Trezirea puterii vindecatoare Toată lumea visează la fericire. Totuşi „nici o societate nu e în măsură să neo ofere, fiindcă noi înşine nu ştim în ce constă. Şi dacă din întâmplare putem ajunge la ea, ea, o facem prin noi înşine", Thierry Maulnier.
Prezenta vindecatoare
Biblia este un text psihologic care ne învaţă cum să ne depăşim toate problemele. Ea explică modul în care ajungem să ne creăm singuri probleme, apoi ne învaţă cum să scăpăm de ele. Cunoaşterea semnificaţiei si simbolurilor, a alfabetului ebraic şi a diferitelor nume care apar în Biblie constituie cheia tuturor povestirilor biblice. uteţi descoperi semnificaţia diferitelor nume din Biblie în lucrările Indicele alfabetic de cuvinte al luii St lu Stro rong ng sau Indicele alfabetic de cuvinte al lui Young. Există multe alte cărţi de genul acesta, dar cele două menţionate sunt cel mai des folosite de către toţi cei care studia!ă semnificaţiile ascunse ale Bibliei. Prez Pr ezen enţa ţa Vi Vind ndec ecăt ătoa oare re pe ca care re au fo folo losi sitt-o o Moise, Iisus, Ilie, Pavel si ulti alti sfinti vă este accesibilă tuturor, c!iar acu. "rmăto "rmă torul rul ci cita tatt es este te pre prelu luat at di din n ca capi pito tolu lull # al Evan Ev angh ghel elie ieii lu luii $uc $uca. a. El re repr pre! e!in intă tă fu fund ndam amen entu tull pentru orice vindecare şi ne spune tuturor de ce suntem aici. "#u!ul #onului este peste Mine, pentru care M-a Ma un unss să bi bine neve veste stesc sc să săra raci cilo lor$ r$ MM-a a tr tri iis is să vindec pe cei zdrobiţi cu inia$ să propovăduiesc robilor dezrobirea %i celor orbi vederea$ să slobozesc pe cei apăsaţi, %i să vestesc anul plăcut #onului." &i 'nc!iz(nd cartea %i d(nd-o slu)itorului, a %ezut, iar oc!ii tuturor erau aţintiţi asupra *ui. &i +l a 'nceput a zice către c ătre ei ei stăzi s-a 'plinit Scriptura aceasta 'n urec!ile voastre. %$uca #&'()*'+ attă un a unaa di dint ntre re ce celle mai re rem mar arca cabi bille şi ma maii stăzi ăzi s-a extraor ext raordin dinare are dec declar laraţi aţiii din toa toată tă Bib Biblia lia.. st 'plinit Scriptura aceasta 'n urec!ile voastre. -u min m ine, e, ni nici ci să săpt ptăm ămn naa vi viit itoa oare, re, ni nici ci an anul ul vi viit itor, or, ci #un nez ezeu eu es este te ete etern rnul ul /C"0, în acest minut. #u cu. Binele vostru se reali!ea!ă în acest moment. Cereţi Cer eţi săn sănăta ătate te acu acum, m, cer cereţi eţi pac pacea ea acu acum. m. ri rinci ncipiu piull 1indecător şi acea lui 2umne!eu se află în voi. Pentru a 'nţelege iblia, priviţi-o ca pe o are
ndiferent ndife rent ce cău căutaţ taţi, i, exi există stă chiar acu acum. m. 2e ce să mai aşteptaţi pnă să vă vindecaţi3 2e ce să amnaţi3 2e ce să spuneţi& 4într)o bună !i, o să mă bucur de pace.4 2umne!eul păcii este în interior. Cel /totputernic este în interior, iar voi veţi primi de la El energie şi putere. ubirea este aici şi acum, iar voi puteţi să experimentaţi ubirea 2ivină ţşnind din inima voastră către toţi oamenii. uteţi, de asemenea, să atrageţi către voi, acum, pe partenerul vostru divin. Ceea ce căutaţ căutaţii în viit viitor or este pre!en pre!entt chiar acum, chiar unde vă aflaţi. Cunoaşterea legilor minţii voastre este salvatorul vostru.
Vindecarea tulburarilor mentale /&i erau uiiţi de 'nvăţă 'nvăţătura tura *ui, căci cuv(n cuv(ntul tul *ui era cu putere. Iar 'n sinagogă era un o, av(nd du! de deon necurat, %i a strigat cu glas tare *asă0 1e ai cu noi, Iisuse 2azarinene3 i venit v enit ca să ne pierzi3 Te %ti cine e%ti Sf(ntul lui #unezeu. &i l-a certat Iisus, zic(nd Taci %i ie%i din di n el el.. Ia Iarr de deo onu nul, l, ar arun unc( c(nd nduu-ll 'n i i)l )loc ocul ul sinagogii, a ie%it din el, cu niic vătă(ndu-45. 6*uca, 6*u ca, 78 789-8: 9-8:$$ pas pasa)e a)e cor corela elate. te.-- Mar Marcu cu 49 499-9; 9-9;,, 844, <9:-8=> +?ista 'n vec!ie o credinţă si e?ista si acu, confor căreia atunci c(nd un o era nebun, el era er a de fa fapt pt po pose seda datt de de deo oni ni sa sau u de di diav avol oli. i. /ceasta avea drept corolar credinţa că toţi oamenii care sufereau de tulburări psihotice sau mintale erau posedaţi de demoni. n vremurile biblice, exorci!area, în formele ei variate, devenise forma general acceptată de terapie pentru pacienţii cu boli mintale. 2e)a lungul timpul tim pului, ui, oamenii oamenii au înc încerc ercat at div divers ersee met metode ode de a scoa sc oate te de demo moni niii di din n mi minţ nţil ilee şi tr trup upur uril ilee oa oame meni nilo lor. r. /stă!i, psihiatrul, psihologul şi îndrumătorul spiritual încearcă să cureţe mintea de toate gndurile negative sunt nt 'n şi credinţele false. Toţi demonii sau diavolii su realitate stări ale inţii, care au apărut din cauză că puterea creatoare a oului a fost utilizată 'ntrun od ignorant %i distructiv. Intraţi hotărâţi în biserica voastră, adică 'n teplul propriei voastre inţi$ adunaţi-vă la un loc toa oatte g(ndurile %i toate opiniile, enţ e nţin in(n (ndu du-v -vă ă at aten enţi ţia a 'n 'ndr drep epta tată tă as asup upra ra adevărurilor lui #unezeu$ căutaţi să siţiţi atosfera de libertate %i pace a inţii celeilalte persoa per soane. ne. #ev #eveni eniţi ţi lis lisus us 6i 6intea ntea ilu ilui inată nată>>
coplet verdictele %i opiniile celor din )urul vostru. Aac aceeţi acest lucru energic %i cu sentientul senti entul de cunoa% cunoa%tere tere inter interioară. ioară. Siţi Siţiţi ţi că av aveţ eţii aut utor orit ita ate tea a de a pr pron onun unţa ţa ac acel elee cuvinte, adică aveţi 'ncredere că g(ndul vostru este la fel de plin de autoritate ca %i g(ndirea lui #unezeu care curge prin voi. 1ouă vi se5oferă posibilitatea de a alunga demonii prin afirmarea cu putere a uniunii cu 2umne!eu. /stf /s tfel el,, 'n tăcere sau cu voce tare, cu credinţă %i siţire profundă, pronunţaţi cuvintele vindecare, aronieBsi aron ieBsi pace. 6ugaţi)vă cu credinţă si în acest mod, rădăcinile gndurilor rele vor fi distruse. 2iavolul plnge şi se apără& Lasă-ne! Ce ai cu noi? afară din 2ar El ')a admonestat, !icndu)i& Taci şi ieşi afară el. A admonesta înseamnă a înlătura complet, odată pentru totdeauna, puterea oricărei forţe negative sau rele. înseamnă că nu mai admiteţi ca demonii să mai aibă vreo putere sau nu mai admiteţi că mai există asemenea entităţi. Iar pe deoni nu-i lăsa să vorbească. %0arcu '&7#+ /ceasta înseamnă înseamnă că voi, care sunteţi scăldaţi în $umină, nu veti permite sub nicio formă gndurilor negative să vă influenţe!e să renunţaţi la credinţa în ute u tere reaa 8u 8upr prem emă, ă, ca care re es este te un unic icăă şi in indi divi vi!i !ibi bilă lă.. 0eto 0e toda da de vi vind ndec ecar aree fo folo losi sită tă ai aici ci de i isu suss a fo fost st puterea şi autoritatea cuvntului& 1ă porunce%te du!urilor necurate, necurate, cu stăp(n stăp(nire ire %i cu putere, %i ele ies. %$uca #&79+ $egeaa ca $ege care re ne gu guve verne rnea! a!ăă mi mint ntea ea in indi divi vidu dual alăă es este te aceea ca suntem sup upu uşi sugestiilor. n timpuri străvechi, era obisnuită ideea că oricine este pasibil, în oric or icee mo mome ment nt,, de a fi luat luat în posesie de un dem demon. on. 0ult 0u ltee pe pers rsoa oane ne ca care re in intr trau au cu uş uşur urin inţă ţă în st star area ea subiec sub iectiv tivăă de fri frică, că, se tre tre!ea !eau u pos poseda edaţi ţi de demo demoni, ni, adică de puterea propriilor lor gnduri de frică. n timpuri străvechi şi chiar şi în !iua de a!i, în unele părţi ale lumii, exorci!area era şi este o profesie foarte foa rte pro profit fitabi abilă. lă. :oţ :oţii cre credea deau u că dem demoni onilor lor le era fric fr icăă de ap apaa sf sfin inţi ţită tă,, de Bi Bibl blie ie şi de pr pron onun unţa ţare reaa numelui lui 2umne!eu. /stfel, s)a ajuns la conclu!ia că aşa)!isul demon va fugi adesea la comanda verbală a exorcistului, lăsndu)' în pace pe pacient. "neori, pacientul intra în convulsii la au!ul numelui magic pronunţat, ceea ce a dus la răspndirea şi mai mare a profesiei de exorcist. 2upă cum vedeţi, întreaga procedură se ba!ea!ă pe credinţă şi, după spusele exorcistului, totul se datorea!ă acesteia.
!ipnotică să acţioneze ca un o nebun. 2e exemplu, unui om aflat în stare de transă i se poate da comanda să sară într)un picior atunci cnd vede un cine; şi el se va supune. #acă i se introduce o sugestie post! po st!ip ipno noti tică că,, el va re repe peta ta ac acţi ţiun unea ea %i du după pă ce revine la starea de trezie. ceasta se va produce sub fora unui ipuls. I se poate sugera că este posedat de un spirit rău sau un diavol, iar intea sa su subc bcon on%ti %tien enta ta va ac acţi ţion ona a co conf nfor or su suge gesti stiei ei,, reproduc(nd cu fidelitate presupusa acţiune a unui diavol, cu ac aceeea%i acurate teţţe ca %i orice altă trăsătură de caracter sugerată. 0intea subc su bcon onşt ştiien enta ta,, ca care re cu cupr prin inde de g gnd ndur uril ilee tut utu uro rorr oamenilor, oameni lor, va manif manifesta esta divers diversee tipuri şi grade de demoni!are, în funcţie de sugestiile făcute. 2in punct de vedere experimental, subiecţilor aflaţi în stare de trans tr ansăă li se po poat atee in indu duce ce pr prin in su suge gest stie ie or oric icee ti tip p de nebu ne buni nie. e. n ca cadru drull ex expe peri rime ment ntel elor or în ca care re au fo fost st folosite sugestii, dacă subiectul este informat că nu a fost fo st vo vorba rba de dec ctt de o su suge gest stie ie,, tu tulb lbura urare reaa mi mint ntal alăă disp di spar are. e. :i :ipu pull de ne nebu buni niee sc schi hi!o !ofr fren enic ic,, ps psih ihot otic ic,, depresiv sau maniac poate fi demonstrat prin sugestie. Este uşor de vă!ut de unde vin aşa)!işii diavoli. &i ie%ind pe uscat, *-a 'nt(pinat un bărbat din cetate, care avea deon %i care de ultă vree nu ai punea !aină pe el %i 'n casă nu ai locuia, ci prin pr in o or rin inte te.. &i vă văz(n z(nd d pe Ii Iisu sus, s, st stri rig( g(nd nd,, a căzut 'naintea *ui %i cu glas are a zis 1e ai cu ine, Iisuse, Aiul lui #unezeu 1elui Prea'nalt3 @ogu-Te, nu ă c!inui. 1ăci poruncea du!ului necurat să iasă din o, pentru că de ulţi ani 'l stăp(nea %i era legat 'n lanţuri %i 'n obezi, păzindu-l, dar el, sfăr((nd legăturile, era (nat de deon, 'n pustie. &i l-a 'ntrebat Iisus, zic(nd 1are-ţi este nuele3 Iar el a zis *egiune. 1ăci deoni ulţi intraseră 'n el. &i-* rugau pe +l să nu le poruncească sa eargă 'n ad(nc. &i era acolo o tură are de porci, care pă%teau pe unte. &i *-au rugat să le 'ngăduie să intre 'n ei$ %i le le-a -a 'n 'ngă gădu duit it.. &i &i,, ie ie%i %ind nd de deo oni niii di din n o o,, au intrat 'n porci, iar tura s-a aruncat de pe ţăr 'n lac %i s-a 'necat. Iar păzitorii văz(nd ce s-a 'nt(plat, au fugit %i au vestit 'n cetate %i prin sate. &i au ie%it să vadă ce s-a 'nt(plat %i au venit la Ii Iisu suss %i au gă găsi sitt pe ou ull di din n ca care re ie ie%i %ise seră ră deonii, 'brăcat %i 'ntreg la inte, %ez(nd )os, la picioarele picio arele lui Iisus %i s-au 'nfric 'nfrico%at. o%at. 6*uca C9<8:$ pasa)e corelate - Matei C9C-89$ Marcu :4-48>
repr prez ezin intă tă o re rea ain inti tire re a Pietrele funerare re celui ort, ceea ce 'nseană că oul trăie%te 'n trecutul ort, hrănind nişte duşmănii vechi sau sa u ni nişt ştee su sufe feri rinţ nţe, e, p pnă nă c cnd nd ac aces este teaa de devi vin n obsesii in mintea lui. 2ebunul este un o care a per pe ris is re reu% u%că cări rilo lor, r, ur urii ii,, ră răzb zbun unăr ării ii sa sau u pl(ngerii de ilă s ă p r e i a con contro trolul asu asupra pra inţiii lui disc inţi discriin riinative ative 6care )udeca )udeca>. >. -u trebuie să cedăm niciodată şi să lăsăm emoţiile nega ne gati tive ve,, di dist struc ructi tive ve să ne co cont ntro role le!e !e.. Em Emoţ oţia ia urmea!ă gndul şi, prin redirecţionarea gndurilor noas no astr tre, e, ne pu pute tem m co cont ntro rola la em emoţ oţii iile le..
@itualul de e?orcizare, care este folosit şi a!i, a! i, co cons nsti titu tuiie ce ceaa mai pu pute tern rnic icăă co com man andă dă sugestivă dată minţii subiective. 6e!ultatul dorit este obţinut în funcţie de credinţa exorci!atorului. =aptul că o problemă este susceptibilă de a fi vindecată pr priintr) r)u un ritual sau cere rem monie demonstrea!ă clar originea sa mentală. 0ulţi oameni spun că aud tot timpul voci care le spun tot felul de lucruri îngro!itoare. Ei cred că sunt posedaţi de spirite rele. Claraudiţia este o facultate a minţii umane. Este acea proprietate a inteligenţei din voi care permite minţii voastre obie ob iect ctiv ivee să pe perc rcea eapă pă co comu muni nică cări ri al alee pro propr prie ieii voastre minţi subiective sau ale minţilor altora, prin intermediul cuvintelor rostite. /ces /c este te cu cuvi vint ntee nu vi vin n de la vr vreo eo en enti tita tate te de!încarnată, ci vin de la propriul vostru 8ine, care ca re es este te un unaa cu în înţe ţele lepc pciu iune neaa in infi fini nită tă şi cu nteligenţa infinită. /tunci cnd primiţi anumite idei id ei de la mi mint ntea ea su subi biec ecti tivă vă sa sau u ap apar ar anu anumi mite te răspunsuri, este necesar ca acestea să vină într)o form fo rmăă pe ca care re s) s)o o pu pute teţi ţi în înţe ţele lege ge,, ca care re să se adrese adr ese!e !e sim simţur ţurilo ilorr voa voastr stre. e. 8un 8untt mul mulţi ţi oam oameni eni care au cl clar arau audi diţi ţie. e. "n "nii ii at atri ribui buiee ac aces estt lu lucru cru imagin ima ginaţi aţiei, ei, alţii o pri prives vescc ca pe o hal haluci ucinaţ naţie ie subiectivă, iar alţii atribuie acest fenomen unor spirite ale celor decedaţi. -u trebuie să vă mai spun că o aceeaşi lege a sugestiei se aplică şi guvernea!ă caracterul manifestărilor lor auditive. Mint Mi ntea ea su subc bcon on%t %tiien entă tă va pr prel elua ua es esa) a)el elee suge su gera rate te de că cătr tree i int ntea ea co con% n%ti tien entă tă. 2a 2acă că,, de exemplu, credeţi că există un înger pă!itor care vă vorbeşte sau că este vorba despre vocea unui spirit de!înc de! încarn arnat, at, min mintea tea sub subconş conştie tientă ntă va urma sug sugest estia ia dată şi toate comunicările următoare se vor desfăşura pe ba!a celor presupuse de voi.
CUM CU M VIND VINDEC EC Ă MINT MINTEA EA NOA NOAST STR RĂ PE CEL BOLNAV &i scul(ndu-Se din sinagogă, a intrat 'n casa lui Sion. Sio n. Iar soacra lui Sio Sion n era prinsă de frigu friguri ri relee %i *-a rel *-au u rug rugat at pen pentru tru ea. &i +l, ple plec(n c(ndu-S du-See asupra ei, a certat frigurile %i frigurile au lăsat-o. Iar ea, 'ndată 'ndat ă scul(ndu-se, scul(nd u-se, le slu)ea. slu) ea. 6*uca 78C-8D$ 7 8C-8D$ pasa)e corelate - Matei C47-4:> +? < femeie avea fiul ei cu febră mare şi nu se mai aştepta ca el să trăiască. 2octorul i)a prescris do!e mici de aspirină şi i)a administrat un tratament
şi copilului, iar acesta s)a îmbolnăvit. Copiii sunt la mila părinţilor şi sunt controlaţi de atmosfera mentală dominantă din jurul lor. Ei nu au atins încă vrsta la care propria lor raţiune să poată prelua controlul gndurilor, emoţiilor şi reacţiilor la sugest estia ia psi psi!ol !ologu ogului lui,, ace aceast astă ă cond co ndiţ iţii iile le vi vieţ eţii ii.. *a sug aă a ă ss-a a de deci ciss să se li lini ni%t %tea easc scă ă %i să ci cite teas ască că constant Psalmul 23 , rug rugnd ndu)se u)se pen pentru tru ghi ghidare dare,, pentru pace şi armonie cu soţul ei, transmiţndu)i acestuia iubire, în loc de ură şi resentimente. 0nia şi furia reprimată a mamei au ajuns să fie resimţite de copil sub forma febrei sau a unei stări de excitaţie a minţii.
iubirea %i perfecţiunea lui #unezeu se anifestă acu prin intea %i corpul copilului eu. +l este acu rela?a rela?att si lini%tit lini%tit.. +u scot acu la iveal iveală ă darul lui #unezeu din el %i totul este bine." Ea a repetat rugăciunea de mai sus încet, în tăcere şi plină de iubire, timp de vreo '> minute. / remarcat apoi o schimbare remarcabilă la copilul său, care s)a tre!it, a cerut o jucărie şi ceva de mncare. :emperatura i)a revenit la normal. Ce se întmplase3 =ebra a dispărut la copil deoarece mama nu mai avea nicio stare febrilă şi nicio agitaţie în mintea ei. 8tarea sa de pace, armonie şi iubire a fost resimţită instantaneu de copil, astfel că a apărut la el o reacţie corespondentă. Ea şi)a luat copilul de mnă, biblic vorbind. reprez rezint intă ă Put Putere erea a lui #u #unez nezeu. eu. 1u Mâna rep a)utorul (inii, voi creaţi, odelaţi, daţi foră %i direcţionaţi. +a este sibolul Puterii 1reatoare a Inteligenţei din noi toţi. =emeia şi)a înălţat copilul mâin inii ii,, în sensul că a insuflat minţii ei cu ajuto ajutorul rul mâ idee id eeaa de să sănă năta tate te,, arm armon onie ie şi pa pace ce,, ia iarr u ute terea rea lu luii 2umne!eu a răspuns pe măsură. 8tă în natura minţii profunde de a răspunde naturii gndului vostru. Cnd mama şi)a focali!at atenţia asupra ideii de sănătate perfectă pentru copilul ei, uterea lui 2umne!eu a fost canali!ată prin punctul ei focar de atenţie şi astfel a apărut vindecarea. tunci c(nd iblia vorbe%te despre intrarea în casa lui Simon, se referă la a auzi. 1uv(ntul Simon 'nseană a auzi, iar mama soţiei lui Simon 'nseană starea eoţională care urează după ce aţi auzit sau aţi dat atenţie la ceva. 2acă sunteţi tulburaţi de unele veşti sau dacă deveniţi foarte entu!iasmaţi în mod nejustificat, trebuie să vă tre!iţi sinagoga 6intea si inia>, adică trebuie să contemplaţi re!enţa opriţ iţii fe febr bra a sau starea de interi int erioară oară.. :reb :rebuie uie să opr boală prin contemplarea
Moise, Mois e, sp spre re ă ărtu rturi riee lo lor. r. 6I .u .uca ca : :49 49-47 -47$$ pasa)e corelate - Marcu 47=-77> En lep persoană nă care s-a separa separatt lepro ross este o persoa de Su Surs rsa a ad adev evăr ărat ată ă a vi vieţ eţii ii,, pr prin in g( g(nd ndur urii eronate 'ntreţinute 'n od constant. înseamnă un om care se lasă lasă guvernat guvernat de cele cinci simţur simţurii şi este separat psihic şi spiritual de Centrul său divin. 8tarea de a fi lepros sau orice altă stare impu im pură ră es este te re re!u !ult ltat atul ul gu guve vern rnăr ării ii ce celo lorr ci cinc ncii simţuri, prin intermediul cărora apar influenţele fricii, superstiţiilor şi gndurilor eronate. &i 'ntinz(nd +l (na, S-a atins de lepros, zic( zi c(nd nd Vo Voie iesc sc,, fi fiii cu cură răţa ţat0 t0 /ţi vă! vă!ut ut oam oameni eni care întind mna deasupra mulţimii şi se roagă pentru ei, după care apare vindecarea; acest lucru s)a tot petrecut petrecut din tim timpur purii ime imemor morial iale. e. Eneori, luea 'l prive%te pe oul care practică 'ntinderea (inii deasupra altora ca pe /un vindecător 'nnăscut". #esigur, cu toţii sunte /vindecători 'nnăscuţi", din siplul otiv că Prezenţa vindecătoare a lui #unezeu se află 'n toţi oaenii. Aiecare dintre noi o poate cont co ntac acta ta pr prin in g( g(nd ndur uril ilee sa sale le.. +a ră răsp spun unde de tuturor. rincipiul vindecător se află şi în cine, în pisică, în copac, în păsări. Ea este omnipre!entă şi repre!intă 1iaţa din tot ce ne înconjoară.
Există grade diferite de credinţă. Există omul care, prin credinţă, se vindecă singur de ulcer şi altul care vindecă o boală profundă, aşa)!is incurabilă, a altei persoane. Este la fel de uşor pentru re!enţa vindecătoare să vindece un plămn tuberculos sau o tăietură la deget. 2u e?istă are sau ic 'n oc!ii lui #unezeu, care ne-a creat pe noi toţi la fel cu nu e?istă greu sau u%or.
beneficiile pe care le)aţi obţinut prin prin rugăciunile celui care v)a vindecat şi prin acceptarea voastră mentală, deasemenea lipsa lor de credinta actionea!a asupra mintii dumneavoastra diminuandu)i puterea. /tunci cnd Biblia spune& #ăutaţi să vă curăţaţi, dupa cum a orânduit Moise, trebuie să interpretaţi cuv(ntul Moise cuv(ntul Moise ca fiind *egea - calea prin care funcţionează intea voastra profundă. e măsură ce vă creaţi tipare noi de gndire şi vă afirmaţi binele, mintea voastră voastră profundă %$egea+ răspunde în mod automat acestor tipare şi vi!uali!ării mentale, după care urmea!ă vindecarea. $egea nu păstrea!ă niciun pic de ranchiună, nu mai mult dect legea legea electricităţii. :ot ce trebuie să faceţi este să vă conformaţi principiului electricităţii şi re!ultatele vor apărea. oate că n)aţi folosit corect principiul pentru a obţine curent timp de vreo @> de ani; dar în momentul în care veţi urma procedura corectă, veţi obţine curent.
&i iată ni%te bărbaţi aduceau pe un pat un o care era slăbănog %i căutau să-l ducă 'năuntru %i să-l pună 'naintea *ui. #ar negăsind pe unde să-l ducă, din pricina ulţiii, ulţiii, s-au suit pe acoper acoperi% i% %i, prin pr intr tree că cără răi izi zi,, ll-au au lă lăsa satt cu pat patul ul 'n i i)l )loc oc,, 'naintea lui Iisus. &i văz(nd credinţa lor. +l le-a le-a zis FGule, iertate 'ţi sunt păcatele taleH. %$uca @&'() *>; pasaje corelate ) 0arcu *&7)@+ Fie F ie 'ţ 'ţii po poru runc nces esc c Sc Scoa oală lă-te -te,, ia pa patu tull tă tău u %i ergi la casa ta.H %$uca, @&*#+ oameniii au adus cu ei un pat n n Biblie spune că oameni care ca re ă ăce cea a un bă bărb rbat at pa para rali lia at. t. Patul în care stă 'ntins un o reprezintă propria sa inte. El stă întins acolo plin de frică si îndoieli, de condamnare. vinovăţie5ş vinovă ţie5şii superst superstiţie. iţie. /stfel de gnduri parali!ea!ă parali!ea!ă mintea şi corpul. n 0arcu *&')'*, unde întlnim o variantă uşor diferită a aceleiaşi poveşti, se spune că omul fusese alţi ţi pa pattru ! 2uărul patru reprezintă purtat de al luea anifestată, manifestarea obiectivă a stărilor subi su biec ecti tive ve de co conş nşti tiin inţă ţă.. Patru 'nseană sf(r%it, rezultatu tull fi fin nal, copletarea unui ciclu de con%tiinţă, negativ sau pozitiv. Iisu suss 6c 6con on%ti %tiin inţa ţa Pu Puter terii ii lu luii -i s)a spus că Ii #unezeu> l-a vindecat prin vindecat prin iertarea păcatelor lui . $ păcătui 'nseană a pierde contactul cu sursa sănă să nătă tăţi ţii, i, fe feri rici ciri riii %i pă păci cii. i. Ii Iisu suss l-a ier erta tatt pe paralitic, parali tic, spun(ndu-i spun(ndu-i %idică"te &i, ia"ţi patul, ceea ce 'nseană că devărul sau #unezeuJ nu )udecă
vlăstarul 8piritului; cu această minte voi puteţi cere, alege, selecta şi ajunge la nişte conclu!ii şi deci!ii. 2acă veţi greşi în judecata pe care o faceţi şi în deci!ia pe care o luaţi, veţi experimenta reacţia automată din partea minţii voastre subconştiente. 0intea voastră vă poate ierta întotdeauna, deoarece noua vi!uali!are ment me ntal alăă şi g gnd ndur uril ilee min inun unat atee vo vorr da re re!u !ult ltat atee corespun!ătoare. Ea vă va ierta de fiecare dată; iată de ce numim aceasta ubirea lui 2umne!eu sau 0ila lui 2umne!eu. 'iindcă n"aveau pe unde să"l ducă înăuntru, din pricina norodului, s"au suit pe acoperi&ul casei! sau u u ulţ lţi iea ea,, se re refe feră ră la ac acuz uzat ator orii ii (orodul, sa ent e ntal alii ai o oul ului ui fr fric ica, a, au auto to'n 'nv) v)no novă văţi ţire rea. a... reu re u%c %car area ea %i co cond nda ana nare rea. a. In cl cliipa c( c(nd nd realizează că devărul 6#unezeu> nu condană niciod nic iodată, ată, va 'nc 'nceta eta %i el să se con conda dane ne %i se va iert ie rta a pe si sine. ne. tunci tunci,, 'n lo locc să a aii ste stea a 'n 'nti tins ns 'n patul credinţelor false %i al fricilor de tot felul, el se va rid ridica ica,, pri prin n cont contact actul ul său cu Put Putere erea a inf infini inită, tă, vizualiz(nd %i iagin(ndu-%i sănătatea perfectă %i bunăstarea generală. Treb Tr ebui uiee să e erg rgeţ eţii pe acoperi &, &, dacă vreţi un răsp ră spun unss la ru rugă găci ciun unil ilee voa voast stre re.. :rebuie să vă căţăraţi. căţăra ţi. :rebuie să faceţi aceasta, aceasta, amint amintindu)vă indu)vă tot timp ti mpul ul de u ute tere reaa in infi fini nită tă a lu luii 2u 2umn mne! e!eu eu şi de 2oii ur urcă că cu a) a)ut utor orul ul cre red dinţa voastră în ea. 2o cred cr edin inţe ţei$ i$ ne ri rid dic ică ă de deas asup upra ra pr pro obl ble eel elor or noastre cu a)utorul aripilor credinţei. 8e spune că ei s)ar fi urcat pe acoperiş şi au lăsat pe paralitic în jos, în faţa lui lisus. /ceasta înseamnă că atunci c(nd 'l conteplaţi pe #unezeu sau Prezenţa *ui sf(ntă, sunteţi 'nălţaţi, intea vă este desc!isă %i receptivă %i lă lăsa saţi ţi id idee eea a vo voas astr tră ă de să sănă năta tate te pe perf rfec ectă tă să pătrundă către nivelele subliinale din voi.
Iar 'n altă s(bătă, a intrat +l 'n sinagogă %i 'nvăţa. &i era acolo un o a cărui (nă dreaptă era uscată. #ar cărturarii %i fariseii 'l p(ndeau de-l va vindeca s(băta, ca să-I găsească vină. 'nsă +I %tia g(ndurile lor %i a zis oului care avea (na uscată Scoală-te %i stai la i)loc. +l s-a sculat, %i a stat. %$u %$uca ca 9&9 9&9)(+ )(+ &i privind 'pre)ur pe toţi ace%tia, i-a zis 'ntinde (na ta. Iar el a făcut a%a %i (na lui s-a făcut făc ut să sănă năto toas asă ă ca %i ce ceal alal altă. tă. %$u %$uca ca 9&' 9&'>; >; pas pasaje aje corelate ) 0arcu 7&7)@+ Cnd isus a spus& întinde"ţi mâna , trebui trebuiee să
dorinţei voastre vă salvea!ă de orice situaţie grea. /tunci mintea conştientă şi cea subconştientă cad de acord asupra împlinirii dorinţei sau rugăciunii voastre, iar voi sunteţi isus sau omul spiritual în acţiune. Cnd nu mai există nici o contradicţie lăun lă untr tric ică, ă, în înse seam amnă nă că aţ aţii aj ajun unss la un ac acor ord, d, sunteţi isus Christos în acţiune. isus repre!intă raţiunea voastră iluminată, iar Christos înseamnă puterea şi înţelepciunea care re!idă în 8inele vostru. n int interp erpret retarea area e!o e!oter terică ică core corectă ctă a Bib Biblie liei, i, trebu buiie să se înţeleagă că pri rin ncipiile sunt personificate în fiinţe umane, pentru a exprima şi a portreti!a totul mai viu şi mai puternic. Sau nu vă cunoa%teţi voi singuri bine că Kristos Iisus este 'ntru voi3 fară nuai dacă"Lnu sunteţi netrebnici. %Corînteni , '7&@+
Visele, abiţiile, idealurile, planurile %i ţelurile ultor oaeni sunt slabe %i ră(n cantonate 'n int i nte, e, de deoa oare rece ce ei nu %t %tiiu cu cu să le pun ună ă 'n practică. Con Condiţ diţiil iilee ext exteri erioare oare şi lu lumea mea ext exteri erioară oară 2ecu cuno nosc sc(n (nd d le legi gile le i inţ nţii ii %i neag ne agăă do dori rinţ nţel elee lo lor. r. 2e ne%tiind cu să se roage eficient, ei vor descoperi că ideile lor inunate or 'n inte iediat ce se nasc , aceasta conducndu)i la frustrare şi nevro!ă. #acă veţi privi 'n )urul vostru, 'n birou sau 'n 'ntreprinderea unde un de lu lucr craţi aţi,, ve veţi ţi ve vede dea a u ulţ lţii oa oae eni ni cu o mână uscată. Ei stagnea!ă stagnea!ă sau am putea spune spune că mor încet. 1iaţ 1i aţaa es este te pr prog ogre resi sivă vă vi viaţ aţaa îns nsea eamn mnăă cr creş eşte tere re
c(nd 6gandi negativ> si spunem& 42acă aş fi avut creierul sau bunăstarea materială a lui Aoe, relaţiile lui, aş fi putut şi eu să devin cineva. 2ar aşa, uitaţi)vă la mine mi ne.. 8u 8unt nt un ni nime meni ni.. 0) 0)am am nă născ scut ut fă fără ră av avan anta taje je.. :rebuie să mă mulţumesc cu ceea ce am. 4 /ce cest staa es este te mod odul ul în ca care re se jus usti tifi fică că mul ulţi ţi oame oa meni ni.. Ei se su suba bapr prec ecia ia!ă !ă şi se re retr trog ogra rade dea! a!ăă singuri sin guri.. $ic $ichid hidaţi aţi şi er erad adic icaţ aţii di din n mi mint ntea ea vo voas astr trăă teama,, îndoi teama îndoiala ala şi rea)vo rea)voinţa. inţa. /veţi deplină încrede încredere re în 2umne!eu, lăsaţi)vă lăsaţi)vă descope descoperiţi riţi cu totul şi spuneţ spuneţii facc orice cu din di n su sufl flet et şi cu um umiili lin nţă ţă&& "Pot să fa a)utorul Puterii lui #unezeu %i a 1onstiintei care ă 'nt 'ntăre ăre%te, %te, ă g!i g!idea dează ză %i ă dir direcţi ecţione onează ază 4 riv r iviţ iţii ap apoi oi mi minu nuni nile le ca care re vo vorr ap apăr ărea ea.. Intindeţi-#ă mâna prin lărgirea concepţiilor sau a propriilor estimări. estim ări. int intiţi iţi sus, înălţ înălţaţi)v aţi)văă privi privirea, rea, reali! reali!aţi aţi că veţi merge întotdeauna întotdeauna într) într)acolo acolo unde este vi!iunea avea 'n voastră. Veţi intinde mâna atunci c(nd veţi avea inte o iagine clară si puternică despre ceea ce vreţ vr eţii să ob obţi ţineţ neţi. i. Aa Aace ceţi ţi ac aceas easta ta cu cr cred edin inţa ţa că 'nţelepciunea lui #unezeu va realiza acel lucru %i veţi vedea că ea se anifestă pe ecranul spaţiului. 1eţi fi mulţumiţi pentru o vreme. /poi, va apărea o 4nemulţumire4 divină care vă va mobili!a, făcndu)vă să ţintiţi şi mai sus, tot mai sus, către infinit. A ntinde mâna, atunci cnd acest lucru este foarte bine înţeles psihologic, repre!intă filo!ofia cea mai sănătoasă, mai simplă şi mai minunată pe care orice om o poate avea. /stfel, vă !ic vouă cum sa ntindeţi mâna.
Iar cănd S-a aprop apropiat iat de poarta cetăţi cetăţii, i, iată scoteau un o ort rt,, si sing ngur urul ul co copi pill al a ae eii sa sale le,, %i ea er era a vădu vă duvă vă %i u ulţ lţi iee a are re di din n ce ceta tate te er era a cu ea ea.. &i &i,, văz(nd-o #onul, I s-a făcut ilă de ea %i i-a zis 2u pl(nge0 &i apropiindu-Se, S-a atins de sicriu, iar cei ce-4 duceau s-au oprit. &i a zis Tinere, ţie 'ţi zic, scoală-t -tee. &i s-a ridicat ortu tull %i a 'nceput să vorbească. %$u %$uca ca &'*) &'*)'@+ '@+ atăă aic at aicii o min minuna unată tă dra dramă mă psi psihol hologi ogică. că. Mortul este dorinţa dor inţa.. pe car caree nu a-t a-tii reu reu%it %it s-o an anife ifesta staţi. ţi. #acă sunteţi acu ceea ce v-aţi dorit să fiţi, 'nseană 'nseană că aţi 'nviat mortul din voi. cred edee 'n ce ceva va *i s" s"a a fă făcu cutt du după pă credi credinţ nţa a ta ta!! cr 'nseană că acceptă accept ă acel ceva ca fiind adevărat. adevărat . -i se spune că mortul era fiul unei văduve. + văduvă este o feeie al cărei soţ este ort. tunci c(nd nu sunte căsătoriţi ental %i eoţional cu #unezeu %i cu adevărurile Sale, sunte orţi 'ntr-adevăr pentru pace, bucurie, sănătate, sănătat e, fericire %i inspiraţie. G feeie adevărată este aceea al cărei soţţ es so este te #u #un nez ezeu eu sa sau u in inel elee %i ca care re nu es este te infl in flue uenţa nţată tă de si siţ ţur urii si de cr cred edin inţe ţele le lu lue e%t %ti. i. 'iul 'i ul,, dorinţa unei aseenea feei nu va ră(ne ort o rt,, de deoa oare rece ce ea se 'n 'ntoa toarc rcee că cătr tree #o #on nul ul ei ei,, care ca re re repr prez ezin intă tă Pu Pute tere rea a 1r 1rea eato toar aree di din n ea %i %i,, 'nc!iz(nd u%a celor cinci siţuri, ea 'nlătură coplet tot ceea ce siţurile sale neagă. 'n tăcere %i cu iubire, ea cere să fie ceea ce-%i dore%te, %tiind 'n inia ei că #onul 6Spiritul din ea> 'i va onora %i 'i va va vallid ida a ac acea east stă ă ce ceri rinţ nţă. ă. +a tr trăi ăie% e%te te %i acţionează 'ntr-o atosferă entală de acceptare copletă. 1ontinu(nd să-%i 'nnobileze con%tiinţa 'n felul acesta, ea a)unge la o convingere interioară, 'nviind astfel mortul din ea. Starea ei interi interioară oară de triuf este omnul di din n ea, ca care re co coa and ndă ă mortului- .inere, ţie îţi ic, scoală"te! /ceasta este manifestarea exterioară a sentimentului subiectiv de bucurie că vi s)a răspuns la rugăciune.
de v(nt, %i corabia se uplea de apă %i erau 'n pri pr ie) e)di die. e. &i &i,, ap apro ropi piin indu du-s -se, e, **-au au de de%t %tep epta tat, t, zic(nd 'nvăţătorule, Invaţatorule, pieri. Iar +l, scul(ndu-Se, a certat v(ntul %i valul apei %i ele au 'ncetat %i s-a făcut lini%te. %$uca (&**)*#+ /ici ni se spune cum să ne controlăm emoţiile şi cum să ne vindecăm tulburările sufletului. /ceasta estte po es pove vest stea ea fi fiec ecăr ărui uiaa di dint ntre re no noi, i, nu nu num mai a oame oa meni nilo lorr de pe o cor corab abie ie,, de deoa oarec recee no noii cu to toţi ţiii călăto căl ătorim rim und undeva eva,, din punc punctt de ved vedere ere psi psihol hologi ogic. c. /tunci cnd ne confruntăm cu o dificultate, căutăm un răspuns, o soluţie. /tunci cnd ne este teamă, trebuie să ne orientăm către credinţă. Călătoria începe întotdeauna în minte; corpul doar urmea!ă ceea ce dictea!ă mintea. Corpul nu poate face nimic şi nu poate merge nicăieri pnă cnd mintea nu acceptă şi nu dă o directivă. Conştiinţa este singura putere şi sing si ngur urul ul fa fact ctor or ca care re pu pune ne lu lucr crur uril ilee în mi mişc şcar are. e. Conş Co nşti tiin inţa ţa om omul ului ui re repre pre!i !int ntăă mi mişc şcare areaa co cont ntin inuă uă.. 0intea noastră este întotdeauna activă, chiar şi atunci cnd dormim. iscipoliii no%tri sunt atitudinile noastre, stările iscipoli %i capacită tăţi ţille noastr tree entale, care erg 'preună cu noi, oriunde ne-a duce. 2u trebuie t rebuie să-* lăsă pe Iisus pe Iisus să adoarmă în barcă! entru a înţe în ţele lege ge şt ştii iinţ nţaa vi vieţ eţii ii aş aşaa cu cum m es este te ea de desc scri risă să în Biblie, trebuie să înţelegem că isus, barca, vntul, valurile şi discipolii sunt personificări ale adevărurilor, facultăţilor, stărilor şi gndurilor omenirii. &i iată a venit un bărbat, al cărui nue era Iair %i ca care re er era a a aii-a are rele le si sina nago gogi gii. i. &i căz căz(n (nd d la picioarele lui Iisus, 'l ruga să intre 'n casa lui, 1ăci avea nuai o fiică, ca de doisp doisprezece rezece ani, %i ea era pe oarte. &i, pe c(nd se ducea +l, ulţiile 'l 'presurau. &i o feeie, care de doisprezece ani avea av ea sc scur urge gere re de s( s(ng ngee %i c! c!el eltu tuis isee cu doc docto tori riii toată averea ei, %i de niciunul nu putuse să fie vindecată, apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poal po ala a !a !ain inei ei *u *uii %i 'n 'nda dată tă ss-a a op opri ritt cu curg rger erea ea s(ngelui ei. &i a zis Iisus 1ine este cel ce s-a atins de Mine3 #ar toţi tăgăduind, Petru %i ceilalţi care erau er au cu +l +l,, au zi zis s 'n 'nvă văţă ţător torul ule, e, u ulţ lţi iil ilee Te 'bulzesc %i Te str(torează %i Tu zici 1ine este cel ce s-a atins de ine3 Iar Iisus a zis S-a atins de Mine cineva. 1ăci a siţit o putere care a ie%it din Mine. &i, feeia, văz(ndu-se vădită, a venit treur(nd %i, căz(nd 'naintea *ui, a spus de faţă cu tot poporul din ce cauză s-a atins de +l %i cu s-
sinagogii, zic(nd urit fiica ta. 2u ai supăra pe 'nvăţătorul. #ar Iisus, auzind, i-a răspuns 2u te tee$ crede nuai %i se va izbăvi. &i venind 'n casă ca să nn-a a lă lăsa satt pe ni nie eni ni să in intr tree cu +l +l,, de dec( c(tt nuai pe Petru %i pe Ioan %i pe Iacov %i pe tatăl copilei %i pe aă. &i toţi pl(ngeau %i se tanguiau pentru ea. Iar +l a zis 2u pl(ngeţi$ n-a urit, ci doare. &i r(deau de +l, %tiind că a urit. Iar +l, scoţ sc oţ(n (nd d pe to toţi ţi af afar ară ă %i ap apuc uc(n (ndd-o o de ( (nă nă,, a strigat, zic(nd 1opilă, scoală-te0 &i du!ul ei s-a 'ntors %i a 'nviat 'ndată$ %i a poruncit +l să i se dea să ăn(nce. 6*uca C74-::$ pasa)e corelate - Matei D9=-99, 478:-8;$ Marcu :9C-87> :oatee ac :oat aces este te is isto tori rioa oare re su sunt nt ps psih ihol olog ogic icee şi tr treb ebui uiee , adi intter in erp pre rettat atee ca at atar are. e. 1oi su sunt nteţ eţii Iair adică că gn gndul dul predominant din mintea voastră; #ă aruncaţi la picioarele lui Iisus$ Iisus$ adică, începeţi să conşti conştienti!a enti!aţi ţi că puteţ puteţii D reînvia copi co pilu lull mu muri ribu bund nd din voi, voi, datorită unei noi înţelegeri a uteriii lui 2umne!eu. uteri 2umne!eu. 'iica pe moarte repre!intă dorinţa voastră neîmplinită. Iisus, Iair, fiica, femeia cu sân%erare, &etru, Ioan şi Iaco#, toate aceste caractere se regăsesc în fiecare dintre noi. Este povestea fiecărui om. 'iica noastră moar aree deoarece nouă ne lipseşte credinţa că o %dorin %do rinţa+ ţa+ mo putem reînvia. + femeie cu scurgere de sânge nu poate da naşt na şter ere, e, nu po poat atee co conc ncep epe. e. 'emeia însea înseamnă mnă emoţi emoţie, e, sent se ntim imen ent. t. /t /tun unci ci c cnd nd em emoţ oţii iile le no noas astr tree o ia iau u ra ra!n !na, a, înseamnă că, simbolic, noi sân%erăm. Energia şi vitalitatea sunt su nt ir iros osit itee di din n ca cau! u!aa fr friici cillor or,, a îng ngri rijjor orăr ăril ilor or şi a îndoielilo îndoi elilor. r. /terul %mi %minte ntea+ a+ tre trebuie buie să fie înc închis his pentru a putea procrea. e măsură ce mergeţi către interior şi închideţi poarta dorinţelor, fiind convinşi că sunteţi deja ceea vă doreaţi să fiţi, vă închideţi uterul %mintea+ şi reuşiţi să daţi o formă idealului pe care)' aveţi. ndul vostru este creator. Cnd începeţi să vă gndiţi la ceea ce doriţi să împliniţi, uterea crea cr eato toar aree a lu luii 2u 2umn mne! e!eu eu ră răsp spun unde de şi şi,, da dato tori rită tă no noii ii focal fo cali! i!ăr ării me ment ntal alee re real ali! i!at atăă cu cre credi dinţ nţă, ă, ve veţi ţi reî reînv nvia ia copilu cop ilul. l. ?ti ?tiţi ţi deja în inima voastră voastră că ace acell copil nu este mort, că)' puteţi aduce înapoi. #redinţa ta te"a mântuit . Credinţa vine din faptul că ştim înăuntrul nostru că există o singură utere 8upremă care poate face toate lucrurile. 1om au!i în interior acest /devăr, dacă ne vom concentra toată atenţia asupra lui. Faid Fa ideţ eţii să as ascu cult ltăm ăm /d /devă evăru rull de desp spre re u ute terea rea u ubi biri rii, i, desp de spre re cre credi dinţ nţăă şi bu bună năvo voin inţă ţă şi să av avem em în încre crede dere re că înţe în ţele lepc pciu iune neaa no noas astr trăă ne va rev revel elaa răs răspu puns nsul ul la ori orice ce problemă. Credinţa merge doar înt într)o r)o sin singur gurăă dir direcţ ecţie. ie. 0ulţi oameni îşi apleacă urechea şi îşi îndreaptă atenţia
(-a atins de "ine cine#a. cine#a. Căci am simţit simţit o putere care ca re a ie ieşi şitt di din n "i "ine ne.. 1oi puteţi atinge mental şi emoţional credinţa, iubirea, bucuria şi pacea. /tunci cnd c nd ac acce cept ptaţ aţii me ment ntal al id idee eeaa de să sănă năta tate te pe perfe rfect ctă, ă, re!en re !enţa ţa 1in 1indec decăto ătoare are răsp răspund undee şi sun sunteţ teţii sal salvaţ vaţii ) aceasta este virtutea care se revelea!ă din adncurile fiinţei. , ştiind că a murit -i se spune că râdeau de 0l %copilul+. -u este adevărat că cele cinci simţuri rd şi) şi bat ioc de voi3 -u vă provoacă ele spunndu)vă& 4/ceasta nu se poate reali!a4 sau 4Este imposibil43 ată de ce trebuie să ignoraţi semnele venite de la simt si mtur urii si să vă di direc recti tion onat atii at atent entia ia că cătr tree o im imag agin inee ment me ntal alăă no nouă uă,, as astf tfel el că pe mă măsu sură ră ce im impr preg egna naţi ţi această dorinţă cu starea de iubire, ve)ţi invia fiica %fiul+ %fi ul+.. /ce /ceast astaa est estee senificaţia faptului că i"a luat Casa este pe Petru, Ioan &i lacov în casă cu 0l! Ca mint mi ntea ea vo voas astr trăă sa sau u co conş nşti tiin inţa ţa.. r rop opri riul ul vo vost stru ru E" 8"8" -: re rep pre re!i !int ntăă ta tattăl şi mam amaa tut utur uror or ide deiilo lor, r, dorinţelor şi conceptelor. Petru repre repre!intă !intă credinţa în 2um 2u mne ne!e !eu; u; Iacov rep repre! re!int intăă judecata judecata cea dreaptă, dreaptă, adică acea capacitate de a au!i doar veştile bune; Ioan este iubirea sau sentimentul de unitate cu idealul pe care)l car e)l ave aveţi ţi. 2e obicei, noi ne folosim de aceste trei calităţi ori de cte ori recunoaştem un adevăr care nu este es te ev evid iden entt si simţ mţur uril ilor or.. 8) 8)ar ar pu pute teaa ca ra raţi ţiun unea ea şi simţurile să pună totul sub semnul întrebării, să rdă şi să ridiculi!e!e, ridiculi!e!e, să ia în !eflemea, !eflemea, dar dacă noi ne vom retrage pur şi simpl simplu u în inte interior, rior, fiind convinşi convinşi că este adevărat ceea ce simţim, puterea lui 2umne!eu va lucra în favoarea noastră. Chiar dacă lumea întreagă va nega, noi vom putea materiali!a dorinţa noastră, deoa de oarec recee av avem em cre credi dinţ nţă, ă, că căci ci toate ni se #or face conform credinţei noastre.
PREZENŢA NOASTRĂ VINDECĂTOARE &i iată un bărbat din ulţie a strigat, zic(nd Invăţătorule, rogu-ă ie, caută spre fiul eu, că 'l a nuai pe el$ &i iată un du! 'l apucă %i 'ndată strigă % i abia pleacă ple acă de la el, după ce I şi)l zguduie cu spue %i l-a zdrobit. &i -a rugat de ucenicii Tăi ca să-l alunge %i n-au putut. Iar lisus, răspunz(nd, a zis G, nea necredincios %i 'ndărătnic0 P(nă c(nd voi fi cu voi %i vă voi suferi3 du aici pe fiul tău. &i, apropiinduse el, deonul l-a aruncat la pă(nt %i l-a zguduit. Iar lisus a certat pe du!ul cel necurat %i a vindecat pe copil %i l-a dat tatălui lui. Iar toţi au răas uiiţi de ărirea iui #unezeu. %$uca G&7()# G&7()#7; 7; pasaje corel corelate ate ) 0atei '&'#)*'; 0arcu G&')*G+ Există povestioare similare în Evangheliile lui 0arcu şi 0atei, care par să indice în mod clar o boală numită a!i epilepsie. 8igur că, dacă privim povestea din punct de vedere literal, ne)am putea gndi la posesiunile demonice, care repre!entau o credinţă destul de populară în acele vremuri. Băiatul este aruncat la pămnt, face spume la gură şi este scuturat de convulsii. Biblia nu menţionea!ă cuvntul 4epilepsie4. Cuvntul derivă din grecescul epilepsia, care înseamnă o boală caracteri!ată prin cădere din picioare şi atacuri. recii numeau epilepsia boală sacră, deoarece se credea că este cau!ată de lună. 2upă cum ştim, termenul de 4lunatic4 vine din latinescul lunaticus. n simbolismul străvechi, luna semnifica mintea subconştientă. 8oarele era intelectul iluminat sau mintea conştientă plină de înţelepciune. Cu alte cuvinte, Biblia ne spune că băiatul avea în subconştientul lui o otravă, care era cau!a atacurilor sale epileptice. iua soarele nu te va arde, nici luna noaptea. 6Psali 49=, ;>. Psi!ologia %i psi!iatria odernă arată 'n od precis că tulburările intale %i fizice '%i au rădăcinile 'n profunziile inţii, inţii, porţiune nuită subcon%tient. Tiparele subcon%tiente negative sunt denuite epidemii ale întunericului . rin orientarea către re!enţa divină din interior, îl lăsăm pe 2umne!eu să acţione!e în viaţa noastră. -e dovedim credinţa, devoţiunea şi iubirea pentru 2umne!eu prin identificarea noastră cu calităţile calităţile 8ale şi refu!nd categoric să recunoaştem că răul are vreo putere asupra noastră. rin credinţa noastră în uterea lui 2umne!eu, noi invocăm armonia perfectă şi pacea perfectă, care sunt voinţa $ui. pro?iativ prin anii 7== d.1r., Kipocrate a
cauzată de fiinţe divine. +l a ridiculizat această superstiţie %i a arătat că boala nu poate să aibă origine divină, din siplul otiv că se putea vindeca prin purificări %i incantaţii, care erau 'n are vogă la vreea aceea. Fipocrate, acest medic faimos cunoştea foarte bine cau!ele care stăteau la ba!a diferitelor tulburări mintale. -u are nicio importanţă dacă băiatul despre care se vorbeşte în povestirea de mai sus era un idiot, surd şi mut sau un epileptic. /tunci cnd ne rugăm pentru altul, trebuie să conştienti!ăm că toate lucrurile sunt posibile cu a)utorul lui *umneeu. 0vanghelia lui Marcu ne spune că acest tip de boală se vindecă prin post &i rugăciune! Postul 'nseană respingerea a totBce este evident pentru siţ si ţur uri, i, re resp spin inge gere rea a si sip pto toe elo lorr %i pr pre) e)ud udec ecăţ ăţil ilor or oenirii. oeni rii. Trebuie Trebuie să postim postim,, adică să respinge ental "ospăţul5 otrăvit al evidenţelor obiective. 8tarea de tulburare mintală se regăseşte şi în noi, atunci cnd vedem această boală concreti!ată în alta persoană. Eşecul în vindecarea unui copil nebun sau idiot nu este din vina acestuia, ci este din cau!a lipsei discipoli poli %facultăţile mentale+. noastre de credinţă în disci 1el care se roaga trebuie să se vindece pe sine de boala de care se presupune că suferă acel copil$ dacă vindecătorul nu este convins pe deplin de devărul divin, el se va lăsa cople%it de ideea de boală. 2acă nu reuşim într)un astfel de ca!, înseamnă că nu am reuşit să ne fixăm atentia pe însănătoşirea acelei persoane.8copul pri rin ncipal al tuturo rorr rugăciunilor pentru alte persoane este acela de a trăi sentim sen timent entul ul de buc bucuri uriee int interi erioar oarăă şi 2um 2umne! ne!eu eu va face restul. n timpul rugăciunii, trebuie să mergem n ceruri$ aceast aceastaa însea înseamnă mnă o stare de pace interi interioară oară ceruri uri,, vom şi linişte linişte.. 2ac 2acăă vom intra intra foarte foarte des în cer reuşi să vedem raiul pe pămnt. &i 'nvăţa lisus 'ntr-una din sinagogi s(băta. &i iată o feeiee care avea de optsprezece feei optsprezece ani un du! de neputi neputinţă nţă %i care era g(rbovă, de nu putea să se ridice iu sus nici ni cide decu cu$ $ Ia Iarr li lisu sus, s, vă văz( z(nd nd-o, -o, a c! c!e eat at-o -o %i ii-a a zi zis s Aeeie, e%ti dezlegată de neputinţa ta. &i &i-a pus (inile asupra ei %i ea 'ndată s-a 'ndreptat %i slăvea pe #unez #u nezeu. eu. Iar ai ai-a -arel relee sin sinago agogii gii,, (n (nii iindu ndu-se -se că lisus a vindecat-o s(băta, răspunz(nd, zicea ulţiii &ase zile sunt 'n care trebuie să se lucreze$ venind deci 'ntr-acestea, vindecaţi-vă, dar nu 'n ziua s(betei0 Iar #onul i-a răspuns %i a zis Aăţarnicilor0 Aiecare dintre voi nu dezleagă, oare, s(băta boul său, sau asinul de la iesle, ies le, %i nunu-ll duc ducee să-l adape3 adape3 #ar ace aceast asta, a, fii fiică că a lui vraa fiind, pe care a legat-o satana, iată de
1indecarea cu minile a fost folosită timp de nenumărate genera gen eraţii ţii.. "nii spun că au dar şi că mi minil nilee lu luii sun suntt mâini #indecătoare. 2esigur, dacă ei cred că au acest dar divin al vind vi ndec ecări ării, i, li se dă pe mă măsu sura ra ac aces este teii cre credi dinţ nţee /dev /devăr ărul ul esţe5că noi avem cu toţii darul vindecării. -u este vorba de un da darr di divi vin n ca care re es este te da datt do doar ar c cto torv rvaa fi fiin inţe ţe.. r re! e!en enţa ţa 1indecătoare acţionea!ă în voi *# de ore pe !i. /ti luat vreo vr eoda dată tă în co cons nsid ider erare are to toat atee tă tăie ietu turi rile le,, !g !gri riet etur uril ilee şi juliturile pe care le)aţi avut cnd eraţi copii3 -u aţi observai o nteligenţă divină care acţionea!ă3 8e forma trombo!a, se închidea tăietura, se formau celule noi şi astfel avea loc o vindecare completă. :oate acestea se petreceau făra ca voi să fiţi prea conştienţi de ele. nteligenţa din voi va reînnoieşte în permanenţă corpul. Credinţa face ca aceasta utere 1indec 1in decăto ătoare are să acţ acţion ione!e e!e cu o vit vite!ă e!ă foa foarte rte mar mare, e, ast astfel fel înct puteţi experimenta o vindecare instantanee. 2e fapt, un mare număr de biserici de diferite culte practica vindecarea cu minile. -i se spune în Biblie că femeia a fost vindecată în !iua de sâmbătă +sabat. 0ulţi iau acest cuvnt în sensul său strict literal, gndindu)se astfel că este un păcat să faci orice fel de muncă în !iua de sabat. "nii merg la extrem şi nu se folosesc nici de bani în acea !i. :oate acestea nu au nicio importanţă. mul poate apela la 2umne!eu în orice clipă, pentru orice urgenţ urg enţă, ă, ori oriund undee s)a s)arr afl afla. a. 1ă aflaţ aflaţii în sa saba batt atunciBc(nd acce ac cept ptaţ aţii )n int ntea ea vo voas astr tră ă că vi se ră răsp spun unde deB B la rugăciune. t tun unci ci c( c(nd nd e edi diţa ţaţi ţi %i vi ss-a a ră răsp spun unss la rugaci rug aciune une,, aţi a)uns 'n cea de-a %aptea %aptea zi, in cea de)a şaptea oră, care din punct de vedere psihologic înseamnă momentul convingerilor. 1ă aflaţi în !iua de sabat atunci cnd inima voastră este înflăcărată de loria lui 2umne!eu şi de ce cert rtit itudi udine neaa ră răsp spun unsu sulu luii 8ă 8ău u şi şi,, în ac acel el mo mome ment nt,, ve veţi ţi expe ex peri rime ment ntaa o tr tran ansfu sfu!i !iee di divi vină nă in inst stan anta tanee nee de en energ ergie ie,, putere, vitalitate şi viaţă. :rebu :re buie ie să con conşt ştie ient nti! i!ăm ăm că ac acţi ţiun unil ilee ex exte terio rioar are, e, ritualuri, ceremonii, şi preceptele unor organi!aţii sau biserici nu repre!intă religia adevărată. "n om poate să se supună tuturor regulilor bisericii sale şi în acelaşi timp să încalce toate legile lui 2umne!eu în inima sa. oate să se ducă la biserică in fiecare !i a săptămnii şi tot să fie necredincios. :rebuie sa devenim conştienţi de faptul că singura schimbare care contea!ă este cea interioară, schimbarea din inimă, acolo unde vă îndrăgostiţi de fapt de valorile spirituale. /tunci toate fricile, duşmanii şi bolile vor dispărea. Cnd ajungeţi să trăiţi într)o stare de conştiinţă plină de pace, sănătate şi fericire, vă aflaţi n iua de sabat tot timpul.
TRATAREA N ABSEN!Ă
prieteni, zic(ndu-I #oane, nu Te osteni, că nu sunt vrednic ca să intri sub acoperă(ntul eu. #e aceea nici pe ine nu -a socotit vrednic să vin la Tine. 1i spune cuv(ntul %i se va vindeca sluga ea. 1ăci %i eu sunt o pus sub stăp(nire, av(nd sub ine osta%i, %i zic acestuia #u-te, %i se duce, %i altuia Vino, %i vine, %i slugii ele Aă aceasta, aceast a, %i face. Iar Iisus, auzind acestea, S-a inun inunat at de el %i, 'ntorc(ndu-Se, a zis ulţiii care venea după +l ic vouă că nici 'n Israel n-a aflat at(ta credinţă$ &i 'ntorc(ndu-se cei trii%i acasă, au găsit sluga sănătoasă. 6*uca <;-4=$ pasa)e corelate - Matei C:-48$ Ioan 77;:8> /ceasta este tehnica tratamentului în absenţă, portreti!ate într)un mod foarte simplu şi frumos. 1i se arată aici cum sa vă rugaţi rugaţi pentru pentru al altu tull sa sau u cu cum m să spuneţi cu#ântul şi să)l vind vi ndec ecaţ aţi. i. /t /tunc uncii c cnd nd vă ru ruga gaţi ţi pe pent ntru ru al altu tull sa sau u c cnd nd îi oferiti ceea ce se numeşte tratament mental şi spiritual, voi de fapt corectaţi pur şi simplu în mintea voastră ceea ce ştiţi şi vedeţi, proiectnd şi simţind lăuntric libertatea celuilalt. 0ulţi dintre 0ulţi dintre voi, aţi fost fost în armată armată şi ştiţi că trebui trebuiee să exec ex ecut utaţ aţii ord ordin inel ele. e. "n so sold ldat at es este te co cond ndiţ iţio iona natt să se supu su pună nă im impl plic icit it of ofiţ iţer eril ilor or să săii su supe peri rior ori. i. 2u 2upă pă un antrenament susţinut, soldatul devine disciplinat, adică mintea şi trupul său sunt înclinate către anumite acţiuni.
nu veţi permite îndoielilor, anxietăţii şi impresiilor false despre lume să vă intimide!e, să vă influenţe!e, să vă distrugă. 1ă veţi condiţiona mintea astfel înct ea să asculte de ordinele voastre şi să)şi îndrepte gndurile către scopurile pe care le aveţi în viaţă, către idealurile voastre. n acest mod vă veţi canali!a emoţiile în mod constructiv. /veţi controlul deplin. < emoţie nu poate fi eoţia a urea urează ză vi!ual vi! uali!a i!ată. tă. :rebuie :rebuie să înţ înţele elegeţ geţii că eoţi g(ndului$ deci, atunci c(nd vă controlaţii gandurile %i iaginaţia, vă puteţi controla si eoţiile. -icio persoană sau lucru nu vă pot irita, tulbura sau răni; ele nu au putere. 2e exemplu, o altă persoană !ice că sunteţi ticălo tic ălos. s. 8un 8unteţ teţii un tic ticălo ălos3 s3 -u. 8ug 8ugest estiil iilee sau dec declar laraţi aţiile ile altora nu vă pot afecta, doar gndurile voastre vă pot afecta. /ceasta este singura putere emoţională pe care o aveţi. ntr) un astfel de moment, gndul vostru ar putea să fie& Iacea lui 2umne!eu umple mintea acelui om4. 1ă puteţi scufunda în mni m nie, e, ur urăă sa sau u ră ră!b !bun unar are. e. 2a 2ar, r, la fe fell de bi bine ne,, vă pu pute teţi ţi scufunda în pace, armonie şi bunăvoinţă. Mintea disciplinată este obi%nuită să ia un edicaent spir sp irit itua uall ca care re se nu nue e%t %tee /' /'n n ac acor ord d cu In Infi fini nitu tul" l".. In oentul 'n care sunteţi tentaţi să reacţionaţi negativ, iden id enti tifi fica caţi ţi-vă -vă i ied edia iatt cu ţe ţelu lull vo vostr stru. u. 1o 1ou utaţ taţii-vă vă iediat către idealul pe care-l aveţi %i veţi vedea că veţi depă%i obstacolul. Sunteţi cei care aveţi un cuv(nt de spus, astfel că le veţi spune g(ndurilor voastre 6servitorii> plecaţi- %i ele vor pleca, veniţi %i ele vor veni. 8ă vă dau un exemplu de proastă folosire a imaginaţiei. < mamă al cărei fiu ajunge tr!iu acasă începe să)şi imagine!e că a păţit cine ştie ce nenorocire. Ea îl vi!uali!ea!ă în mintea ei tulbure şi distorsionată ca fiind într)un spital sau îşi imaginea!ă un accident. Ea trebuie să înveţe cum să se roage şi cum să devină precum un bun soldat care urmea!ă ordinele. /tuncii cnd vă rugaţi, sunteţi sub rdine *i#ine. 1) /tunc aţi făcut egoul şi mndria intelectuală, care consideră că aveţi gnduri şi puncte de vedere proprii, să îngenu îng enunch nche!e e!e în faţ faţaa înţ înţele elepci pciuni uniii lui 2um 2umne! ne!eu eu din intter in eriior orul ul vo vost stru ru.. /cu cum m av aveţ eţii ord rdiinu null de a ad aduc ucee armonie, sănătate, pace, bucurie, bunăstare şi frumuseţe în lu lume me.. 8u 8unt nteţ eţii ai aici ci ca să lă lăsa saţi ţi lu lumi mina na vo voas astr trăă să străl st răluc ucea easc scă. ă. :r :reb ebui uiee să av aveţ eţii cr credi edinţ nţăă şi în încr cred edere ere absolu abs olută tă în omn omnipo ipoten tenţa, ţa, omn omnisc iscien ienţa ţa şi iub iubire ireaa făr fărăă margini a lui 2umne!eu, care caută să se exprime pe Identi ntific ficaţi aţi-vă -vă en ental tal %i eo eoţion ţional al cu 8ine 8i ne îns nsuş uşi. i. Ide #unezeu. Siţiţi %i fiţi convin%i că sunteţi un canal pentru anifestarea tuturor atributelor, calităţilor %i puterilor lui #unezeu %i că #unezeu curge prin voi ca aronie, sănătate, pace, bucurie %i abundenţă.
divin divi n de a ma mani nife fest staa bi bine nele le,, fru frumu muse seţe ţeaa şi ad adev evăr ărul ul.. uteţi ut eţi dev deveni eni fii fiinţe nţe ghi ghidat datee de 2um 2umne! ne!eu, eu, ori orient entate ate divin, a căror misiune în lume este aceea de a urma e/istă n eterni eternitate tate şi al cărui ordinele Celui nic care e/istă nume este perfect.
Priul pas pe calea vindecării este să nu vă fie teaă de condiţiile anifestate in acest oent. l do doiilea pas es este te ac acel ela a de a re real aliz iza a că si situ tuaţ aţiia respectivă nu este dec(t produsul g(ndirii din trecut, care nu va ai avea acu puterea de a-%i continua e?istenţa. l treil treilea ea pas es este te acela acela de a" preaslăvi pe umneeu care este în voi 6sinele interior>. /ceasta va opri producerea tuturor toxinelor din voi şi din pacientul vostru. ţi declarat 'n acest oent că situaţia prezentă este falsă$ 'nălţ(nduvă pe vo voii %i pr priv ivin indd-o o pe ce ceal alal altă tă pe pers rsoa oană nă a% a%a a cu cu trebuie ea să fie, veţi atrage către voi anifestarea stării ideale. 1ăutaţi să trăiţi plenar dorinţa voastră ca %i cu ea ar fi de)a 'plinită %i cuvântul 6g(ndu 6g(ndull sau sentientul> o va anifesta cur(nd 'n planul fizic. 2acă veţi permite credinţelor lumeşti %otrăvurile mentale+ să vă infl in flue uenţ nţe! e!e, e, nu ve veţi ţi fi ca capa pabi bili li să aj ajun unge geţi ţi la îm împl plin inir irea ea idealului vostru. Prin Pr intre tre ce cele le a aii cu cup pli lite te ot otră răvu vuri ri e ent ntal alee se nuă nu ără ră ur ura, a, ca care re 'n re real alit itat atee es este te ig igno nora ranţ nţă, ă, %i autocopăti autoco pătiirea irea,, care este de fapt concentrarea concentrarea pe propria persoană. /ceste droguri circulă prin curenţii voştri voş tri men mental talii şi psi psihic hici, i, otr otrăvi ăvind nd toa toate te i!v i!voar oarele ele de speranţă şi credinţă şi ducnd la depresie si tot felul de alte tulburări tulburări mintale. /ntidotul /ntidotul spiritual spiritual este acela de a vă descoperi 8inele real %2umne!eu+ şi de a vă lăsa copl co pleş eşiţ iţii de 2u 2um mne ne!e !eu. u. u utteţ eţii să vă înd ndră răgo gost stiţ iţii nebuneşte nebune şte de aceast aceastăă nouă cunoaştere, cunoaştere, prin care aţi aflat că gndurile sunt materiale şi că, dacă vă umpleţi mintea cu valori spirituale, vă veţi transforma întreaga viaţă, atrăgnd către voi sănătatea, fericirea, iubirea şi bucuria. uteţi deveni extrem de fericiţi şi entu!iaşti ştiind că exis ex istă tă un ri rinc ncip ipiu iu al 1i 1ieţ eţii ii,, ca care re cu curge rge pri prin n mi mint ntea ea voastr voa stră, ă, cre crend nd aco acolo lo ima imagin ginii conf conform ormee cu nat natura ura sa divi di vină nă.. /t /tun unci ci c cnd nd ve veţi ţi re real ali! i!aa că le lege geaa at atra racţ cţie ieii acţionea!ă permanent în viaţa voastră, veţi fi cuprinşi de o frene!ie divină, minunndu)vă de toate. 8unteţi acum îndrăgo înd răgosti stiţi ţi de 2um 2umne! ne!eu eu şi de toa toate te luc lucruri rurile le bun bune, e, plăcute, elevate şi înălţătoare. 8unteţi însetaţi după mai multă înţelepciune şi vă îndreptaţi către lumina Celui care există în eternitate. Idee Id eea a de v( v(rs rstă tă 'n 'nai aint ntat ată ă es este te o al altă tă otr trav avă ă en enta tală lă.. i ibl bliia se re refe feră ră la v( v(rs rstă tă n u c a l a o acumulare de ani, ci ca la orii înţelepciunii! Căutaţi să trăiţi =rene!ia 2ivină, căci ea vă curăţă de toate toxinele.
8upremă.
PUTEREA VINDECĂTOARE A RECUNO"TIN!EI Iar pe c(nd lisus ergea spre Ierusali %i trecea prin i)locul Saariei %i al Nalileii, intr(nd 'ntr-un sat, *-au 'nt(pinat zece lepro%i care stăteau departe, &i care au ridicat glasul %i au zis Iisuse, 'nvăţătorule, fie-i ilă de noi0 &i văz(ndu-i, +l le-a zis #uceţi-vă %i vă arătaţi preoţilor. #ar, pe c(nd ei se duceau, s-au curăţit. Iar unul dintre ei, văz(nd că s-a vindecat, s-a 'ntors cu glas are slăvind pe #unezeu. &i a căzut cu faţa la pă(nt la picioarele Iul lisus, ulţuindu-I. &i acela era saarinean. &i răspunz(nd, lisus a zis u nu zece s-au curăţit3 #ar cei nouă unde sunt3 2u s-a găsit să se 'ntoarcă să dea slavă lui #unezeu dec(t, nuai acesta, care este de alt nea3 &i i-a zis Scoală-te %i du-te$ credinţa ta te-a (ntuit. %$uca '&'')'G+ /ceastă învăţătură minunată a celor !ece leproşi care au fost vindecaţi este o povestire a noastră, a tuturor. 2acă îndepărtati toate exemplele despre vindecări din Evanghelie aţi rete!a cea mai importantă parte. ovestea leproşilor spune că boala corpului îşi are originile în boala sufletului. 2r. Elmer Fess, atunci cnd a fost ales preşedinte al /sociaţiei /soci aţiei 0edicale 0edicale /meri /mericane, cane, a facut o declara declaraţie ţie în care el afirma că& dacă un doctor nu crede 'n #unezeu, el nu are ce căuta 'ntr-un salon cu bolnavi. Sa ne ainti de fai fa ioa oasa sa zi zica cală lă "# "#oc octo toru rull tr trat atea ează ză pa paci cien entu tul, l, ia iarr #unezeu 'l vindecă." /tunci cnd ni se spune că Iisus mergea spre Ierusalim &i trecea prin milocul milocul Samariei &i al 4alileii, 4alileii, aceasta se referă la procesul rugăciunii, la paşii efectuaţi. Iisus repre!intă idealul, dorinţa sau planul vostru, care)şi croi cr oieş eşte te dr drum umul ul pr prop opri riu u pri prin n mi mint nte, e, co cond nduc ucn ndu du)vă )vă mereu către înainte şi către în sus. /cest ideal vă spune în acest moment& 46idică)te şi acceptă)mă4. /tunci cnd veţi înălţa această dorinţă în conştiinţă pnă la punctul acceptării, înseamnă că credinţa ta te-a mântuit. 2orinţa voastr voa străă tre trebui buiee să tre treacă acă prin Samaria, care 'nseană confuzie, mi conflictul ictul din mint ntee tul ulbu bura rată tă,, şi 4alileea" 4alileea"confl inte. -umărul ece menţionat aici simboli!ea!ă completarea unui un ui pro proce ces. s. 2a 2acă că pri privi vim m ac aces estt lu lucru cru în într tr)u )un n mo mod d fo foart artee simplu, numărul unu înseamnă bărbatul, aspectul activ, adică dorinţa sau idealul vostru. Cercul sau !ero)ul simboli!ea!ă mintea receptivă a omului . Cu al alte te cuvint cuvinte, e, ece înseamnă intera int eracţi cţiune uneaa din dintre tre ele elemen mentel telee mas mascul culine ine şi fem femini inine ne ale minţii voastre, gndul şi sentimentul, ideea şi emoţia, creierul şi inima. Cnd aceste două aspecte acţionea!ă armonios şi
totdeauna la ceea ce este ic pentru ceea ce este ăreţ . uteţi să faceţi sacrificiul acum, focali!ndu)vă pe dorinţa de vindecare perfectă şi abătndu)vă atenţia de la corp şi de la simptomele de boală.
RESTABILIREA VEDERII &i c(nd S-a apropiat Iisus de Ieri!on, un orb %edea l(ngă dru, cer%ind. &i, auzind el ulţiea care trecea, 'ntreba ce e aceasta. &i i-au spus că trece Iisus 2Taz 2T azar arin inea eanu nul. l. &i el a str strig igat, at, zi zic( c(nd nd Ii Iisu suse se,, Ai Aiul ul lu luii #avid, fie-i ilă de ine0 &i cei care ergeau 'nainte 'l certau ca să tacă, iar el cu ult ai ult striga Aiule al luii #a lu #avi vid, d, fi fie- e-ii i ilă lă de i ine ne00 &i op opri rind nduu-Se Se,, Ii Iisu suss a poruncit să-4 aducă la +l$ %i apropiindu-se, l-a 'ntrebat 1e voie%ti să-ţi fac3 Iar el a zis #oane, să văd0 &i Iisus i-a zis Vezi0 1redinţa ta te-a (ntuit. &i 'ndată a văzut %i ergea după +l, slăvind pe #unezeu. &i tot poporul, caree văzu car văzuse, se, a dat laudă laudă lui #unez #unezeu. eu. %$uca '(&7@)#7; pasaje corelate ) 0arcu '> )@*+ +? Ex Exis istă tă un ca ca!! bi bine necu cuno nosc scut ut,, au aute tent ntif ific icat at,, al un unei ei femei, doamna Bire. Ea era oarbă, nervul optic era atrofiat, nefuncţional. $a un moment dat, a vi!itat $ourdes şi acolo a avut ceea ce ea a denumit vindecare miraculoasă. < tnără protestantă, 6uth Cranston, care a cercetat şi a scris despre vindec vin decăril ărilee de la $ou $ourdes rdes în revi revista sta "cCall0s "a%aine, în noiembrie 'G@@, a scris şi despre doamna Bire astfel& 4$a $ourdes, femeia şi)a recştigat vederea; e incredibil, deoarece nervul optic era mort, nefuncţional, după cum au declarat cţiva doctori, care au examinat)o în mod repetat. < lună mai tr!iu, la o nouă examinare, s)a descoperit că mecanismul vederii se restabilise complet. 2ar la început, după cum scria în rapoartele medicale, ea vă!use cu oc!i orţi. isus is us i)a spus orbului& orbului& Ce #oieşti să-ţi fac? Iar el a is1 *oamne, să #ăd! Cerşetorul a preci!at, pentru că ştia foarte bine ce vrea. 1iaţa vă va întreba întotdeauna& Ce #rei să faci cu mine? Care-ţi este dorinţa? 0ilioane de oameni sunt orbi din punct de vedere psihic şi spiritual, deoa de oare rece ce ei nu şt ştiu iu că în pe perm rman anen enţă ţă de devi vin n ce ceea ea ce gndesc.
cuprinsul pămntului, ce este rincipiul Creator al 1ieţii, unde se află şi cum să)' folosească. /r trebui să fie învăţaţi care, este legătura dintre mintea conştientă şi cea subconştientă. Emerson spunea& "En o devine ceea ce g(nde%te el tot tip ti pul ul." ." Bi Bibl blia ia spune& spune& Ce %ândeşte un om n inima lui, aceea de#ine.
AU#UL RESTABILIT &i unul dintre ei a lovit pe sluga ar!iereului %i i-a taiat urec ur ec!e !ea a dr drea eapt ptă. ă. #a #arr Ii Iisu sus, s, ră răsp spun unz( z(nd nd,, a zi zis s lă lăsa saţi ţi,, p(nă aici. &i ating(ndu-Se de urec!ea lui l-a vindecat. 6*uca 99:=-:4> -oi vedem şi au!im cu mintea. 2oi ne tăiem o urec3e at atun unci ci c cnd nd as ascu cult ltăm ăm gl glas asul ul lu lumi mii, i, cu to toat atee cred cr edin inţe ţele le sa sale le fa fals lse, e, te tero roar area ea şi su supe pers rsti tiţi ţiil ile. e. Iisus atin%ând urec3ea şi #indecând-o înseamnă& -oi trebuie să as ascu cult ltăm ăm vo voce ceaa /d /dev evăru ărulu lui, i, car caree sp spun une& e& 4u sunt *umneeu şi nu e/istă alt *umneeu n afară de "ine. /r trebui să ascultăm doar ceea ce ne umple sufletul de bucurie. /scultaţi veştile bune despre aproapele vostru. $a ce anume daţi voi atenţie3 2acă ascultaţi brfele, criticile şi judecăţile, înseamnă că nu ascultaţi /devărul. 2acă cineva cineva vă spune că o să daţi greş în ceea ce faceţi, iar voi daţi atenţie la ceea ce vă spune, atunci nu veţi putea au!i vestea cea bună despre voi. 0ergeţi înăuntrul vostru şi focali!aţi)vă toată atenţia pe ideea de succes. 1eţi intra imediat într)o stare în care veţi simţi succesul. /ceasta înseamnă că au!iţi veştile bune. 8unteţi absorbiţi, captivaţi, fascinaţi de ideea de succ su cces es şi îm împl plin inir ire. e. ?t ?tiţ iţii că v) v)aţ aţii nă născ scut ut ca să av aveţ eţii succ su cces es şi că av aveţ eţii to tott ec echi hipa pame ment ntul ul ne nece cesa sarr pe pent ntru ru a merge pe această cale. ndurile de teamă sunt false, sunt doar o ilu!ie, o umbră a minţii. < umbră nu are substanţă şi nici putere. deea de succes este reală şi
menţin menţ ineţ eţii pe perm rman anen entt at aten enţi ţiaa fo foca cali li!a !ată tă pe id idee eeaa de succes. /stfel, voi au!iţi /devărul. Este Es te fo foar arte te bi bine ne să să)i )i bi bine necu cuv vnt ntaţ aţii pe al alţi ţii. i. Cu sigu si gura ranţ nţăă că nu es este te ni nimi micc gr greş eşit it da dacă că do dori riţi ţi al alte teii persoane sănătate, armonie, bucurie, pace şi toate bogăţiile lui 2umne!eu. /cesta este răspunsul r ăspunsul pentru cei care spun& 4Este greşit să ne rugăm pentru altcineva, dacă acesta nu ne)a cerut34 8igur că nu. /r trebui să doriţi tuturor ceea ce vă doriţi pentru voi înşivă. ubirea înseamnă împlinirea legii. ubirea din sufletul vostru este o ra!ă care iradia!ă din ubirea. Cum puteţi să atrageţi bunăstarea dacă sunteţi invidioşi pe mani ma nife fest star area ea ei în vi viaţ aţaa al altu tuia ia33 1e 1eţi ţi ex expe peri rime ment ntaa do doar ar lipsurile în locul abundenţei şi, aşa cum gndiţi şi simţiţi acum, acu m, aşa veţ veţii dev deveni eni.. N(ndirea forează con%tiinţa, iar starea voastră de con%tiinţă va guvernează viaţa. tunci c(nd c( nd 'n 'nţe ţele lege geţi ţi ac aces estt d dev evăr ăr,, su sunt nteţ eţii Iisus 6con%tiinţa ilu il uin inat ată> ă> ca 6ascultarea tarea adevăr adevărului ului carre ati ting ngee ur urec eche hea a 6ascul care ca re vă el elib ibere ereaz ază> ă> &i o vi vind ndec ecă, ă, adică vă aduce 'ntr-o stare de unitate 'n intea voastră. 8e spune că i-a tăiat urec3ea dreaptă. artea dreapta repre!intă lumea obiectivă, opiniile lumeşti, obişnuite, tott cu es to este te ev evid iden entt şi ju jude deca catt du după pă ap apar aren enţe ţe.. Tăiaţi această urec3e dreaptă acum, odată pentru totdeauna şi nu mai daţi putere fenomenelor exterioare. -u mai daţi atta importanţă şi nu mai conferiţi putere germenilor de boală, nu vă mai înfricoşaţi din cau!a lor. -u intraţi în panică dacă cineva strănută şi spune& 4/m să răcesc4. 6espinge credinţa falsă că un ventilator pus în funcţiune poate să vă înţepenească gtul sau că aerul rece al nopţii vă poate îmbolnăvi de pneumonie. 1remea nu poate avea nicio putere asupra voastră. -oi conferim putere acestor lucruri, deoarece noi credem că ele ne afectea!ă. -oi suferim în conformitate cu credinţele noastre. Tott ră To răul ul di din n oa oae eni ni se da dato tore reaz ază ă 'n 'nţe ţele lege geri riii gre%it gre %ite. e. Gul prive%te prive%te totul prin lenti lentile le întun întunecat ecatee , dato da tori rită tă tu tulb lbur urăr ăril ilor or di din n i int ntea ea sa sa.. C Cnd nd ap apar ar umbr um brel elee se seri rii, i, un uneo eori ri un om po poat atee să co conf nfun unde de un trunchi de copac şi ramurile sale cu un răufăcător ce)şi îndreaptă puşca spre pieptul său şi atunci îngheaţă de frică. /şa se manifestă tulburarea tulburarea din mintea mintea sa. El nu a vă!ut şi nu a au!it cu adevărat. 2eveniţi isus, adică deveniţi conştienţi de /devărul suprem şi reali!aţi că există o cau!ă primordială pentru tot şi care este una cu Conştiinţa Conşt iinţa voastră 8upremă, încetaţi încetaţi să mai tot fabric fabricaţi aţi cau!e secundare. 2acă veţi conştienti!a că aceste două cuvint cuv intee E" 8"8"-: : rep repre!i re!intă ntă sin singura gura ut utere ere,, sin singur guraa Cau!ă, singura 8ubstanţă adevărată, vă veţi elibera de toţi !eii falşi ai lumii şi veţi reuşi să mergeţi înainte, slăvindu)$ pe 2umne!eu în inima voastră.
audă vocea cuiva. Ei se străduiesc să reducă la tăcere anumite lucruri. 2acă un om are o soţie cicălitoare, s)ar putea ca el să nu mai vrea să o asculte şi, gradat, el îşi va pierde capacitatea de a au au!i !i.. /c /ces este te au auto tosu suge gest stii ii ne nega gati tive ve pă pătr trun und d ad adn ncc în subc su bcon onşt ştiien entt, ia iarr ac aces esta ta ac acţi ţion onea ea!ă !ă ul ulte teri rior or co con nfo form rm sugestiilo sugest iilorr primi primite. te. uteţi să induc induceţi eţi cuiva o stare de transă transă,, după care să)i sugeraţi că nu poate au!i pnă cnd nu)i coma co mand ndaţ aţii vo voii să au audă dă.. 8u 8ubc bcon onşt ştie ient ntul ul va pre prelu luaa ac acea east stăă sugestie, o va accepta şi o va aplica. /ceasta ne arată cum funcţionea!ă mintea noastră. 2e aceea, trebuie să fim extrem de atenţi cu gndurile pe care le întreţinem şi la ce dăm atenţie în mintea noastră. 8unt mulţi oameni care închid uşa /devărului în mod deliberat. delib erat. Ei spun& 4-u vreau să aud niciu niciun n cuvnt din ce)mi spui.
RU$ĂCIUNEA "TER$E %ARMA &i trec(nd Iisus, a văzut un o orb din na%tere. &l ucenic uce nicii ii *ui *-a *-au u 'nt 'ntreb rebat, at, zic zic(nd (nd 'nv 'nvăţă ăţătoru torule, le, cin cinee a păcătuit$ acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb3 Iisus a răspuns 2ici el n-a păcătuit, nici părinţii lui, ci ca să se arate 'n el lucrările lui #unezeu. Trebuie să fac, p(nă este ziuă, lucrările 1elui ce M-a triis pe Mine$ că vine noaptea, c(nd nieni nu poate să lucreze. t(t c(t sunt 'n lue, *uină a luii sunt. cestea zic(nd, a scuipat )os %i a făcut tină din scuipat, %i a uns cu tină oc!ii orbului. &i i-a zis Mergi de te spală 'n scăldătoarea Siloaului 6care se t(lcuie%te triis>. #eci s-a dus %i s-a spălat %i a ve veni nitt văz(nd. Iar vecinii %i cei ce-4 văzuseră ai 'nainte că era orb ziceau 2u este acesta cel ce %edea %i cer%ea3 Enii ziceau +l este. lţii ziceau 2u este el, ci seaănă cu el. #arr ac #a acel ela a zi zice cea a +u su sunt nt..6I 6Ioa oan n G&' G&')G; )G; pas pasaje aje cor corela elate te ) 0atei G&*)7>, '*&**, *>&7>)7#; 0arcu '> )@*+. 8e
că dacă
născut orb, aceast
păcatele părinţilor sunt transmise copiilor. 2e exemplu, dacă părinţii erau nebuni, toţi copiii lor urmau să fie nebuni %dar si cel care se incarnea!a are vinovatie+. &ăcatul, despre care se vorbeşte în Biblie, se referă la atitud atitudinea inea menta mentală, lă, stăril stărilee şi senti sentimente mentele le părin părinţilor ţilor.. :oate păcatele păcatele se referă mai degrabă la acţiu acţiunile nile minţii, dect la cele ale trupului. ărinţii transmit şabloanele de gndire, gndi re, frici fricile, le, tensiunile tensiunile şi credin credinţele ţele false prin minte, nu prin corp. 8entimentele şi stările noastre creea!ă la rndul lor altele. Există stări de conştiinţă oarbe şi surde, din care apar copii orbi şi sur!i.
de urgenţă sau cnd s)a petrecut un astfel de incident din greşeală, cel care crede sincer în 2umne!eu şi)$ roagă pentru ajutor, poate demonstra afirmaţia lui 0arcu& 5i c3iar dacă ei beau ce#a mortal nu #or fi afectaţi şi poate ieşi nevătămat, dintr)o asemenea experienţă. /şa cum există otrăvuri fi!ice, tot la fel există şi otrăvuri otrăv uri mentale. mentale. vocaţii %i fariseii se află în fiecare dintre noi. Ei repre!intă legile şi opiniile create de om, precum şi credinţa că suntem pedepsiţi pentru păcatele noastre, că avem o Jarma care ne ajunge din urmă, că am greşit într)o viaţă anterioară şi acum trebuie să ne tragem păcatele. ndurile fariseice ne bntuie mintea, spunnd& 4-u trebuie să punem la îndoială ce vrea 2umne!eu, poate este voinţa lui 2umne!eu ca eu să fiu bolnav. /ceasta /ceas ta este crucea pe care trebuie s)o port. port.44 0ult 0ultee boli provin din astfel de credinţe false, deoarece aceste credinţe tind să se manifeste. Credinţa că 2umne!eu vă pedepseşte sau vă testea!ă face să se pună în mişcare legea propriei minţi, ceea ce va duce la tulburări, boală şi dificultăţi de tot felul. ată de ce veţi au!i uneori pe cte unul care spune că este urmărit de blestem. 2acă cineva se conduce după premi premi!e !e false, experienţa care urmea!ă trebuie să se conforme!e acelor premi!e. 2e fapt, omul se. pedepseşte singur. 2acă 2a că vă ru ruga gaţi ţi pe pent ntru ru pr pros ospe peri rita tate te,, da darr su sunt nteţ eţii invidioşi pe bunăstarea şi bogăţiile altuia, va condamnaţi singuri, blocaţi exact acel lucru pentru care va rugaţi şi tott ce to ceea ea ce es este te bu bun n di disp spar are. e. Cu Cum m pu pute teţi ţi să at atrag rageţ eţii bunăstarea dacă sunteţi invidioşi pe manifestarea ei în viaţa via ţa alt altuia uia33 1eţ 1eţii exp experi erimen menta ta doa doarr lip lipsuri surile le în loc locul ul abundenţei şi, aşa cum gndiţi şi simţiţi acum, aşa veţi deveni. Este foarte bine să)i binec binecuvnt uvntaţi aţi pe alţi alţii. i. Cu sigura siguranţă nţă că nu este nimic greşit dacă doriţi altei persoane sănătate, armo ar moni nie, e, buc bucur urie ie,, pa pace ce şi to toat atee bo bogă găţi ţiil ilee lu luii 2u 2umn mne! e!eu eu.. /cesta este răspunsul pentru cei care spun& 4Este greşit să ne rugăm pentru altcineva, altcineva, dacă acesta nu ne)a cerut34 8igur că nu. /r trebui să doriţi tuturor ceea ce vă doriţi pentru voi Iubi bire rea a di din n înşi în şivă vă.. u ubi bire reaa în înse seam amnă nă îm împl plin inir irea ea le legi gii. i. Iu sufl su flet etul ul vo vost stru ru es este te o ra rază ză ca care re ir irad adia iază ză di din n Iu Iubi bire rea, a, *uina %i devărul lui #unezeu, care sunt acelea%i pentru pen tru toţi oa oaeni eniii de pre pretuti tutinde ndeni. ni. 1ee 1eea a ce refuz refuză ă pentru altul refuză pentru noi 'n%ine. #e fapt, nici nu e?is e? istă tă al altci tcine neva va.. 1u to toţi ţiii ' 'pă părt rtă% ă%i i o i int ntee un unic ică, ă, coună co ună,, %i un Spi Spirit rit Eni Enic, c, ind indivi ivizib zibil. il. n El nu există divi di vi!ă !ări ri sa sau u co cont ntra radi dicţ cţii ii.. -u se po poat atee ca o pa part rtee să fi fiee anta an tago goni nist stăă al alte teii pă părţ rţi. i. 2a 2acă că ar fi aş aşa, a, nu ar ma maii ex exis ista ta armonie, ci haos. nfinitul nu poate fi divi!at.
UNI!I&VĂ CU PUTEREA LUI
#upă acestea era o sărbătoare a iudeilor %i Iisus S-a suit la Ierusali. Iar 'n Ierusali, l(ngă Poarta Gilor, era o scăldătoare, care pe evreie%te se nue%te Vitezda, av(nd cinci pridvoare. In acestea zăceau ulţie de bolnavi, orbi, orb i, %c! %c!iop iopi, i, usc uscaţi aţi,, a%t a%tept( ept(nd nd i% i%car carea ea apei apei.. 1ăc 1ăcii un 'nger al #onului se cobora la vree 'n scăldătoare %i tulbura apa %i cine intra 'nt(i, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală era ţinut. &i era acolo un o, care era bolnav de treizeci %i opt de ani. Iisus, văz(ndu-l pe acesta zăc(nd %i %tiind că este a%a 'ncă de ultă vree, i-a zis Voie%ti să te faci sănătos3 olnavul I-a răspuns #oane, nu a o, care să ă arunce 'n scăldătoare, c(nd c( nd se tu tullbu bură ră ap apa$ a$ că că,, p(n (nă ă c( c(nd nd vi vin n eu eu,, al altu tull se coboară 'naintea ea. Iisus i-a zis Scoală-te, ia-ţi patul tău %i ublă. 6Ioan :4-C$ :4- C$ pasa)e corelatecore late- *uca 48444844-49> 49> 0ulţ 0u lţim imea ea de oa oame meni ni er eraa la scăldătoare. Scăldătoa Scăldătoarea rea este con%ti con%tiinţa inţa, iar noi, cu toţii, trăim cu gndurile noastre, cu sen sentim timent entele ele,, cre credin dinţel ţele, e, opi opinii niile le şi ima imagin ginaţi aţiaa noa noastr stră. ă. Enele dintre aceste stări sunt oarbe, &chioape, gârbovite &i slăbite! 0ai mult, omul este plin de vise, de speranţe şi aspi as pira raţi ţiii ca care re nu au vă vă!u !utt ni nici ciod odat atăă lu lumi mina na !i !ile lei. i. 0i 0iii de oameni oam eni sun suntt frus frustraţ traţi, i, nef neferi ericiţ ciţii şi bol bolnav navi, i, deo deoare arece ce n)a n)au u reuşit să)şi împlinească visele, idealurile, planurile. /ceste speranţ spe ranţee şi vise moa moarte rte simboli simboli!ea! !ea!ăă pe cei bolna#i, orbi, şc3iopi, uscaţi, care aşteaptă mişcarea apei. Scăldătoarea Scăldătoa rea are cinci pridvoar pridvoaree , care semnifică cele cinci simţuri. 2e obicei, simţurile noastre neagă realitatea pentru5care ne rugăm. rugăm . 0ai mult, ele ne n e impregnea!a tot felul de !vonuri, de credinţe false şi de limitări. &oarta ilor este un loc asemănător unei pieţe. -oi trăim cu toţii într)o piaţă, în fiecare moment din viaţa noastră. :rebuie să renunţam la teamă, şi să începem să avem încredere în 2umne!eu şi în legile 8ale. 6enunţaţi la rea)voinţă şi căutaţi să ma mani nife fest staţ aţii o bu bună năvo voin inţă ţă rad radia iant ntă. ă. 6e 6enu nunţ nţaţ aţii la stările oarbe legate de credinţa voastră şi căutaţi să vă convingeţi de ideea că există întotdeauna o soluţie pentru orice problemă. 0editaţi asupra acestui adevăr, şi anume, că 2umne!eu are un răspuns pentru toate şi că voi ştiţi de fapt răspunsul. n n%er tulbura apa în scăldatoare. In%erul este ţelul nostru, dorinţa noastră. Cine intra ntâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos. :rebuie sa înţelegem că nimeni nu poate să intre înaintea noastra. -oi suntem dintotdeauna în această
acţionează Puterea #ivină. 2u pot e?ista două puteri infi in fini nite te.. #a #acă că ar e? e?is ista ta,, at atun unci ci un una a ar ne neut utra rali liza za acţiunea celeilalte %i nu ar ai fi nicio ordine. 2u pot e?ista două infinituri$ a%a ceva este de neconceput, iar ateatic, este iposibil. Mintea este divizată, din cauză că cele două idei se contracarează una pe cealaltă. 2oi trebuie să fi arbitrul %i să a)unge la o decizie, concluzion(nd că e?istă o singură Putere. &tiind aceasta, ne elibera de teaă. #orinţa fără teaă 'nseană realizare. Până când vin eu, altul se coboară înaintea mea! /ţi spus vreodată aşa ceva3 oate că nu, dar aţi au!it pe alţii !icnd 4/ fost vina lui Aohn4, 42acă n)ar fi fost 0arK sau AohnnK, aş fi fost promovat4. 2acă spuneţi ceva de genul acesta, credinţa voastră este ştirbită şi nu mai sunteţi dăruiţi uterii "nice. 4u sunt *umneeu şi nu e/istă alt *umneeu n afară de "ine. 8unt sigur că ştiţi foarte bine că nimeni nu poate să spună E" 8"-: în locul vostru. /ceastă declaraţie este făcută la persoana înti, timpul pre!ent. Ea înseamnă că voi acceptaţi re!enţa lui 2umne!eu ca fiind Cau!a sau Creatorul. mul neputincios este acela care nu ştie unde stă puterea şi crede că ea este în afara lui. n simbolismul simbolismul numeric al Bibliei, cei trei!eci şi opt de ani înseamnă momentul de recunoaştere a re!enţei lui 2umne!eu şi vrsta spirituală. -umărul treieci se referă la trinitate sau la munca creatoare a propriei minţi, opt înseamnă octava sau capacitatea omului de a se ridica mai sus, prin cunoaşterea legilor mentale şi spirituale. :rinitatea semnifică gndul, sentimentul şi cea de)a treia componentă& credinţa în bine sau în 2umne!eu, care se naşte din fu!iunea celor două. /tunci cnd ideile voastre sunt susţinute de un sentiment sau o emoţie, atunci cele două devin una şi voi veţi deveni împăcaţi, iar 2umne!eu este, după cum ştim, acea. uteţi reînvia în voi ideea de sănătate perfectă, invocnd cu credinţă şi simţire profundă rincipiul 1indecător, cerndu)i să vă transforme întreaga fiinţă într)un model divin perfect, plin de armonie, sănătate şi pace. -umărul opt este adăugat atunci cnd vindecarea are loc. lo c. pt este compus din două cercuri, care repre!intă inte in terac racţi ţiun unea ea si sinc ncron ronăă sa sau u arm armon onio ioas asăă di dint ntre re mi mint ntea ea conş co nşti tien enttă şi ce ceaa su subc bcon onşt ştiien entă tă sa sau u di dint ntre re id idee ee şi sentiment. +? /cum cţiva ani a apărut un articol remarcabil, în
fervent şi, dintr)un schilod cu minile şi genunchii deformaţi, a ajuns un bărbat sănătos, puternic şi clădit armonios. /cest tnăr a decis ceea ce dorea, adică o sănătate perfectă, şi a procedat în consecinţă. El şi)a creat propriile afirmaţii, absorbind mental calităţile pe care şi le dorea. / tot repetat rugă ru găci ciun unea ea sa sa,, ia iarr şi ia iar& r& 48u 48unt nt în într treg eg,, pe perfe rfect ct,, put putern ernic ic,, iubitor, armonios şi fericit.4 / perseverat îndelung şi relata ca acea ac east stăă rug rugăc ăciu iune ne er eraa ul ulti tima ma pe bu bu!e !ele le sa sale le în înai aint ntee de a adormii şi primul lucru pe care)' spunea dimineaţa adorm dimineaţa la tre!ire. El se ruga deasemenea şi pentr pentru u alţi alţii, i, trimi trimiţndu) ţndu)le le gnduri de iubire şi sănătate. /ceastă atitudine a minţii şi această moda mo dali lita tate te de ru rugăc găciu iune ne au fă făcu cutt ca g gnd nduri urile le sa sale le să se întoarcă la el multiplicate. Ca şi lui ov cel din vechime, care se ruga pentru prietenii lui, 2umne!eu i)a dat de două ori mai mult dect avusese înainte. Credinţa şi perseverenţa lui au fost răsplătite din belşug. i mai veneau în minte şi gnduri negative, dar el nu le întreţinea. Cnd apăreau gnduri de gelo!ie, teamă sau îngrijorare, începea să facă afirmaţiile sale obişnuite. obişn uite. 0odalitatea 0odalitatea de a scăpa de gndurile de teamă este să aprindem lampa iubirii, care arde veşnic în inima noastră. Comand Com andaa dată de lis lisus& us& 6idică-te, ia-ţi patul tău şi umblă repre!i repre!intă ntă vocea autor autorităţi ităţii, i, ba!at ba!atăă pe convinge convingere re interioară, care vă spune că sunteţi vindecati.
+? "n om care avea tuberculo!ă, a luat aceste cuvinte minunate din Biblie& ţi mulţumesc, *oamne, că m-ai ascultat şi ştiu că Tu mă auii int au intot otdea deauna una şi a început să se roage în felul acesta. :atăl lui pămntesc i)a dat întotdeauna tot ceea ce i)a promis.
