Universitatea Universitatea de Stiinţ e Agronomice Agronomice şi Medicina Medicina Veterinar ǎ Bucureşti ǎ Facultatea de Medicina Veterinar ǎ Sectia Control şi Expertiza Produselor Alimentare
PLAN DE AFACERI PRIVIND INFIINŢAREA ”S.C. V ĂCUŢ A” IN VEDE VEDERE REA A SELE SELEC CŢIEI, IEI, CREŞ CREŞTE TERI RIII ŞI OBŢINERII DE PRODUCŢII DE CARNE ŞI LAPTE
Asist. Univ. Dr:
STUDENT: TĂNASIE MARIUS MIHAI
DRĂGUŢ MIHAI Adrian VASILE
GRUPA 4402 AN IV; CEPA
2
2011
CUPRINS
2
2011
CUPRINS
3
INTRODUCERE În alimentaţia oamenilor, produsele de origine animalã asigurã energia şi substa substan nţele ele de baz necesa necesare re desfãş desfãşurãr urãrii ii proces proceselo elorr me metab taboli olice, ce, creşte creşterii rii si dezvoltãrii organismelor. Alimen Alimenta taţia reprezin reprezintã tã izvor izvorul ul ş i regulatorul proceselor de schimb dintre organi organism sm şi me mediu diull înconj înconjurã urãtor. tor. Dezech Dezechili ilibru brull dintre dintre aport aport şi necesi necesitã tãţile în ali aliment entaţie, ie,
det determ erminã
pro profund funde e
modi odific ficãri ãri
metabol aboliice ce..
Insu Insufi fici cien enţa
în
alimenta alimentaţie a substanţelor nutriti nutritive ve de bazã, protein proteine, e, glucide, glucide, lipide, lipide, vitamine vitamine şi sãr sãrur urii mine minera rale le,, exer exerci citã tã infl influe uen nţe nega negati tive ve as asup upra ra sã sãnã nãtã tãţ ii şi ac acti tivi vitã tãţii omul omului ui,, redu reducân cându du-i -i capaci capacita tate tea a de muncã, muncã, rezi rezist sten enţa la acţiune iunea a agen agenţ ilor ilor patogeni patogeni şi a factorilo factorilorr stresan stresanţ i. Alimentul Alimentul este cel mai importan importantt factor care influenţeazã organismul, organismul, iar menţinerea inerea stãrii de sãnãtate sãnãtate este indisolubil indisolubil legatã de sãnãtatea alimentelo alimentelor, r, noţiune ce include include atît calitatea calitatea biologicã, cît cît şi starea de solubilitate. solubilitate. Pe de altã altã parte, parte, consum consumat ator orii ii devin devin tot mai exige exigen nţi faţã de calit calitate atea a produs produselo elorr ali alimen mentar tare. e. De ase asemen menea, ea, contro controlul lul,, cercet cercetare area, a, asi asigur gurare area a şi menţinerea inerea calitã calitãţii este insisten insistentt reclam reclamatã atã în soc societ ietate atea a contem contempor poranã. anã. La nivel nivel na ţional, ional, regional regional şi intern interna aţional, ional, calitate calitatea a produse produselor lor este evaluatã evaluatã tot mai mult mult în strânsã legaturã legaturã cu calitate calitatea a vieţii. În aceste aceste condi condiţii, raspunde raspunderea rea producã producãtorului torului privind privind asigurare asigurarea a calitã calitãţ ii depaşe depaşeste ste limite limitele le proprie proprieii afaceri, afaceri, pentru pentru cã se angajeaz angajeazã ã faţ ã de clien clienţ i sã realizeze un anumit nivel al calitãţii produsului alimentar alimentar în ansamblu. Deşi Deşi am arãtat arãtat importa importan nţa produselo produselorr de origine origine animal animalã ã în aliment alimenta aţ ia oame oa meni nilo lor, r, în lucr lucrar area ea de faţã ne-a ne-am m co conc ncen entr trat at as asup upra ra obţ iner inerii ii ac aces esto torr produs produse e în formã formã de materie materie primã, primã, condi condiţ ie esenţ ial ialã ã pentru pentru a fi disponi disponibil bile e consumului consumului popula populaţiei în cantitã cantitãţi suficient suficiente e şi calitate calitate corespun corespunzãtoar zãtoare. e. Am ales ales aceastã aceastã temã temã datoritã datoritã import importan anţei obţinerii inerii produselor produselor de de origine origine animal animalã ã care care sunt sunt necesa necesare re atât pentru pentru asi asigur gurare area a necesa necesarul rului ui de consum consum intern intern al popula populaţiei, cât cât şi pentru pentru crearea crearea de disponibil disponibilitã itãţ i pentru export export.. În ac acel elaş aşii timp timp stud studiu iull efec efectu tuat at ne perm permit ite e sã avem avem o vede vedere re de ansa ansamb mblu lu as asup upra ra evol evolu uţiei iei prod produc ucţ iei iei anim animal alie iere re în ulti ultimi miii 4 ani, ani, tend tendin inţa
4
acestora şi se aratã faptul cã consumatorii autohtoni preferã produsele obţ inute din producţia internã. În lucrarea de faţ ã am încercat sã subliniem evoluţ ia producerii laptelui şi cãrnii în România, din care se observã o tendinţ ã de creştere a cantitãţ ii şi calitãţii materiei prime, în detrimentul scãderii efectivelor, în unele cazuri, importanţa acoperirii necesarului de consum din producţ ia internã.
CAP.1. DESCRIEREA AFACERII
1.1. Date generale:
1. Denumirea lucrǎrii: “Plan managerial privind infinţarea “SC VACUŢA” in vederea selecţiei, creşterii şi obţinerii de producţii de carne şi lapte”. 2. Construcţie parter 3. Beneficiari: Tǎnasie Marius Mihai şi Draguţ Mihai 4. Amplasament: Satul Berind, comuna Sânpaul, judeţul Cluj. 5. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei: La solicitarea beneficiarilor Tǎnasie Marius Mihai şi Draguţ Mihai, s-a intocmit documentaţia necasarǎ obţinerii certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire pentru obiectivul construire fermǎ S.C. V ĂCUŢ A. Date constructive:
Regim de inǎlţime: parter Inǎlţime maximǎ: 4.45 m Aflând de oportunitǎţile oferite de Uniunea Europeana, domnii Tãnasie şi Draguţ s-au decis sâ acceseze aceste fonduri europene, prin achiziţ ia de 20 vaci de lapte din rasa Balţata Româneascâ, 20 de vaci de carne din rasa Limousin şi 20 bubaline/bivoli din rasa Murrah. La începutul anului 2011, beneficiarii s-au organizat ca şi societate comercialâ în satul Berind, comuna Sânpaul, judeţul Cluj.
5
1.2
Obiect de activitate
Derularea unei activitâţi de tip fermâ mixta , prin creşterea animalelor, activitatea fermelor pentru obţinerea laptelui şi a cârnii, precum şi cultivarea cerealelor, porumbului şi a altor plante necesare. 1.3 Date de identificare
- denumire: Societate comerciala SC VĂCUŢA SRL - adresa: Judeţul Cluj, comuna Sanpaul, satul Berind - cod unic de înregistrare: 13854471 - cod CAEN:0121 Creşterea animalelor, activitatea fermelor pentru obţinerea laptelui şi a cârnii. 0111 Cultivarea cerealelor, porumbului şi a altor plante necesare. - nr. cont bancar FN123456 - banca (denumire, adresa, tel/fax/e-mail si cod swift) BRD, Str. 21 Decembrie 1989, Judet Cluj. 1.4. Resurse umane existente (categorii, calificare, numar)
1 persoana, responsabila legal cu proiectul, Curs de crescator îngrijitor de animale domestice pentru producţia de lapte şi carne
1 persoana, responsabil tehnic, inginer zootehnist Resurse umane implicate în proiect An Specialitate
Îngrijitori Muncitori Inginer zootehnist Tehnician veterinar Total personal
2011
10 8 1 1 20
6
1.5. Resurse funciare:
(terenuri agricole/baze furajere, suprafeţ e ocupate, utilitâţ i)
animale (efective pe specii/rase şi categorii)
mijloace de mecanizare (tractoare şi masini agricole, utilaje şi echipamente agricole, instalaţii de irigat, etc. - anii în care s-au achiziţionat şi starea tehnica actualâ)
construcţii în ferma (adaposturi pentru animale, remize pentru maşini, utilaje, spaţii administrative, etc.)
precizarea
regimului
proprietâţii
(in
proprietate
şi/sau
arenda/concesiune) Teren: 53 ha
22 ha proprietate 31 ha arenda, dintre care:
o
porumb boabe
4 ha
o
porumb siloz
9 ha
o
grâu de toamna
3 ha
o
lucerna
4 ha
o
faneţe naturale
7 ha
o
paşuni naturale
21 ha
o
sfecla furajerâ
2 ha
o
orzoaicâ
3 ha
Clâdiri:
o
Grajd – proprietate, an achiziţ ie 2010. Maşini:
o Tractor U 650 – proprietate, an achiziţ ie 2008, funcţionabil o
Plug – proprietate, an achiziţie 2007, funcţionabil
o
Grapa cu discuri – proprietate, an achiziţ ie 2006, funcţ ionabil
o
Cultivator – proprietate, an achiziţie 2010, funcţionabil
o Maşina erbicidat- proprietate, an achiziţ ie 2009, funcţionabil o Maşina împraştiat gunoi grajd – proprietate, an achiziţ ie 2010, funcţ ionabil o Semanatoare plante prasitoare – proprietate, an achiziţ ie 2010, funcţ ionabil
7
o Remorcâ – proprietate, an achiziţie 2002, funcţionabil o Peridoc – proprietate, an achiziţie 2009, funcţionabil o Tanc pentru racire lapte – proprietate, an achiziţ ie 2011, funcţ ionabil o Semanatoare cereale paioase – proprietate, an achiziţ ie 2010, funcţ ionabil 1.6. Situaţie financiarã şi fiscalã (datorii fiscale şi/sau împrumuturi
bancare în derulare - situaţ ia privind respectarea graficului de rambursare, la termen şi/sau reeşalonare etc.) Societatea Comercialã SC Vacuţa S.R.L nu are datorii fiscale sau împrumuturi bancare în derulare. Regim juridic (baza legala) de funcţionare şi organizare: Societatea comercialâ SC Vacuţa S.R.L, înfiintata în 2011, este persoanâ juridicã românã, organizatã sub forma unei societãţ i comerciale cu rãspundere limitatã, constituitã în condiţiile Legii 31/1990. Societatea comercialã îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu legile române şi cu prevederile actului constitutiv. Proiecte de investiţii similare realizate -Nici unul. Fundamentarea necesitã ţii şi oportunitãţii investi ţ iei propuse :
Implementarea proiectului va contribui la îmbunatãţirea venitului producãtorilor agricoli, la atragerea tinerilor în activitãţ ile agricole prin îmbunãtãţirea condiţiilor de viaţã şi de muncã, precum şi la asigurarea condiţiilor de igienã şi bunãstare a animalelor. Achiziţia de vaci de lapte din rasa Balţatã Româneascã şi a vacilor din rasa Limousin, are ca scop mãrirea potenţ ialului genetic şi zootehnic existent in zona Sanpaul, înscriindu-se in normele de aderare la Uniunea Europeanã. Se urmãreşte astfel satisfacerea: a) componentei economice: ferme transmisibile economic din generaţie in generaţie. b) componentei sociale: o agriculturã care sã ţinã cont de diverse componente ce ţin de viaţa socialã a unei societãţi ( calitatea alimentelor, calitatea patrimoniului construit, accesibilitatea spaţiului, etc.
8
Daca prin proiect se asigurã diversificarea producţ iei existente la data depunerii cererii de finanţare (ca activitãţi şi/sau produse), se precizeazã modul de realizare, şi se previzioneazã dacã aceastã diversificare va genera o creştere a veniturilor cu mai mult de 30% faţã de situaţia existentã. CAP.2. OBIECTIVE URMĂRITE
SECTORUL LAPTELUI DE VACĂ ÎN ROMÂNIA 2.1. Importanţã
Produs strategic cu impact deosebit asupra copiilor, persoanelor în vârstã, precum şi a celor cu diferite afecţiuni.
Creşterea vacilor pentru lapte, ocupaţie de bazã în zona ruralã şi montanã, asigurã venituri ritmice şi stabile crescãtorilor de animale.
Susţinerea valorificãrii eficiente a laptelui materie primã va permite realizarea unor investiţii în retehnologizarea activitãţii necesare realizãrii unor produse lactate controlabile, cu calitate şi termene de garanţie superioare.
Asigurã stabilitatea forţei de muncã în zona ruralã şi montanã.
Este sursã sigurã pentru schimburile comerciale.
Asigurã valorificarea superioarã a furajelor realizate pe suprafeţ ele de bazã furajerã în sistem natural (paşuni naturale).
2.2. Obiective urmãrite
Asigurarea necesarului de lapte şi produse lactate la nivelul standardelor europene.
Realizarea unei încãrcãturi optime de animale pe unitatea de suprafaţ ã în vederea utilizãrii potenţialului de producţie al bazei furajere.
Stimularea organizãrii de exploataţii eficiente şi competitive prin trecerea de la producţia destinatã autoconsumului la producţ ia comercialã.
Organizarea crescãtorilor în asociaţ ii în vederea reprezentãrii intereselor în relaţiile cu furnizorii de inputuri şi beneficiarii produselor realizate.
9
Creşterea producţiei de lapte materie primã la nivelul potenţialului naţional în vederea acoperirii cotelor de producţ ie ce au fost negociate cu Uniunea Europeanã din momentul integrãrii. SECTORUL CĂRNII DE BOVINE ŞI BUBALINE ÎN ROMÂNIA 2.3. Importanţa
Creşterea bovinelor este o activitate tradiţionalã a populaţ iei din zona ruralã şi în special din zona montanã.
Diversitatea producţiilor pe care le realizeazã, consumul redus de energie şi natura furajelor pe care le valorificã, conferã creşterii şi exploatãrii bovinelor caracterul unei activitãţi durabile şi de perspectivã.
Existã posibilitatea realizãrii de producţii pentru acoperirea necesarului intern şi de export de carne de bovine şi bubaline, care sã aducã venituri mari producãtorilor.
Sursã pentru schimburile comerciale.
Asigurã stabilitatea forţei de muncã în zona ruralã şi montanã. 2.4. Obiective urmãrite
Creşterea greutãţii de taiere va determina randament ridicat de carne în carcasã.
Integrarea activitãţii de ameliorare a efectivelor de bovine şi bubaline la normele şi standardele UE.
Promovarea activitãţii de ameliorare a efectivelor de bovine şi bubaline în direcţia mãririi şi îmbunãtãţirii producţiei de carne.
Susţinerea financiarã a organizãrii exploataţ iilor în asociaţ ii, în vederea reprezentãrii intereselor în relaţie cu furnizorii de inputuri şi beneficiari ai produselor realizate.
Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea producţ iei de marfã la export.
Asigurarea condiţiilor necesare exteriorizãrii potenţialului de producţie al animalului.
10
Stimularea creşterii efectivelor în zonele montane care prezintã oportunitãţi în creşterea bovinelor şi bubalinelor.
CAP.3. ANALIZA OBIECTIVĂ A PLANULUI MANAGERIAL ŞI ANALIZA PIEŢEI 3.1. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung in sectorul de producere a laptelui
Relansarea sectorului de creştere a bovinelor, în vederea stimularii productiei de lapte de vacã.
Susţinerea sectorului de producere a laptelui, pentru creşterea cantitativã şi calitativã a acestuia, în vederea alinierii la standardele Comunitãţii Europene privind modul de acordare a cotelor.
Asigurarea securitãţii alimentare a populaţ iei cu lapte şi produse lactate.
Susţinerea financiarã a producţiei de lapte, pentru echilibrarea preţului de valorificare la producãtor, pe aceleaşi criterii cu cele realizate in UE
Sectorul laptelui şi al produselor lactate este reglementat in UE prin sistemul cotelor de producţie a laptelui (R CEE nr. 3950/ 1992 modificat R CEE nr. 1788/2003) şi cel de intervenţii pe piaţa produselor lactate (R CEE nr.1255/ 1999 modificat R CEE nr.1787/ 2003) transpuse prin OG nr. 48/2005 aprobat cu
modificãri şi completari prin Legea nr.72/2006. 3.2. Situaţia actualã la nivel sectorial
Efective, (pe categorii, la 30.11.2007): - total bovine
2.880.530 cap.
- vaci si juninci
1.638.751 cap.
- vaci de lapte
1.518.533 cap.
EFECTIVE ŞI PRODUCŢII UM SPECIFICARE
2007
2008
2009
2010 9 luni
11 Efectiv total din care: Efectiv matcă
mii cap mii cap
2819 1732
2684 1639
2512 1569
2467 1386
Producţia medie de lapte
l/cap
3564
3653
3807
2595
Producţia totala de lapte din care: Producţie marfa Producţie subvenţionată din producţia totală
mii hl mii hl mii hl
54875 26868 -
53089 28197 -
50570 25310 -
33944 17433 -
%
Sursa:http://www.madr.ro Efective, (pe tipuri de exploatatii) : Tabel nr. 1 Total efectiv
Tip exploatatie
Efectiv
/ Pondere
- vaci lapte şi juninci - (cap) 1.711.655
(nr. cap) 1-2
exploatatie 1.239.846
din total (%) 72,4
3-10
308.581
18,0
11-20
55.096
3,2
21-30
24.254
1,4
31-50
22.192
1,3
51-100
22.307
1,3
peste 100
39.379
2,3
Sursa INS si MADR
-
Producţii - lapte
- totale 49.298,9 mii hl. - medii
3.168,0 litri / cap.
Exploatatii agricole şi efective, (pe clase de mãrime a exploataţiei): Tabel nr. 2 Total
Dimensiunea
exploatati Exploatatiei
Numar de Pondere (nr. exploatati total
i 1.052.02
cap) 1-2
i 969.898
(%) 92,2
8
3-10
76.267
7,2
11-20
3.824
0,4
21-30
942
0,1
31-50
587
0,06
51-100
321
0,03
peste 100
191
0,02
din
12
Sursa INS si MADR
Costuri de producţie pentru lapte, (pe tipuri de exploataţ ie): - gospodãrii individuale, (1-2 cap. vaci lapte):
1,0-1,4 lei/litru lapte;
- exploataţii mici şi mijlocii, (3-50 cap. vaci lapte):
0,8-1,2 lei/litru lapte;
- exploataţii mari şi industriale, (peste 50 cap. vaci) 0,6-1,0 lei/litru lapte. 3.3. Structura dimensionalã a fermelor de vaci de lapte şi juninci
Tabel nr. 3 SPECIFICARE
TOTAL SECTOARE Nr. exploatatii Efectiv
TOTAL 1-2 capete 3-5 capete 6-10 capete 11-15 capete 16-20 capete 21-30 capete 31-50 capete 51-100 capete Peste 100
1052028 969896 66653 9614 2433 1391 942 587 321 191
Revine
pe
capete
exploatatie
1710432 1239846 237670 70911 30466 24630 24254 22192 22307 38156
capete 1,63 1,28 3,57 7,38 12,52 17,71 25,75 37,81 69,49 199,77
Sursa INS si MADR Principalele instituţ ii responsabile pe sectorul de lapte:
Ministerul Agriculturii Si Dezvoltarii Rurale (MADR ) responsabil cu realizarea politicii, strategiilor şi implementarii corespunzatoare a acestora şi colaborãrii interna ţ ionale prin compartimentul pentru lapte şi produse
lactate,
respectiv
prin
departamentul
de
cooperare
interna ţ ionalã.
Autoritatea Naţionala Sanitar Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor
(ANSVSA)
responsabilã
cu
asigurarea
siguran ţ ei
alimentelor, controlul şi monitorizarea calitã ţ ii laptelui materie primã, evaluarea şi aprobarea unitã ţilor de produc ţ ie şi procesare, aprobarea şi
13
controlul laboratoarelor de atestare a calitã ţ ii laptelui şi produselor lactate.
Agenţia de Ameliorare şi Reproducţie in Zootehnie ANARZ
Agenţia de Plãţi şi Intervenţie APIA
În subordinea ANSVSA este organizat laboratorul naţ ional de referinţ ã pentru analiza şi testarea calitãţii laptelui Institutul de Igienã şi Sãnãtate Publicã Veterinarã care verificã activitatea laboratoarelor de rutinã prin
testarea intre laboratoare. În structura APIA este organizat Departamentul de Administrare a Cotelor de Lapte DACL, responsabil cu administrarea şi controlul cotelor de
lapte în România cu structura teritorialã, regionalã şi judeţ eanã. Piaţa europeanã a laptelui de vacaã este reglementatã de regimul taxelor pentru cantitãţile comercializate in exces faţã de cantitatea de referinţã atribuitã fiecarui stat membru COTA NAŢIONALĂ DE LAPTE şi mãsurile de SUSŢ INERE FINANCIARE.
Depaşirea cotei naţionale impune plata de taxe cãtre UE, de cãtre producãtorii care îşi depaşesc cota individualã alocatã. SUSTINEREA FINANCIARĂ conform politicii agricole comunitare (PAC) Principalele scheme de susţinere financiarã ale sectorului de lapte, conform PAC sunt mãsurile de intervenţie şi mãsurile comerciale de piaţã, internã şi externã:
Interventia pentru unt si lapte praf degresat
Stocarea privata pentru unt
Laptele in scoli
Ajutor pentru fabricarea cazeinei si cazeinatilor
Ajutor pentru unt folosit de organizatiile non profit
Ajutor pentru utilizarea laptelui praf in hrana animalelor
Promovarea consumului de lapte si produse lactate
Licentele si taxele pentru importuri
14
3.4. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung in sectorul de producere a cãrnii
Relansarea acestui sector în vederea asigurãrii necesarului de carne pentru consumul populaţiei
Susţinerea şi relansarea sectorului are în vedere creşterea cantitativã şi calitativã a producţiei de carne de bovine şi bubaline .
Alinierea la standardele Comunitãţii Europene privind modul de acordare a subvenţiilor şi de valorificare în funcţie de clasele de calitate reglementate de sistemul EUROP de clasificare a carcaselor.
Susţinerea financiarã pentru echilibrarea preţului de valorificare la producator cu cel realizat în UE. Sectorul cãrnii de vita este reglementat în UE prin Regulamentul CEE nr.
1254/1999 privind organizarea comunã a pieţelor în sectorul cãrnii de vitã. 3.5. Prezentarea sectorului EFECTIVE ŞI PRODUCŢIA DE CARNE
UM
2007
2008
2009
2010 9 luni
SPECIFICARE
Efective totale de bovine mii cap
2819
2684
2512
2467
Producţia totala de carne mii tone de vită în viu
333
306
264
213
Greutatea medie la sacrificare
kg/cap
280
285
287
332
Greutate minimă pentru kg/cap acordare subvenţii
-
-
-
-
Cantitatea totală de carnemii tone subvenţionată
-
Sursa INS si MADR
15
Sectorul privat deţine în prezent 99% din efectivul total de bovine şi bubaline. Efectivele de taurine sunt constituite din rase mixte pe baza cãrora se realizeazã atât producţia de lapte cât şi cea de carne. În anul 2010, faţã de anul 2009 efectivul total de bovine a scãzut cu 5 %, de la 2512 mii capete la 2467 mii capete. Producţia de carne de vitã este realizatã în proporţie de 99,6 % de sectorul privat. Efectivele de bovine pentru producţia de carne sunt crescute într-un numãr redus de unitãţi organizate de creştere şi finisare, şi sunt destinate, în special exportului în viu de tineret taurin la greutate de 250 kg, pe relaţia Uniunea Europeana şi la peste 400 kg în alte ţ ãri. Circa 19% din producţia totalã de carne de taurine se realizeazã în exploataţiile de mica dimensiune, cu 1- 2 vaci, care deţin circa 76 % din efectivul total. Producţia este valorificatã de producãtori prin tãierea viţ eilor la o greutate micã pentru asigurarea necesitãţ ilor proprii de consum. Circa 48 % din carnea de vitã este vândutã direct de cãtre producãtori pe piaţ a liberã. Importul de carne de vitã a crescut cu 126,8 %, de la 4.736 tone în anul 2010, la 10742 tone în anul 2009. În anul 2010, fa ţã de anul 2009 exportul de carne de vitã a crescut cu 39,3 %, de la 22.515 tone la 31360 tone. Consumul total de carne de vitã a fost de 193082 tone, în anul 2009, faţã de 177524 tone în anul 2010, înregistrându-se o crestere de 8,8 %. Ponderea importului din consumul intern de carne de vitã a fost de 6 % în anul 2010, faţã de 3% în anul 2009. În anul 2010 consumul de carne de vita pe cap de locuitor a fost de 8,9 kg fata de 8,2 kg în anul 2009. Formele de susţinere financiarã directã pentru producãtorii de carne de vitã au influenţat evoluţia producţiei de carne.
16
CAP.4. PREZENTARE ŞI DETALIERE DOTĂRI ŞI PRODUSE S.C VĂCUŢA 4.1.Dotãri şi echipamente zootehnice pentru bovine
Funcţ ionalitatea grajdului este condiţionatã de corecta integrare a structurii cu diferite instalaţii de decor şi relative mecanizari. Odatã decisã tipologia grajdului, alegerea instalaţiei, devine deci elementul condiţionant raţionalitãţii sale. Grajdurile se impart in mod substanţ ial in grajduri cu stabulaţ ie fixã şi grajduri cu stabulaţie liberã. Instalaţ iile pentru grajdurile cu stabulatie fixã sunt paragonate unor compartimente unde animalul poate fi reţ inut pentru a se furaja şi a se adãpa şi pot fi realizate de tip scurt sau lung.
COMPARTIMENTE SCURTE TIP “OLANDA” ŞI “AMERICA” Compartimentul “America” este o anumitã dezvoltare a compartimentului scurt , adoptatã de normã in prezenţ a grajdurilor ce practicã pãscutul animalelor. Prerogativa sa este aceea de a consimţi eliberarea şi capturarea simultanã a grupurilor de animale.
17
COMPARTIMENTE LUNGI TIP “TICINO” ŞI “LOMBARDIA” Funcţionalitatea grajdului in stabulaţie liberã este legatã de dispoziţ ia diverselor elemente ce il constituie. In particular este evident ca diferita distributie a coridoarelor, a pasajelor de legatura intre acestea, a adapatorilor, a zonei de furajare si a zonelor de relaxare, sa aiba o absoluta incidenta asupra rationaliatatatii
grajdului
si
asupra
relativelor
costuri
gestionale.
Corecta constructie a diferitelor instalatii este deci un factor indispensabil, dar nu suficient, pentru o mai buna reusita a lucrarii, ce va fi garantata doar daca acestea vor fi si corect dispuse tinand cont de spatiile, miscarea si exigentele FRONT DE FURAJARE
FRONT DE FURAJARE AUTOCAPTURANT
animalelor.
18
Este indispensabil pentru a garanta un mai usor control al animalelor, garantand posibilitatea de blocaj periodic a operatiunilor de control si tratament PRODUSE PREFABRICATE IN BAV (BETON ARMAT VIBRAT)
FRONTUL DE FURAJARE Frontul de furajare si peretele ce sustine frontul de furajare pot fi realizate cu produse prefabricate care in mod oportun armate pot suporta chiar si structura de acoperire pentru zona de alimentatie si foraj. Adoptarea frontului si cusetelor in beton armat vibrat permite realizarea unor structuri prefabricate autoportante care nu necesita ulterioare lucrari de fundatie. Adoptarea unor fronturi de furajare si cusete din beton armat vibrat permite realizarea unor structuri prefabricate care nu necesita ulterioare lucrari de fundatie.
19
CUŞETE Gradul de ocupare a cusetelor depinde in afara de corectele dimensiuni, care sunt elementul baza a solutiei, si de conformatia solului, de cat este moale si de desenul despartitoarelor de cusete. Corectul mix a acestor factori asigura utilizarea de catre animale cu asteptatele avantaje legate de curatarea acestora, mai buna calitate a laptelui si rapiditatea operatiunilor de muls. BAZAMENTE PENTRU CUSETE. Bazamentele pentru cusete pot fi realizate in beton armat prefabricat si in mod oportun armate pentru a suporta structura de acoperire a zonei de odihna.. Bazamentele pentru cusete pot fi de tip “ cada” pentru gestiunea cusetelor cu pat sau “pardoseala plana” pentru adopatarea unor covoare sau saltele. Adoptarea unor fronturi de furajare si cusete in BAV permite realizarea unor structuri prefabricate autoportante care nu necesita ulterioare lucrari de fundatie. BOXE POLIUZ
Trebuie sa raspunda la exigente de multe ori diversificate, de aceea este necesar sa se asigure maxima elasticitate de folosire. Sunt de fundamentala importanta toate centrele zootehnice organizate si gestionate in care sunt de regula prevazute cu box pentru steaming-up, box fatare, box infirmerie, box starter post-nastere, box taur.
20
BOX FATARE ŞI INFIRMERIE
Sunt de regula predispuse pentru a putea gazdui animale singal sau mici grupuri. De mare utilitate rezulta posibilitatea de o bloca animalul in zona de odihna sau furajare, pentru a facilita diferitele operatii de gestiune a animalelor si asternutului.
BOXE TAUR
Boxa taur trebuie sa aiba o iesle in unghi cu capturare si pasaj de om. Predispozitia compartimentului este indispensabila pentru a asigura gestiunea operatiilor in siguranta pentru personal. O speciala si interesanta solutie de grajd pentru “progeny test” cu compartimente singale pentru taurii de
21
reproducere. Dupa perioada de conditionare la viata sociala, la varsta de circa 6 luni, este posibil sa se formeze grupuri de vitei mai numerosi gazduindu-i in adaposturi, cu zona de odihna fie pe pat permanent fie in cuseta.
Distributia planimetrica pentru adaposturile acestor sectoare prevede zona de odihna pe pat permanent (3-6 mq/cap pana la 16 luni de viata si 68mq/cap pana la fatare) si cea de alimentare pe pardoseala , cu curatarea mecanizata sau ca fisurat. Grilajul de furajare de tip autocapturant si antisufocare, are dimensiuni diverse (inaltime) in functie de varsta animalelor. Pana si imprejmuirile si portile trebuie sa fie in mod oportun studiate cu scopul de a putea integra toate animalele la furajare concomitent cu operatiile de extirpare a patului.
22
Solutia cusetelor reglabile rezulta interesanta atat pentru spatiul minor necesar , cat si pentru functiunea de dresare asigurand de la bun inceput deplina ocupare a cusetelor in grajd eliminand astfel orice problema de acomodare. Dotari si echipamente pentru bovine de carne
Dotarile pentru aceasta tipologie de creascatorie sunt in mod specific studiate pentru a permite continerea animalelor evitand orice posibila dauna si asigurand operatiile de miscare si control in deplina siguranta. Sunt boxe adaptabile atat pe paviment cu gratar cat si pe pat.
Rezulta evidente diferitele solutii stabulative adaptate , de la acelea complet pe pat, la acelea cu zona odihna pe pat si zona de alimentre mecanizata sau pe paviment cu gratar.
In diferitele solutii posibile, este totusi fundamentala alegerea tipologiei frontului de furajare , a pasajelor si a portilor care consimt blocajul animalelor intr-o portiune a boxei oferita lor cu scopul de putea executa operatiile de curatare a patului si controlul miscarii animalelor in siguranta absoluta pentru operatori. 4.2. Dotãri şi echipamente zootehnice pentru bubaline/bivoli
23
Aparenta liniste a bubalinilor nu trebuie sa ne faca sa uitam obisnuinta acestor animale de a se misca in grup si de a se freca cu mare forta de barierele care trebuie sa fie robuste si in mod special studiate. Functionalitatea grajdului este legata de corecta constructie a diferitelor elemente ce o compun, dar mai ales de integrarea lor, luand in considerare spatiile, miscarile, exigentele de bunastare ale animalelor si usurinta muncii operatorilor. FRONT DE FURAJARE
Particulara conformatie si dimensiunile relative ale gatului, capului si coarnelor, creeaza mereu probleme in ceea ce priveste adoptia unui front de furajare capturant. Rezultate bune se obtin cu adoptia unui front de furajare cu doua bare cea din partea inferioara mobila si reglabila in inaltime. Acesta trebuie sa fie asezat in fata pentru a asigura o mai corecta pozitionare in iesle si pentru a evita orice leziune a animalului.
24
Adoptia unor iesle si cusete din bav permite realizarea unor structuri prefabricate autoportante care nu cer ulterioare opere de fundatie. Se pot realiza structuri cu alei simple sau duble , pentru zone de odihna cu 2 sau 3 randuri de cusete si adaposturi complete. Boxe pentru inţãrcarea viţeilor
Sunt studiate pentru a raspunde fie exigentelor igienico-sanitare, fundamentale pentru primele saptamani de viata a vitelului, fie pentru bunastarea animalelor si de bunele conditii de munca ale operatorilor.
Boxele unicelulare pentru intarcarea viteilor (dimensiuni cm 100x200). Sunt solutia ideala pentru ca sunt suprainaltate si cu fundul griliat, asigurand drenajul continuu al patului care ramane astfel uscat si confortabil. Inchiderile boxei, acoperisului si peretilor laterali, creand astfel o microclima garantand, in
25
acelasi timp, izolarea animalelor. Pe poarta de intrare se gasesc galeata cu dispozitiv de basculant pentru lapte si apa si ieslea pentru contentie fan si concentrate. Dispozitia boxelor pe randuri si instalarea unei structuri de acoperire, creeaza garantia unor bune conditii de munca a operatorilor si un bun control al animalelor. In crescatoriile de mari dimensiuni este oportuna impartirea boxelor in mai multe unitati cu scopul de a gestiona mai bine operatiile de spalare si dezinfectare. Dotari pentru bubaline de carne
Sunt dotari in mod specific studiate pentru a favoriza contentia animalelor evitand posibile daune si asigurand operatiile de miscare si control a animalelor in deplina siguranta. Sunt boxe adaptabile atat la pavimentul fisurat cat si la patul permanent.
Sunt posibile diferite solutii stabulative , de la cele complet pe pat permanent, la cele cu zona de odihna pe pat permanent si zona de alimentatie mecanizata sau pe gratar la cele complet pe paviment cu gratar. In diferitele solutii posibile este foarte importanta alegerea tipologiei grilajului de furajare, a zonelor de pasaj, a portilor care trebuie sa consimta delimitarea animalelor intr- o portiune a boxei, cu scopul de a putea executa operatiile gestionare a patului permanent si controlul miscarii animalelor in absoluta siguranta.
26
Accesorii pentru gestionarea centrului zootehnic
Dificultatea de blocaj a bubalinelor(bivolitelor) in frontul de furajare , face indispensabila dotarea centrului zootehnic cu un “corral” ce permite efectuarea in deplina siguranta pentru operatori a tuturor operatiilor de control asupra animalelor.
“Corralul” in mod special studiat pe baza caracteristicilor fermei, prevede un particular “loc de capturare” cu o speciala capacana. Prin operatii de control asupra animalului in deplina siguranta, acesta poate fi eliberat fara sa fie constrans la miscari fortate.
TRAVALIU MEDICATIE
Consiste blocajul usor al animalului si datorita miltiplelor panglici cu functie de
27
strangere si ridicare, favorizeaza accesul la partile corpului interesate diverselor interventii.
DOTARI
PENTRU
IMPREJMUIREA
SI
MISCAREA
ANIMALELOR
Caracteristicile constructive si dimensiunile sunt studiate tinand cont de volumul animalelor, dar mai ales considerand exigentele specifice ale fermei si o relativa rutina operativa. Imprejmuirile si portile fixe sau care se pot deschide in anumite situatii pot fi studiate si realizate cu solutii specifice in masura sa rationalizeze la maxim gestiunea crescãtoriei.
4.3. EFECTIVE ŞI PRODUCŢII
In România, existã un efectiv total de bubaline de 62.100 capete repartizate majoritar in judeţele: Bihor, Bistriţa Nãsãud, Braşov, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj şi Sibiu. Cele mai mari efective de bubaline şi bovine se gsesc in judetele Salaj (14.300 capete), Cluj (10.100 capete), Maramureş (6.500 capete), Bihor (5.600 capete), Braşov (5.400 capete), Satu Mare (4.400 capete). In judeţele Sibiu, Braşov, Cluj direcţia principalǎ de exploatare este pentru producţia de lapte, iar in judetele Salaj şi Bihor pentru carne şi lapte. In judetul Braşov, care are o tradiţ ie indelungatã in creşterea bubalinelor, se gaseşte Staţiunea de Cercetare şi Producţ ie pentru creşterea Bubalinelor - Sercaia, unica din ţarã pentru aceasta specie.
28
Ca insuşiri de producţie, S.C VĂCUŢA se preteazã, in principal, la exploatarea pentru producţia de lapte şi carne de bivine din rasele Bãlţ atã Româneascã şi Limousin şi de bubaline/bivoli din rasa Murrah. 4.3.1.PRODUCŢII LAPTE
Producţia de lapte a bubalinelor şi bovinelor este in jur de 1.700 litri pe lactaţie, cu 132 kg grasime purǎ şi un procent de grǎsime de 7,49%. Laptele de bivoliţã are o compoziţie complexã şi se caracterizeazã printr-o pondere ridicatã in substanţã uscatã şi grasimi, superioarã laptelui produs de cãtre toate celelalte specii de animale de fermã. De asemenea, are un conţinut ridicat in vitamine şi compuşi minerali. Astfel, valorile reprezentative ale componentelor principale din laptele de bivoliţã sunt: (in g/100 g lapte) •
substanţã uscatã total - 17,4;
•
grãsimi - 7,4;
•
proteine - 4,1;
•
cazeina - 3,4;
•
albumine - 0,6;
•
lactoza - 4,8;
•
subst. minerale - 0,7;
•
calciu - 185 mg/100 g lapte;
•
fosfor - 137 mg/100 g lapte;
Aceastã compoziţie conferã calitãţi nutritive precum şi calitãţi tehnologice deosebite laptelui de bivoliţã.
29
Din lapte de bivoliţã dar şi din laptele de vacã, se pot obţine preparate foarte apreciate de consumatori: •
Branzeturile care se fabricǎ intr-o gama foarte variatã de sortimente, cum
sunt Mozzarella, Cheddar, Karnal, Surati la care se adaugã branza telemea de bivoliţã produsã in ţara noastrã; •
Produse cu conţinut ridicat in grasime, respectiv smântâna, untul şi
gheea; •
Preparate dietetice acide : iaurtul, chefirul.
4.3.2. PRODUCŢII CARNE
De la animalele sacrificate se obţin carcase cu o greutate medie de 200kg. Cele mai importante criterii de apreciere a producţiei de carne obtinutã sunt: •
masa corporalã la momentul valorificãrii, care este de dorit sã fie cât mai
mare şi la vârste cât mai timpurii; •
conformaţia corporalã;
•
gradul de "'imbrãcare in muşchi".
4.3.3. AMELIOARARE BUBALINE ŞI BOVINE
Creşterea bubalinelor şi bovinelor este dependentã, la aceastã datã, de realizarea unei valorificãri superioare a producţ iilor in special prin procesarea laptelui in produse specifice şi desfacerea acestora la export. Principalele elemente ce ii preocupã pe crescãtori privesc aplicarea unui program de ameliorare a bubalinelor şi bovinelor, care are in vedere urmãtoarele obiective: •
Masivizarea tipului de bubaline actual, prin creşterea taliei la 138 cm şi a
masei corporale la peste 600 kg la bivoliţele adulte, cu o bunã dezvoltare a
30
dimensiunilor de lungime a trunchiului, profunzime pronunţatã a toracelui şi largimi sporite in general, precum şi un tren posterior masiv. Totodatã, se urmãreşte creşterea adâncimii toracelui la peste 55% din inalţimea la greban. •
Ridicarea potenţialului genetic in direcţia producţiei de lapte la peste
1900 kg lapte şi 145 kg grasime şi 100 kg proteinã. •
Concomitent, se va apela şi la imigra ţia de gene valoroase, prin utilizarea
de material seminal din alte rase, superioare. Firma noastra, S.C. VĂ CUŢ A, oferã spre vânzare şi viţ ei pentru carne de cea mai bunã calitate şi din cele mai bune rase la preţul de 10 lei Kg viţel viu, preţul incluzând şi reducerea de 10%. Pentru ca firma sã işi asigure vânzãrile trebuie sã indeplineascã unele condiţii privind :igiena, calitatea cãrnii animalului, condiţiile de creştere şi regimul de hrana. Intrucât pe piaţ a internã şi cea externã cererea de carne de vitã este in creştere, iar servicile noastre au o calitate ce atinge standardul, vom fi siguri cã vom avea succes pe piaţã şi ne vom extinde afacerea şi mai mult. Vinderea viţeilor pentru carne se va face atât en-gross, unui numãr limitat de clienţi (spitale, abatoare, cantine, unitãţi militare), cât şi en-detail magazinelor de desfacere a cãrnii. Firma intenţioneazã sã practice preţuri cu 10% mai mici decât nivelul preţurilor existente pe piaţã. CAP.5. EVALUAREA PIEŢEI ŞI A CONCURENŢEI
SEGMENTUL DE PIAŢĂ Ferma este amplasatã in judeţul Cluj. In vecinatatea oraşului la caţ iva kilometri, sunt oraşele : Turda, Târgu Mureş, Zalãu, Reghin, Gherla, Aiud, Beclean, Dej etc. care au şi ele un numar destul de mare de locuitori, ce
31
consumã carne de vitã, având in vedere preţ ul rezonabil al viţ eilor din ferma noastrã.
CONCURENŢA In zonã mai existã o fermã de creştere a viţeilor pentru carne, care au şi magazin de desfacere a cãrnii, dar nu acoperã necesarul de carne pe piaţ a oraşului şi in zonele limitrofe, deoarece practicã preţuri mai ridicate şi calitatea lasa de dorit. In comparaţie cu aceşti concurenţi, S.C. VĂCUŢ A oferã carne şi lapte de o calitate mult mai ridicatã şi la un preţ mult mai mic, iar in ceea ce priveşte tehnologia
noastrã de creştere a viţeilor, se bazeazã pe metode mult mai
moderne, ceea ce atrage clienţi din mai multe zone ale ţãrii, dar şi din afarã. CAP.6. LEGISLAŢIA IN VIGOARE PRIVIND ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE IN VEDEREA INFIINŢĂRII UNEI FERME DE BOVINE ŞI BUBALINE 6.1. Obiective operaţionale
Promovarea investiţiilor in exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a animalelor pentru realizarea de construcţ ii noi şi/sau
modernizarea construcţiilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilitãţ ilor aferente, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi, infiinţarea de plantaţ ii etc. Domeniul de acţiune
In cadrul acestei mãsuri vor fi sprijinite investi ţiile orientate spre dotarea cu utilaje şi echipamente performante in raport cu structura agricola actualã, precum
şi investiţiile
privind
adaptarea
construcţiilor agricole
pentru
respectarea standardelor comunitare şi creşterea competitivitãţ ii exploataţiilor agricole.
32
Descrierea tipului de beneficiari
Sunt exceptate de la sprijinul prin acesta masur organizaţ iile de producãtori din sectorul legume şi fructe pentru investiţii sprijinite prin Pilonul I. Grupurile de producãtori şi cooperativele pot fi beneficiari ai mãsurii cu condiţia ca investiţiile realizate sã deserveascã interesele propriilor membri. Definirea categoriilor de beneficiari in funcţie de baza legalã de infiinţare, organizare şi functionare:
societati comerciale
persoane fizice autorizate
asociatii familiale
Sectoare prioritare
In cadrul mãsurii sectoarele prioritare sunt: Sectorul vegetal:
legume,
pepiniere si plantatii de pomi si arbusti fructiferi, capsunarii,
culturi de camp,
pepiniere si plantatiile de vita de vie pentru vin (cu exceptia restructurarii/reconversiei plantatiilor de vita de vie) si struguri de masa.
Sectorul de creştere a animalelor :
bovine pentru lapte,
bovine pentru carne,
porcine
ovine si caprine,
pasari in sistem extensiv pentru oua de consum.
33
Criterii de selecţie:
• Exploatatii agricole care se adapteaza la standardele comunitare nou introduse; • Exploatatii din sectoarele prioritare, in ordinea de prioritati prezentata mai sus; • Exploatatii agricole de semisubzistenta; • Beneficiarul care este membru al unei forme asociative, recunoscute conform legislatiei nationale in vigoare; • Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru aceleasi tip de activitate ; • Exploatatii vegetale si de cresterea animalelor in sistem ecologic; • Proiectele care au si investitii pentru procesarea produselor agricole; • Exploatatii agricole detinute de fermieri cu varsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului; • Exploatatii agricole aflate in zonele defavorizate. 6.2. Descrierea cerinţelor şi obiectivelor cu privire la imbunatãţirea performanţei generale a exploataţiilor agricole
Sprijinul este acordat pentru investitii corporale si necorporale care conduc la imbunatatirea performantei generale a unei exploatatii agricole si care indeplinesc atat standardele nationale cat si pe cele comunitare. Planul de afaceri reprezinta partea economica a memoriului justificativ in cazul achizitiilor simple, sau a studiului de fezabilitate in cazul obiectivelor de investitii care au si constructii, iar beneficiarul unui proiect de investitii trebuie sa demonstreze imbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole prin indeplinirea unuia sau mai multor obiective de ordin tehnic, economicofinanciar si de mediu, conform urmatoarei liste indicative: Obiective tehnice economico-financiare de mediu
- achizitia de tractoare, combine, masini, utilaje, echipamente etc, care determina cresterea productivitatii muncii, imbunatatirea calitatii produselor
34
agricole, introducerea de tehnologii performante, imbunatatirea conditiilor de lucru; - construirea si/sau modernizarea cladirilor operationale care conduc la asigurarea conformitatii cu standardele comunitare; - diversificarea productiei in functie de cerintele pietei, realizarea de noi produse si introducerea de noi tehnologii . - reducerea costurilor de productie si cresterea rentabilitatii economice a exploatatiei agricole; - cresterea valorii adaugate brute (VAB ) a exploatatiei agricole. - cresterea viabilitatii economice. - reducerea emisiilor daunatoare cu efect de sera si o mai buna gestionare a deseurilor rezultate din activitatea de productie; - reducerea emisiilor de amoniac (si a altor gaze), in special in exploatatiile de crestere a animalelor prin respectarea standardelor sanitarveterinare, de igiena si de bunastare a animalelor; - asigurarea respectarii cerintelor fitosanitare, ecologice etc.; - cresterea gradului de utilizare a surselor de energie regenerabila si imbunatatirea eficacitatii folosirii acestora. Obiectivele de ordin tehnic si de mediu sunt prezentate in studiul de fezabilitate sau, dupa caz, in memoriul justificativ, iar obiectivele economicofinanciare sunt prezentate in planul de afaceri. Tipul sprijinului
Sprijin public nerambursabil. Beneficiarii acestei masuri pot solicita Agentiei de plati plata unui avans in cuantum de pana la 20% din ajutorul public pentru investitii, conform
articolului 56 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurala din FEADR, iar plata este conditionata de constituirea unei garantii bancare sau a unei garantii echivalente, corespunzatoare unui procent de 110% din valoarea avansului.
35
Garantia depusa se elibereaza numai in cazul in care Agentia de plati stabileste ca suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investitii a depasit valoarea avansului. CAP.7. Plan de măsuri privind implementarea sistemului de management al calităţii
Obiectivele auditului intern sunt:
Asigurarea obiectivă şi consilierea destinate să îmbunătăţească sistemele şi activităţile societã ţii;
Sprijinirea îndeplinirii obiectivelor societãţii printr-o abordare sistematică şi metodică, prin care se evaluează şi se îmbunătăţeşte eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor administrării.
Activitatea de audit intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate
în
cadrul
societãţii,
la
nivel
central
şi
judeţean.
Directorul Direcţiei Audit Intern este responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit şi pentru asigurarea condiţ iilor necesare pregătirii profesionale a auditorilor din cadrul Direcţ iei Audit Intern. Direcţia Audit Intern îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
Elaborează şi implementează normele metodologice şi procedurile de audit specifice societatii cu avizul Direcţiei de audit din cadrul MAPDR;
Elaborează planul strategic pe 3 ani, precum şi planul anual de audit intern pe baza c ăruia se efectuează misiunile de audit intern şi propune modificarea planului de audit intern ori de câte ori analiza riscurilor motivează acest lucru, sau conducerea societatii dispune efectuarea unor misiuni de audit neprevăzute în planul de audit iniţial aprobat, prin renunţarea la unele misiuni cu riscuri mai reduse incluse deja în plan;
36
Efectuează activităţi de audit intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale societatii sunt transparente şi conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficien ţă şi eficacitate şi face recomandări pentru îmbunătăţirea acestora, dacă este cazul;
Analizează sistemele de management şi control intern ale structurilor auditate, identifică slăbiciunile acestora, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme, programe / măsuri / proiecte sau operaţ iuni şi propune recomandări pentru reducerea acestora, dacă este cazul;
Verifică respectarea procedurilor aşa cum au fost ele acreditate;
Desfăşoară misiuni de audit intern cuprinse în planul de audit intern cu respectarea normelor procedurale de audit intern;
Efectuează misiuni de consiliere formalizate, efectuate prin abordări sistematice şi metodice conform reglementărilor legale; Serviciul Audit IACS-IT care desfăşoară misiuni de audit, de asigurare
şi consiliere, după caz, asupra activităţilor privind:
Implementarea sistemului de consultanţă pentru fermieri;
Realizarea procedurilor IACS de către contractorul software;
Analiza de statistici rezultate din baza de date din IACS;
Integrarea procedurilor privind administrarea şi controlul cererilor de plată pe suprafaţă în sistemul IACS;
Realizarea şi implementarea Registrului fermierilor;
Implementarea Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS); CONCLUZII
