Legislatia Nationala
De la Montesquieu incoace in stat exista 3 puteri: puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca. In zilele noastre, se afirma ca ar exista si o a patra putere, presa. Legea este un act normativ care emana de la organul legislativ al statului si prin care sunt reglementate anuminte relatii sociale, mai pe scurt legea este o regula imperativa stabilitata de autoritatea suprema. Suveranitatea - Suveranitatea natională apartine poporului roman, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum. - Nici un grup si nici o persoană nu pot exercita suveranitatea in nume propriu. Proceduri Parlamentare Procedura legislativa - Procedura de adoptare a legilor este aceeaşi în ambele Camere ale Parlamentului. Parlamentul României adoptă legi, motiuni şi hotărâri. Legile adoptate de forul legislativ sunt legi constituţionale (prin care se modifică Constituţia), legi organice şi legi ordinare. Iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, deputaţilor, senatorilor, precum şi unui număr de 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, în condiţiile prevăzute de Constituţie. Controlul Parlamentar - Controlul parlamentar se exercită prin informarea deputaţilor şi senatorilor, prin întrebările şi interpelările pe care deputaţii şi senatorii le pot adresa membrilor Guvernului, prin anchete parlamentare, prin activitatea Avocatului Poporului şi prin posibilitatea introducerii moţiunilor simple şi de cenzură. Principalele functii ale Parlamentului 1 .Functia legislativa a parlamentului - Legiferarea ramâne împuternicirea primordiala a parlamentului, ea fiind cea mai importanta functie în cadrul celor trei. Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei, iar legile organice se adopta pentru: sistemul electoral si Autoritatea Electorala Permanenta; organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice; statutul deputatilor si senatorilor si drepturile acestora; organizarea si desfasurarea referendumului; organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii; regimul starii de mobilizare
partiala sau totala si al starii de razboi; regimul starii de asediu si al celei de urgenta; infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora; acordarea amnistiei sau a gratierii colective; statutul functionarului public; contenciosul administrativ; organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi; regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii; regimul general privind raporturile de munca, sindicatele si protectia sociala; organizarea generala a învatamântului; regimul general al cultelor; statutul minoritatilor nationale; reglementarea celorlalte domenii pentru care, în Constitutie, se prevede adoptarea de legi organice. Ramân în sfera legilor ordinare celelalte relatii sociale, asupra carora legislativul poate hotarî. 2. Stabilirea directiilor principale ale activitatii social-economice, culturale, statale si juridice Exercitând împuternicirile de conducere statala ce-i sunt delegate de catre popor, parlamentul poate decide în problemele cele mai importante. Aceste împuterniciri sunt prevazute în Constitutie si se realizeaza prin lege. 3. Alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati statale Este o functie complexa, iar exercitarea unor asemenea atributii difera la un sistem constitutional la altul. Parlamentul României, potrivit Constitutiei, poate suspenda din functie Presedintele României , acorda votul de încredere Programului si întregii liste a Guvernului , poate retrage încrederea acordata Guvernului , numeste judecatori la Curtea Constitutionala prin votul Camerei Deputatilor si al Senatului , numeste directorii serviciilor de informatii, numeste Avocatul Poporului etc. 4. Controlul parlamentar Realizarea controlului de catre parlament prezinta o mare importanta. Acest control este necesar si deplin si se manifesta diferentiat. Controlul exercitat de catre parlament este un control deplin. De principiu, el se întinde asupra întregii activitati desfasurate potrivit constitutiei si legilor, Parlamentul având dreptul de a anula acte ilegale, de a revoca organe de stat sau înalti functionari, a caror activitate este nesatisfacatoare. 5. Conducerea în politica externa Parlamentului îi revin importante atributii în sfera relatiilor externe, atributii ce tin de domeniul conducerii. Cele mai importante atributii în acest domeniu sunt: ratificarea si
denuntarea tratatelor internationale; declararea starii de razboi; decizia de suspendare sau încetare a ostilitatilor militare (a se vedea si art. 65 din Constitutie). 6. Atributiile parlamentului privind organizarea interna si functionarea sa În cadrul acestor atributii mentionam îndeosebi: validarea sau anularea alegerii parlamentarilor; adoptarea regulamentului de functionare; alegerea organelor interne de lucru; aprobarea bugetului propriu: unele atributii privind statutul parlamentarilor. Monitorul Oficial al României Monitorul Oficial al României este publicația oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituție, legi, hotărâri, mo țiuni, decrete, ordonan țele de urgen ță, acte normative și alte acte menționate de legea de de organizare și func ționare a Monitorului Oficial. Editarea Monitorului Oficial al României constituie un serviciu public asigurat de către Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, care funcționează sub autoritatea Camerei Deputaților. Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea. Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată. Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi. Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.
Izvoarele legislaţiei primare Izvoarele primare, sau legislaţia primară, provin, în principal, din tratatele „fondatoare”, şi anume din Tratatul privind UE şi Tratatul privind funcţionarea UE. Acestea definesc repartizarea competenţelor între Uniune şi statele membre şi fundamentează puterea
instituţiilor. Acestea stabilesc astfel cadrul juridic în care instituţiile UE pun în aplicare politicile europene. De asemenea, legislaţia primară cuprinde: -
tratatele de modificare ale UE; protocoalele anexate la tratatele fondatoare şi la tratatele de modificare; tratatele de aderare a statelor membre la UE. Izvoarele legislaţiei secundare
Legislaţia secundară cuprinde actele unilaterale şi actele convenţionale. Actele unilaterale pot fi clasificate în două categorii: -
cele care figurează în nomenclatura din articolul 288 din Tratatul privind funcţionarea UE: regulamentul, directiva, decizia, avizele şi recomandările; cele care nu figurează în nomenclatura din articolul 288 din Tratatul privind funcţionarea UE. Acestea sunt actele aşa-zise atipice, cum sunt comunicările, recomandările, cărţile albe şi cărţile verzi.
Actele convenţionale cuprind: -
acordurile internaţionale semnate între UE, pe de o parte, şi o ţară sau o organizaţie terţă, pe de altă parte; acordurile între statele membre; acordurile interinstituţionale, şi anume între instituţiile UE.
Senatul României este una din cele două camere a Parlamentului bicameral al României. La fel ca și cealaltă cameră, Camera Deputa ților, Senatul este ales prin vot universal, liber, secret și direct de către cetățenii cu drept de vot ai României. Prin decretul lege din 17 iunie 1946, emis de Petru Groza în pofida prevederilor Constituției din 1930, Senatul a fost desfiin țat.[1] Autorită țile comuniste au întărit desființarea Senatului prin legea electorală din 15 iulie 1946.[2]
Acest corp legiuitor și-a reluat activitatea după Revolu ția din 1989. În anul 2009 președintele Traian Băsescu a inițiat un referendum pentru un Parlament unicameral și scăderea numărului de parlamentari.
În prezent sediul Senatului României este în Palatul Parlamentului. Pre ședintele actual al Senatului României este Călin Popescu Tăriceanu, numit în func ție pe data de 10 martie 2014 după demisia lui Crin Antonescu.
Consiliul Legislativ este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului României, care are sarcina de a aviza proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legisla ții și de a ține eviden ța oficială a legislației României. Consiliul Legislativ și-a început efectiv activitatea la data de 1 aprilie 1996, după aprobarea Regulamentului de organizare și func ționare, elaborat în temeiul art. 10 din Legea nr. 73/1993 pentru înfiin țarea, organizarea și func ționarea Consiliului Legislativ.
