Pregatirea de specialitate

UNIVERSITATEA UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” CATEDRA MILITARĂ

TUNUL ANTITANC calibrul 100 mm MT-12 (Material didactic pentru studenti la pregatirea de specialitate)

CHIŞINĂU -2010 1

Cuprins: 1. Ochi Ochire reaa pies piesei ei şi repe repera rare rea. a. 1.1. Generalităţi. 1.2. Ochirea în direcţie. 1.3. Ochirea în înălţime. 2. Pregătirea piesei pentru executarea focului. 3. Ochirea piesei cu ajutorul aparatului optic OP4M-40Y şi determinarea distanţei pînă la obiectiv cu ajutorul  înălţătorului  înălţătorului OP4M-40Y. OP4M-40Y. 3.1. Ochirea piesei asupra obiectivelor fixe. 3.2. Ochirea piesei asupra obiectivelor mobile. 3.3. Măsurarea unghiului acoperirii. 4. Cerinţele la executarea focului cu tunul antitanc MT-12. 4.1. Ordinea activităţii la reglarea înălţătorului şi gradaţiei pe nivelă. 4.2. Modul de ocupare a poziţiei de tragere. 5. Activitatea de luptă în poziţia de tragere neacoperită. 5.1. Alegerea,pregătirea şi ocuparea poziţiei de tragere. 5.2. Darea misiunilor de foc. 6. Tragerea cu tunul ( cu maşina de luptă ) prin ochire directă. 6.1. Pregătirea tragerii şi conducerii focului. 6.2. Determinarea elementelor de tragere. 6.3. Tragerea asupra obiectivelor fixe. 6.4. Lovirea obiectivelor fixe. 7. Tragerea tunului prin ochire directă asupra obiectivelor mobile. 7.1. Tragerea asupra obiectivelor mobile. 7.2. Lovirea obiectivelor mobile. 7.3. Cerinţele importante pentru tunul antitanc MT-12. 7.4. Particularităţile tragerii la distanţe mai mari decît distanţa loviturii directe. 2

8. Modificarea comenzilor pentru executarea focului date anterior. 9. Verificarea elementelor de tragere şi corectarea greşelelor la elementele de tragere. 10. Înscrierea elementelor la sfîrşitul tragerii asupra obiectivului. 11. Încetarea focului, întreruperile în executarea focului. 12. Păstrarea muniţiei şi manipularea acesteia la poziţia de tragere. 12.1. Măsurile de siguranţă la manipularea muniţiei . 12.2. Cerinţele de interzicere la manipularea muniţiei în  poziţia de tragere. 13. Observarea tunului pe timpul tragerii, controlul şi deservirea tunului după tragere. 13.1. Controlul tunului înainte de tragere. 13.2. Controlul tunului în timpul tragerii. 13.3. Părăsirea poziţiei de tragere. 14. Măsurile de siguranţă s iguranţă la manipularea muniţiei. 14.1. Tablele de tragere.

3

Componenţa echipei de servanţi tunului antitanc МТ-12 Comandant 1 servant 2 servant 3 servant 4 servant 5 servant

4

Comandantul de piesă Ochitor   Mînuitor închizător   Încărcător   Servant proiectile Servant proiectile

Îndeplinirea comenzii Comandant de  piesă Darea comenzii «Desperechiaţi» , «Pentru luptă» şi duce observarea după îndeplinirea comenzii

1 număr

2 număr  

1.Desperechiază fălcelele de la ochiul de împerechere a maşinei şi o pun jos. 2. Ajută pe al 2-lea şi al 3-lea servant la scoaterea husei de  protecţie.

2. Scoate husa de  protecţie împreună cu servantul 1 şi 3 şi îl aşează în partea dreaptă a  piesei. 3. Destoporeşte bara de 3. Scoate husa de pe fixare la marş. culată şi o aşează în  partea dreaptă a  piesei.Stoporăşte bara de fixare la marş de pe fălceaua dreaptă. 4. Scoate husa de pe 4. Scoate luneta aparatele de ochire şi le  panoramică şi o aşează în partea stîngă a transmite servantului  piesei. 1.Ajută servantului 4 a retrage fălceaua dreaptă. 5. Primeşte luneta 5. Priveşte ca stoporul de  panoramică de la fixare de pe fălceaua servantul 2 şi o fixază în dreaptă să fie fixată în  paharul locaşul său.Deplasează lunetei.Orientează cursorul indicatorului de aparatele şi instalează recul în partea limită din  bulele la centru. dreapta.

5

«DESPERECHEAŢI», «PENTRU LUPTĂ» Servantul 3

Servantul 4

Servantul 5

1. Desperechează ochiul de împerechere din 1. Scoate cîrligul de cîrligul de tracţiune a maşinii şi o pun pe pămînt. tracţiune şi raportează «Gata». 2. Ajută servantului 2. Destoporăşte 2. Scoate husa din 2 scoaterea husei de închizătorul  partea ţevei şi o  pe piesă. fălcelelor,azvîrle aranjază în partea îndreptătorul fălcelei dreaptă a drepte.  piesei.Ajvîrle îndreptătorul fălcelei stîngi. 3. Ajută servantului 3. Scoate sapa mobilă şi 3. Scoate sapa 5 retragerea fălcelei accesorii de pe fălceaua mobilă şi accesorii stîngi.Urmăreşte ca dreaptă.Împreună cu de pe fălceaua stoporul de fixare servantul 5 desperechează stîngă.Ajută fălcelei stîngi să fălcelele. servantului 4 la intre în locaşul său. desfacerea fălcelelor. 4. Pentru ochirea 4. Împreună cu servantul 4. Împreună cu directă deschide 2 retrage fălceaua dreaptă servantul 3 retrage ferestrele de pe  pînă la fixare. fălceaua stîngă pînă scuturi şi le fixează la fixare. în locaşe. 5. Eliberează scutul 5. Stoporăşte ochiul de 5. Pregăteşte de jos.Pregăteşte împerechere la fălceaua  proiectile pentru  proiectile pentru dreaptă.Pregăteşte tragere. tragere.  proiectile pentru tragere.

6

Îndeplinirea comenzii Comandant de  piesă Comandă «La loc comanda», «Împerechiaţi piesa» şi urmăreşte îndeplinirea corectă a comenzii.

Servantul 1

Servantul 2

1.Destoporeşte 1.Destoporeşte fălciaua fălceaua deaptă,închide stîngă.Conduce ţiava închizătorul.Ajută în poziţia de fixare la servantului 4 retragerea marş. fălcelei drepte. 2. Punerea aparatelor  2. Destoporeşte ochiul de la poziţia zero a împerechere de pe fălciaua înălţătoarelor şi lunete dreaptă.Primeşte de la  panoramice,închide servantul 1 luneta nivelele.Scoate luneta  panoramică şi o pune în  panoramică şi o ladă.Stoporăşte tija culatei transmite servantului în balca de fixare la marş. 2,îmbrahă husa pe suporturile aparatelor. 3. Stoporeşte balca de 3. Îmbracă husa pe culată. fixare la marş de pe fălciaua stîngă. 4. Ajută servanţilor 2 4. Îmbracă împreună cu şi 3 să îmbrace husa servanţii 1 şi 3 husa piesei.  piesei. 5. Ridică fălcelele şi îmbracă ochiul de împerechere în cîrligul de tracţiune a maşinii.Pregătesc  proiectilele rămase şi le încarcă în maşină.

7

«La loc comanda», Servantul 3

«Împerechiaţi» Servantul 4

Servantul 5

1. Ajută servantului 5 retragerea fălcelei stîngi.Fixază îndreptătorul fălcelei stîngi la marş. 2. Fixază îndreptătorul fălcelei stîngi la marş.

1. Împreună cu servantul 2 retrage fălciaua dreaptă.

1. Împreună cu servantul 3 retrage fălciaua stîngă.

2. Încheie împreună cu servantul 5 călcîiul de fixare a fălcelelor  la marş.

2. Ajuta servantului 4 la încheierea călcîiului de fixare a fălcelelor  la marş.

3. După tragerea prin ochire directă închide ferestrele la scuturi.

3. Fixază tija de fixare la marş,fixază îndreptătorul fălcelei drepte la marş. 4. Încheie sapa mobilă şi accesorii la fălciaua dreaptă.

3. Îmbracă husa în  partea din faţă a ţevei.

4. Ajută servanţilor 1 şi 2 să îmbrace husa  piesei.

5. Ridică fălcelele şi îmbracă ochiul de împerechere în cîrligul de tracţiune a maşinii.Pregătesc proiectilele rămase şi le încarcă în maşină.

8

4. Încheie sapa mobila şi accesorii la fălciaua stîngă . 5. Fixază cuiul cîrligului de tracţiune şi raportează «Gata».

Îndeplinirea comenzii Comenzile comandantului de  piesă Dă comanda «Ţinta următoare». «Proiectilul următor».

Servantul 1

Servantul 2

Ocheşte piesa pe ţintă.

Deschide închizătorul.

Instalează înălţătorul,ocheşte «Înălţătorul piesa pe ţintă şi următor». «Ochiţi raportează: «Gata». cutare». «Corecţia 0-00». Execută tragerea. Verifică instalarea pe aparate şi ochirea pe ţintă şi comandă Deplasează cursorul «Foc». indicatorului de recul în limita de dinainte.

9

La executarea focului servantul 3 Primeşte de la servantul 4 un  proiectil şi îl încarcă în camera de încărcare a cartuşului.

servantul 4 Primeşte de la servantul 5 un  proiectil şi îl transmite servantului 3.

servantul 5 Pregăteşte proiectilul comandat şi îl transmite servantului 4.

Proiectile. Încarcă piesa după fiecare tragere pînă la comanda «Stai».

10

Pregăteşte următoarele.

11

“Îmbarcarea ”

“La maşină”

C

Ş

3

2

1

5

3

1

S

4

2

C

Ş

5 4

“În linie pe 2 rînduri”

4

5

2

3

C

1

Dispunerea servanţilor la piesă pentru ducerea focului şi la comanda «La piesă»

Dispunerea servanţilor la comanda «Servanţii după piesă»

C 1

2 3

     e         l        i       t       c       e         i      o       r        P

12

4 5

5

3

1

4

2

C

1.Ochirea piesei şi reperarea 1.1.Generalităţi Se numeşte ochire a piesei totalitatea operaţiilor, prin care ţeava  piesei se îndreaptă pe direcţia spre obiectiv şi se pune sub unghiul de nivel corespunzător distanţei pînă la obiectiv. Ochirea se realizează cu ajutorul aparatelor de ochire (înălţătorului optic şi lunetei panoramice), mecanismelor de ochire în direcţie şi în înălţime ale piesei. Ochirea este precedată de stabilirea la înălţătorul optic sau la cel cu lunetă panoramică cu ajutorul mecanismelor înălţătorului a unghiurilor orizontale şi verticale corespunzătoare clementelor de tragere. La ochire se obţine cu ajutorul mecanismelor de ochire în înălţime şi în direcţie ale piesei suprapunerea unghiurilor vertical şi orizontal cu unghiurile stabilite la aparatele de ochire. În funcţie de   procedeul de suprapunere a unghiurilor stabilite la înălţător cu unghiurile din spaţiu (din teren), deosebim ochirea directă, semidirectă şi indirectă. Ochirea se numeşte directă, cînd ţeava piesei este îndreptată spre obiectiv în plan orizontal nemijlocit prin vizare pe obiectiv, adică  punctul de ochire se găseşte chiar pe obiectiv, iar unghiul de nivel corespunzător distanţei pînă la obiectiv se atribuie prin vizarea nemijlocită pe obiectiv cu ajutorul înălţătorului optic sau al reflectorului lunetei panoramice. Totodată, unghiul de teren al obiectivului se ia în consideraţie în mod automat. Dacă acest lucru nu e posibil (fumizarea obiectivului, corecţii mari ale unghiului de înălţător pe unghiul de teren al obiectivului etc.), unghiul de nivel, în caz de tragere cu înălţătorul cu lunetă panoramică, poate fi atribuit cu ajutorul nivelei laterale. Ochirea semidirectă se aplică la aruncătoare. În acest caz poziţia necesară în plan orizontal se atribuie ţevii aruncătorului prin vizare nemijlocită pe obiectiv (ochire directă orizontală), iar unghiul de teren al obiectivului cu corecţia complementară a unghiului de teren se introduce în reglarea înălţătorului, după aceea ţevii aruncătorului i se atribuie unghiul de nivel cu ajutorul nivelei (ochirea indirectă). 13

Ochirea se numeşte indirectă, cînd ţevii i se atribuie poziţia necesară în plan orizontal cu ajutorul unui punct auxiliar special ales sau determinat, numit punct de ochire, iar în plan vertical – cu ajutorul nivelei laterale. În cazul ochirii indirecte obiectivul, de regulă, nu se vede din poziţia de tragere. Pentru ochirea piesei se folosesc aparatele de ochire – înălţătorul optic sau înălţătorul cu lunetă panoramică. Dacă pentru ochirea piesei în planele orizontal şi vertical se foloseşte o singură linie de ochire (axa optică a lunetei panoramice sau a înălţătorului optic), atunci ochirea se numeşte simultană. Dacă însă pentru ochirea piesei se folosesc două linii de ochire:   pentru ochirea orizontală – axa optică a lunetei panoramice (a înălţătorului), pentru ochirea verticală – axa nivelei longitudinale (laterale), atunci ochirea se numeşte ochire succesivă. Ochirea directă este ochire simultană, ochirea semidirectă şi cea indirectă – sînt ochiri succesive.

1.2.Ochirea în direcţie (ochirea orizontală) În cazul ochirii directe pentru a realiza ochirea în direcţie e suficient, manipulînd mecanismul de ochire în direcţie (fără a atinge mecanismele înălţătorului), de îndreptat semnul de ochire asupra obiectivului. Cînd piesa se află în poziţie de tragere acoperită şi obiectivul nu se vede în luneta panoramică, pentru ochirea în direcţie a piesei se foloseşte punctul de ochire. Executînd ochirea în direcţie, se stabileşte la luneta panoramică deriva dată, se aduce bula nivelei transversale la mijloc (dispozitivul de corectare a înclinării laterale), iar pe urmă cu ajutorul mecanismului de ochire în direcţie se suprapune semnul de ochire (linia verticală a reticulului lunetei  panoramice) pe punctul de ochire. Drept punct de ochire pot fi obiectele fixe şi vizibile, pe cît  posibil, de la toate piesele, care se evidenţiază bine în terenul din jur, cu contururi verticale clare, care se găsesc, pe cît posibil, mai departe de piesă (nu mai aproape de 200 m). Cel mai bun punct de ochire, care poate fi folosit în orice condiţii (ziua, noaptea, într-un 14

amplasament de tragere adînc, la marginea pădurii), este colimatorul K-1 ce se instalează în tranşee sau pe parapetul tranşeei de obicei din stînga în urma piesei la o distanţă de 6—8 m de la luneta panoramică (înălţător), cînd deriva este unică pentru toată bateria. Executînd ochirea în direcţie, e necesar de suprapus cît se poate mai precis semnul de ochire (linia verticală a reticulului lunetei   panoramice) pe punctul de ochire sau pe mijlocul obiectivului, înlăturînd, totodată, jocul la mecanismele de ochire. Pentru a executa corect şi precis ochirea, trebuie de clarificat, observînd cu ochiul liber, poziţia obiectivului sau a punctului de ochire faţă de obiectele din jur; la început piesa se îndreaptă spre obiectiv prin ochire pe obiectiv sau pe punctul de ochire, fără a privi   prin ocularul lunetei panoramice, ci cu ajutorul dispozitivului de vizare al lunetei panoramice. Aceasta dă posibilitatea de a executa mai rapid ochirea şi preîntîmpină posibilitatea de a confunda obiectivul sau punctul de ochire cu obiectele asemănătoare din jur; introducînd obiectivul sau punctul de ochire în intervalul dintre firele dispozitivului de vizare, se trece la precizarea ochirii, privind prin ocularul lunetei panoramice. Fiecărei poziţii a punctului de ochire îi corespunde o anumită gradaţie a derivei. Se numeşte derivă unghiul orizontal în punctul de staţie al  piesei, citit în sens contrar mişcării acelor de ceasornic, între direcţia inversă a ţevii piesei ochite şi direcţia spre punctul de ochire. Se numeşte derivă de bază deriva piesei ochite pe direcţia de   bază. Se numeşte reperare determinarea reglării înălţătorului şi lunetei panoramice corespunzătoare poziţiei date a ţevii piesei. Pentru determinarea derivei de bază ochitorul (după poziţionarea  piesei pe direcţia de bază) execută reperarea pe punctul de ochire de  bază la comanda comandantului de piesă, de exemplu: «Punctul de ochire de bază – marginea din dreapta a clădirii de cărămidă din stînga din urmă, reperaţi». Pentru aceasta ochitorul, fără a schimba  poziţia ţevii piesei, întoarce capul lunetei pînă ce linia verticală a reticulului lunetei panoramice (a înălţătorului la aruncător) se va suprapune pe punctul de ochire. După aceea citeşte gradaţia de derivă 15

obişnuită şi raportează comandantului de piesă: «Pe cel de bază 5220». Dacă la reperare reticulul lunetei panoramice nu se suprapune pe  punctul de ochire în plan vertical (se află mai sus sau mai jos de punctul de ochire), se schimbă poziţia axei optice a lunetei  panoramice după înălţime, manipulînd cu tamburul reflectorului, şi se obţine suprapunerea precisă a reticulului lunetei panoramice pe  punctul indicat.

1.3.Ochirea în înălţime(ochirea verticală) Ochirea în înălţime se execută cu ajutorul înălţătorului, nivelei laterale şi al mecanismului de ochire în înălţime. Pentru a executa ochirea în înălţime în cazul tragerii dintr-o   poziţie de tragere acoperită, piesei i se atribuie un unghi de nivel corespunzător unei anumite distanţe de tragere. Pentru aceasta ochitorul stabileşte pe scara indicată a înălţătorului gradaţia comandată, apoi, rotind volanul mecanismului de ochire în înălţime, aduce bula nivelei lateriale la mijloc. Reglarea reflectorului în acest caz nu are importanţă, deoarece unghiul de nivel se atribuie după nivelă. La piesa cu linie de ochire independentă ochitorul aduce  bula nivelei la mijloc cu ajutorul mecanismului de ochire în înălţime al înălţătorului, iar pe urmă mînuitorul închizătorului, rotind volanul mecanismului de ochire în înălţime, suprapune indicele piesei de artilerie cu indicele înălţătorului. După aceasta ochirea în înălţime se consideră terminată. În cazul tragerii dintr-o poziţie de tragere neacoperită prin ochire directă pentru ochirea piesei cu linie de ochire independentă  pe obiectiv se pune înălţătorul pe gradaţia comandată şi reflectorul pe gradaţia zero. Pe urmă, acţionînd cu mecanismele de ochire în înălţime şi în direcţie ale piesei, se suprapune reticulul lunetei   panoramice pe obiectiv. În acest caz reglarea nivelei laterale şi   poziţia bulei acesteia nu au nici o importanţă la ochirea piesei, deoarece ochirea în înălţime a piesei se efectuează prin ajustarea liniei orizontale a reticulului lunetei panoramice la punctul ales pe obiectiv (lîngă obiectiv) pentru ochire. 16

2.Pregătirea piesei pentru executarea focului Piesa trebuie să fie în stare bună şi pregătită pentru întrebuinţarea de luptă, însă înaintea fiecărei trageri trebuie de avut convingerea de starea perfectă a piesei şi a tuturor mecanismelor ale acesteia. La pregătirea piesei pentru tragere se depistează şi se înlătură deranjamentele şi se iau măsuri pentru asigurarea fiabilităţii acesteia. Pentru starea părţii materiale şi pregătirea ei în vederea luptei răspunde comandantul de piesă. Pînă la deschiderea focului comandantul de piesă este obligat: să înlăture înclinarea axei la umerii leagănului (pentru tunuri cel mult 10–15 miimi); să conducă activitatea servanţilor la amenajarea genistică a amplasamentului de tragere pentru piesă şi bordeiului pentru muniţie, adăpostului pentru personal, la mascarea acestora, iar în cazul artileriei tractate şi la ancorarea piesei; să revizuiască partea materială în volumul reviziei de control; să verifice punerea înălţătorului în poziţia zero şi linia de ochire zero a piesei (în caz de lipsă de timp, se permite efectuarea verificării reduse prin reperare pe retezătura de la gura ţevii); să sorteze şi să pregătească muniţia în conformitate cu indicaţiile comandantului bateriei de tragere; să completeze tabelul cu corecţiile individuale ale piesei, fişa comandantului de piesă de înscriere a elementelor de tragere şi fişa de înscriere a elementelor calculate în conformitate cu indicaţiile comandantului bateriei de tragere; să pregătească calculul pentru tragere prin ochire directă din  poziţia de tragere ocupată şi să întocmească fişa piesei. După realizarea măsurilor de pregătire a piesei pentru executarea focului comandantul de piesă raportează despre aceasta comandantului bateriei de tragere (comandantului de pluton).

3.Ochirea piesei cu ajutorul aparatului optic OP4M-40Y şi determinarea distanţei pînă la obiectiv cu ajutorul înălţătorului OP4M-40Y 17

3.1.Ochirea piesei asupra obiectivelor fixe Pentru executarea ochirii directe, în comanda dată de cătra comandantul de obuzier se indică: obiectivul, proiectilul, înălţătorul şi punctual pe care se execută ochirea. Pe măsură ce primeşte comanda, ochitorul execută urmtoarele: • identifică obiectivul, privind în direcţia arătată de comandantul de obuzier, întinde mîna dreaptă la înălţimea umărului cu palma întinsă vertical pe direcţia obiectivului şi raportează: ,,Văzut” după care lasă mîna în jos; înregistrează înălţătorul pe scara proiectilului comandat. • După înregistrarea înălţătorului, ochitorul îl raportează, citind  pe aparat şi trece la executarea ochirii astfel: • ocheşte aproximativ în direcţie, aducînd obiectivul în cîmpul vizual al înălţătorului cît mai aproape de unghiul mare din centrul reticolului; dacă deplasarea ţevii în direcţie este mare. • ocheşte aproximativ în înălţimea, rotind volanul mecanizmului de ochire în înălţime din partea stîngă, pînă cînd vîrfurile unghiurilor din reticol vin în apropierea obiectivului; • ocheşte, exact în direcţie şi în înălţime, în acelaş timp, pînă cînd vîrful unghiului mare din centrul reticolului se suprapune cu punctul indicat prin comandă, după care raportează: ,,Gata” .

3.2.Ochirea piesei asupra obiectivelor mobile Pentru executarea ochirii directe asupra obiectivelor în mişcare, în comandă se indică elementele arătate la ochirea directă asupra obiectivelor fixe în plus devansarea, în figuri de obiectiv sau miimi. Pe măsură ce primeşte comanda, ochitorul execută operaţiile ochirii în mod asemănător celor arătate la ochire directă asupra obiectivelor fixe, următoarele precizări: • la ochire exactă în direcţie şi în înălţime aduce unghiul mare din centrul reticolului pe direcţia de mişcare a obiectivului 18

( înaintea punctului de ochire comandat ), aşteaptă pînă ce obiectivul se apropie de vîrful unghiului din centrul sau pînă ce aceasta ajunge la un nivel egal cu devansarea comandată şi dă foc. 3.3.Măsurarea unghiului acoperirii Pentru determinarea înălţătoarelor mineme se măsoară unghiul acoperirii.Unghiul acoperirii ( de creastă ) este unghiul format de orizontala obuzierului şi linia care uneşte obuzierul cu vîrful cel mai înalt al acoperirii. Unghiurile acoperirii se măsoară la comanda: ,,MĂSURAŢI UNGHIURILE ACOPERIRII, ÎNAINTE OCHIŢI PE ... LA STÎNGA PE ... LA DREAPTA PE ... “. La această comandă, ochitorul execută următoarele: • aduce cursorul înălţătorului pe scara încărcăturii complete ( la înălţătoarele care au şi scara diviziunilor ); •  pune elementele la origine pe aparatele de ochire şi raportează, citind pe aparate: ,,Reflector zero, deriva 30-00,  înălţător zero, nivela 30-00 “ ; • aduce încrucişarea firelor lunetei aproximativ pe punctul indicat ( cel mai înalt punct al acoperirii pe direcţia respectivă ), acţionînd de la piuliţa-pară şi volanul mecanismului de ochire în direcţie; • aduce înălţătorul în poziţia verticală rotind rozeta dispozitivului de corectare a înclinării laterale, pînă cînd bula nivelei transversale vine între repere; • aduce firul orizontal exact pe punctul indicat, acţionînd de la  piuliţa-pară; aduce bula nivelei dispozitivului unghiului de teren între • repere acţionînd de la rozeta cu tamburul miimilor; • raportează, citind pe dispozitivul unghuilui de teren, unghiul acoperirii pe direcţie respectivă, de exemplu: ,,Înainte 95” ( ,, la stînga 112 “, la ,,dreapta 82” ). Unghiul acoperirii se poate măsura şi cu ajutorul reflectorului. Pentru a măsura unghiul acoperirii cu reflectorul, după ce ochitorul a înregistrat gradaţiile originii pe înălţător şi pe dispozitivul 19

unghiului de teren şi a adus bulele între repere, roteşte rozeta tamburului reflectorului pînă cînd linia orizontală din reticolul lunetei ajunge pe vîrful acoperirii.Citeşte pe sectorul şi tamburul reflectorului valoarea unghiului acoperirii. Cînd prin lunetă nu se vede creasta acoperirii, la ordinul comandantului de obuzier, se rabat sapele mobil

4.La executarea focului cu tunul se execută următoarele: înaintea încărcării se examinează canalul ţevii şi se acordă atenţie curăţeniei muniţiilor; resturile de capace din carton arse detectate în canalul ţevii, precum şi nisipul şi murdăria trebuie să fie îndepărtate pînă la încărcare; în cazul încărcării cu tuburi neacuplate proiectilul se împinge în canalul ţevii astfel încât brâul director al acestuia să se blocheze cu siguranţă la începutul ghinturilor; dacă la încărcare închizătorul nu se închide din cauza defecţiunii la muniţie, la închizător sau murdăririi camerei de încărcare, nu se aplică eforturi mari pentru închiderea închizătorului; trebuie de deschis închizătorului, de scos tubul (lovitura), de clarificat cauza incidentului şi de c înlăturat; în caz de rateu se declanşează percutorul încă de două ori; dacă nu urmează lovitura, atunci, aşteptând 1—2 min, se deschide închizătorul şi se schimbă tubul cu încărcătură, cartuşul sau mina; dacă s-a rupt vârful percutorului sau arcul de armare. se schimbă aceştia, luându-i din lotul de piese de schimb, scule şi accesorii; în caz de rămânere a proiectilelor pe ghidajele aruncătoarelor  de proiectile reactive se pune în funcţiune din nou aparatul de executare a focului şi se repetă executarea focului; dacă proiectilele nu pleacă, atunci, aşteptând 1 — 2 min, se descarcă aruncătorul de  proiectile reactive; dacă după tragerea focului închizătorul nu se deschide din cauza umflării fundului tubului de cartuş, se aşteaptă 1—2 min pentru răcirea acestuia şi se încearcă din nou a deschide închizătorul; dacă 20

închizătorul nu se deschide, atunci pentru deschiderea închizătorului tip până se pune pe pană un calup de lemn şi se loveşte pe acesta, ajutând în acelaşi timp cu mânerul închizătorului, iar pentru deschiderea închizătorului tip şurub — se pune pe partea frontală a capătului din stânga al cremalierei un dorn de cupru şi se loveşte pe acesta, trăgând în acelaşi timp mânerul închizătorului înapoi; dacă la deschiderea închizătorului tubul nu se extrage, el se scoate cu ajutorul extractorului de mână; după aceea se examinează minuţios ţeava, închizătorul şi muniţia, se determină cauzele neextragerii tubului şi se înlătură;   pentru asigurarea funcţionării normale a obturatorului închizătorului, înaintea fiecărei încărcări următoare a tunului se şterge conul de racordare al ţevii şi obturatorul cu bumbac de şters îmbibat cu unsoare; în caz de constatare a scăpării gazelor de pulbere se întrerupe tragerea şi se schimbă obturatorul, luându-l pe cel din lotul de piese de schimb, scule şi accesorii; în pauzele dintre lovituri se deschide închizătorul pentru răcirea ţevii; | în caz de recul limită se întrerupe executarea focului pînă la clarificarea şi înlăturarea deranjamentelor la dispozitivele de contrarecul; servanţii tunurilor autopropulsate trebuie să lucreze numai in căştile cu telefon. Motorul tunului autopropulsat trebuie să funcţioneze la turaţie medie. În caz de executare a focului pe teren infectat tunul autopropulsat trebuie să fie ermetizat, instalaţia de filtroventilaţie  pusă in funcţiune şi suprapresiunea în interiorul compartimentului de luptă trebuie să fie de cel puţin 200 kgf/m2. 4.1.Ordinea activităţii la reglarea înălţătorului şi gradaţiei pe nivelă. Comenzile pentru reglarea înălţătorului la tragere cu tunurile şi cu maşinile de luptă se dau printr-un singur număr fără împărţire, de 21

exemplu: «Înălţător nouăzeci şi doi (92)», «Înălţător o sută douăzeci şi patru (124)» etc. La tragere cu aruncătoarele comenzile pentru reglarea înălţătorului se dau prin două numere (primul se referă la scara înălţătorului, iar al doilea – la tamburul înălţătorului), de exemplu: «Înălţător şase – patruzeci (6-40) ». La tunurile ce au gradaţii pe înălţător peste 50 m, înainte de a stabili gradaţia comandată pe înălţător, trebuie de pus indicatorul scării de încărcături corespunzător numărului încărcăturii comandate. De exemplu, la obuzierul D-30 cal. 122 mm la comanda «Încărcătura a doua, înălţător 120, nivela 30-06 » trebuie de pus indicatorul înălţătorului vizavi de scara încărcăturii a doua, rotind rozeta dispozitivului unghiurilor de înălţare, de adus în faţa indicatorului gradaţia 120 a tamburului distanţelor înălţătorului, apoi de reglat nivela. Comanda pentru reglarea nivelei se dă prin două numere. Pentru stabilirea nivelei pe gradaţia comandată trebuie, rotind tamburul nivelei cu degetul cel mare şi cu cel indicator ale mîinii stîngi, de stabilit nivela comandată. Pentru schimbarea gradaţiei pe nivelă se dau comenzile: «Nivela mai mult 0-00», «Nivela mai puţin 0-00» sau «Nivela cutare». La comanda «Nivela mai mult» la gradaţia pe nivelă se adaugă numărul de diviziuni indicat în comandă, iar la comanda «Nivela mai puţin» – se scade. La reglarea nivelei trebuie de ţinut minte că pentru înlăturarea influenţei jocului ultima rotaţie a tamburului se face în sensul mişcării acelor de ceasornic (de la stînga spre dreapta). După stabilirea înălţătorului şi nivelei conform comenzilor, ţevii tunului i se atribuie unghiul de nivel impus cu ajutorul mecanismului de ochire în înălţime. Pentru ridicarea ţevii volanul se roteşte în sensul mişcării acelor de ceasornic, pentru coborîrea ei – în sens opus. Pentru înlăturarea influenţei jocului ultima mişcare a volanului totdeauna se face în unul şi acelaşi sens (în sensul mişcării acelor de ceasornic).

22

4.2.Modul de ocupare a poziţiei de tragere Modul de ocupare a poziţiei de tragere este indicat de comandantul bateriei de tragere (comandantul plutonului de tragere). La ocuparea poziţiei de tragere pregătite comandantul bateriei de tragere opreşte coloana plutoanelor de tragere pe cît posibil într-un loc adăpostit, îi cheamă pe comandantul plutonului de tragere, comandanţii de piese, calculatorul, operatorul-topogeodezist (servantul) cu goniometrul-busolă şi comandantul grupei de tracţiune (şoferul superior), înaintează cu dînşii spre poziţia de tragere şi le dă misiunea, din care comandantul de piesă însuşeşte:  pe unde trece în teren direcţia de bază a tragerii; locul piesei şi punctele de ochire; locul maşinii (punctului de conducere) comandantului bateriei de tragere; locul pentru aşezarea muniţiei şi cantitatea acesteia; locul autotractorului şi maşinilor de transport muniţie; ordinea de intrare în poziţia de tragere. La comanda comandantului bateriei de tragere «Ocupaţi poziţia de tragere. Pentru luptă» comandantul de piesă merge la locul  piesei sale, precizează după busolă pe unde trece în teren direcţia de  bază a tragerii, iese în fugă cu 10–20 m în direcţia din care se face intrarea în poziţia de tragere şi ridică cu mîna dreaptă un steguleţ. Intrarea plutoanelor de tragere în poziţia de tragere se efectuează în formaţie de marş la semnalul (comanda) comandantului bateriei de tragere, de regulă, de la unul dintre flancuri. Dacă condiţiile de teren nu permit intrarea în poziţia de tragere din flanc, atunci aceasta se ocupă în altă ordine (din front sau din spate, pe plutoane, pe piese). Cînd piesa va ajunge la locul destinat şi se va opri aproximativ  pe direcţia de tragere, comandantul de piesă dă comanda: «Stai», «Pentru luptă». Comandantul piesei tractate, aruncătorului dă comanda: «Stai», «La maşină», «Desperecheaţi» sau «Descărcaţi aruncătorul (tunul)», «Înainte», «Pentru luptă» sau «Pentru luptă de pe suportul de fund». La aceste comenzi şoferul opreşte autotractorul, servanţii debarcă, desperechează (descarcă) tunul (aruncătorul). La comanda comandantului de piesă şoferul deplasează autotractorul înainte şi îl opreşte în locul indicat comod pentru descărcarea muniţiei şi materialelor, deschide oblonul. Servanţii pun tunul în poziţie de luptă. Comandantul piesei ridică mîna dreaptă şi raportează (raportează prin radio): «Piesa cutare gata». Activitatea ulterioară de pregătire pentru tragere se realizează la comenzile comandantului bateriei de tragere (comandantului 23

 plutonului de tragere), comandanţilor de piese şi include: punerea  pieselor în stare de luptă şi pregătirea lor pentru tragere; pregătirea maşinii comandantului bateriei de tragere pentru activitate de luptă; determinarea coordonatelor poziţiei de tragere; aranjarea piesei de   bază pe direcţia de bază a tragerii; formarea fasciculului paralel; determinarea derivei de bază pentru fiecare piesă pe punctele de ochire de bază, de rezervă (de noapte); determinarea înălţătoarelor  minime pentru tunuri (maşini de luptă), iar pentru aruncătoare –  determinarea posibilităţii tragerii peste creasta acoperirii la unghiul de nivel minim; determinarea intervalelor, treptelor şi supraînălţării   pieselor; pregătirea şi sortarea muniţiei; măsurarea temperaturii încărcăturilor.

5.Activitatea de luptă în poziţia de tragere neacoperită 5.1.Alegerea,pregătirea şi ocuparea poziţiei de tragere Aliniamentele de desfăşurare,de regulă,se aleg şi se pregătesc din timp.Comandantulde baterie cu comandanţii de plutoane efectuiază pe aliniamentul de desfăşurare următoarea activitate: precizează direcţiile expuse atacului cu tancuri; indică denumirile convenţionaleale obiectelor din teren,stabileşte reperele şi determină distanţele pînă la ele; alege şi indică aliniamentele de desfăşurare a  plutoanelor,misiunile acestora,fîşiile de foc,sectoarele de tragere complementare,intinerarelede deplasare,locurile de adăpostire pentru autotractoare şi maşinele de transport munişii; alege locurile pentru punctele de comandă şi observare şi organizează amenajarea acestora; dă indicaţii privind organizarea legăturii cu comandantul (şeful 9 superior şi cu comandanţii de plutoane); determină volumul şi succesiunea lucrărilor de amenajare genistică; alege poziţiile pentru aruncătoarele de grenade şi dă indicaşii  privind organizarea apărării proprii şi cooperării între piesele bateriei; stabileşte (aduce la cunoştinşă)semnalele de comandă şi de înştiinţare; întocmeşte schema focului antitanc al bateriei. 24

Pentru pregătirea de acţiuni pe timp de noapte se iau următoarele măsuri suplimentare: se pregătesc aparatele pentru funcţionare în condiţii de noapte; se pun repere luminescente pentru marcarea sectoarelor de tragere; se marchează intinerarele de deplasare spre poziţiile de tragere; pentru tragere asupra tancurilor pe direcţiile expuse atacului cu tancuri se marchează locurile de deplasare a observatorilor cu mijloace de iluminare; înainte de a se întuneca se aduce tunul în stare gata de tragere  pe timp de noapte; se pune înălţătorul corespunzător distanţei pînă la obiectiv (pentru tragere asupra tancurilor - înălţător constant) şi se fixează aparatul de iluminare a aparatelor de ochire. Pentru lovirea obiectivelor cu foc prin ochire directă se determină derivele sau se jalonează direcţia de tragere.Poziţia de tragere se ocupă din timp sau după lăsarea întunericului.Dacă tragerea se va executa fără aparat de ochire pe timp de noapte şi fără iluminarea ţintei,atunci tunul se ocheşte pe ţintă înainte de a se întuneca,bula nivelei laterale se aduce la mijloc,se reperează pe  punctul de ochire; reglajele nivelei,derivei şi reflectorului se înscriu.

5.2.Darea misiunilor de foc La darea misiunilor de foc indicarea obiectivelor se realizează faţă de repere şi obiecte din teren. Cel ce primeşte indicarea este obligat să ia toate măsurile pentru a găsi repede obiectivul în teren. Înţelegînd unde e locul de dispunere a obiectivului, el îl caută după semnele caracteristice şi raportează: «Văd obiectivul», dacă el a găsit obiectivul în teren; «Nu văd obiectivul», dacă obiectivul nu e vizibil pentru dînsul, însă el a înţeles caracterul lui şi locul de dispunere; «Nu am înţeles obiectivul», dacă el nu şi-a clarificat locul de dispunere a obiectivului. În unele cazuri indicarea obiectivului poate fi realizată prin vizarea nemijlocită a aparatului (vizorului) pe obiectiv. La darea misiunii de foc servanţilor comandantul de piesă indică  prin comenzi: 25

«Obiectivul cutare (tanc, infanterie, TB etc.)». «Perforant (cumulativ, subcalibru etc.)». «Focos cutare». «Încărcătura cutare» (pentru piesele ce au încărcătură variabilă). 5. «Scara cutare» (dacă e necesar). 6. «Înălţător 00». 7. «Ochiţi pe cutare», «La dreapta (la stînga) 0-00 (corecţie de devansare o semifigură sau ochiţi pe secţiunea din faţă)». 8. «Un proiectil» (sau alt mod). 9. «Foc». În caz de tragere cu înălţătoare cu lunetă panoramică, în afară de acestea, comandantul de piesă dă comenzile (după cea de-a şasea comandă): 1. «Reflector zero». 2. «Deriva 30-00 (sau altă gradaţie, dacă se ia în consideraţie corecţia de direcţie pentru mişcarea obiectivului). 3. «Nivela 30-00» (pentru piesele cu linie de ochire independentă). Pentru schimbarea distanţei de tragere prin schimbarea reglajului înălţătorului se dă comanda: «Înălţător mai mult (mai puţin) atîta » sau «Înălţător 00». Pentru schimbarea distanţei de tragere prin schimbarea punctului de ochire se dă comanda: «Ochiţi mai sus (mai   jos)» sau «Reflector în sus (în jos) atîta». Pentru schimbarea direcţiei se dă comanda: «La dreapta (la stînga) 0-00», «Corecţie de devansare o semifigură (o figură)» sau «Ochiţi pe cutare». 1. 2. 3. 4.

26

6.Tragerea cu tunul (cu maşina de luptă) prin ochire directă 6.1.Pregătirea tragerii şi conducerii focului Pentru îndeplinirea cu succes a misiunii de foc prin ochire directă trebuie efectuată pregătirea tragerii şi conducerii focului, care include: cercetarea obiectivelor şi analiza terenului din faţă (determinarea direcţiilor expuse atacului cu tancuri); alegerea şi pregătirea poziţiilor de tragere, stabilirea fîşiilor de foc (sectoarelor de tragere), aliniamentelor de deschidere a focului;  pregătirea tehnică; determinarea şi luarea în consideraţie a corecţiilor pentru abaterea condiţiilor de tragere faţă de cele tabulare şi determinarea elementelor de tragere; organizarea tragerii şi conducerii focului. Plenitudinea pregătirii prealabile se determină prin condiţiile situaţiei de luptă, existenţa timpului şi mijloacelor pentru executarea acesteia.  Neluarea în consideraţie a condiţiilor meteorologice şi balistice de tragere duce la abaterea spargerilor de la punctul de ochire, valoarea cărora în unele cazuri poate atinge 100–300 m în bătaie şi 1–  4 div. der. în direcţie. Corecţiile pentru abaterea condiţiilor meteorologice şi balistice de tragere le determină comandantul de baterie (de pluton) după rezultatele Tragerilor precedente sau după rezultatele determinării condiţiilor de tragere şi le aduce la cunoştinţa comandanţilor de piese. În caz de existenţă a tabelelor auxiliare întocmite mai înainte, determinarea şi luarea în consideraţie a corecţiilor pentru abaterea condiţiilor de tragere de la cele tabulare o poate face comandantul de   piesă de sine stătător. În cazul lipsei de timp sau imposibilităţii determinării condiţiilor de tragere se iau în consideraţie corecţii aproximative. Corecţia sumară în bătaie pentru abaterea condiţiilor de tragere de la cele tabulare conţine corecţia pentru variaţia temperaturii aerului şi încărcăturii faţă de valorile lor tabulare şi corecţia pentru variaţia vitezei iniţiale a proiectilului faţă de valoarea ei tabulară. Corecţia sumară în direcţie ţine cont de direcţia şi viteza vîntului lateral, precum şi de valoarea derivaţiei. Corecţiile pentru abaterea celorlalte condiţii de tragere meteorologice şi balistice de la valorile tabulare nu se iau în consideraţie din cauza influenţei neînsemnate a acestora asupra  preciziei tragerii. Indiferent de procedeul de determinare a corecţiilor pentru abaterea condiţiilor de tragere de la cele tabulare, corecţiile individuale ale pieselor se iau în consideraţie de către comandantul de  piesă de sine stătător. 27

6.2.Determinarea elementelor de tragere Determinarea elementelor pentru tragere prin ochire directă include alegerea proiectilului şi reglarea focosului corespunzător  caracterului obiectivului, determinarea distanţei pînă la obiectiv şi gradaţiei pe înălţător, alegerea punctului de ochire. Pentru lovirea obiectivelor blindate se ia proiectilul cumulativ, subcalibru sau perforant, iar în caz de lipsă a acestora – proiectilul exploziv cu focos percutant reglat pentru acţiune explozivă sau  proiectilul de ruptură beton cu focos percutant reglat pentru întîrziere. Pentru distrugerea lucrărilor de fortificaţie permanente se întrebuinţează proiectilul exploziv cu focos percutant reglat pentru acţiune întîrziată; pentru primele lovituri pînă la lovirea obiectivului sau pînă la obţinerea spargerii nemijlocit lîngă obiectiv se ia focosul fugas. Pentru lovirea forţei vii şi mijloacelor de foc dispuse neprotejat se întrebuinţează proiectilul exploziv cu focos percutant reglat pentru efect brizant sau proiectilul cu focos fuzant (cu tub), iar  cînd obiectivul se află în clădiri de piatră şi cărămidă – proiectilul exploziv cu focos percutant reglat pentru acţiune explozivă sau întîrziată. În toate cazurile tragerea se execută cu încărcătura maximă sau apropiată de cea maximă. Distanţa pînă la obiectiv se determină cu ajutorul aparatelor, după fişa de foc a piesei, după hartă sau din vedere. Gradaţia calculată pe înălţător şi corecţia în direcţie (deriva) se determină ţinînd cont de corecţiile pentru abaterea condiţiilor de tragere de la cele tabulare. Cel mai precis corecţiile pentru abaterea condiţiilor de tragere de la cele tabulare pot fi determinate după rezultatele tragerilor precedente sau prin calcul cu folosirea Tablelor  de tragere. Corecţiile de reglaj pot fi folosite dacă din momentul determinării lor au trecut cel mult 3 ore şi în acest răstimp nu s-au observat schimbări bruşte în condiţiile de tragere.

28

6.3.Tragerea asupra obiectivelor fixe Indicînd obiectivul ochitorului, comandantul de piesă dă comanda pentru deschiderea focului. Ochitorul îşi clarifică obiectivul, stabileşte elementele de tragere primite prin comandă la aparatele de ochire, ocheşte piesa pe punctul de ochire. La piesele cu linie de ochire independentă, în afară de aceasta, ochitorul pune la mecanismul unghiurilor de teren gradaţia 30-00 (00-00), iar ajutorul ochitorului dă piesei unghiul de nivel prin suprapunerea indicelui  piesei cu indicele înălţătorului şi raportează ochitorului: «Gata». Ochitorul repetă comenzile elementelor de tragere pentru aparatele de ochire înaintea primei lovituri, iar mai departe – numai la schimbarea elementelor. Încărcarea pentru fiecare lovitură se face la comenzi, în care se indică tipul proiectilului şi reglarea focosului, sau conform cu prima comandă, dacă la poziţia de tragere sînt proiectile numai de un singur  tip şi focoase pentru acestea cu un singur reglaj; mai departe piesa se încarcă cu proiectil de acelaşi tip nemijlocit după fiecare lovitură pînă la nimicirea obiectivului sau pînă la comanda «Stai». Ochitorul execută loviturile la comanda comandantului de piesă. Pentru corectarea ochirii prin reperaj pe pîlnie, dacă aceasta se observă, comandantul de piesă dă comanda: «Reperaţi pe pîlnie». Ochitorul, clarificîndu-şi locul pîlniei, restabileşte ochirea după lovitură, iar pe urmă: acţionînd cu mecanismele de ochire şi de corecţie în direcţie, suprapune vîrful echerului central pe pîlnie şi, folosind elementele de tragere primite, ocheşte tunul pe punctul precedent de ochire; dacă înălţătorul optic nu are mecanisme de ochire şi de corecţie în direcţie, măsoară după reticulul înălţătorului abaterea pîlniei de la  punctul de ochire după direcţie şi după înălţime şi schimbă punctul de ochire cu mărimea abaterilor măsurate spre partea opusă abaterii  pîlniei; dacă se lucrează cu înălţătorul ce are lunetă panoramică, acţionînd cu tamburele derivei şi reflectorului, vizează reticulul lunetei panoramice pe centrul pîlniei şi, folosind elementele obţinute ale derivei şi reflectorului, ocheşte piesa cu ajutorul aparatelor de ochire pe punctul precedent de ochire.

29

6.4.Lovirea obiectivelor fixe Punctul de ochire se alege în centrul obiectivului sau în partea cea mai vulnerabilă a acestuia. Reperul de ochire (reticulul lunetei   panoramice) se suprapune pe punctul de ochire rotind volanul mecanismului de ochire în înălţime şi cel al mecanismului de ochire în direcţie într-o singură parte, de la stînga spre dreapta şi de jos în sus, şi se trage prima lovitură pe elementele calculate. La lovirea obiectivului, pentru nimicirea (distrugerea) căruia sînt necesare cîteva loviri, se continuă tragerea pe aceleaşi elemente sau se schimbă  punctul de ochire pentru a bombarda partea nelovită a obiectivului. Tragerea se execută pînă la îndeplinirea misiunii de foc. Dacă se ratează lovitura, se apreciază abaterea spargerii de la obiectiv în bătaie în metri şi în direcţie în diviziuni de derivă, se introduc în elementele aparatelor de ochire corecţii egale cu abaterile obţinute, luate cu semne opuse, şi se trage următoarea lovitură (fig. 87). De exemplu, vizarea: la stînga 5; comanda «La dreapta 0-05. Foc». Abaterile proiectilelor de la obiectiv în bătaie (semnele spargerilor) şi în direcţie se determină după locul de cădere a  proiectilelor, schijelor (după norul spargerii sau după pîlnie) sau după observarea abaterii traseelor faţă de obiectiv (de punctul de ochire).  Norul spargerii este observat în momentul apariţiei lui; abaterea traseului în direcţie şi înălţime se măsoară pe aliniamentul obiectivului. Înălţătorul şi ochirea după înălţime sînt considerate corecte, dacă traseul trece mai jos de marginea superioară a obiectivului şi mai sus de baza acestuia.

În cazul condiţiilor favorabile (la tragerea asupra obiectivelor  dispuse pe pantele din faţă, precum şi la supraînălţarea considerabilă a poziţiei de tragere deasupra obiectivului) distanţa şi direcţia se corectează prin reperare pe pîlnie (pe locul căderii proiectilului),  pentru aceasta: după producerea loviturii se restabileşte ochirea piesei; se suprapune reperul de ochire (reticulul lunetei panoramice) pe  pîlnie (pe locul de cădere a proiectilului) cu ajutorul mecanismelor  30

unghiurilor de înălţător (cu reflectorul lunetei panoramice) şi corecţiilor în direcţie (cu tamburul derivelor lunetei panoramice);

se vizează reperul de ochire (reticulul lunetei panoramice) pe  punctul de ochire cu ajutorul mecanismelor de ochire în înălţime şi în direcţie şi se continuă tragerea (fig. 88).

31

Exemplu. Comandantul 100-mm PT a tunului MT-12 a primit misiuneade neutralizare.Tragerea se execută cu încărcătură completă,  proiectil OF-462. Distanţa pînă la obiectiv 1200 m.  Nr. comen zii

Comanda

Mod Înă il- ficar  Viza ţăto ea de rea r  deriv ă

1

Obiectivul 17, o 12 lucrare de fortificaţie de campanie,   proiectil exploziv, focos fugas, încărcătura completă, ochiţi   pe ambrazură, un  proiectil, foc

2

Foc

11

Lămurirea comenzii

D5 În Tablele de pentru +100  tragere proiectilul şi în-cărcătura date se găseşte gradaţia  pentru înălţăto-rul optic cores punzătoare dis-tanţei pînă la obiectiv 1200 m (Î=12) Introducînd co-recţiile cu semne opuse, se trece la tragerea de efect.

Dacă e imposibilă determinarea abaterii spargerii în bătaie în metri (reperarea pe pîlnie), se apreciază semnul spargerii şi se schimbă înălţătorul cu 100 m în direcţia obiectivului. Aşa se  procedează pînă la lovirea obiectivului sau pînă ce se obţine semnul opus. Obţinînd semnul opus, se schimbă înălţătorul cu 50 m în direcţia obiectivului şi se continuă tragerea, introducînd, în caz de necesitate, corecţii prin schimbarea punctului de ochire în înălţime. Dacă există abatere în direcţie, simultan cu schimbarea gradaţiei la înălţător se dă comanda pentru modificare de derivă în direcţia obiectivului sau se schimbă punctul de ochire cu mărimea abaterii obţinute. Dacă mărimea abaterii în direcţie (a traseului) de la obiectiv nu e măsurată, se dă comanda modificare de derivă 0-02 în direcţia obiectivului sau se schimbă punctul de ochire în direcţie cu o  jumătate de siluetă a obiectivului.

Exemplu. Comandantul 100-mm PT a tunului MT-12 a primit misiunea să nimicească un tun fără recul în amplasament de tragere. 32

Tragerea se execută cu încărcătură completă, cu proiectil OF-462. Distanţa pînă la obiectiv 1300 m.  Nr. comen zii 1 1

2

Comanda 2

Mod iÎnă ficar  Viza l- ea de ţăto deriv rea r  ă 3 4 5

Obiectivul 33, 13 un tun fără recul,  proiec-til exploziv, focos  bri-zant, încărcătura completă, ochiţi la mijloc, un  proiectil, foc Foc

12

+002

Lămurirea comenzii 6

S2+

Gradaţia pe înălţător corespunzătoare distanţei 1300 m – 13

  –

Mărimea aba-terii în bătaie în metri nu a fost determinată, dar, deoarece s-a obţinut o lovitură lungă, micşorăm gradaţia pe înălţător cu 100 m. Simultan introducem corecţia în direcţie

3

Foc

4

Ochiţi pe marginea superioară, foc

5

Stai, servanţii la adăpost

12, 5

–

Ob

După obţinerea semnului opus schimbăm gradaţia pe înălţător  cu 50 m în direcţia obiectivu-lui Corecţia în bătaie se introduce   prin schimbarea punctului de ochire pe înălţimea obiectivului 33

Asupra obiectivelor ce se găsesc în apropiere periculoasă de trupele proprii înălţătorul calculat se măreşte cu 200 m. Obţinînd o lovitură lungă, se apropie spargerea de obiectiv prin reperare pe pîlnie (pe locul de cădere a proiectilului) sau prin salturi de înălţător succesive de 100 m pentru toate sistemele. Încadrînd obiectivul într-o furcuţă, se continuă tragerea după regulile generale.

7.TRAGEREA TUNULUI PRIN OCHIRE DIRECTĂ ASUPRA OBIECTIVELOR MOBILE 7.1.Tragerea asupra obiectivelor mobile La tragerea asupra obiectivelor mobile prima lovitură ochitorul o produce la comanda comandantului de piesă, următoarele – de sine stătător pe măsura executării ochirii. La piesele cu închizător tip şurub loviturile sînt executate de către încărcător la comanda ochitorului. Înaintea primei lovituri ochitorul, suprapunînd marca (reticulul)  pe obiectiv, raportează: «Este obiectivul» şi îl urmăreşte cu ajutorul mecanismului derivelor al aparatului de ochire (lunetei panoramice). Modul de determinare de către ochitor a deplasării unghiulare a obiectivului cu ajutorul aparatului de ochire OP-4 este prezentat în fig. 79, iar cu ajutorul aparatului de cohire OP-2 – în fig. 80. Comandantul de piesă, auzind raportul «Este obiectivul», începe numărătoarea timpului şi după ce trec 3–5 s dă comanda: «Stai». Primind raportul ochitorului «La dreapta (la stînga) 0-00 », determină corecţia de devansare pentru durata de traiect a  proiectilului.

Exemplu. Distanţa pînă la obiectiv 700 m. Ochitorul a determinat că în 3 s obiectivul s-a deplasat la dreapta cu 0-06. Comandantul de piesă a determinat după Tablele de tragere durata de traiect a proiectilului egală cu 1 s şi a calculat corecţia de devansare: 0-06 : 3 = +0-02. Comanda comandantului de piesă «... la dreapta 0-02...». 34

Ochitorul introduce corecţia primită prin comandă la scara corecţiilor în direcţie a înălţătorului optic (la tamburul derivelor  lunetei panoramice), suprapune linia orizontală pe centrul obiectivului, iar semnul de ochire (linia verticală a reticulului) îl scoate întrucîtva înainte «pe direcţia de deplasare a obiectivului şi raportează: «Gata».

La comanda «Corecţie de devansare o semifigură (ochiţi pe secţiunea din faţă)» ochitorul, urmărind continuu obiectivul, scoate   punctul de ochire înainte ceva mai mult decît s-a comandat şi suprapune linia orizontală a reticulului aparatului de ochire pe centrul obiectivului.

35

După comanda «Foc» (fig. 81) ochitorul, aşteptînd pînă ce obiectivul se va apropia în aşa măsură, încît semnul de ochire (linia verticală a reticulului) să se suprapună pe mijlocul obiectivului (încît între semnul de ochire şi secţiunea din faţă să fie devansarea necesară), execută prima lovitură; toate loviturile următoare el le execută fără comandă (pe măsura executării ochirii). La comanda «Corecţia de devansare mai mult (mai puţin) decît o semifigură» sau «Ochiţi pe cutare» ochitorul schimbă  punctul de ochire în direcţie cu corecţia de devansare comandată, ţinînd cont de ochirea la lovitura precedentă. La comanda «Înălţător mai mult (mai puţin) atîta» sau «Înălţător 00» ochitorul modifică reglarea înălţătorului sau stabileşte înălţătorul la gradaţia comandată, iar punctul de ochire rămîne acelaşi. La comanda «La dreapta (la stînga) 0-00 » ochitorul modifică reglarea cu mărimea modificării de derivă comandate (introduce corecţia) pe scara corecţiilor în direcţie şi ocheşte piesa pe punctul de ochire precedent; dacă înălţătorul optic nu are mecanism de corecţie în direcţie, atunci ochitorul scoate vîrful echerului central cu mărimea modificării de derivă comandate.

36

7.2.Lovirea obiectivelor mobile Tragerea la distanţa loviturii directe şi la distanţe mai mici. Distanţa maximă, pe parcursul căreia traiectoria medie nu se ridică mai sus de obiectiv, se numeşte distanţa loviturii directe. Distanţa loviturii directe ( Dld) este indicată în Tablele de tragere  pentru condiţiile tabulare de tragere asupra obiectivelor cu înălţimea de 2 m, iar pentru sistemele antitanc, în afară de aceasta, pentru înălţimea de 2,7 şi 3 m a obiectivelor. Dacă vom stabili o gradaţie constantă pe înălţător, coresponzăt

toare distanţei tabulare a ldloviturii directe ( D ), iar drept punct de ochire vom lua mijlocul obiectivului, atunci pentru unele distanţe traiectoria medie va depăşi înălţimea obiectivului (fig. 89). Pentru ca traiectoria medie să nu se ridice mai sus de obiectiv pe toată lungimea distanţei loviturii directe, trebuie de executat focul pe grat

daţia înălţătorului corespunzătoare valorii D ld

. Valoarea  Dld

− Dld

 pentru obuziere şi tunurile cu ţeava lungă, care trag cu proiectile explozive şi cumulative, după datele calculelor, este egală în medie cu 200 m, iar pentru proiectilele subcalibru ale sistemelor tip T-12 –  cu 300 m. Pornind de la aceasta, se ia gradaţia pe înălţător  corespunzătoare distanţei tabulare a loviturii directe micşorată cu 200 m (la tragerea cu sistemele tip T-12 cu proiectile perforante – 300 m).

Tragerea asupra tancurilor, autotunurilor, transportoarelor blindate şi maşinilor de luptă pentru infanterie prin ochire directă are un şir de  particularităţi spre deosebire de tragerea asupra obiectivelor fixe. 7.3.Dintre acestea cele mai importante sînt: distanţa pînă la obiectiv şi direcţia de deplasare a acestuia se schimbă continuu; 37

durata tragerii este redusă la limită, de aceea e necesară cadenţa maximă de tragere cu o precizie înaltă de ochire. Drept măsură de determinare a direcţiei de deplasare a obiectivului serveşte unghiul de curs – unghiul dintre direcţia de deplasare a obiectivului şi direcţia spre piesă. Deplasarea obiectivului în funcţie de unghiul de curs poate fi frontală, oblică sau de flanc (fig. 90). Deplasarea frontală – unghiul de curs de la 0 pînă la 30° şi de la 150 pînă la 180°, după siluetă lungimea obiectivului nu depăşeşte lăţimea. Deplasarea oblică – unghiul de curs de la 30 pînă la 60° şi de la 120 pînă la 150°, după siluetă lungimea obiectivului depăşeşte lăţimea cel mult de 4 ori. Deplasarea de flanc – unghiul de curs de la 60 pînă la 120°, după siluetă lungimea obiectivului depăşeşte lăţimea de 4 ori şi mai mult. Tragerea la distanţa loviturii directe şi la distanţe mai mici   în toate cazurile se execută cu înălţătorul reglat pe gradaţia constantă corespunzătoare distanţei loviturii directe. Dacă vom regla înălţătorul pe gradaţia constantă corespunzătoare distanţei tabulare a loviturii directe ( D ), iar punctul de ochire îl vom lua în centrul obiectivului, atunci înălţimea traiectoriei se va mări cu o jumătate din înălţimea obiectivului şi, prin urmare, va ieşi din limitele înălţimii obiectivului (vezi fig. 89). În afară de aceasta, dincolo de limitele înălţimii obiectivului pot să iasă şi unele proiectile ca urmare a împrăştierii lor după înălţime. De aceea înălţătorul se va regla pe gradaţia constantă corespunzătoare distanţei tabulare a loviturii directe micşorată cu 200 m (în cazul tragerii cu sistemele tip T-12 cu proiectile perforante – micşorată cu 300 m).

38

Drept punct de ochire se ia mijlocul obiectivului, iar în cazul tragerii în munţi şi în teren accidentat (la deplasarea verticală a obiectivului faţă de piesă) – baza obiectivului (la deplasarea obiectivului spre piesă); marginea superioară a obiectivului – la deplasarea obiectivului dinspre piesă. Corecţia calculată în direcţie se însumează cu corecţia pentru deplasarea unghiulară a obiectivului şi se introduce pe scara corecţiilor în direcţie a înălţătorului optic (pe tamburul derivelor  lunetei panoramice). Drept punct de ochire se ia mijlocul obiectivului. Mărimea corecţiei pentru deplasarea unghiulară a obiectivului se determină cu ajutorul înălţătorului optic (lunetei panoramice), măsurînd deplasarea unghiulară a obiectivului în diviziuni de derivă pe durata de traiect a proiectilului. 39

Dacă acest lucru e imposibil, mărimea corecţiei pentru deplasarea oblică şi de flanc a obiectivului se ia egală cu 0-05 pentru tunuri. Se permite luarea în consideraţie a deplasării unghiulare a obiectivului prin deplasarea punctului de ochire pe direcţia de deplasare a obiectivului în siluete de obiectiv.

Corecţiile în bătaie şi în direcţie se introduc schimbînd punctul de ochire cu scopul de a obţine lovirea locului vulnerabil al obiectivului. Corecţia de devansare în direcţie se ia în consideraţie prin introducerea corecţiei cu ajutorul scării corecţiilor în direcţie a înălţătorului optic sau al tamburului derivelor lunetei   panoramice.După introducerea corecţiilor, pentru prima lovitură reperul de ochire se vizează pe mijlocul obiectivului. Obţinînd prima observare în bătaie, lovitură scurtă la deplasarea obiectivului spre piesă sau lovitură lungă la deplasarea obiectivului dinspre piesă, reglarea înălţătorului nu se schimbă. La respingerea atacului cu tancuri focul prin ochire directă se execută, în primul rînd, asupra tancului ce atacă piesa sau asupra celui mai vulnerabil tanc. Trage asupra obiectivului ochitorul. Ochitorul, acţionînd în conformitate cu elementele primite prin comandă pentru reglarea aparatelor de ochire, aduce reperul de ochire 40

al înălţătorului (reticulul lunetei panoramice) la obiectiv, manipulînd mecanismele de ochire în înălţime şi în direcţie, apoi duce linia de ochire pe direcţia de deplasare şi în momentul cînd obiectivul va ajunge la vîrful reperului de ochire al înălţătorului (la reticulul lunetei  panoramice) ochitorul execută lovitura.

Tragerea se execută prin lovituri izolate cu un ritm maxim pînă la nimicirea obiectivului. Direcţia şi bătaia se corectează după fiecare lovitură conform abaterii punctului de cădere a proiectilului (traseului). Abaterile în direcţie şi în bătaie (în înălţime) se măsoară de la mijlocul obiectivului. Obţinînd abaterea proiectilului în direcţie, se introduce corecţia   pe scara corecţiilor în direcţie (pe tamburul derivelor lunetei  panoramice), fără a schimba punctul de ochire (fig. 92).Dacă abaterea în direcţie a traseului proiectilului de la obiectiv nu e măsurată, se introduce o corecţie de 0-02 sau se schimbă punctul de ochire în direcţie cu o jumătate de siluetă a obiectivului. Bătaia se corectează prin schimbarea punctului de ochire după înălţime. Obţinînd o lovitură scurtă la deplasarea obiectivului spre  piesă sau o lovitură lungă la deplasarea obiectivului dinspre piesă,   punctul de ochire nu se schimbă. Obţinînd o lovitură lungă (una scurtă) la deplasarea obiectivului spre piesă (dinspre piesă), se schimbă punctul de ochire după înălţime cu o jumătate de înălţime a obiectivului.

7.4.Particularităţile tragerii la distanţe mai mari decît distanţa loviturii directe. 41

Tragerea începe cu reglarea înălţătorului corespun-zătoare distanţei calculate pînă la obiectiv. Ochirea în direcţie se realizează: la tragerea cu înălţătorul optic OP-4 sau cu înălţătorul cu lunetă  panoramică – pe mijlocul obiectivului, ţinînd seama de corecţia de devansare în diviziuni de derivă; la tragerea cu înălţătorul optic OP-2 – pe mijlocul obiectivului după înălţime cu deplasarea reperului de ochire al înălţătorului de la marginea din faţă a obiectivului înainte după mersul acestuia cu mărimea corecţiei de devansare în direcţie. Pentru prima lovitură corecţia de devansare în direcţie se determină în diviziuni de derivă ca suma deplasării unghiulare a obiectivului în timpul duratei de traiect a proiectilului şi corecţiei în direcţie pentru condiţiile de tragere. Mărimea deplasării unghiulare a obiectivului în timpul duratei de traiect a proiectilului se determină cu ajutorul goniometrului-busolă instalat într-o parte de la piesă sau cu ajutorul înălţătorului (lunetei  panoramice). Obţinînd o lovitură lungă (una scurtă) la deplasarea obiectivului spre piesă (dinspre piesă), precum şi o lovitură lungă sau una scurtă la deplasarea de flanc a obiectivului, reglarea înălţătorului se schimbă cu 200 m spre obiectiv. Asupra unui tanc oprit tragerea se execută la fel ca şi asupra obiectivului fix.

8.Modificarea comenzilor pentru executarea focului date anterior Fiecare comandă îşi păstrează valabilitatea pînă ce se dă altă comandă, care o modifică sau o anulează. Pentru schimbarea felului de proiectil (bombă), numărului încărcăturii, tipului focosului, reglării focosului percutant, scării înălţătorului comandantul bateriei de tragere dă comanda «Stai» şi impune altele. Comandantul de  piesă, primind comanda «Stai», o repetă. Servanţii întrerup imediat toate acţiunile, apoi procedează în conformitate cu comenzile următoare. La comanda «Înălţător cutare» sau «Înălţător mai mult (mai puţin) atîta» comandantul de piesă îi comandă ochitorului gradaţia nouă pe înălţător. Pentru schimbarea reglării nivelei comandantul de piesă dă comanda: «Nivela mai mult (mai puţin) 0-00 » sau gradaţia nouă pe 42

nivelă, iar pentru modificarea reglării derivei – «La dreapta (la stînga) 0-00». Pentru anularea comenzii date incorect referitoare la modificarea reglării focosului fuzant (tubului), înălţătorului, nivelei sau derivei se dă comanda: «Stai, anulaţi înălţătorul (focosul, nivela, deriva) », după aceea se dă comanda necesară. La necesitatea anulării simultane a cîtorva comenzi date incorect, comanda «Stai» se dă o singură dată. De exemplu, la început a fost dată comanda «... înălţător 124, nivela mai puţin 0,02, la dreapta 0-08... ». Pentru anularea acestei comenzi şi darea celei noi trebuie de dat comanda: «Stai, anulaţi  înălţătorul, nivela, deriva. Înălţător 122, nivela mai mult 0,02, la stînga 0,08». Pentru schimbarea modului de executare a focului se dă comanda din nou. De exemplu, la tragerea de efect piesei i-a fost dată comanda «... 4 proiectile, de vijelie, foc». Pentru trecerea la focul metodic se comandă: «Zece secunde lovitura, foc». Pentru schimbarea ritmului de executare a focului, fără schimbarea consumului de proiectile pe piesă stabilit mai înainte, se comandă ritmul nou. De exemplu, piesa executa focul cu un ritm de 4 proiectile la 10 s lovitura. Pentru repetarea seriei de foc metodic cu un ritm de 20 s lovitura se dă comanda: «Douăzeci secunde lovitura, foc». Pentru schimbarea numărului de proiectile pe piesă cu păstrarea modului de executare a focului stabilit mai înainte se comandă cantitatea nouă de proiectile. Pentru schimbarea simultană a cantităţii de proiectile şi a ritmului de tragere se dă prin comandă cantitatea nouă de proiectile şi ritmul nou. La necesitatea schimbării modului de executare a focului, fără a aştepta tragerea cantităţii stabilite de proiectile, se dă comanda «Stai», se impune un ritm nou de tragere şi cantitatea necesară de  proiectile: «Atîtea proiectile, atîtea secunde lovitura, foc».

9.Verificarea elementelor de tragere şi corectarea greşelelor la elementele de tragere Verificarea elementelor de tragere în cursul executării focului se face la comanda comandantului bateriei de tragere «Stai. Echipele de servanţi (echipa cutare) la spatele piesei (la maşină) ». La această comandă echipele de servanţi se aliniază din urma pieselor  (lîngă maşini). Comandantul bateriei de tragere controlează personal 43

elementele, ochirea piesei, corectitudinea calculării elementelor şi înscrierii comenzilor; raportează rezultatele verificării comandantului de baterie. După terminarea verificării comandantul bateriei de tragere dă comanda: «Echipele de servanţi (echipa cutare), la piese (la piesă)» sau «Echipele de servanţi (echipa cutare), la posturi». Erorile de reglare a aparatelor de ochire constatate în poziţia de tragere după o lovitură izolată sau o serie nu se corectează de sine stătător; comandantul de piesă raportează imediat despre aceasta comandantului bateriei de tragere. În caz de detectare a erorilor la elementele aparatelor de ochire în timpul executării focului metodic sau de vijelie ochitorul corectează imediat elementul greşit; după încetarea focului el raportează comandantului de piesă ce fel de eroare şi la care lovituri a fost comisă, iar acesta raportează comandantului bateriei de tragere.

10.Înscrierea elementelor la sfîrşitul tragerii asupra obiectivului La comanda «Stai. Înscrieţi, obiectivul (reperul de tragere) cutare» comandanţii de piese înscriu în fişa de înscriere a elementelor de tragere numărul obiectivului (reperului de tragere),  proiectilul, focosul, încărcătura, ultimele elemente de pe aparatele de ochire, consumul de proiectile şi raportează comandantului bateriei de tragere, de exemplu: «A treia asupra obiectivului al cincilea (reperului de tragere întîi) a tras, consum 10 ». La bateria de artilerie reactivă înainte de a da comanda «Înscrieţi, obiectivul cutare» comandantul bateriei de tragere scade corecţiile pentru vîntul la sol, de exemplu: «Stai. Baterie înălţător mai puţin 3, la dreapta 0-05. Înscrieţi, obiectivul al şaselea». Elementele pe obiectiv (pe reper de tragere) le înscriu în fişele de înscriere a elementelor de tragere toţi comandanţii de piese, indiferent de faptul dacă piesele lor au participat la tragere sau nu.

11.Încetarea focului, întreruperile în executarea focului Focul se întrerupe la comanda «Stai». Toţi comandanţii de piese repetă comanda. Servanţii întrerup imediat toate acţiunile, pe urmă   procedează în conformitate cu comenzile ulterioare. Dacă după comanda «Stai» nu va urma comanda pentru continuarea focului, iar  o oarecare piesă a rămas încărcată, comandantul acestei piese raportează: «Piesa cutare este încărcată». Piesa încărcată cu lovitură acuplată se descarcă, scoţînd lovitura la comanda comandantului de piesă «Descărcaţi». Dacă la scoaterea 44

loviturii acuplate tubul se desprinde de proiectil şi acesta se   blochează, piesa se descarcă prin tragerea focului la comanda comandantului de baterie, pentru aceasta tubul se introduce din nou în camera cartuşului. Dacă în acest caz tubul nu se cuplează cu  proiectilul, atunci se pune un tub scurtat. Pînă la darea comenzii «Încetarea» toate piesele trebuie să fie descărcate. Descărcarea aruncătorului se face prin tragerea focului sau prin scoaterea bombei la comanda «Descărcaţi». Pentru descărcarea aruncătorului cal. 120 mm ochitorul desprinde cordiţa de la dispozitivul de dare a focului şi pune ţeava sub cel mai mic unghi de nivel. Comandantul de piesă controlează personal reglarea dispozitivului de dare a focului (maneta comutatorului în poziţia C). Încărcătorul stabileşte siguranţa împotriva dublei încărcări în poziţia DESCHIS şi, slăbind fixarea ţevii în montura amortizorului, întoarce ţeava, astfel încît călcîiul sferic al culatei să iasă din îmbinare cu  placa de bază. Cu eforturile celor trei servanţi se desprinde ţeava de la placă şi, ţinînd afetul bipied, se ridică cu băgare de seamă puţin culata ţevii pentru a obţine un unghi de înclinare negativ mic. La ieşirea bombei din ţeavă încărcătorul o ia cu mîinile de brîul director  (trecînd focosul între palme), avînd grijă să nu cadă pe pămînt. Pentru a evita împuşcătura în timpul descărcării se interzice categoric coborîrea culatei ridicate a ţevii aruncătorului atîta timp, cît bomba se află în canalul ţevii. Pentru descărcarea aruncătorului cal. 160 mm ochitorul apasă pe braţul superior al bucşei reţinătorului, o împinge înainte pînă la refuz şi simultan o coboară pînă la refuz în jos,   blochează ţeava în poziţia pentru încărcare, înfundînd în sus tija reţinătorului. Mînuitorul închizătorului, folosind extractorul manual, scoate tubul din canalul ţevii şi cu ajutorul împrospătătorului scoate  bomba din canalul ţevii, apucînd-o de stabilizator din partea culatei. Dacă după încetarea definitivă a focului maşinilor de luptă aruncătoare de proiectile reactive este necesară descărcarea acestora, atunci pînă la darea comenzii «Încetarea» se dă comanda: «Puneţi căpăcelele», iar pentru maşinile de luptă de calibru mare –  «Deconectaţi conductoarele, puneţi căpăcelele, deşurubaţi focoasele». Pentru descărcarea maşinii de luptă se scoate cheia din comutator  şi din bobina portativă, se pune manivela de pornire a comutatorului în poziţia 0. Se ridică în sus pînă la refuz pîrghiile de contact ale tuturor ţevilor. Se pun ţevile sub un unghi de nivel comod pentru descărcare. Un servant reţine proiectilul cu eclatorul şi îl eliberează după ce alt servant, care stă pe suportul aruncătorului de proiectile reactive, va decupla opritoarele anterior şi posterior. Servantul, care stă pe pămînt, primeşte proiectilul şi îl duce la locul indicat. 45

Pentru a pune la dispoziţia personalului timp de odihnă se dă comanda «Întrerupere». La întreruperile în executarea focului  piesele se îndreaptă pe direcţia de bază a tragerii sau se ochesc pe unul din obiectivele planificate (pe un sector de foc de baraj). Mînuitorii închizătoarelor, dacă nu primesc o dispoziţiune specială, lasă închizătoarele deschise pentru răcirea ţevii piesei. Cu   permisiunea comandantului bateriei de tragere (comandantului  plutonului de tragere) pun ţevile sub unghiul maxim de nivel pentru a îmbunătăţi ventilaţia. Mînuitorii închizătoarelor la aruncătoarele cal. 160 mm şi mai mare, dacă nu primesc dispoziţiuni speciale, lasă ţevile în poziţia pentru încărcare. Servanţii cu muniţia şi cu încărcăturile adună tuburile trase şi săculeţele de pulbere neconsumate. Lîngă piese rămîn cîte un servant şi comandantul (ochitorul) piesei de bază sau al altei piese (la indicaţia comandantului bateriei de tragere). Restul personalului are voie să se retragă de la piese (să părăsească compartimentele de luptă), fără a părăsi poziţia de tragere. Pentru adăpostirea servanţilor se dă comanda: «La adăposturi». La această comandă personalul se adăposteşte pe poziţia de tragere în şanţuri (şanţuri-adăpost), blindaje etc.

46

12.Păstrarea muniţiei şi manipularea acesteia la poziţia de tragere La poziţia de tragere muniţia se păstrează în nişe uscate ale amplasamentelor de tragere pentru piese şi în bordeie, fiind stivuite  pe suporturi. Nişele şi bordeiele trebuie să fie amenajate astfel, încît muniţiile ce se găsesc în ele să fie protejate împotriva acţiunii undei de şoc a exploziei nucleare, împotriva pătrunderii gloanţelor şi schijelor şi să fie acoperite cu materiale aflate la îndemînă pentru a le feri de ploaie, ninsoare, praf şi de razele solare. Stocul consumabil de muniţie în poziţia de tragere acoperită se stivuieşte şi se păstrează în nişele amplasamentului de tragere al  piesei în proporţie de 0,25–0,50 din unitatea de foc (pentru piesele de mare putere – 0,15– 0,30 din unitatea de foc). Încărcăturile pentru piesele de mare putere se păstrează în ambalaj ermetic. La poziţia de tragere neacoperită cantitatea destinată de muniţie se stivuieşte în nişele sau pe platforma amplasamentului de tragere. Muniţia consumată se completează din bordeie cu forţele servanţilor. În nişele şi pe platformele amplasamentului de tragere muniţia se   păstrează aşezată în stive, în ambalaje cu capacele în sus, cu închizătoarele deschise, fiind eliberată de armătura exterioară şi  plăcile de distanţare sau fiind scoasă din ambalaje; în ultimul caz muniţia se aşază pe nuiele (suporturi) sau pe un aşternut din materiale aflate la îndemînă şi se acoperă cu prelată, cu placaj sau cu alte materiale ce o protejează de ploaie, praf şi de razele solare. În bordeie muniţia se păstrează în ambalaje cu închizătoarele închise. Înălţimea maximă a stivei cu muniţie trebuie să fie cu 0,5 m mai mică decît adîncimea bordeiului sau a nişei. Este interzisă păstrarea muniţiei în adăposturile pentru servanţi. Pentru amplasarea şi păstrarea corectă şi nepericuloasă a muniţiei la poziţia de tragere a piesei şi respectarea măsurilor de siguranţă  poartă răspundere comandantul piesei date.

47

12.1.Măsurile de siguranţă la manipularea muniţiei La poziţia de tragere muniţia se aduce în stare definitv amorsată (cu excepţia proiectilelor de artilerie reactivă). Descarcă muniţia servanţii, respectînd următoarele măsuri de siguranţă: se interzice aruncarea lăzilor cu muniţie, tîrîrea, răsturnarea, aşezarea acestora pe peretele lateral, precum şi transportarea lor pe spate sau pe umeri. Fiecare ladă cu muniţie o descarcă şi o duc la locul indicat cu capacul în sus cel puţin doi servanţi. Muniţia primită se curăţă de unsoare, murdarie şi praf, se examinează vizual şi se sortează.

12.2.La manipularea muniţiei în poziţia de tragere se  înterzice: desfacerea muniţiei; verificarea stării circuitelor cartuşelor pirotehnice şi buşoanelor  la proiectilele reactive asamblate cu aparatele electrice de orice fel sau lovirea lumînărilor pirotehnice; aşezarea proiectilelor, bombelor, încărcăturilor în tuburi şi loviturilor acuplate în poziţie verticală; loviturile pregătite pentru tragere trebuie aşezate orizontal în lăzi; lovirea focoaselor şi mijloacelor de aprindere, precum şi lovirea muniţiilor între ele; transportarea loviturilor şi a elementelor acestora, fiind aşezate unul peste altul; transportarea manuală mai mult decît a unei singure lovituri sau  proiectil (bombe) de calibrul 82 mm şi mai mult; transportarea proiectilelor (bombelor) de calibrul 152 mm şi mai mult amorsate definitiv neambalate, fără dispozitive de susţinere; transportarea muniţiei în ambalaj defectat.

48

13.Observarea tunului pe timpul tragerii, controlul şi deservirea tunului după tragere. 13.1.Controlul tunului înainte de tragere Înainte de tragere se ferifică : - integritatea şi funcţionarea corectă a tuturor ansamblurilor şi mecanismelor piesei ,realizarea sigură a blocajelor; - starea canalului ţevii , fixarea frînei de gură; - starea şi funcţionarea închizătorului împingătorului; - starea şi funcţionarea, fixarea legăturii elastice la leagăn şi la  brăţă rile culatei; - starea şi funcţionarea mecanismelor de ochire; - funcţionarea mecanismelor de echilebrare; - presiunea în recuperator şi în mecanismul de echilebrare; - cantitatea lichidului de lucru în recuperator şi în frîna de tragere; - presiunea cantitatea lichidului în acumulatorul hidropneumatic; - funcţionarea mecanismelor de ochire; - aparatele de ochire (verificare parţială)şi fixarea sigură a acestora; - fixarea cricului hidraulic la afetul inferior; - funcţionarea normală a indicatorului de recul; - fixarea sigură a sapelor în pămînt; Verificarea piesei pentru trgere se execută sub comanda comandantului plutonului de tragere. Pentru verificarea piesei şi mecanismelor, piesa trebuie să fie dispusă în poziţia de luptă. Pentru o verificare mai eficientă se recomandă de a verifica piesa şi mecanismele în următoarea ordine: - verificarea ţevii - verificarea închizătorului şi a împingătorului - verificarea legăturii elastice şi a leagănului - verificarea afetului superior, mecanismelor de ochire şi a mecanismul de echilebrare 49

- verificarea afetului inferior, fălcelelor,trenului rulor,suspensiilor, cricurilor şi a instalaţiilor de semnalizare şi frînare. Sculele şi accesorile necesare pentru verificare sînt: - chei - cleşte patent - şurubelniţă - ciocan - manometru tip „MSA-1-100”care în prealabil trebuie să fie verificat - racord de legătură - dispozitiv pentru executarea reculului artificial(D-20,MT-12) - pîlnie - pompă-şpriţ (MT-12) - pompa hidropneumatică - cana gradată pentru măsurarea lichidului „STEOL –M” La piesa MT-12 trebuie ca pe partea stîngă a culatei (apărătoarea ochitorului)să existe graficul pentru determinarea cantităţii de lichid în recuperator. Verificarea afetului superior: - se verifică ca acesta să nu aibă deteriorări - se verifică fixarea sigură la afetul inferior  - se verifică ca tijele scuturilor să fie bine fixate la afet, obloanele scuturilor trebuie să funcţioneze normal. Verificarea mecanismelor de ochire: Funcţionarea mecanismelor constă în verificarea mecanismului de ochire în înălţime şi verificarea mecanismului de ochire în direcţie. Concomitent cu verificarea mecanismului de ochire în înălţime se verifică şi mecanismului de echilibrare. - se verifică ca toate roţile dinţate, sectoarele dinţate, tijele şi articulaţiile conice să nu prezinte deteriorări mecanice şi să fie unse - se verifică funcţionarea mecanismului de ochire în înălţime. Acesta trebuie să funcţioneze lin fără şocuri. Forţa depusă asupra volanului nu trebuie să depăşească pe cea prevăzută în documentaţia de exploatare. Jocul volanului nu trebuie să fie mai mare decît cel admis de documentaţia de exploatare. Dacă 50

mecanismului de ochire în înălţime funcţionează normal şi ţeava se ridică şi se coboară lin şi fără şocuri atunci şi mecanismul de echilibrare rezultă că funcţionează normal - se verifică starea cilindrilor exteriori şi interiori a echilibroarelor, aceştea nu trebuie să aibă deteriorări mecanice. Suprafaţa cromatăa cilindrilor inferiori trebuie să fie curatăşi nedeteriorată; se unge cu ulei - se verifică presiunea şi cantitatea lichidului în mecanismului de echilibrare. Dacă aceasta nu este confor normelor atunci se aduce la normal. Mecanismul de echilibrare de tip mecanic (MT 12)se regleză de la şurubul de reglare. - Se verifică mecanismului de ochire în direcţie. Verificarea se efectuiază asemănător cu cea a mecanismului de ochire în înălţime. Verificarea afetului inferior, fălcelelor, cricurilor, trenului rulor cu suspensiile, instalaţiei de frînare, PSA: - se ferifică ca afetul inferior să nu prezinte deteriorări mecanice şi ca locurile prevăzute cu gresoare să fie unse - se ferifică trecerea piesei dintr-o poziţie în alta (trecerea piesei de pe roţi pe cricul hidraulic şi invers)precum şi nivelul lichidului în rezervoarul cricului hidraulic şi funcţionarea normală a cricului - se aspectează mecanismele suspensiilor (balansoarele,  pîrghiile de comandă şi amortizatoarele) - se verifică funcţionarea dispozitivelor de blocare a fălcelelor  în poziţie de marş şi în poziţie de luptă, dispozitivele de blocare trebuie să funcţioneză normal şi să fie unse - se verifică fălcele, fixarea acestora la afetul inferior, fixarea cricurilor ajutătoare, roţilor de manevră, barei cu ochiul de împerechere, dispozitivelor de fixare a uneltelor genistice şi a accesorilor, starea sapelor fixe şi celor detaşabile - se verifică instalaţia de frînare pneumatică şi cea manuală, fixarea tamburelor de frînă, starea furtunurilor şi cablurilor  - se verifică starea roţilor, existenţa unsorii la butucurile roţilor, fixarea piuliţelor de fixare a roţilor, presiunea în pneuri cu ajutorul manometrului 51

- se verifică existenţa şi dispunerea în lăzi sau la piesă a PSA.La piesă acestea trebuie să fie bine fixate în dispozitivele de fixare.Se verifică existenţa şi starea învelitorilor.

13.2.Controlul tunului în timpul tragerii Pe timpul tragerii se urmăreşte: - reculul şi revenirea ţevii, deschiderea şi închiderea închizătorului, extragerea tubului-cartuş;dacă sapele sunt bine fixate în pămînt; - funcţionarea normală a împingătorului şi a acumulatorul hidropneumatic; - funcţionarea normală a mecanismelor de ochire a echilibroarelor şi a dispozitivelor aparatelor de ochire; - să nu existe scurgeri de lichid la legătura elastică, mecanismul de echilebrare, cricurile hidraulice,la împingătorul şi acumulatorul hidropneumatic; - starea canalului ţevii(să nu se formeze reziduri de pulberearsă şi să nu existe unsoare în camera de încărcare; Dacă pe timpul tragerii apar incidente sau funcţionări anormale la mecanismele piesei de artilerie (recul anormal, revenirea incompletă a ţevii, dereglarea ochirii) comandantul de pluton trebuie imediat să raporteze comandantului bateriei şi săia măsuri pentru înlăturarea acestora. 13.3.Părăsirea poziţiei de tragere Pentru punerea pieselor în poziţie de marş comandantul bateriei de tragere dă comanda: «Încetarea», iar pentru chemarea autotractoarelor la poziţia de tragere dă comanda (semnalul): «Autotractoarele (maşinile) la piese». La această comandă comandantul grupei mijloacelor de tracţiune (şoferul superior) aduce autotractoarele (maşinile) la piese pe traseul cel mai potrivit. După punerea piesei în poziţia de marş şi venirea autotractorului comandantul de piesă dă comanda: «Încărcaţi muniţia şi materialele». La această comandă servanţii aşază în caroseria autotractorului muniţia ce a rămas, ambalajul cu tuburile trase şi cu 52

săculeţele de pulbere, accesoriile şi uneltele de amenajare genistică a terenului. La comanda «Împerecheaţi» sau «Încărcaţi tunul (aruncătorul)» (în cazul transportării în bena autocamionului) servanţii ridică afetul tunului (oiştea antetrenului), iar comandantul de piesă, stînd într-un loc, astfel încît să vadă afetul tunului (oiştea antetrenului) şi pe şofer, dă comanda (semnalul) şoferului «Autotractorul înapoi». Mecanicul-conductor (şoferul), urmărind comenzile (semnalele) comandantului de piesă, dă autotractorul înapoi, servanţii împerechează piesa cu autotractorul, apoi şoferul introduce siguranţa în gaura cîrligului dispozitivului de remorcare, racordează la cuplele autotractorului sistemul pneumatic de frînare al   piesei, iluminarea lanternelor de gabarit şi semnalelor de stopare, ridică mîna şi raportează: «Gata». Răspunderea pentru împerecherea corectă a piesei cu autotractorul o poartă comandantul de piesă şi mecanicul-conductor  (şoferul).

14.Măsurile de siguranţă la manipularea muniţiei. La poziţia de tragere muniţiile se aduc în stare definitiv amorsată. Corespunderea loviturilor si tunului se determina prin inscriptiile de pe ambalaj. Muniţia o descarcă servanţii piesei de artilerie, respectînd următoarele măsuri de siguranţă: - se interzice aruncarea lăzilor cu muniţie, - tîrîirea, răsturnarea, lăzilor cu muniţie, - aşezarea acestora pe peretele lateral, precum şi transportarea  pe spate sau pe umeri. Fiecare ladă cu muniţie se descarcă şi se aduce la locul de stivuire cu capacul în sus. Muniţia primită se curăţă de unsoare, murdărie şi praf, se controlează şi se sortează. La manipularea muniţiei pe poziţia de tragere se interzice: - desfacerea muniţiei; - verificarea stării circuitului cartuşului pirotehnic; - aşezarea proiectilelor, bombelor, încărcăturilor în tuburi şi a loviturilor acuplate în poziţie verticală; -loviturile pregătite pentru tragere trebuie aşezate în lăzi orizontal; 53

- lovirea focoaselor şi mijloacelor de aprindere, precum şi lovirea muniţiilor una de alta; - transportarea loviturilor şi elementelor acestora aşezate neglijent unele peste altele; - transportarea manuală mai mult decît a unei singure lovituri sau  proiectil (bombă) neambalate de calibrul peste 57 mm; - transportarea muniţiilor în ambalaj deteriorat. Înainte de tragere muniţia trebuie controlată, sortată şi  pregătită pentru tragere. La tragere nu se admit: - muniţiile ce au elemente interzise pentru întrebuinţarea de luptă; - muniţiile care nu sînt indicate în Tablele de tragere pentru sistemul dat; - muniţiile fără marcaj; - proiectilele cu focoase aduse la poziţia de tragere fără capace (căpăcele) de reglare sau de siguranţă, acolo unde ele trebuie să fie; - proiectilele cu bucşa de cap a focosului deşurubată (chiar cît de  puţin); - proiectilele cu focoasele şi tuburile înşurubate insuficient; - proiectilele cu focoase (fiind fixate ca pentru marş) aduse la poziţia de tragere cu reglare pentru acţiune de luptă; - proiectilele cu focoase ruginite complet pe suprafaţa exterioară a corpului; - proiectilele cu urme de lovituri şi funingine pe corp şi pe focos; - proiectilele cu focoasele înşurubate care au căzut de la o înălţime de  peste 1 m; - proiectilele şi bombele amorsate definitiv, care au fost supuse efectului exploziei, incendiului, bombardamentului aeroterestru; - muniţia cu marcajul şters ce nu permite constatarea apartenenţei acesteia la loturile de lovituri existente pe poziţia de tragere; - proiectilele cu fisuri pe corp; - proiectilele ce au infiltraţie de ulei de trotil din substanţa explozivă  prin îmbinările cu filet; - proiectilele perforante ce au coafele balistice îndoite;

54

- tuburile de proiectil cu deformaţii ce împiedică încărcarea, precum şi tuburile cu fisuri pe fund sau pe corp (tuburile cu fisuri pe gît ce nu  periclitează etanşeitatea încărcăturii de luptă se admit); - încărcăturile în tuburi şi loviturile acuplate cu şuruburile portamorsă înşurubate insuficient; - încărcăturile de luptă, capacele întărite ale cărora cad şi încărcăturile de luptă ce au semne de jilăvire a pulberii şi garguzelor; - încărcăturile umezite, precum şi încărcăturile cu garguzele rupte; - loviturile acuplate cu dezaxarea proiectilului ce împiedică încărcarea, precum şi cu învîrtirea proiectilului în tub; Descărcarea tunului cu o lovitură de manevră este interzisă categoric, deoarece în acest caz e posibilă ruperea ţevii tunului.

14.1.Tablele de tragere După producerea loviturii zborul proiectilului este influenţat de un şir de condiţii de tragere, care pot provoca abaterea acestuia de la obiectiv. Aceste condiţii de tragere pot fi împărţite în trei grupuri:  balistice, meteorologice şi geofizice. Din condiţiile de tragere balistice fac parte variaţia vitezei iniţiale faţă de valoarea proiectată a acesteia pentru sistemul dat, temperatura încărcăturii, masa proiectilului, vopsirea suprafeţei  proiectilului, caracteristica balistică (existenţa căpăcelului pe focos, inelului de frînare pe proiectilul reactiv), existenţa substanţei antiflacără. Din condiţiile de tragere meteorologice fac parte direcţia şi viteza vîntului, presiunea atmosferică, temperatura aerului. Condiţiile indicate modifică distanţa de zbor a proiectilului, iar vîntul, în afară de aceasta, poate schimba şi direcţia de zbor a acestuia. Din condiţiile geofizice face parte mişcarea de rotaţie a Pămîntului. Determinînd din timp valorile condiţiilor balistice şi meteorologice pentru tragerea dată, pot fi calculate corecţiile care ar  ţine cont de influenţa acestor condiţii asupra zborului proiectilelor. Calculul acestor corecţii se face cu ajutorul Tablelor de tragere. Tablele de tragere sînt întocmite pentru anumite condiţii, numite normale sau tabulare. Din condiţiile normale (tabulare) de tragere fac parte: A. Condiţiile meteorologice: 55

temperatura aerului la sol +15°C, iar luînd în consideraţie umiditatea medie a aerului +15,9°C;  presiunea atmosferică la nivelul mării 750 mm col. mercur; vîntul lipseşte; repartizarea valorilor elementelor meteorologice pe înălţime corespunde aşa-numitei atmosfere artileristice. B. Condiţiile balistice: temperatura încărcăturii +15°C; viteza iniţială, unghiul de zvîcnire, masa proiectilului, rezistenţa la înaintare corespund valorilor prezentate în Tabele de tragere; ţeava nu e uzată. C. Condiţiile geofizice: Pămîntul are formă sferică şi nu se roteşte; acceleraţia căderii libere e constantă şi egală cu 9,81 m/s2; tragerea se execută la altitudinea tabulară deasupra nivelului mării (pentru tablele de tragere de cîmpie, adică cele obişnuite, ea este egală cu 0 m). Tablele de tragere sînt documentul principal ce determină modul de pregătire şi de executare a tragerii cu materialul de artilerie dat. Ele conţin, de regulă, următoarele capitole principale: I. Indicaţii principale. II.Table de tragere. III. Tabele auxiliare. IV. Determinarea condiţiilor de tragere şi date informative. În capitolul «Indicaţii speciale» sînt enumerate toate condiţiile, la care tragerea e interzisă sau limitată. Pentru a asigura securitatea tragerii şi exploatarea corectă a piesei indicaţiile «Este interzisă tragerea» din Tablele de tragere trebuie să le cunoască bine toţi servanţii. În capitolul «Table de tragere» pentru fiecare proiectil şi încărcătură este tabla sa, în care pentru fiecare distanţă peste anumite intervale (200 m – pentru tunuri şi maşini de luptă, 100 m – pentru aruncătoare) sînt indicaţi parametrii elementelor de traiectorii, corecţiile în bătaie şi direcţie pentru abaterea condiţiilor de tragere de la cele tabulare, mărimile împrăştierii, schimbarea distanţei de tragere la schimbarea unghiului de înălţător cu o miime (iar în Tablele de tragere pentru aruncătoare – schimbarea reglării înălţătorului la schimbarea distanţei cu 50 m) etc. În capitolul «Tabele auxiliare» se găsesc tabelele pentru determinarea unghiurilor de nivel minime la tragerea din poziţii acoperite, 56

tabelele pentru determinarea corecţiilor individuale ale piesei, tabelul  pentru descompunerea vîntului balistic în componente ş.a. În capitolul «Determinarea condiţiilor de tragere şi date informative» sunt prezentate indicaţiile privind determinarea variaţiei vitezei iniţiale a proiectilului, măsurarea temperaturii încărcăturilor şi determinarea condiţiilor meteorologice. Datele informative informează despre Tablele de tragere, sistem, înălţătoare, muniţii, indică despre marcajul de pe proiectile, încărcături şi lăzile de ambalaj. Tablele de tragere reflectă particularităţile tragerii cu sistemul dat şi de aceea se deosebesc întrucîtva una de alta după volum şi după conţinut.

57

FIŞA FOCULUI PIESEI

58