UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA IASI
FONDURI ŞI PROGRAME ALE UNIUNII EUROPENE
Coordonator:
Student: Rusu Bogdan Pavel
Asist.Dr.Eduard Boghita
an IV,gr 427
-2012-
CUPRINS
Capitolul 1. Rolul şi necesitatea fondurilor şi programelor Uniunii Europene..................2 Capitolul 2. Fonduri şi programe ale Uniunii Europene.......................................................3 Fondul European de Dezvoltare Regională....................................................4 Fondul Social European...................................................................................5 Fondul de Coeziune..........................................................................................8 Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.......................10 Fondul European de Garantare Agricolă.....................................................11 Fondul european pentru Pescuit ...................................................................12 Programele peraţionale..................................................................................12 CONCLUZII............................................................................................................................15 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................16
1
CAPITOLUL 1. ROLUL ŞI NECESITATEA FONDURILOR ŞI PROGRAMELOR UNIUNII EUROPENE Ţările membre ale Uniunii Europene au nevoie de asistentă financiară pentru a putea depăşi deficienţele structurale cu care se confruntă, pentru a-şi dezvolta competitivitatea şi pentru a putea concura cu succes atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă. Acest tip asistenţă oferită de Uniunea Europeană este foarte importantă mai ales datorită creşterii decalajelor între regiuni şi ţări, aceste decalaje fiind antrenate de extinderea realizată la nivelul acestora. Dincolo de ajutorul financiar pe care Uniunea Europeană îl oferă statelor membre prin intermediul fondurilor şi programelor dezvoltate acestea îndeplinesc un rol important de a deschide ţara şi economia spre circuitul Pieţei Unice Europene, acest obiectiv fiind de fapt rostul aderării statelor europene la Uniune. Capacitatea de utilizare a resurselor, atât cele proprii cât şi pe cele comunitare, se poate verifica prin participarea la complexul de programe implemetate de comunitatea europeană în fiecare din ţările membre. În acelaşi timp fondurile şi programele Uniunii Europene oferă soluţia necesară modernizării infrastucturii de transport şi de mediu, produce o apropiere de cultura occidentală cu efecte benefice asupra pregătirii practice, a managementului proiectelor, antrenarea abilităţilor deferitelor categorii sociale, mai ales a tinerilor . Politica actuală de dezvoltare economică şi socială a Uniunii se realizează prin intermediul Fondurilor Structurale şi Fondului de Coeziune. Principiul care stă la baza unei implementări cu succes a acestei politici este parteneriatul şi cooperarea dintre toţi actorii implicaţi: administraţiile naţionale, regionale şi locale, societatea civilă, mediul de afaceri, unităţi de cercetare şi dezvoltare. Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creşterea economică a statelor membre ale Uniunii şi de a conduce la reducerea disparităţilor dintre regiuni. Ele nu acţionează însă singure, necesitând asigurarea unei contribuţii din partea statelor membre implicate. Ele sunt co-finanţate în principal din resursele publice ale statului membru, însă în multe domenii este necesară şi contribuţia financiară privată, aceasta fiind încurajată în cele mai multe cazuri. Politica de Coeziune a Uniunii Europene are drept scop reducerea diferenţelor de dezvoltare dintre regiuni, încurajarea unei dezvoltări echilibrate a întregului teritoriu al UE şi promovarea egalităţii de şanse pentru toţi.
2
CAPITOLUL 2.FONDURI ŞI PROGRAME ALE UNIUNII EUROPENE Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC) sunt instrumente financiare pe care Uniunea Europeană le foloseşte pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale dintre regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. Regulile generale privind Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt stabilite prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083 din 11 iulie 2006, iar Cadrului Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) este documentul strategic de referinţă pentru programarea acestora în România. Acest tip de document este elaborat de fiecare stat membru al UE, conform noului acquis comunitar privind Politica de Coeziune. Prin acest document se explicã modul în care vor fi implementate Instrumentele Structurale în România in perioada 20072013. Scopul principal al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al politicilor economice, de coeziune socială şi regională ale României, precum şi de a stabili legăturile potrivite şi corecte cu politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la Lisabona, care stă la baza elaborării politicilor de dezvoltare economică, de coeziune şi de creare a noi locuri de muncă. CSNR a fost elaborat pe baza Planului Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013 şi se implementează prin Programele Operaţionale. Deoarece toate instrumentele financiare se folosesc conform unui sistem unic de reguli, ele iau numele de fonduri structurale. Pentru perioada 2007-2013 o treime din bugetul UE (aproximativ 840 miliarde euro ) va fi alocat Politicii de coeziune. Fondurile Structurale şi de Coeziune contribuie
la realizarea a
trei obiective:
- convergenţă - adică sprijinirea regiunilor ramase în urmă din punct de vedere al dezvoltării economice; - competitivitate regională şi ocupare - sprijinirea regiunilor, altele decat cele rămase în urmă ca dezvoltare, pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona (strategie europeană cu orizont de timp 2010, pentru creştere economică şi locuri de muncă); - cooperare teritorială europeană - promovarea unei dezvoltări echilibrate a întregului teritoriu al Uniunii, prin încurajarea cooperării şi a schimbului de bune practici între toate regiunile UE. România este eligibilă pentru două obiective: Convergenţă şi Cooperare teritorială europeană. Ca stat membru al Uniunii Europene, România va beneficia în perioada 20072013 de asistenţă financiară în cadrul obiectivelor de Convergenţă şi Cooperare teritorială europeană ale Politicii de Coeziune Economică şi Socială a Uniunii şi în cadrul Politicii
3
Agricole Comune şi a Politicii de Pescuit Comune. Alocările financiare sunt de aproximativ 30 de miliarde de euro pe perioada 2007-2013. Politicile Uniunii Europene sunt susţinute printr-o serie de fonduri şi programe. Politica de coeziune este pusă în aplicare prin fondurile structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul Social European) şi Fondul de Coeziune. Politica Agricolă Comună este finanţată prin Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală, iar Politica Comună de Pescuit prin Fondul European pentru Pescuit. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) Fondul European de Dezvoltare Regională este reglementat prin Regulamentul nr. 1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European şi este un fond structural ce are drept obiectiv consolidarea coeziunii economice şi sociale în Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale. În acest scop, FEDR finanţează:
ajutoare directe pentru investiţiile în întreprinderi (în special, IMM-uri) în vederea creării de locuri de muncă durabile;
infrastructuri legate, în special, de cercetare şi inovare, telecomunicaţii, mediu, energie şi transporturi;
instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regională etc.) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea între oraşe şi regiuni;
măsuri de asistenţă tehnică. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sprijină trei obiective de politică
regională: - convergenţă; - competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă; - cooperare teritorială europeană. În regiunile care se află sub incidenţa obiectivului „Convergenţă”, domeniile de intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice, precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile. Acţiunile întreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii:cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT), inovare şi spirit antreprenorial, societate informaţională, mediu, prevenirea riscurilor, turism, cultură, transporturi, energie, educaţie, sănătate. Priorităţile obiectivului „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă” cuprind trei aspecte:
4
- inovare şi economia cunoaşterii: consolidarea capacităţilor regionale în materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică, stimularea inovării şi a spiritului antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare, în special pentru întreprinderile legate de economia cunoaşterii; - mediu şi prevenirea riscurilor: reabilitarea terenurilor contaminate, stimularea eficacităţii energetice, promovarea de transporturi publice urbane nepoluante şi elaborarea de planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice; - acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general. În ceea ce priveşte obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, ajutorul furnizat prin FEDR se concretizează în: - dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere; - stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale, inclusiv cooperarea bilaterală între regiunile maritime; - consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea interregională, prin realizarea de activităţi de conectare în reţea şi prin schimburi de experienţă între autorităţile regionale şi locale. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită caracteristicilor specifice teritoriale, încearcând să atenueze problemele economice, sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbane. Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare, zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei)şi zonele ultraperiferice beneficiază de un tratament privilegiat.
Fondul Social European (FSE) Fondul Social European, reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European, este unul dintre fondurile structurale ale UE, creat pentru a reduce diferenţele cu privire la standardele de viaţă şi prosperitate în regiunile şi statele membre ale UE şi, prin urmare, pentru a promova coeziunea economică şi socială. FSE se dedică promovării ocupării forţei de muncă în UE. El ajută statele membre să echipeze mai bine companiile şi forţa de muncă din Europa pentru a face faţă noilor provocări mondiale. Pe scurt: -
finanţarea se acordă în toate regiunile şi statele membre, în special în cele mai puţin dezvoltate economic;
-
este un element cheie al strategiei europene pentru dezvoltarea şi ocuparea forţei de muncă, având scopul de a îmbunătăţi viaţa cetăţenilor UE ofrindu-le susţinere 5
pentru dezvoltarea abiltăţilor şi perspective mai bune pentru ocuparea unui loc de muncă; -
în perioada 2007-2013, aproximativ 75 de miliarde de euro vor fi alocate regiunilor şi statelor membre ale UE pentru a-şi realiza obiectivele.
Strategia pentru dezvoltarea şi ocuparea forţei de muncă este principala strategie a Uniuni pentru asigurarea prosperităţii şi a bunăstării Europei şi a europenilor, în prezent şi în viitor. În acest context, strategia europeană de ocupare a forţei de muncă determină conlucrarea celor 27 de state membre pentru mărirea capacităţii Europei de a crea locuri de muncă mai bune şi mai multe, pentru acţiuni de formare şi reconversie profesională, pentru îmbunătăţirea oportunităţilor de angajare şi pentru a înzestra oamenii cu abilităţile necesare pentru ocuparea acestora. Strategia ghidează Fondul Social European, prin care banii europeni ajută la realizarea acestor obiective. Bugetul şi strategia FSE sunt negociate şi decise de către statele membre ale UE, Parlamentul European şi Comisie. Pe această bază, statele membre împreună cu Comisia Europeană planifică programe operaţionale pe o perioadă de şapte ani. Programele operaţionale sunt apoi implementate printr-un număr mare de organizaţii, atât în sectorul privat, cât şi în cel public. Aceste organizaţii cuprind autorităţi naţionale, regionale şi locale, instituţii educaţionale şi de pregătire, organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) şi sectorul de voluntariat, precum şi parteneri sociali, de exemplu sindicate şi comitete de întreprinderi, asociaţii industriale şi profesionale şi companii particulare. Finanţarea de către Fondul Social European este disponibilă prin regiunile şi statele membre. Fiecare stat membru sau regiune convine împreună cu Comisia Europeană asupra unui program operaţional pentru finanţarea de către FSE pentru perioada 2007-2013. Programele operaţionale stabilesc priorităţile pentru intervenţia FSE şi obiectivele lor. Posibilii participanţi la acţiunile FSE trebuie să contacteze Autoritatea de Gestionare a fondului din propriul stat membru. Fondul Social European are la bază principiul cofinanţării şi al gestionării partajate: - cofinanţare deoarece sprijinul financiar al Uniunii Europene merge întotdeauna împreună cu finanţarea publică sau privată; în funcţie de un număr de factori socioeconomici, cofinanţarea poate varia între 50 şi 85% din costul total al intervenţiilor. - gestionare partajată deoarece liniile directoare pentru acţiunile FSE sunt elaborate la nivel european, iar aplicarea la faţa locului este gestionată de către autorităţile relevante, naţionale sau regionale, din fiecare stat membru; aceste autorităţi pregătesc programe operaţionale, selectează şi monitorizează proiectele. Fondul Social European sprijină două obiective: 6
-
convergenţă;
-
competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă .
În cadrul obiectivului „Convergenţă” sunt cuprinse toate regiunile UE cu un Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor sub 75% din media Comunităţii. Ţările şi regiunile eligibile conform obiectivului „Convergenţă” vor primi peste 80% din finanţarea UE. Obiectivul „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă” acoperă toate regiunile UE care nu sunt eligibile conform obiectivului „Convergenţă” În Uniune, conform obiectivelor „Convergenţă” şi „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă”, FSE va oferi sprijin pentru patru zone cheie de acţiune: -
sporirea adaptabilităţii muncitorilor şi întreprinderilor;
-
îmbunătăţirea accesului la locurile de muncă şi participarea la piaţa muncii;
-
întărirea incluziunii sociale prin combaterea discriminării şi facilitarea accesului la piaţa muncii pentru persoanele dezavantajate;
-
promovarea parteneriatului pentru reformă în domeniile ocupării forţei de muncă şi incluziunii.
În regiunile mai puţin prospere şi în statele membre aflate sub influenţa obiectivului „Convergenţă”, FSE va sprijini şi eforturile de extindere şi de îmbunătăţire a investiţiilor în capitalul uman, în special prin îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi pregătire şi acţiunea menită să dezvolte capacităţile instituţionale şi eficienţa administraţiilor publice la nivel naţional, regional şi local. Programele operaţionale pe care FSE le finanţează în România iau în considerare complexitatea problematicii economice şi sociale, urmărind să apropie educaţia şi formarea profesională, inclusiv studiile de doctorat şi cercetarea universitară de cerinţele pieţei muncii. De asemenea, FSE sprijină adaptarea forţei de muncă la condiţiile economice în schimbare, creşterea participării pe piaţa muncii şi modernizarea substanţială a administraţiei publice. Cu un PIB pe cap de locuitor de mai puţin de 75 % din media UE-25, România este eligibilă în cadrul obiectivului „Convergenţă”. Având în vedere provocările cu care se confruntă România, programele operaţionale FSE se focalizează pe două direcţii principale. Primul program operaţional se numeşte „Dezvoltarea resurselor umane” şi urmăreşte dezvoltarea capitalului uman din România. Al doilea program operaţional, „Dezvoltarea capacităţii administrative”, urmăreşte îmbunătăţirea infrastructurii de servicii şi de politici publice cu scopul de a atinge obiectivele programului operaţional „Dezvoltarea resurselor umane”.
7
Fondul de Coeziune Fondul de Coeziune, reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului Uniunii Europene, finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile precum şi proiecte care vizează îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal. Fondul de Coeziune contribuie la întărirea coeziunii economice şi sociale a Comunităţii, în vederea promovării unei dezvoltări durabile (transport – reţele europene, mediu, energie regenerabilă). Acesta ajută statele membre cu un Produs Naţional Brut (PNB) pe cap de locuitor de mai puţin de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. Acesta susţine acţiuni în cadrul obiectivului „Convergenţă” şi se află sub incidenţa aceloraşi reguli de programare, de gestionare şi de control ca în cazul FSE şi FEDR. Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adresează următoarelor ţări: Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie, deoarece PNB-ul său pe cap de locuitor este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre. Fondul de Coeziune finanţează acţiuni care fac parte din următoarele domenii: -
reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european definite de Uniunea Europeană;
-
mediu; în acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, în proiecte din domeniul energiei sau al transporturilor, dacă acestea prezintă avantaje clare pentru mediu: eficacitate energetică, utilizarea de surse de energie regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalităţii, consolidarea transporturilor publice etc.
Suspendarea asistenţei financiare furnizate prin intermediul Fondului de Coeziune se produce prin decizia Consiliului (hotărând cu majoritate calificată) în cazul în care un stat membru care înregistrează un deficit public excesiv nu a pus capăt situaţiei sau acţiunile întreprinse se dovedesc a fi necorespunzătoare.
8
Fig. Nr.1 Obiective, fonduri structurale şi instrumente 2007-20131
Infrastructură, inovare, investiţii etc.
training vocaţional, angajare etc.
Toate SM şi toate regiunile
mediu şi infrastructura de transport energie SM cu PIB sub 90%
Principiile de programare ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune Complementaritate: Acţiunile comunitare trebuie să fie complementare sau să contribuie la operaţiunile naţionale corespondente. Parteneriat: Acţiunile Comunitare trebuie realizate printr-o strânsă consultare între Comisie şi Statele Membre, împreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre, cum ar fi autorităţi regionale şi locale, parteneri economici şi sociali. Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare. Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării. Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie. Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi naţionale/regionale în cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale. 1
http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/cf/index_ro.htm
9
Adiţionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programului pot include atât fonduri UE cât şi fonduri naţionale din surse publice sau private. Compatibilitate: Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie în conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum şi cu politicile şi acţiunile UE, inclusiv regulile privind concurenţa, achiziţiile publice, protecţia mediului, promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei. Programare: Acţiunea comună a UE şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare, luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete. Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe câteva obiective prioritare; de fapt, o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi în toată Uniunea Europeană, fără a satisface criterii geografice speciale. Fonduri Europene Adiţionale Regulamentul nr. 1290/21 iunie 2005 al Consiliului Uniunii Europene creează cadrul legal unic pentru finanţarea cheltuielilor aferente politicii agricole comune; acest regulament instituie două noi fonduri: Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Începând cu 1 ianuarie 2007, FEGA şi FEADR înlocuiesc Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA), secţiunea Garantare şi respectiv Orientare şi constituie împreună instrumentul financiar unic al Politicii agricole comune (PAC). FEGA intervine pentru susţinerea pieţelor agricole, iar FEADR finanţează programele de dezvoltare rurală. Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare este un fond de postaderare, ce aplică Politica Agricolă Comună, printr-o serie de măsuri, majoritatea legate de dezvoltarea rurală, finanţând programele comunitare cu acest obiectiv. FEADR finanţează, exclusiv în sistem de co-gestiune state membre şi Comunitate, contribuţia financiară a Comunităţii la programele de dezvoltare rurală.
10
Pentru perioada 2007-2013, pentru FEGA şi FEADR sunt alocate peste 371 milioane euro. FEADR este administrat de către Direcţia generală pentru Agricultură din Comisia Europeană. În fiecare ţară, autorităţile naţionale competente selecţionează proiectele, în parteneriat cu Comisia Europeană şi administrează creditele FEADR. Comitetele de monitorizare formate din reprezentanţi la nivel regional, naţional şi comunitar sunt responsabile pentru monitorizarea şi evaluarea intermediară a oricărei acţiuni. Ca stat membru al Uniunii Europene, România, prin Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) trebuie să ia toate măsurile necesare privind gestionarea şi derularea fondurilor destinate finanţării Politicii Agricole Comune. Efectuarea plăţilor lunare pentru cheltuielile finanţate din FEADR se vor efectua în prealabil din fonduri naţionale mobilizate de la bugetul de stat sub forma pre-finanţării urmând ca aceste sume să fie rambursate de către Comisia Europeană în a treia zi lucrătoare din a doua lună care urmează celei în care s-a efectuat plata. Finanţarea cheltuielilor pentru programele de dezvoltare rurală se efectuează folosind resurse financiare de la bugetul de stat pentru partea de co-finanţare, de la Bugetul Comunităţii Europene în conformitate cu angajamentele bugetare anuale şi din contribuţia privată a beneficiarilor de proiecte în proporţiile stabilite după negocierea cu Comisia Europeana şi adoptarea programului de dezvoltare rurală.
Fondului European pentru Pescuit (FEP) Acest fond înlocuieşte din 2007 Instrumentul Financiar pentru Orientare în Pescuit şi va implementa Politica Comună de Pescuit care se referă la asigurarea pe termen lung a activităţilor de pescuit printr-o exploatare eficientă a resurselor acvatice, la dimensionarea flotelor de pescuit, precum şi dezvoltarea şi îmbunătăţirea vieţii marine, a lacurilor şi zonelor de coastă afectate de activităţile intensive de pescuit şi acvacultură. Programele operaţionale2 Programele operaţionale sunt documente aprobate de Comisia Europeană care au ca obiectiv implementarea priorităţilor sectoriale şi/sau regionale cuprinse în Planul Naţional de Dezvoltare care sunt aprobate spre finanţare prin Cadrul de Sprijin Comunitar. 1. Programul Operaţional de Transport (POT) – are ca obiectiv general promovarea unui sistem de transport în România, care să faciliteze circulaţia rapidă şi eficientă, în condiţii 2
Revista Euroconsultanţă – Ghidul Firmei – Numărul 10, Octombrie, 2008, pag. 52
11
de siguranţă şi la standarde europene, a persoanelor şi bunurilor, la nivel naţional şi internaţional. 2. Programul Operaţional de Mediu – are ca obiectiv global îmbunătăţirea standardele de viaţă şi calitatea mediului punându-se accent în special pe respectarea acquis-ului comunitar privind mediul şi urmăreşte reducerea decalajului dintre Uniunea Europeană şi România în ceea ce priveşte respectarea standardelor de mediu, luând în considerare două scopuri pe termen lung: asigurarea accesului general la utilităţile publice de bază şi îmbunătăţirea calităţii mediului. 3. Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice Obiectivul general al Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii economice” (POS CCE) este de a îmbunătăţii productivitatea companiilor româneşti şi de a reducere decalajul faţă de nivelul mediu al productivităţii în UE. Ţinta este o creştere anuală medie a PIB pe persoană angajată de aproximativ 5,5%. În acest fel, până în 2015, România va putea atinge 55% din productivitatea medie UE. 4. Programul Operaţional Regional(POR) are ca scop accelerarea creşterii economice a regiunilor rămase în urmă. Obiectivul poate fi atins doar printr-o coordonare strânsă cu acţiunile prevăzute pentru celelalte programe operaţionale. POR va acorda prioritate regiunilor rămase în urmă, folosind resurse regionale şi locale. Principalul mijloc de sprijinire a regiunilor este finanţarea diferenţiată, asfel încât cele rămase în urmă să primească proporţional mai multe fonduri decât cele dezvoltate. 5. Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane(POS DRU) – are ca obiective strategice îndeplinirea obiectivelor comune la nivel European, în ceea ce priveşte participarea sporită pe piaţa muncii a unei forţe de muncă înalt calificate şi adaptabile, îmbunătăţirea sistemului educaţional şi creşterea adaptabilităţii acestuia la cererea pieţei muncii, promovarea educaţiei pe tot parcursul vieţii, creşterea adapabilităţii angajaţilor şi a întreprinderilor, asigurarea calificărilor şi cunoştinţelor necesare integrării şi mobilităţii pe piaţa muncii şi facilitarea dezvoltării economice, promovarea şi dezvoltarea tuturor formelor de economie socială ca şi modalitate de asigurare a incluziunii sociale a personalelor care aparţin grupurilor vulnerabile, minorităţilor etnice sau populaţiei Rroma. 6. Programul Operaţional pentru dezvoltarea capacităţii administrative Obiectivul specific al acestui Program Operaţional este acela de a contribui la îmbunătăţirea performanţei administraţiei publice din anumite sectoare care au un impact direct asupra coeziunii economice şi sociale din România. Scopul programului operaţional este de a îmbunătăţi funcţiile de management în administraţia publică. 7. Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică 12
Obiectivul Programului operaţional pentru asistenţă tehnică la nivel naţional este de a asigura sprijin pentru coordonarea şi implementarea instrumentelor structurale în România. Suma totală a Fondurilor Structurale şi de Coeziune alocate României este de 17,264 miliarde Euro, din care 11,115 miliarde vor fi alocate pentru FS în cadrul obiectivului Convergenţă. Tabel nr.1 Fonduri specifice programelor operaţionale3 Program Operaţional
Autoritate de
Organism Intermediar
Management
Fondul alocat
Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Ministerul Educaţiei şi Tineretului, PO pentru Creşterea
Ministerul Economiei şi
Ministerul Comunicaţiilor şi
Competitivităţii economice
Finanţelor
Tehnologiei Informaţie, Ministerul
FEDR
Economiei şi Finanţelor, Autoritatea Naţională pentru Turism Programul Operaţional pentru Transport
FEDR, Ministerul Transporturilor
FC
Programul Operaţional pentru
Ministerul Mediului şi
Agenţiile Regionale pentru
Mediu
Apelor
Protecţia Mediului
Programul Operaţional Regional
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor
Agenţiile de Dezvoltare Regională, MIMMCTPL
Programul Operaţional pentru
Ministerul Muncii,
Agenţia Naţională pentru Ocuparea
Dezvoltarea Resurselor
Solidarităţii şi Egalităţii
Forţei de Muncă
Umane
de Şanse
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
Programul Operaţional pentru
Ministerul Economiei şi
Asistenţă Tehnică
Finaţelor
3 http://europa.eu/generalreport/ro/2007/rg25.htm
13
FEDR, FC
FEDR
FSE
FSE
FEDR
CONCLUZII Realizarea cu adevărat a unei Uniuni Europene şi a Pieţei Unice , acest obiectiv fiind de fapt rostul aderării la Uniunea Europeană, presupune o liniarizare a statelor şi economiilor naţionale, membre din toate punctele de vedere, acest fapt presupunând alinierea statelor mai defavorizate la standerdele şi nivelul celor dezvoltate pe plan economic. Dezvoltarea şi combaterea deficienţelor la nivelul acestor state reprezintă scopul urmărit în cadrul Uniunii Europene. Aceste deziderate nu pot fi realizate decât prin intermediul ajutorului acordat de Comunitate, asistenţa oferită concretizându-se în ansamblul fondurilor şi programelor comunitare. Astfel fondutile sişi programele îndeplinesc un rol important, acela de a deschide ţările şi economiile naţionale la Piaţa Unică Europeană.
14
BIBLIOGRAFIE Gillbert Gorning, Rusu Ioana Eleonora – Dreptul Uniunii Europene – Ediţia a-׀׀-a, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2007 Oprea dumitru, Meşniţă Gabriela – Fonduri Europene pentru România, în perioada 20072013 – Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2008 http://europa.eu/generalreport/ro/2007/rg25.htm http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/allprogrammes/index_en.html http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/prord/sf_en.htm http://www.finantare.ro http://www.mfinante.ro/fonduriUE www.HouseofEurope.ro www.StructuralFunds.ro www.google.com
15
