Corpul fizic și universul personal au corespondențe exacte și complete
Ceasul energetic al corpului – meridianele active funcție de oră Simptomele care se manifestă numai la anumite ore pot să sugereze cauza problemelor de sănătate Ceasul energetic al corpului descrie funcţionarea meridianelor pe parcursul unei zile. Acestea se activează cu precădere în anumite intervale orare, reglate după r itmurile circadiene ale locaţiei în care omul trăieşte. De aceea atunci când ne simţim obosiţi la o anumită oră putem să intuim în ce arie a corpului avem anumite deficienţe.
Nervii cranieni localizare !i func"ii Cele mai multe dureri de cap provin de la stresarea sistemului nervos
# Nervii formează sistemul de comunicare din întregul corp. $mpulsurile nervoase declanşează o serie
de reacţii în muşc%i şi în glande pentru a activa răspunsurile la stimuli. &istemul nervos reacţionează de asemenea la stimulii emoţionali şi formulează un răspuns. Aceste răspunsuri variază în funcţie de emoţii. # Nervii cranieni iniţiază reacţii ale muşc%ilor feţei. 'n nerv suprae(citat va trimite stimuli prea puternici, cauzând contracţia muşc%ilor, în timp ce un nerv sube(citat nu va fi capabil să transmită stimulii corecţi cauzând căderea muşc%ilor şi atrofierea lor. # Cele mai multe dureri de cap provin de la stresarea sistemului nervos care cauzează în consecinţă contracţii ale muşc%ilor ce în scurt timp devin dureroase. # Nervi diferiţi sunt responsabili pentru reacţii musculare şi funcţii specifice ale feţei. 'nii dintre nervi sunt senzitivi alţii sunt în principal motori, iar alţii pot avea funcţii mi(te. ale feţei. * )(istă de asemenea puncte de ramificaţie ale nervilor pe care le numim puncte motorii ale Acestea seamănă cu punctele de acupunctură din sistemul sistemul de meridiane care atunci atunci când sunt presate pot energiza un nerv %ipoactiv sau disipa energia dintr*un nerv %iperactiv.
Nervii cranieni superficiali
Funcţiile nervilor cranieni: Nr.
Nerv
Functie
$
+lfactiv nerv senzitiv
miros
$$
+ptic nerv senzitiv vedere
$$$
miscari ale pleoapei si ale oculari a-ustarea +culomotor mi(t, in globilor cristalinului pentru vederea de principal motor aproape constrictia pupilei. roprioceptor.
musc%iul ridicator al pleoapei superioare, musc%iul intern al globului ocular
$/
0ro%lear mi(t in principal mortor
miscari ale globilor oculari. roprioceptor.
musc%iul oblic superior
/
0rigemen mi(t
mestecare, e(prima senzatii de musc%ii maseter, temporal, atingere, durere, temeratura si pterigoidian lateral si median, proprioceptor digastric 1$2+3$+$D
/$
Abducens mi(t, in principal motor
miscari ale globilor oculari. roprioceptor.
/$$
4acial mi(t
)picranian, frontal, occipital, zigomatic, orbicularul gurii, )(presia fetei. &ecretia de ridicatorul buzei superioare, lacrimi si saliva.roprioceptie si depresorul buzei inferioare, gust. buccinator,, mentalis, platisma, buccinator 5$&+5$&, orbicularul oc%iului, digastric, stiloidian
/$$$
/estibulo*co%lear /estibulo*co%lear senzitiv
auditiv, ec%ilibru
$6
de saliva, gust, reglarea 7losofaringian mi(t secretia tensiunii arteriale, proprioceptor
6
/ag mi(t
Muschi
musc%iul ridicator lateral al globului ocular
contractia si rela(area laringelui8 cricotiroidian, musculaturii netede a organelor, musc%ii cricoaritenoidian posterior, secretia sucurilor digestive, cricoaritenoidian lateral, senzitive de la organe, aritenoidian, tiroaritenoidian proprioceptor
6$
Accesor mi(t predominat motor
$ng%itire, miscarea capului si proprioceptor
6$$
3ipoglos mi(t, in principal motor
miscarea limbii in timpul ing%itirii genioglos, stiloglos, palatoglos, si vorbirii %ipoglos, tiro%ioid
sternocleidomastoidian, trapez
+asele fe"ei !i ale craniului structurare !i denumiri Craniul este compus din 22 de oase
)(istă 99 de oase care formează craniul, toate fiind în poziţie fi(ă cu e(cepţia mandibulei. &c%eletul feţei constă din :; oase, restul de < fiind situate în profunzime şi nu afectează conturul capului. +asele capului sunt8 :. osul frontal =:> este situat în partea din faţă a craniului, este foarte mare, conţine partea superioară a orbitelor şi este unit de oasele parietale prin sudura coronară. 9. oasele parietale =9> formează împreună cea mai mare suprafaţă a craniului. ?. oasele temporale =9> sunt de formă neregulată şi se află la baza craniului. )le conţin trei arii principale8 zona scuamoasă, zona pietroasă care conţine organele auzului şi zona mastoidă.
@. osul occipital =:> are o desc%idere largă = Foramen Magnus> prin care trece partea superioară a coloanei vertebrale. ;. osul sfenoid =:> se află la baza craniului, conţine două aripi mari şi două mai mici şi este străbătut de nervii optici şi de arterele oftalmice prin nişte găuri rotunde situate la baza aripii inferioare. . osul et%moid =:> formează parţial cavitatea nazală şi parţial orbitele. +asele feţei sunt8 :. ma(ilarele =9> formează falca superioară, poartă dinţii superiori, ocupă cea mai mare parte a feţei, cerul gurii, cavităţile orbitale şi formează peretele e(terior al cavităţii nazale. 9. mandibula =:> formează falca inferioară, bărbia şi partea de -os a feţei. )ste singurul os al craniului care se mişcă şi poartă dinţii inferiori. ?. oasele zigomatice sau ale obra-ilor =9> @. osul nazal =:> formează puntea nazală +asele interne ale feţei8 :. +asele palatale formează podeaua cavităţii nazale şi cerul gurii precum şi podeaua cavităţilor orbitale 9. +sul vomer formează partea din spate şi de -os a septului nazal. ?. +asele lacrimale sunt două oase foarte mici în interiorul orbitelor. @. +asele cornetului inferior care formează o parte a nasului.
&istemele corpului clasificare !i func"ii Cele zece sisteme principale cooperează armonios în ființa umană
&c%eletul conţine 9B oase care formează un cadru fle(ibil ce poate fi mişcat cu a-utorul muşc%ilor. Anumite oase au rol de protecţie pentru organe delicate.
&istemul muscular conţine peste BB de muşc%i care mişcă corpul trăgând de oase. + categorie aparte o formează muşc%ii din organe precum inima sau vezica urinară.
&istemul limfatic conţine un număr de tuburi care colectează fluidele ce se scurg din vasele de sânge şi le drenează înapoi în sânge. 7anglionii limfatici filtrează germenii nocivi.
&istemul digestiv descompune ţi transformă %rana necesară pentru reparaţii şi creştere şi pentru obţinerea de energie.
&istemul nervos are un răspuns rapid pentru a coordona funcţiile corpului. Centrul de control, creierul, primeşte şi trimite semnale cu a-utorul nervilor.
&istemul circulator ve%iculează sângele pompat de către inimă printr*o reţea de vase de sânge. Acesta funrnizează tuturor părţilor corpului o(igen şi nutrienţi şi elimină reziduurile formate.
&istemul respirator e(trage o(igenul din aerul respirat în plămâni şi eliberează dio(idul de carbon care este eliminat în atmosferă.
&istemul urinar filtrează sângele prin cei doi rinic%i eliminând reziduurile şi e(cesul de apă. rodusul, urina, este stocată în vezica urinară înainte de a fi eliminată din corp.
&istemul %ormonal controlează, cu a-utorul %ormonilor produşi de diversele glande, multe din procesele e(istente în corp. &istemele nervos şi cel %ormonal lucrează într*o colaborare foarte strânsă.
5olul sistemului reproductiv este acela de a crea copii. 0esticulele bărbatului produc spermă care fertilizează ovulele produse în ovarele femeii.
1eridianele sau canalele principale de curgere a energiei i prin corpul uman
În medicina tradiţională chinezească termenii pe care noi îi folosim pentru organele fizice sunt folosiţi pentru a reprezenta anumite funcţii ale corpului
3artă meridiane
Cunoscute îndeobşte ca meridiane numele lor corect este acela de canale de energie. )le sunt în număr de :9 şi sunt dispuse în perec%i simetrice de ambele părţi ale corpului. &uplimentar e(istă un număr de canale speciale care au funcţii mai deosebite. Deşi numele lor pare legat de cel al unor organe şi ne mirăm să auzim de organe precum Eîncălzitorul tripluF, trebuie precizat faptul că în medicina tradiţională c%inezească termenii pe care noi îi folosim pentru organele fizice sunt folosiţi pentru a reprezenta anumite funcţii ale corpului, şi reprezintă prin urmare o colecţie de organe fizice şi de funcţii ale acestora.
1eridianul lămân
1eridianul $ntestin 7ros
1eridianul &tomac
1eridianul &plină
1eridianul $nimă
1eridianul $ntestin &ubţire
1eridianul /ezică 'rinară
1eridianul 5inic%i
1eridianul ericard
1eridianul 0riplu Gncălzitor
1eridianul /ezică Hiliară
1eridianul 4icatului
Meridianul Plămân Funcţionare între orele 3-am !ocalizare" meridianul începe în umăr #i se e$tinde în %os pe m&nă 'loca%ele pe meridian sunt legate de" probleme la g&t( faringe #i laringe tuse( lipsă de aer( respiraţie dificilă inclusiv bron#ite( astm #i emfizem diafragmă)
3arta meridianului plămân 4uncţionare între orele ?*;am 2ocalizare8 meridianul începe în umăr şi se e(tinde în -os pe mână Hloca-ele pe meridian sunt legate de8
probleme la gât, faringe şi laringe
tuse, lipsă de aer, respiraţie dificilă inclusiv bronşite, astm ş i emfizem
diafragmă contractată şi piept constrictiv
dureri de umăr, cot şi înc%eietura mâinii
diaree, constipaţie, colici
Meridianul Intestin Gros Funcţionare între orele: 5-7 am Localizare: meridianul Începe din degetul arătător şi se extinde în susul mâinii, peste umăr şi înapoi spre aţă !loca"ele pe meridian sunt legate de: dureri intestinale, zgomote, umlături, #!$ constipare pro%leme de dinţi, nas&
3arta meridianului intestin gros 4uncţionare între orele8 ;*< am 2ocalizare8 meridianul Gncepe din degetul arătător şi se e(tinde în susul mâinii, peste umăr şi înapoi spre faţă Hloca-ele pe meridian sunt legate de8
dureri intestinale, zgomote, umflături, $H&
constipare
probleme de dinţi, nas şi sinusuri
probleme de gât şi umeri
dureri şi slăbiciune în mâini
1eridianul &tomac Funcţionează între orele" *-+am !ocalizare" meridianul începe sub ochi #i coboară în %os pe faţă spre colţul gurii( se curbează pe falcă( urcă înapoi pe cap pe l&ngă frunte apoi coboară pe g&t #i în continuare toată lungimea corpului p&nă )
4uncţionează între orele8 <*Iam 2ocalizare8 meridianul începe sub oc%i şi coboară în -os pe faţă spre colţul gurii, se curbează pe falcă, urcă înapoi pe cap pe lângă frunte apoi coboară pe gât şi în continuare toată lungimea corpului până la al doilea deget de la picior. Hloca-ele pe meridian sunt legate de8
dureri de cap, sinusuri şi ma(ilar
gât rigid şi umflat
probleme de stomac, probleme digestive şi gastrointestinale cum sunt gastrita, dureri la înfometare, ulcer, %ernie
dureri de pelvis şi de coapse
probleme la genunc%i şi la fluierul piciorului
1eridianul &plină 4uncţionare între orele" +-,,am Meridianul splină este privit ca un punct
important de conectare a tuturor celorlalte meridiane între ele !ocalizare" meridianul începe în degerul mare de la picior( urcă pe corp în zigzag pe ambele părţi ale corpului #i )
4uncţionare între orele8 I*::am 1eridianul splină este privit ca un punct important de conectare a tuturor celorlalte meridiane între ele. 2ocalizare8 meridianul începe în degerul mare de la picior, urcă pe corp în zigzag pe ambele părţi ale corpului şi se termină pe laterala corpului sub mână. Hloca-ele pe meridian sunt legate de8
congestii limfatice
ameţeli şi pierderea apetitului
dureri abdominale şi distensie
probleme la pelvis şi dezec%ilibre femeieşti
oboseala mâinilor şi a picioarelor, dureri de genunc%i şi de coapse
Meridianul Inimă Funcţionare între orele" ,,am-,pm !ocalizare" meridianul începe sub braţ #i se e$tinde în %os pe m&nă prin cot #i încheietura m&inii( termin&ndu-se pe degetul mic 'loca%ele pe meridian sunt legate de" dureri de cap #i faciale gură uscată #i ameţeli )
4uncţionare între orele8 ::am*:pm 2ocalizare8 meridianul începe sub braţ şi se e(tinde în -os pe mână prin cot şi înc%eietura mâinii, terminându*se pe degetul mic. Hloca-ele pe meridian sunt legate de8
dureri de cap şi faciale
gură uscată şi ameţeli
palpitaţii la inimă şi dureri în piept
dureri de mâini, înţepături şi amorţeli
înc%eietura mâinii slăbită, sindromul de tunel carpian
durere de spate în dreptul pieptului
glezne umflate şi varice
Meridianul Intestin Subţire Funcţionare între orele" ,-3pm !ocalizare" meridianul începe pe partea laterală a degetului mic #i urcă pe muchia e$terioară a m&inii( a antebraţului #i a cotului( apoi prin spatele braţului( a încheieturii umărului travers&nd omoplatul .e aici traversează trapezul superior #i )
4uncţionare între orele8 :*?pm 2ocalizare8 meridianul începe pe partea laterală a degetului mic şi urcă pe muc%ia e(terioară a mâinii, a antebraţului şi a cotului, apoi prin spatele braţului, a înc%eieturii umărului traversând omoplatul. De
aici traversează trapezul superior şi se învârte din spatele gâtului către obraz, terminându*se în faţa urec%ii. Hloca-ele pe meridian sunt legate de8
probleme la urec%e, acufene
durerea articulaţiei temporomandibulare
dificultăţi digestive =probleme de absorbţie a nutrienţilor, boala lui Cro%n, diaree>
dureri abdominale şi balonare
Meridianul Veică !rinară Funcţionare între orele" 3-pm !ocalizare" meridianul porne#te de la ochi( urcă pe cap #i coboară pe spate p&nă la picioare( urcă din nou pe corp după care coboară încă o dată #i se tremină în degetul mic de la picior )
4uncţionare între orele8 ?*;pm
2ocalizare8 meridianul porneşte de la oc%i, urcă pe cap şi coboară pe spate până la picioare, urcă din nou pe corp după care coboară încă o dată şi se tremină în degetul mic de la picior. Hloca-ele pe meridian sunt legate de8
incontinenţă şi urinare dureroasă
infecţii la rinic%i şi la vezică, vezică care picură
dureri şi rigiditate la coloană şi în zona lombară
durere la şold, genunc%i, picior şi talpă
Meridianul "inic#i Funcţionare între orele" -*pm !ocalizare" meridianul începe în talpa piciorului #i încon%oară glezna după care urcă prin interiorul genunchiului( apoi prin zona sacrală #i lombară a coloanei spre vezică apoi spre rinichi unde se conectează cu energia care circulă prin )
4uncţionare între orele8 ;*
Hloca-ele pe meridian sunt legate de8
dezec%ilibru de fluide
dureri de rinic%i, şale şi şold
incontinenţă
dureri şi disconfort la genunc%i şi glezne
probleme de stabilitate şi de fle(ibilitate
dureri la talpa piciorului
%emoroizi, %ernii, dureri la osul sacru
1eridianul 0riplu Gncălzitor Funcţionare între orele" +-,,pm !ocalizare" meridianul începe în v&rful degetului inelar( traversează prin spatele m&inii peste cot( umăr #i trapezul superior unde se rote#te prin spatele g&tului( în %urul urechii #i se opre#te la marginea spr&ncenii 'loca%ele pe meridian corespund )
2ocalizare8 meridianul începe în vârful degetului inelar, traversează prin spatele mâinii peste cot, umăr şi trapezul superior unde se roteşte prin spatele gâtului, în -urul urec%ii şi se opreşte la marginea sprâncenii. Hloca-ele pe meridian corespund cu8
senzaţie de frig
infecţii ale urec%ii, amigdalită, dureri în gât, glande umflate
probleme la oc%i, cataractă
mâini şi picioare reci, transpiraţie e(cesivă
lipsă de energie, sindrom de oboseală cronică
tulburări ale ciclului menstrual
păr subţiat, piele uscată
Meridianul Veică $iliară Funcţionare între orele" ,,pm-,am !ocalizare" meridianul începe la colţul ochiului( coboară pe falcă către linia părului #i traversează de-a lungul ei unde face zig-zag peste cap #i în %os pe spatele g&tului către subsuoară #i coastele inferioare frontale .e aici )
4uncţionare între orele8 ::pm*:am 2ocalizare8 meridianul începe la colţul oc%iului, coboară pe falcă către linia părului şi traversează de*a lungul ei unde face zig*zag peste cap şi în -os pe spatele gâtului către subsuoară şi coastele inferioare frontale. De aici traversează peste pelvis către articulaţia şoldului, spre picior, genunc%i şi gambă, către talpă şi se termină lângă ung%ia celui de*al patrulea deget de la picior. Hloca-ele pe meridian corespund cu8
dureri de cap colerice
dureri musculare
pietre şi dureri la vezica biliară
congestie la coaste şi torace
rigiditatea articulaţiei şoldului
probleme digestive =metabolism slab al grăsimilor, gaze>
dureri ale gambei şi gleznei
Meridianul %icatului Funcţionare între orele" ,-3am !ocalizare" meridianul începe de la degetul mare de la picior( spre pelvis #i pe coastele inferioare din dreapta #i se termină aproape de ficat 'loca%ele pe meridian corespund cu" iritaţii oculare noduli în g&t rigiditate musculară )
2ocalizare8 meridianul începe de la degetul mare de la picior, spre pelvis şi pe coastele inferioare din dreapta şi se termină aproape de ficat Hloca-ele pe meridian corespund cu8
iritaţii oculare
noduli în gât
rigiditate musculară şi în articulaţii, artrită
dureri de spate şi de coaste, probleme la genunc%i
nereguli la uter şi prostată
afecţiuni ale pielii, eczeme, psoriazis, dermatite
Canalele speciale sau e(traordinare .eblocarea acestor canale poate avea efecte de vindecare miraculoase Canalele speciale sau e(traordinare sunt foarte importante în cultivarea internă. Aceste canale se umplu cu energie atunci când cele :9 meridiane principale sunt pline, ele funcţionând asemenea unor lacuri. Dacă energia din meridiane scade, atunci energia din e(trameridiane se întoarce în meridiane pentru a suplini lipsa. rin practică capacitatea de stocare poate creşte foarte mult, cu toate acestea este nevoie de un maestru pentru a facilita salturile calitative. Deblocarea acestor canale poate avea efecte de vindecare miraculoase8 :. Canalul C3+N78 se pot vindeca bolile de stomac şi cel egastrice, problemele plămânilor, astmul, %ipertensiunea, insomnia şi probleme fiziologice 9. Canalul DA$8 se pot vindeca leşinurile, oboseala oc%ilor, ţiuiturile în urec%i, durerile de mi-loc şi de spate, rinic%ii slăbiţi, e(tremităţile reci, pierderea apetitului se(ual şi cele mai multe probleme femeieşti ?. Canalul 5)N8 se pot vindeca lipsa de aer, astmul, sinuzita, problemele de inimă, durerile din piept, tensiunile din piept, ficatul slăbit, vezica biliară slăbită, tremurăturile membrelor, amorţeala, retenţia de apă în picioare, urinarea frecventă, vezica urinară slăbită, umflăturile intestinale, pierderea apetitului @. Canalul D'8 se pot vindeca surmena-ul, insomnia, deteriorarea sistemului nervos central, problemele nervilor din zona lombară, impotenţa, osteoporoza, epilepsia, tulburările menstruale, scurgerile vaginale, răcelile, pierderea părului, e-acularea precoce ;. Canalele J$NK)$ şi JAN7K)$8 se pot vindeca %ipertensiunea, diabetul, %ipotensiunea, durerile de cap, ameţelile, durerile în umeri, reumatismul şi artrita
. Canalele J$NL$A+ şi JAN7L$A+8 se pot vindeca disfuncţiile erectile, rinic%ii slăbiţi, durerile în testicule, e-acularea prematură, surzenia
Canalul D'
Canalul 5)N
Canalul C3+N7
Canalul DA$
Canalele JAN7L$A+ şi J$NL$A+
Canalele JAN7K)$ şi J$NK)$
Canalul &! /$trameridianul .0 începe în punctul 1ui 2in aflat pe perineu între anus #i se$( urcă pe faţa interioară a coloanei vertebrale( penetrează creierul #i coboară pe faţă p&nă pe frenul gingiei superioare Canalul .0 mai este supranumit #i guvernator4 pentru )
perineu între anus şi se(, urcă pe faţa interioară a coloanei vertebrale, penetrează creierul şi coboară pe faţă până pe frenul gingiei superioare. Canalul D' mai este supranumit şi EguvernatorF pentru că acţionează ca un vicerege, delegat pentru a inspecta, conduce şi corecta corpul în numele spiritului. Canalul D' are cu creierul acelaşi fel de relaţie pe care o au meridianele cu organele corespunzătoare, o relaţie de interdependenţă. Canalul D' este marea tuturor canalelor 5ang pe care le guvernează. )l conectează creierul cu rinic%ii şi reflectă fiziologia creierului, a coloanei şi a aparatului reproductiv.
Canalul "'( /$trameridianul 6/7 începe tot în 1ui 2in #i urcă prin faţa corpului p&nă la frenul gingiei inferioare 6olul său este cel de a comanda toate funcţiile 5in ale corpului fiin supranumit marea meridianelor 5in Canalul 6/7 este comandantul special al )
)(trameridianul 5)N începe tot în 1ui 2in şi urcă prin faţa corpului până la frenul gingiei inferioare. 5olul său este cel de a comanda toate funcţiile 5in ale corpului fiin supranumit marea meridianelor Min. Canalul 5)N este comandantul special al uterului şi a funcţiei de gestaţie la femei. Atât canalul 5)N cât şi D' sunt create de către 8i *ul originar =5uan 8i > şi permit conectarea sau separarea, putând fi privite în mod dualist. Astfel, dacă cineva contemplă aceste canale ca unul singur, după o vreme va
constata e(istenţa %aosului unificat de dinaintea creaţiei şi pentru a putea ieşi din această stare va trebui să se reîndrepte către dualitate. Dacă le contemplă ca pe canale separate, va constata după un timp că energiile 5in şi 5ang se urmează reciproc, că nu pot decât să coe(iste şi va trebui să accepte în cele din urmă unitatea lor. 7estul prin care se unifică cele două canale este acela de a atinge cerul gurii foarte uşor cu vârful limbii rela(ate, centrat pe graniţa dintre partea tare şi partea moale a palatului. Circulaţia corectă a energiei poate fi obţinută numai de către persoanele sănătoase, şi constă în ascensionarea ei pe canalul D' şi coborârea pe canalul 5)N, circuitul fiind supranumit ca Emicul circuit cerescF.
Canalul CHONG
Canalul C197: începe din acela#i punct ca #i canalele .0 #i 6/7( se desparte în două secţiuni dubl&nd meridianul stomacului( urcă spre g&t unde se difuzează Semnificaţia sa este de rută a energiei( plină de vigoare #i putere Canalul C197: )
Canalul C3+N7 Canalul C3+N7 începe din acelaşi punct ca şi canalele D' şi 5)N, se desparte în două secţiuni dublând meridianul stomacului, urcă spre gât unde se difuzează.
&emnificaţia sa este de rută a energiei, plină de vigoare şi putere. Canalul C3+N7 este marea celor cinci organe şi a celor şase viscere. )l guvernează sângele şi energia 8i , atât în aspectul 5ang , ceresc cât şi în cel 5in, pamântesc. oziţia corectă a fiinţei umane este în vidul dintre 5in şi 5ang . Acest vid este reprezentat de canalul C3+N7.
Canalul &)I Canalul .;< are forma unei centuri late în %urul mi%locului #i echilibrează toate meridianele care trec obligatoriu prin zona sa de influienţă /l începe din ultimele coaste #i încon%oară corpul o dată /l este în relaţie cu rinichii( vezica biliară( )
Canalul DA$
Canalul DA$ are forma unei centuri late în -urul mi-locului şi ec%ilibrează toate meridianele care trec obligatoriu prin zona sa de influienţă. )l începe din ultimele coaste şi încon-oară corpul o dată. )l este în relaţie cu rinic%ii, vezica biliară, ficatul şi splina.
Canalele JAN7L$A+ şi J$NL$A+ Canalele =<;9 sunt fie 5ang >2;7:=<;9? fie 5in >2<7=<;9? #i ele coordonează abilitatea de a ridica( preferabil cu multă forţă( energia din păm&nt în partea superioară a corpului 6idicarea energiei se face cu un impuls poate periculos într-o anumită măsură( )
Canalele JAN7L$A+ şi J$NL$A+ Canalele L$A+ sunt fie 5ang =JAN7L$A+> fie 5in =J$NL$A+> şi ele coordonează abilitatea de a ridica, preferabil cu multă forţă, energia din pământ în partea superioară a corpului. 5idicarea energiei se face cu un impuls poate periculos într*o anumită măsură, dar foarte agil şi foarte necesar pentru puterea şi înfiriparea vieţii.
Canalul JAN7L$A+ porneşte din calcâi şi urcă pe faţa e(terioară a piciorului, terminându*se în punctul 9B al meridianului vezicii biliare. Canalul J$NL$A+ porneşte tot din mi-locul călcâiului dar urcă pe faţa interioară a piciorului după care se conectează la canalul C3+N7. )nergia i din aceste canale este responsabilă cu %rănirea şi umidificarea corpului. Gn interior ea %răneşte viscerele, iar în e(terior umidifică porii pielii. Gn cazul tratamentelor, pentru bărbaţi sunt efective tratamentele pe JAN7L$A+, în timp ce pentru femei cele pe J$NL$A+.
Canalele JAN7K)$ şi J$NK)$ Canalele 2;7:@/< #i 2<7@/< sunt responsabile cu menţinerea unei ordini între 5in #i 5ang( de stabilire a unor proporţii corecte pentru a crea un tot unitar #i armonios /le menţin corpul legat4 #i coerent 9 propoziţie celebră spune" ceea ce )
Canalel JAN7K)$ şi J$NK)$
