DISTORSIUNI DISTORSIU NI ÎN EVA EVALUARE
Introducere De-a lungul timpului, evalauarea dar mai ale notarea !n urma proceului evaluativ a "ot #i continu$ $ "ie un u%iect ce ridic$ numeroae pro%leme& De cele mai multe ori, elevii nemul'umi'i de re(ultatele o%'inute !n urma evalu$rii e conider$ nedrept$'i'i, u%etima'i #i c)iar de"avori(a'i de c$tre cadrele didactice& Din acete motive am ale tema *Ditoriuni !n evaluare+, deoarece cunoa#terea acetor "actori repre(int$ o premi$ important$ !n !nl$turarea lor& De aemenea diminuarea acetor ditoriuni are ca re(ultat cre#terea !ncrederii elevilor !n o%iectivitatea #i !n %una credin'$ a evaluatorului& Un alt motiv pentru care am a%ordat tema anterior men'ionat$ ete acela c$ ditoriunile !n evaluare nu unt !n totalitate datorate cadrelor didactice ci #i elevilor a c $ror peronalitate are o contri%u'ie !nemnat$ !n proceul evaluativ& iind un u%iect atat de comple #i de mult dicutat !n pedagogie, unt multe de pu #i de u%liniat, mai ale din punct de vedere al cadrelor didactice care au o repona%ilitate "a'$ de de(voltarea #i !m%un$'irea evaluarii de-a lungul timpului&
De(voltarea elementelor de con'inut Evaluarea ete o component$ a proceului intructiv.educativ& Ea repre(int$ totalitatea activit$'ilor prin care e colectea($, organi(ea($ #i interpretea($ datele o%'inute !n urma aplic$rii unor te)nici, metode metode #i intrumente intrumente de m$urare, ela%orate !n con"ormitate con"ormitate cu o%iectivele vi(ate& De aemnea prin evaluare e !ntelege actul didactic comple integrat !ntregului proce de !nv$'$m/nt care aigur$ eviden'ierea cantit$'ii cuno#tin'elor cuno#tin'elor do%/ndite #i valoarea, nivelul per"orman'elor #i e"icien'a acetora la un moment dat o"erind olu'ii de per"ec'ionare a actului de predare-!nv$'are& În acela#i timp, termenul de evaluare deemnea($ actul ac tul prin care e "ormulea($ o 0udecat$ !n con"ormitate cu o%iectivele propue& 1
În pre(ent, didactica promovea($ o evaluare o%iectiv$, continu$, #tiin'i"ic$, itematic$ #i nu !n ultimul r/nd "ormativ$ dar care tinde $ devin$ "ormatoare deoarece permite reglarea activit$'ii intructiv-educative cu a0utorul #i prin intermediul elevului, care identi"ic$ #i valori"ic$ ingur modalit$'ile #i intrumentele de control& Evaluarea e reali(e($ !n trei timpi, #i anume2 Evaluarea initial$ care are copul de a de(v$lui nivelul de la care porne#te activitatea de !nv$'are #i e aplic$ la !nceputul anului #colar, la !nceputul tudierii unei unit$'i de !nv$'are, la introducerea unei noi dicipline au la !nceperea unui ciclu de !nv$'$m/nt& Evaluarea continu$ e reali(e($ !n timpul ecven'ei de intruire& Acet tip de evaluare preupune veri"icari itematice, pe ecvente mici #i aupra !ntregii materii parcure& Evaluarea "inal$ e reali(ea($ la "/r#itul unei perioade de "ormare, prin veri"ic$ri par'iale, eamene #i are un caracter terminal ce urm$re#te di"eren'ierea elevilor !n "unc'ie de per"orman'ele o%'inute& În$ pentru ca actul evaluativ $ ai%$ loc ete necear$ parcurgerea etapelor de veri"icare, m$urare #i apreciere& Veri"icarea repre(int$ etapa ce preupune colectarea de in"orma'ii depre nivelulper"orman'ei #colare, prin aplicarea unui anam%lu de trategii, metode, te)nici,intrumente de evaluare& 3$urarea ete acea ac'iune de apreciere #i interpretare a re(ultatelor, prin raportare la anumi'i indicatori de per"orman'$& Ea preupune acordarea unei emni"ica'ii cantitative unor caracteritici calitative #i e eprim$ !n termeni cantitativi prin note, %areme #i g)iduri de m$urare, av/nd roul de a cunti"ica re(ultatele& Aprecierea repre(int$ acea etap$ de valori(are, de emitere a unor 0udec$'i de evaluare, !n %a(a m$ur$rii, dup$ interpretarea cantitativ$ a re(ultatelor& 4reupune acordarea unei emni"ica'ii re(ultatelor, pe %a(a unor grile, tandarde, a#tept$ri& 4rin apreciere e peci"ic$ calitatea, e"icien'a 5raportul dintre re(ultatele o%'inute #i reurele utili(ate6, e"icacitatea 5raportul dintre re(ultate o%'inute #i re(ultate a#teptate6, progreul 5raportul dintre re(ultate o%'inute #i re(ultate anterioare6, per"orman'a 5nivelul minim, mediu au maim de reu#it$6, reu#ita 5!ndeplinirea arcinilor date6& În timpul parcurgerii etapelor anterior men'ionate, apreciera #i notarea unt a"ectate de o erie de ditoriuni ce e datorea($ unor e"ecte pertur%atoare au unor anumi'i "actori de peronalitate care 'in at/t de pro"eor c/t #i de elev& Starea de moment, o%oeala #i "actorii accidentali pot "avori(a apari'ia unor erori !n evaluare& Nu mai putin pre(ent ete tilul didactic de"icitar 5din nepricepere, din rea-voin'$6 care !l poate caracteri(a pe pro"eor& 4eronalitatea #i atitudinea evaluatorului, a pro"eorului contituie ura de divergen'e !n apreciere& Stilurile de"icitare promovate de pro"eori ca evaluatori unt variate, evaluarea de"ectuoa$ cunoc/nd mai multe ipota(e, dintre care men'ion$m2 a6 notarea strategică care e mani"et$ !n tendin'a de u%apreciere a per"orman'elor elevilor, din cau(a mentalit$'ii potrivit c$reia 7notele de 8 au 19 nu unt pentru elevi7 au c$ notele prea mari acordate !n prima parte a anului #colar ar reduce capacitatea de mo%ili(are la e"ort: b) notarea "sancţiune" e concreti(ea($ !n aprecierea re(ultatelor elevilor prin note u% limita 51, ;6, pentru atitudini au "apte 5#optitul, copiatul 6 care nu au legatur$ cu nivelul de preg$tire: c6 notarea "speculativă" care cont$ !n anc'ionarea prin not$ a unor erori au lipe de cuno#tin'e, c)iar #i atunci c/nd acetea nu au "ot aimilate de marea ma0oritate a elevilor claei au nu contituie concepte-c)eie, vi(ate de o%iectivele programei:
;
d6 notarea "etichetă" ce ete urmarea unei p$reri "avora%ile au ne"avora%ile depre un elev, re"lectat$ !n tendin'a de men'inere !n 7(ona valoric$7 !n care -a a"lat o perioad$, "$r$ a 'ine eama de evolu'ia a ulterioar$& O alt$ ur$ de eroare !n evaluare o contituie u%iectivitatea cadrului didactic care e mani"et$ !n di"erite "orme2 - inu"icien'a in"orma'iilor primare pe %a(a c$rora e reali(ea($ evaluare: - unele particularit$'i ale rela'iei dintre pro"eor #i elevi, cu componentele ei a"ectiv-atitudinale: - in"luen'ele directe ale mediului pi)oocial !n care e "ace evaluarea 5tatutul "amiliei elevului, preiunile colectivului didactic, ale conducerii #colii6: - in"luen'ele datorate contetului pedagogic !n care evaluarea ete e"ectuat$ 5 nivelul claei, men'inerea pretigiului #colii6: - tarea a"ectiv$ varia%il$ a pro"eorului 5ete nera%dator, o%oit au treat de anumite t$ri con"lictuale, ete genero, egocentric, nu e implic$ a"ectiv, ete eagerat de eigent, indi"erent6: - upraaprecierea unor elevii din cau(a !mpu'in$rii genera'iei "oarte %une& De aemenea ditoriunile !n evaluarea e mai mani"et$ "ie printr-o u%evaluare, "ie printr-o upraevaluare din partea pro"eorului, ele 'in/nd tot de u%iectivitatea acetuia& Am%ele devia'ii au rever%era'ii negative at/t aupra proceului educativ c/t #i a elevilor #i nu !n ultimul r/nd aupra evalu$rii& Su%evaluarea conduce la demo%ili(are, de(orientare, ne!ncredere #i tre, acetea contituind cau(ele principale ale e#ecului au a%andonului #colar, !n timp ce upraevaluarea induce o de"ormare a imaginii de ine, o convingere c$ e"ectele maime e o%'in cu e"orturi minime& Acetor ure men'ionate anterior ce conduc la apari'ia ditoriunilor !n proceul evaluativ, li e mai adaug$ o erie de "actori ce au de aemenea e"ecte ditorionante #i care in"luen'ea($ evaluarea cuno#tin'elor, aptitudinilor, atitudinilor, comportamentelor, deprinderilor pe care elevii le-au !nu#it pe parcurul proceului de !nv$'are& Dintre ace#tia cel mai "recvent !nt/lni'i unt2 Efectul „Halo” & În acet ca(, pro"eorul reali(ea($ aprecierea elevilor prin prima unei evalu$ri ini'iale #i prin generali(area not$rii la toate diciplinele& În virtutea 0udec$tii anticipative pro"eorul nu mai remarc$ progreele au p$r'ile po(itive ale elevului la%, dup$ cum nici minuurile celui %un& O alt$ "orm$ a e"ectului *)alo+ ete eroarea de genero(itate care e r$"r/nge aupra unui colectiv atunci c/nd nu e dore#te p$tarea onorii claei, au #colii #i pro"eorii mani"et$ o indulgen'$ ne0uti"icat$& O alt$ "orm$ ete e"ectul de %l/ndete aupra peroanelor cunocute #i de everitate aupra noilor veni'i& 4entru a corecta acete tendin'e #coala poate recurge la anonimatul pro%elor crie au poate recurgere la corectori de la alte #coli& Efectul de ancorare &
Stilul personal al evaluatorului. iecare pro"eor are propria a grila de apreciere, "ie
%a(at$ pe reproducere cantitativ$, "ie pe originalitate& Al'ii notea($ mai genero, al'ii mai eigen'i, al'ii pre"er$ notele de mi0loc& Unii conider$ nota o modalitate de !ncura0are, al'ii de contr/ngere& O conecin'$ nepl$cut$ a e"ectului apare atunci c/nd elevii a"la'i !n competi'ie unt evalua'i cu grade de eigen'$ di"erite& Efectul tendinţei centrale & Apare mai ale !n ca(ul pro"eorilor !ncep$tori, care din dorin'a de a nu gre#i #i de a nu u%aprecia elevii, acord$ note !n 0urul valorilor medii& În "elul aceta nu are loc o dicriminare evident$ !ntre elevii medii #i !ntre cei "oarte %uni au "oarte la%i& Efectul de similaritate & Apare atunci c/nd pro"eorul e ia drept reper pe el !nu#i& De eemplu, pro"eorii care au eperien'$ de "o#ti >premian'i+ au au copii cu re(ultate ecelente, vor avea tendin'a de a "i mai everi #i inver& Efectul de contrast & Apare atunci c/nd un elev prime#te o not$ mai %un$ au mai la%$ datorit$ compara'iei cu re(ultatul anterior& Dup$ o not$ la%$ un re(ultat %un va p$rea #i mai %un, au dup$ un candidat "oarte %un, urm$torul care ete mediocru va p$rea mult mai la%& Efectul de ordine & Se re"er$ la iner'ia aprecierii 5notarea concomitent$ cu aceea#i not$6 de#i !ntre r$punuri eit$ di"eren'e calitative& Eaminatorul are tendin'a de a nota identic mai multe lucr$ri di"erite, dar conecutive "$r$ necearele dicrimin$ri valorice& Se datorea($ mai ale "actorilor ca2 o%oeala, indipo(i'ia, lipa de intere& De eemplu, unii pro"eori unt eigen'i !ntr-o anumit$ parte a (ilei, !ntr-o anumit$ parte a anului #colar au a emetrului& 4ro"eorul tre%uie !n$ $ dovedeac$ o contant$ !n evaluare, indi"erent de partea (ilei, a anului #colar au a emetrului& Eroarea logică, e re"er$ la !nlocuirea parametrilor de per"orman'$ urm$ri'i cu alte conidera'ii, care !n realitate unt elemente ecundare, cum ar "i e"ortul depu pentru a a0unge la re(ultat, con#tiincio(itatea, acurate'ea tilul au itematicitatea epunerii& De#i uneori acet e"ect e 0uti"ic$, el nu tre%uie $ devin$ o regul$, deoarece cre#te ricul de u%iectivitate !n notare& Efectul de rol & 4reupune interiori(area unor tandarde ce nu apar'in pa'iului normal de "ormare& Acet e"ect apare ca urmare a unor preiuni dictate de rolul pe care pro"eorul tre%uie $ !l 0oace au de epectan'ele la care tre%uie $ e ridice !n evaluare, acete epectan'e "iind indue de inpectori, "actori de deci(ie& Un eemplu emni"icativ ete momentul !n care pro"eorul ete inpectat au c/nd tatutul au c)iar potul pe care !l ocup$ depind de re(ultatele o%'inute de c$tre elevi& Efectul de impunere & 4ro"eorul mani"et$ eigen'$ la !nceputul anului, emetrului au a activit$'ii, pentru a e impune& Aprecierile pe care le emite unt u%aprecieri, notele pe care le d$ unt "oarte mici, !n$ pe parcur aceta devine indulgent, pun/nd note mari pe l/ng$ cele mici, au uneori c)iar modi"ic/nd notele mici& Efectul etichetei & 4ro"eorul e la$ condu de o anumit$ rigiditate !n evaluare, provenit$ din pre0udec$'i care apar odat$ cu momentul primei not$ri& Dac$ la prima tetare un elev a primit nota ?, el va primi !n continuare aceea#i not$, pentru c$ !n opinia cadrului didactic ete un elev de acea valoare& Din acet motiv, de(voltarea cognitiv$ #i cea peronal$ a elevului unt !ngutate au %locate& Dac$ elevul #tie c$ va primi nota 19 indi"erent de calitatea r$punului $u, el nu va mai "i tentat $ !nve'e& Efectul sancţiunii & 4ro"eorul "oloe#te notele pentru a intimida, de aceea va da note mici& În aceat$ itua'ie notele unt "oloite diciplinar& Un elev care are un comportament indiciplinat au care mani"et$ o atitudine !n de(acord cu regulile claei au ale #colii, va primi o not$ mic$ la o materie de tudiu, c)iar dac$ nivelul $u de cuno#tin'e de la acea materie nu la$ de dorit& @
Efectul indulgenţei & 4ro"eorul va da note mai mari de c/t nivelul cuno#tin'elor pe care !l
poed$ elevii, in"luen'at "iind de dorin'a de a pre(enta claa repectiv$ !ntr-o lumin$ %un$& În ceea ce prive#te ditoriunile !n evaluare, o alt$ controver$ ete legat$ de *pedagogia cur%ei lui au+ au de tilurile de notare au apreciere a re(ultatelor pe care pro"eorii le promovea($& Acete tiluri pot "i grupate !n trei categorii, #i anume2 tilul ever, tilul genero #i tilul moderat& Stilul sever apare atunci c/nd pro"eorul pune mai mult de 0um$tate din note u% nota de trecere au la limita aceteia& În ceea ce prive#te acet til de notare, pedagogii unt de p$rere c$ everitatea eceiv$ conduce la demotivarea elevilor, "apt ce ete de natur$ $ reduc$ per"orman'a #colar$ !n loc $ o creac$& De aceea, ar "i indicat ca acet til de notare $ "ie evitat& Stilul generos ete inverul itlului mai u men'ionat, #i anume a tilului ever&
reu#i $ comit$ c/t mai pu'ine *in"rac'iuni+ la nivelul mental al elevului, lucru poi%il prin evitarea erorilor !n evaluarea #colar$& Erorile !n evaluare repre(int$ acea categorie de erori generate de "aptul c$ !ntre metodele, intrumntele #i te)nicile de evaluare, pe de o parte #i re(ultatele evalu$rii, pe de alt$ parte, e interectea($ "iltrul u%iectiv al peroanei care "ace evaluarea&
ILIORAIE
H
