LIMBA ŞILITERA RATURA RO ROMÂNĂ NĂ
1
Cuprins
Foeti ca…………………………………………3 Lexi cul …………………………………………5 Cuvântul ………………………………………7 Categori i l esemnati ce……………………. 10 Îmbogăţi reavocabul arul ui ………………14 Noţi unideteori el i terară… …… ……………. . 18 Genulepi c……………………………………. 19 Basmul ………………………………………. …22 Povesti rea……………………………………. . 23 Nuvel a…………………………………. . . …… . . 24 Moduri l edeexpunere……………………. . 25 Genull i ri c……………………………………. . 27 2
Cuprins
Foeti ca…………………………………………3 Lexi cul …………………………………………5 Cuvântul ………………………………………7 Categori i l esemnati ce……………………. 10 Îmbogăţi reavocabul arul ui ………………14 Noţi unideteori el i terară… …… ……………. . 18 Genulepi c……………………………………. 19 Basmul ………………………………………. …22 Povesti rea……………………………………. . 23 Nuvel a…………………………………. . . …… . . 24 Moduri l edeexpunere……………………. . 25 Genull i ri c……………………………………. . 27 2
Fi guri l edesti l ………………………………. . 28 El eme mentedeprozodi eşiversi ficaţi e…. …. 29 Părţi l edevorbi re…………………………. . . 33 Părţi l edepropozi ţi e……………………. . . . 49 Propozi ţi i l esubordonate…………………. 61 Noţi unidepunctuaţi e……………………. . 73
Fonetica
Fonet i cae aest e comp mpart i ment ul şt i i nţ ei despre l i mbă care st udi ază sunet el el i mbaj ul uiart i cul at .Fonet i cast udi ază: unet el e ( car act eri st i ci l e sunet el or ,modulde combi nar e a ─ s sunet el orî ncuvi nt e,modi ficări l esunet el or ) ; accent ul ; ─ i nt onaţ i a. ─
Sunetele
31
Si st emu mul f onet i c al l i mbi ir omâ mâne est e const i t ui tdi n 33 de sunet e.După modulşil oculde art i cul are,sunet el ese cl asi fică î n:vocal e,semi mi vocal eşiconsoane. Li mbaromâ mânăar e:7vocal e,4semi vocal eşi22deconsoane. Vocal e
Semi vocal e
Consoane surde
a
ĕ
e
ĭ
i
ŏ
o
ŭ
u â) ( ă
sonore
b
p
d
t
g
k
v
f
z
s
j
ş
ğ( ge,gi )
ce,ci č( )
g’( ghe,ghi )
che,chi k’( ) h ţ
m n l r
Di f tongi i 4
Di f t ongi isuntgrupuridedouă sunet e( o vocal ă �io semi vocal ă sau o semi vocal ă �i o vocal ă) r ost i t e î n cadrul acel ei a�i maĭ meĭ fl r e) e-roŭ) stĕa) a( ĭ ar bă) si l abe:aĭ( ) ,eĭ( ) ,ŏa (ŏa,oŭ( ,ĕa( ,ĭ . Di f t ongi ipotfi: a)ascenden�i( sauur căt or i )cusemi vocal ape a, ĭ e,ĭ u,ŏa( ĭ ar pri mull oc �icuvocal apel oculaldoi l ea:ĭ nă,ĭ epur e,ĭ ut e,sŏar e,mŏar ă) ; b)descenden�i( saucobor ât ori )cuvocal apepri mull oc �icusemi vocal apel oculal ,eĭ ,oĭ ,uĭ ,oŭ,( craĭ ,zeĭ ,noĭ ,gu-tuĭ ,ca-doŭ) . doi l ea:aĭ
Tri ftongi i Tri f t ongi isuntgrupuridet r eisunet e( di nt r ecar eovocal ă�idouă l eŏaĭ că) aĭ( t r ăsemi vocal e)rost i t eî ncadrulacel ei a�isi l abe:ŏaĭ( ,ĭ ĭ aĭ ŏa( i ni mĭ ŏar ă) ) ,ĭ .
Hi atul Hi at ulest eun grup dedouă vocal eal ăt ur at ecaref acpart edi n u( a-ur a( t eat r u) o( bi ol og) o( zo-o-log) si l abedi f er i t e:a) ,e,i ,o.
Si l aba Si l aba est e o part e di nt r un cuvântcar e ser ost e�t e pri nt r un si nguref ortexpi rat or ,pri nt r osi ngur ădeschi dereaguri i .O si l abă poat ecupri ndeun sunet( ovocal ă)sau un grupdesunet edi nt r e i gat or i uovocal car eunulest eî nmodobl ă. Si l abel esuntdedouăf el uri :
umi nă; a)si l abeînchise ( set ermi năî nt r ovocal ă) :l ni c. b)si l abedeschise ( set ermi năî nt r oconsoană) :dor 51
Accentul Accent ulest e evi den� i er ea uneisi l abe di n cuvântpri n mări r ea i nt ensi t ă� i ivoci i .Î nl i mba r omână,accent ulnu ar e un l oc fix. Accent ul cade, cel mai adesea, pe ul t i ma �i penul t i ma t at ór , úmbr ă si l abă:spec-
Lexi culsauvocabul arul Lexi culest econst i t ui tdi nt ot al i t at eacuvi nt el orcareexi st ăşicar eau exi st at cândva î n l i mbă. Lexi cul est e î nr egi st r at î n di cţ i onarel e monol i ngvecar epotcupri ndepânăl a150000decuvi nt e.
Structuravocabul arul ui Î n vocabul ar ,cuvi nt el esegrupează î n di ver sesubansambl uridupă car act eri st i ci l el orf ormal e,după sensşidupă pr oveni enţ ă.El esemai deosebesc î n f uncţ i e de f r ecvenţ a ut i l i zări il or , după sf er a de î nt r ebui nţ ar eşidupăapart enenţ al aunanumi tst i lall i mbi i . 1) f ondul l exi cal pri nci pal ( numi t şi vocabul arul de bază sau f undament al ) ; 2)masavocabul arul ui . cupri ndecuvi nt el ecunoscut eşiut i l i zat ede Fondull exi calpri nci pal t oat e cat egori i l e de vor bi t ori i ndi f er ent de ni vel ul de cul t ur ă, de domeni ul de act i vi t at e sau de zona geogr afică. Acest e cuvi nt e se î nt r ebui nţ ează î n cel e maii mport ant e si t uaţ i ide vi aţ ă şide aceea f ol osi real ornuest el i mi t at ăl aanumi t est i l urif uncţ i onal eal el i mbi i .El e denumescnoţ i uni l edebazăal eact i vi t ăţ i idezicu ziaoameni l or(casă, masă,scaun,pâi ne,apă,l apt e,t at ă,mamă,f r at e,sor ă,cap,mână,pi ci or , 6
amer ge,aspune,af ace,amânca,at r ăi ,bun,cal d,ver de,gal ben,î ncet , repedeet c. ) .Aşadar ,el easi gur ăcomuni car eaî ncel emaidi versesi t uaţ i i , fii nd absol uti ndi spensabi l eî nţ el egeri idi nt r et oţ ivor bi t ori ide l i mbă r omână. e part ea cea maimobi l ă,dar şicea mai Masa vocabul arul ui est numer oasă a vocabul arul ui .Ea est econst i t ui t ă di n cuvi nt el ecarenu suntcunoscut eşinusuntut i l i zat edeabsol utt oţ ivorbi t ori i .Caurmar e a acest uif apt ,el eau o f r ecvenţ ă maimi că î n comuni car e.Di n masa vocabul arul ui f ac part e următ oar el e cat egori i de uni t ăţ il exi cal e: ar hai smel e,neol ogi smel e,t ermeni it ehni cişişt i i nţ i fici ,r egi onal i smel e, cuvi nt el e de argou şide j argon.El e const i t ui e apr oxi mat i v 90% di n l exi cull i mbi i .
Arhai smel e Ar hai smel e suntcuvi nt el e car e sau î nvechi tşiau i eşi tdi n uzul generalall i mbi i .El eauî ncet atsămaifief ol osi t eî nvor bi r eacur ent ădi n mai mul t e mot i ve.Unel e di nt r e el e nu mai sunt f ol osi t e deoar ece real i t ăţ i l e denumi t e( obi ect e, i nst i t uţ i i ,î ndel et ni ci ri ,ranguri ,f uncţi i , agă,ar năut ,ar caş,ber neveci ,bi r j ă,cl ucer ,comi s, acţ i uni )nu maiexi st ă( di ac,fli nt ă,gi ubea,har aci ,hat man,i ţ ar i ,i şl i c,î mbl ăci u,l ogof ăt ,opai ţ , opi nci ,pal oş,paşă,post el ni c,ser dar ,spăt ăr i e,a mazi l i ) ,al t el e au f ost mar gi nal i zat eşiscoasedi n uzdeconcur ent el el orsi noni mi ce:buche( a f ost î nl ocui t l i t er ă) uncţ i onar f edeu( pri n ,bucoavnă ( pri nabecedar ) ,cinovnic ( pri nf ) ,er bai e) her b( st emă) scoadă( spi on) eat pri n , pr i n ,i pr i n ,l ( pri nan) ,mezat( p i ci t aţ i e) mui r e( zmă( i nvi di e) ri nl ,ocâr pr i nguvernare p ) ,i pr i n ,rost ( pri ngu r ă) ni c i ber s( ,slobod,vol ( pri nl ) ,voroavă ( pri ncuvânt ) ,zapi pri ndocument ) ăt ar( aur ar ,zl pr i n )et c.
Neol ogi smel e Neol ogi smel e suntcuvi nt el e apărut e de cur ând î nl i mba r omână. Sunt consi der at e neol ogi sme mai al es î mprumut uri l e di n l i mbi l e apuseneşidi nl i mbal at i nădi n epocamoder nă,cu î nceper edi n pri ma 71
bacal aur eat ,car t ogr af ,coezi une, a j umăt at e a secol ul uialXI Xl ea ( devel opa, gar der obă, pasaj , past el , sponsor , basor el i ef , campi on, gl aspapi r ,l ai t mot i v,massmedi a,ober l i ht ,convei er ,r adi ol ocaţ i e,campi ng) , pr ecum şicr eaţ i i l ei nt ernedel a acest eî mprumut urisau di n mat eri al mefienţ ă,pl asat or , l i ngvi st i cmaivechi ,f ol osi ndanumi t emodel est r ăi ne( a devoal a,a seder oba,a demar a,a( se)confia,a st opa,l acunar ,l unar , bul ver sat e t c . ) .
Termeni işti i nţi ficişitehni ci Termeni işt i i nţ i ficişit ehni cial căt ui escaşanumi t ull exi cspeci al i zat , car ecupri ndevocabul ar el edespeci al i t at e.Si st emuldet ermenispeci fic unei şt i i nţ e sau domeni u al t ehni ci i al căt ui esc t er mi nol ogi a de omă, cosi nus, speci al i t at e a domeni ul ui respect i v . De exempl u:axi hexagon, i pot enuză, i soscel ,l ogar i t m, t eor emă( t ermeni di n domeni u i bi l i t at e, di nami că, f r ecvenţ ă, l ent i l ă, opt i că, mat emat i ci i ) ,conduct r adi aţ i e,t ensi une,t r anspar enţ ă( enţ i e, t ermenidi n domeni ulfizi ci i ) ,at memor i e, car act er , conşt i ent ul , i nconşt i ent ul , t emper ament , voinţă( a, anest ezi e, t er meni di n domeni ul psi hol ogi ei ) ,a amput ant i sept i c,bi st ur i u,cer ebr al ,i nf uzi e,i nj ecţ i e,l uxaţ i e,puncţ i e,ser i ngă, r eani mar e( t ermenidi n domeni ulmedi ci ni i )et c.Pebaza t ermeni l orun medi cpoat efi deosebi tdeun i ngi ner ,un mat emat i ci an deun psi hol og etc. Î ncadrulfiecăruidomeni u,t ermeni isuntst ruct ur aţ iî nconf ormi t at e cu si st emulde noţ i unicaract eri st i c acest uidomeni u şiî nf uncţ i e de rel aţ i i l eexi st ent eî nt renoţ i uni l erespect i ve.
Regi onal i smel e Regi onal i smel esuntcuvi nt el ecuorăspândi r egeograficăl i mi t at ă.El e sunt cunoscut e şif ol osi t e numai de vor bi t ori i uneianumi t e zone l i ngvi st i ce. De r egul ă, cuvi nt el er egi onal e au î nl i mba l i t er ar ă un echi val ent ,deexempl u,cuvânt ul uicurechispeci ficgrai ul uimol dovean î i corespundeî nl i mbal i t er ar ăcuvânt ulvarză. 8
Vocabul arulr egi onal( di al ect al )econst i t ui tdi n cuvi nt eî nt r ebui nţ at e î nanumi t ezonegeogr afice:
, ci ubot ă„ , – r egi onal i sme di n Mol dova:agud„dud" ci zmă" cuşmă„ , hul ub„ , căci ul ă" ,harbuz„ pepene ver de" porumbel " păpuşoi„ ,per j ă„prună" ,posmagi„ ,povi dl ă„ porumb" pesmeţ i " magi un" ; ci ur dă„cireadă", dadă„ , – r egi onal i sme di n Munt eni a: măt uşă" fişt ei că„ gr oşt ei„ f âşi edepământ " , pur cel " ; , – r egi onal i sme di n Ar deal :ai „ ust uroi " ,birău„ pri mar" bol ând„ , căt ană„soldat" , cucur uz„ , nebun, pr ost " por umb" papi st aş„cat ,pal i ncă„ ol i c" rachi u,ţ ui că" .
Cuvintel edeargouşidej argon Cuvi nt el edear gou apar ţ i n unuil i mbajconvenţ i onalsecr etcr eatşi f ol osi tde vorbi t ori iunor grupurisoci al e mar gi nal e şir el at i vî nchi se pent ruanufiî nţ el eşiderest ulsoci et ăţ i i . Cuvi nt el edej ar gon suntcar act eri st i ceunuil i mbajf ol osi tdeseoride unel egrupuridevorbi t oricaurmareadori nţ eil ordedet aşar edemasa vor bi t ori l orsauapr et i nseisuperi ori t ăţ ii nt el ect ual e.
Cuvântul .Defini �i acuvântul ui Cuvânt ulest e uni t at ea de bază a vocabul arul uiuneil i mbi .Pri n cuvântseî nţ el egeouni t at esemni ficat i văal i mbi icar easoci azăof ormă cu un conţ i nut .Forma cuvânt ul uiest econst i t ui t ă di nt r oî nşi rui r ede sunet e( uneorişidi nt r un si ngursunet ) ,car epotfi r epr ezent at egrafic cuaj ut orull i t erel or . Dupănumăruldesensuripecar el ear euncuvântdeosebi m:
ntemonosemanti ce;suntcuvi a)cuvi nt el ecareauunsi ngursens; 91
ntepol i semanti ce;suntcuvi b)cuvi nt el ecareau maimul t esensuri aflat eî n anumi t er el aţ i i ;sensuri l eunuicuvântpol i semant i csuntmai mul tsaumaipuţ i napr opi at e. Dr ept exempl u de cuvânt monosemant i c ar put ea servi ecul ă,car cuvânt ulmol e se defineşt e pri n sensul„ cea maimi că part e pot enuză, di nt r o subst anţ ă" .Totmonosemant i c est e şicuvânt uli car e ar esensul„ l at ur aopusăunghi ul uidr eptî nt r un t ri unghidr ept unghi c" . e,cu Caexempl u decuvântpol i semant i carput eafi aduscuvânt u f l oai următ oar el esensuri :1.Frunză.2.Bucat ădi nt r unmat eri al .3.Bucat ă dr ept unghi ul arădehârt i e.4.Adeveri nţ ă.5.( Î nv . )Zi ar ,r evi st ă.6.Bucat ă de pânză.7.St r atde al uat .Cuvi nt el e pol i semant i ce sunt ,de r egul ă, cuvi nt ef oart e uzual e car e denumesc noţ i unii mport ant eî n vi aţ a şi act i vi t at ea oameni l or . Di nt r e cuvi nt el e cu o st ruct ur ă semant i că compl exăpotfimenţ i onat eurmăt oarel e:
ă,cadr u,cap,casă,gr ai ,mână, – subst ant i ve pol i semant i ce:bucat ochi ,pi ci or ,put er e,si st em,vat r ăet c. ăt a,ada,aduce,af ace,al ua,amer ge,a –verbepol i semant i ce:aar pune,apr i nde,ar i di ca,ascoat e,aspune,ast a,at r ece,aveni ,avr ea,a vedeaet c. r umos,gr eu,mar e,mi c,r ău,put erni c, –adj ect i vepol i semant i ce:bun,f sl ab,t ar eet c. Sensuri l e cuvi nt el orpol i semant i ce suntact ual i zat eî n cadrulunor cont ext e di f eri t e.De exempl u,fiecărui a di nt r e cel e şase sensurial e cuvânt ul uicap î icorespundanumi t econt ext e: Cap
A al ovi tl acap. 1.Part eacorpul uil aom şil aani mal e ( căzutşis) ; Cât ecapet e,at ât eapăr eri . 2.I ndi vi d,i ns( ) ; Undenuecap,vaidepi ci oar e. 3.Mi nt e,j udecat ă;memori e( ) ; 10
Î mpăr at uli aameni nţ atpevoi ni cicăvorpl ăt icucapul 4.( Î nv. )Vi aţ ă( pent r uî ndr ăzneal al or . ) ; ubul ui 5.Ext r emi t at epr oemi nent ăaunuidi spozi t i v(capulşur ) ; Laupusî ncapulcol oanei . 6.Part eadedi nai nt e;î nceput ,f runt e.( ) . Pol i semi aest er ezul t at ulunorpr ocesesemant i ce,sur sel epol i semi ei fii ndmodi ficări l edesens,expri mar eafigur at ăşii nfluenţ el est r ăi ne.
Ti puridesens.Sensuripropri işisensurifigurate Sensuri l edi n st ruct ur asemant i că aunuicuvântpol i semant i csunt de maimul t ef el uri .După r el aţ i a cuvânt ul uicu obi ect uldenumi t ,se di st i ng:
a)sensuripropri i ; b)sensurifigurate. Sensuri l e pr opri i al e cuvi nt el or r epr ezi nt ă r ezul t at ul denumi ri i di rect ea obi ect el or ,car act eri st i ci l or ,f enomenel or .Sensuri l efigurat ese dat orează t r ansf erul ui denumi ri i unui obi ect asupr a al t ui obi ect . Cuvi nt el ecu sensfigur atdenumescobi ect el e,f enomenel ei ndi r ect .De pear exempl u: cuvânt ulvul e următ oar el e două sensuri : 1. Mami f er pea,moar t ăn carni vor ,cubl anar oşcat ă,cucoadal ungăşist uf oasă;Vul cal eovezi ,şit otpar cănuocr ezi . ;2.( Fi g. )Persoanăvi cl eană,şi reat ă.Ce vul pe eşt it u!Când est ef ol osi t pent ru a f ace r ef eri r el a ani mal ul r espect i v ,cuvânt uldatare un sens pr opri u,i arcând est ef ol osi tcu r ef eri r el aom,elcapăt ăunsensfigur at . Sensuri l efigur at e,spr edeosebi r edecel edi r ect e,suntmai dependent edecont ext .Ast f el ,sensulfigur atalcuvânt ul uisepuneî n evi denţ ănumaiî ncadrulunuicont ext .Deexempl u,cuvânt ulcapareî n l i mbar omână,pel ângăsensuldi r ect„ sedi uali nt el i genţ ei "şisensul 11 1
figurat„ ori gi neaunoract i vi t ăţ i " ,car epoat efiact ual i zatdoarî n ecapult ut ur orr el el or . cont ext edet i pulElest
âr ,câi ne, Î nl i mbar omână,cel emaimul t enumedeani mal e(bou,cat căpr i oar ă,l eu,măgar ,mi el ,oai e,l up,ur s) ,pr ecum şiunel e nume de cur că,găi nă,gâscă,vul t ur ,ul i u)au odubl păsări( ăut i l i zar e:unapent ru adenumivi et ăţ i l erespect i ve,al t apent ruadesemnaper soane,r el i ef ând expresi vcaract eri st i cipozi t i vesaunegat i veal epersoanel or .
Rel a�i i l edi ntrecuvi nte�icategori i l esemanti ce Î nt r e cuvi nt el e di n l i mbă se pot st abi l i următ oar el et i puri de r aport urisemant i ce:si noni mi a,ant oni mi a,omoni mi a�iparoni mi a.
Si noni mi a Si noni mi aest erel a� i adi nt recuvi nt el edi f eri t eca f ormă,darapr opi at e sau i dent i cecasens.Cuvi nt el eî nt r ecar esest abi l escasemenear el a� i i senumescsi noni me.Cuvi nt el ecu f ormedi f eri t e,darcu î n� el esi dent i c f ormeazăseri isi noni mi ceconst i t ui t edi ndouăsaumaimul t euni t ă� i :
vesel i e; cal e=dr um;gener ozi t at e= –subst ant i vesi noni me:bucurie= măr i ni mi e; gl as= voce; t i mp = vr eme; geamant an = val i ză;i ni mă = cor d; zăpadă = nea = omăt oi= gl od = t i nă;cur t e = ogr adă = ocol= ;nor bătătură; t= t r i st= – adj ect i ve si noni me:etern=ve�nic;sur = cărunt ;mâhni amăr ât ; ur a=a�t erpel i avest i=a –ver besi noni me:af ;aseopri=apoposi ; anun� a=aî n�t i i n� a; ast r i ca=adet er i or a=adef ect a; ene=agal e. –adver besi noni me:al
Antoni mi a 12
Ant oni mi a est er el a� i a st abi l i t ăî nt r e cuvi nt el e cu sens cont r ar . Cuvi nt el eî nt r e car e exi st ă asemenea r el a� i ise numesc si noni me.De r egul ă,ant oni mel ef ormeazăperechi�iapar� i nacel ei a�ipăr� idevor bi r e:
p ăzboi ; î nt uneri c/l umi nă; – subst ant i ve ant oni me : ace/r adevăr/mi nci ună;pr i et en/ du�man;succes/e�ec;bunăt at e/ r ăut at e; t i ner e� e/ băt r âne� e;i nt er es/ dezi nt er es; e/mi c; t ânăr/băt r ân; har ni c/l ene�; – adj ect i ve ant oni me:mar f r umos/ ur ât ;zgâr ci t/ri si pi t or ;agr eabi l/dezagr eabi l ;dr ept/ nedr ept ; i si pi ;a pl eca/a veni ;a const r ui/a –ver beant oni me:aaduna/a r dăr âma;ar âde/ apl ânge;aî nar ma/ adezar ma; – adver be ne/r ău;ai ci/ acol o;sus/j os;devr eme/ t ârzi u; r epede/î ant oni me:bi ncet ;apr oape/ depar t e;
o t/ni mi c. –pr onumeant oni me:t
Omoni mi a Omoni mi aest erel a� i ast abi l i t ăî nt r ecuvi nt el ecar esepr onun� ăl af el , car eî nsă au sensuri di f er i t e. Omoni mi a pri ve�t e expri marea unor sensuricompl etdi f eri t e pri nf orme i dent i ce.Cuvi nt el eî nt r e car e se st abi l e�t eoasemenearel a� i esenume�t eomoni mi e.Exempl e:
l ac1( –l ac2( apăst ăt ăt oar e) sol u� i eder ă�i nif ol osi t ăpent ru pr ot ej area supr af e� eiunorobi ect e) ; bancă1 ( scaun l ung pent ru bancă2 ( i nst i t u� i efinanci ară) ;
mai
mul t e
per soane)–
broască1( ani mal f ără coadă cu pi ci oar el e de di napoi adapt at e oască2( pentrusăr i t )– br mecani sm mont atl a u�iservi nd l aî ncui er ea l or ) . 13 1
Paroni mi a Par oni mi a const ăî n apr opi er ea f ormal ă a unor cuvi nt e car e au sensuridi f eri t e.Par oni mel esuntni �t ecuvi nt ecu sensuridi f eri t e,fii nd i nsufici entdi f eren� i at e di npunctdeveder ef ormal .Paroni mel ef ormează seri ial căt ui t e,decel emaimul t eori ,di ndouăel ement e: compl ement( ceea ce se adaugă pent ru a î nt r egi ceva; part ea
secundară de pr opozi � i e car e det er mi nă un ver b,un adj ect i v sau un i ment( apl . adverb)–compl cuvântdel audă,demăgul i r e;l sal ut ări ) ; campani e( 1. t ot al i t at ea opera� i uni l or mi l i t ar e ef ect uat eî nt r un
anumi tt i mp, î n veder ea at i ngeri i unui scopstrategic; 2. ac� i une e( organi zat ă pent ru r eal i zar ea unor sarci ni )– compani 1. î nso� i re, t ovăr ă�i e.2.grup deper soanecar e�ipet r ect i mpul ,car esedi st r ează î mpr eună) ; orar( adj .pri vi t or l a ore, car e ar at ă orel e;subst.progr amul unei
act i vi t ă� iî mpăr� i t pe or e; progr am săpt ămânal pe baza căr ui a se adj .care desf ă�oarăact i vi t at ea di dact i că î n �col i�iî nf acul t ă� i )–oral( set r ansmi t epri nvi ugrai ) . f ami l i ar( si mpl u, f ără pr et en� i i , bi ne cunoscut , obi �nui t )– f ami l i al( pri vi t orl af ami l i e,careapar� i nel af ami l i e) ; a ev ol ua„ ua„ a se dezvol t a,a se t r ansf orma"–a eval a pr e� ui ,a
apr eci a,aest i ma" ; a enerva„ ner va„ af acesă�ipi ar dăsau a�ipi er decal mul "–a i a
f ormar e� eauadenerviaunuiorgan,aunui� esut " ; De�isuntapr opi at esub aspect ulf ormei ,par oni mel esef ol osescî n cont ext edi f eri t e�i ,î nmodnormal ,subst i t ui r eal ornuseadmi t e.
Structura morfologică a cuvântului 14
Părţ i l ecomponent eal e cuvi nt el or car e au o anumi t ă semni ficaţ i e l exi cal ă sau gr amat i cal ă se numesc mor f eme.Morf emel e suntdemai mul t et i puri :r ădăci na,pr efixul ,sufixul ,t emaşidesi nenţ a.
Rădăci na Rădăci na est e el ement ulcomun maimul t or f or me al e acel ui aşi cuvânt ( î n cazul cuvi nt el or flexi bi l e) sau mai mul t or cuvi nt e car e al căt ui esc o f ami l i e de cuvi nt e( î n cazul cuvi nt el or f ormat e pri n deri var e) .Est eel ement ulcar epoart ăsensull exi cal . Rădăci na est e baza de l a car e se al căt ui esc cu aj ut orulsufixel or gramat i cal e şialdesi nenţ el or f ormel e unuicuvânt .De exempl u,î n ge( mer g, mer gi , mer ge, mer geam, mer geaţ i , f ormel e ver bul uimer mer geau. . . g)r ădăci naestemer .Totdel ar ădăci năseobţ i npri nderi var e cu afixe l exi cal e cuvi nt e noi .Ast f el ,cuvi nt el e di nf ami l i al exi cal ăa p e p i ce,pădur ar ,pădur os,aî mpădur i ,adespădur i cuvânt ul u i ădur (ădur ) p . auaceeaşir ădăci nă : ădur
Prefixul Pr efixulest eel ement ulcareseadaugăî nai nt earădăci ni iunuicuvânt c–st r ăbuni c,cet ăţ ean– debazăpent ru asef orma un nou cuvânt :buni concet ăţ eanaf ace–adesf ace. Pr efixular e,deobi cei ,val oar el exi cal ă.
Sufixul Sufixulest eel ement ulcar eseadaugădupăorădăci nă( sau ot emă) pent ru a se f or ma un nou cuvânt sau o f or mă gr amat i cal ă a unui cuvânt .Dupăsensulexpri matşidupăf uncţ i al orî nl i mbă,sufixel esunt dedouăf el uri :
exi cal esauderi vati ve a)sufixel ( cuaj ut orull orsef ormeazăcuvi nt e emn+ar=l emnar ,casă+uţ ă= căsuţ ă,scr i e+t or=scri i t or ,ţ ăr an+ noi ) :l i me=ţ ăr ăni me, voi ni c + esc=voi ni cesc,f r at e + eşt e= f r ăţ eşt e. După nat ur agramat i cal ăaderi vat ul ui ,sufixel el exi cal esunt :subst ant i val e(15 1
aş, eal ă, i me, t or caş, munci t or i me, bunăt at e, l ovi t ur ă) et c. ;ar , at i c,bi l ,os,i u,e f i cos,nebunat i c,f r umuşel ,pr i et enadj ect i val e( t c . :r esc) i za, ona, uie r act i za, concl uzi ona, sf ăt ui , ver bal e ( t c . :abst ) , eşt e,i ş f ăţ eşt e,pi ept i ş) adverbi al e( et c . :r .
cal e( b)sufixe gramati car e servesc l ar eal i zar ea unor f orme di n paradi gma unui cuvânt , se î nt âl nesc numai l a ver b şi f ormează ucr ez,-escdi t i mpuri l e şi moduri l e ver bul ui ) :-ezdi nl ncitesc, -ânddi ucr ând. nl Temăl exi cal ă Temă l exi cal ă est epart ea unuicuvântal căt ui t ă di nr ădăci nă pl us prefixulşisufixulcu car e est ef ormat .Tema est e comună t ut ur or f ormel or flexi onar e al e cuvânt ul ui .Ea se st abi l eşt e pri nî nl ăt ur ar ea desi nenţ ei ,decit emaest ef ormacuvânt ul uif ăr ădesi nenţ ă.Deexempl u, aduc,aduci , t ema pent ru f ormel e flexi onare al e cuvânt ul uia aduce( aduce, aducem, aduceţ i , aduc) est eaduc-l a car esau adăugat desi nenţ el edenumărşiper soană.
Cuvântdebază Cuvântdebazăest ecuvânt ulcareserveşt ecael ementdepl ecareî n f ormar eaal t orcuvi nt epri nderi vare.Deexempl u,cuvi nt el ebazăpent ru l aş, pr i et eni e, f r umuşel , i epur eşt e, a deri vat el ecopi î mbr ăţ i şasuntcopi p l i et en,f r umos,i epur e,br aţ .Cuvânt ,r uldebazăest e decel emaimul t eoril af ormat i p( f ormadi ndi cţ i onar e) :
fl er+a�= a)nomi nat i vulsi ngul arneart i cul atl asubst ant i ve : ui flui er a�; ăt at e= b)nomi nat i vulsi ngul armascul i nl a adj ect i ve:bun + bunătate; apocni+et=pocnet . c)i nfini t i vulpr ezentl averbe:
16
Î n cazurimair are,cuvânt ulde bază poat e fi şil a o al t ăf ormă e, omenos, a omenisunt f flexi onar ă: deri vat el eomeni or mat e de l a pl ur al ulsubst ant i vul uiom –oameni .
Cuvântderi vat Cuvântder i vatest e cuvânt ulf ormatcu sufixe şipr efixe de l a un p arest cuvânt de bază. De exempl u, cuvânt u l ădur ef ormat de l a ecu aj ar .Î cuvânt ul baz ăpădur ut orulsufixul uideri vat i vnacel aşit i mp, ace f ver buladesf econst i t ui tdi nr adi cal u lacel acareseadaugăpr efixul .Sedel ameţ eal ă,f ot bal i st , deri vat i vdesi mi t eazăsubst ant i vederi vat e( copi l ări e,secer ăt oar e,t i ner et ,î nvăţ ăt ur ă,voi nţ ă,coj ocel ,cărt i ci că) , băr băt esc, f r i cos,del ur os, f r umuşel ,ar del ean, adj ect i ve deri vat e( ol andez,nedr ept a br ăzda,a at enţ i ona,a sf ăt ui ,a ) ,verbederi vat e( pr evedea)şiadverbederi p i et eneşt e,t âr âş) vat e (r .
Fami l i adecuvinte Fami l i adecuvi nt e( l exi cal ă)const i t ui et ot al i t at ea cuvi nt el orî nrudi t e ca sens şi f ormat e pri n di ver se pr ocedee ( deri vare, compuner e, schi mbarea val ori igr amat i cal e)de l a aceeaşir ădăci nă.De exempl u, p ecupri f ami l i acuvânt ul u i ădur ndeurmăt oar el euni t ăţ il exi cal e: Toat ecuvi nt el edi ncadruluneif ami l i iauî ncomunaceeaşir ădăci nă. De exempl u, cuvi nt el e car e const i t ui e f ami l i a l exi cal ă a emn( l emn,l emnar ,l emnăr i e,l emnos,l emni u,a î nl emni cuvânt ul uil ) emn. conţ i naceeaşir ădăci nă:l
Îmbogăţi reavocabul arul ui Formareacuvi ntel or Cuvi nt el e noise cr eează pri n combi narea unorel ement e conf orm unor model eexi st ent eî n l i mbă. Procedeel e i nt erne de f ormar e a cuvi nt el or î n l i mba r omână sunt : deri varea, compunerea şi conversiunea. 17 1
1.Deri varea Der i varea est e un pr ocedeu de f ormare a cuvi nt el or cu aj ut orul pr efixel orşialsufixel or .Const ăî n adăugarea ( uneorisupri marea sau subst i t uţ i a)pr efixel or sau a sufixel or l a cuvânt ulde bază.Deri varea cunoaşt eurmăt oar el et i puri : a)deri f ormar eadecuvi nt enoipri n vareacu sufixe sau sufixarea ( adăugar easufixel orl acuvi nt el ebază) ;
vareacu prefixesauprefixarea b)deri ( f ormar eadecuvi nt enoipri n adăugar eapr efixel orl acuvi nt el ebază) ; c)deri t aderi var epar asi nt et i că; vareacu prefixeşisufixe,aşa-numi
varea regresi vă ( d)deri f ormarea de cuvi nt e noipri n supri marea afixelor). Deri vareacusufixe Der i vareacu sufixe( sau sufixarea)est eun pr ocedeu def ormarea cuvi nt el orcareconst ăî n at aşar eal acuvânt ul bazăaunuisufixl exi cal . epur Deexempl u,cuvânt ulder i vatiepureşteest eal căt ui tdi nt emai ,l a car e se adaugă sufixul-eşte. Cuvânt ul bază pent ru acest deri vat esteiepure. Sufixar eaest ecelmaipr oduct i vpr ocedeu def ormareacuvi nt el orî n cântr omână.Cu aj ut orulsufixel orsepotf orma:subst ant i vederi vat e( ăr eţ ,căruţ aş,pi et r ar ,î nvăţ ăt or ,căl ăr eţ ,păsăr i că,ari pi oar ă,pi et r oi ) , buget ar ,văr gat ,st r ămoşesc,ar gi nt i u,copi l ăr os, adj ect i ve deri vat e( t r i umf ăt or atenţ i ona,sf ăt ui copi l ăr ) ,verbederi vat e( ) ,adverbederi vat e( eşt e,chi or âş) .
Deri vareacuprefixe 18
Deri var eacu pr efixe( sau pr efixar ea)est eun pr ocedeu def ormarea cuvi nt el orcar econst ăî n at aşar ea l a cuvânt ul bază a unuipr efix.De ăscumpăr aest cumpăr,l exempl u,cuvânt ulderi vatr eal căt ui tdi nt emaa ăs.Cuvânt car e se adaugă prefixulr ul bază pent ru acestderi vatest e a.Deri ver bula cumpăr var ea cu prefixe est e un procedeu maipuţ i n pr oduct i vî nr omână.Cuaj ut orulpr efixel orsepotf orma:
conf r at e,desf r âu,neat enţ i e,pr ezi uă,r ăscr uce, –subst ant i vederi vat e( străbunic) ; neat ent ,pr el at i n,r ăzbucur os,st r ăvechi –adj ect i vederi vat e( ) ; consf ăt ui ,dezr obi ,î năl bi ,pr ef ace,r ăsf oi ,r eci t i , – ver be deri vat e( st r ăl uci ) . Pr efixel e sescr i u,de r egul ă,nesepar at e de cuvi nt el e de bază.Fac mi ni st ru, exdi r ect o b r ;) excepţ i e:a)deri vat el e cu pr efixul-ex( f ost ) :exr e,ne:del deri vat el ecu pr efixulacuvi nt el edebazăcu i ni ţ i al ăel i dat ă mpăcat ,nent or s,r ennoi r e,( ( căzut ă) :neî nt empo r api d) ,darneîntors, r eî nnoi r e( î nt empomail ent ) .
Formaţi i l eparasi nteti ce Deri var ea parasi nt et i că est e un pr ocedeu de f ormare a cuvi nt el or car econst ăî nat aşareasi mul t anăl aacel aşicuvânt bazăaunuipr efixşi mbăr băt a,î mbel şuga,î mbuna,î mpădur i ,î ndur er a, a unuisufix:î î ncr engăt ur ă,descr ei er at ,î nchi pui .
2.Compunerea Compuner eaest eunprocedeudef ormar eaunuicuvântnoucar e const ăî nsi mpl aal i pi r eadouăsauamaimul t orcuvi nt ecare exi st ă�ii ndependentî nl i mbă.Î nr omână,est eunpr ocedeude 19 1
f ormar eacuvi nt el ornoimaipu� i npr oduct i vdecâtî nal t el i mbi . Pri ncompuner esepotf orma: i ngi ner �ef ,o� el bet on,zi l umi nă,coadacal ul ui ,ochi ul –subst ant i ve( boul ui ,gur al eul ui ,boudebal t ă,t r ei f r a� i păt a� i ,bunăst ar e,bot gr os, i ar băal bă,coat egoal e,r eavoi n� ă,pi er devar ă,flui er ăvânt ) ; al bast r udeschi s,ver dedeschi s,sudamer i can, –adj ect i ve( macedor omân,at ot cupr i nzăt or ,cumsecade) abi necuvânt a) ,verbe( ; azi di mi nea� ă,i er i noapt e,mâi nesear ă,or i �i când) –adver be( ; dumneavoast r ă,ori car e,ori ci ne) –pr onume( ; doi spr ezece,douăzeci ,ci nci zeci ,t ust r ei –numer al e( ) ; deasupr a,dedesubt ,despr e,di ncol o) –pr epozi � i i( ; căci ,deoar ece,de�i ,fii ndcă) –conj unc� i i( . Uneorisef acedi st i ncţ i eî nt r e:a)compuner ea pr opri uzi să,sau di n t r enf ul ger ,i ar bafiar el or ,l apt el ecucul ui ,mânăspar t ă, cuvi nt eî nt r egi( şar pecucl opoţ ei ,î ncur căl ume, soar eapune) şi b) compuner ea cu el ement e de compuner e,sau di nt eme oricuvi nt e car e nu potavea aer ogar ă, aut ost r adă, hi dr oavi on, macr omol ecul ă, aut onomi e ( mi cr oanal i ză) .
3.Conversi unea.Schi mbareaval ori isaucl aseimorf ol ogi ce Conver si unea est e unuldi nt r e pr ocedeel ei nt er ne de f ormare a cuvi nt el or ,al ăt uridederi var eşicompuner e.Const ăî nf ormarea unui cuvântnou pri nt r ecer ea del a o cl asă l exi cogramat i cal ăl a al t af ăr ă at aşar ea unorel ement ederi vat i ve.Î n acestcaz,cuvânt ulest eut i l i zat î nt r un cont extnou,ceea cei mpl i că schi mbar ea f uncţ i eisi nt act i ce şi ează bi ne.–Bi nel e admi t er ea unordet ermi nanţ inespeci ficibazei :Lucr nu se ui t ă.Î neest n pri mulenunţcuvânt ulbi e adver b( det er mi nă un ver b) ,î n celdealdoi l ea,eldevi nesubst ant i v( î ndepl i neşt ef uncţ i a de subi ect ) .Conver si uneacupri ndemaimul t et i puricar edi f er ăî nf uncţ i e de cl asel e de cuvi nt el egat e pri n acestpr ocedeu,adi că de ori ent ar ea pr ocesul uidef ormar eacuvânt ul uinou,deexempl u,del aadj ect i vspr e un om băt r ân –băt r ânul băi at subst ant i v( ) ,del a adj ect i vspr eadver b( f r umos –scr i ef r umos)et c.După cl asa morf ol ogi că î n care i nt r ă noul cuvânt ,sedel i mi t eazăurmăt oar el ef el urideconver si une: 20
anti vi zarea –subst ( t recereaal t orcuvi nt eî ncl asasubst ant i vul ui ) .Î n bogat ul , zgâr ci t ul l i mba r omână se pot subst ant i vi za adj ect i vel e( ) , eul nel e,ni mi cur i doi ul , zecel e) pronumel e( ,si ) , numer al e( , verbel e l a i nt r ar e, ar at ul , semănat ul binele, f ormel e nepr edi cat i ve ( ) , adverbel e( apr oapel e) ofuri . ,i nt erj ecţ i i l e( ) – adjectivizarea ( t r ecer ea al t or cuvi nt eî n cl asa adj ect i vul ui ) . Tr ecer eaal t orpăr ţ idevor bi r e( subst ant i ve,part i ci pi i ,gerunzi i ,adverbe) î n cl asa adj ect i vul ui se r eal i zează pri n ut i l i zarea l or cu f uncţ i i l e er dut ă,pâi neabur i ndă. si nt act i cespeci ficeadj ect i vul ui :zipi –adverbializarea ( t recer eaal t orcuvi nt eî ncl asaadverbul ui ) .Î ncl asa adver bel orpott r ece:adj ect i vel ecal i ficat i ve,car edevi n adver bedemod mer geel egant ,spr i nt en f umos) ( ,r ,unel esubst ant i ve,car edevi n adver be Lucr ează sear a.Sa supăr atf oc. de t i mp sau de mod ( ) ,unel e ver be Poat ecăeocupat ( ) .
Abrevi erea Abr evi er ea est e pr ocedeul de f ormar e a cuvi nt el or noi pri n pr escurt area unuicuvântpri nl i t er ai ni ţ i al ă sau pri nt r un grup de l i t er e. Cuvi nt el e compuse di n abr evi er e se r eal i zează pri ni zol ar ea S. U. A. ,O. S. C. E. ,A. S. E. pri mel orl i t ere( )sau aunorf r agment edecuvi nt e Eur asi a,Mol dt el ecom,Rompet r ol . ( ) Compusel edi n abr evi er eau capunct N. U.–Or gani zaţ i aNaţ i uni l orUni t e. depl ecar egrupurisi nt act i ce:O.
21 1
NOŢIUNIDETEORIE LITERARĂ Opera literară
– este creaţia artistică, cultă sau populară, în versuri sau în proză,
în care autorul transfigurează realitatea în ficţiune, în roul i!aginaţiei sale, reoron"n#o pentru a#i a un anu!it sens$
Tema operei literare – este aspectul funa!ental e viaţă prezentat e scriitor în opera literară prin inter!eiul ficţiunii$ Ideea operei literare – este atituinea scriitorului faţă e aspectul funa!ental e viaţă prezentat$ Motivul operei literare – este reprezentat e o situaţie, un persona%, un o&iect, o cifră, o !a'i!ă, care se repetă pe parcursul unei opere sau în creaţii iferite, î!&ogăţinu#se e fiecare ată cu noi sensuri$
GENURI ŞI SE!II "ITER#RE Genul literar cuprine opere si!ilare prin( !oalitatea prin care autorul se e'pri!a pe sine) !oul e structurare a conţinutului) proceee estetice co!une$ Specia literara$
Genuri literare
este su&oronata genului literar) clasă e opere si!ilare prin structura conţinut
epic liric ra!atic
22
GENU" EI! Genul epic cuprine opere literare, în proza sau în versuri, în care autorul î*i e'pri!a
în !o inirect, în ipostază e narator, g"nurile, senti!entele prin inter!eiul acţiunii *i al persona%elor
In%tan&ele te'tului epic In%tan&ele univer%ului real$ autorul concret + e!iţătorul propriu#zis al !esa%ului literar # creatorul operei literare cititorul concret + receptorul propriu#zis al operei literare In%tan&ele univer%ului operei literare epice$ autor a&stract + creatorul lu!ii operei cititor a&stract + receptorul ieal al operei literare In%tan&ele lumii narate$ narator + inter!eiar între autor *i opera literară, între cititor *i operă) # vocea sau persoana care narează înt"!plările) # autorul fictiv$
!!!Tipuri de narator: o&iectiv + narare o&iectivă la persoana a #a) -arator su&iectiv + narare su&iectivă la persoana $ -arator
o!niscient + *tie totul, controlează totul) persona% + participă în !o irect la acţiune ca protagonist) !artor + participă la acţiune, ar nu ca protagonist, ci ca persona% secunar$
naratar + cel căruia i se aresează naratorul # cititorul fictiv !!!cititor a&stract ≠ cititor fictiv 23 1
per%ona( + persoana, eroul care acţionează în opera literară, particip"n la esfă*urarea acţiunii$
!!! Tipuri de personaj în funcţie de: Rolul (ucat .rincipal) /ecunar) pisoic$
!antitate niviual) olectiv$
rofilul moral .ozitiv) protagonist -egativ$ antagonist
Gradul de evolu&ie /tatic) o&il)
Gradul implicarii .ersona%#narator) .ersona%#actor) .ersona%#reflector) .ersona%#!artor) .ersona%#alter#ego$
Raportarea la !urentul realitate literar antastic) lasic) egenar) o!antic) legoric) ealist) /i!&olic) -aturalist) storic) .ost!oern) rtefact$ 'presionist$
!!! Modalităţi de caracterizare: !aracteri)are directă in prezenterea irectă făcută e( autor) alte persona%e) e persona%ul însu*i autocaracterizare$
!aracteri)are indirectă in prezentarea inirectă( a nu!elui) a vesti!entaţiei) a li!&a%ului folosit) a co!porta!entului) a faptelor si înt"!plărilor la care participă) a relaţiilor cu alte persona%e) a !eiului în care trăie*te) a fră!"ntărilor suflete*ti *i cugetărilor interioare$
Su*iectul operei literare – reprezintă *irul e eveni!ente pre:entat în operă cu a%utorul persona%elor, prin transpunere artistică$
Momentele subiectului: e'poziţiunea situaţia iniţială) intriga cauza acţiunii) esfă*urarea acţiunii) punctul cul!inant situaţia ificilă) eznoă!"ntul situaţia finală$
Procedee de legare a secvenţelor narative:
+nlăn&uirea$ povestirea 1
,
povestirea 2 24
alternan&a$ povestirea 1
in%er&ia$
povestirea 2
povestirea 1
povestire în ra!ă
povestirea 2
Specii literare ale genului epic
&alaa în versuri legena .;.<oral
în proză
Genul epic
legena &as!ul povestea snoava
în versuri
&alaa legena poe!ul epopeea fa&ula
în proză
sc=iţa nuvela ro!anul a!intirea eseul %urnalul povestea povestirea &as!ul
//cult 25 1
repora%ul
-a%mul -a%mul + specie a genului epic, e !are întinere, prezentă at"t în literatura populară, c"t *i în cea cultă, e o&icei în proză, în care persona%ele înzestrate cu puteri supranaturale, traversează înt"!plări fantastice *i sunt antrenate în lupta intre &ine *i rău, forţele &inelui &iruin în final$ !aracteri%tici( acţiune lineară, cronologică) acţiunea este structurată pe !o!entele su&iectului, confor! unui *a&lon( superioritatea !ezinului, care va învinge în final răul) călătoria) pro&ele) a%utorul pri!it e la figuri ar=etipale(>"na, /f$ ?ineri) &iruirea &inelui) căsătoria$ ti!pul este neeter!inat( @a fost oatăAB) spaţiul este vast, neefinit prin cooronate geografice, î!părţit pe ouă tăr"!uri( real @acest tăr"!B ) fantastic, fa&ulos @tăr"!ul celălaltB$ for!ule tipice( iniţiale captează atenţia auitorului introuc"nu#l în lu!ea fantastică @a fost oată ca nicioataB) !eiane !enţine atenţia auitorului @înainte !ult !ai esteB, @*i !erseră ce !erserăB) finale !arc=ează revenirea la realitate @! încălecat pe#o *aCDi v#a! spus povestea a*aB$ prezenţa !otivelor *i si!&olurilor tipice( cifre fatiice( trei, *apte, nouă, oisprezece) apa vie) apa !oartă$ persona%e( pozitiveCnegative) protagonistCantagonist) realeCsupra naturaleCreale cu puteri supranaturale) iniviualeCcolective) a%utătoare( păsări, ani!ale$ 26
stilul se caracterizează prin oralitate, realizată prin( prover&e) zicători) inter%ecţii) i!inutive) cuvinte *i e'presii populare) ver&e la i!perativ) su&stantive în vocativ) titlul este sugestiv( e o&icei, nu!ele protagonistului$ .opular( Greuceanu) Eas!ul cult( Povestea lui Harap-Alb e on reangă$
Eas!e
fantastice o!inate e ele!entul !iraculos( Greuceanu, Povestea lui Harap-Alb e on reangă) nuvelistice !ai apropiate e ele!entele realităţii concrete( Povestea lui Stan Păţitul e on reangă) ani!aliere protagoni*tii sunt ani!ale( Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani e on reangă$
ove%tirea ove%tirea + specie a genului epic, e i!ensiuni relativ restr"nse, situ"nu#se ca o a!ploare între sc=iţă *i ro!an, cu o acţiune li!ită, ce se esfă*oară pe un singur fir epic$ !aracteri%tici$
naraţiune su&iectivizată, nararea făc"nu#se la persoana ) relatarea unei singure înt"!plări) acţiune lineară) naratorul este fie persona%, fie !artor, fie o&servator) evocarea trecutului, un trecut istoric, !itic) accentul cae pe situaţie, nu pe persona%) relaţia narator + receptorCauitoriu presupune( oralitate + aparenţa e ialog intre narator si receptor) # folosirea persoanei ) # for!ule ale aresării irecte$ cere!onial + apariţia povestitorului) # captarea atenţiei auitorului) # prete'tul care eclan*ează povestirea) 27 1
# cucerirea ascultătorilor$ at!osfera inti!ă, e sfat, e petrecere # suspans pe parcursul povestirii, !enţin"n atenţia ascultătorilor$ caracterul faptelor povestite este unul !itic, iniţiatic) stilul( registrul fa!iliar, e'presii colocviale$ upă for!ă
în versuri în proză
.ovestirea upă conţinut *i estinaţie
satirică fantastică filozofică !agică ro!antică pentru copii
ove%tirea +n ramă + tip e naraţiune în care firul povestirii propriu#zise este întrerupt prin in%er&ia altei povestiri, un persona% al povestirii propriu#zise evenin naratorul povestiriii incluse$ Hanu Ancuţei, $/aoveanu
Nuvela Nuvela + specie a genului epic în proză, situată ca a!ploare între sc=iţa, povestire *i ro!an, cu un singur fir narativ, ce i!plică un nu!ăr restr"ns e persona%e, accentul căz"n nu pe acţiune, ci pe caracterizarea co!ple'ă a persona%elor$ !aracteri%tici$ naraţiune lineară, cronologică) teninţă e o&iectivizare, naraţiune la persoana a #a) acţiunea este structurată pe !o!entele su&iectului *i organizată pe capitole sau părţi) intriga este riguros construită) se !anifestă un conflict e'terior *i un conflict interior) accentul cae pe efinirea persona%ului ele!ente &iografice, !eiu a!&iant, !otivarea reacţiilor psi=o=ogice) titlul este concentrat *i sugestiv$
28
upă te!ă Nuvela
istorică( Alexandru Lăpuşneanu e $ -egruzzi psi=ologica( oara cu noroc e $ /lavici !n vre"e de război e $$ aragiale filozofică( Săr"anul #ionis e $ !inescu fantastică( La ţigănci e $liae ro!antică( Alexandru Lăpuşneanu e $ -egruzzi Săr"anul #ionis e $ !inescu realistă( oara cu noroc e $ /lavici
upă curentul literar naturistă( !n vre"e de război e $$ aragiale !oernistă( La ţigănci e $liae
MO.URI"E .E E/UNERE$ #
sunt !oalitati prin care autorul înfăţi*ează în opera literară fapte, înt"!plări, persona%e, iferite aspecte in realitate *i î*i e'pri!ă g"nurile, ieile *i senti!entele$ I0 N#R#1IUNE# # este !oul e e'punere prin care autorul poveste*te o înt"!plare sau un *ir e înt"!plări ispuse într#o succesiune e !o!ente esfă*urate, într#un spaţiu eter!inat, la care participă unul sau !ai !ulte persona%e$ .resupune( 1$ un narator %au pove%titor cel care poveste*te faptele, care poate fi( a$ autorul relatarea se face la persoana a #a, eoarece vor&este espre alti$ *0 Un per%ona( al operei relatarea se face la pers$ , vor&e*te espre sine$ 2$ o ac&iune totalitatea faptelor *i a înt"!plărilor esfă*urate$ 3$ per%ona(e persoane care participă la acţiune$ 'istă !ai !ulte tipuri e naraţiune( a$ nara&iunea la per%oana I naratorul participă la acţiune &$ nara&iunea la per%oana a III2a naratorul se află easupra faptelor, *tie totul *i îi poveste*te cititorului c$ nara&iunea imper%onală naratorul se ascune în spatele persona%elor -aratiunea are !ai !ulte func&ii$ a$ pune în relaţie o stare iniţială e ec=ili&ru cu o stare finală aflată într#un ec=ili&ru !oificat$ &$ ste un !i%loc inirect e caracterizare a persona%elor$ c$ .une în relaţie persona%ele, le auce faţă în fată, să se confrunte$ $ .une în relaţie iferite spaţii *i !o!ente în care se esfă*oară acţiunile$ 29 1
.roceee e legare a secvenţelor narative( a$ +nlăn&uirea ispunerea cronologică a înt"!plărilor &$ alternan&a prezentarea alternativ a ouă povestiri c$ in%er&ia incluerea unei povestiri în interiorul alteia# povestirea în povestire sau povestirea în ra!ă$
II0 .ES!RIERE# # este !oul e e'punere prin care autorul înfăţi*ează un colţ in natură, un ţinut, feno!ene specifice anu!itor anoti!puri, iverse o&iecte, precu! *i c=ipuri e oa!eni, prezent"n particularităţile acestora$ 1$ .e%crierea literară poetică %au %u*iectivă înfăţi*ează notele caracteristice ale unui colţ in natură, ţinut feno!ene specifice ale unui anoti!p prin inter!eiul i!aginilor artistice, reflect"n i!presiile *i senti!entele celui care escrie$ 2$ .e%crierea o*iectivă %au 3tiin&ifică oferă infor!aţii precise, e'acte cititorului fără a apela la i!agini artistice *i figuri e stil *i fără a reflecta senti!entele *i i!presiile celui care escrie$ 3$ .e%crierile te4nice oferă ate precise, folosin ter!eni specializati în iferite o!enii ale te=nicii$ # escrierea unui !otor, a unui aparat$ # escrierea !oului lor e funcţionare$ # escrierea !oului e preparare a unui prous reţeta 4$ .e%crierile pu*licitare oferă infor!aţii precise *i atractive unui posi&il cu!părător( # recla!a # anunţul pu&licitar # spotul pu&licitar$ III0 .I#"OGU" # este !oul e e'punere prin care se reprouceirect o iscuţie intre ouă sau !ai !ulte persona%e , av"n ca scop scoaterea în evienţă a trasaturilor acestora, !oul lor e a se e'pri!a *i realizarea co!icului e li!&a%$ # ste principala !oalitate e co!unicare in te'tul ra!atic *i prin el persona%ele co!unică *i se co!unică, av"n funcţia e ezvoltare a firului narativ pe l"ngă cea e !oalitate e caracterizare a persona%elor$ # ste alcătuit intr#o serie e replici$ # /e!nalarea replicilor se face prin gesturi, !i!ică ele!ente nonver&ale, iar în scris prin ver&e e eclaraţie$ Fn operele literare, !ourile e e'punere nu sunt folosite separat, ace%tea %e +m*ină +ntre ele0
GENU" "IRI! 30
Genul liric + cuprine operele literare în care autorul, în ipostaza eului liric, î*i e'pri!ă în !o irect senti!entele, e!oţiile, g"nurile *i ieile cu a%utorul figurilor e stil *i i!aginilor artistice$
In%tan&ele te'tului liric In%tan&ele univer%ului real autor concret) cititor concret$ In%tan&ele univer%ului operei literare lirice autor a&stract C eul liric) cititor a&stract + receptorul ieal$ In%tan&ele lumii lirice eul liric + coresponentul liric al naratorului in te'tul epic) cititorul fictiv + receptorul fictiv căruia se aresează eul liric) persona%e si!&olice$ !!!Tipuri de lirică: persoana Ca #a) su&iectivă afectivitate) eul liric$ irică persoana a #a) o&iectivă escriptivis!) !ascăCrol$ eului poetul se autoe'pri!ă) irica !ă*tilor poetul se e'pri!ă cu a%utorul unei ientităţi străine) rolurilor poetul se asi!ilează !ai !ultor persona%e$ ver&e la persoana ) pronu!e personale, refle'ive, pronu!e *i a%ective posesive la persoana ) su&stantive în vocativ) Mărcile eului liric ver&e la i!perativ) invocaţii *i interogaţii retorice) ver&e la persoana a #a) pronu!e la persoana a #a$
!onologul liric
Moduri de e'punere escrierea poetică 31 1
rocedee arti%tice$ alitera&ia + figură e stil care constă în repetarea unei consoane sau a unui grup e consoane cu efect eufonic i!itativ *i e'presiv$ Prin vulturi v$ntul viu vuia G$ o*&uc
repeti&ia + figură e stil const"n în folosirea e !ai !ulte ori a aceluia*i cuv"nt sau a !ai !ultor cuvinte, spre a întări o iee sau o e'presie$ %lori de tei deasupra noastră &ri să cadă rânduri – rânduri ' $ !inescu enumera&ia + figură e stil care constă în în*iruirea unor ter!eni e acela*i fel sau purtători ai unor sensuri apropiate în conte't, în*iruire care conuce la a!plificarea ieii e'pri!ate$ (ra" aşa de obosit de primăveri de trandafiri de tinereţe i de râs" $ Elaga antite)a – proceeu artistic care constă în opoziţis intre ouă cuvinte, fapte, persona%e, iei, situaţii !enite să se reliefeze reciproc$ )un şi rău, sceptic şi cucernic, "ilos şi crud, te"erar şi *ricos' l$?la=uţă epitetul + figură e stil care constă în eter!inarea unui su&stantiv sau ver& e un a%ectiv, aver&, !enit să e'pri!e acele însu*iri ale o&iectului care înfăţi*ează i!aginea lui a*a cu! se reflectă în si!ţirea *i fantezia autorului$ !n seara răzvrătită care vine #e la străbunii "ei p$nă la tine ' ' ' H$ rg=ezi
metafora + figură e stil prin care se trce e la înţelesul o&i*nuit al unui cuv"nt la alt sens, prin inter!eiul unei co!paraţii su&înţelese$ Părea că printre nouri s-a *ost desc+is o poartă, Prin care trece albă regina nopţii moartă" $ !inescu
32
compara&ia + figură e stil prin care se alătură oi ter!eni pe &aza unor însu*iri co!une, cu scopul e a evienţia anu!ite caracteristici ale pri!ului ter!en$ recut-au anii ca nori lungi pe esuri" $ !inescu inver%iunea + proceeu artistic prin care se sc=i!&ă orinea o&i*nuită a cuvintelor pentru a o&ţine efecte poetice$ i din c+aosului văi #n mândru c+ip se-nc+eagă' $ !inescu per%onificarea + figură e stil prin care se atri&uie fiinţelor necuv"ntătoare, lucrurilor, ele!entelor naturii, unor ele!ente a&stracte, însu*iri sau !anifestări ale o!ului$ .nul altuia /l spune0 #unărea se-nştiinţează i-ale ei spu"ate unde către "are /l pornesc' Gr$ le'anrescu 4iper*ola + figură e stil care e'agerează, !ărin sau !ic*or"n, trăsăturile unei fiinţe ale unui lucri, feno!en sau eveni!ent, pentru a# i!presiona pe cititori$ Sălbatecul vodă e-n zale şi-n *ier, i zalele-! zuruie crunte, Gigantică poartă-o cupolă pe *runte, Si vorba-! e tunet, răsu*letul ger, !ar barda din st$nga-! a1unge la cer, i vodă-! un "unte' G$ o*&uc vizuale) auitive) auio#vizuale) tactile) Imagini arti%tice olfactive) gustative) cro!atice) statice) i!anice$ Elemente de pro)odie$ ver%ul + r"n intr#o poezie cu unitate rit!ică *i e sens$ tradi&ional + cu ri!ă *i rit! ver% al* + lipsit e ri!ă li*er + lipsit e ri!ă *i e rit!
•
%trofa + secvenţă a te'tului poetic alcătuită in ouă sau !ai !ulte versuri$ 33 1
isti= 2 versuri) ♦ terţină 3 versuri) ♦ catren 4 versuri) ♦ cvinarie 5 versuri) ♦ se'tină 6 versuri) ♦ poli!orfă 7#12 versuri$ rima + potrivirea sunetelor in sila&a finală a versurilor$ a !onori!ă a a a ♦
•
a a & &
î!perec=eată
rimă
a & a &
încruci*ată
a & & a
î!&răţi*ată
a & a
înlănţuită & a &
34
iciorul metric
Nr0 de %ila*e
!omponen&a 3i %c4ema 1 sila&ă accentuată *i 1 neaccentuată
Tro4eu
Iam*
.actil
#mfi*ra4
2
#oină, dulce'
doină,
c$ntic
oina 1 sila&ă neaccentuată *i 1 accentuată
.n c$nt pribeag /"brăţişează *irea' ;$ Goga, #ăscăliţa
1 sila&ă accentuată *i 2 neaccentuate
i+nea /ncalecă, calul său tropotă' $ Eolintineanu, i+nea şi baba Pe vodă-l zăreşte călare trec$nd 2 Prin şiruri, cu *ulgeru-n "$nă' G$ o*&uc, Paşa Hassan
2
3 1 sila&ă neaccentuată 1 sila&ă accentuată 1 sila&a neaccentuată 3 2 sila&e neaccentuate 1 sila&ă accentuată
#nape%t
E'emple
3
35 1
Ale turnurilor u"bre peste unde stau culcate' Gr$ le'anrescu, ."bra lui ircea la Cozia
Specii literare ale genului liric e ragoste) e înstăinare) e or) oina e %ale) e voinicie) e cătănie) e =aiucie$
;I
Genul liric
=aiucesc) e leagăn) al o&iceiurilor) &ocetul) e ragoste) e or) e înstrăinare) cu te!ă socială$
"ntecul
G=icitorile) /trigăturile) esc"ntecul$
elegia) oa) pastelul) i!nul) satira) !eitatia) iila) psal!ul) sonetul) ronelul) gazelul) glosa$
//I cultă
a%telul + specie a genului liric, o poezie escriptivă, care reprezintă un peisa%, prin inter!eiul căruia sunt e'pri!ate, cu iscreţie, senti!entele poetului$ ezul iernii, ?$ lecsanri
artile de vor*ire 1
$#%$T&'T()#*
Partea de vorbire *lexibila, care denu"este *iinte, lucruri, *eno"ene ale naturii, actiuni,
stari etc'
+" ,elul substantivelor
A' #upa /nteles 3natura denu"irii45 )' #upa alcatuire 3*or"a45
-co"puse 3"asa, scolar, prieten4 -proprii 3aria, 6enus, Arad4 -si"ple 3casa, !asi, o"4 -co"puse 3prin contopire5 untdele"n4 3prin alaturare5 zi-lu"ina4
-".enul substantivelor
7n li"ba ro"$na substantivul are trei genuri5 "asculin, *e"inin, neutru a4 .enul masculin pentru *iinte de sex barbatesc sau lucruri care, prin obisnuinta sunt socotite "asculine3o", cal, po"4 b4 .enul feminin pentru *iinte de sex *e"eiesc sau lucruri considerate, prin traditie, *e"inine 3pisica, *loare, carte4 c/ .enul neutru , /n general, nu"e de lucruri 3cer, stilou, nu"e4 Substantive epicene- acele nu"e de ani"ale, pasari sau insecte care au o singura *or"a pentru "asculin si *e"inin 3g$ndac, t$ntar, *luture, ele*ant etc'4 $ubstantive cu forme multiple de singular 3oapete2oaspe0 p$ntece2p$ntec4 sau de plural cu acelasi /nteles 3boli2boale0 coli2coale4 cu /nteles di*erit 3coarne2corni2cornuri4 $ubstantive colective 3a caror *or"a de singular are /nteles de plural45 -substantive si"ple3pri"are45 +oarda, +erg+elie, stol, tur"a, trib etc' -substantive derivate5 alunis, *runzis, tarani"e, ste1aris etc'
&tentie! %or"a de plural a unor nu"e de "aterie 3ala"uri, dulceturi, "atasuri etc4 de*ective, /n "od nor"al, de acest nu"ar, are sensul0 unui plural colectiv, indic$nd soiuri, sorti"ente sau bucati din "ateria respectiva
0"1azurile substantivului
'ominativ 3cine8 ce84 -subiect5Lui i se cuvine aceasta cinste" 2nu"e predicativ 3/ntotdeauna /n relatie cu un verb copulativ459adu este un copil bun' -apozitie3atribut apozitional459$ul Mures a iesit din "atca' &bs'(xe"plele se pot construi usor daca se *olosesc adverbele 5 adica, anu"e, c+iar, toc"ai' i+ai :adica; nepotul "eu a /"plinit un an' &cuzativ -atribut substantival prepozitional 3care8 ce *el de84 Apa de la munte este rece 3care apa84 &bs'
1
-co"ple"ent indirect 3prepozitii= cine8 ce846orbi" despre cazuri" -co"ple"ent de agent 3de cine8 de catre cine847ntrebarea a *ost pusa de &lina" &bs'.r"eaza dupa un verb la diateza pasiva sau dupa un participiu -co"ple"ent circu"stantial de loc 3unde8 cu sau *ara prepozitii,/ncotro846ine de la padure" -co"ple"ent circu"stantial de ti"p3c$nd8 cu sau *ara prepozitii,c$t ti"p84A lipsit de acasa o saptamâna" -co"ple"ent circu"stantial de "od3cu"8 c$t84Copii vin în grupuri" Alearga ca vântul" 3co"ple"ent circu"stantial co"parativ4 -co"ple"ent circu"stantial de cauza5Codrul clocoti de zgomot -co"ple"ent circu"stantial de scop5A plecat /n oras pentru cumparaturi" .enitiv -atribut substantival genitival3al,a,ai,ale cui84!nterventia colegei a *ost salutara' -nu"e predicativ3ur"eaza dupa un verb copulativ si este /nsotit de articol genitival5al,a,ai,ale4Pa"$ntul este al taranilor" &bs'Substantivele /n genitiv pot /ndeplini si alte *unctii sintactice saca sunt precedate de prepozitii sau locuri prepozitionale, *or"a articulata5 asupracontraîmpotrivaînapoiadeasupra dedesubtulîn susul în josulîn funduldin cauza etc' -co"ple"ent indirect5oti s-au ridicat contra propunerii lui' -co"ple"ent circu"stantial de loc56izitatorii se uitau în fundul pesterii -co"ple"ent circu"stantial de ti"p5A a1uns la gara înaintea sosirii trenului -co"ple"ent circu"stantial de cauza5A /nt$rziat din cauza vremii" 2atribut substantial prepozitional5Gradina din fata casei era inundata de verdeata 4ativ -co"ple"ent indirect 3cui84 Padurii /i lipseste c$ntecul pasarilor' &bs'Substantivele /n dativ pot /ndeplini si alte *unctii sintactice,daca sunt precedate de prepozitiile5 gratiedatoritamultumitapotrivit conformcontraraidomaasemenea -co"ple"ent circu"stantial de loc3dativ locativ45Stai locului copile> -co"ple"ent circu"stantial de "od5A raspuns conform asteptarilor noastre -nu"e predicativ5(l este aidoma fratelui tau' -atribut substantival prepozitional3care84!nterventia conform planului a condus la reusita -atribut substantival 3cui84Preot desteptarii noastre2 &*erirea de pre"ii olimpicilor a *ost televizata 3de obicei dupa in*initivul lung4 -co"ple"ent indirect cu prepozitie5A" reusit datorita (oanei -co"ple"ent circu"stantial de cauza5A /nt$rziat datorita ploii
)ocativ -nu are *unctie sintactica0 se desparte prin virgula de restul cuvintelor, indi*erent de locul pe care-l ocupa /n propozitie5 (oanavino a*ara>
VERBUL Partea de vorbire *lexibila /n raport cu "odul, ti"pul, persoana si nu"arul, care expri"a actiuni, stari sau calitati privite ca procese /n derulare
+"1lasificarile verbului 1
a/dup a rolul sintactic si morfologic: 2predicative5 /ndeplinesc singure, la un "od personal, *unctia de predicat verbal 3a citi, a "erge, a vedea etc4 2copulative5 leaga nu"ele predicativ de subiect si /ndeplinesc la un "od personal, /"preuna cu nu"ele predicativ, rolul de predicat no"inal 3a *i, a deveni, a se *ace4 2au5iliare5 a1uta la *or"area "odurilor si ti"purilor co"puse, precu" si a diatezei pasive 3a *i, a vrea, a avea4 b/dup a posibilitatea de a avea complement direct: 2tranzitive5 care pot avea co"ple"ent direct 3a *ace, a iubi etc4 2intranzitive5 care nu pot avea co"ple"ent direct 3a alerga, a *i, a "erge etc'4 c/dupa referirea la persoana: 2personale: au *or"a pentru toate persoanele 3a cauta, a citi etc'4 2impersonale: nu au subiect si, deobicei, au nu"ai *or"a de persoana a !!!a3a ploua, a ninge, a se zice etc'4 2unipersonale: de *olosesc nu"ai la persoana a !!!-a 3a latra, a "acai, a oua etc'4 a trebui este unipersonal ca *or"a si i"personal prin continut'
-"*ocutiunile verbale
Grupuri de cuvinte, care contin /n "od obligatoriu un verb, cu sens unitar si cu trasaturi "or*ologice si sintactice speci*ice verbului
$tructura locutiunilor verbale: -verb=prepozitie=substantiv5a avea de g$nd -verb=inter1ectie5a *ace tusti -verb=substantiv5paziti-va gura3pronu"e /ntre verb si substantiv4 -verb=''''''etc'5a o lua la sanatoasa, a-si aduce a"inte cele "ai *recvente verbe /nt$lnite /n locutiunile verbale5a *ace, a da, a lua, a avea, a pune, a trage, a baga &tentie! & locutiune verbala se recunoaste daca5 -se poate substitui printr-un singur cuv$nt 3a o lua la *uga?a *ugi4 -/ntelesul unitar este altul dec$t sensul *iecareia dintre co"ponente0 -exista un cuv$nt care, luat izolat, nu are /nteles clar 3a-si aduce a"inte0a"inte?84 •
6"4iateza verbului
Categorie gra"aticala speci*ica verbului care expri"a raportul dintre subiect, verb si obiect5 diatezele activa, pasiva si re*lexiva
4iateza activa: arata ca subiectul *ace actiunea expri"ata de verb, *ara a su*eri consecintele acesteia0 se *or"eaza din te"a verbului de con1ugat la care se adauga ter"inatiile "odurilor si ti"purilor respective0 4iateza pasiva: arata ca subiectul su*era actiunea *acuta de co"ple"entul de agent 3expri"at sau sub/nteles4 0 se *or"eaza din participiul verbului de con1ugat precedat 1
de diateza activa a verbului auxiliar a fi 0 diateza pasiva au doar verbele care la diateza activa sunt tranzitive0 4iateza refle5iva: arata ca subiectul *ace actiunea si tot el o su*era0 se *or"eaza din diateza activa a verbului de con1ugat precedat de pronu"ele re*lexiv /n dativ sau acuzativ cu rol de "arca "or*ologica'
0"Modurile verbului
Categoria gra"aticala verbala care indica *or"a pe care o ia verbul pentru a arata *elul cu" considera vorbitorul actiunea
Modurile:2personal: daca are *or"e distincte pentru expri"area persoanei0 2nepersonal: daca prezinta actiunea *ara re*erire la persoana care o sav$rseste0 2predicativ: daca verbul poate /ndeplini *unctia de predicat0 2nepredicativ: daca verbul nu poate /ndeplini *unctia de predicat0 Moduri personale predicative: 2indicativ5 expri"a o actiune prezentata de vorbitor ca reala,sigura 3eu lucrez, tac, culeg, *ug40 2conjunctiv: expri"a o actiune realizabila, posibila /n prezent,ireala /n trecut 3eu sa lucrez, sa tac, sa culeg, sa *ug0 eu sa *i lucrat, sa *i tacut, sa *i cules, sa *i *ugit40 2conditional2optativ: expri"a o actiune realizabila /n *unctie de o conditie 3eu as lucra, as tacea, as culege, as *ugi40 2imperativ: expri"a un ordin, un /nde"n, un s*at, o ruga"inte 3lucreaza> taci> culege> *ugi>40 Modurile nepersonale nepredicative: 2infinitiv: expri"a actiunea /n "od general, denu"este nu"ele actiunii 3a citi, a lucra etc'40 2gerunziu: expri"a o actiune /n des*asurare, *ara re*erire precisa la "o"entul vorbirii 3citind, lucr$nd etc'40 2participiu: denu"este sub *or"a de ad1ectiv actiunea su*erita de un obiect3citit, vazut, citit etc'40 2supin: *or"a verbala o"oni"a cu participiul, av$nd /n plus prepozitiile de la pentru si sinoni"a cu in*initivul 3de "$ncat, pentru citit, la cules etc'40
7"Timpurile verbale
Categorie gra"aticala verbala care expri"a "o"entul sau durata sav$rsirii
actiunii
Timpurile indicativului 2prezent: actiune si"ultana cu "o"entul vorbirii 3lucrez, tac, culeg, *ug40 1
2imperfect: actiune trecuta, nedeter"inata /n "o"entul la care se re*era vorbirea 3lucra", tacea", culegea", *ugea"40 2perfecul simplu: actiune trecuta, /nc+eiata /n trecut 3lucrai, tacui, culesei ,*ugii40 2perfectul compus: actiune trecuta, ter"inata, *ara a preciza "o"entul /nc+eierii *ata de prezent 3a" lucrat, a" tacut, a" cules, a" *ugit40 2mai mult ca perfectul: actiune trecuta, /nc+eiata /naintea altei actiuni trecute 3lucrase", tacuse", culesese", *ugise"40 2viitorul: actiune ce se petrece dupa "o"entul vorbirii 3voi lucra, voi tacea, voi culege, voi *ugi40 2viitorul anterior: actiune care se va petrece /n viitor si se va /nc+eia /naintea unei alte actiuni viitoare 3voi *i lucrat, voi *i tacut, voi *i cules, voi *i *ugit40 Timpurile conjunctivului 2prezent: sa lucrez, sa tac, sa culeg, sa *ug0 2perfect: sa *i lucrat, sa *i tacut, sa *i cules, sa *i *ugit0 Timpurile conditional 2optativului 2prezent: as lucra, as tacea, as culege, as *ugi0 2perfect: as *i lucrat, as *i tacut, as *i cules, as *i *ugit0 'u uita! (mperativul , desi este "od predicativ, nu are *or"e dec$t pentru prezent' &tentie! #intre "odurile nepredicative doar in*initivul are *or"e distincte pentru ti"p, prezent si per*ect, celelalte "oduri neav$nd *or"e pentru "ai "ulte ti"puri'
8"1onjugarea verbului
%lexiunea verbului dupa diateza, "od, ti"p, ti"p, persoana si nu"ar se nu"este con1ugare
'u uita! #upa ter"inatia in*initivului 3*or"a de dictionar a verbelor4 verbele se clasi*ica /n patru con1ugari5 1onjugarea (: verbe ter"inate /n 2a 9a lucra a cânta a visa etc"/ 1onjugarea ((: verbe ter"inate /n 2ea 9a placea a vedea etc"/ 1onjugarea (((: verbe ter"inate /n 2e 9a bate a merge a spune etc"/ 1onjugarea (): verbe ter"inate /n 2i sau 2î 9a fugi a dori a coborî a 3otarî etc"/
P;'#M<*<
parte de vorbire *lexibila care tine locul unui substantiv
%eluri5 personal, de politete, re*lexiv, de /ntarire, posesiv, de"onstrativ, ne+otar$t, interogativ, relativ si negativ &bservatii5 @'Pronu"ele personal, de politete si re*lexiv nu devin niciodata ad1ective 1
'Pronu"ele de /ntarire, posesiv, de"onstrativ, ne+otar$t, interogativ, relativ si negativ pot *i ad1ective B'Pronu"ele personal, de politete, re*lexiv, de /ntarire si posesivau *or"e dupa persoana
+"P;'#M<*< P<$;'&* %unctii sintactice -subiect5 -nu"e predicativ /n5
<5 Tu a1ungi pri"ul' <5 %ratele "eu este el" Ac5 7ntrebarea este pentru tine' G5 Cartea este a lui ' <3apozitie45 !nvitatul,adica el , sa
-atribut prono"inal /n5 po*teasca /n casa'
G5 S*atul lui doveseste /ntelepciune' Cartea din fata lui este a "ea' #5 Copilu2i statea linistit 3dativ posesiv4 Ac5 Te /ntreb si pe tine despre acest
-co"ple"ent direct /n5 lucru'
Ac5 A vorbit cu mine" #5 *ui i -a" dat o carte' G5 3cu prepozitie4
-co"ple"ent indirect /n5
asupra ei ' -co"ple"ent circu"stantial de loc /n5Ac5 erge la voi" G5 3cu prep' sau loc prep'4 S-a asezat în fata lui '3ei, lor4 #5 3/nsotit de prep' sau loc' prep' cu *or"a nearticulata45 =n fata2mi se asezase o persoana i"portanta' -co"ple"ent circu"stantial de "od /n5Ac5 A raspuns ca tine' -co"ple"ent circu"stantial de cauza5 G5 <-a venit din pricina lui" Situatii /n care pronu"ele personal nu are *unctii sintactice5 -/n 6 3tu> voi>4 -dativul etic5 6or sa mi -l o"oare -c$nd are valoare neutra5 A luat-o la *uga #a-i /nainte *ara gri1a> -"P;'#M<*< 4< P;*(T< T< -are nu"ai *or"e pentru persoanele a!!-a si a!!!-a pers' a!!-a5 <-Ac5 du"neata, du"neavoastra G-#5 du"itale pers' a!!!-a5 <-Ac-G-#5 du"nealui, du"neaei, du"nealor -*or"e a*ective 5 "ata, "ataluta, "atalica, talica, "atale 1
-*unctii sintactice5 aceleasi cu ale pronu"elui personal3 exceptii atr' pron' /n #' si co"pl' circu"' de loc /n #4
6"P;'#M<*< <,*<>() &bservatii5
-are *or"e proprii nu"ai pentru pers' a!!!-a, cazurile # si Ac #5 sie, siesi2/si, si Ac5 3pe4 sine2 se -pentru persoana ! si a!!-a /"pru"uta *or"ele de la pronu"ele
personale5 #5 /"i, /ti-, ne, va 3 îmi a"intesc4 Ac5 "a, te-, ne-, va 3 ma g$ndesc4 -*or"ele de "ai sus devin re*lexive nu"ai daca au aceeasi persoana cu verbul5 te g$ndesti !! !!
pers %unctii sintactice5 -co"ple"ent direct5 -co"ple"ent indirect5 -atribut prono"inal5
pers
"a *ra"$nt ! !
Ac5 Te privesti /n oglinda' #5 =ti cu"peri o carte' Ac5 9ar vorbea despre sine Ac5 Lauda de sine #5 3dativ posesiv4 $i -a certat copiii 3copiii-si4
0"P;'#M<*< $( &4?<1T()#* 4< = 'T&(< %or"e5 -"asculin, singular5 3eu4 /nsu"i *iu 3"'sg4-vocala u2 /nsu"i 3"'sg'4 3tu4 /nsuti 3el4 /nsu si -*e"inin, singular5 3eu4 /nsa"i *iica 3*'sg'4-vocala a-/nsa"i 3*'sg'4 3tu4 /nsati 3ea4 /nsa si -"asculin, plural5 3noi4 /nsi ne *ii 3"'pl4-vocala i -/nsi si 3"'pl'4 3voi4 /nsi va 3ei4 /nsi si -*e"inin, plural5 3noi4 /nsene *iice 3*'pl4-vocala e-/nsene 3*'pl'4 3voi4 /nseva 3ele4 /nse si, /nsele -ti, -si, -ne, -va, -le -Aceleasi *unctii sintactice ca si celelalte pronu"e
8"P;'#M<*< $( &4?<1T()#* P;$<$()
1
-Are *or"e dupa persoana si dupa nu"arul obiectelor posedate5 ex' al "eu, al tau, al sau a "ea, a ta, a sa ai nostri, ai vostri ale noastre, ale voastre %or"ele se obtin cu a1utorul atricolului posesiv genitival5 al, a, ai, ale &bservatie5 Pronu"ele lui ei lor sunt personale , nu posesive %unctii sintactice5 -subiect5 <5 &i mei au a1uns acasa' -nu"e predicativ5 <5 Caietul acesta este al meu" Ac5 %lorile sunt pentru ai mei" -atribut prono"inal Ac5 9ar a" vazut o privire ca a ta" G5 S*atul alor mei "i-a *ost de *olos' -co"ple"ent direct5 Ac5 !-a" vazut pe ai vostri" -co"ple"ent indirect5Ac5 Se g$ndea la ai sai" #5 Le povestesc alor mei" G5 oti s-au ridicat împotriva alor tai" -co"ple"ent de agent5Ac5 A *ost c+e"at de ai sai" -co"pl' circu"' de loc5Ac5 6in de la ai mei" -atribut ad1ectival5 <5 Cartea ta este aici' Ac5 Locuieste pe strada mea" #5 Caietului tau /i lipseste o *oaie' G5 #orinta "a"ei mele e s*$nta 65 o, copilul meu , *ii "ereu /ntelept>
@"P;'#M<*< $( &4?<1T()#* 4
1
%or"e5 <5cine8 Ac5c$t8c$ta8c$ti8 c$te8 Ac53pe4 cine8 #5 c$tor8 #5cui8 G5 3al,a,ai,ale4 cui8
<-Ac5 care8
<-Ac5 ce8
<-
G-#5caruia8
G-#5nu are *or"e
G-
careia8 carora8
%unctii sintactice5 -subiect5 -nu"e predicativ
<51ine vine8 3 &ndrei vine'4 <51are este sora ta8 3Sora "ea este aceasta" 4 Ac5 Pentru cine sunt cartile8 3Cartile sunt pentru 4an" 4 G5 &i cui sunt acesti copii8 3Acesti copii sunt ai vecinei" 4 -atribut prono"inal5 G5 &i cui bani lipseau8 3Lipseau banii Mariei" 4 -co"ple"ent direct5 Ac5 Pe cine ai c+e"at8 3A" c+e"at-o pe sora ta'4 -co"ple"ent indirect5Ac5 4espre cine vorbeai8 36orbea" despre bunica" 4 #5 1ui i-ai povestit83 (oanei i-a" povestit'4 -co"pl'de agent5 Ac5 4e cine ai *ost a1utata83A" *ost a1utata de colegi" 4 -co"pl' circu"' de loc5Ac5 *a cine ai *ost8 3A" *ost la vecini 4
+E"P;'#M<*< $( &4?<1T()#* <*&T() %or"e5 a4si"ple5 <5cine <-Ac5 care8 <-Ac5 ce8 <-Ac5c$t8c$ta8c$ti8 c$te8 Ac53pe4 cine G-#5caruia8 G-#5nu are *or"e G-#5 c$tor8 #5cui careia8 G5 3al,a,ai,ale4 cui carora8 b4co"puse "'sg' *'sg' "'pl' *'pl' <-Ac5 cel ce ceea cecei ce cele ce #-G5 celui ce celei ce celor ce (x5 -subiect5 Stiu 2 cine vine' -nu"e predicativ5 A" a*lat2 care este sora "ea' -atribut prono"inal5 a intereseaza2 ai cui bani lipseau' &bs' @'!n anu"ite situatii pronu"ele relative pot deveni ec+ivalente ca sens cu
&rticolul
Partea de vorbire *lexibila care /nsoteste un substantiv, arat$nd /n ce "asura acesta e cunoscut vorbitorului
+"1lasificarea articolului
1
a4dupa /nteles5-articol 3otarât 3propriu-zis4-arata ca obiectul denu"it de substantiv este cunoscut vorbitorului sau considerat ca atare -articol ne3otarât -prezinta obiectul denu"it de substantiv ca ne*iind bine cunoscut vorbitorului -articol posesiv 3genitival4 -leaga substantivul care denu"este posesorul de obiectul posedat -articol demonstrativ3ad1ectival4 -leaga un substantiv de substantivul regent b4dupa pozitie52articol enclitic-se lipeste la s*$rsitul cuv$ntului 3o"ul ,cartea4 2articol proclitic-se a*la /n *ata substantivului deter"inat 3un caiet, niste carti4
&djectivul
Partea de vorbire *lexibila care expri"a /nsusirea unui obiect si se acorda /n gen, nu"ar si caz cu substantivul deter"inat
&bservatii5 Ad1ectivul poate expri"a5 -proprietati ale obiectelor sau *iintelor 3greu, "ic, usor, lu"inos4 -"ateria din care este *acut un obiect 3"etalia, le"nos4 -ele"entele constitutive ale unei colectivitati 3taranesc, studentesc4 -re*erirea la posesor sau la origine 3casa olteneasca4
+"1lasificarea adjectivelor a4dupa forma$-variabile-cu ter"inatii- la sg' au o *or"a pentru "asculin si alta pentru *e"inin 3bun2buna4 -cu o ter"inatie-la sg' au aceeasi *or"a pentru "asculin si *e"inin 3casa2baiat "are4 -invariabile-provenite din adverbe 3gata, asa, ast*el4 -provenite din /"pru"uturi vec+i 3ditai, sadea4 -provenite din /"pru"uturi dese"n$nd culori 3cre", bleu, "aro4 b4dupa origine5 -propriu-zise3verde, bun, /nalt4 -prono"inale -posesive 3caietul "eu2tau2sau4 -de"onstrative 3*ata aceasta2aceea4 -interogative 3 care *ata84 -ne+otar$te3unii baieti2 unele *ete4 -relative3 ce *ata 4 -negative3nici un o"4 -de /ntarire 3*ata /nsesi4 &bservatii5 Ad1ectivele variabile, cu o ter"inatie, se ter"ina, de obicei /n vocala < c4din punct de vedere %emantic 5 -cali*icative-pri"are 3si"ple4- bun,*ru"os, albastru -derivate cu a1utorul su*ixelor 3ti"puriu, tineresc4 -deter"inative 3provenite din alte parti de vorbire4 - prono"inale -posesive 3cartea "ea2ta2sa4 -de"onstrative 3cartea aceasta2aceea4 -interogative 3 care "a"a84 1
-ne+otar$te3unii baieti2 unele *ete4 -relative3 ce carte 4 -negative3nici o *apta4 -de /ntarire 3el /nsusi4 -nu"erale 3trei elevi4 -participale 3pagina scrisa4 -gerunziale 3"asca r$z$nda4 -adverbiale 3barbat bine4 d4dupa numarul formelor fle'ionare reali)ate +n declinare 5 -cu D *or"e *lexionare 3/n *unctie de gen, nu"ar si caz4 -propriu-zise 3bun, si"plu -participiale 3iubit4 -gerunziale 3su*erind4 -cu B *or"e *lexionare -cele ter"inate /n consoanele C si G 3lung, ad$nc4 -derivate cu su*ixele -&9, -(SC, -!. 3satesc,cenusiu4 -cu *or"e *lexionare -ter"inate /n ( 3dulce4 -ter"inate /n consoana palatala 3vec+i, dibaci4 -ter"inate /n di*tong 3balai, roto*ei4
-" ,le5iunea adjectivului
7n *unctie de *lexiune, ad1ectivele sut variabile si invariabile0cele variabile se "odi*ica dupa gen,nu"ar si caz, prin desinente, /nsotite sau nu de alternante *onetice
6".radele de comparatie
Sunt *or"e pe care le ia ad1ectivul pentru a arata /n ce "asura un obiect poseda o /nsusire in raport cu alte obiecte sau cu alte "o"ente ale existentei sale0nu se expri"a prin desinente, ci prin constructii sintactice speciale .radul pozitiv3expri"a o /nsusire a obiectului *ara a o raporta la un alt obiect sau la alt "o"ent4-
cer senin nor negru .radul comparativ 3expri"a /nsusirea unui obiect /n raport cu /nsusirile unui alt obiect, stabilind raporturi de egalitate sau inegalitate4
2de superioritate 9mai scump/ 2de egalitate 9la fel de scump/ 2de inferioritate 9mai putin scump/ .radul superlativ 2relativ3expri"a /nsusirile la cel "ai /nalt sau cel "ai scazut grad, prin co"paratie cu alt obiect4 2de superioritate 9cel mai scump/ 2de inferioritate 9cel mai putin scump/ -absolut 3arata gradul cel "ai /nalt sau "ai scazut grad,*ara a co"para obiectul4 foarte scump Ad1ective *ara grade de co"paratie -ad1ectivele care la origine sunt vec+i co"parative sau superlative 3in*erior, superior, "a1or, "inor, oportun, posterior,ulterior,extre", "axi", "ini",supre"4
1
-ad1ectivele are expri"a /nsusiri ale caror sens nu poate *i "odi*icat prin co"paratie 3ase"enea, co"plet, desav$rsit, deplin,/ntreg,"ort,unic,ulti",oral4 -ad1ective din do"eniul stiintei 3adipoasa,+idro*ila,acvatic,energetica4
'#M<&*#*
Partea de vorbire *lexibila care expri"a un nu"ar, o deter"inare nu"erica a obiectelor, ordinea sau distributia lor prin nu"arare' Clasi*icarea nu"eralului5 a/cardinal: 2propriu2zise - expri"a un nu"ar abstract sau un nu"ar de obiecte' Pot *i si"ple 3unu, doi4sau co"puse 3unsprezece4 2colective: expri"a /nsotirea,ideea de grup 3a"$ndoi, tustrei4 2multiplicative5 atata de c$te ori creste o cantitate sau se "areste o actiune 3/ndoit,/ntreit4 -distributive5expri"a repartizarea si gruparea nu"erica a obiectelor 3c$te unul4 2adverbiale 3de repetitie45indica de c$te ori se /ndeplineste o actiune 3o data, de doua ori4 2fractionare5o zeci"e, "ii"e b/ordinal 5expri"a ordinea prin nu"arare a obiectelor sau actiunilor /ntr-o /nsiruire 3/nt$iul, pri"ul, secundul4 ,unctii sintactice: -subiect5 A raspuns al treilea din catalog' -nu"e predicativ5 6oi sunteti doi" -atribut ad1ectival5 $ine vor veni trei invitati' -atribut expri"at prin nu"eral cu valoare substantivala5 !nterventia a doi dintre ei a *ost salutara' -co"ple"ent direct5 L-a c+e"at pe al doilea' -co"ple"ent indirect5 6orbea" despre doi dintre ei' -co"ple"ent de agent5 A *ost a1utat de trei dintre colegi' -co"ple"ent circu"stantial de "od5 A *ost rasplatit însutit"
&dverbul
Partea de vorbire ne*lexibila care arata caracteristica unui actiuni, a unei /nsusiri sau a unei stari, indic$nd /"pre1urarea /n care are loc actiunea'Poate deter"ina un verb, un adverb, un ad1ectiv, o inter1ectie cu valoare verbala
+"1lasificarea adverbului a4dupa înteles5-adverbe de loc 3acolo, a*ara,aproape,departe4 -adverbe de ti"p 3astazi, atunci, cur$nd4 -adverbe de "od 3asa, bine, anevoie,degeaba4 -adverbe de a*ir"atie 3da, bine/nteles, *ireste4 -adverbe de negatie 3nu, ba, nici, di"potriva4 b4dupa forma: -adverbe si"ple 3lesne, aici, aproape4 -adverbe co"puse 3asta-vara, oriunde, oarecu"4 c4dupa origine5-adverbe pri"are 3ca", *oarte, aici, apoi, bine4 -adverbe provenite din alte parti de vorbire5 1
-prin derivare cu su*ixe 3real"ente, pieptis, t$r$s, *rateste4 -din ad1ective-participii 3tare, clar4 -din substantive 3ziua, noaptea, vara4 -din pronu"e relativ-interogative 3c$nd,unde,cu"4 -din alte pro"une-ne+otar$t, de"onstrativ, negativ 3c$ndva, undeva, nicic$nd4 &bs'5 (xista si alte adverbe corelative corespunzatoare /ntr-o regenta prezentei /n subordonata a unui adverb relativ -".radele de comparatie Pentru ca adverbul nu se declina si nu se con1uga, dar /n sc+i"b are grade de co"paratie, se spune despre el ca se a*la la granita dintre partile de vorbire *lexibile si cele ne*lexibile Gradele de co"paratie ale adverbului sunt aceleasi ca la ad1ective5 -Gradul pozitiv5 bine -Gradul co"parativ -de superioritate5 "ai bine -de egalitate5 la *el de bine -de in*erioritate5 "ai putin bine -Gradul superlativ -relativ -de superioritate5 cel "ai bine -de in*erioritate5 cel "ai putin bine -absolut 5 *oarte bine @'
1
-Adverbul 3locutiunea adverbiala4 "ai poate /ndeplini *unctia de atribut adverbial3A" desc+is *ereastra de 1os4 -.nele adverbe 3locutiuni adverbiale4 pot *i predicate, de ele depinz$nd propozitii subordonate subiective, /n cazul /n care adverbele sunt ur"ate de ele"entele de relatie ca, sa, ca sa, daca, de 3bine, adevarat, *ireste, sigur, negresit, posibil, pese"ne, probabil, *ara /ndoiala, de buna sea"a, poate, cu siguranta4
Prepozitia
Partea de vorbire ne*lexibila care leaga atributele si co"ple"entele de cuvintele pe care le deter"ina +"1lasificarea prepozitiilor a4dupa forma -si"ple 3a, contra, cu, spre, sub, din, de4 -co"puse 3despre, de la, de pe la, /nspre, de sub, de pe l$nga4
b/dupa origine -prepozitii propriu-zise 3de, din, la, pe, l$nga4 -provenite din -substantive 3gratie, "ultu"ita4 -participii 3datorita4 -adverbe 3i"potriva, deasupra4 c4dupa regimul cazual 5 -prepozitii care cer cazul acuzativ5 cu, din, de, despre, dinspre, /nspre, pentru, prin, sub etc' -prepozitii care cer cazul genitiv5asupra, contra, /"potriva etc' 3aici intra categoria prepozitiilor provenite din adverbe cu aspect articulat4 -prepozitii care cer cazul dativ5gratie, "ultu"ita, datorita, con*or", potrivit, contrar,aido"a si ase"enea 3aici intra prepozitiile provenite din substantive, verbe la participiu sau adverbe4 -"*ocutiunile prepozitionale Grupuri de cuvinte cu /nteles unitar si cu rol de prepozitie (le sunt alcatuite din una sau doua prepozitii si o alta parte de vorbire a4un substantiv 3/n *ata, in spatele, din cauza, /n loc de4 b4un adverb cu sau *ara aspect articulat 3/n 1osul, /n a*ara de4 c4ad1ectivul EtotF 3cu tot cu4
(nterjectia
Partea de vorbire ne*lexibila care expri"a, *ara sa le denu"easca, stari su*letesti sau volitionale, ori reproduce 3aproxi"ativ4 sunete si zgo"ote din natura !nter1ectiile pot *i alcatuite din5-un sunet 3o> a>4 -"ai "ulte sunete 3ooo> a+>4 -doua sau "ai "ulte silabe 3aoleu>4 -un cuv$nt repetat 3"ac-"ac>4 -din "ai "ulte cuvinte 3trosc-pleosc>4
1
!nter1ectiile pot reda5 -stari su*letesti5-durere 3au> vai>4,tea"a 3aoleu>4,ne"ultu"ire 3o+>4,dispret 3+alal>4,deznade1de 3vai>4,ciuda 3u*>4,/ndoiala 3+">4,"irare 3aaa>4,ad"iratie 3a> o>4,entuziast" 3ura>4 -zgo"ote din natura sau din lu"ea /ncon1uratoare 3trap> poc> *$s> sc$rt>4 -sunete care /nsotesc acte *iziologice u"ane 3+apciu> +$c>4 -sunete e"ise de ani"ale, pasari, insecte 3+a"> cucu> bzzz>4
,unctii sintactice: -pot *i *olosite cu valoare de predicat 3inter1ectii predicative45 Hai /n casa> -subiect5 #e a*ara se auzea "ereu5 trosc! -co"ple"ent direct5 (i auzeau5 poc! -nu"e predicativ5 ( vai de ei' -atribut5 7nde"nul mars! /i era cunoscut' 1onjunctia
Partea de vorbire ne*lexibila care leaga, /n *raza doua propozitii sau /n propozitie, doua cuvinte cu aceeasi *unctie sintactica
+"1lasificarea conjunctiilor a4dupa *or"a -si"ple 3si, iar, dar, ca, sa, daca4 -co"puse 3caci, asadar, *iindca, ca sa4 b4dupa *unctie5-coordonatoare-copulative 3si, nici4 -adversative 3dar, iar, ci, ba, /nsa4 -dis1unctive 3sau, ori,*ie4 -conclusive 3deci, asadar, va sa zica4 -subordonatoare-cauzale 3caci, deoarece, *iindca4 -de scop 3sa, ca sa4 -conditionale 3daca, de4 -concesive 3desi4 -de loc 3unde4 -consecutive 3/nc$t, ca, de4 -de "od 3precu", ca4 Si alte parti de vorbire pot avea valoare de con1unctie5 -pronu"ele relativ 3care, cine, ce4 -adverbele relative 3c$nd, cu", unde, c$t, precu", /ncotro4 -alte adverbe 3asadar, doar4 -"*ocutiuni conjunctionale5 Grupuri de cuvinte cu /nteles unitar si rol de con1unctie' 7n alcatuirea lor intra totdeauna o con1unctie sau o alta parte de vorbire cu valoare de con1unctie Locutiuni con1unctionale5 2coordonatoare -copulative 3c$t si, precu" si, ci si, nu nu"ai4 -adversative 3nu"ai ca, /n sc+i"b4 -conclusive 3prin ur"are, de aceea4 1
2subordonatoare -cauzale 3din cauza ca, din pricina ca4 -de scop 3pentru ca sa, cu scopul sa4 -conditionale 3cu conditia sa, /n caz ca4 -concesive 3"acar ca, cu toate ca, c+iar daca, c+iar de4 -de loc 3de unde, p$na unde4 -consecutive 3asa ca4 -de "od 3asa cu", ca si cu", ca si c$nd, *ara ca sa4 -de ti"p 3p$na ce, p$na sa, /n ti"p ce, ori de c$te ori4
5R1I"E .E ROO6I1IE SU-IE!TU" ti e:Subi A.Defini ect ulest e part ea de pr opozi t i e carear at a ci ne f aceact i unea expri mat a depr edi catsau ci near ecar act eri st i ca expri mat apri nnumel epr edi cat i v . ntrebari B.I :Ci ne?Ce?( f aceact i unea)Despr eci ne/ceest evor bai n pr opozi t i e?pusepr edi cat ul ui . C.Cazul :Nomi nat i v 1
D.Seexpri mapri nurmat oar el epart idevorbi r e:
substanti v –comun–si mpl u:Bai at ull ucr eazamul t . compus:Fl oar easoar el uiest eopl ant a. pr opri u:Radui nvat al amat emat i ca. pronume –per sonal :Elest eacasa. depol i t et e:Dumneal uiest epr of esoruldesport . demonst r at i v:Acel apl eacadel ascoal a. posesi v:Ameaest ei nexcur si e. nehot ar at :Toat esuntcoapt e. r el at i v:Mai nt r ebci nevi ne. i nt erogat i v:Ci neaveni t ? negat i v:Ni meninaveni tl apet r ecer e. numeral –car di nal :Doiaucast i gat . ordi nal :Alt rei l eaai nvi ns. v -erb –i nfini t i v:Ai nvat aest enecesar . supi n:Decant atest epl acut . cur oldesubst ant i v:Raulat r ecut .Bi nel ei nvi nge. adverb i nterj ecti e:Seaudevai ! asi ficare: E.Cl mpl u:Mari 1.Sb–si aci t est e. nasiRaulsej oaca. compus:Cori ncl us:verbulest 2.Sb–i el aper s.I ,I I ,sgsipl :Ci t esc.( eu)Ci t i t i .( voi ) subinteles:versulestel aper s.I I Isgsipl :Ci t est e.( el )Ci t esc.( ei )
PREDICATUL ti e Predi A.Defini cat ulest e part ea pri nci pal a de pr oopozi t i e car e ar at acef ace,ci neest e,cum est e,ceest esubi ect ul . B.Cl asi ficare
1
1.Pr edi catver bal 2.Predi catnomi nal –expri matpri nt r unver bl amodulper sonal , 1.Predi catulverbal ar at acef acesubi ect ul ,i mpr eunacuSb.Sauf ar aelpoat e cont ruiopr opozi t i edesi nest at at oar e Exp. v – erb l amoduri l eper sonal e: I ndi cat i v:Eumer gl ascoal a. t e! I mperat i v:Dut i m cut ot i i . Conj unct i v:Saci A i soar e. Condi t i onal opt at i v : rcompuneoscr V # er bl acel e3di at eze:
nvatl agr amat i ca. va:Eui # Acti ei nvat atdepr of esor Pasiva:Elest sif acet emel e. Reflexi va:Eli
ntej ecti epredi cati va:Hail #I anoi ! , I at aovaza! miaducami nt edet i ne. , univerbal e:I - Locuti
Al uat ol af ugapedr um.
A FI–verbpredi cati vi nurmat oar el ecazuri : Catest eceasul ?( est epoat efii nl ocui tcuver bul„ar at a”) Catest epai nea?( cost a) Undeest eel evul ?( seafla) Eusuntdi nSi bi u.( pr ovi n) Am f ostl abuni ci .( avi zi t a) Mai nevafiosapt amanadel apl ecar eal or .( sei mpl i nest e) Text ulest edi nnuvel a«Al exandr uLapusneanul» .( apar t i ne )
1
2.Predi catul nomi nal – expri ati vl mat pri nt r un verb copul a cati v. modulper sonalsiunnumepredi aest eVasi l e. Ar at a–cine est esubi ect ul:Omulacel eant r enor . ce est esubi ect ul:Raduest haiest edest ept . est esubi ect ul:Mi cum ! ! ! ! ! teverbecarepotficopulative: Pel angaverbul«afi»exi st asial
A i esi A aj unge -candpotfii nl ocui t edever bul«adeveni» A sef ace A ramane –candNU aresensuldeast a,aseopri Ai nsemna –candNU ar esensuldeaf aceunsemn A deveni –est ei nt ot deaunacopul at i v –candnupoat efii nl ocui tcuver bul«afi » A parea Verbecopul ati ve -P. N.
Verbepredi cati ve –P. V.
1.Elest ecampi on.
Elest ei ncl asa.
2.Elvaaj ungedoct or.
Elaaj unsi ncl asa.
3.Elai esi tpr of esor.
Elai esi tdi ncl asa.
4.Elsef acei ngi ner.
Eli sif acet emel e.
5.Amuncii nseamnaacast i ga. Elsi ai nsemnatexer ci t i i l ef acut e. 6.Elar amassurpri ns.
Elar amasi ncl asa.
7.Eladeveni tavocat .
-
8.Par eaf eri ci t a.
Par eacani nge.
OBS! Verbel e copul ati ve au f uncti e si ntacti ca de Predi cat nomi nal( PN)i ncompl et. matpri n: Numel epredi cati v-expri
i et enat aest eMar i a. Subst ant i v–N:Pr isuntdi npi el e. Ac+pr ep.:Papuci 1
hi aest eamamei G. :Roc .
i et eni imeisuntceidoi Numer al–N:Pr . pr i zaest epent r ualt r ei l ea. Ac+pr ep. :Sur el esuntal ecel ordoi G :Pachet . ef r umoasa. Adj ect i v–pozi t i v:Papusaeiest aj i t ur aemaibuna. compar at i v-superi ori t at e:Pr el af eldebuna. egal i t at e:Est emaiput i nbuna. i nf er i or i t at e:Est ef oar t ebuna. superl at i v -absol ut:Est eceamaibuna. r el at i v:Est i gat oar eaest eea. Pronume–N:Cast epent r uea. Ac+pr ep. :Papusaest ocol at aest eal ui G :Ci . nt aeiest edeacânt a. Verbl amodul–i nfini t i v:Dori aest edeî nvăţ at supi n:Poezi . eaşa. Adver b–demod:Răspunsulest i aest epent r umâi ne. det i mp:Lecţ i nţ i isuntdeacol o. del oc:Par evaişiamardeel! I nt er j ect i e:Est Numel epr edi cat i vpoat efi mpl u -si :Bai at ulest ef rumos. ti pl u -mul :Elest ef rumossidest ept .
ATRIBUTUL ti e A.Defini At ri but ulest epart easecundar adepr opozi t i ecar e det ermi naunsubst ant i vsauunsubst i t utalacest ui a( pr onume, numer al ) . ntrebari:care?,cef B.I elde?,a,al ,ai ,al ecui?,cat i ,cat e?,al cat el ea,acat a?pusecuvant ul uidet ermi nat . C.Cl asi ficare At r .subst ant i val–apozi t i onal 1
geni t i val pr epozi t i onal At r .pr onomi nal–pr epozi t i onal( Ac. ) geni t i val( G. ) dat i vulposesi v( D. ) At r .adj ect i val At r .ver bal At r .adver bi al
1.Atri butulsubstanti val a A . pozi on,el evulapl ecat t orul ,Mi hai t i onal–N :I . ,Domni Vi t eazulaf osti nf r ant .
Ac.:Lam vazutpeel evulMi r cea. am datcar t eal uiI on,pr i et enulmeu. D :I A esuntf apt el ecol egi l ort ai b.Geni t i val :f ar apr ep. : cest . ai mpot r i vat ur ci l oral uatsf ar si t . Cupr ep. :Lupt :Drumuldel ascoal aest el ung. c.Pr epozi t i ona A l : c. Cadoulpent r upar i nt iest epemasa. Pomuldi ngr adi naai nflori t . Goanadupacumpar at ur iai nceput . t adat or i t amameimabucur at . D:Reusi Const r ui r eacaseiconf orm pl anul uisat ermi nat . Apr i mi tpedeapsapot r i vi tl egi i .
2.Atri butulpronomi nal a.Prepoţitional expri matpri n:
f adespr eeanuest edr agut a. Pr onumeper sonal :Bar nenumi r oaseabi ne. Pr onumer eflexi v:Laudadesi al ogulcuMar i aSaai nceput Pr onumedepol i t et e:Di .
1
r uacel al am dat Pr onumedemonst r at i v:Cadoulpent . at i acualmeusat er mi nat Pr onumeposesi v:Rel . t acut oat emaobosi t Pr onumenehot arat:Cear . i mbar eacuni meninumai ncant a. Pr onumenegat i v:Pl ei nsenenuest ebuna. Pr onumedei nt ari r e:Laudadespr t eadel acar eepemasa? Pr onumei nt er ogat i v:Car i ucart eadel aci neepemasa. Pr onumer el at i v:Nust
ti val b.Geni expri matpri n: umal uinuest ehai oasa. Pr onumeper sonal:Gl aMar i eisal emaist r al ucest e. Pr onumedepol i t et e:Sabi t eaacel ui aeveche. Pr onumedemonst r at i v:Car er eaal ormeil asupar at Pr onumeposesi v:Par . t i l et ut ur or asuntvechi Pr onumenehot arat:Car . ulni ciunei anuest eai ci -Pr onumenegat i v:Penar . l uli nsusiamer sl aconcer t -Pr onumedei nt ari r e:Copi . ui aaivazut o? Pr onumei nt er ogat i v:Casacar obl emaest eal ecuicar t il eam ui t at Pr onumer el at i v:Pr .
c.Dati vulposesi v -Pr onumeper sonalneaccent uat:Fapt at iest ecunoscut a. Pr onumer eflexi vneaccent uat:Mari asipot ol easet ea.
1
3 A . tri expri matpri n: butadj ecti val Adj ect i vdemonst r at i v:Cai et ulacest uibai atest erupt . Adj ect i vposesi v:Cai et ulmeuenou. Adj ect i vdei nt ari r e:Eui nsamiam gresi t . Adj ect i vnehot arat:Fi ecar ebai atef ot bal i st . Adj ect i vnegat i v:Ni ci uncopi lnuest eacasa. -Adj ect i vi nt erogat i v:Car ef at aal uatnot a10? Adj ect i vrel at i v:Nust i ucar ef at aapl ecat . -Adj ect i vpr opri uzi s:Elar eunscri sf rumos. Verbl apart i ci pi u:Copi icert at ipl angeau. Ver bl agerunzi uacordatcusubst ant i vul:Cosuri l e f umegande,vocevi br ant a Numer alcardi nal:Doicopi isepl i mbaupri npar c. Numer alordi nal:Aldoi l eael evest eabsent . -Numeralcol ect i v:Tust r eiel evi iauchi ul i t . Numer aldeapr oxi mat i e:Ci r ca20decopi iau mer si n excursi e. Locut i uneadj ect i val a:Bai at ulf ar aobr azenerveazapet ot i .
but verbal-expri 4 A . tri matpri n: # Ver bl ai nfini t i v:Dori nt adeai nvat anuexi st a.
1
# Ver bl asupi n:Text uldeci t i test ei nt er esant . # Ver bl agerunzi uneacor dat:Am i nt al ni tcopi i razand. #
Locut i unever bal a:Dori nt adeaol ual a sanat oasai lcar act eri zeaza.
but adverbi al 5 A . tri –expri matpri n: # Adver bdel oc:Cart eadeacol oest erupt a. # Adver bdet i mp:Povest eadeat unciest e deosebi t a.,Di scut i adei erimaderanj at . # Adver bdemod:Seauzeasusurulal enea i zvorul ui . #
Locut i uneadverbi al a:Ci t i t uldezicuzi ,i nvat at ul peder ost ,pl i mbat uldecol opanacol o
COMPLEMENTUL A.Defini t i eCompl ement ulest epart easecundar adepr opozi t i e car edet ermi na:
ecatl unver b A : m pl at ara. pl i nideflori unadj ect i v:Pomi ierau . i n unadver b:Zboaral cavant ul . oi nt er j ect i e:Hai acol o! ,Zarr peunram. B.Cl asi ficar e 1.Compl ement eci r cumst ant i al e # del oc:unde? #
det i mp:cand?,decatt i mp?,
1
#
demod:cum ?
#
decauza
#
descop
2. Compl ement eneci r cumst ant i al e # compl ementdi r ect:peci ne?,ce? #
compl ementi ndi r ect:cui?,despr eci ne/ce?,cu ci ne/ce?,del aci ne/ce?,l a ci ne/ce?,pent ruci ne/ce?
#
compl ementdeagent
1.Compl ement eci r cumst ant i al e a.C. C. L.–expri matpri n: #
Subst . +pr ep. ( Ac):Ascri specart e.
#
Subst . +l ocut i unepr ep.( G):Zboar adeasupr acasel or.
#
Pr onumeper s.:Pl eacadel ael .
#
Pr on.r eflexi v:Sunet ulveneadespr esi ne.
#
Pr on.demonst r at i v:Mer gel aacel a.
#
Pr on.depol i t et e:Aal er gatl adumneal ui .
#
Pr on.posesi v:Elpl eacacualmeu.
#
Pr on.nehot ar at:Mer gel at oat e.
#
Pr on.r el at i v:Negandi m spr ecar esei ndr eapt a.
#
Pron.i nt erogat i v:Del acar eat iveni t?
#
Numer alcar di nal( pr ep.Ac. ):Mergel aceidoi .
#
Numer alor di nal:Mer gel aalt r ei l ea.
#
Numer alcol ect i v:Vi nedel at ust r ei . 1
#
Numer alf r act i onal:Sei ndr eapt aspr eot r ei medi nt r e ei .
#
Numer alcar di nal( pr ep.G):St ai nai nt eacel ordoi .
#
Numer alordi nal:Aj ungedeaspr acel uidealt r ei l ea.
#
Numer alf r act i onal:Cadei nmi j l oculdoi mi i .
# Ver bl asupi n:Ni caveneadel acul es/scal dat .
b.C. C. T.–expri matpri n: #
Subst . +pr ep. ( Ac):Vi nel anoidupasar bat ori .
#
Subst .+pr ep.( G):I nj urulami ezi isosest eacasa.
# Adj ect i v+pr ep.“ de” ( Ac. ):Demi c/det anarai nvat at saci t easca. #
Pr onumeper s.( Ac. ):Sosi mi ndat adupaei .
#
Pr on.demonst r at i v:Veni mi medi atdupaacel a.
#
Pr on.posesi v:Aveni ti medi atdupaainost ri .
#
Pr on.nehot arat:Aj ungedupauni i .
#
Pr on.depol i t et e:Sosest edupadumneal ui .
#
Pr on.negat i v:Nui nt r ai ncl asadupani meni .
#
Pron.r el at i v:Ci t est edupacar ei nvat a. .
#
Pr on.i nt erogat i v:Dupaci neal ear ga?
#
Pr onumeper s.( G):Sosest ei nai nt eadansul ui .
#
Pr on.demonst r at i v:Vi nei nai nt eaacel ui a.
#
Pr on.posesi v:Sosest eacasai nai nt eaal ormei .
#
Pr on.nehot ar at:Aaj unsi nai nt eal at ot i . 1
#
Pron.depol i t et e:Set r ezest el aor a8i nai nt ea dumneal or .
#
Pron.negat i v:Nusit ermi nal ect i i l ei nai nt ea ni ci unui a.
#
Pron.r el at i v:Nust i ui nai nt eacuiaveni t .
#
Pron.i nt erogat i v:I nai nt eacuiaveni t?
#
Numer alcar di nal( pr ep.Ac. ):Mergel aceidoi .
#
Numer alcar di nal( pr ep.G):Aj ungei nai nt eacel ordoi .
#
Numer alordi nal( pr ep.Ac. ):Aj ungedupaceldeal doilea.
#
Numer alordi nal( pr ep.G):Aj ungei nai nt eacel uideal doilea.
# Adver bdet i mp:Di mi neat amer gl ascoal a. #
Locut i uneadver bi al a:Apl ecatdecuseara.
# Ver bl ai nfini t i v+pr ep.:Al ear gai nai nt edeamanca.
c.C. C. M.–expri matpri n: #
Subst .+«cat»:Est eomi ngecatpumnul .
#
Subst .( Ac. ):Et ar ecapamant ul .
#
Subst .( D):Saf acutnegr uasemeneapamant ul ui .
#
Subst .( G):( i nbaza,i nl umi na,i nt emei ul ) :Af ost pedepsi ti nbazal egi i .
#
Pr on.( Ac. ):Mer gecadumneal ui .
#
Pr on.( D):Vorbest easemeneanoua.
#
Pr on.( G):Est epedepsi ti nbazaacest or a.
#
Numer al( Ac. ):Manancacazece. 1
#
Numer al( D):I nvat aasemeneapri mul ui .
#
Numer al( G):Mal asai nbazaamandur or a.
# Adver bdemod:Vorbest ebi neengl eza. #
Locut i uneadver bi al a:I nvat apederostpoezi a.
# Ver bl ai nfini t i v:Nut r ai est ef ar aamanca. # Ver bl agerunzi u:Mer gecant and/flui er and. # Adj ect i v:Rochi ast apeeacascri sa.
2.Compl ement eneci r cumst ant i al e a.Compl ement uldi r ect–est eexpri matpri n: #
Subst .( Ac. ):Ell abat utpeMari us. ,Api erdut pant of ul .
#
Pr onumepersonal( Ac. ):Last ri gatpeel .
#
Pr onumedemonst r at i v:Lagasi tpeacest a.
#
Pr onumeposesi v:I am vazutpeait ai .
#
Pr onumer eflexi v:Sapi ept anatf rumos.
#
Numer alcar di nal( Ac. ) :I avazutpeceidoi .
#
Numer alor di nal( Ac. ):Lar epr ezent atpealt r ei l ea.
# Ver bl ai nfini t i v:St i eacant a. # Ver bl agerunzi u:Vedeaveni ndpeci neva. # Ver bl asupi n:I am datder evazutpr obl ema.
b.Compl ement uli ndi r ect–est eexpri matpri n: #
Subst .( G):Sai nt or si mpot ri vabai at ul ui .
#
Subst .( Ac. ):Am vorbi tdespr el ect i adei eri .
1
#
Subst .( D):I idauoci ocol at abai at ul ui .
#
Pron.pers.:I am cerutexpl i cat i i .
#
Pr on.demonst r at i v:Al upt ati mpot ri vaacel ui a.
#
Pron.posesi v:Ar eusi tgr at i eal orsai .
#
Pron.reflexi v:I sii acart ea.
#
Numer alcar di nal:Avorbi tdespr eceidoi .
#
Numer alor di nal:Saual i ati mpot ri vacel uideal doilea.
# Ver bl ai nfini t i v:Est eobi snui taserugai nfiecar ezi . # Ver bl agerunzi u:Aobosi tf ugi nd
Fraza Fr aza est eoî mbi nar e de pr opozi ţ i il egat e pri nî nţ el es. Component el esi nt act i ceal ef r azel orsuntpr opozi ţ i i l e.Numărul pr opozi ţ i i l orî nt r of r azăest eegalcu numărulpr edi cat el ordi n f r azar espect i vă.Di n acestpunctdeveder e,f r azasedefineşt e caouni t at esi nt act i căcudouăsaumaimul t epr edi cat e.
Fel uri l epropoziţi eidi ncadrulf razei Î nf uncţ i edei mport anţ apecar eoau î n st ruct ur af r azeişi dupăconţ i nut ul l or , pr opozi ţ i i l e sunt de două f el uri : a) pr opozi ţ i i pri nci pal e şib)pr opozi ţ i isecundar e. Pr opozi ţ i i l e pri nci pal e au un car act erde si ne st ăt ăt or .Î n cadrul f r azei , el e nu depi nd de al t el e, const i t ui nd nucl eul cent r alî nj urulcărui aseor gani zeazăpr opozi ţ i i l esecundar e. 1
Pr opozi ţ i i l e secundare sunt i nsufici ent ecaî nţ el es, el e depi nzânddeal t epr opozi ţ i idi nf r ază.Deexempl u,î nf r azăNu 2 t ul bur a f ânt âna1/ car e ţ i a pot ol i t set ea. /( Fol cl or ) , ul bur a f ânt ânaest eţ i a propoziţiaNu t e pri nci pal ă, i arcar pot ol i tset easecundară. După r aport ulsi nt act i c st abi l i tî nt r e el e,se di st i ng: a) pr opozi ţ i ir egent eşib)pr opozi ţ i isubor donat e. a) pr opozi ţ i aregent ă est e cea de car e depi nde o al t ă pr opozi ţ i eî nf rază. b) pr opozi ţ i a subor donat ă est e pr opozi ţ i a car e depi nde si nt act i cdeal t ăpr opozi ţ i e( regent ă) . Î nf r aza de maisus pri ma pr opozi ţ i e est e pri nci pal ă şi , t ot odat ă, r egent ă pent ru pr opozi ţ i a a doua, car e est eo subordonată. Termenuldepr opozi ţ i er egent ănu est eechi val entcu celde pr opozi ţ i epri nci pal ă.Ast f el ,pr opozi ţ i i l epri nci pal epotfinumai pr opozi ţ i ir egent e.Î n acel aşit i mp,pr opozi ţ i i l e secundar e pot apăr eaat âtcasubor donat e,câtşicapr opozi ţ i ir egent epent ru al t epr opozi ţ i isubor donat e.
ROO6ITII"E SU-OR.ON#TE 70 ROO6I1I# SU-OR.ON#T5 SU-IE!TI85 9S-: .E;INI1IE( # este su&oronata care înepline*te în frază funcţia sintactică e su&iect al propoziţiei regente( u*or a scrie versuri$ su&iect u*or 1C%ă %crii versuri$ 2C su&iectivă
TERMENI REGEN1I( # ver* per%onal( ?ine 1C cine poate$2C # ver* imper%onal5 este, trebuie$ Hre&uia 1C să !eargă$2C # ver* per%onal devenit imper%ona l( a ră"$ne, a a1unge, a păsa, a plăcea, a veni etc' %unge 1C c"t ai alergat$ 2C ă!"ne 1C cine vrea$2C - e'pre%ie ver*ală imper%onală ( e bine, e rău, e uşor, e greu, e lesne, e di*icil, e posibil, e drept, e reco"andabil, e cu putinţă, e de prisos, este de dorit, e de crezut, e cul"ea, e păcat, e un adevăr, e un noroc, una e, alta e, e un *apt etc' &ine 1C că s#a înt"!plat a*a$ 2 C - ver*e refle'ive 3i imper%onale ( se cuvine, se cade, se /nt$"plă, se zice, se aude, se spune, se pare, se poate, se vede etc' /e zice 1C că plouă$ 2C /e cuvine 1C să fi! civilizaţi$ 2C # ver* imper%onal cu pronume +n dativ ( a-i *i dat, a-i *i sortit, a-i *i +otăr$t, a-i *i scris, a-i părea, a-i ră"$ne, a-i da prin g$nd, a-i trece prin "inte, a-i plăcea, a-i veni etc$ #a fost at 1C să a%ungă acolo$2C i#a convenit 1C ce s#a propus la *einţă$2C - adver* %au locu&iune adver*ială predicativă ( desigur, *ireşte, probabil, poate, negreşit, pese"ne, cu siguranţă, cu certitudine, *ără /ndoială, de bună sea"ă etc' esigur 1C că vor veni *i ei$ 2C
E"EMENTE .E RE"#1IE( a$ pronume relative$ cine, care ce, c$t, cel ce # ine se scoală e i!ineaţă 1C eparte a%unge$ 2C &$ ad(ective pronominale relative ( ste susţinut 1Ccare elev învaţă$ 2C c$ pronume ne4otărâte( oricare, oricine, orice, oric$t5 ;ricine !unce*te 1C are e toate$ 2C $ ad(ective pronominale ne4otărâte ( ;rice o! !unce*te 1C are e toate$ 2C e$ adver*e relative$ unde, c$t, cu", c$nd, /ncotro( -u se *tie 1C c"n a plecat$ 2C f0 con(unc&ii %u*ordonatoare( că, să, ca să, dacă, de5 &ine 1C că a venit$ 2C -u se *tie 1C acă vine$ 2C g$ locu&iuni %u*ordonatoare con(unc&ionale$ cu" că, cu" de, dec$t să5 e !irare 1C cu! e a rezistat$ 2C
1
E"EMENTE !ORE"#TI8E( nu are ele!ente corelative, nici ele!ente e relaţie specifice$ TOI!5( # antepusă c"n răspune la între&area cine=( ine# i =arnic 1Care totul$ 2C # postpusă c"n răspune la între&area ce=( rău 1C ce face$ 2C UN!TU#1IE( e o&icei nu e esparte e regentă prin virgulă iniferent e locul pe care îl ocupă$ "n stă înaintea regentei *i este reluată prin pronu!e e!onstrativ, se esparte întoteauna prin virgulă ( ine aleargă !ai repee, 1C acela e c"*tigător$ 2 C
>0 ROO6I1I# SU-OR.ON#T5 RE.I!#TI85 9R : .E;INI1IE( # este su&oronata care înepline*te în frază funcţia sintactică e nu!e preicativ al propoziţiei regente( .lăcerea lui este de a citi$ nu!e preicativ .lăcerea lui este 1C să citească$2C preicativă
1
40 locu&iuni %u*ordonatoare con(unc&ionale$ după cu", ca şi cu", ca şi c$nd, de parcă5 Hotul era1C upă cu! planificaseră$ 2C ste 1C e parcă n#ar fi$ 2C E"EMENTE !ORE"#TI8E( nu are ele!ente corelative, nici ele!ente e relaţie specifice$ TOI!5( # antepusă ver&ului copulativ in regentă( .ro&le!a este 1C ce vrea$ 2C # postpusă c"n vor&itorul insistă asupra celor spuse în propoziţia preicativă( ine sunteţi 1C sunteţi$ 2C UN!TU#1IE( nu e esparte e regentă prin virgulă iniferent e locul pe care îl ocupă$
?0 ROO6I1I# SU-OR.ON#T5 #TRI-UTI85 9#T: .E;INI1IE$ # este su&oronata care înepline*te în frază funcţia sintactică e atri&ut pe l"ngă un su&stantiv sau su&stitut al acestuia in propoziţia regentă( ! ur!at sfatul dat $ atri&ut ! ur!at sfatul 1Cpa care ni l#ai at$ 2C atri&utivă F NTRE-5RI( # careJ , c"tJ , c"teJ , # ce fel eJ , al a, ai, ale cuiJ
TERMENI REGEN1I( # %u*%tantiv( l este &ăiatul1C pe care l#a! căutat$2C # pronume 5 cela 1C care învaţă2C *tie1C$ 2 numeral( l oilea, 1C care a înt"rziat2C a avut !ai !ult e a*teptat 1C$ E"EMENTE .E RE"#1IE( a0 pronume relative$ cine, care ce, c$t, cel ce5 .ri!e*te pre!iul elevul 1C care e silitor$ 2C ! ur!at sfatul 1C ce !i l#ai at$ 2C *0 pronume interogativ$ sculţi !uzica 1C pe care ai ascultat#o *i ieriJ 2C c0 adver*e relative$ unde, c$t, cu", c$nd, /ncotro( -u se *tie ziua1C c"n a plecat$ 2C -u cunosc locul 1C une !erge$ 2C d0 adver*e interogative$ -u cunosc locul 1C une !ergeJ 2C d0 con(unc&ii %u*ordonatoare ( că, să, ca să, dacă5 luat =otăr"rea 1C să vină$ 2C Fntre&area 1C acă vine 2C *i#a pus#o *i el$ 1C e0 locu&iuni %u*ordonatoare con(unc&ionale$ de să, cu" că, p$nă să5 Fntr#una in zile 1C p"nă să plec în conceiu, 2C !#a vizitat onescu$ 1C 1
E"EMENTE !ORE"#TI8E( nu are ele!ente corelative, nici ele!ente e relaţie specifice$ TOI!5$ # postpusă( Dtiu răspunsul între&ării1C pe care i#a aresat # o$ 2C # intercalată cu coniţia să ur!eze ter!enului regent( >iua 1C în care !#a vizitat 2C !i#o a!intesc *i acu!$ 1C UN!TU#1IE( acă este eter!inativă neizolată nu se esparte prin virgulă, iar acă este e'plicativă izolată se esparte prin virgulă e regenta ei$ tri&utiva e'plicativă intercalată se izolează prin virgule e regenta ei$
@0 ROO6I1I# SU-OR.ON#T5 !OM"ETI85 .IRE!T5 9!.: .E;INI1IE( # este su&oronata care înepline*te în frază funcţia sintactică e co!ple!ent irect pe l"ngă cuv"ntul eter!inat in regentă( învăţat a citi $ co!ple!ent irect învăţat 1C%ă citea%că$ 2C co!pletivă irectă icea 1C cu! că ar !erge acolo$ 2C 1
E"EMENTE !ORE"#TI8E( nu are ele!ente corelative, nici ele!ente e relaţie specifice$ .oate fi reluată în regentă c"n eter!ină un ver& la !o nepersonal + nepreicativ$ TOI!5$ # postpusă ( Dtiu1C ce face$ 2C # antepusă ( are vine, 1Cnu *tiu nici acu!$ 2C # intercalată( ori 1C să fii altfel ec"t el, 2C este o sc=i!&are$ 1C UN!TU#1IE( c"n stă upă regentă nu se esparte prin virgulă$ "n este antepusă regentei, e esparte, e o&icei, prin virgulă$ "n este intercalată, virgula se poate folosi upă ea$
A0 ROO6I1I# SU-OR.ON#T5 IN.IRE!T5 9!I:
!OM"ETI85
.E;INI1IE( # este su&oronata care înepline*te în frază funcţia sintactică e co!ple!ent inirect pe l"ngă cuv"ntul eter!inat in regentă( ?or&e*te ascultătorilor$ co!ple!ent inirect ?or&e*te 1Ccui ascultă$ 2C co!pletivă inirectă
/#a !irat1C cu! e a rezistat$ 2C E"EMENTE !ORE"#TI8E( nu are ele!ente corelative, nici ele!ente e relaţie specifice$ .oate fi însă reluată sau anticipată în regentă prin pronu!e personal for!ă neaccentuată$ TOI!5( # postpusă( ă g"nesc 1C ce face$ 2C # antepusă ( espre ce au iscutat 1Cnu !#a! între&at nicioată$ 2C # intercalată( G"ninu#!ă 1C la ce a spus, 2C a! înţeles !esa%ul$ 1C
UN!TU#1IE( # c"n este a*ezată upă regentă r egentă nu se esparte prin virgulă$ # an ante tepu pusă să,, se se es espa part rtee e e o&i o&ice ceii pri prinn vvir irgu gulă$ lă$
B0 ROO6I1I ROO6I1I# # SU-OR.O SU-OR.ON# N#T T5 !IR!UMST#N1I#"5 .E "O! 9!": .E;INI1IE$ # este este su&or su&orona onata ta care care înepl înepline ine*te *te în frază frază rolul rolul unui co!ple co!ple!en !entt circu!stanţial e loc *i arată locul în care se esfă*oară o acţiune sau se !anifestă o însu*ire( Pretutindeni vezi locuri !inunate$ co!ple!ent circu!stanţial e loc ;riune prive*ti,1C vezi locuri !inunate$2C circu!stanţială e loc
TERMENI REGEN1I( # ver* ( ?ine 1C e une a fost tri!is$2C # locu&iune ver*ală$ /tă e vor&ă cu !ine1C oriune !ă înt"lne*te$ 2 C # inter(ec&ie$ Kai 1C une vrei$ 2C # ad(ectiv$ ?ictorioasă 1C oriune %oacă, 2C ec=ipa a c"*tigat ca!pionatul$ 1C # locu&iune ad(ectivală$ e tr trea&ă 1Cori Coriun une e l#ai l#ai înt"l înt"lni, ni, 2C te a%ut %ută la nevoie$ 1C - adver*$ colo, 1C une ai fost tu, 2C n#a a%uns încă ni!eni$ 1C # locu&iune adver*ială( Fn !i%loc, 1C une a stat el, 2C a fost !ultă lu!e$ 1C E"EMENTE .E RE"#1IE( a0 pronume relative$ cine, care ce, c$t = prep' # erg 1C la cine !ă c=ea!ă$ 2C *0 ad(ective pronominale relative( -e înreptă! 1Cspre care coleg ne c=ea!ă$ 2C c0 pronume ne4otărâte( oricare, oricine, orice, oric$t = prep'5 /e uce 1C c"tre oricine vrea$ 2C d0 ad(ective pronominale ne4otărâte( ergea 1C spre oricare clăire orea$ 2C e0 pronume interogative$ ergi 1C la cine a! sta&ilitJ 2C f0 ad(ectiv pronominal interogativ$ ?ii ?ii1C e la ce coleg ai fostJ 2C g0 adve adverr*e re relati lative ve$$ unde, /ncotro, c$t ( -u !erge 1C une au sta&ilit$ 2C u!&lat 1C c"t e lu!ea e !are$ 2C
1
40 adve adver* r*ee ne4 ne4ot otăr ărât âte$ e$ oriunde, ori/ncotro5 ;riîncotro ;riîncotro prive*ti prive*ti1C vei veea locuri locuri !inunate$2C E"EMENTE E"EMENTE !ORE"#T !ORE"#TI8E I8E( a ave ver& r&ul ul acolo cu sau sau fără fără prep prepoz oziţ iţie ie)) nu are are ele!ente e relaţie specifice$ TOI!5( # postpusă( ?in ?in1C e une a! fost$ 2C # antepusă(
C0 ROO6I1I ROO6I1I# # SU-OR.O SU-OR.ON# N#T T5 !IR!UMST#N1I#"5 !IR!UMST#N1I#"5 .E TIM 9!T: .E;INI1IE$ # este ste su& u&or oro ona nata ta care are în neeplin pline* e*te te în fraz frazăă rolu rolull un unui ui co co! !ple! ple!eent circu!stanţial e ti!p *i arată ti!pul c"n se esfă*oară acţiunea in regentă sau se !anifestă o însu*ire$ # te!porala poate e'pri!a( 1 2 anterioritatea( ! a%uns la gară C înainte ca trenul să sosească$ C 1 2 posterioritatea( #a căutat C upă ce plecase!$ C 1 2 si"ultaneitatea( venit C în ti!p ce învăţa! la geografie$ C
"n a venit, 1C nu l#a găsit$ 2C 9"t a stat aici, 1C n#a scos o vor&ă$ 2C u! îl văzu, 1C îl *i recunoscu$ 2C *0 adve adver* r*ee ne ne4otă 4otărâ râte te$$ oric$nd, orişic$nd, oric$t5 ;ric"n vrei,1C îl poţi veea$2C .oţi sta 1C oric"t vrei$ 2C c0 con(unc&ii$ p$nă 3nu4, dacă, de, că5 stat 1C p"nă s#a întunecat$ 2C acă a văzut a*a, 1C nora î!păratului s#a !ai o!olit$ 2C d0 locu locu&i &iun unii con( con(un unc& c&io iona nale le$$ /nainte 3ca4 să, /ndată ce, i"ediat ce, după ce, pe dată ce, /n ti"p ce, c$tă vre"e, c$t ti"p, oro de c$te ori etc$ upă ce i#a înt"lnit, 1Cs#a întors$ 2C ;ri e c"te ori plouă ,1C î*i ia u!&rela$ 2C e0 pronume relative$ cine, care, c$t ( u sosit 1C înaintea cui oreau$ 2C f0 ad(ective pronominale relative ( %unge! 1Cînaintea cărui coleg ne c=ea!ă$ 2C g0 pronume ne4otărâte ( oricare, oricine5 /e uce 1C înaintea oricui vrea$ 2C 40 ad(ective pronominale ne4otărâte ( ergea 1C înaintea oricărui o! orea$ 2C i0 pron pronuume in inter terogati gative ve$$ ?ii 1C înaintea cui a! sta&ilitJ 2C (0 ad(ectiv pronominal interogativ$ interogativ$ %ungi1C înaintea cărui coleg ţi#ai propusJ 2C
E"EMENTE !ORE"#TI8E !ORE"#TI8E( a ave ver&e r&ele le *i locu locuţi ţiuni unile le a ave ver& r&ia iale le(( şi, i"ediat, /ndată, deodată, cu", atunci, nu"ai ce, pe ur"ă, de at$tea ori etc$ ocuţiunile aver&iale !enţionate sunt specifice te!poralei$ TOI!5$ # postpusă( ?in ?in1C înaintea cui vreau$ 2C # antepusă( "n va veni, 1C va fi t"rziu$ 2C # intercalată( zi, 1C c"n ai venit tu, 2C nu era ni!eni acolo$ 1C UN!TU#1IE$ se esparte prin virgulă c"n nu e'pri!ă o circu!stanţă esenţială, c"n este antepusă *i are un corelativ, sau c"n este intercalată *i se a*ează înaintea preicatului regentei$
D0 ROO6I1I ROO6I1I# # SU-OR.O SU-OR.ON# N#T T5 !IR!UMST#N1I#"5 .E MO. 9!M: .E;INI1IE$ # este ste su& u&or oro ona nata ta care are în neeplin pline* e*te te în fraz frazăă rolu rolull un unui ui co co! !ple! ple!eent circu!stanţial e !o *i arată cu! se esfă*oară acţiunea in regentă sau se !anifestă o însu*ire$ # !oala poate fi e !ai !ulte feluri( 1 2 propriu-zisă5 proceat C cu! l#ai sfătuit$ C 1 2 co"parativă5 # e egalitate( unce*te C cu! !uncesc toţi$ C # e inegalitate( Fnvaţă !ai &ine1C ec"t !ă a*tepta!$2C # e coniţie( /e clătina1C ca *i cu! ar fi fost &eat$2C 1
de "ăsură progresivă5 u c"t cre*te1C cu at"t se face !ai e*tept$2C
TERMENI REGEN1I( # ver* ( ?ine 1C cu! poate$2C # locu&iune ver*ală$ Di#a &ătut %oc e el1C cu! n#o făcuse ni!eni$ 2 C # inter(ec&ie$ Kai 1C c"t poţi e repee$ 2C # adver*$ Fnvaţă !ai &ine 1C ec"t înveţi tu$ 2C # locu&iune adver*ială( e#a &oaza,1Ccu! !erge el,2C !erg toţi copiii$1C # ad(ectiv( ste !ai &un 1C ec"t e*ti tu$2C # locu&iune ad(ectivală$ e trea&ă, 1Ccu! erau *i ai lui,2C &ăiatul a a%uns cunoscut$ 1C E"EMENTE .E RE"#1IE( a0 adve adverr*e relati lative ve$$ cu", precu", c$t, dec$t, parcă, c$t etc' preceate sau nu e alt ele!ent( Fnvaţă 1C cu! poate$ 2C unce*te1C c"t poate$2C proceat 1C cu! a putut$2C *0 locu locu&iu &iuni ni con( con(un unc& c&io iona nale le$$ după cu", c$t ce, ca şi cu", ca şi c$nd, de parcă, de ce, de aceea, cu at$t3a4 3"ai4, pe l$ngă ce etc$ proceat, 1Cupă cu! l#ai învăţat$ 2C /#a co!portat 1C ca *i cu! nu !#ar fi cunoscut $ 2C c0 pronume relative$ ce, cine, care, c$t ( e =arnic 1C ce este 2C nu are ast"!păr 1C d0 ad(ective pronominale relative( ite*te la fel e !ult 1C ca ce o! e interesat$ 2C e0 pronume ne4otărâte( oricare, oricine, orice5 /tuiază 1C ca oricare vrea$ 2C f0 ad(e ad(ect ctive ive pron pronom omin inal alee ne4o ne4otă tărâ râte te( Fnvaţă 1C ca orice elev ore*te$ 2C g0 pron pronum umee inter interog ogat ativ ive$ e$ aci 1C ca cine a! sta&ilitJ 2C 40 ad(ectiv pronominal interogativ$ %ungi1C ca cine# ţi ore*tiJ 2C E"EMENTE E"EMENTE !ORE"#TI !ORE"#TI8E 8E( a ave ver&e r&ele le *i locu locuţi ţiuni unile le a ave ver& r&ia iale le(( aşa, aşa, ast*el ast*el,, ase"enea, at$t3a4, la *el, pe at$ta, de ce, de aceea, cu at$t3a43"ai4 TOI!5( # postpusă( ?in ?in1C cu! vreau$ 2C # antepusă( upă c"te *tiu, 1C este un ti!i$ 2C # intercalată( *a, 1C cu! ai venit tu, 2C au venit *i ei$ 1C UN!TU#1IE( # !oala a*ezată upă regentă se esparte acă nu este esenţială în frază, se ter!ină cu un co!ple!ent circu!stanţial, sau apare ca o e'plicaţie a unui co!ple!ent circu!stanţial e !o$ # antepu antepusă, să, se esp espart artee o&lig o&ligato atoriu riu acă acă are are un corela corelativ tiv în rege regentă ntă$$ # cea inte interca rcalat latăă se izole izolează ază acă acă stă stă înai înaintea ntea preic preicatu atului lui sau sau !ai !ai epart epartee e ter!enul regent 1
0 ROO6I1I# SU-OR.ON#T5 !IR!UMST#N1I#"5 .E !#U65 9!6: .E;INI1IE$ # este su&oronata care înepline*te în frază rolul unui co!ple!ent circu!stanţial e cauză *i arată cauza acţiunii sau o însu*ire in regentă$ # cauzala poate fi e !ai !ulte feluri( propriu-zisă care expri"ă o cauză directă sau indirectă5 /#a supărat1C pentru că nu l#ai a*teptat$2C 1 2 argu"entativă5 acă n#ai învăţat, C cu! o să pro!ovezi$ C
UN!TU#1IE( # iniferent e topică, cauzala se esparte, în general, e regenta ei prin virgulă$
7F0 ROO6I1I# SU-OR.ON#T5 !IR!UMST#N1I#"5 .E S!O S#U ;IN#"5 9!S, !;: .E;INI1IE$ # este su&oronata care înepline*te în frază rolul unui co!ple!ent circu!stanţial e scop, arăt"n scopul acţiunii in regentă$
ROLULSEMNELOR DE PUNCTUAŢIE 1
Crati ma[ ]: Leagăcuvi nt edi f eri t ecef ormeazăsi l abecomune,pri nel i dar eaunor eauvăzut vocal esaunu:t . dui mper at i vesigerunzi icupr onumel er eflexi vsauper sonalpost pus( t e! ,ducânduse,ducândul e) . t ai ” par ăel ement el ef ormeii nver sat eaperf ect ul uicompus:„veni Se căsa, dj ect i veposesi vepost pusesubst ant i vul ui ,î nexpr esi idet i pulmai a t ai căsu. rcheazăoschi mbaredet opi că( deex.post puner eapr onumel uiî n Ma eşt el e! r aportcuver bul:Hul ) ,ef ect ulexpr esi vfii ndacel aalmut ări i at enţ i eiasupr averbul uişiconst i t ui r eaadhocauneial i t eraţ i i . nel up,dusl ement ecomponent enesudat eal eunuicuvântcompus:câi e i nt or s. Î n poezi e,ar er ol uldeapăst r amăsur aver sul uipri nr educer eanumărul ui desi l abeel i dar eaunuisunet -( necesi t ăţ ipr ozodi ce)şideamar ca r ost i r eal egat ăadouăcuvi nt e.Cafiguridest i lf onet i ce,i nt r ăî ncat egori a si nerezei( nal epsei( t r ansf ormar eaunuihi atî ndi f t ong:de-abia) ,asi abi a) r educer eaunuidi f t ongl aosi ngur ăvocal ă:d,aaferezei ( supri mar eaunuisuneti ni ţ i al :nalt ) ,aapocopei( supri mar eaunui sunetfina p l : ân’să) .
Vi rgul a[ , ] Am f ost ,î izi se,ac ide i zol eazăopr opozi ţ i ei nci dent ă,curolexpl i cat i v:” f aţ ă” zol eazăunvocat i vsauost ruct ur ăî nvocat i vderest ulenunţ ul ui: ” i St i hur i ,acum,por ni ţ i ,văscut ur aţ i ” gr af (T. Arghezi,Epi ) r cheazăcoor donar eapri nj uxt apuner eadouăpr opozi ţ i ipri nci pal e ma ume,l ume” oor doneazăt ermeni iuneir epet i ţ i i :„l ,cur oldeaccent uar ea c i dei ipoeti ce. r cheazăpauzai mpusăî nr ost i r edei nver si uneat opi ci idi nsi nt agma ma Copacir oşcaţ i ,cuf r eamăt esaudespui at . . ” pecareopr ecedă:” r ual epar ăpr onumel eî nvocat i vdeoapozi ţ i edezvol t at ă:„Tu,monst s fier bi nt el uiEgi pt . . . ” oordoneazăt ermeni iuneienumer aţ i i ,cr eândi mpr esi auneiacumul ări . c
1
Punctul[.]marcheazăsf âr şi t uluneicomuni cărienunţ i at i ve Semnuli ntrebari i[ ?] mar cheazăsf âr şi t uluneicomuni cării nt er ogat i ve, semnal eazăi nt onaţ i aspeci fică.Pr ezențaî nt ext ull i t erarpoat eexpri ma di l emă,i ncert i t udi ne,căut ar ef ebri l ă…
Semnulexcl amări i[ ! ]
î npropozi t i e,i zol eazăvocat i vesii nt erj ect i i ,î nl ocui ndvi rgul a,când subi ect ulvorbi t ornuanţ eazăoat i t udi nei mper at i vă,excl amat i vă, opt at i vă,mar cândi nt onaţ i a. î nf r ază,mar cheazăsf âr şi t uluneicomuni cării mper at i ve, excl amat i ve, opt at i ve,mar cândi nt onaţ i a.Î nt ext ull i t erar ,i nducei deea dorinței ,aat i t udi ni imarcat edepat os,deel anvi t al i st( î npoezi a moderni st ă,l aL. Bl aga,T. Ar gheziet c) .
Punctel edesuspensi e[ ...] marcheazăî nt r eruper eacomuni cări i( mot i vați i l esubi ect ul uivorbi t orsunt mul t i pl e:consi derăcădest i nat arulsubî nțel egeceeaceurmează;un momentdesurpri zăsau șocemoți onal ,avândcaef ecti nst aur ar eat ăceri i semni ficat i ve;opauzăpsi hol ogi că,i nt ent i onat ă,avor bi t orul ui ,după car eurmeazăuncuvântneașt ept at ,car epoat eaveanuanțăi roni că) . Î nt ext ull i t erar ,r epr ezi nt ăunsemngr afic,darşidet onal i t at e,car e mar cheazădi scur sulf r agment ar ,det i pr eflexi v/medi t at i v ,semni ficând i nt eri ori zareat răi ri l orsauagânduri l or .
Ghi l i mel el e[ ""] ,[ <<>>] i npr opozi t i ii ncadr eazanumedei nst i t ut i i ,i nt r epri nderi ,t i t l uride publ i cat i i et c.saui ncadr eazauncuvântoriosi nt agmacar orasubi ect ulvorbi t orl e evi dent i azăsensuli r oni cpri ni nt onaţ i e,acest eaurmândsăfiei nt el ese cusensull orant i nomi c(ant i f r ază) . i nf r azăsaui nt extmar cheazăgraficci t ar eacuvi nt el oral t cui vaî n pr opri uldi scur s celdealdoi l eat i pdeghi l i mel e,cunoscut esisubnumel edeghi l i mel e f rant uzest i ,est ei nt rebui nt ati ncazulf ol osi ri iunuici t ati ni nt eri orul pri mul uici t at . unde,păt r at e,subf ormadebar epar al el esi Parantezel e( ) ,[ ] ,//suntrot i zol eazăoexpl i caţ i e:cuvi nt e,propozi t i i ,cuvi nt e adăugat edeoal t ă per soanădecâtaut orulsau f r azei nci dent e. 1
Punctulsivi rgul a[ ; ]coordoneazădouăpropozi t i i ,î nt r of r azăi ncar ese r ei ai deeauneipri nci pal eant eri oar esauexpl i cat i ve( cauzal eori apozi t i ve) .Separă,î nf rază,pr opozi ţ i ii ndependent esi nt act i c,darcar e semant i csuntsufici entdeapr opi at epent ruaf ormaunî nt r eg.Legăt ur a semant i căest edat ă,deobi cei ,depr ezenţ aunuimot i vcent r al .
Douăpuncte[ : ] i npr opozi t i i ,î nt r oduceoenumerat i ecar eexpl i cacuvânt ul pr ecedentsemnul ui . î nf r ază,i nt r oduceopr opozi t i eexpl i cat i vă,apozi t i vă,cauzal ăsauchi ar pri nci pal ă. î nt ext ,mar cheazăt r ecer eadel al avor bi r eai ndi r ect ăl avor bi r eadi r ect ă.
Li ni adepauză[ ]seut i l i zeazăi ni nt eri orulpr opozi t i eisaualf razeipent ru
adel i mi t acuvi nt el e,const rucţ i i l ei nci dent e,apozi ţ i i l e,saupent rua mar cal i psapr edi cat ul uisauver bul uicopul at i v . Semnal eazăocompl et ar eî ndi scur sulpoet i c,i nt r oduceoexpl i caţ i esau pr ezi nt ăoci r cumst anţ ă,pl asândaccent ulasupr aacest uienunţ:” I ubeşt i–cândsi mţ i r isedeşt eapt ă. . . . ”( ubi re) O!Suflet ul– L.Bl aga,I ,” cur at ular gi ntdeodi ni oar ă”( t acl ar ă) Al .Macedonsk P i , ebal I zol eazăo pr opozi ţ i ei nci dent ăcar emar cheazăpl anulvor bi ri ii ndi r ect e, auzicor bi i am zi ssi ngur . . . şi am of t at alreflexi vi t ăţ i il i mbaj ul ui:„I ”–mi ” ( G. Bacovi a) . Poat econcur al acr ear eauneimuzi cal i t ăţ iapart eat ext ul ui ,pri n i ial bi-șicr i ni isuavi-șibal t acl ar ă/ sugest i aunuianumi tt empo( ”Șinor ur at ular gi ntdeodi ni oar ă…”) . Șisufletul–c Separ ăpl anuril i ri ce(apr oapedepart e,cel est t erest ru,pr ezent t r ecut e t c ) . Est emar cauneit ensi unil i ri cedeosebi t e,cândest epl asat ădupăun enunţcucar act erconf esi v,i nducândci t i t orul uiconşt i i nţ agravi t ăţ i i mărt uri si ri i :
boni zat ,amor ulf umega– „Car Par f um depenear se. . ”
1
