Pregatirea Fizica in Armata Nationala

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Tema1: Pregătirea fizică în Armata Naţională. Şedinţa 1. Subiectele de studiu: 1. Scopul Scopul de obiect obiective ive pregăt pregătiri iriii fizice. fizice. 1. Procedeile Procedeile de baza pregăti pregătirea rea fizică, fizică, formel formel de organizare organizare şi desfăşurare desfăşurare a le Pregătirea fizică în Armata Naţională Pregătirea Pregătirea fizică fizică este este baza baza preg pregăt ătir irii ii de lupt luptă, ă, o part partee com compone ponent ntăă principală în instruirea şi educarea întregului efectiv. Scopul pregătirii fizice este de a asigura gătinţa fizică a militarilor pentru activitatea de luptă şi alte sarcini la instruirea şi educarea lor, avînd ca obiectiv dezvoltarea forţei şi vitezei, care vor permite îndeplinirea calitativă a obligaţiilor funcţionale, dezvoltarea rezistenţei, care, la rîndul ei, va face posibilă o activitate îndelungată a efectivului în situaţii extreme şi va scădea stresurile psihologice. Obiectivele generale ale pregătirii fizice sînt:  menţ menţin iner erea ea şi forti fortifi fica carea rea sănă sănătă tăţi ţii,i, spori sporire reaa capa capaci cită tăţi ţilo lorr fizi fizice ce şi intelectuale, îmbunătăţirea dezvoltării fizice generale;  formarea şi dezvoltarea calităţilor fizice de bază – rezistenţei, forţei, viteze vit ezei,i, îndem îndemînă înării rii,, precum precum şi a ini iniţia ţiativ tivei, ei, ingeni ingeniozi ozităţ tăţii, ii, voinţe voinţei,i, hotărî hotărîrii rii,, încrederii în forţele proprii şi a curajului, atenţiei şi capacităţii de orientare;  formarea deprinderilor de a acţiona repede şi precis, inclusiv în condiţii de oboseală fizică şi de încordare psihică;  instruirea şi antrenarea militarilor la deplasarea rapidă şi alergarea în teren variat, trecerea obstacolelor, aruncarea grenadelor de mînă, lupta corp la corp cu armamentul individual din dotare;  creşterea capacităţii organismului de a suporta acţiunile radiaţiilor şi gazelor toxice, căldurii şi frigului, precum şi a altor factori nefavorabili, care apar în timpul luptei;  obişnuirea militarilor cu practicarea sistematică a exerciţiilor fizice. Obiectivel Obiectivelee speciale speciale ale pregătirii pregătirii fizice, fizice, care trebuie rezolvate în funcţie de specificul şi particularităţile armei sînt:  form formare area a deprin deprinder derilo ilorr de a acţion acţiona a repede repede, folosind armamentul şi tehnica din dotare în condiţiile ducerii luptei, pe timpul deplasării şi în staţionare; îndelungate, la  formarea şi dezvoltarea rezistenţei pentru eforturi fizice îndelungate, deplasarea pe jos, pe autovehicule şi formarea deprinderilor de a suporta timp îndelungat poziţiile statice şi de mobilitate redusă;  dezvoltarea forţei fizice în transportul greutăţilor pentru îmbarcarea şi debarcarea materialelor pe autovehicule;  creşterea vitezei de reacţie şi de execuţie, a îndemînării şi forţei în executarea săriturilor, aruncărilor, în acţiunile la şi pe maşinile de luptă;


adaptarea şi mărirea rezistenţei fizice a organismului la suprasarcinile impuse pe timpul zborului, la acţiunile vibraţiilor şi a schimbărilor bruşte de temperatură şi presiune. Procedeele de bază la pregătirea fizică sînt exerciţiile fizice. Respectarea condiţiilor igienice este obligatorie la practicarea exerciţiilor fizice şi a sportului. Pregătirea fizică se desfăşoară în următoarele forme: şedinţe de instruire, înviorare (de dimineaţă), activităţi sportive în masă, antrenament fizic în procesul activităţii instructive de luptă. la şedinţele instructive – cu repartizarea raţională a timpului de instruire  la capitolele pregătirii fizice cu însuşirea şi antrenamentul util, respectarea continuităţii, cu folosirea prioritară a exerciţiilor fizice necesare pentru formarea şi dezvoltarea celor mai importante deprinderi aplicativ-militare şi a calităţilor fizice speciale; la înviorare (de dimineaţă) – folosirea cu prioritate a diferitelor variante  de înviorări şi exerciţii fizice pentru formarea şi dezvoltarea celor mai importante deprinderi aplicativ-militare şi a calităţilor fizice speciale;  în procesul instructiv-militar – cu folosirea exerciţiilor fizice aplicative, procedeelor şi acţiunilor caracteristice pentru specialitatea militară dată;  la activităţile sportive de masă – cu folosirea prioritară a probelor de sport aplicativ-militare şi a exerciţiilor însuşite anterior la şedinţele de instruire; Fiecare militar angajat prin contract poartă răspundere de starea pregătirii fizice personale şi a subalternilor. El este obligat să practice sistematic exerciţiile fizice şi sportul pentru a fi permanent gata să îndeplinească orice misiune primită. Militarii se ocupă cu pregătirea fizică în componenţa subunităţii (grupelor) sau individual la decizia comandanţilor (şefilor). În unitatea militară, unde nu este prevăzută funcţia de şef pregătire fizică şi sport, prin ordinul comandantului unităţii militare se numeşte un şef pregătire fizică şi sport netitular din numărul ofiţerilor, care are o pregătire fizică şi metodică mai bună. La funcţia de profesor şi şef pregătire fizică şi sport se numesc persoanele care au absolvit facultatea Educaţie fizică şi sport. Comandanţii unităţilor militare, specialiştii pregătire fizică şi sport aduc la cunoştinţă efectivului cerinţele ordinelor Ministrului apărării al Republicii Moldova privind pregătirea fizică, dispoziţiunilor şi indicaţiilor organizatoricometodice ale Şefului Marelui Stat Major şi altor documente de directivă; organizează competiţii sportive, perfecţionează baza sportivă, organizează propagarea sportului şi culturii fizice;participă nemijlocit la organizarea şi desfăşurarea sărbătorilor sportive şi altor festivităţi sportive, menţionează fruntaşii. Şeful pregătire fizică şi sport este obligat să contribuie la îmbunătăţirea nivelului pregătirii metodice a persoanelor care organizează şi desfăşoară pregătirea fizică şi diferite activităţi sportive. 


Activităţile sportive în Armata Naţională se organizează în scopul atragerii militarilor la practicarea sistematică a exerciţiilor fizice şi sportului, sînt orientate spre ridicarea nivelului pregătirii fizice şi a măiestriei sportive a militarilor. Ele se desfăşoară conform orarului zilei al unităţii militare. Activităţile sportive se desfăşoară conform cerinţelor Regulamentului cu privire la organizarea şi desfăşurarea competiţiilor sportive în Armata Naţională. Sportivii militari au dreptul (la decizia comandanţilor, şefilor) să participe la competiţii orăşeneşti, judeţene, republicane şi internaţionale. Veteranii, personalul civil al Armatei Naţionale şi membrii familiilor militarilor au dreptul să se ocupe (fără plată) la baza sportivă a unităţii militare la decizia comandantului unităţii. Conducerea pregătirii fizice include planificarea, organizarea, asigurarea, controlul şi evidenţa. Conducerea generală a pregătirii fizice şi sportului în Armata Naţională se pune pe seama structurii speciale prevăzute în statele Armatei Naţionale, completate cu specialişti în domeniu. Conducerea pregătirii fizice în unităţile militare se realizează de comandanţi (şefi) şi include:  elaborarea şi luarea hotărîrii;  punerea sarcinilor executanţilor, coordonarea şi asigurarea activităţilor;  analiza rezultatelor executării sarcinilor. Pregătirea fizică se organizează în corespundere cu cerinţele ordinelor Ministrului apărării, prezentului Regulament, indicaţiilor organizatorico-metodice ale Şefului Marelui Stat Major, programelor pregătirii de luptă şi altor documente de directivă. De starea pregătirii fizice poartă răspundere comandanţii (şefii). Ei trebuie să fie exemplu pentru subalternii lor. Planificarea trebuie să asigure îndeplinirea programului pregătirii fizice în corespundere cu executarea misiunilor de luptă şi instructive. Pregătirea fizică se desfăşoară: cu ofiţerii şi militarii angajaţi prin contract (inclusiv şi cadrele militare femei) – de trei ori pe săptămînă peste o zi, conform grupelor de vîrstă, în timpul serviciului; cu cursanţii instituţiilor militare de învăţămînt – nu mai puţin de două ori pe săptămînă în timpul şedinţelor; cu efectivul batalionului destinaţie specială şi subunităţile de cercetare – nu mai puţin de trei ori pe săptămînă cu o durată de 1-2 ore;  cu efectivul subunităţilor de luptă, asigurării de luptă (inclusiv şi cu cadrele militare femei din aceste subunităţi) – de 2-3 ori pe săptămînă peste o zi;  cu subunităţile de reparaţie, deservire şi asigurare logistică – de două ori pe săptămînă.


Înviorarea (de dimineaţă) se desfăşoară în fiecare zi, cu excepţia zilelor de odihnă. Durata înviorării – iarna 30 min., vara 50 min. Activităţile sportive în masă se organizează nu mai puţin de 3 ori pe săptămînă: de 2 ori – în zilele de lucru cu durata de 1 oră, conform orarului zilei şi în zilele de sărbătoare şi week-end – cu durata pînă la 3 ore. Responsabili pentru planificarea pregătirii fizice sînt:  în unităţile militare – şeful statului major şi şeful pregătire fizică şi sport;  în batalioane – şeful statului major;  în companii – comandantul de companie. În unitatea militară activităţile de bază cu privire la pregătirea fizică şi sport se oglindesc în planul pregătirii de luptă, care include:  activităţile sportive de bază pentru anul (perioada) de învăţămînt; zilele şi orele desfăşurării şedinţelor la pregătirea fizică cu ofiţerii şi militarii angajaţi prin contract; tematica şi timpul desfăşurării şedinţelor de instructaj metodic şi demonstrative cu ofiţerii şi plutonierii; termenele verificării subunităţilor la pregătirea fizică. Alte întrebări ale pregătirii fizice şi sportului se concretizează şi se stabilesc în documentele pregătirii de luptă. În planurile pregătirii de luptă ale batalionului se indică: numărul de ore pentru pregătirea fizică în subunităţi pentru fiecare temă în parte; tematica şi termenele desfăşurării şedinţelor de instructaj metodic şi demonstrative cu conducătorii şedinţelor. În companie în orarul şedinţelor pe săptămînă se indică: conţinutul şi durata înviorării pentru fiecare zi; tema şi conţinutul şedinţelor la pregătirea fizică; conţinutul antrenamentului fizic în procesul pregătirii de luptă; timpul şi conţinutul activităţilor sportive de masă; timpul desfăşurării, tema şi conţinutul şedinţelor de instructaj metodic şi demonstrative cu sergenţii.

Controlul trebuie să fie orientat spre studierea stării pregătirii fizice a efectivului şi să asigure luarea măsurilor concrete pentru îmbunătăţirea ei. Controlul se realizează de către comandantul unităţii militare, locţiitorii lui, statul major, şeful pregătire fizică şi sport, comandanţii subunităţilor, precum şi de şefii superiori. În timpul controlului se verifică, se analizează şi se apreciază:  nivelul pregătirii fizice a candidaţilor la studii în instituţiile de învăţămînt militar (alergări la 100 m şi la 3 km, tracţiuni la bara fixă şi înot);  nivelul pregătirii fizice a candidaţilor la angajarea lor în Armata Naţională prin contract (alergări la 100 m şi la 3 km, tracţiuni la bara fixă –


pentru bărbaţi şi alergări la 100 m şi la 1 km, ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal – pentru cadrele militare femei);  nivelul pregătirii fizice a recruţilor (în prima săptămînă după încorporare la alergări 100 m şi 3 km, tracţiuni la bara fixă);  plenitudinea şi calitatea însuşirii programului pregătirii fizice de către militari;  eficacitatea desfăşurării procesului pregătirii fizice;  calitatea conducerii, organizării, aprovizionării şi desfăşurării pregătirii fizice;  gradul de pregătire fizică a militarilor şi subunităţilor pentru activitatea de luptă. Şedinţele de control se desfăşoară în corespundere cu planul şi programa aprobată de comandanţii (şefii) respectivi. În procesul instruirii se controlează calitatea conducerii, organizării şi desfăşurării pregătirii fizice cu efectivul subunităţilor, eficacitatea procesului pregătirii fizice, nivelul şi calitatea de însuşire a exerciţiilor şi procedeelor programei pregătirii fizice. La sfîrşitul perioadei şi anului de instruire se apreciază nivelul pregătirii fizice a tuturor militarilor (ofiţerilor, plutonierilor, sergenţilor şi soldaţilor), subunităţilor şi unităţilor militare. În instituţiile de învăţămînt militar la sfîrşitul primului semestru al anului de învăţămînt cursanţii susţin colocviu diferenţiat, în al doilea semestru – examene, la care se apreciază nivelul pregătirii fizice şi pregătirii metodice. Cursanţii şcolilor de sergenţi susţin examene de absolvire la pregătirea fizică şi metodica pregătirii fizice. La inspectarea şi controalele complexe ale unităţii militare se apreciază:  nivelul pregătirii fizice a tuturor militarilor supuşi controlului, totodată, obligatoriu – conducerea unităţii militare şi a batalioanelor (divizioanelor);  nivelul pregătirii fizice a ofiţerilor, plutonierilor şi sergenţilor numiţi să desfăşoare şedinţele de pregătire fizică, a cursanţilor şi ofiţerilor cursurilor de perfecţionare;  calitatea conducerii, organizării, asigurării şi desfăşurării pregătirii fizice;  nivelul pregătirii fizice a subunităţilor şi unităţilor militare. La facerea bilanţului controlului pregătirii fizice se apreciază:  nivelul de dezvoltare a calităţilor fizice ale militarilor, gradul însuşirii de către ei a deprinderilor aplicativ-militare, organizatorico-metodice şi a cunoştinţelor teoretice;  experienţa pozitivă şi lacunele comise în organizarea şi desfăşurarea pregătirii fizice şi motivele lor;  măsurile concrete pentru ameliorarea stării pregătirii fizice a efectivului. La desfăşurarea controlului obligatoriu se antrenează specialiştii pregătirii fizice.


Evidenţa pregătirii fizice trebuie să corespundă stării ei reale. Ea se efectuează:  în unitate – de către şeful statului major şi şeful pregătire fizică şi sport;  în instituţiile de învăţămînt militar – de către şeful catedrei de pregătire fizică;  în batalion – de către şeful statului major;  în companie – de către comandantul companiei;  în pluton – de către comandantul plutonului. În unitatea militară şi Institutul Militar se duce evidenţa:  desfăşurării şedinţelor la pregătirea fizică cu ofiţerii conducerii unităţii;  rezultatelor verificărilor efectivului şi a subunităţilor;  desfăşurării şedinţelor de instructaj metodic şi demonstrative, convocărilor de instructaj metodic cu organizatorii sportivi ai subunităţilor, cu antrenorii şi arbitrii sportivi netitulari; rezultatelor competiţiilor sportive şi militar-sportive la întîietatea unităţii  militare, participării echipelor şi sportivilor la competiţiile orăşeneşti, judeţene, republicane, internaţionale;  recordurilor sportive ale unităţii militare;  existenţei şi stării bazei sportive şi a inventarului sportiv. În batalion, companie şi pluton se duce evidenţa:  îndeplinirii tuturor activităţilor sportive şi la pregătirea fizică, prevăzute în documentele de planificare a pregătirii de luptă;  sportivilor;  rezultatelor verificării efectivului. Rezultatele verificărilor la pregătirea fizică se înregistrează în tabelele rezultatelor controlului, care se păstrează în statul major al unităţii militare şi în fişele de evidenţă. Modelele acestor documente sînt prezentate în anexa nr. 10 (formele 1-13) la prezentul Regulament. Fişa de evidenţă se întocmeşte pentru fiecare militar angajat prin contract, din momentul angajării lui la serviciu (anexa nr.10, forma 5 la prezentul Regulament). În fişă se înscriu rezultatele primului control, la care participă toţi candidaţii, şi se păstrează în dosarul personal pînă la trecerea în rezervă. Candidaţii apreciaţi insuficient la pregătirea fizică nu pot fi angajaţi în Armata Naţională. Ulterior în fişă se înscriu toate rezultatele verificărilor de bilanţ (nu mai puţin de două în perioada de instruire), precum şi rezultatele tuturor verificărilor efectuate de către Ministerul Apărării şi Marele Stat Major al Armatei Naţionale. La pregătirea fizică se studiază următoarele teme şi exerciţii: Tema nr. 1 - Gimnastica: Exerciţii la bara fixă.


E x e r c i ţ i u l nr. 1. Tracţiunile în braţe la bara fixă din atârnat E x e r c i ţ i u l nr. 2. Urcarea prin răsturnare la bara fixă E x e r c i ţ i u l nr. 3. Urcarea din forţă la bara fixă E x e r c i ţ i u l nr. 4. Ridicarea picioarelor drepte la bara fixă E x e r c i ţ i u l nr. 5. Coborîrea din atîrnat la bara fixă, balans înapoi cu întoarcere la 90º E x e r c i ţ i u l nr. 6. Exerciţiul complex atletic la bara fixă Exerciţii la paralele. Е x e r c i ţ i u l nr. 7. Îndoirea şi întinderea braţelor din sprijin la paralele E x e r c i ţ i u l nr. 8. Îndoirea şi întinderea braţelor din balans la paralele E x e r c i ţ i u l nr. 9. Echerul în sprijin E x e r c i ţ i u l nr. 10. Balans în sprijin la paralele, prin balans inapoi coborîre cu întoarcere la 90º . Exerciţii la sărituri cu sprijin. E x e r c i ţ i u l nr. 11. Sărituri cu picioarele depărtate Exerciţii la frînghie. E x e r c i ţ i u l nr. 12. Căţărarea pe frînghie în forţa braţelor şi picioarelor E x e r c i ţ i u l nr. 13. Căţărarea pe frînghie în forţa braţelor Exerciţii la cercul acrobatic E x e r c i ţ i u l nr. 14. Exerciţii la roata acrobatică (fig. 10). E x e r c i ţ i u l nr. 15. Rotarea laterală spre dreapta şi stînga Exerciţii la leagănul rotativ E x e r c i ţ i u l nr. 17. Rotare cu întoarcere la 360 º Exerciţii de forţă . E x e r c i ţ i u l nr. 18. Flotări de braţe din sprijin culcat E x e r c i ţ i u l nr. 19. Ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal E x e r c i ţ i u l nr. 20. Ridicarea halterei de o mînă 24 kg (smuls E x e r c i ţ i u l nr. 21. Ridicarea halterelor de o mînă 24 kg (împins) E x e r c i ţ i u l nr. 22. Exerciţiu complex de forţă E x e r c i ţ i u l nr. 23. Exerciţiu complex de forţă E x e r c i ţ i u l nr. 24 Exerciţiu complex pentru dibăcie.

Tema nr.2 – Trecerea pistelor cu obstacole E x e r c i ţ i u l nr. 29. Exerciţiu de control general E x e r c i ţ i u l nr. 30. Exerciţiul de control nr. 1. Transportarea lăzilor cu muniţii în componenţa subunităţii E x e r c i ţ i u l nr. 31. Exerciţiul de control nr. 2. Alergare la 1 sau 3 km cu trecerea pistei cu obstacole în componenţa subunităţilor


E x e r c i ţ i u l nr. 32. Exerciţiul de control nr. 3 special E x e r c i ţ i u l nr. 33. Exerciţiul de control nr. 4 pentru călirea fizică şi psihică a militarilor

Tema nr. 3 - Lupta corp la corp E x e r c i ţ i u l nr. 34. Complexul nr. 1 (destinat pentru tinerii soldaţi) include: procedee de autoasigurare, loviturile cu arma, parările cu punerea armei sub lovitură, respingerea armei, loviturile cu mîna, piciorul, cotul, genunchiul şi parările, complexele nr. 5 şi 6. E x e r c i ţ i u l nr. 35. Complexul nr. 2 (destinat pentru tot efectivul Armatei Naţionale) include: toate procedeele complexului nr. 1 şi loviturile cu baioneta, lopata mică, dezarmarea adversarului, eliberarea de prize. Aruncările cu fixarea picioarelor din spate, cu fixarea gambelor din faţă. Strangulările (cu fixarea gîtului din spate; după aruncare cu fixarea picioarelor din spate). Percheziţia din poziţiile: sprijin la perete; sprijin culcat; din culcat. Legarea (braţele la spate, palmele împreună; braţele la spate unul deasupra altuia; mîinile după cap încrucişate). Escortarea. E x e r c i ţ i u l nr. 36. Complexul nr. 3 (destinat pentru efectivul unităţilor şi subunităţilor de infanterie moto şi cercetare) include toate procedeele de luptă corp la corp descrise în prezentul Regulament. E x e r c i ţ i u l nr. 37. Complexul nr. 4 (destinat pentru efectivul unităţilor şi subunităţilor cu destinaţie specială) include toate procedeele de luptă corp la corp prevăzute de prezentul Regulament şi de programele speciale. E x e r c i ţ i u l nr. 38. Complexul nr. 5. Procedee de luptă corp la corp fără armă la opt timpi (destinat pentru tot efectivul). E x e r c i ţ i u l nr. 39. Complexul nr. 6. Procedee de luptă corp la corp cu pistolul-mitralieră (destinat pentru tot efectivul). Tema nr. 4 - Alergare în teren variat, deplasare rapidă, aruncarea grenadelor E x e r c i ţ i u l nr. 40. Alergare la 60 m. E x e r c i ţ i u l nr. 41. Alergare la 100 m. E x e r c i ţ i u l nr. 42. Alergare la 400 m. E x e r c i ţ i u l nr. 43. Alergare de suveică 10x10 m. E x e r c i ţ i u l nr. 44. Alergare de suveică 400 m. E x e r c i ţ i u l nr. 45. Alergare la 1 km. E x e r c i ţ i u l nr. 46. Alergare la 3 km. E x e r c i ţ i u l nr. 47. Alergare la 5 km. E x e r c i ţ i u l nr. 48. Aruncarea grenadei de mînă (600 g) la distanţă.


E x e rc i ţ iu l E x e rc i ţ iu l E x e rc i ţ iu l E x e rc i ţ iu l E x e rc i ţ iu l E x e rc i ţ iu l

nr. 49. Deplasare rapidă la 1 km. nr. 50. Deplasare rapidă la 2 km. nr. 51. Deplasare rapidă la 3 km. nr. 52. Deplasare rapidă la 5 km. nr. 53. Deplasare rapidă la 10 km. nr. 54. Marş forţat la 30 km.

Tema nr. 5 Înotul aplicativ-militar Tema nr. 6 – Jocuri sportive şi dinamice Tema nr. 7 - Lecţii mixte Tema nr. 8 – Teoria şi metodica pregătirii fizice

-

Secvenţa finală – 5‘ reamintesc tema, şedinţa, obiectivele didactice; dau 2-3 întrebări legate de ea; fac aprecieri =pozitive; =negative; dau sarcini de studiu; prezint bibliografia.

Conducătorul şedinţei


Tema 2: Baza materială sportivă şi a pregătirii fizic în Armata Naţională. Şedinţa 1: Subiectele de studiu: 1. Formele de asigurare a prgătirii fizic a caractristicile lor. 2. Locurile şi construcţiile pentru desfăşurarea şedinţelor de pregătire fizică şi competiţiile sportive. 3. Asigurarea materială a locurilor pregătirii fizice. Asigurarea materială a pregătirii fizice în Armata Naţională Asigurarea materială a pregătirii fizice se realizează de către locţiitorul comandantului pentru logistică, şeful pregătire fizică şi sport, şeful serviciului echipament şi comandanţii subunităţilor. Ea include:  planificarea şi cererea inventarului şi echipamentului sportiv, dispozitivelor, tehnicii speciale, în dependenţă de necesităţile unităţii militare;  construirea şi amenajarea obiectivelor bazei sportive de instrucţie la pregătirea fizică (lista de asigurare este prezentată în anexa nr. 6 la prezentul Regulament);  întreţinerea şi repararea obiectivelor sportive, utilajului, inventarului sportiv, a bunurilor materiale, aparaturii şi dispozitivelor sportive;  confecţionarea inventarului sportiv, dispozitivelor şi construcţiilor de instrucţie, care nu sînt în dotare. În scopul exploatării regulamentare, întreţinerii şi reparaţiei la timp a obiectivelor sportive de instrucţie, ele se repartizează după subunităţi prin ordinul comandantului unităţii militare. Locurile desfăşurării şedinţelor de control la pregătirea fizică se amenajează conform planului de asigurare (anexa nr. 5 la prezentul Regulament). În cazărmi se amenajează locuri (încăperi) pentru antrenamentul de forţă al efectivului, care se înzestrează cu aparate de gimnastică, dispozitive, haltere şi alt inventar sportiv


ANEXA nr. 5 la art. 34 al Regulamentului PLANUL asigurării materiale a locurilor pentru desfăşurarea şedinţelor de control la pregătirea fizică

( Model)


Nr

Mijloacele tehnico-materiale

Numărul şi măsura

crt. 2 1

3

Alergare la 100 m

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Numere de piept (20 x 30 cm) Cronometru Soclu “Start” cu două părţi (200 x 50 cm) Soclu “Finiş” cu două părţi (200 x 50 cm) Steguleţe (30 x 40 cm, lungimea mînerului

pentru tot efectivul 4 bucăţi 2 bucăţi 2 bucăţi 2 bucăţi

60 cm) Masă 2 bucăţi Scaune 4 bucăţi Actul măsurării distanţei 1 exemplar Marcajul distanţei 100 m (liniilor de start şi finiş, locului de formaţie cu lăţimea liniilor – 50 mm) Ruletă metalică 10-50 m Creioane, stilouri, radieră, clame

1 bucată cîte 2 bucăţi

Tracţiuni în braţe la bara fixă

1 2 3 4 5 6

Bare fixe cu inscripţii indicatoare Suport pentru magnezie Scaune, şervete, hîrtie de şmirghel Masă Scaune Marcajul – linia poziţiei iniţiale şi cea după îndeplinirea exerciţiului

10 bucăţi 10 bucăţi 10 bucăţi 1 bucată 4 bucăţi pentru 10 persoane

Alergări la 1-3 km

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Soclu “Start” cu două părţi (200 x 50 cm) Soclu “Finiş” cu două părţi (200 x 50 cm) Soclu “Întoarcere” cu două părţi Actul măsurării distanţei Fanioane (pentru culoarul start, finiş, întoarcere) Steguleţe roşii pentru marcarea distanţei (30 x 40 cm, lungimea mînerului 60 cm) Mese Scaune Aparate de telefon Cablu de telefon Ceai

2 bucăţi 2 bucăţi 1 bucată 1 exemplar 250 m 30 bucăţi 2 bucăţi 4 bucăţi 2 bucăţi 1500 m (căni – 20 buc., termos etc.)


12 13 14 15 16

Megafon Maşină sanitară Orchestră Schema distanţei Mape, creioane, pioneze

1 bucată 1 maşină 1 1 bucată 3 complete

Trecerea pistei cu obstacole

1 2 3 4 5 6 7 8

Steguleţe de start 30 x 40 cm Grenade F-1 (600 g) Steguleţe roşii 30x40 cm (lungimea mînerului 60 cm) Soclu “Start” cu două părţi (200 x 50 cm) Soclu “Finiş” cu două părţi (200 x 50 cm) Cîntar Masă Scaune

2 bucăţi 20 bucăţi 16 bucăţi 2 bucăţi 2 bucăţi 1 bucată 1 bucată 4 bucăţi

Ridicarea halterelor

1 2 3 4 5 6 7 8

Teren 4 x 4 m Cîntar medicinal Haltere 24 kg (culoare verde) 32 kg (culoare roşie) Panou informativ Masă Scaune Suport pentru magnezie Şervete

2 bucăţi 1 bucată 4 bucăţi 4 bucăţi 1 bucată 1 bucată 4 bucăţi 2 bucăţi 5 bucăţi

Note: 1. La toate locurile de desfăşurare a controlului asigurarea medicală este obligatorie. 2. Numărul persoanelor ce desfăşoară controlul este nu mai mic de: alergare la 100 m – 3; tracţiuni în braţe la bara fixă – 12; alergare 1-3 km – 8; trecerea pistei cu obstacole – 5; ridicarea halterelor – 3.


ANEXA nr. 6 la art. 34 al Regulamentului LISTA

construcţiilor sportive, locurilor pentru desfăşurarea şedinţelor de pregătire fizică şi a competiţiilor sportive


Denumirea construcţiilor Nr. sportive şi locurilor pentru crt. pregătirea fizică Sală de sport (mărimea 36x18 m) sau încăpere pentru 1 şedinţe de gimnastică, lupta corp la corp, jocuri sportive 2 Stadion-teren sportiv de bază Teren de fotbal cu pista de 3 alergări închisă, sectoare pentru sărituri şi aruncări Bazin de înot deschis cu 4 încălzire (mărimea 25 x 16 m) 5 Bază nautică pe lac natural Platou cu portic şi aparate de gimnastică şi scări înclinate 6 care au o capacitate de trecere: - pînă la 100 de persoane - pînă la 500 de persoane Pista cu obstacole (două 7 direcţii) Teren pentru lupta corp la 8 corp cu o capacitate de pînă la 100 de persoane 9 Teren de volei 10 Teren de baschet Teren pentru jocul de handbal 11 (mini-fotbal) 12 Cabinet (clasă) metodic Distanţe pentru cros şi 13 deplasare rapidă Încăpere pentru proceduri 14 hidro-termice Tir pentru trageri (de 25 şi 50 15 m) Magazie pentru păstrarea 16 inventarului sportiv Note:

Pentru Pentru companii batalioane independente independente -

Pentru unităţi militare 1

-

1 -

1 1

-

1

1

-

-

1

1

1

1

1 -

1

2

-

1

2

1

1

2

1 1

2 2

4 4

-

-

1

-

-

1

cîte 1

cîte 1

cîte 1

-

-

1

-

-

1

-

1

1


1. Suplimentar la cele indicate se amenajează: în unităţile militare de aviaţie – portic cu dispozitive speciale; în unităţile militare de desant-paraşutare, portic cu dispozitive speciale şi clasă specială pentru desfăşurarea şedinţelor de luptă corp la corp; în cazarmă – locuri de antrenament a exerciţiilor de forţă; în raionul poziţiilor de luptă (serviciilor de alarmă) – locuri pentru desfăşurarea şedinţelor de pregătire sau antrenament fizic în procesul activităţii de luptă şi instruire. 2. În instituţiile de învăţămînt militar lista minimă a construcţiilor sportive şi locurilor pentru pregătirea fizică corespunde celei indicate pentru unităţile militare, iar normele necesare se determină în dependenţă de numărul cursanţilor instituţiei de învăţămînt militar.

Pregatirea Fizica in Armata Nationala

Recommend Documents