nu este este permisa permisa conectarea conectarea simult simultana ana a doua doua sau mai multe transformatoare; - deconect deconectarea area si conectar conectarea ea transf transforma ormatoar toarelor elor de creare creare a punctului punctului neutru neutru care functioneaza functioneaza in gol si si care au montata montata pe punctul neutru o bobina de stingere se poate face numai dupa separarea separarea bobinei bobinei de stingere. stingere. In cazul aparitiei punerii la pamant (sau functionarea cu punerea la pamant) se vor observa bobinele de stingere si transformatoarele transformatoa rele care sunt implicate (notand in evidenta operativa) in ceea ce priveste: - indica indicatii tiile le termom termometr etrului ului bob bobine ineii de stinge stingere; re; - daca bobina de stingere nu prezinta zgomote intense anormale; - starea starea releu releului lui de gaze function functionarea area lampilo lampilorr de semnaliz semnalizare; are; indicatiile aparatelor de masura. La controalele periodice pe care personalul de exploatare le executa la termenele stabilite prin I.T.I, se vor observa urmatoarele: - starea cuvei de ulei, etanseitatea acesteia; - star tarea izol zolatoa atoare rellor; or; - stare stareaa legat legaturi urilor lor la borne borne si si la la inst instal alati atie; e; - tempe tempera ratur turaa uleiulu uleiului, i, nivelu nivelull si culoar culoarea ea in conse conserva rvator tor;; - star starea ea lega legatu turi rilo lorr la la pri priza za de de pama pamant nt;; - starea starea ingr ingradi adiril rilor, or, marc marcaje ajelor lor,, inscri inscripti ptionar onarilo ilor; r; - daca spatiul spatiul de deserv deservire ire al bobine bobineii este este degaj degajat at de material materialee pana la o distanta de 10m. In afara de verificarile periodice, bobina de stingere se verifica dupa fiecare defect in reteaua la care este legata bobina respectiva. Personalul de exploatare urmareste executarea in termen a lucrarilor de intretinere. In cursul exploatarii se executa lucrari de curatenie in interiorul cladirii bobinei de stingere si pe terenul tere nul din d in jurul juru l bobinelor bob inelor instalate in exterior.
7.1.4.3. Defectiuni si remedieri in exploatare Orice functionare anormala a bobinei de stingere (scurgeri de ulei, incalzire mare, zgomot anormal, etc.) se anunta imediat coordonatorului de exploatare si se inregistreaza in evidentele operative de exploat exp loatare. are. Defectiunile Defectiunile bobinei de stingere sunt similare similare cu cele ale transformatoa transformatoarelor; relor; la aparitia acestor defectiuni se va proceda ca in cazul remedierii defectului la transformatoare
7.1.5. INTRERUPTOARE DE INALTA TENSIUNE 7.1.5.1. Rolul si principiul de functionare al intreruptorului
Intreruptoarele sunt aparate electrice de comutatie care permit inchiderea inchiderea si deschider deschiderea ea circuitelor circuitelor,, atat la functionare in regim normal n ormal cat si la functionarea in regim de defect. In instalatiile electrice, echipamentele de comutatie indeplinesc un rol functional operativ si altul de protec protectie tie.. In cadrul cadrul functi functiil ilor or operati operative ve prin prin manevre, manevre, echipamente echipamentele le de comutatie comutatie asigura dirijarea dirijarea circulat circulatiei iei de putere putere pe trasee trasee rezult rezultate ate ca optime optime in concord concordant antaa cu regimu regimull de functi functiona onare re stabil stabilit. it. Functia Functia de protectie consta in asigurarea protectiei automate impotriva oricarui incident care ar putea perturba regimul normal al instalati instalatiei. ei. Modul cu care echipamentul echipamentul de comutatie comutatie indeplines indeplineste te functiile functiile mentionate mentionate este hotarator in ceea ce priveste asigurarea disponibilitatii si securitatii securitatii sistemelor sistemelor electroenergetice. electroenergetice. Func tiona rea in cele mai bun e con ditii a unui siste m elec electtroen roener erge geti tic, c, pent pentru ru oric oricee reg regim im,, necesita in primul rand ca aparatele electrice, si in special intreruptoarele, sa fie de o perfectiune deosebita (fiabilitate ridicata) si sa corespunda conditiilor locului de montare. In timpul exploatarii intreruptoarele sunt supuse unor solicitari deosebite la care trebuie sa reziste in bune conditii. In momentul de fata exista o varietate foarte mare de intreruptoare datorita progreselor inregistrate in domeniul tehnicii de comutatie care se bazeaza pe cunoasterea unor fenomene complexe care au loc simultan si se interacti interactioneaza oneaza.. Aceste Aceste fenomene, fenomene, procese procese electrice, electrice, termice, termice, ele electr ctrodina dinam mice, meca mecani nicce, influent influentele ele factoril factorilor or de mediu, mediu, fenomene fenomene legate legate de functionar functionarea ea contactelor contactelor electrice, electrice, de imbunatati imbunatatirea rea materialelor etc. stau in atentia constructorilor constructorilor de intreruptoare. intreruptoare. Un intreruptor ideal are doua stari stabile din punct de vedere function functional al (inchis (inchis-des -deschis chis,, conectat conectat deconectat, anclansat - declansat etc.), cu urmatoarele caracteristici: - pe durat durataa conducti conductiei ei (intr (intrerupt eruptor or inchis inchis), ), impedan impedanta ta de lucru lucru este este nula; nula; - in cazul cazul intre intrerupt ruptorul orului ui deschis deschis,, impedant impedantaa de trece trecere re este este infin infinita ita pentru a intrerupe intrerupe conductia conductia iar nivelul nivelul de de izolatie izolatie trebuie trebuie sa fie fie corespunzator pentru a suporta diferenta de tensiune la borne; capacitatea de a trece de la o stare la alta in mod instantaneu. Actionarea intreraptoarelor poate fi comandata voit de un operator sau automat. Declansarea automata este comandata de relee de protectie, in cazul unui defect pe elementul alimentat cu energie elecrrica prin intreruptorul respectiv. Anclansarea automata este comandata de dispozitive de reanclansare automata rapida (RAR) sau de anclansarea automata a rezervei rezervei (AAR), (AAR), etc. etc. Inainte de a trece la descrierea caracteristicilor si diferitelor tipuri de intreruptoare de inalta tensiune, se vor prezenta unele considerat consideratii ii generale generale privind contactele aparatelor de comutatie si posibilitatile de stingere a arcului electric in aparatele de comutatie; - prin aparate ap arate de comutatie co mutatie se inteleg, pe langa intreruptoare intreruptoare si separatoare, separatoare, si sigurantele sigurantele fuzibile. fuzibile. Contact Contactele ele aparatel aparatelor or de comuta comutatie tie prezinta prezinta particul particulari aritat tatea ea ca ele trebuie sa se inchida si sa se deschida in mod repetat, dupa cerintele exploata exploatarii rii.. Caracteristica principala a unui contact electric este rezistenta de trecere sau rezistenta de contact. Indiferent de forma suprafetelor care vin in contact, si ori cat de ajustate ar fi aceste suprafete, se constata ca atin atinger gerea ea intr intree ele ele se real realiz izeaz eazaa into intotd tdeau eauna na num numai ai in cateva cateva pun punct cte, e, din din cauza cauza neun neunif ifor ormi mita tati tilo lor r microscopice inevitabile. Cu cat forta de apasare a contactelor este mai mare, cu atat suprafata efectiva de contact este mai mare; in consecinta, rezistenta de trecere a curentului prin punctele de contact este mai mica.
Rezis Reziste tent ntaa de conta contact ct depin depinde de de fort fortaa de apas apasar are, e, de carac caracter teris isri rici cile le materi materialu alului lui si de starea starea suprafetelor. Rezistenta de trecere cea mai mica se obtine pentru contactele de argint; din aceasta cauza, se utilizeaza de multe ori contacte argintate, care prezinta si avantajul ca nu se oxideaza. La trecerea curentului prin punctele de contact au loc diferite efecte termice si electrodinamice. Caldura Caldura degajata degajata in punctele punctele de contact contact (proporjio (proporjionala nala cu r*I2) poate provoca o incalzire locala exagerata, mergand pana la topirea si intreruperea contactelor. Efectele Efectele electrodin electrodinamice amice sunt deosebit deosebit de periculoas periculoasee in cazul curent curentil ilor or mari mari de scurt scurtci circu rcuit it.. Datorita dispersarii curentilor care trec prin punctele de contact, in piesele masive ale contactului apar curenti aproxi aproxima mati tiv v paral paralle lell si de sens sensuri uri contr contrar are, e, astf astfel el ca pies piesel elee de conta contact ct se respin resping; g; forta forta de respingere a contactelor micsoreaza forta de apasare si poate chiar sa o depaseasca, ducand la smulgerea contactelor.Pentru a evita efectele termice si electrodinamice nedorite este necesar sa se realizeze o rezistenta de trece re si o forta de apasare corespunzato corespunzatoare. are. Contactele intreruptoarelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa nu nu se sup suprai rainca ncalze lzeasc ascaa la funct function ionare areaa in regi regim m norma normal; l; - sa reziste la actiunea curentilor de scurtcircuit si sa permita conectarea si deconectarea circuitelor in regim normal sau de scurtcircuit fara sa se deterioreze (la un numar determinat de actionari). Dupa forma suprafetelor care vin in contact se pot deosebi: - cont contac acte te de supr supraf afat ataa sau sau plan plane; e; - contacte linia niare; - cont contac actte pun punct ctiiforme orme.. Fiecare dintre contactele mentionate isi g aseste aplicatii la const construc ructi tiaa diferi diferitel telor or tipur tipurii de aparate de comutatie. Cele mai importante tipuri constructive sunt: - contacte perie; - contacte deget; - cont contac acte te lale laleaa sau sau tuli tulipa pa.. Contactele perie sunt constitute constitute dintr-un pachet de lame subtiri si elastice din tombac sau bronz care freaca pe suprafata plana de cupru sau alama. alama. Contactele Contactele perie sunt folosit folositee din ce in ce mai rar (la intreruptoare de inalta tensiune nu sunt folosite). Dezavantajele sunt: - cons consttruct ructie ie comp compli lica cata ta;; - prin incalzirea incalzirea lamelelor lamelelor isi pierd elasticitatea elasticitatea si contactul se inraut inrautat ates este; te; - la scurtci scurtcircui rcuite, te, lamelele lamelele sunt deformat deformatee de efortur eforturii elec electr trodi odinam namic icee si deteriorate prin scantei. Conta Contact ctele ele deget deget sun suntt conta contact ctee lini liniar aree de pres presiun iunee si frec frecare are -fig -figur uraa 7.28. La inchider inchiderea ea contactului deget se realizeaza frecarea pieselor de contact si in acelasi timp rostogolirea lor; pentru intensitati mari ale curentului se folosesc mai multe contacte deget in paralel. Contactele Contactele lalea lalea sau tulipa sunt formate formate din mai multe contacte contacte deget asezate asez ate circular, ca petalele unei lalele lalele - figura figura 7.29. Se folosesc folosesc ca si conta contacte cte de lucr lucru u si de ruper ruperee la intre intrerup rupto toar aree de inalta inalta tensiune, tensiune, ele asigura un contact bun si robust datorita faptului ca eforturile electrodinamice se anuleaza anuleaza reciproc. Arcul electric, intre contactele unui aparat de comutatie care inchide sau deschide un circuit electric apare, de cele mai multe ori, un arc electric. Aceasta inseamna ca intervalul izolant dintre contacte a fost strapuns si a capatat proprietati proprietati de bun conductor, permitand trecerea unui curent electric
Figura 7.29 Intr Intret etin inere ere arc arcul ului ui ele c tr ic sa u a ca na lu lu i conduc conducto torr din diel dielect ectri ricc este este condit conditio ionat nataa de doua doua procese contrare: ionizarea particulelor neutre din interval si deionizarea inte in terv rval alul ului ui.. Prin Pr in ionizare, ionizare, cana canallul arcu arculu luii isi isi cres creste te si isi isi mentin mentinee conduct conductibi ibilit litate ateaa iar prin deionizare, deionizare, canalul isi pierde conductibilitatea si isi reface rigiditatea dielectrica. I n u r m a t r e c e r i i curent curentul ului ui ele elect ctri ricc prin prin colo coloan anaa de arc, temperatura temperatura acesteia cres creste te foar foarte te mult mu lt (in (in funct functie ie de inte intens nsit itat atea ea curent curentul ului ui)) ajunga ajungand nd p an a la 30 00 - 40 00 °C la supra suprafat fataa si peste peste 10000°C in interior. Deionizarea intervalului este conditionata de doi factori principali: recombinarea si difuzia particulelor. particulelor.
Tigura 7.30. Contact lalea: 1 - legatura elastica; 2 - deget de contact; 3 - resort de contact; 4 - contact de rupere; 5 - contact mobil
Recombinarea Recombinarea inseamna neutralizarea neutralizarea reciproca a sarcinilor sarcinilor electrice ale particulelor particulelor incarcate. Pentru a crea condi conditii tii favor favorabil abilee unor recom recombina binari ri intense este necesar n ecesar sa se reduca intensitatea campului electric,
sa se raceasca coloana de arc si sa se micsoreze sectiunea ei. Cand arcul electric vine in atingere cu suprafata unui dielectric solid se observa o intensiticare a recombinarilor. Difuzia ionilor este cu atat mai intensa cu cat este mai mare diferenta de temperatura si de presiune dintre coloana de arc si mediul exterior si cu cat suprafata laterala a coloanei de arc este mai mare. Arderea si stingerea arcului sunt conditionate, in mare masura, de caracteristicile mediului gazos in care apare arcul: arcul: ionizarea ionizarea in interval interval este cu atat mai limitata limitata cu cat rigiditat rigiditatea ea dielect dielectrica rica este mai mare. mare. Deionizarea este cu atat mai favorizata, cu cat conductibilitatea termica si capacitatea calorica ale gazului sunt mai mari. Caracteristicile gazului pot fi imbunatatite prin cresterea presiunii deoarece in acest fel creste rigiditatea dielectrica dielectrica si conductibilitatea conductibilitatea termica. Ardere Ardereaa si stinge stingerea rea arculu arculuii mai sun suntt condit condition ionate ate de materi materialu alull contact contactelo elor; r; este este necesar necesar sa se utilizeze utilizeze contacte din materiale materiale greu fuzibile si cu mare capacitate calorica, pentru a se reduce cantitatea de vapori de metal care apar la desfacerea desfacerea contactelor. Pentru intretinerea arcului electric este necesara o tensiune cu atat mai mare cu cat lungimea arcului este este mai mare. mare. Pentru o anumita anumita lungime lungime a arcului, arcului, tensiunea tensiunea necesara necesara devine mai mare decat tensiunea tensiunea disponibila a sursei de alimentare si de aceea arcul se stinge. Diferite procedee utilizate pentru stingerea arcului din aparatele a paratele de comutatie sunt: - marirea marirea viteze vitezeii de indepa indepartar rtaree a contacte contactelor. lor. In In felul felul acesta acesta se se mareste rapid rapid lungimea lungimea arcului, fapt care favorizeaza difuzia ionil ionilor; or; - suflajul suflajul cu aer aer sau cu cu gaze relativ relativ reci si neionizate. neionizate. Suflajul Suflajul poate fi longit longitudin udinal al sau transv transversa ersal; l; ultim ultimul ul este este mai efici eficient, ent, fiindca provoaca provoa ca un contact mai strans al gazelor cu arcul, precum si o deplasare a arcului in zone de gaze neionizate. -
deplas deplasare areaa arcului arcului in in mediul mediul ambian ambiantt prin prin urmatoa urmatoarel relee procede procedee: e: a) sub actiune actiuneaa fortel fortelor or elect electrod rodina inami mice; ce; b) sub sub acti actiun unea ea suflajul suflajului ui magneti magnetic; c; c) sub actiunea actiunea unei mase de material par param amag agne neti ticc (ote (otel) l) -
Alte procedee pentru stingerea arcului sunt: - punerea arcului in contact cu un dielectric solid pentru a intens intensifi ifica ca proce procesul sul de reco recombi mbinar nare. e. Arcul este obligat obligat sa arda intr-un tub de material izolant (in cazul sigurantelor sigurantelor fuzibile fuzibile de inalta tensiune) tensiune) sau sa arda pe un gratar de material izolant (in cazul intrer intrerupto uptoarel arelor) or) asa cum se arata arata in figura 7.30; - divizarea arcului intr-o serie de arcuri paralele de sectiuni mai mici mici pentru pentru a intensi intensifi fica ca astfel astfel difuzia ionilor. Metoda isi gaseste aplicatie in cazul sigurantelor fuzibile cu nisip de cuartz: in loc de a utiliza un fuzibil cu sectiune mare se folosesc mai multe fuzibile cu sectiuni mai mici; - impartirea arcului lung in cateva arcuri mai scurte. Arcul este obligat sa arda intre niste placi metalice asa cum se arata in tigura tigu ra 7.31. 7.3 1. Daca Dac a num numaru arull de placi este ales coresp corespunza unzator tor,, atunci atunci tensiun tensiunea ea repartizata repartizata pe fiecare arc scurt poate poate sa devina devina mai mica decat decat tensiunea necesara mentinerii arcului si arcul se stinge
Fig.7.31 Este important de remarcat faptul ca stingerea arcului de curent alternativ se realizeaza mai usor decat stingerea arcului in curent continuu. Aceasta se datoreaza faptului ca un curent alternative trece prin valoarea zero laf jumatate de perioada si deci arcul electric ramane nealimentat un timp scurt la fiecare trecere prin zero a curentului alternativ Rolul Rolul dispoz dispozit itiv ivelo elorr de stin stinger geree din intrer intrerupt uptoar oarele ele de curren currentt altern alternati ativ v este este de a crea conditii pentru deionizar deionizarea ea rapida rapida astfel astfel incat, incat, dupa trecerea curentului prin zero, arcul sa nu se mai reaprinda. Exista doi factori principali care conditioneaza stingerea arcului de curent alternativ: tensiunea de reaprindere a intervalului intervalului de descarcare descarcare si tensiunea de revenire aplicata de d e retea la bornele borne le intervalului intervalului.. O impor importa tant ntaa esenti esential alaa o are are variatia v ariatia acestor marimi in primele mom momente ente dupa trecerea trecerea curentul curentului ui prin zero. zero.
Tigura 7.32. Impartirea arcului lung in arcuri scurte: 1 - contact tix; 2 - contact mobil;3 - placutele
Tensiunea de revenire si viteza ei de crestere sunt determinate de parametrii circuitului L, C si de procesele procesele tranzi tranzitorii torii care iau iau nastere nastere dupa intrer intreruper uperea ea curent curentului ului din arc. arc. Viteza de crestere a tensiunii de revenire este cu atat mai mare cu cat parametrii L si C ai retelei sunt mai mici. Rezulta ca intreruptoarele instalate in apropierea generatoarelor se gasesc in conditii mai grele fata de cele mai indepartate. indepartate. De asemen asemenea, ea, viteza viteza de crestere crestere a tensiu tensiunii nii de revenir reveniree este este mai mare la intreruper intreruperea ea unui curent inductiv decat la intreruperea unui curent activ; rezulta ca functionarea la un factor de putere mai bun usureaza sarcina intreruptorului. intreruptorului.
7.1.5.2. Principalele caracteristici ale intreruptoarelor
La locul de utilizare, alegerea intreruptoarelor de inalta tensiune se face pe baza urmatoarelor criterii (caracteristici): principiul de stingere a arcului, valoarea nominala a frecventei, a tensiunii (inclusiv nivelul de izolatie) izolatie) si a curentului, curentului, ciclul ciclul de functionare functionare nominal, duratele duratele proprii proprii de functionare, functionare, capacitatea de rupere si capacitatea de inchidere nominale, posibilitatea de manevra in situatii speciale (intreruperea micilor curenti inductivi, intreruperea intreruperea curentilor curentilor capacitivi, capacitivi, functionarea in domeniul domeniul critic, critic, intreruperea intrerup erea curentilor curent ilor mici), functionarea in situatii speciale de defect (defect (defect pe linie, linie, disconcordant disconcordantaa pe faza, defect defect consecutiv, consecutiv, dubla punere la pamant), stabilitatea termica si electrodinamica la scurtcircuit, conditiile de mediu, sistemul de actionare detalii constructive, conditii de intretinere si de exploatare, zgomotul in timpul manevrarii, perturba perturbatiil tiilee radioele radioelectri ctrice. ce.
7.1.5.2.1. Principiul de stingere a arcului
Acest element influenteaza foarte mult calitatile intreruptorului si comportarea sa in diverse situatii. In prezent, cele mai cunoscute cunoscute principii sau medii de stingere stingere a arcului la intreruptoarele intreruptoarele de inalta tensiune sunt urmatoarele: - ulei mult; - ulei putin; - aer comprimat; - hexa hexafl fluo uoru rura ra de sulf ulf SFe SFe;; - vid; - suflaj magnetic. suntt tot mai putin putin folosi folosite, te, din cauza cauza peric pericol olul ului ui de expl explozi oziee si de Intreruptoarel Intreruptoarelee cu ulei mult sun incendiu; constructia este simpla si sigura. Au o comportare buna in exploatare. In instalatiile noi nu se mai monteaza, ramanand sa fie folosite la posturile de transformare si la statiile electrice de importanta redusa, de preferin preferinta ta numai numai in insta instalat latii ii exter exterioar ioare. e. Intrerupt Intreruptoarel oarelee cu ulei putin sunt foarte raspandite pana la cele mai mari tensiuni si puteri de rupere. Ele sunt de o constructie constructie simpla si robusta, au o foarte buna comportare in exploatare, iar revizia este usoara si rapida. Viteza de rupere a arcului fiind moderata, supratensiunile produse sunt mici, cu exceptia intreruperii curentilor curentilor capacitivi unde se cere o mare viteza de rupere. Comportarea Comportarea la defectul defectul evolutiv este mai slaba. La tensiuni foarte inalte se utilizeaza sistemul constructiv baukasten, adica se monteaza in serie elemente (camere de stingere) de tensiuni mai reduse. Aceste aparate sunt foarte potrivite pentru conditiile din tara noastra. suntt de asemen asemenea ea raspand raspandite ite pana pana la cele mai mari tensiuni si Intrerupto Intreruptoarele arele cu aer comprimat comprimat sun puteri de rupere. Constructia Co nstructia lor este mai complicata complicata si mai pretentioasa pretentioasa.. Necesita o instalatie instalatie de distribute distribute a aerului comprimat comprimat de mare presiune care da adesea dificultati dificultati in exploatare. exploatare. Viteza de rupere a arcului fiind foarte mare, exista tendinta producerii unor supratensiuni supratensiuni importante importante.. Comportarea la intreruperea intreruperea curentilor capacitivi si la defectul evolutiv este foarte buna, dar apar probleme de intrerupere a defectului pe linie. raspandesc esc tot mai mu mult lt dato datori rita ta cali calita tati tilo lorr lor lor Intreruptoarel Intreruptoarelee cu hexafluorura hexafluorura de sulf SF6 se raspand excepti exceptional onale. e. Aceste Acesteaa se bazeaza bazeaza pe propri proprieta etatil tilee gazului gazului SF6, a carui rigiditatea rigiditatea dielectric dielectricaa la presiunea presiunea atmo atmosf sfer eric icaa este este de 2 - 3 ori mai mare mare decat decat a aerulu aeruluii iar iar la cca 3 at. este este egala egala cu cea a uleiul uleiului. ui. La presiunea presiunea atmosferica, atmosferica, capacitatea capacitatea sa de stingere stingere a arcului este mult mai mare decat a aerului si creste repede cu presiunea; viteza de refacere a rigiditatii dielectrice este de asemenea mult mai mare decat in cazul aerului. Intreruptoarele cu hexafluorura de sulf se comporta bine in toate situatiile speciale. Intreruptoare cu vid se bazeaza pe marea rigiditate dielectrica a vidului inaintat (10-4 – 10-5 torr). In vid, arcul se stinge de la sine chiar inainte de trecerea curentului prin zero. Timpul de intrerupere este mai mic decat doua perioade iar rigiditatea dielectrica se reface extrem de repede. Taierea rapida a curentului produce produ ce supraten su pratensiuni siuni mari, atat la sarcin s arcinaa nominala nomi nala cat mai ales a les la intreru in treruperea perea micilor micil or curenti cu renti inductivi. induct ivi. Se evita aceasta prelungind durata arcului, prin mentinerea unui echilibru delicat al nivelului de vaporizare a electrozilor electrozilor (contactelor) (contactelor) in timpul arderii arcului. Materialul electrozilor este cel mai important parametru in vederea unor performante superioare. Comportarea este buna la toate tipurile de defecte, precum si la deconectarea bateriilor de condensatoare. Intreruptoarele cu suflaj magnetic se fabrica in prezent pentru tensiuni medii. Ele sunt simple, robuste, robuste, se comporta comporta bine in exploatare exploatare si necesita lucrari de intretinere intretinere reduse. La curenti mici, efectul de suflaj magnetic este insuficient pentru ruperea arcului. De aceea, pentru intreruperea curentilor mici se prevad dispozitive dispoz itive suplimentar supli mentare, e, de exemplu exempl u un siste s istem m simplu simp lu de suflaj s uflaj cu aer. aer .
Se fac cercetari cercetari si in directia altor principii la interuperea interuperea curentului curentului (intreruptoa (intreruptoare re cu rezistenta rezistenta in serie, a carui valoare creste odata cu cursa contactului, contactului, intreruptoare intreruptoare bazate pe diode cu semiconductoa semiconductoare, re, intreruptor sincron, etc.).
7.1.5.2.2. Frecventa nominala Intreru Intrerupto ptoarel arelee trebui trebuiee sa fie coresp corespunz unzatoa atoare re frecve frecventei ntei retelei retelei,, iar curenti curentiii admisi admisibili bili sa fie rapo raport rtati ati la aceas aceasta ta frec frecve venta nta (in (in cazu cazull cure curent ntilo ilorr alter alternat nativi ivi). ). Frecv Frecven enta ta nomi nomina nala la a sistem sistemul ului ui electroenergetic din Romania este de 50 Hz.
7.1.5.2.3. Conditiile de tensiune Aceste conditii se refera la tensiunea nominala, tensiunea maxima de functionare si nivelul de izolatie. Tensiunea Tensiunea nominala a intreruptoare intreruptoarelor lor trebuie sa corespunda, corespunda, in principiu, principiu, cu tensiunea retelei. Se admite utilizarea unor intreruptoare cu o tensiune nominala mai mare in cazuri bine justiticate, fiind necesar sa se verifice caracteristicile intreruptorului la tensiunea de utilizare. Tensiunile nominale pentru instalatiile energetice din Romania sunt 400 V, 660 V, 6 kV, 10 kV, 20 kV, (35 kV), 110 kV, 220 kV, 400 kV, 750 kV. Tensiunea de 35 kV este admisa dar va fi evitata in masura posibilita posib ilitatilor tilor;; alte al te tensiu t ensiuni ni existen ex istente te in i n prezent pr ezent (500 V, 1 kV, 3 kV, 15 1 5 kV, 30 kV, kV , 60 kV) pot ti t i utilizat uti lizatee in continuare dar nu pot fi extinse. 7.1.5.2.4. Conditiile privind curentul de trecere Aceste conditii se refera la situatia nominala (curentul nominal), la situatii anormale (curentul de suprasarcina) si la cazurile de defect (curentii de scurtcircuit). Intreruptorul fiecarui circuit trebuie astfel ales, incat sa nu existe puncte slabe care sa impiedice impiedice incarcarea incarcarea circuitului pana la sarcina necesara sau sa compromita stabilitatea sa in caz de defect. Curentul nominal al circuitului se stabileste in functie de destinatia circuitului. Curentul de suprasarcina are o durata limitata; practic, intreruptoarele nu admit suprasarcini. Ele se aleg astfel incat curentul lor nominal sa fie mai mare (sau egal) cu curentul admisibil de durata in circuital respectiv. Curentul de scurtcircuit este important din mai multe puncte de vedere dar, pentru ansamblul echipamentului, el intereseaza in privinta stabilitatii termice si dinamice.
7.1.5.2.5. Ciclul nominal de functionare In cazul intrerupatoarelor fara reanclansare automata, acest ciclu trebuie sa fie D-3min-ID-3min-ID, in care D este operatia de deschidere; 7.1.5.3. Tipuri de intreruptoare
Constru Constructi ctiaa intreru intrerupto ptoarel arelor or variaz variazaa foarte foarte mult, mult, in functie functie de caracte caracterist risticil icilee lor. lor. Princip Principalel alelee caracteristici caracteristici care le diferentiaza diferentiaza sunt in functie functie de modul in care se realizeaza izolarea partilor partilor aflate sub tensiune si modul de stingere a arcului. Din acest punct de vedere, intreruptoarele se clasitica in urmatoarele categorii: intreruptoare cu ulei; intreruptoare cu aer comprimat; intreruptoare cu hexafluorura de sulf; - intr ntreru eruptoa ptoarre cu cu vid vid;; intreruptoare cu suflaj magnetic. 7.1.5.3.1. Intreruptoare cu ulei Aparute la inceput sub forma intreruptoarelor cu ulei mult si cu camere simple de stingere a arcului electric, intreruptoarele cu ulei au fost imbunatatite pe parcurs, reusind ca prin volumul mic de ulei si camere cu suflaj transversal, transversal, longitudinal longitudinal sau mixt sa atinga performante performante apreciabile; apreciabile; aceasta le face sa tie folosite intr-o gama foarte larga de tensiuni si puteri de rupere. Intreruptoarele cu ulei mult nu prezinta interes pentru viitor. Mai exista intr-un numar redus de instalatii energetice de mica importanta insa, cu ocazia reparatiilor si modernizarilor, sunt inlocuite cu alte tipuri de intreruptoare. intreruptoarele cu ulei mult pot fi de doua tipuri: - cu rupere libera; - cu camer mera de de st stingere. La intreruptoarele cu ulei mult si rupere libera, contactele de intrerupere sunt cufundate intr-o cuva cu ulei, Prin deplasarea traversei mobile in jos se realizeaza intreruperea circuitului in in doua locuri pentru fiecare faza. Cele Cele doua doua arcuri arcuri elec electri trice ce care care apar apar intre intre contact contactele ele coresp corespunza unzatoa toare re produc produc o evapora evaporare re si descompunere intensa a uleiului, astfel incat in jurul contactelor se formeaza o punga de gaze fierbinti si puternic putern ic ionizate. ioniza te. Deoarece Deoare ce formarea formar ea gazelor gazelo r are loc foarte rapid, ele nu au timp sa iasa la suprafata, supra fata, ci imping uleiul care, la randul lui, preseaza asupra pernei de aer. Presiunea in interiorul cuvei ajunge la valori de 6-10 at. si ar putea sa creasca si mai mult daca in partea parte a superioar sup erioaraa a cuvei cu vei nu ar ti t i prevazuta prev azuta o conducta condu cta pentru pe ntru evacuar e vacuarea ea pernei pe rnei de aer. aer . Stingerea arcului se realizeaza intr-un interval de 6-8 semiperioade, datorita actiunii urmatorilor factori: lungimea arcului prin deplasarea traversei mobile, racirea arcului si a gazelor in contact cu uleiul, cresterea presiunii in cuva, spalarea continua a contactelor mobile cu ulei proaspat. intreruptoarele cu ulei mult s-au construit pentru tensiuni nominale 3-25 kV (si chiar 110 kV) cu puteri puter i de rupere 50 - 200 20 0 MVA. La intreruptoarele intreruptoarele cu ulei mult si camera de stingere, arderea arcului arcului are loc intr-o camera speciala de dimensiuni reduse. Presiunea in interiorul acestei camere este de 60-100 at in timp ce presiunea in interiorul cuvei este de numai 1,5-2 at. Introducerea camerei de stingere permite imbunatatirea performantelor intreraptoarelor cu ulei mult care pot ti construite in acest caz pentru tensiuni de 25 kV si puteri de rupere de 250MVA. Dezavantajele principale ale intreruptoarelor cu ulei mult sunt: necesitata un volum mare de ulei (sute si mii de kilograme) si o constructie robusta a cuvei, prezinta pericol de explozie. Pentru a evita consecintele consecintele grave asupra intregii instalatii, instalatii, s-a impus ca intreruptoar intreruptoarele ele cu ulei mult sa fie instalate in camere separate de explozie, cu pereti grosi. La intreruploarele cu ulei putin, uleiul este folosit numai pentru stingerea arcului, izolarea elementelor conductoare de curent fiind realizata cu ajutorul aerului si al materialelor izolante organice sau
ceramice Cantitatea de ulei tiind foarte mica, pericolul de incendiu si explozie este mult redus, astfel incat aceste intreruptoare nu necesita, pentru instalare camere speciale de explozie Aparatul Aparatul este asezat intr-un cilindru izolat izolat ale carui parte parte superi superioar oaraa si inferio inferioara ara sustin contactele. Cele doua contacte sunt unite s au desf acute cu ajut orul une i tije mobile. mobile. Spatiul Spatiul de deplasa deplasare re al tijei tijei mobile mobile este inconjurat de camera de stingere; tot spatiul este umplut cu ulei. Pentru a compensa dilatarea uleiului, la partea supe superi rioa oara ra se se afla afla o pern pernaa de gaz gaz (aer (aer sau sau azot) azot).. Parte Parteaa infer inferio ioar araa es te re al iz at a as tf el in ca t mu rda ri a (depunerile) (depunerile) sa se adune aici fara a influenta functionarea intreruptorului. La partea superioara in perna de aer este montata si o supapa de siguranta pentru ca suprapresiunea sa nu pericliteze aparatul.
7.1.5.3.2. Intreruptoarele cu rupere rapida din seria 10-110-400 kV Acest Acestee intre intrerup rupto toare are de tip tip orto ortoje ject ctor or,, sun suntt desti destinat natee pentr pentru u instal instalat atii ii 110 - 400 kV. Constructia camerei de stingere ti a dispozitivului de actionare oleo oleopn pneu eum matic atic afer aferen entt asig asigur uraa parametri parametri ridicati ridicati si maleabilitat maleabilitatee de manevra. In mod obisnuit, pentru intreruptoarele IO-110 kV se monteaza un dispozitiv oleopneumatic MOP1 care asigura intreruptorului actionarea trifazica. Pentru intrerup intreruptoar toarele ele IO-220 IO-220 kV si IO-400 IO-400 kV se monteaza monteaza cate trei trei dispozi dispozitiv tivee MOP-1, MOP-1, separat separat pentru pentru fieca fiecare re faza faza;; in aces acestt caz, caz, acti actiona onare reaa este monofa zata. Daca este nevoie de o actiona re monofa zica a intreruptorului IO-110 kV, vor fi montate trei dispozitive MOP-1. Aceste aparate sunt prevazute pentru a functiona functiona in cicluri de reanc reancla lansa nsare re autom automata ata rapi rapida da dupaa cicl dup ciclul ul D - 0.3 sec sec — I — D sau sau dupa dupa cicl ciclul ul D - 0.3 sec -1 - D - 180 sec -1 - D. intrerupto arele sunt construite dupa principiul elementelor constructive unitare: sunt inseriate 2, 4 sau 6 locuri de rupere si 1,2 sau 3 coloane izolate fata de masa pentru tensiunile 110, 220 sau 400 kV.
Tigura 7.33. Ansamblu camere de stingere in V - mecanism de actionare: 1 - carcasa metalica (carter); 2 - mecanismul hidraulic de actionare; 3 - contact mobil; 4 - mecanism de transmitere a miscarii; 5 - dispozitiv de ghidaj; 6 - indicator de nivel; 7 - izolatorul de portelan al camerelor de stingere; 8 - tub izolant de
rezistenta mare; 9 - camera de stingere; 10 - contact fix superior; 11 - carterul inferior; 12 - carterul superior; 13 - indicator de nivel in carterul superior; 14 dispozitiv anticavitational; 15 - dispozitiv de zavorare; 16 - spatii de lucru
La tensi tensiune uneaa de 220 si 400 kV se monteaza monteaza in paral paralel el pe fieca fiecare re camer cameraa de stinger stingeree cate cate un condensator de suntare; acestea au rolul de a imbunatati reaparitia tensiunii de restabilire pe camerele de stingere inseriate. Functionarea Functionarea intreruptorul intreruptorului ui IO 110-400 kV. Energia mecanica necesara functionarii celor doua tije de contact contact mobile mobile ale ansamblului ansamblului de doua camere camere de stingere stingere dispuse dispuse in V este este transm transmisa isa hidrauli hidraulicc la dispozi dispozitiv tivul ul cu piston cu dublu efecte prin cele doua tevi izolante trecute in interiorul interiorul coloanei coloanei izolante. izolante. Aceasta energie este inmagazinata in prealabil sub forma oleopneumatica in acumulatorul mecanismului de actionare MOP-1 si poate poate fi eliberata in orce moment cu ajutorul electrovalvelor. momentul inchider inchiderii, ii, energia energia oleopneum oleopneumatic aticaa action actioneaz eazaa asupra asupra pisto pistonul nului ui cu Inchiderea. Inchiderea . In momentul dublu efect, iar cele doua tije de contact mobile antrenate de cele doua sisteme biela-manivela se deplaseaza brusc brusc in sus, facand legatura legatura intre intre degetele degetele de contact contact glisante glisante inferioar inferioaree si degetele degetele de contact contact fixe superioare. La sfarsitul cursei de inchidere cele doua tije de contact preseaza tijele pistoanelor dispozitivului de anticavitatie anticav itatie care comprima resoartele resoartele lor, umpland cu ulei cilindrii cilindrii respectivi. respectivi. Un amortizor amortizor cu ulei, facand parte din dispozitivul dispozitivul hidraulic cu piston piston cu dublu dublu efect, efect, franeaza franeaza cursa celor doua tije de contact spre sfarsitul inchiderii. Pozitia inchisa a contactului este mentinuta cu ajutorul dispozitivului de zavorare. timpul deschideri deschiderii, i, cele doua tije de contact contact mobile mobile coboara brusc b rusc si se separa de Deschide Deschiderea. rea. In timpul contactele tixe superioare, iar arcul electric care apare intre inelele inelele de protectie protectie a celor doua contacte contacte fixe si varfurile de contact ale tijelor de contact mobile se intinde in uleiul proaspat din compartimentele camerelor de stingere unde vaporizarea brusca a uleiului produce, prin cresterea presiunii gazelor, sectionarea si stingerea arcului electric. electric. Pe de alta parte, intoarcerea pistoanelor dispozitivelor de anti antica cavi vitat tatie ie la la pozit pozitia ia lor lor de repa repaus us provoaca o injectie injectie a uleiului uleiului asupra asupra coloanei de arc, arc, ceea ce permite permite sa se obtina o crestere crestere considerabila considerabila a rigiditatii rigiditatii dielectrice dielectrice a intervalelor intervalelor de rupere. Prin aceasta este favorizata stingerea arcului mai ales in domeniul curentilor mici. Gazele dezvoltate trec prin supapa de sens unic si tubul de esapare fiind evacuate in atmosfera. Sub efectul efectul presiunii presiunii exercitate exercitate de gazele care rezulta rezulta la stingerea stingerea arcului, o supapa include, in fiecare camera de stingere elementara, comunicatia hidraulica intre camera de stingere si camera izolata (spatiul inelar format intre izolator si cilindru izolant) astfel incat nici o presiune mecanica brusca sa nu se exercite asupra izolatorilor. Doua dispozitive dispozitive de amortizare cu ulei, care fac parte din ansamblul ansamblul mecanism, situate la partea inferioara a carterului mecanismului, franeaza miscarea spre sfarsitul cursei celor doua echipamente mobile de deschidere . Aceste aparate pot satisface cerintele de exploatare ale anumitor consumatori de putere redusa; constructia a fost permanent imbunatatita pentru ridicarea ridicarea performantelor de exploatare. exploatare. Modul de simbolizare al acestor intreruptoare este: I - intreruptor; U - ulei; P - putin. Prima grupa de cifra reprezinta tensiunea nominala no minala in kV, iar a doua grupa de cifre reprezinta curentul nominal, nominal, in A. In cont contin inua uare re se vor vor disc discut utaa mai mai aman amanun unti titt prin princi cipi piil ilee cons constr truc ucti tive ve si de func functi tion onar aree ale ale intreruptoarelor intreruptoarelor IUP pentru tensiunea de 110 kV. Intrer Intrerupto uptorul rul este constra constrait it cu poli complet complet separat separatii iar contactel contactelee fiecarui pol sunt actionate independent; actionarea se poate face cu dispoz dispoziti itive ve de action actionare are pneumati pneumatice ce DPE sau cu dispoz dispoziti itiv v de actionare cu resorturi resorturi tip MR4.
Partile principale ale intreruptorului sunt: Coloana intreruptorului, formata din doua izolatoare de portelan de 110 kV, tip exterior, montate unul peste altul si umplute u mplute cu ulei de transfo transforma rmator. tor. Fiecare intreruptor are doua borne pentru racordare, amplasate astfel: - una la capo capota ta cil cilin indri drica, ca, pe pe coloa coloana na supe superi rioar oara; a; - una la la armat armatura ura super superioar ioaraa a izola izolatoru torului lui inferior inferior,, la IUP-1 IUP-1 lOkV lOkV 1900MVA; - una la la armat armatura ura infer inferioar ioaraa a izola izolatoru torului lui superior superior,, la IUP-1 IUP-1 lOkV lOkV 3000MVA. Curentul Curentul trece de la borna inferioara, inferioara, prin legatura flexibila, flexibila, la contac contactul tul interme intermedia diarr si apoi la contactul fix inferior tip tulipa. Curentul se transmite mai departe, prin contactul mobil, la contactul fix superior tip tulipa, apoi prin contactul intermediar la borna superioara. Ansamblul izolator izolator superior cu camera de stingere stingere este construit din portelan portelan — figura figura 2.38, fiind armat la partea inferioara si superioara cu cate o armatura de fonta. La flansa din partea superioara (capota cilindrica) se fixeaza cilindrul izolant din pertinax; acest cilindru, care se afla in interiorul izolatorului, are rolul de a prelua prelua suprapresi suprapresiunile unile ce iau nastere in timpul timpul producer producerii ii arcului arcului electri electricc si contine contine camera camera de stingere formata din: - sup suport ortul ul contact contactulu uluii tix, tix, conf confect ection ionat at din din alum alumini iniu; u; - cont contac actu tull fix fix supe superi rior or tip tip tuli tulipa pa;; - camera principala de stingere cu suflaj transversal axial, confectionata confectionata din sticlotextolit. sticlotextolit. 7.1.5.3.3. Intreruptoare
cu cu aer comprimat
Intreru Intreruptoa ptoarel relee de acest acest tip foloses folosescc pentru pentru stinger stingerea ea arcului arcului electr electric ic aer compri comprimat mat;; la multe multe constructii, energia acumulata in aerul sub presiune serveste si pentru actionarea intreruptorului. intreruptorului. Stingerea arcului electric de deconectare se obtine prin suflarea acestuia acestuia cu un jet puternic puternic de aer comprimat, comprimat, de presiune bine determinate, determinate, ce loveste arcul, longitudinal sau transversal, permitand un schimb intre intre particulele de aer incalzite si ionizate din intreruptor si particulele de aer rece introduse de jet. Aceasta Acea sta are ca efect deionizare deion izareaa coloanei coloa nei arcului arcu lui electric si cresterea rapida a rigiditatii dielectrice intre contacte. Procesul de stingere depinde de mai multi parametri dintre care se mentioneaza: - presiunea si viteza aerului in ajustajele camerei de stingere; - sect sectiu iune neaa aju ajust staj ajel elor or de esap esapar are; e; - orient orientare areaa jetulu jetuluii de aer in rapo raport rt cu coloa coloana na arcul arcului ui elect electri ric; c; - lungim lungimea ea colo coloane aneii de arc electr electric ic la un un mome moment nt dat; dat; - viteza viteza de creste crestere re a tens tensiun iunii ii tran tranzit zitori oriii de resta restabil bilire ire.. Presiunea si viteza de scurgere a aerului comprimat sunt importante importante intrucat, in cazul cresterii cresterii acestora, creste si rigiditatea dielectrica, se imbunatatesc conditiile de stingere a arcului electric si creste puterea de rupere a intreruptoarelor. Sectiunea ajustajelor de esapare influenteaza puterea de rupere a intrerupatorului. O sectiune mai mare mare conduce conduce la creste cresterea rea puterii puterii de rupere rupere,, o sectiune sectiune mai mica mica a acestui acestui ajustaj ajustaj putand putand conduce conduce la scaderea puterii de rupere. Orientarea Orientarea jetului de aer in raport cu coloana arcului electric este o caracteristi caracteristica ca afiecarui tip de intreruptor. intreruptor. In general, general, intreruptoarel intreruptoarelee sunt echipate echipate cu camere camere de stingere cu suflaj suflaj longitudina longitudinal; l; pentru medie tensiune exista si variante prevazute cu suflaj transversal.
Daca distanta dintre contacte ar ramane si in continuare aceeasi ca la stingere, exista pericolul ca dupa stingerea arcului, acest spatiu sa tie din nou strapuns, datorita datorita diferenjei de potential existente intre contacte la tensiunea nominala. Pentru Pentru a elimina elimina acest pericol, pericol, intreruptoar intreruptoarele ele cu aer comprimat comprimat sunt prevazute cu separatoare de sect sectio iona nare re lega legate te in seri seriee cu cont contac acte tele le intrer intrerupto uptorul rului, ui, cu rolul rolul de a realiza realiza distanc distancee de izolat izolatie ie necesare. In functie functie de tipul constructi constructiv, v, separatorul separatorul de sectionare sectionare poate ti amplasat amplasat in aer liber sau in incinta umpluta cu aer comprimat. La deschiderea intreruptorului, imediat dupa stingerea arcului electric, acest acestee separa separato toare are isi isi deschid contactele, realizand distanta necesara asigurarii rigiditatii diele dielectr ctrice ice la la tensiunea nominala. La unele tipuri de intreruptoare viteza de deplasare a contactelor intreruptorului se regleaza astfel incat contactul mobil se deplaseaza cu o viteza mare pana la atingerea distantei optime necesara stingerii arcului arcului electric si se opreste opreste in aceasta aceasta pozitie pozitie cateva alternate. alternate. Dupa stingerea arculu arcului, i, contacte contactele le isji continua cursa pana la atingerea distance! necesare asigurarii rigiditatii dielectrice intre contacte, la tensiunea nominala. intreruptoarele cu aer comprimat se comporta foarte bine la intreruperea curentilor de scurtcircuit mari dar au o comportare mai slaba la intreruperea curentilor mici, inductivi sau capacitivi. De asemenea, atunci cand creste creste frecventa frecventa proprie proprie a circuitu circuitului, lui, conditii conditiile le de stinger stingeree a arcului arcului se inrautatesc din cauza cresterii vitezei de restabilire a tensiunii in spatiul dintre contacte. Pentru micsorarea supratensiunilor, in aceste cazuri se monteaza rezistente neliniare neliniare de suntare a spatiului de arc. Utilizarea Utilizarea intreruptorul intreruptorului ui cu aer comprimat comprimat prezinta prezinta o serie de avantaj avantajee printr printree care mentiona mentionam: m: uzura redusa, stingerea rapida a arcului electric, siguranta in exploatare, greutatea redusa, pot ti folosite in climat deosebit de aspru, intretinerea relativ relativ usoara, etc. Ca dezavanta d ezavantaje je putem p utem mentiona: costul ridicat, constructie comple complexa, xa, prez prezent entaa unei unei insta instalat latii ii de de aer comprimat care necesita operatii suplimentare de intretinere si exploatare.
7.1.5.3.4. Intreruptoare cu hexafluorura de sulf(SF6)
In paralel cu intreruptoa intreruptoarele rele de putere realizate realizate in tehnici traditional traditionalee (cu ulei putin, cu aer comprimat etc.), firmele specializate specializate fabrica tot mai mult mult echipament echipamentee de comuta comutatie tie bazate bazate pe o tehnica tehnica noua, noua, cea a comutatiei in hexafluorura de sulf. Datorita performantelor atinse, aceste aparate cunosc o tot mai larga utilizare si tind sa inlocuiasca tehnica de comutatie comutatie traditionala; traditionala; aceasta datorita caracteristicilo caracteristicilorr exceptionale exceptionale pe care le are hexafluorura de sulf. Principalele proprietati tizice tizice ale hexafluorurei de sulf capacitatea de absort ie a electronilor electronilor liberi este foarte ridicata ceea ce ii confera calitati deosebit de favorabile in procesul de stingere a arcului electric. La intreru intrerupere pereaa curentul curentului, ui, arcul electri electricc se stinge stinge repede si rigiditatea rigiditatea dielectrica dielectrica intre contactele deschise deschise se reface foarte repede. repede. Gazul trebuie introdus in spatiul de stingere cu viteza mare, astfel ca deionizarea canalului de arc sa fie mai eficace. Intreruptoarele se pot realiza cu doua presiuni sau cu o singura presiune (2-4 bar). La aparatul cu doua presiuni circulatia gazului se realizeaza datorita diferentei de presiune dupa deschiderea unui ventil; schema de principiu a unui intreruptor cu SF6 cu doua presiuni este prezentata in tigura 2.51. In constructiile de acest tip, stingerea arcului electric se face prin suflarea cu hexafluorura de sulf comprimata la presiuni relativ ridicate. Circuitul de gaz este inchis si contine doua rezervoare, de joasa presiune, presiune, respectiv respectiv de inalta inalta presiune, presiune, intre care este amplasat amplasat un compresor. compresor. Datorita Datorita acestui aranjament, echipa echipamen mentel telee reali realizat zatee in tehnic tehnicaa pneuma pneumati tica ca sun suntt cunoscu cunoscute te ca functio functionan nand d cu dou douaa presiu presiuni. ni.
Hexafluorura de sulf de joasa presiune umple in intregime constructia constructia intreruptorului, realizand realizand izolatia interna.
Figura 7.34. Schema de principiu a unui intreruptor cu SF6 cu doua presiuni: 1 — camera de stingere; 2 — compresor; 3 — electrovalva; 4 - rezervor de taaha presiune; 5 - regulator de presiune
La deconec deconectar tare, e, gazul gazul stocat stocat in rezerv rezervoru orull de inalt inaltaa presiu presiune ne strabat strabatee ajustaje ajustajele le camerei camerei de stingere exercitand suflajul suflajul necesar stingerii arcului electric dupa care se destinde in rezervorul de joasa presiune. Presiunea in rezervorul rezerv orul de inalta presiune este refacuta prin intrarea intrare a in functiune functiu ne a compresoarelor de hexafluorura de sulf. Desi permite permite otyinere otyinereaa unor valori valori ridicate ridicate pentru pentru parametr parametrii ii elec electr tric ici, i, tehn tehnic icaa cu doua doua presiuni are o serie de inconveniente dintre care se mentioneaza prezenja compresorului necesar recom recompri prima mari riii gazul gazului ui,, riscu riscull unei rate ridicate ridicate a pierderilor pierderilor de gaz, necesitatea necesitatea unor dispozitive dispozitive suplimentare de incalzire in construc|ia echipamentelor de exterior pentru prevenirea lichetierii. Aparatul cu o singura presiune foloseste tehnica autosuflajului. Circulatia gazului se realizeaza cu pistonul legat de contactul mobil care comprima gazul in tknpul deschiderii contactului si, printr-un ajustaj, sufla pe arcul electric. Principiul de functionare al intreruptorului cu SFe cu o singurapresiune este prezentat in tigura 2.52. Intreruptoare le realizate la o singura presiune in tehnica auto autopn pneum eumat atic icaa au fost fost uti utili lizat zatee la inceput inceput (1958) cu succes in instalati instalatiile ile de medie tensiune, tensiune, tiind tiind progresiv progresiv generalizate generalizate la inalta inalta tensiune tensiune (1966).
Aceasta Aceasta tehnica tehnica permite permite obtinerea obtinerea unor performante performante electrice electrice ridicate ridicate cum sunt: capacitate capacitate de deconectare la scurtcircuit atingand 63 kA, tensiune nominala 800 kV, timp de deconectare de valori mici - cca 40 ma. Intreruptoarele Intreruptoarele de putere realizate in tehnica autopneumatica function functioneaza eaza cu hexafluor hexafluorura ura de sulf la o singura presiune, cu valori de 0.5 ... 0.7 MPa. Suflajul necesar activarii stingerii arcului electric se objine la deconectare, prin autocompresie pe durata deplasarii echipajului mobil. Fara a afecta performantele, tehnica autopneumatica aduce o serie de simpliticari semniticative in constructia intreruptoarelor cu hexafluorura de sulf, dintre care mentionam: - eliminarea compresorului si a valvelor pentru comanda suflajul suflajului; ui;
renun|ar renun|area ea la sistem sistemul ul de incalzi incalzire re a gazului gazului deoarece deoarece la pres presiu iuni nile le mai mai scazu cazute te de funct function ionar are, e, speci speciti tice ce acest acestei ei tehni tehnici ci,, lichetierea lichetierea hexafluoruri hexafluoruriii de sulf se poate produce doar la temperaturi foarte scazute, de sub -40°C. Simplitatea Simplitatea constructiva, constructiva, indicatorii inalti de tiabilitate, tiabilitate, cheltuielile de exploatare reduse si mentenabilitatea mentenabilitatea ridicata fac din aparatele realiza in tehnic tehnicS S autopne autopneumat umaticS icS (apara (aparatt cu o singura singura presiune) presiune) cea mai rSspandit rSspanditS S clasa clasa de intreru intreruptoa ptoare re cu hexafluorura hexafluorura de sulf. Intreruptoarele autopneumatice de inaltS tensiune cu comutatie in hexafluorurS de sulf sunt de tip monopolar, realizate obisnuit in variants live-tanc (cu camere de stingere izolate fata de pamant prin coloane electroizolante). Pentru domeniul tensiunilor foarte inalte si al capacitatilor de rupere mari se fabrics aparate de tip dead-tank prevazute p revazute cu anvelopS exterioara metalica, func|ionand la potentialul potentialul pSmantului. pSmantului. Intrer Intrerupt uptoar oarele ele autopneum autopneumati atice ce cu hexaflu hexafluoru orura ra de sulf sulf produs produsee in Romania sunt cunoscute sub simbolizarea H07; H14; HI 7; H42 si se fabrics, respectiv pentru gama de tensiuni nominale de 72,5 kV; 145 kV; 170 kV; 420 kV, curent nominal nominal de 2500(3150) 2500(3150) A si o capacitatea capacitatea nominala nominala de deconecta deconectare re la scurtcircuit de maxim 40 kA. Constru Constructi ctiaa - tigura tigura 2.53 - este este format formatss din trei poli monocoloa monocoloana na identic! identic! si un mecanism mecanism de actionare cu comandS pneumatics sau oleopneumaticS. Tixarea polilor se face pe suportii metalici 7, la baza polilo polilorr tiind plasate plasate manometre manometre de control control 4; polii sunt cuplati cuplati la mecanis mecanismul mul de actionare actionare 5 prin prin interm intermedi ediul ul conductelor de inaltS presiune 6. Calea principals de curent este constituita din bornele de conexiune 2 si contactele de lucru 3 (mobil (mobil)) si 4 (tix). (tix). In paralel paralel cu calea calea principal principalss de curent este conectat traseul de rupere rupere format format din contactele de rupere 6 (mobil) si 5 (tix), tija conductoarelor 7 si conexiunea tiexibila 8. Sistemul de suflaj autopneumatic este format din ajustajul electroizolant 9, pistonul mobil 10 si camera de compresie 11. La ac|ionare, miscarea se transmite de la axul motor 12 la echipajul mobil (format din reperele 3, 6, 7, 9, 10) 10) prin prin inte interm rmed ediu iull parg parghi hiei ei electroi electroizolan zolante te 13. Corelare Corelareaa mecanica mecanica a lanturil lanturilor or cinematice corespunzatoare celor douS cai conductoare permite deschiderea contactelor de lucru 3 si 4 inaintea celor de rupere, arcul electric formandu-se intre aceste acesteaa (5 si si 6). 6). Sub ac|iunea autocompresiei din camera 11, gazul SF& traverseaza ajustajul 9, exercitand suflajul in vederea stingerii arcului electric. Compusii care rezulta in urma descompunerii gazului sunt re|inuti de sitele moleculare 14.
7.1.5.3.5. Intreruptoare cu vid Intrer Intrerupt uptoar oarele ele cu vid au contact contactele ele asezat asezatee intr-o intr-o camera camera cu vid avan avansa satt (10" (10"s - 10"6 Pa). Proprietat Proprietatile ile dielectrice dielectrice favorabile favorabile ale vidului vidului si distanta distanta foarte mica intre contacte, favorabile favorabile pentru deionizarea rapida fac posibila realizarea unui aparat de intrerupere ideal. Intr Intrer erupt uptoar oarel elee cu vid vid au o actio actionar naree rapi rapida da si sigur sigura, a, o cursa cursa a cont contac acte telo lor, r, numa numaii catev catevaa milimetri, volumul si greutatea reduse. Intreruptoarele cu vid se compun din camera de stingere si disp dispoz ozit itiv ivul ul de acti actiona onare re.. Intre Intre camerele de stingere nu este o diferenfa prea mare; in general, sunt construite dupa principiul schemei prezenta prez entate te in tigura 2.57. La realizarea camerdor de stingere exista diferente in diametrul exterior, realizarea contactului, forma si tixarea ecranelor de condensatie, materialele electroizolante utilizate.
Camere Camerele le de stinge stingere re se reali realizea zeaza za din teava teava groasa groasa de materi material al elect electroi roizol zolant ant (sti (sticl claa sau sau ceramica) prevazute cu capace metalice la capete. Con|in contactele tixe si mobile, ecran de condensatie; contactul mobil este prevazut cu burduf metalic de etansare. La camera de stingere mai lunga, o parte a ecranului de condensatie este inlocuita de teava metali metalica ca asezata asezata la mijloc. mijloc. Avantaj Avantajele ele camerel camerelor or de sting stingere ere cu vid, vid, fata fata de alte tipuri tipuri de camer cameree de stingere, sunt printre altele: sunt inseriate inseriate camerele de stingere cu vid, in numar corespunzator corespunzator tensiunii, care sunt aactionate ctionate in comun, se utilizeaza dispozitivele de actionare cu aer comprimat comprimat Intreruptoarele Intrerupto arele de medie tensiune cu vid, datorita avantajel or tehnice tehnice,, precum precum si scader scaderii ii preturil preturilor, or, sunt sunt utiliz utilizate ate in scara larga, larga, in special special in tarile tarile dezvoltate industrial. industrial. Camerele Camerele de stingere nu trebuie, si nu se pot intretine, ele trebuie trebuie schimbate. schimbate. Realizarea Realizarea practica practica a unei camere de stingere cu vid este prezentata prezentata in tigura 2.58. La intreru ptoar ele de medie tens tensiu iune ne cu vid, vid, disp dispoz ozit itiv ivel elee de actionare folosite sunt cu arc sau electromagnet. Presiunea de contact se datoreaza unui arc si a diferentei de presiune din vid. Fa$a de alte tipuri de intrer intrerupto uptoare, are, gabaritel gabaritelee sunt cele mai mici, mici, eel mai mare mare spatiu spatiu tiind tiind ocupa ocupatt de disp dispoz ozit itiv ivul ul de acti action onar are. e. In tigu tigura ra 2.59 2.59 este este arat aratat ataa constructia unui intreruptor de medie tensiune cu vid montat pe caruciorLa descbiderea intreruptorului, viteza viteza de deplasar deplasaree a contact contactelor elor se alege astfel astfel ca pe durata durata de 1.5 perioad perioadee ale curentului sa se obtina distanja intre intr e contacte contacte la care, dupa stingerea stingerea arcului, arcului, nu se produce produce reaprinder reaprinderea ea acestuia. La camerele de stingere cu vid se poate face periodic veriticarea vidului cu metode electrice corespunzatoare. Marimea uzurii contactelor se poate deduce din pozitia contactului mobil; la unele tipuri,
pe partea partea exterioara a contactului contactului mobil se monteaza monteaza indicato indicatoare are de de uzura uzura
Tigura 7.35. Schema de principiu a unei camere de stingere in vid 1 - camera de stingere etansa; 2 - contacte; 3 - ecran de condensatie pentru reptierea vaporilor metalici; 4 - legaturile electrice la contactele tixe si mobile; 5 - membrana pentru asigurarea vidului si deplasarea contactului mobil; 6 - ghidaj pentru contactul mobil
In concluzi concluzie, e, comparan comparand d cu alte alte clase clase de echipame echipamente nte utiliz utilizate ate in comuta comutatia tia de putere putere,, intreruptoarele cu vid se caracterizeaza prin parametri electrici performanti, realizand un raport capacitate de comutatie/masa (volum, dimensiuni de gabarit) dintre cele mai bune. Constr Construct uctia ia foarte foarte compac compacta ta raspun raspunde de cerinj cerinjelo elorr de minia miniatur turiza izare re si permite permite extinderea fara diticultate a spatiilor necesare echipamentelor asociat asociatee din inst instala alatie tie.. Pe durata functionarii, mediul electroizolant si de stingere nu sufera pierderi, deci nu trebuie completat; nu sunt poluante, caracterizandu-se prin niveluri scazute de zgomot sj lipsa pericolului de incendiu. Valorile mici ale distanjei de deplasare a contactelor si masei masei echipam echipament entulu uluii mob mobil il permit permit acti actiona onare reaa cu energi energiee redu redusa sa,, mo moti tiv v pentr pentru u care care mecanismele mecanismele de actionare actionare cu resorturi utilizate au anduran|a mecanica extrem de ridicata si runctioneaza practic iara mentenanta. 7.1.5.3.6. Intreruptoare cu suflaj magnetic
intr intrer erup upto toare arele le care care real realiz izeaz eazaa depl deplas asar area ea si stin stinger gerea ea arcu arculv lvii ii elect electri ricc format format intre intre contacte contacte in atmosfera, sub actiunea campului magnetic, se numesc intreruptoare cu suflaj magnetic. Campul magnetic este creat de curentul ce trece prin arcul electric sau de niste niste bobine. Timpul de intrerupere a arcului depinde, in mare masurl, de curentul de trecere prin arc; in cazul curentilor mici acest timp creste. Pentru intreruperea sigura si rapida se utilizeaza si suflaj auxiliar cu aer (suflaj pneumatic); sub actiunea suflajului pneumatic arcul se intinde repede si se stinge. stinge. Racirea si stingerea arcului se face prin: - racirea racirea prin convectie convectie a arcului arcului ca urmare urmare a intinder intinderii ii si deplasarii cu viteza mare a acestuia sub actiunea campului
magnetic; - divizare divizareaa arculu arculuii electr electric ic intre intre plac placii metali metalice ce izolat izolatee una fata fata de de alta, obtinandu-se arcuri mici care se sting pe principiul arcului scurt; racirea coloanei ionizate a arcului, prin deplasarea acestuia intr-un canal ingust. intreruptoarel intreruptoarelee se actioneaza actioneaza cu dispozitive dispozitive de actionare actionare cu elect electrom romagn agnet et,, aer compri comprimat mat sau resorturi. In timpul deschiderii intreruptorului cu suflaj magnetic se produc relativ multe gaze ionizate in zona de iesire iesire a gazelor gazelor;; in conseci consecin$a, n$a, pentru pentru prevenirea prevenirea conturnarii conturnarii izolatiei izolatiei (punerea (punerea la pamant) trebuie respectate distance suticiente sau utilizate izolatoare corespunzatoare. intreruptoarele intreruptoarele cu suflaj magnetic se construiesc construiesc de regula pana la 25 kV pentru curenti de 400 - 1250 A; puterea lor de rupere variaza in functie de tensiune intre 150 - 300 MVA. In continua continuare re se vor prezenta prezenta constru constructia ctia si princip principiul iul de function functionare are al intreruptorul intreruptorului ui tripolar tripolar tip Solenarc. Se construiesc in variante de tixare tixa sau debrosabila. Tiecare pol este izolat de sasiul metalic prin prin izolat izolatoare oare suport. suport. Pentru Pentru tiecare tiecare pol elementele elementele de inalta inalta tensiune tensiune sunt: sunt: camera camera de stinger stingere, e, un echipaj echipaj cu contactele mobile si contactele tixe. Principiul de func|ionare al acestui intreruptor se bazeaza pe deionizarea naturala a gazelor prin racire. racire. Arcul electric electric ce apare intre contact contacte, e, in mom moment entul ul deschi deschider derii ii lor, lor, este este dirija dirijatt spre spre o camera camera de stingere de constructie speciala care il obliga sa ia forma unui solenoid si il raceste reprezinta el insusi o bobina de suflaj ale carui spire se maresc foarte repede sub actiunea eforturilor electrodinamice. Gazele ionizate sunt astfel constr constrans ansee sa patrund patrundaa in interval intervalele ele de lamina laminare re dintre dintre placile refractare, in care sunt racite rapid. rapid. Lungim Lungimea ea mare mare a arculu arcului, i, cat si faptul faptul ca este este intens intens racit racit,, creeaza creeaza condi conditi tiil ilee unei unei stin stinger gerii usoare; usoare; suprate supratensi nsiuni unile le sunt limitate limitate la valori valori foarte foarte mici. Bratul mobil, continuand deplasarea in jos, antreneaza cutitele auxiliare 6, separand complet polul superior de eel inferior. Cand curentu curentull ce trebuie trebuie intrerup intreruptt are o valoare valoare foarte foarte mica, suflajul suflajul m agnetic inceteaza si trebuie suplinit cu un suflaj pneumatic prin comprimarea burdutiilui 7 de catre cutitele principale si cutitele auxiliare, in momentul deschiderii intreruptorului.
7.1.5. Dispozitive de actionare pentru intreruptoare. Rol, principiu de functionare
Inchiderea si deschiderea intreruptoarelor necesita o energie cu atat mai mare cu cat dimensiunile acest acestora ora sunt mai mari. mari. Aceast Aceastaa energi energiee este este transmisa transmisa aparatului de conectare prin intermediul intermediul dispozitivelor dispozitivelor de actionar actionare. e. Dispozi Dispozitive tivele le de actionar actionaree sunt unitati unitati independ independente ente care se adopt adoptaa in functi functiee de tipul tipul de intrer intrerupt uptor. or. Nu exista exista dispo dispozit zitiv iv de action actionare are univer universal sal,, care care ar fi bun pentr pentru u activarea oricarui tip de intreruptor. intreruptor. Dupa modul de realizare, dispozitivel dispozitivelee de actionare actionare pot fi inglobate inglobate in intreruptor sau construite construite ca ansamble independente. independente. Dupa locul de utilizare, pot fi interioa interioare re sau exterioare. Sigura Siguranta nta in functi functiona onare re a unu unuii intrer intrerupt uptor or depin depinde de in mare mare masura masura de bun bunaa funct functio ionar naree a mecanismelor sale si de fiabilitatea dispozitivului de actionare respectiv. Dispozitivele de actionare a intreruptorului sunt elemente constructive cu ajutorul carora, la inchider inchideree si deschide deschidere, re, se reali realizeaza zeaza deplasarea elementelor mobile de co ntact du pa o cale p recisa si cu o anumita viteza. Legatura cinematica intre elementele de contact mobile si organul de comanda al dispozit dispozitivul ivului ui de actionare actionare (piston, (piston, armatura armatura electromagn electromagnetului etului,, resorturi resorturi etc.) poate fi realizata realizata in diferi diferite te moduri, moduri, in functie de tipul dispozitivului de actionare si al intreruptorului. intreruptorului. De asemen asemenea, ea,
dispozitivele dispozitivele de actionare au rolul sa mentina intreruptorul intreruptorul in pozitia pozitia inchisa sau deschisa, deschisa, dupa caz, in toate conditiile de exploatare. Dispozitivele de actionare trebuie sa stie sa faca nu numai o singuri operatie de inchidere sau deschidere; cu energia acumulata, ele trebuie sa faca un grup de operatii de D-t-I-D. Disp Dispozi oziti tivel velee de acti actiona onare re mai mai simp simple le,, ca de exemp exemplu lu cele cele cu acti action onar aree manu manual ala, a, se manevreaza la locul de montare, dar majoritatea sunt actionate de la distanta prin telecomanda electrica. Impul Im pulsu suri rile le prim primit itee de la instal instalati atiil ilee de prote protecti ctiee automa automatiz tizat atee sau tablo tablouri urile le de comand comandaa excit excitaa electromagnetul de actionare, de inchidere sau deschidere dupa caz, care actioneaza asupra sistemului de zavorare (sau electroventile etc.) si dispozitivul de actionare executa operatia dorita. Dispozitivele de actionare telecomandate se pot actiona si la fata locului, manual, si au posibilitatea (unele) de a se incarca manual cu energia necesara actionarii. Elem Element entel elee prin princi cipal palee ale ale dispoz dispozit itiv ivul ului ui de acti actiona onare re sunt sunt circu circuit itel elee secundar secundaree aferente aferente contactelor contactelor auxiliare, auxiliare, diferite diferite blocaje (de exemplu impotr impotriva iva inchider inchiderii ii repeta repetate te etc.) etc.) si interb interbloc locaje aje,, servomotoare, etc. Dispozitivele de actionare sunt prevazute cu indicatoare de pozitie optice (inchis-deschis) legate mecanic cu axul de actionare. In functie de sursa de energie necesara operatilor operatilor de functionare functionare ale dispoziti dispozitivelor velor de actionare, acestea pot fi: - manuale manuale (la care sursa sursa de energ energie ie este este operator operatorul ul care care executa executa mane manevr vra) a);; - electrice electrice (la (la care care energia energia este produsa produsa de un motor motor elect electric ric sau sau de un electrom electromagnet) agnet);; pneumatice (la (la care energia este este produsa cu aerul aerul comprimat). comprimat). Ca principiu de functionare mecanismele de actionare sunt: - cu act actiionar onaree unil unilat ater eral alaa DAU DAU - cu acti action onar aree bil bilat ater eral alaa DAB DAB.. La dispozitivele de actionare cu actiune unilaterala DAU contactele mobile ale intreruptorului suntt puse in misca sun miscare re de catre catre dispoziti dispozitivul vul de actionare actionare printr-un printr-un sistem de verigi verigi intermediare intermediare ; la deschidere, contactelor se mis ca sub actiunea arcurilor de deschidere tensionate in timpul timpul manevrei de inchider inchidere. e. in aceasta aceasta categoric categoric intra dispozitiv dispozitivele ele de actionare de tipul MR, MRL, MRI, DRI, DPI, DPE, DSI, etc. La disp ozitivele de actio nare b ilaterale DAB, contactele contactele mobile ale ale intreruptorul intreruptorului ui , impreuna impreuna cu mecanismul , sunt puse in miscare, miscare, atat la la inchidere cat cat si la la deschidere, de catre DAB DAB ; din acest motiv, nu sunt necesare arcuri de declansare. Contactele sunt retinute in pozitiile limita (inchis sau deschis) prin arcuri basculante tip tumbler. Pe acest principiu functioneaza dispozitivele pneumatice inglobate in IU-35 kV si dispozitivele de actionare MOP-1. In principiu, un mecanism de actionare se compune din urmatoarele: sistemul de transformare transformare a sursei de energie in energie mecanica; - sist sistem emul ul de de acum acumul ulare are a aces aceste teii ener energi gii; i; - siste sistemul mul de cuplar cuplaree si de decuplar decuplaree a intrer intrerupt uptoru orului lui,, cu mecanismele de zavorare si dezavorare a acestui cuplaj; diferite sisteme de comanda, interblocare si semnalizare. Cea mai importanta proprietate a acestui tip de mecanism este aceea ca nu necesita o sursa de alimentare speciala si costisitoare. Baza Bazate te pe aces acestt prin princi cipi piu, u, exis exista ta mu mult ltee vari varian ante te cons constr truc ucti tive ve real realiz izat atee de diferite uzine constructoare. Electroputere Craiova a construit urmatoarele tipuri de dispozitive de actionare: MR, MRL, MRI si DRI .
Dispozitivele de actionare de tip MRI, MR2 si MR3 nu se mai fabrica dar se gasesc inca in exploa exploatar tare. e. Acest Acestee tipur tipurii de mecani mecanism smee sun suntt prev prevaz azut utee cu cupl cuplaj aj rigi rigid d intr intree arbo arbore rele le mo moto torr (al (al dispozit dispozitivul ivului ui de actionare actionare)) si arborele rezistent (al intreruptorului). intreruptorului). Datorita acestui fapt, in timpul operatiei operatiei de inchidere inchidere a interuptora interuptoralui lui nu este posibila posibila o eventuala eventuala operatie de deschider deschidere, e, pana cand cursa de inchidere n-a fost desavarsita; cuplajul cuplajul poate fi desfacut numai dupa aceasta. Acest lucru poate fi defavo defavora rabi bill intrer intrerupt uptoru orului lui in unele unele cazuri cazuri de inchid inchidere ere pe scurt scurtcir circui cuit, t, mai mai ales ales cand cand viteza viteza contactelor este mica, prin efectele dublei dezvoltari de gaze (preamorsarea (preamorsarea arcului electric la inchidere inchidere si apari apariti tiaa arcului arcului elect electri ricc la deschiderea imediata) si prin sudarea contactelor (efectul termic al curentului de scurtcircuit). Dispozitivele de actionare tip MRL2 si MRL3 au aparut ca urmare a necesitatii decuplarii libere, inlocuind inlocuind tipurile tipurile MR. La aceste mecanisme mecanisme de actionare actionare exista posibilitatea posibilitatea desfacerii cuplajului in timpul manevrei de inchidere, daca s-a dat in timpul desfasurarii acesteia o comanda de deschidere. Libera deschidere da o si mai mare maleabilitate in schemele de comanda cu cicluri repetate, insa poate fi nefavorabila dispozitivului de actionare prin destinderea in gol a resoartelor, daca se da comanda de deschidere deschidere imediat dupa ce a inceput operatia de inchidere. Din acest motiv, mecanismele cu deschidere libera se construiesc in asa fel incat decuplarea sa fie posibila dupa cca. 60% din cursa de inchidere, zona in in care care cupluri cuplurile le motor (dezvoltat de resorturi de inchidere) si rezistent (dezv oltat de resorturile resorturile de deschidere) sunt egale; din acest moment fiecare arbore isi urmeaza cursa comandata: arborele motor spre destinderea completa a arcurilor arcurilor,, pregatindu-le pregatindu-le pentru o noua armare, armare, iar arborele arborele rezistent rezistent spre destinderea completa a arcurilor de deschidere, deschizand intreruptorul. In mod normal, dupa fiecare operatie de inchidere (fie ca intreruptorul primeste comanda de deschidere sau nu) servomotorul este alimentat automat, realizand astfel rearmarea resorturilor, dispozitivul tiind pregatit pentru o manevra de inchidere. In cazul cand intreruptorul este inchis nu se mai poate da o comanda de inchidere existand un blocaj mecanic contra destinderii resorturilor de inchidere. Dispozitivul de actionare de tipul MRI foloseste de asemenea principiul acumularii de energie necesar necesaraa actiona actionarii rii intrer intrerupto uptorulu ruluii in reso resort rtur urii si este este real realiz izat at pe baza baza sche scheme melo lorr cons constr truc ucti tive ve ale ale dispozitivelor de tip MRL si MR-4. Beneficiaza Beneficiaza fata de aceste dispozitive dispozitive de o constructie constructie mai simpla, simpla, cu tehnologicitate si exploatare mai usoara. Cuplajul celor doi arbori este cu deschidere libera de aceeasi constructie ca cel de la dispozitivul MRL. Transmitere Transmitereaa miscarii de la motorul de antrenare la arcul de inchidere inchidere se realizeaza printr-un sistem de reductie cu roti cu lant; si curea, ca la dispoz dispozit itivu ivull MR-4. MR-4. Dispoz Dispozit itivu ivull MRI are are un singur singur resort resort de inchidere, inchidere, spre deosebire de MR-4, unde se pastreaza constructia echilibrata echilibrata cu doua arcuri. Dispozitivul MRI este echipat si cu arc pentru deschiderea intreruptorului. Dispozitivele Dispozitivele de actionare cu resort tip DRI sunt utilizate la intrer intrerupto uptoare are cu ulei putin putin de medie tensiune. Inchiderea si deschiderea pot ti comandate de la distanta cu ajutorul unor electromagneti; de asemene asemenea, a, este este pos posibi ibila la reancla reanclansar nsarea ea automat automataa simpla simpla si repetat repetata. a. Se fabrica fabrica pentru pentru interi interior or si pentru pentru exterior si au o constructie relativ simpla.
7.1.5.1. Dispozitivele de actionare oleopneumatice MOP-1
Este un dispozitiv de actionare cu acumulare de energie sub forma de gaz comprimat (azot tehnic) intr-u intr-un n ansamb ansamblu lu compus compus din acumul acumulato atorr si o butelie butelie,, montata montata in cabina cabina mecanis mecanismul mului. ui. Cu astfel astfel de mecanisme sunt actionate intreraptoarele IO-110-400 kV. Energia eliberata, produsa printr-o detenta partiala a gazului comprimat, comprimat, este transmisa transmisa hidraulic hidraulic prin intermediul unui fluid de lucru (ulei ET-10) prin doua ansambluri de valve (unul de inchidere inchidere si altul
de deschid deschidere ere)) si tevile tevile ce trec trec in coloana coloana izolant izolanta, a, la mecanismu mecanismull cu piston cu dublu efect care actioneaza asupra contactelor mobile ale intreruptoarelor. Partile Partil e componente ale dispozitivului dispozitivului de actionare actionare MOP-1 sunt: 1. Echipamentul hidraulic - tigura 7.36 contine: un ansamblu de compresie continand rezervorul de ulei, pompa cu motor electric, o supapa de siguranfa, o clapeta de dirijare a uleiului; - un dispozitiv de acumulare a energiei compus din butelia cu azot, acumulatorul de inalta presiune format dintr-un cilindru etans umplut cu azot sub presiune la partea superioara (racordat la butelia butelia de azot) azot) si ulei ulei la partea partea inferio inferioara. ara. Cele Cele doua doua fluide fluide sunt sunt separ separate ate print printr-un r-un piston piston liber liber (a carui tija iese in exterior si prin pozitia lui semnalizeaza locul unde se afla pistonul). Presiunea doua ansambluri bloc valve, unul pentru inchidere si altul pentru deschidere amplasate in interiorul unui rezervor de ulei, compuse din: • sub subans ansamb amblu lu valva valva pilot pilot,, valva valva interm intermedi ediara ara,, valva valva principala principala;; • suba subans nsam ambl blu u val valva va temp tempor oriz izar are; e; • suba subans nsam ambl blu u valva valva auto autoal alim imen enta tare re;; - un dispo dispozit zitiv iv de de menti mentiner neree a presi presiuni uniii asigu asiguran rand d in perm permane anenta nta umplerea cu ulei a tuburilor de comanda coma nda (mentinere (ment inere a unor presi presiuni uni joase joase 11- 2,5 2,5 at.). at.). Legatura Legatura hidraulica hidraulica intre dispozitivul de actionare si intreruptor intreruptor se realizeaza prin ansamblul fevarie de inalta presiune care leaga valvele principale ale mecanismului cu tuburile izolante, montate in interiorul coloane coloaneii de izolat izolatori ori sup suport ortii pe care care se mon montea teaza za ansambl ansamblul ul V cu meca mecani nism smul ul de acti action onar aree a contactelor si camerele de stingere ale intreruptorului. Alte tevi de inalta presiune leaga iesirile superioare ale tuburilor tuburilor izolate izolate la dispoziti dispozitivul vul fiecarui mecanism, mecanism, pistonul cu dublu efect a carui compartiment de inchidere inchidere este in legatura legatura si cu acumulatorul acumulatorul de joasa presiume. Astfel, la deschiderea deschiderea intreruptorul intreruptorului, ui, golirea golirea uleiului uleiului din acest compartiment compartiment este mult usurata ceea ce ajuta ajuta la obtinerea unei viteze viteze de deschidere mare.
Tigura 7.36. Mecanism oleopneumatic de tip MOP: I - grup motor pompa; 2 - manivela de siguranta; 3 - microintrerupator pentru oprirea si pornirea pompei, blocaj inchidere, blocaj deschidere; 4 - valve principale de comanda; 5 - dispozitiv de semnalizare; 6 - dispozitiv de mentinere a presiunii; 7 -filtru; 8 - distribuitor cu trei cai; 9 - racord bloc de control; 10 - plecare intreruptor; I1 - nivelul uleiului din rezervor; 12 - supapa de siguranta; 13 - presostat; 14 rezervor; 15 – electromagnet electromagnet de comanda; 16 - filtru; filtru; 17 - acumulator. acumulator.
Acumulatorul de joasa presiune este montat la nivelul mecanismului. 2. Echipamentul electric contine : - elect electrom romag agnet netii de inch inchid ider eree si de des desch chid ider ere; e; - buton de inchidere si de deschidere; deschidere; - un releu de blocaj de inchidere care asigura, in cazul scaderii presiunii presiunii uleiului, uleiului, prin prin intermediul intermediul microintreruptorului, blocajul intreruptorului in pozitia inchis sau deschis, dupa alegere; - un releu anti ntipom ompa pajj; - un re releu de de inc inchi hide derre; - un contactor contactor,, comandat comandat de un microint microintrerupt reruptor, or, care care asigura asigura porn pornir irea ea si si opr oprir irea ea electromotorului care antreneaza pompa de ulei; ulei; - un contact contact de siguranta siguranta care intreru intrerupe pe excitarea excitarea bobinei bobinei acestui contactor in c azul cand can d manivela maniv ela de actionare manuala a motorului care actioneaza pompa de ulei este introdusa in locasul ei; - trei microintr microintrerupt eruptoare oare actionate actionate de tija pistonului pistonului acumulat acumulatorul orului ui de inalta inalta presiune, presiune, asigurand asigurand alimentar alimentarea ea a doua relee relee de bloca blocare re si si a contacto contactorulu ruluii motorul motorului; ui;
-
un preso presostat stat asigura asigurand nd semnal semnalizar izarea ea de joasa joasa presiu presiune ne a azotului azotului;; o insta instalati latiee de incalzire incalzire intermi intermitent tenta, a, cu o rezis rezistent tentaa comandat comandataa de termostat; - o rezi rezist sten enta ta de de inca incalz lzir iree perma permane nent nta; a; - un intr intrer erup upto torr pent pentru ru inca incalz lzir ire; e; - o instalatie de iluminat. In mecanismu l de actiona re MOP-1 energia, sub forma oleo oleopn pneu euma mati tica ca,, este este inm inmag agaz azin inat ataa in acumulatorul de presiune, fiind creata si mentinuta, in mod automat, de un grup de motopompa. La punerea sub sub tens tensiu iune ne a sche scheme meii elec electr tric icee pomp pompaa de ulei ulei porn pornes este te si impi imping ngee ulei uleiul ul la part partea ea infe inferi rioa oara ra a acumulat acumulatorul orului ui de inalta inalta presiune presiune,, ridican ridicand d pistonul pistonul (care (care initial initial era coborat coborat datorit datoritaa presiuni presiuniii azotului azotului precompr precomprimat imat din butelie butelie)) pana cand presiunea azotului ajunge la valoarea nominala. Acest lucru este sesizat de tija pistonului care se ridica si comanda oprirea automata a motopompei. Conductele principale sunt obturate de aceasta presiune inalta de cele doua valve principale, astfel
ca nu exista nici o diferenta de presiune intre cele doua fete ale pistonului dispozitivului cu dublu efect. Figura 7.37. Comanda trifazica a intreruptorului IO-110 kV cu un dispozitiv MOP-1
Inchiderea intreruptorului se produce prin deschiderea valvei princ princip ipale ale de inchi inchider deree (prin (prin valva valva pilot si valva valva intermedia intermediara ra aferenta) aferenta) care pune sub presiunea presiunea inalta una din fetele pistonului pistonului cu dublu dublu efect si care, prin deplasarea deplasarea sa, inchide contactele contactele intreruptorul intreruptorului. ui. Uleiul ocupat in spate spatele le pistonulu pistonuluii cu dublu dublu efect efect se returne returneaza aza in rezervor rezervorul ul princip principal al de ulei la presiunea atmosferica atmosferica prin
cealalta valva. Cand manevra este terminata valvele valvele se inchid inchid si ansamblul ansamblul revine la starea starea de repaus repaus initial. Deschiderea se produce prin actionarea unui alt sistem de valve (de deschidere) printr-o manevra inversa, complet simetrica fata de cea de inchidere. Aceasta Aceasta energie inmagazinata inmagazinata considerabila considerabila poate fi eliberata eliberata cu ajutorul ajutorul subansambl subansambluril urilor or de valve valve comandat comandatee electri electricc sau manual. manual. Impulsul Impulsul de comanda este mentinut mentinut (hidraulic) (hidraulic) in valvele de temporizare pana la executarea completa a operatiei comandate. comandate. Valva Valva de automati automatizare zare are rolul rolul de a permite permite intrerup intreruperea erea operatiei operatiei de inchide inchidere, re, in timpul timpul inchiderii pe scurtcircuit, si inceperea operatiei de deschidere. Acest subansamblu de valve asigura si reinchiderea in timpul reanclasarii automate rapide. Dispozitivul de actionare este prevazut cu urmatoarele semnalizari si blocaje mai importante: - blocajul la inchidere: inchidere: a) la scaderea presiunii azotului din acumulator (scapari de azot) contac contactul tul pres presost ostat atulu uluii se inchide, inchide, punand punand sub sub presiune presiune releul releul RiBI, RiBI, care nu permite trimiterea unei comenzi electrice de inchidere. Releul RiBI comanda o semnalizare luminoasa instantanee si o semnalizare sonora temporizata; b) blocajul inchiderii in chiderii se obtine si prin p rin microintreruptorul microintr eruptorul CBi, CB i, in cazul in care car e volumul vo lumul de ulei din acumulator nu este suficient pentru a asigura o manevra corecta; - blocajul deschiderii se face prin microintrer microintreruptorul uptorul CBd, CBd, in cazul cazul in care volumul vo lumul de ulei ul ei din d in acumulator nu este suficient pentru a asigura o manevra corecta. Acest microintreruptor alimenteaza releul RiBI care, in functie de pozitia cheii W, poate deschide automat intreruptorul intreruptorul sau poate bloca bloca deschi deschidere derea. a. Totoda Totodata, ta, acest acest releu releu comanda comanda semnaliz semnalizare areaa de defect; defect; - blocajul antipompaj antipompaj realizat realizat cu releul RAP. Folosind contactele auxiliare prevazute in constructia dispozitivului de actionare se pot realiza diferitele semnalizari, scheme de blocaje etc. 7.1.5.2. Dispozitive de actionare cu electromagneti
Dispozitivul electromagnetic electromagnetic solenoidal foloseste pentru inchiderea intreruptorului actionat energia electrica absorbita din reteaua speciala de curent continuu. Este un dispozitiv cu actionare directa, necesita o sursa de putere mare, capabila sa suporte socuri de curent. Pe acest principiu sunt construite dispozitivele de actionare romanesti DSI si DSE, folosite pentru actionarea intreruptoarelor cu ulei mult sau cu ulei putin pana la 35 kV Partea Partea activa activa este executata dintr-o bobina cilindrica, inchisa intr-o carcasa magnetica care formeaza circuital magnetic exterior, si armature mobila. Pentru ca armatura mobila sa nu ramana atrasa in pozitia superioara este creat un intrefier printr-o rondela de alama si este prevazut prevazut un arc de dezlipir dezlipire. e. Amortiz Amortizarea area caderii caderii armat armaturii urii mobile mobile este este asigurat asigurataa prin prin inele inele de cauciuc. deschidere, e, este constituit constituit din Mecanismul de cuplare, functionand dupa principiul de libera deschider patrulate patrulaterul rul de transmisi transmisiee a miscarii, miscarii, sistemul sistemul de zavorare zavorare a intrerupt intreruptorulu orului, i, sistemul sistemul de declicheta declichetare, re, electromagnet de actionare pentru deschidere. deschidere. Arcurile de deschidere montate la intreruptor produc deschiderea acestuia, fiind armate in timpul operajiei de inchidere. Dispozitivul de actionare indeplineste urmatoarele functiuni: - la comanda comand a primita, inchide sau deschide deschid e intreruptorul, intrerup torul, mentinand mentinandu-1 u-1 in pozitia pozitia dorita;
- asigura blocajul electric intre cele doua operatii; - asigura semnalizarea la aparate si la distanta a pozitiei intrerup intreruptoru torului. lui. 7.1.5.3. Dispozitive de actionare cu aer comprimat
Dispoziti Dispozitivele vele de actionare actionare cu aer comprimat comprimat folosesc folosesc pentru pentru actionare actionareaa intrerup intreruptoar toarelor elor energia potentiala a aerului aer ului comprimat, transfor transformat mataa in energie energie mecanic mecanica. a. Sunt constituite din urmatoarele subansamble functionale: partea partea acti activa va , format formataa din cil cilind indrul rul prin principa cipall si corp corpul ul de supa supape pe.. In In cil ciliindru ndrull pri princ ncip ipal al se gaseste pistonul a carui tija transmite forta de inchidere si un arc asezat de asupra pistonului, care readuce pistonul in pozitia initiala si evacueaza aerul din cilindru dupa efectuarea inchiderii. Corpul de supape este format din: supapa sup apa de lucru, lucru, care care asi asigur guraa admi admisia sia (si eva evacu cuar area ea)) aer aerul ului ui in (din (din)) cil cilin indr drul ul prin princi cipa pal, l, si supapa de comanda care, fiind actionata de catre electromagnetul electromagnetul de inchid inchider ere, e, inchi inchide de si deschide supapa de lucru; meca mecani nism smul ul de de cupl cuplar aree ce func functi tion onea eaza za dup dupaa prin princi cipi piul ul cu cu libe libera ra desc deschi hide dere re si si seam seaman anaa cu mecanismul de cuplare descris la dispozitivul DSI; are are in comp compone onenta nta si si elec electr troma omagne gnetul tul de de coman comanda da a des desch chid ider erii ii intr intrer erup upto toru rullui. ui. 7.1.5.4. Exploatarea intreruptoarelor si dispozitivelor de actionare
Prelua Preluarea rea in exploa exploatar taree a intrer intrerupt uptoar oarelo elorr si dispoz dispoziti itivel velor or de acti action onar aree se va face face cu respectarea conditiilor expuse in partea generala la acest capitol. Pentru Pentru exploatare exploatareaa intrerupto intreruptoarel arelor or si dispoziti dispozitivelor velor de actionare actionare se intocmesc intocmesc Instracti Instractiuni uni Tehnic Tehnicee Inter Interne ne (ITI) (ITI) care sun suntt adopta adoptate te la condit conditiil iilee concrete concrete ale instalatiei instalatiei respective. respective. In scopul asigurarii unei functionari optime fara pericol de avarii, accidente si incendii este necesar ca in exploatarea intreruptoarelor si dispozitivelor de actionare sa se respecte o serie de reguli generale care vor fi prezentate in continuare si de care trebuie tinut cont la intocmirea ITI-urilor, impreuna cu indicatiile cartii tehnice date de fabrica constructoare. Celula intreruptorului intreruptorului trebuie trebuie sa fie mentinuta mentinuta intr-o perfecta perfecta stare de curatenie curatenie.. intrerupto int reruptoarele arele si dispoziti dispozitivele vele de actionare actionare trebuie trebuie sa fie inscri inscripti ptiona onate te clar clar si vizibi vizibill si trebui trebuiee sa aiba aiba semnal semnaliza izari ri corespunzatoare care sa indice pozitia intreruptorului si a dispozitivului de actionare. In cazul cazul dispo dispozi ziti tivel velor or de acti actiona onare re la care care conec conecta tarea rea intr intreru erupt ptoru orului lui se face face manual, manual, prin prin sistemul de parghii al dispozitivului (de exemplu dispozitivul DMI sau DME), iar deconectarea se face pe baza energiei energiei acumulate de arcurile de deschidere ale intreruptorului intreruptorului se vor stabili, prin ITI, intreruptoarele care pot fi manevrate sub tensiune si in ce conditii. In cazul dispozitivelor dispozitivelor de actionare la care conectarea conectarea intreruptorului intreruptorului se realizeaza pe baza unei energii electrice sau pneumatice eliberata de dispozitivul de actionare, iar deconectarea se realizeaza pe baza energi energiei ei acumulate acumulate de arcurile arcurile de deschider deschideree ale intrerupt intreruptorului orului (de exemplu exemplu DSI, DSE, DPI, DPI, DPE etc.), se vor respecta urmatoarele: - se interz interzice ice inchide inchiderea rea manuala manuala sub tensiun tensiunee a acestor acestoraa (nu trebuie trebuie confun confundata data comanda de inchidere inchid ere locala, care este admisa, cu cu inchidere inchidereaa manuala manuala (de exemplu cu suruburi), careeste interzisa); in caz cazul ul in in care care se se con const stat ataa ca ca pres presiu iune nea, a, res respe pect ctiv iv ten tensi siun unea ea de act actio ionar naree sunt sunt in in afar afaraa limitelor limitel or admise a dmise de fabrica f abricant nt se vor v or lua lu a masuri pentru revenirea revenirea cu acesti acesti paramet parametri ri in limitele limitele admise. admise.
Se interzise interzise conectarea conectarea intreruptorul intreruptorului ui cand parametrii parametrii de actionare actionare sunt sub limitele admise. Daca scaderea acestor parametri se produce in timpul manevrelor, se interzice sa se faca a doua incercare de conectare, daca la prima incercare intreruptorul a refuzat refuzat sa execute execute coman comanda da - In cazu cazull echi echipa pame ment ntel elor or prev prevaz azut utee cu disp dispoz ozit itiv ivel elee de acti action onar aree la care care cone conect ctar area ea intrerupto intreruptorului rului se face pe baza energiei acumulate acumulate prin ridicarea ridicarea unor greutati (dispozitivul (dispozitivul UGP), respectiv pe baza energiei acumulare in resorturile dispozitivului de actionare, iar deconectarea se face pe baza energiei acumulate in arcurile de deschidere ale intreruptorului (sau ale dispozitivului dispozitivulu i de actionare), mentinerea parametrilor in limitele admise se realizeaza printr-o reglare corespunzatoare a dispozitivului si a intreruptorului. Personalul de exploatare va urmari si va sesiza orice dereglare a aces acesto tora ra.. In cazul cazul in care care armare armareaa dispoz dispozit itiv ivulu uluii pentr pentru u inchi inchider deree se face face cu ajutorul unui motor electric sau pneumatic, este foarte importanta mentinerea tensiunii de alimentare a motorului sau a presiunii aerului. in cazul intreruptoarelor intreruptoare lor la care stingerea arcului si actionarea actionare a de conectare -deconectare se face cu aer comprimat, trebuie respectate urmatoarele: - este deosebit deosebit de importa importanta nta mentinerea mentinerea presiunii presiunii aerului aerului intre intre limitele limitele admi admise se de fabrica fabricant. nt. Aceste intreruptoare trebuie sa fie prevazute prevazute cu semnalizare semnalizare si blocari la presiune minima. Personalul de exploatare are sarcina de a lua masuri de revenire la presiunea intre limitele admise, inainte de a se ajunge la blocarea intreruptorului; - se in terzice terzic e conect c onectarea area acestor acesto r in trerupto are atat timp cat presiunea presiunea aerului aerului este sub limita admisa. In cazul intreruptoarelor actionate pe baza energiei unei comenzi oleopneumatice (de exemplu dispozitivul de actionare MOP-1), cele mai frecvente defectiuni apar din cauza scaderii presiunii, fapt ce se poate poate sesiza sesiza initial prin porn iri frecvente ale motopompei motopomp ei de mentinere a presiunii; cauzele cauzele pot fi: fi: - impuritati impuritati in in circuitul circuitul hidraulic, hidraulic, in care caz se va curata curata circuitul circuitul prin suflaj suflaj cu aer compri comprimat; mat; - scurgeri scurgeri de ulei ulei in exterior exteriorul ul rezervor rezervorului ului,, la tevi, in care care caz se stran strang g racord racorduri urile le si si se inlocuiesc inlocuiesc garniturile garniturile necorespunzatoare; necorespunzatoare; - etansare etansareaa defectuoa defectuoasa sa a clapete clapeteii de joasa joasa presiun presiune: e: in acest acest caz caz se efectueaza efectueaza cateva cateva manevre manevre de anclansare - declans.are (daca este posibil) dupa care scurgerea trebuie sa dispara; - deregl dereglar area ea detent detentoru orului lui sau scur scurger gerea ea inte intern rnaa la detent detentor or,, inloc uindu -se deten torul in caz ul in car e s e c ons tata, tat a, prin pri n masura masurator tori, i, ca ca acea aceasta sta este este dere deregla glat; t; scapari interioare in rezervor la tevi - scapari scapari de ulei ulei la racordul racordul cu patru patru cai, cai, in care caz, dupa cobo cobora rare reaa pres presiu iuni niii din din mecanism, se strang sau se inlocuiesc elementele defecte; - prezenta aerului in partea superioara a coloanei, lucru ce se remediaza remediaza prin prin purjare; purjare; - nivelul uleiului in amortizorul amo rtizorul de inchidere este es te prea mare: in acest acest caz caz se schimba schimba garnit garnituri urile le si si se res restab tabil iles este te nivel nivelul ul.. La aparitia apariti a unor asemenea asemene a defecte, personalul person alul de exploatare exploa tare va anunta persoanele in drept pentru interventia echipei de remediere. Daca Daca motopo motopompa mpa nu reuse reuseste ste sa menti mentina na presiu presiunea nea in limit limitele ele admi admise se,, este este inte interz rzis isaa actionarea intreruptorului la scaderea presiunii sub o anumita anumita valoare. Prin sistemul de semnalizare semnalizare si blocaje cu care este prevazut dispozitivul dispozitivul de actionare, se poate realiza declansarea intreruptorului intreruptoru lui (inainte ca presiunea sa fi scazut sub limitele admisibile) sau blocarea blocarea acestui acestuiaa in pozitia pozitia inchisa inchisa si semnal semnaliza izarea rea scaderi scaderiii presiu presiunii nii sub limita limita admi admisi sibil bila. a. Aleger Alegerea ea regimu regimului lui de declan declansare sare sau blocar blocare, e, in astfel astfel de cazuri, cazuri, se face cu aprobare aprobareaa conducer conducerii ii intreprinderii si la comanda dispecerului. Regimul Regimul de function functionare are cu blocare blocareaa intrerup intreruptoru torului lui in pozitia pozitia inchis, trebuie trebuie redus la minim minim posibil, posibil, organiz organizand and izolar izolarea ea si repararea repararea urgent urgentaa a dispoz dispoziti itivului vului de acti actionare onare..
Calita Calitatea tea uleiul uleiului ui din intrer intrerupt uptoar oaree si dispoz dispoziti itivel velee de action actionare are treb trebuie uie sa core corespu spunda nda normativelor in vigoare. Aspectul uleiului trebuie sa fie clar si limpede. Cand se constata innegrirea acestui acestuia, a, se va cere cere analiza analiza de laborator si inlocuirea inlocuirea daca este cazul; cazul; daca dupa o declansare declansare pe scurtci scurtcircui rcuit, t, culoare culoareaa uleiului uleiului s-a schimbat schimbat pronunt pronuntat at (s-a innegri innegrit), t), intrer intrerupt uptoru orull nu va mai fi conectat pana nu i s-a facut revizia si nu s-a schimbat uleiul. Nivelul uleiului uleiului din intreruptoarele intreruptoarele si dispozitivele dispozitivele de actionare ale acestora trebuie mentinut intre intre reperele trasate in acest scop pe sticlele de nivel (sau vizoare); in cazul in care pe sticla de nivel este trasat un singur reper, nivelul admis va fi peste limita indicata de acest reper. Cand se constata tendinta de scadere a nivelului, se va cauta cauza care a dus la aceasta scadere si se va cere perso per sonal nalul ului ui de intret int retine inere re sa ia masur mas urii coresp corespunz unzatoa atoare re de de reme remedie diere, re, inclusi inclusiv v compl completa etarea rea cu ulei ulei,, daca este cazul. Dintre cauzele posibile care duce la scaderea nivelului mentionam: - neetan neetansei seitat tatii prin prin care care se scurge scurge uleiul uleiul;; - scader scaderea ea pronun pronuntat tataa a temper temperatu aturi rii; i; Daca intreruptorul a aruncat ulei ca urmare a declansarii pe un scurtcircuit puternic. Se interzice reconectarea intreruptoarelor care au aruncat ulei in urma declansarii. De asemen ase menea, ea, se interzice interzice conectarea conectarea sau deconectarea deconectarea sub tensiune tensiune a intreruptorului intreruptorului la care nu se vede nivelul uleiului la intreruptor. In cazul in care se constata scapari pronuntate pronu ntate de ulei, ul ei, se s e va deconecta intreruptorul in treruptorul inainte ca nivelul lichidului lich idului sa devina d evina invizibil, caz in care manevra nu mai este posibila. Calitatea Calitatea aerului comprimat comprimat utilizat utilizat la intreruptoare intreruptoare si la disp dispoz ozit itiv ivel elee lor lor de actio actiona nare re trebui trebuiee sa corespunda corespunda conditi conditiilo ilorr impuse impuse de fabrica fabrica constructoare constructoare.. In principiu, principiu, aerul trebuie trebuie sa fie curat si uscat. Curatirea aerului se obtine prin mentinerea starii de curatenie a tevilor si rezervoarelor si prin schimbarea schimbarea periodica periodica a filtrelor filtrelor de aer la compresoare compresoare si la racordarea la dispozitivele de actionare. Uscarea se efectueaza, de d e obicei, cu cel putin doua caderi scurte de presiune, prin reducerea reducerea aerului din rezervoarele de aer ale instalatiei de compresiune din reteaua de distri distributi butie. e. Purj Purjar area ea apei apei de cond conden enss din din inst instal alat atia ia de aer aer comp compri rima matt este este o prob proble lema ma deos deoseb ebit it de importanta, in special in cazul anotimpului umed, cand cantitatea de apa este apreciabila, si in perioada de inghet, cand exista pericolul inghetarii apei de condens in instalatie. Pentru Pentru flecar flecaree intrer intrerupt uptor or se va tine tine o eviden evidenta ta a declan declansar sarilo ilorr pe scurt scurtci circ rcuit uit,, prec precum um si a reviziilor acestora (periodic si accidental). Reviziile accidentale ale intreruptorului si dispozitivului de actionare vor avea acelasi continut ca si revizi reviziile ile period periodice ice.. Intrer Intrerupt uptoar oarele ele si dispozit dispozitivel ivelee lor de actionare actionare vor fi supuse supuse reviziil reviziilor or accidentale in urmatoarele cazuri: - dupa un anumit numar numar de declansari pe scurtcircuit scurtcircuit sau sau manevre de conectare/deconectare la cure curent ntul ul de sarc sarcina ina.. Pent Pentru ru fiec fiecar aree intrer intrerupt uptor or in parte parte se va stabili stabili num numaru arull de declansa declansari ri pe scur scurtc tcir ircu cuit it intr intree doua doua revi revizi zii, i, tina tinand nd seam seamaa de pute putere reaa de scur scurtc tcir ircu cuit it la locu locull de monta ontajj si caracteristicile intreruptorului; - intreruptorul prezinta pierderi importante de fluid necesar sting stinger erii ii arculu arculuii (ulei (ulei,, aer aer comprimat etc.); - intrer intrerupto uptorul rul sau sau dispoz dispoziti itivul vul de actiona actionare re prezi prezinta nta degr degradar adarii vizibile (urme de conturnare, distrugerea izolatiei, aruncari de ulei, elemente degradate etc.); - ca urmare a unor avarii, exista banuieli ca intreruptorul sau disp dispoz ozit itiv ivul ul de acti action onar aree au ramas blocate;
- alte alte situa situati tiii conside considerat ratee de conduc conducer erea ea explo exploat atar arii. ii. Conectarea unui intreruptor declansat prin protectie se face conform I.T.I, de lichidare a avariilor, tinand seama de regulamentul general de manevre si alte instructiuni. Se vor respecta timpii ciclului garantat de fabricant al intreruptorului respectiv; ciclul garantat poate fi D-t-ID-T-I D-t-ID-T-ID, D, in care D este operatia operatia de deschidere deschidere,, I operati operatiaa de inchide inchidere, re, t si T sunt timp timpii ii de pauza pauza intre intre operatii operatii.. In cazul in care anclansarea intreruptorului se face automat (prin RAR), pauzele RAR vor fi stabilite tinand seama de timpii respectivi admisi de fabrica. Reinchiderea (conectarea) a unui intreruptor dupa un RAR nereusit se va face numai dupa un cont contro roll vizu vizual al foar foarte te aten atentt al intr intrer erup upto torul rului ui si al celul celulei ei aces acestui tuia. a. Este Este inte interz rzisa isa conec conecta tare reaa intreruptorul intreruptorului ui cand se constata constata defectiu defectiuni ni ale acestuia acestuia sau defectiuni defectiuni in celula celula respectiva. respectiva. In cazul cazul in care nu se constata defectiuni cu ocazia controlului se va anula RAR-ul, iar dupa doua minute de la declansare se poate face o incercare de conectare. Daca si de data aceasta intreruptorul este declansat de protectie protectie,, acesta acesta nu se va mai conecta con ecta decat dupa controlul intregii instalatii aferente, intreruptorul, respectiv - celula, linia etc. - si numai dupa izolarea sau remediere defectului constatat. Reinchiderea unui intreruptor declansat, care nu a fost reanclansat prin automatizari automatizari (nu are RAR sau acesta nu a functionat), se face astfel: - in cazul cazul intreru intreruptoa ptoarelo relorr cu actiona actionare re de de la distanta distanta,, conect conectarea area se poate face dupa doua minute de la declansare, declansare, fara un control prealabil al intreruptoru lui si al uleiului uleiu lui aferent (timpu (ti mpull de 2 minute poate fi redus pana la t,t, adica la pauza pauza primului RAR); RAR); - in cazul in care care comanda de conectar conectaree a intreruptorului intreruptorului se da de la fata fata locului, locului, conecta conectarea rea acestuia se poate face dupa cel putin 2 minute de la declansare, numai dupa ce s-a facut un control vizual atent al intreruptorului si al celulei aferente si nu s-au constatat defect iuni ale acestora. In cazul intreruptoarelor intreruptoar elor liniilor de medie tensiune se s e admite conectarea conectarea repetata repetata a acest acestuia uia cu RAR anulat in scopul determinarii locului de defect prin metoda sectionarii de retea. Nu se va depasi insa numarul de declansari pe scurtcircuit admis intre doua revizii, iar dupa declansare se va face un control vizual al intrerupto intr eruptorului rului si s i celulei, celu lei, neadmita n eadmitandu-se ndu-se reconect reconectarea area cand se consta constata ta defec defectiuni tiuni.. Conectarea oricarui intreruptor care a intrunit numarul admis de declansari pe scurtcircuit se poate poa te face f ace numai numa i cu c u acord a cordul ul dispecer disp ecerului ului coordonator. Reconectarea oricarui intreraptor care a depasjt cu o declansare declansare numarul admis de declansari declansari pe scurcircuit scurcircuit se poate face numai cu aprobarea aprobarea sefului (adjunctului) unitatii care are in gestionare intreruptorul respectiv. In afara de cazurile prezentate, mai este interzis sa se puna in functiune (sa se conecteze) un intreruptor inainte de remedierea defectiunii, in urmatoarele situatii: - intreru intreruptor ptorul ul sau celula celula aferent aferentaa au izolatoar izolatoaree crapate, crapate, conturn conturnate ate sau strap strapunse unse;; - intreruptorul intreru ptorul sau dispozitivul dispoz itivul de actionare actionar e au unele elemente deterio deteriorat rate; e; - intreruptorul intreruptorul a declansat declansat printr-o printr-o protecti protectiee care indica indica defecte defecte interne interne in in utilaj utilajee import importante ante din circuitul acestuia, utilaje ce nu pot fi puse sub tensiune cu aceste defecte, existand pericolul de distrugere grava a acestora (de exemplu, intreruptoarele intreruptoarele transformatoarelor care au declansat prin protectia de gaze sau diferentiala); - au fost fost desco descoper perite ite defe defecte cte vizi vizibil bilee in insta instalat latii, ii, defe defecte cte ce ce ar duce la scurtcircuite sau pune pu neri ri la paman pa man t prin pr in cone co necta ctare reaa intreru intreruptor ptorului ului;; - intreruptorul intreruptorul a depas it numarul admis de declansari declansari pe scurtcir scurtcircuit cuit,, exceptie exceptie facand facand cazurile indicate; - intreruptorul intreruptorul a declansat ca urmare urmare a izbucnirii izbucnirii unui incendiu sau a producerii producerii unor accidente. accidente. In timpul timpul exploata exploatarii rii intreru intreruptoa ptoarelo relorr si dispozit dispozitivel ivelor or de actionar actionaree se execut executaa controa controale le de supraveghere periodice (periodicitatea se stabileste prin ITI), controale dupa declansarea intreruptorului
prin protectie protectie,, controale controale inainte inainte si in timpul timpul executar executarii ii manevrel manevrelor, or, cu care ocazii ocazii se vor sesiza sesiza toate toate defectiunile intreruptorului si instalatiei aferente, urmarindu-se: - integrit integritatea atea izolat izolatiei, iei, urme urme de conturnare conturnare,, strapunger strapungeri, i, prezenta prezenta conturna conturnarii rii (defect (defectele ele de izolatie sunt s unt scoase in evidenta evid enta si prin p rin prezenta zgomotelo zgomotelorr caracteristice caracteristice efluvilor); efluvilor); - verificarea starii generale a cuvei si a nivelului de ulei. Asigurar Asigurarea ea etanseit etanseitatii atii fluidulu fluiduluii de actionare si de stingere a arcului, ceea ce identifica dupa urmele lasate de ulei in urma scurgerii, prin zgomotul caracteristic pierderilor de aer comprimat, precum si prin urmarirea presiunii fluidului la aparatele aparatele de control (pentru cazul fluidului sub presiune); presiune); integritatea celorlalte elemente ale utilajului (tije de actionare, clicheti, resorturi etc.); etc.); -
verifica verificarea rea pozitie pozitieii intrerup intreruptoru torului: lui: corespon corespondenta denta dintre dintre pozitia pozitia dispozitivului dispozitivului de actionare (conectat - deconectat) deco nectat) si s i pozitia poziti a intreruptorul intreruptorului, ui, precum si si dintre pozitia pozitia reala reala a intreruptorului si schema propusa pentru acel acel moment; - deregl dereglare areaa dispoz dispoziti itivel velor or de acti actiona onare re si a intr intreru erupto ptoare arelor lor,, lucru lucru ce se s e observa ob serva cu ocazia efectuarii manevrelor, precum si cu ocazia unor incidente din instalatia respectiva. Inchider Inch iderea, ea, respectiv deschiderea deschiderea intreruptorului, intreruptorului, trebuie trebuie sa se produca sigur, usor, fara frecari apreciabile si la prima comanda; - verifica verificarea rea stari stariii legaturi legaturilor lor elec electric trice, e, daca daca nu se observa observa incal incalziri ziri local locale; e; - verifi verificar carea ea ventil ventilati atiei ei la intre intrerupt ruptoar oarele ele cu cu aer compr comprima imat; t; - verif verifica icare reaa integri integrita tatii tii rezis rezisten tente teii de incalzi incalzire; re; - integrit integritatea atea si calibr calibrarea area corespu corespunzat nzatoare oare a sigurant sigurantelor elor fuzibil fuzibilee din circuit circuitele ele secun secundare dare de actionare ale intreruptorului (bobine, (bobin e, servomotoare, incalz incalzire ire etc.); - verificarea spatiului de exploatare care nu trebuie blocat cu materiale. In functie de gravitatea defectiunii d efectiunii constatate, personalul de explo exploat atare are va cer ceree scoate scoatere reaa din functiune a intreruptorului respectiv pentru remedieri. 7.1.5.5. Defectiuni si remedieri in exploatare
Toate defectiunil defectiunilee observate observate in exploatarea exploatarea intreruptoare intreruptoarelor lor si dispozitivelor dispoz itivelor de actionar a ctionaree vor vo r fi inscrise in evidentele operative si comunic comunicate ate organelo organelorr de coordon coordonare are a exploat exploatari arii, i, pentru luarea luarea masurilor de remediere. Defectiuni Defectiu ni mai frecvente frecven te care pot interveni int erveni in exploatare exp loatareaa intrerup intreruptoar toarelor elor sunt urmatoar urmatoarele: ele: - incalziri incalziri ale imbinarilor imbinarilor prin care se realizeaza realizeaza legarea intrerupt intreruptorulu oruluii in instalati instalatie; e; - scurgeri de ulei; - scaderea nivelului uleiului sub limita prescrisa; - conturnari sau strapungeri strapungeri la izolatoarele izolatoarele si piesele izolate ale intrer intrerupt uptoru orului lui;; - zgomot interior caracteristic defectelor; - murdar murdarire ireaa pronu pronunta ntata ta a eleme elemente ntelor lor izolan izolante; te; - scaderea scader ea presiunii presiun ii la instalatia de aer comprimat, comprimat , pierderea etans etansei eitat tatii ii instal instalat atiei iei;; - arderea arderea sigurantelor sigurantelor circuitelor circuitelor electrice electrice de actionare actionare si semn semnal aliz izar are; e; - scaderea sau cresterea tensiunii la bobinele de actionare; - crestere crestereaa frecvente frecventeii pornirii pornirii elect electropom ropompei pei de ulei ulei (de peste peste 4 ori /ora) /ora) la la dispoziti dispozitivele vele de actionare oleopneumatice MOP; - aruncar aruncarii de ulei ca urma urmare re a unor declansa declansari ri la la scurtc scurtcircu ircuit; it; - schi schimb mbar area ea aspe aspect ctul ului ui ule uleiu iulu lui; i;
blocari blocari ale dispozit dispozitivel ivelor or de actionare actionare observa observate te la la manevr manevre. e. Pentru Pentr u remed r emedier ieree (loc ( localiz alizare, are, izolare izo lareaa defectului) personalul de exploatare va actiona conform celor descrise in acest capitol. Personalul de exploatare executa urmatoarele lucrari: - mentin mentinere ereaa curat curateni eniei ei in spatiu spatiull de de expl exploat oatare are;; - menti mentiner nerea ea in stare stare bun bunaa a inscri inscripti ptiil ilor; or; - inlo inlocu cuir irea ea sigu sigura rant ntel elor or arse arse;; - purja purjarea rea insta instala latie tieii de de aer aer compri comprima mat; t; - urmarire urmarireaa execut executarii arii si recepti receptiaa lucra lucrarilo rilorr de intre intretine tinere; re; incercar incercarii si masuratori masuratori periodice conform normativelor si indicatiei constructorului constructorului aparatului; aparatului; - lucrari lucrari de invent inventarie ariere re a instalat instalatiilo iilorr pe care care le le are in explo exploatar atare. e. 7.1.6. SEPARATOARE DE INALTA TENSIUNE
7.1.6.1. Rolul si principiul de functionare al separatoarelor Separatoarele sunt aparate de conectare care realizeaza o deschidere vizibila a circuitului. Ele nu pot deschide sau inchide circuite circuite sub sarcina deoarece nu au dispozitive dispozitive de stingere a arcului care se formeaza in acest caz; astfel, arcul poate topi contactele separatorului, poate strapunge izolatia si poate sari pe firele vecine provocand un scurtcircuit intre faze. Arcul electric produs poate accidenta persoana care a manevrat separatorul sub sarcina. Separa Separatoa toarel relee sun suntt folosi folosite te in specia speciall pentr pentru u izolar izolarea ea unei unei parti parti dintr-o dintr-o instalat instalatie ie de restul restul instalatiei, instalatiei, care ramane sub tensiune (de exemplu, in scopul scopul repararii repararii acesteia). acesteia). Uneori, ele se folosesc folosesc pentru pentru executarea executarea unor manevre manevre (de exemplu, exemplu, pentru pentru comutare comutareaa unui circuit circuit de pe un sistem de bare pe altul, daca cupla este inchisa) sau inchiderea si deschiderea unor circuite cu curenti mici stabiliti de fabricant (transfonnatoare de tensiune, transformatoare transformatoare de putere mica in gol etc.). Principa Principalele lele parti parti compon componente ente ale separato separatoarel arelor or sunt sunt : - contacte contactele le cu barele barele de de legatura legatura,, care care formeaz formeazaa calea calea de curent. curent. Sistemul Sistemul de contacte contacte poate fi format dintr-un contact fix si un contact contact mobi mobil; l; - ansamblul izolatori, care asigura izolatia fazelor fata de pamant (cadru (cadru metalic), metalic), format din izolatori suporti ai contactelor si tijele izolante mobile care transmit miscarea de la dispozitivul de actionare la contacte; - sistemul de blocaj la separatoarele cu cutite de legate la pamant; - cadrul separatorului, separatorului, o constructie constructie metalica metalica pe care sunt asambla asamblate te elemente elementele le de mai sus; - dispoziti dispozitivele vele de actionare actionare,, care asigura asigura inchidere inchidereaa si deschide deschiderea rea separ separator atorulu ului. i. Princi Principale palele le carac caracteri teristi stici ci ale separat separatoare oarelor lor sunt : - tensiunea nominala; - curentul nominal nal; - valoarea efectiva a curentului limita termic la Is; - valoarea de varf a curentului limita dinamic. Deoarece intre contactele fiecarei faze, in pozitia deschis, trebuie sa se asigure o distanta de izolatie suficienta si sigura, separatoarele sunt supuse unor incercari riguroase cu tensiuni marite ale caror valori sunt date in normativ. normativ.
Separatoarele sunt dimensionate constructiv astfel meat pot suporta trecerea curentului nominal timp nelimitat si a curentului de scurtcircuit un timp limitat (este data valoarea curentului de limita termica pentru o secunda). Separatoarele Separatoarele construite in fara noastra trebuie sa corespunda non nonnel nelor or in vigoare vigoare.. Ele nu trebuie sa inchida sau sa-si modifice pozitia sub acjiunea greutafii cutitelor, vantului sau a vibrajiilor si nu treb trebuie uie sa permi permita ta manevr manevrare areaa involu involunta ntara ra sau accide accidenta ntala la prin prin dispoz dispoziti itivul vul de action actionare are.. La separatoarele de tip exterior, manevrarea trebuie sa fie posibila si in cazul acoperii cu gheata in timpul iernii. 7.1.6.2. Tipuri de separatoare si caracteristici Separatoarele se pot clasifica dupa mai multe criterii si constructia lor difera: a) Dupa natura instalatii instalatiilor lor electrice: electrice: - separatoare de interior; - sepa separratoa atoare re de exte xterior rior.. b) Dupa Dupa numar numarul ul de de poli poli:: - sepa separratoa atoare re mon monof ofaazate zate;; - sepa separratoa atoare re tri trifaza fazate te.. c) Dupa modul de deplasare deplasare a contactelor: contactelor: separatoare basculante - la care cutitele se inchid in planul axelor izolatoarelor ce sustin polii; - separatoare separatoare rotative - la care cutitele se rotesc intr-un intr-un plan oriz orizon onta tall prin prin roti rotire reaa izolatoarelor in jurul axului lor; - separato separatoare are de trans translate late - partea partea mobila mobila a separato separatoarel arelor or are are o miscare de translatie in jurul axei; - separa separatoa toare re panto pantogra graff sau semi semipan pantog tograf raf - au au o miscar miscaree intr-u intr-un n sistem de cutite pantografice. d) Dupa modul modul de instalare: instalare: - separ separat atoa oare re mon monta tate te cu cu faze fazele le in in para parale lel; l; separatoare montate cu fazele in linie. e) Dupa pozitia pozitia de instalare: instalare: - separ separat atoar oaree pentr pentru u mont montar aree in plan plan verti vertica cal: l: - separatoar separatoaree pentru pentru montare montare atat in plan plan vertical vertical cat cat si in plan plan orizo orizont ntal al.. f) Dupa existenta existenta sau absenta absenta cutitelor cutitelor de punere punere la pamant: pamant: - separ separat atoar oaree fara fara cutite cutite de pune punere re la la pama pamant; nt; - separ separat atoa oare re cu cu un cuti cutitt de pune punere re la la pama pamant nt;; - separatoare separatoare cu doua cutite de punere la pamant (in ambele sensu sensuri ri,, si in ava avall si in amonte). Aceste cufite de punere la pamant sunt prevazute cu blocaj mecanic fata de contactele principale astfel incat sa nu poata fi inchise cand acestea sunt inchise si invers (nici cutitele principale nu se pot inchide cand cutitele de punere la pamant sunt inchise). g) Dupa nivelul nivelul izolatiei: izolatiei: - sepa separa rato toar aree cu cu izo izola lati tiaa nor norma mala la:: - sepa separa rato toar aree cu cu izo izola lati tiaa mar marit ita. a. Simbolizarea separatoarelor care se fabrica in Romania se face prin litere si cifre: Prima parte, formata din litere, are urmatoarele semnificafii: - prim primaa lit liter eraa S - sep separ arat ator or;;
- a doua litera litera arat arataa numarul numarul fazel fazelor: or: M - monofa monofazat; zat; T - trif trifazat azat;; - a treia litera arata mediul in care se utilizeaza: I - interior; interior; E - exteri exterior; or; - literele care urmeaza indica: P - cutite cu punere la pamant; F - sigurante sigurante fuzibile fuzibile incluse; T - cu izolator de trecere, C — pentru celule; B - basculant; R - rotativ, Sc - de scurtcircuitare, n tip nou etc. A doua parte a simbolizarii este formata din d oua cifre care arata tensiunea tensiunea nominala in kV si si curentul nominal in A; A treia treia parte parte a simboliza simbolizarii rii este formata din litere litere sau cifre cifre care indica indica:: s — montaj montaj pe stanga dispozitivului de actionare; d — montaj pe dreapta dispozitivului de actionare; 1 - montaj in linie; Izm - cu izolatie marita, etc. De asemenea in a treia parte a simbolului este indicat si tipul dispozitivului de actionare. In Romania se fabrica practic toata gama de separatoare, pentru toate tensiunile standardizate, atat pentru interior cat si pentru exterior. Functionarea Functionarea normala a separatoarelo separatoarelorr este asigurata de uzina constru constructoa ctoare re in urmatoarel urmatoarelee conditii: - temperatura mediului ambiant: pentru interior - 20°C la +40°C iar pentru exterior -50°C la +40°C; - mediul mediul nu treb trebuie uie sa cont contina ina fum, fum, gaze gaze coro corosiv sivee sau sau infl inflama amabil bile, e, va por i s au saru ri in cantitati care sa constituie un pericol deosebit; - sub sub ploai ploaie, e, cu cu strat strat de ghea gheata ta sau sau chi chici ciura ura,, la schim schimbar barii brust brustee de temp era tur a si la 2 pr p r e s iu n e a v a n tu l u i d e 7 0 0 N / m (pentru separatoarele exterioare). Manevrar Manevrarea ea separat separatoare oarelor lor obisnuit obisnuitee trebuie trebuie sa se faca faca dupa ce a fost scoasa incarcarea incarcarea instalatiei in care functioneaza. Separatorul obisnuit poate sa inchida sau intrerupa: - tensiunea nominala a instalatiei fara incarcare; - curentul de magnetizare magnetizare al transformatoarelor de masura sau - curentul capacitiv al barelor instalatiei; - curentul de magnetizare magnetizare al transformatorului transformatorului de putere de cel mult mult 320 kVA pentru pentru tensiu tensiunea nea pana pan a la l a 12 1 2 kV k V incl i nclusiv usiv;; cel cel mul multt 560 560 kVA kVA pentr pentru u tensi tensiunea unea pana la 24 24 kV inclus inclusiv; iv; cel mult de 1000 1000 kVA kVA pent pentru ru tens tensiun iunea ea pana pana la 145 145 kV kV inclu inclusi siv; v; cure curent ntul ul de magnetizare magnetizare al transforma transformatoare toarelor lor de forta forta a carui carui valoare valoare nu nu depaseste 4 - 5 A pentru tensiunea nominala de 145 kV si 240 kV - curentul capacitiv al retelelor cu o lungime de cel mult 10 km pentru tensiunea de 10 kV, daca in momentul inchiderii sau deschiderii deschiderii nu este un scurtcircuit scurtcircuit pe retea. In continuare sunt prezentate unele tipuri de separatoare de fabricatie romaneasca. 7.1.6.3. Separatoare pentru instalatii interioare
Sunt de constructie constructie monopolara cat si tripolara, tripolara, cu si fara cutite de punere la pamant, pentru tensiuni cuprinse cuprins e intre 3 si 35 3 5 kV (de medie me die tensiune). tensiune). In figura figura 2.70 este prezentat prezentat un separator separator tripolar tripolar de de interior interior din gama gama de tensiuni tensiuni 10 -35 kV si 200-8 2 00-800 00 A. Dime Dimens nsiu iuni nile le (cot (cotel elee de gaba gabari rit) t) dife difera ra in func functi tiee de tens tensiu iune neaa si cure curent ntul ul nomi nomina nall al separatorului. La separatoarele cu curent nominal pana la 1250 A se utilizeaza un singur cutit (contact) pe faza; la separatoare avand curentul nominal intre 2000 - 3500 A se utilizeaza cate doua cujite in paralel pe
fiecare faza iar la separatoarele avand curentul nominal de 4000 - 6300 A se utilizeaza cate 4 cu$ite in paralel pe fiecare fiecare faza. In figura 2.71 este prezentat prezentat un separator separator tripolar tripolar interior interior din gama 10 - 20 kV cu sigurant sigurantaa
inclusa. - Action Actionar area ea separ separato atoare arelor lor de de inter interior ior de medie medie tens tensiun iunee poate poate fi manuala, cu dispozitive ac|ionate de tip AMI, AMI , sau pne umatic uma tica, a, cu dispozit dispozitive ive de acjion acjionare are de tip tip AP. Acest Acestee separatoar separatoaree se monteaz monteazaa in stafiile stafiile de transformare si in posturile de transformare aratoar toaree pentru pentru instala instalatii tii exter exterioar ioaree 2.5.2.2. Sep 2.5.2.2. Separa Separatoarele de exterior se construiesc in execute trifazata, la tensiunea nominala 12-24 kV, si in execute monofazata, la 42 - 420 kV, cu sau fara cufite de punere la pamant. Montajul trifazat la tensiunea 42 -420 kV se realizeaza la beneficiar. multe variante constru constructive ctive:: Separatoare tripolare de 12 si 24 kV. Acestea se executS in mai multe - pentru pentru mon montaj taj cu cadr cadru u in in plan plan oriz orizont ontal al (STEno (STEno); ); - pentr pentru u monta montajj cu cadru cadru in in plan plan vert vertica icall (STEn (STEn); ); cu siguranta fuzibila pe cadru comun (STEFn); separatoare tripolare de tip basculant (STEb). Principalele caracteristici tehnice sunt aratate in tabelul 2.19. Aceste separatoare se monteaza la liniile si posturile de transformare aeriene de medie tensiune. In figura figura 2.72 este este aratata aratata forma STEno STEno 12-24 kV, 400 400-63 -630 0 A. A. Constru Constructi ctiaa este este format formatci ci dintrdintr-un un cadru cadru metali metalic, c, comun comun pentru pentru cele cele trei faze, pe care sunt montati montati izolatorii suporti de tip nestrapungibil si axul cu manivela si bielele de actionare. Pe izolatorii suporti si biele sunt montate caile de curent ale separatoarelor, formate din bornele de legatura cu cutitele separatorului. Maniv Manivel elaa de actio actionar naree se poate poate mon monta ta fie fie pe capete capetele le axulu axului, i, fie fie intr intree faze. faze. Action Actionare areaa acesto acestor r separatoare se face cu dispozitivul de actionare manuala tip AME-1. AME-1.
Separatoare de 42, 72.5, 123, 145, si 240 kV se executa numai in constructie monopolara, pentru a forma o constructie tripolara; numai pentru variantele 42 - 145 kV, fazele se cupleaza mecanic intre ele. Montarea fazelor se poate face fie alaturat (paralel), fie in linie, tijele de legatura de actionare pentru cele doua montaje fiind diferite ca lungime. Aceste separatoare sunt de tip rotativ, cu deschiderea cufitelor in plan orizontal. In figura 7.38 este prezentat prezentat aspectul (partile (partile componente) componente) unui separator separator monopolar de exterior exterior 42 kV - 1250 A cu cutite de punere la pamant pamant tip SMEP 42 kV kV - 1250 A, cu cu actiona actionare re pneuma pneumatica tica APE4.
Figura 7.38. Separator STEno-12-24kV-400-630A - montaj cadru orizontal: 1 - cadru metalic; 2 — ansamblu izolator; 3 - ax principal; 4 — biela actionare; 5 — manivela actionare; 6 - cutite principale; 7 - contact fix; 8 - contact mobil; 9 - corn de protectie
Figura 7.39. Separator monopolar de exterior de 42 kV-1250A c u cutit de punere punere la la pamant pamant tip tip SMEP SMEP 42 kV kV - 1250 A cu actionar actionaree pneumat pneumatica: ica: 1 — tija de legatura intre dispozitivul de actionare si coloana de izolatori; 2 flanse de actionare; 3 - coloane de izolatori; 4 — tije de legatura intre coloane; 5 — semicutit cu contact cilindric; 6 - semicutit cu contacte lamelare; 7 - borne de legatura; 8 - surub pentru reglarea presiunii pe contactul tulipa; 9 - contact tulipa; 10 - cutit de punere la pamant; 11— contact de punere la pamant; 12 suport lagar; 13 - axul coloanei de izolatori; 14 - resort de presiune; 15 - capacel de protectie; 16 — surub pentru reglarea presiunii pe contactul vntre cutite.
Separatoarele de 42, 72.5 si 145 kV se executa in variantele cu sau fara cutit de punere la pamant iar cele de 123 si 240 kV se executa si in variante cu doua cutite de punere la pamant. Toate aceste separatoare pot fi actionate fie pneumatic, cu ajutorul dispozitivului de tip AP-4 pentru 42 si 72, 5 kV si cu AP-5 pentru cele de 123, 143 si 240 kV, fie manual dispozitiv AME-5 sau cu dispozitiv cu motor electric tip ASE. Aceste separatoare separatoare se executa executa num numai ai in constr construct uctie ie Separatoare Separatoare monopolare de 420KV. Aceste monopolara . Pentru montaj tripolar, actionarea celor trei faze nu se cupleaza mecanic cu tije de legatura; este necesar sa se execute comanda electrica comuna pentru dispozitivele de actionare ale celor trei faze. Aceste separatoare se executa cu variante fara, cu unul sau cu doua cutite de punere la pamant. Sunt cu deschide deschiderea rea cutitelor cutitelor in plan plan vertical vertical,, atat pentru pentru cutitele cutitele principale principale cat si pentru cele de punere la pamant. Actionarea Action area se face cu dispozitive de actionare cu motor electric de tip ASE. Separatoare de pamantare 123 Si 240 kV. Se executa numai in constructie monopolara si sunt formate dintr-un cadru metalic pe care este montata o coloana izolanta prevazuta, pe partea superioara, cu borna de racord la instalatia electrica (linia etc.) si contactul principal. Pe cadru se mai gasesc montate: axul cu manivela si tijele de actionare, axul, manivela, cutitul de pamantare si borna de legare la pamant. Aceste Aceste separatoa separatoare re se actioneaza actioneaza numai manual, cu ajutorul ajutorul dispo dispozi ziti tivel velor or de tip tip AMEAME-5 5 si functioneaza in acelasi mod ca si cutitele de punere la pamant ale separatoarelor de 123 si 240kV.
Figura 7.40. Separator pamantare tip SEP 220kV cu AME-5 1 - contact fix; 2 - ansamblu izolator; 3 - contact mobil; 4 - manivela actionare; 5 - cadru metalic; 6 - tije de legatura; 1 - dispozitiv de actionare manuala AME-5; 8 - suport sustinere separator
7.1.6.3. Separatoare de scurtcircuitare scurtcircuitare Scurtcirc Scurtcircuito uitoarel arelee sunt aparate aparate de comutat comutatie ie utiliza utilizate te in schemele schemele de protectie protectie de izolare izolare a unor transf transform ormatoa atoare re de putere putere defecte, defecte, care nu sun suntt racordate racordate la reteaua de alimentare alimentare prin intermediului intermediului intreruptoa intrer uptoarelor relor.. Schema unui astfel astfel de instalatie instalatie este prezentata prezentata in figura 7.41. 7.41. In cazul unui defect la un transformator, protectia prin relee acestuia comanda inchiderea automata a scurtcircuitorului respectiv, de tip SMESc. Scurtci Scurtcircui rcuitoar toarele ele sunt executat executatee pe aceiasi aceiasi constru constructi ctiee cu sepa separa rattoare oarele le de pama pamant ntar aree cu deosebirea ca sunt actionate cu dispozitive cu resort tip MRESc-1, care asigura inchiderea rapida a acestor aparate, acestea face ca ele sa poate fi inchise pe curent de scurtcircuit. scurtcircuit. Deschider Deschiderea ea acestor acestor aparate aparate se face lent, lent, fara fara sarcina, sarcina, tot prin interm intermedi ediulu uluii dispoz dispozit itivu ivului lui de actionare MRESc-1, odata cu manevra de armare a resortului acestor dispozitive. Comanda de inchidere a acestor separatoare se poate da electric de la distanta sau prin buton din fata aparatului. Separatoarele de scurtcircuitoare sunt prevazute cu amortizoare pentru pentru limitar limitarea ea socului socului mecanic mecanic la inchiderea cutitului. Desenu Desenull unu unuii separa separator tor de scurtc scurtcirc ircuit uitare are de tip tip SMESsSMESs-110 110 kV cu dispozitiv dispozitivul ul de actionare actionare MRESc-1 este prezentat in figura 7.41 .
1- contact fix; 2- ansamblu izolator; 3 - contact mobil; mobil; 4- manivela de actionare; 5 - tampon amortizor; amortizor; 6 - amortizor hidraulic; hidraulic; 7- cadru metalic; 8-tijalegatura; 9 - dispozitiv cu resort MRESc-1; 10- suporti sustinere separator Figura 7.41. Separator de scurtcircuitare tip SMESc-110 kV cu MRESc-1 in retelele cu neutrul legat direct la pamant, punerea la pamant monofazata constituie un defect (scurtcircuit monofazat), monofazat), scurtcircuitoarele scurtcircuitoarele utilizate in aceste cazuri sunt monopolare. mon opolare. Separatoa toare re de sarcin sarcina a 7.1.6.4. Separa
Separa Separato toare arele le de sarci sarcina na sunt sunt apara aparate tele le de comuta comutati tiee avand avand cara caract cter eris isti tici cile le si para parame metr trii ii separ separat atoar oarel elor or norma normale le si serv serves esc, c, pe langa langa separar separarea ea vizibi vizibila la a circuit circuitului ului electri electric, c, la conecta conectarea rea si deconectarea deconectarea circui circuitel telor or la parame parametri tri nom nomina inali li al aparat aparatulu ului. i. In acest acest scop, scop, separa separator torul ul de sarcina este prevazut prevaz ut cu c u dispozitiv di spozitiv de stingere a arcului ar cului electric, electric , la deconectare, si cu mecanism de actionare care sa permits deplasarea contactelor contactelor mobile mobile cu cu viteza viteza adecvata adecvata,, indepen independent dent de operat operator. or. Ele nu deconecteaza curentii de scurtcircuit sau de suprasarcina, acestia fiind preluati de aparatura special introdusa in schema electrica (de obicei sigurante fuzibile de inalta tensiune). Separatoarele de sarcina SPTI si STIS, fabricate in Romania, sunt de executie tip interior. Deosebirea intre cele doua tipuri de separatoare consta in faptul ca Separatoarele STIS asigura stingerea arcului electric datorita presiunii gazelor emanate de material, in timp ce la Separatoarele de sarcina (putere) SPTI, arcul electri electricc este este stins stins de aerul aerul dirijat dirijat spre locul locul de desc deschi hide dere re a cont contac acte telo lorr de catre catre un cilin cilindr dru u de autocompresie. Separatoarele de sarcina STIS - pot fi executate in doua variante:
- cu protectie impotriva impotriva scurtcircuitelor, realizata realizata cu sigurante fuzib fuzibil ilee mo monta ntate te pe acela acelasi si cadru cu separatorul; - fara pr protectie. Se real realiz izeaz eazaa in execut executie ie trip tripol olar ara, a, avand avand ca baza baza Separ Separat atoar oarel elee obis obisnu nuit itee pe care care se adau adauga ga elementele aferente ruperii arcului Separatoarele de sarcina pot fi actionate: cu dispozitive dispoz itive manuale manua le AMI-7 ce permit p ermit o inchide in chidere re lenta, l enta, depend dependent entss de opera operator tor,, si o desch deschide idere re rapida; rapida; - cu dispozitive cu arc AC-1 AC-1 ce asigura asigura o inchidere inchidere si deschidere rapid rapid 7.1.7. Dispozitive de actionare a separatoarelor
Dispoz Dispoziti itivel velee de action actionare are trebui trebuiee sa asigur asiguree deschi deschider derea ea si inch inchid ider erea ea comp comple leta ta a separator separatorului ului;; in unele unele cazuri cazuri sunt prevazute prevazute cu un sistem sistem de blocaj blocaj care care sa impiedice impiedice manevrarea manevrarea separatoarelor sub sarcina si cu dispozitive de semnalizare a pozitiei. Dispozitivele de ac ionare a separatoarelor fabricate in Romania pot fi: manuale; cu resort (arc); cu actionare pneumatica; - cu servomotor electric. Toate dispozitivele de actionare permit montarea comutatoarelor de semnalizare CSA si CSB cu 2 ... 12 circuite pentru comutarea circuitelor electrice auxiliare. 7.1.7.1. Dispositive de actionare manuala
Actionarea manuala a separatoarelor poate fi executata fie direct, cu ajutorul prajinii izolate, fie cu dispozitive de actionare cu parghie de tip interior AMI sau exterior AME. Dispozitivele de actionare manuala cu parghie sunt foarte comode in exploatare si se folosesc mai ales la separatoarele de medie tensiune de curenti relativi mici. Exista o varietate mare de tipuri de astfel de dispozitive de actionare care au suferit unele modificari modificari pe parcursu parcursull anilor anilor,, princip principiul iul ramanand ramanand insa insa acelasi acelasi actionare cu arc 7.1.7.2. Dispozitive de actionare
Dispozitivele de actionare de tip AC-1 se folosesc pentru actionarea separatorului de sarcina de tip STIS-10-20 kV 400 A; acest dispozitiv este prevazut cu un arc (resort) de inchidere si cu un alt arc de deschidere care asigura actionarea rapida a cutitelor separatorului. Actionarea separatorului de sarcina STIS echipat cu mecanism AC-1 este posibila numai dupa executarea unor manevre manuale de pregatire a aparatului ce constau, de fapt, din armarea celor doua arcuri. Pornind de la pozitia pozitia deschis a separatorului separatorului de sarcina, manevra cu dispozitiv dispozitivul ul de actionare actionare manuala se executa in ordinea urmatoare: armeaza aza arcu arcuri rile le:: far faraa a se schi schimb mbaa Pr im a ma ne vr a: mani vela de acti onar e este in poz itia jos. Se arme pozitia separatorului se roteste manivela de actionare din pozitia de jos in pozitia de sus. Prin aceasta: aceasta: se comprima arcul de inchidere; se intinde arcul de deschidere; - se face blocarea broastei. Separat Separatoru orull ramane ramane deschis deschis si pregatit pregatit pentru inchidere inchidere si deschide deschidere, re, ce se pot face manual, cu manivela, sau sa u comandat electric prin intermediul bobinelor bobinelor de anclansare anclansare si de declansare. declansare.
inchiderea rea separat separatorul orului. ui. Se poate poate face face manual, manual, in acest acest caz manive manivela la de A doua manevra: inchide actionare se roteste din pozitia de sus in pozitia de jos. Se desfac blocajele si prin destinderea arcului de inchidere se include rapid separatorul, aparatul ramanand blocat in pozitia aceasta. deschiderea rea separat separatorul orului. ui. Daca se face face manual, manual, manivela manivela de actionare actionare se A treia manevra: deschide roteste roteste din pozitia pozitia de jos in pozitia pozitia sus. Se desfac desfac blocaje blocajele, le, arcul de deschide deschidere re revine in pozitia pozitia destinsa si se deschid rapid cutitele separatorului. A patra pat ra mane vra: se roteste manivela de actionare manuala din pozitia de sus in pozitia jos, broasc bro ascaa este readus rea dusaa in pozitia poz itia initial init iala. a. Separatorul este deschis si pregatit pentru un nou ciclu de manevra. Un alt dispozit dispozitiv iv de action actionare are cu arc este este tipul tipul de MREScMRESc-1 1 care care este este utili utilizat zat la action actionare areaa separatorului separatorului de scurtcircuitare scurtcircuitare tip SMESc-1 lOkV. 7.1.7.3, Dispozitive de actionare pneumatice
Dispozitivele de actionare pneumatice pot fi: - pentru interior, interior, de tipul tipul AP-2 si si AP-3 — prevazut prevazut cu cate cate doua pistoane solidarizate, unul unu l pentru inch inchid ider erea ea si altu altull pent pentru ru desch deschid ider erea ea separ separat atoa oare relo lor, r, asig asigur uran and d o misc miscar aree unghi unghiul ular araa la axul axul separatorului de 90° ±4°; - pentru exterior, de tipul AP-4 si AP-5, cu variantele pentru cutitele de punere la pamant, realizate tot cu dublu piston asigurand o miscare unghiulara la axul separatorului de 120° ±4°. 7.1.7.4. Dispozitive de actionare cu servomotor Dispozitivele de actionare cu servomotor de tip ASE sunt destinate pentru inchiderea, deschiderea si mentinerea menti nerea in aceste aces te pozitii poz itii a separat separatoare oarelor lor de exter exterior ior de 35 - 420 420 kV, cu sau sau fara cutit cutitee de punere punere la pamant pamant,, mono mono sau sau trip tripola olare. re. Un dispozitiv dispoz itiv ASE asigura actionarea a ctionarea mecanica cu servomotor servomo tor numai pentru cutitele cutitele principal principalee ale separa separatoa toarel relor. or. Action Actionare areaa cutite cutitelor lor de punere punere la pamant pamant se executa executa manual manual,, prin prin interm intermedi ediul ul acesto acestor r dispoz dispozit itive ive.. Daca Daca se dorest dorestee action actionare areaa mecani mecanica ca si a cutit cutitelo elorr de punere punere la pamant pamant,, este este necesa necesarr sa se monteze un dispozitiv ASE separat pentru acest scop. Un asemen asemenea ea dispoz dispozit itiv iv are urmatoar urmatoarele ele parti principa principale: le: o carcas carcasaa metalica metalica pe care se gasesc capacul de protectie, axul pentru actionarea cutitelor principale ale separatorului, manivela pentru actionarea manuala, bucsele de racord pentru circuitele electrice secundare, borna de legare la pamant. In interiorul carcasei sunt montate: electromotorul, rezistenta de incalzire incalzire pentru eliminarea condensului in timpul rece, reductorul de turatie, mecanismul de cuplare intre reductor si axul principal de actionare, sistemul de parghii ce actioneaza actioneaza contactele contactele de semnaliza semnalizare re si blocare, blocare, contactoarel contactoarelee electrice, electrice, un microint microintrerupt reruptor or pentru pentru blocarea blocarea comenzii comenzii electrice electrice in cazul actionarii actionarii manuale manuale cu manivela, manivela, butoane butoane de comanda, comanda, cleme de conexiuni, sigurante pentru protectia motorului. La aplicarea aplicarea comenzii comenzii de actionar actionaree curentul curentul electric electric se stabile stabileste, ste, prin butonul de comanda, prin contactele releelor intermediare si comutatorul CSA. Motorul primeste tensiune si o mentine, indiferent daca butonul butonul prin care s-a dat comanda mai este apasat sau nu, pana in momentul momentul in care s-a terminat terminat operatia operatia pentru care care s-a dat dat comanda, comanda, cand se face decuplarea decuplarea autom automata ata.. 7.1.7.5 Exploatarea separatoarelor separatoarelor si a dispozitivelor de actionare actionare
Preluarea in exploatare a separatoarelor si dispozitivelor de actionare are loc odata cu instalatia din care fac parte.
Sepa Separa rato toar arel elee la care care coma comand ndaa de acti actiona onare re se face face de la dist distan anta ta vor avea avea semn semnal aliza izari ri corespunzatoare care sa indice pozitia separatorului si a dispozitivului de actionare. In cazul separatoarelor cu cutite de legare la pamant se va prevedea un blocaj care sa nu permita manevr manevrare areaa cutitel cutitelor or de legare legare la pama pamant nt decat decat dupa ce separatorul este deschis. Este interzisa legarea la pamant paman t a instalatiei prin cutitele separatorului separatorulu i de legare la pamant atat timp cat aceasta aceasta se afla afla sub tensiune. Maneta de actionare a dispozitivului separatorului va fi vopsita in rosu, iar cea a cutitelor de legare la pamant pamant in in negru. negru. Separatoarele de interior vor fi prevazute cu blocaje impotriva deschiderii lor sub sarcina. Dispozitivele de actionare ale separatoarelor de exterior vor fi prevazute cel putin cu lacate care sa blocheze blocheze separator separatorul ul in pozitia pozitia inchis, inchis, respe respecti ctiv v deschis deschis,, dupa dupa caz. caz. Executarea manevrelor cu separatoarele de tip obisnuit se va face tinand seama de urmatoarele: a) Separatoarele Separatoarele obisnuite, obisnuite, normale, nu au posibilitate posibilitateaa intreruperii intreruperii curentilor de scurtcircuit scurtcircuit si in general, nici a celor de sarcina. In acest sens se interzice intregirea sau intreruperea unor circuite electrice sub sarcina in urmatoarele cazuri: - in circui circuitul tul respect respectiv iv exista exista o punere punere la pamant pamant sau un scurtcircuit; - circuitul circuitul respectiv respectiv este prevazut cu intrerupto intreruptor; r; in acest caz, la la intreruperea intreruperea circuitului circuitului se va deconecta intreruptorul si numai dupa aceea se va deschide separatorul, iar la intregirea circu circuit itulu uluii ordinea manevrelor va fi inversa (se inchide inch ide separatorul, se paratorul, se conect conecteaz eazaa intreruptorul). b) Cand circuitu circuitull nu are intrerup intreruptor tor,, se admite admite sa sa se faca urmatoar urmatoarele ele operatii: - conectare conectareaa si si deconecta deconectarea rea transfo transforma rmatoar toarelor elor de tensiune tensiune;; - stabilirea stabilirea si intreruperea intreruperea curentulu curentuluii pentru punerea sub sub tensiune tensiune in gol a barelor barelor colectoa colectoare re si si a echipamentului aferent; - conectarea si deconectarea legaturii la pamant a neutrului tra trans nsfo form rmat atoa oare relo lorr (m (man anev evra ra nu este permisa pe timpul punerii la pamant in retea); - conectare conectareaa si deconectarea deconectarea bobinelor bobinelor de stinger stingeree (in acest caz mane manevr vraa nu est estee perm permis isaa in timpul punerii la pamant in sistemul respectiv); respectiv); - conectarea conectarea in gol a transf transformat ormatoarel oarelor or de putere, putere, a cablur cablurilor ilor si si a liniil liniilor or electric electricee aeriene, aeriene, in conditiile prevazute in cartile tehnice si care vor fi cuprinse in I.T.I. Executa Executarea rea manevre manevrelor lor de inchider inchidere, e, respect respectiv iv de deschide deschidere re a separatoa separatoarelo relorr de exterior exterior in vederea punerii sub tensiune sau scoaterea de sub tensiune a unui transformator de putere, linii aeriene sau cablu, se va face cu respectarea conditiei conditiei ca in timpul manevrei atmosfera sa fie calma, fara fara vant. In cazul in care, dintr-o greseala greseala a personalului personalului ce executa manevra, manevra, s-a inceput deschider deschiderea ea sub sarc sarcin inaa neper nepermi misa sa a sepa separa rato toru rulu lui, i, iar iar aces acestt lucr lucru u este este sesi sesiza zatt inca inca de la desfa desface cerea rea conta contact ctel elor or separ separat atoru orulu lui, i, se va inchid inchidee la loc separatorul separatorul cat mai repede posibil. posibil. In acest fel se poate preveni distrugerea separatorului (daca arcul format nu a reusit sa se intinda intre faze si pamant). In cazul inchiderii sub sarcina nepermisa a separatoarelor de tip normal, cand acest lucru nu este sesizat de personalul ce executa manevra decat dupa aparitia arcului manevra de inchidere, se va continua cu viteza maxima posibila. In acelasi mod se procedeaza si in cazul in care din greseala, se inchide un cutit de legare la pamant pe o instalatie instalatie aflata sub tensiune. tensiune.
Controlul separatoarelor se execu ta in mod periodic pe riodic od ata cu control controlul ul insta instalat latiei iei din din care care fac fac parte: se face control c ontrol inaintea executarii exe cutarii manevrelor, in timpul manevrelor manevrelor si la terminarea terminarea manevrelor; manevrelor; de asemenea, in cazul evenimentelor petrecute in instalatia respectiva. Cu ocazi ocaziaa cont contro roal alel elor or se vor vor sesi sesiza za din din timp timp toat toatee defe defect ctiu iuni nile le sepa separa rato toru rulu luii si ale ale dispozitivelor de actionare, urmarindu-se: - integrit integritatea atea izolatoa izolatoarelo relorr (fisuri (fisuri,, crapatur crapaturi, i, spargere spargere ruperi ruperi etc.), etc.), urme urme de conturn conturnare, are, strapungeri, prezenta conturnarilor (caracterizata (caracteriza ta prin prezenja prezen ja zgomotelor efluviilor), starea glazurii, starea armaturilor izolatoarelor etc.; - starea starea contactelor contactelor separa separatorul torului: ui: se va urmari urmari inca de la execut executare areaa manev manevrei rei de inchidere a separatorului separatorului daca contactul contactul s-a realizat c orect. Cand separatorul se paratorul este deschis, de schis, se va urmari gradul de uzura al contactului. La separatoarele in functiune si sub sarcina se va urmari incalzirea incalzirea contactului (dupa culoarea materialului, in special noaptea, noapt ea, si dupa du pa emanatiile emana tiile de aer din d in zona, ziua, ziua, sau cu aparate aparate de termovizi termoviziune) une) si lipsa scanteilor; - starea starea legatur legaturilor ilor electri electrice ce pentru pentru calea calea de curen curentt si legat legaturil urilee la pamant; pamant; - se va controla controla corespondenta dintre dintre pozitia dispozitivului de actiona actionare re (m (mane aneta ta), ), pozit pozitia ia separatorului si pozitia aparatelor de telesemnalizare (cand acestea exista); - valoarea tensiunii de comanda a bobinelor de deschidere, respecti respectiv v de inchider inchideree (in cazul separatoarelor actionate de la distan(a), trebuie mentinuta in limitele indicate de fabrica constructoare, luandu-se masuri de restabilire cand aceasta valoare iese din limitele admise; valoarea presiunii aerului comprimat pentru manevrarea separatoarelor trebuie mentinuta in limitele indicate de fabrica constructoare pentru fiecare dispozitiv de actionare, luandu-se masuri de remediere, daca este cazul; trebu trebuie ie contr controla olata ta si menti mentinut nutaa in limi limitel telee prescr prescrise ise valoar valoarea ea tensiu tensiunii nii de alimen alimentar taree a servomotorului la dispozitivele de actionare prevazute cu acestea; starea dispozitivului dispozitivulu i de actionare si buna functionare a dispozitivelor de actionare in timpul manevrelor. Personalul de exploatare va urmari executarea lucrarilor periodice periodice de mentenanta precum si efectuarea masuratorilor si incercarilor prevazute in normativ. Se vatine o eviden ta, pentru fiecare separat or de sarcina , a mane manevr vrel elor or execu executa tate te sub sub sarcina, pentru a planifica interventia in functie de instructiunea fabricii constructoare.
7.1.7.6. Defecte si remedieri in exploatarea separatoarelor
Orice Orice defect defectiun iunee obs observ ervata ata de person personalu alull de exploa exploatar taree va fi comu comuni nica cata ta orga organe nelo lorr de coordonare a exploatarii pentru luarea masurilor de remediere. remediere. Remedierea defectelor de la separatoare se face cu acestea scoase de sub tensiune. tensiune. In exploatarea separatoarelor electrice pot aparea urmatoarele defecte mai frecvente: - defectar defectarea ea izolat izolatoarel oarelor: or: contur conturnari nari,, strapung strapungeri eri,, fisurar fisurari, i, ruperi ruperi etc. etc.;; - fisura fisurari ri sau sau crapat crapaturi uri la arma armatur turile ile metal metalice ice ale ale izolato izolatoare arelor lor;; - cont contac actte imp mper erffect ecte; - mu murd rdar arir irea ea izol izolat atoa oare relo lor; r; - defect defectari ari ale dispozi dispoziti tivelo velorr de acti actionar onaree la mane manevra vra.. In timpul exploatarii, separatoarelor personalul de exploatare de supraveghere executa: lucr lucrar arii de cura curatteni enie in spat patial ial de expl xploat oatare are mentinerea inscriptiilor in stare bun buna
-
reparatii mi mici la la ing ingrradiri si si inc incu uietoar oare
