Plan de interventie in cazul unui elev cu o problema educationala. Cuprins: 1. Prezentarea elevului, scurt istoric – urmarind fisa psihopedagogica 2. Evaluarea problemei elevului 3. Stabilirea obiectivelor cu precizarea motivatiei 4. Planul de interventie 5. Argumentare teoretica 1. Prezentarea elevului, scurt istoric Date personale Numele şi prenumele: Vasile Ioana Locul şi data naşterii: 21 septembrie 1998 Domiciliul: Bacau, strada Alecu Rusoo, numarul 17, bl 3, Sc. C, Ap 14 Şcoala şi clasa în care învaţă elevul: Scoala Miron Costin Bacau, clasa a VII-a B. Date familiale
Componenţa/structura familiei: părinţi (tutori), fraţi/surori, etc
Nr. crt
Numele prenumele
şi
Poziţia Vârsta Pregătirea în structura şcolară familiei mama 45 Scoala profesionala
1
Vasile Luminita
2
Vasile Gheorghe
tata
46
3
Vasile Mihaela
sora
24
Scoala profesionala Masterat
Profesia
Ocupaţia/locul de muncă
contabila Secretar/ S.C. COMPANIA REGIONALA DE APA BACAU S.A frezor Pensionar de boala Profesor Profesor/Scoala Sanduleni
Atmosfera şi climatul educativ Ioana face parte dintr-o familie normala, formata din mama, tata si sora mai mare Mihaela. Situatia materiala a famieliei este satisfacatoare, cei 4 bucurandu-se de un trai decent, chiar si acum in situatii de criza. Sora Ioanei – Mihaela are 24 de ani a terminat Facultatea de Educatie Fizica si Sport in Bacau, iar momentan este profesoara de educatie fizica si sport la un sat de la feriferia Bacaului. Cei patru locuiesc intr-un apartament de 2 camere. Atmosfera socia – morala in familie este una normala. Relatiile afective din cadrul familiei (atât dintre parinti, cât si dintre elev si parinti) pot fi definite ca fiind satisfacatoare. Relatia dintre ambele parti este una bazata, în primul rând, pe încredere si pe respect din partea elevului. Ioana este mai apropiata de mama sa intrucat dansa reprezinta mentorul ei in tot ceea ce intreprinde aceasta. Mama Ioanei este cea care se preocupa ca fata sa invete la scoala, ii verifica temele o invata si o ajuta permanent sa isi insuseasca temele constient. Tatal Ioanei este mai delasator, si nu intelege de ce fiica sa trebuie sa invete atat de mult.
Ioana nu are o camera a ei unde sa invete, motiv pentru care isi face temele in bucatarie. Tot in bucatarie, vine si tatal Ioanei sa fumeze din cand in cand. In astfel de momente Ioana alege sa paraseasca bucataria, si sa astepte pana cand tatal ei termina tigara. Din acest motiv se nasc conflicte mici si trecatoare intre mama si tatal Ioanei, pe motiv ca fata nu are suficienta libertate pentru studiu. Familia a trecut peste toate aceste conflicte pana astazi. Ioana este ajutata la lectii si de sora sa Mihaela. Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului Conditiile de viata a elevului sunt bune. Ioana are tot ceea ce iti trebuie pentru a-si desfasura cu succes activitatea la scoala. Influenţe din afara familiei Nu exista influente din afara familiei. Mama Ioanei are grija de ficare data la ce prieteni isi face fiica sa, si atunci cand ea nu este deacord cu noul grup de priteneni ii interzice Ioanei sa mai iasa cu ei. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii Ioana este dezvoltata armonios, în limitele specifice vârstei, are o inaltime de 1.52 cm si o greutate de 47kg. Bine dezvoltat,fizic placuta,ordonata in tinuta vestimentara.Conform fisei medicale si a examenului de bilant, elevul este sanatos clinic. Pana in prezent Ioana nu a suferit imbolnaviri grave, a fost operata de apendic si amigdale, si nu are alte deficiente. Particularităţi ale debutului ciclului şcolar Ioana este un copil foarte perspicace care isi dorea foarte mult sa mearga la scoala, interesul pentru scoala aparand la sfarsitul prescolaritatii. Putem afirma asadar ca Ioana avea o conduita pozitivă, adecvată începerii şcolarităţii. Era curioasa si avea o dorinta foarte mare de a afla lucruri noi. Exista si o motivatie extrinseca – sora ei mai mare – Ioanei ii placea ca sora sa ajunsese profesoara daca invatase si dorea si ea sa ajunga la fel. Avea o inclinatia pentru stiintele exacte si calcula foarte repede. Memoria se relationeaza mai bine cu gandirea decat in stadiul prescolaritatii si creste rolul memoriei logice.Particularitatile individuale ale memoriei copilului sunt: usurinta memorarii, trainicia pastrarii si reactualizarea prompta. Din pacate nu avea un vocabular foarte bogat si nu citea foarte putin mai spre deloc. De fiecare data cand mama ei o punea sa invete, eleva incepea sa lucreze la matematica, intrucat o vedea pe aceasta mult mai frumoasa decat romana. Intrucat Ioana avea probleme de vocabular, ii venea foarte greu sa se exprime, sa formuleze propozitii si sa vorbeasca. In plus nu putea pronunta corect anumite litere precum: „s” si „r” si nu acorda importanta acestui lucru. Ioana nu putea face analize, nu putea generaliza si trebuia sa i se explice de mai multe ori pana atribuia un anumit sens unei discutii. Astfel exista usoare probleme de trecere a copilului de la gandirea preoperatorie la gandirea operatorie. Ioana s-a adaptat usor situatiei scolare si programului, in schimb a avut probleme cu integrarea in colectiv. Deoarece avea anumite probleme de vorbire, ii era greu sa relationeze cu colegii sai, iar acestia o evitau si faceau glume pe seama ei. Nici ea nu-si dorea in schimb sa relationeze mai mult cu ei. Date privind situatia scolara, rezultate obtinute de elev
Disciplina
Clasa I
Clasa a II-a
Clasa a III-a
Clasa a IV-a
Limba si literaturaromana
B
B
S
B
FB
FB FB
Limba si literatura franceza Matematica Cunoasterea mediului/ Stiinte ale naturii Educatie civica
FB
FB
FB
FB
FB
FB FB
B
Istorie
B
Geografie
B
Religie
FB
FB
FB
FB
Educatie muzicala
FB
FB
FB
FB
Educatie plastica
FB
FB
FB
FB
Educatie tehnologica
FB
FB
FB
FB
Literatura pentru copii
B
B
S FB
Consiliere si orientare
Disciplina
Clasa V
Clasa a VI-a
Limba si literaturaromana
7
6
Media pe materie 6.5
Limba si literatura franceza Matematica
8
8
8
10
10
10
8
8
Fizica Istorie
8
9
8.5
Geografie
10
10
10
Religie
10
10
10
Educatie muzicala
10
10
10
Desen
10
10
10
Educatie fizica
10
10
10
Biologie
9
9
9
Educatie civica
-
10
10
Media generala
9,2
9,16
9,18
Cercuri frecventate de elev: Nu a frecventat nici un cerc in afara scolii din cauza mai multor factori ce nu tin de elev: lipsa de bani, prejudecatile parintilor (" Daca e sa invete, invata oriunde", "Daca pe cea mare am dato la atletism si nu a invatat, pe asta mica nu o mai dam nicaieri”) Participarea la concursuri şcolare şi extraşcolare Ioana a participat la concursul Cangurul, Olimpiada de matematica, Olimpiada de fizica, obtinand urmatoarele rezultate prezentate in tabelul de mai jos Clasa Concurs Rezultate
IV Cangurul Mentiune
VI Olimpiada de Matematica Diploma de participare
VI Olimpiada de fizica Diploma de participare
Activitatea independentă a elevului: Asa cum am mentionat anterior Ioana nu citeste nimic suplimentar, nu citeste nici ceea ce trebuie sa citeasca pentru scoala. Ii place sa rezolve probleme in plus la matematica. Nu are alte ocupatii,iar in timpul liber sta la televizor. Procesele cognitive şi stilul de muncă intelectuală In cazul Ioanei predomina modalitatea vizuala de receptie a informatiei. Eleva are un nivel de inteligenta medie spre buna, o memorie buna, o imaginatie destul de saraca datorita lipsei lecturilor suplimentare sau a oricarei alte activitati extrascolare, un limbaj redus si o exprimare greoaie. Eleva este caracterizat de un stil de munca neglijent – datorita factorilor ce nu tin de ea – nu are o camera a ei unde sa isi faca temele, mai copiaza anumite teme de la altii, iar la romana de fiecare data asteapta ca mama sa sa-i faca temele. Din punct de vedere al sarguintei, eleva de obicei este sarguincioasa. Ioana procedeaza rutinier, se conformeaza modelului, si are in fiecare zi acelasi program. Conduita elevului la lecţie şi în clasă La lectie, eleva este de obicei pasiv, se lasa greu antrenata, asteapta sa fie solicitat, cu exceptia orelor de matematica, unde participa activ si cu interes. In general, eleva are o conduita cuviincioasa, corecta, este respectuasa cu profesorii, vine cu temele facute la unele materii, la altele prefera sa le copie in pauze, alternand perioade de constiinciozitate cu perioade de delasare. Conduita in grup, integrarea sociala a elevului Adaptarea la grup este si acum dificila pentru Ioana, participa la temele pe echipa numai daca este solicitata, daca nu prefera sa lucreze singura. Putin sociabila si comunicativa,
prefera sa tina pentru ea ideile si sa nu le impartaseasca cu ceilalti colegi, integranduse atat cat strictul necesar o cere. De catre ceilalti colegi este vazuta ca o persoana egoista, si individualista, dar foarte desteapta la matematica – lucru pentru care o apreciaza. Trăsături de personalitate Trasaturile temperamentale indica faptul ca prezinta caracteristicile melancolicului. Eleva are un temeperament calm, controlat, nepasator uneori, interiorizat, retras, lipsit de energie, si instabil. Este foarte emotiva, si prefera sa nu vorbeasca cand este pusa sa expuna o problema, balbaindu-se destul de mult, foarte pesimista si rezervata ceea ce o fac sa fie putin sociabila. O caracterizez pe Ioana drept o persoana mai mult trista si deprimata decat vesela, cu toate ca fata ei nu exprima nicio o dispozitie afectiva. Lucreaza repede sarcinile de invatare, dar evaziv – nu se concetreaza suficient de mult. In ceea ce priveste trasaturile de caracter in devenire, Ioana are o atitudine pozitiva fata de munca proprie, manifesta constiinciozitate, disciplina, fata de munca altora manifesta indiferenta atata timp cat munca altora nu ii afecteaza propria persoana, pare un bun executant, are atitudini pozitive fata de sine, are incredere in fortele proprii, dar manifesta o usoara aroganta, prefera sa lucreze singura, avand o atitudine negativa fata de munca in echipa si fata de altii. Nu ii ajuta pe ceilalti din proprie initiativa.Manifesta respect fata de persoanele superioare ca varsta Ca trasaturi voluntare de caracter manifesta: perseverenta. 2. Evaluarea problemei elevului Din datele prezentate la capitolul 1 reiese ca eleva Ioana Vasile se confrunta cu urmatoarele probleme: Probleme cognitive Deprinderi scazute de citit pentru un copil in clasa a VII-a. Eleva cunoaste alfabetul, dar nu poate citi cursiv, citind anumite cuvinte pe silabe. Deprinderi scazute de scris pentru un copil in clasa a VII-a. Eleva stie sa scrie, dar o face foarte incet. Formuleaza compuneri cu dificultate, doar dupa modele sugerate la scoala. Deprinderi de exprimare scazute. Exprimarea elevei este nesigura, pronunta cu dificultate anumite litere cum sunt „s” si „r”. Imaginaţia lipseşte, fiind ancorată în prezent, nu face corelaţii, lipsă de gândire logică Probleme noncognitive – de ordin social Slabe deprinderi sociale. Eleva nu povesteste, nu comunica sentimente, pareri, nu intra in discutie cu colegii sai. Se manifestă fără reţinere doar în familie, la şcoală este retrasă manifestanduse o inadaptare a elevei la exigentele ambiantei scoalare, la rigorile vietii de elev. Este acceptată de colectivul clasei, însă copiii nu o atrag în jocurile lor. Probleme in climatul familial. Eleva nu beneficiaza de tot sprijinul parintilor sai. Le ascunde părinţilor faptele rele, temându-se de pedepsele
corporale. Parintii nu colaborează cu şcoala, nu se interesează de situaţia copilului pentru a identifica problemele cu care acesta se confrunta. 3. Stabilirea obiectivelor cu precizarea motivatiei Problema identificata
Obiective pe termen scurt Deprinderi scazute de Citirea a minim a 3 pagini pe zi cu voce citit tare
Obiective pe termen mediu Citirea a minim 10 pagini pe zi, dintre care cel putin 5 cu voce tare de Deprinderi scazute de Scrierea zilnica a unei Realizare descrieri sau rezumate de text scris compuneri in functie de preferinta elevei Deprinderi scazute de Povestirea orala de Povestirea orala de fiecare data a ceea ce fiecare data a ceea ce exprimare citeste citeste Participarea la cel Vizionarea de Lipsa imaginatiei putin o activitate documentarea, extrascolara, inscrierea la cursuri completarea de de innot/muzica, integrame, cautarea mersul la o galerie unui hobby si de arta, vizionarea practicarea acestuia unei piese de teatru cauzei Gasirea unui Inadaptare la mediul Identificarea care duc la acesata prieten/prietene in social ( scloala) problema. Identificarea care sa aiba şi analiza situaţiilor cu incredere si cu care impact major asupra sa poata colabora si comportamentului discuta Participarea elevei: la jocuri de echipă ( la ora de educaţie fizică si alte activitati extrascolare )
Probleme in climatul Discutii in familie, petrecerea familial weekendului prin activitati interesante in afara casei (ex. Jocuri in parc, plimbari pe bicicleta)
Discutii in familie, petrecerea weekendului prin activitati interesante in afara casei (ex. Jocuri in parc, plimbari pe bicicleta) Dezvoltarea abilităţilor de relaţionare şi a
Obiective pe termen lung Citirea de scurte povestiri/balade/ Poezii/romane Realizarea comentarii
de
Cometariu oral a unei poezii citite la prima vedere Participarea la activitati creative zilnic, indrmararea elevei spre acivitati artistice (ex. Pictura) Conştientizarea de către Ioana, a adevăratelor cauze ale comportamentului său şi identificarea principalelor căi de acţiune. Colaborarea cu colegii în rezolvarea unor sarcini de grup in timpul lectiilor Sprijinirea afectiva si intelectuala a elevei pentru toate activitatie intreprinse,
comportamentelor emoţionale in cadrul familiei
Cea mai buna forma de motivatie este cea interna. Eleva este suficient de mare, si trebuie sa constientizeze lipsuri pe care le are si necesitatea imbunatatirii lor. Apoi motivatia parintilor in a o ajuta sa depaseasca toate aceste probleme. 4. Planul de interventie NUME SI PRENUME:Vasile Ioana VARSTA:14 ani CLASA:a VII - a B DATE DE CONTACT: Bacau INFORMATII DESPRE STAREA DE SANATATE:fizic sanatos INFORMATII DESPRE MEDIUL SOCIAL/FAMILIAL-se afla in familia naturala DOMENII DE INTERVENTIE: LIMBA ROMANA-,,Literele S, R”, mediul social DATA ELABORARII:2 decembrie 2012 PERIOADA DE INTERVENTIE: 25.11.2012 – 15.06.2013 GRUP DE SPRIJIN: profesorii si familia Dezvoltarea abilitatilor de citit, vorbit, scris Scopul acestei actiuni este dezvoltarea potentialului cognitiv al copilului in vederea integrarii lui in activitatile de tip scolar cat si in grupul de copii, insusiri caracteristice, actiuni, pozitii spatial, relatii, unele trairi afective. Obiective pe termen lung
Să arate interes susţinut permanent, iniţiativă şi motivare în învăţare şi să ridice performanţa cititului si scrisului la nivelul clasei a VII-a Să atingă scopurile de învaţare formulate în planul educaţional personalizat; Performanţa la nivelul capacităţii de citit – scris ; Dezvoltarea respectului de sine, astfel încât elevul să fie în stare să facă faţă frustrărilor asociate cu dificultăţile de învăţare şi să-şi facă temele de casă în mod constant, fără a renunţa la el ; Parinţii să stabilească aşteptări realiste şi să implementeze acasă strategii eficiente prin care să ajute copilul să facă faţă temelor de casă şi şcolii să-şi atingă obiectivele şcolare. Parinţii şi profesorii să implementeze strategii educaţionale care să maximizeze capacităţile de învăţare ale elevului şi să compenseze slăbiciunile prezente ; Identificarea şi îndepărtarea dificultăţilor emoţionale ale elevului; Sporirea laudelor şi recompenselor pozitive de către părinţi în ceea ce priveşte rezulatele şcolare. Părinţii să menţină o comunicare regulată (săptămânal) cu dirigintele; Creşterea frecvenţei afirmaţiilor pozitive legate de şcoală şi a încrederii în abilitatea de a avea succes la şcoală
Alegerea modalităţilor specifice Metode: observarea Ioanei atenta atat la scoala de catre profesori cat si acasa, analiza cazurilor, jocul de rol, jocul cu reguli, poveştile terapeutice. Strategia de intervenţie Deoarece am considerat ca problema poate fi rezolvata de catre parinti si profesori nu am propus ca obligatorie indrumarea spre un cabinet specializat. Deoarece problema este complexă şi obiectivele propuse, corelate cu manifestările comportamentale, am conceput strategia de intervenţie pe doua planuri: şcoală si familie.
a) La şcoală se derulează un program de intervenţie personalizat.
Domeniul de intervenţie: cognitiv, Limba Română, citire – scriere. Motiv de referinţă: reducerea dificultăţilor de învăţare prin exersarea şi dezvoltarea capacităţilor instrumentale citit – scris Scopul programului de intervenţie: La sfârşitul programului,eleva va fi capabila sa citeasca cursiv, sa vorbeasca cursiv, sa sustina un comentariu al unei opere studiate oral. Intervenţii terapeutice: Invăţarea diferenţiată centrată pe elev ; Utilizarea terapeutică a jocului reprezintă o formă de corectare a pronunţiei ; Formarea capacităţii de fixare a sunetelor s-r prin citire şi sriere în spaţiul grafic, (izolat şi în cuvinte monosilabice, bisilabice) ; Formarea comportamentului de operare cu consoanele s-r în activităţile de citit-scris, realizând o corelare deplină şi permanentă între ele; Teme adecvate şi gradual abordate; Învăţarea prin cooperare, implicând colegii Ioanei Criterii de evaluare maximale - să citească povestiri scurte; - să citească cu voce tare un text scurt la prima vedere. Instrumente de evaluare : fişe de lucru individuale, probe curriculare, teste criteriale cu itemi pentru fiecare obiectiv în parte. b) Consilierea familiei pentru realizarea obiectivelor ce vizează problemele cu determinare pe acest domeniu, constituie cea de-a doua parte a intervenţiei. Interrvenţii terapeutice : Educarea parinţilor cu privire la semnele şi simptomele dizabilităţii de învăţare ; Încurajarea părinţilor să se implice regulat în efectuarea temelor alături de fetita (să citească cu ea, să folosească planşe pentru îmbunătăţirea pronunţării cuvintelor) ; Familiarizarea lor cu metode, tehnici eficiente în vederea sprijinirii copilului; Încurajarea părinţilor să îşi laude copilul frecvent şi să întărească permanent eforturile acestuia legate de învăţare. Recomandari Recomand stimularea pozitivă, întărirea motivaţiei şi a încrederii în propriile forţe, precum şi reluarea unor anumite activităţi în vederea consolidării achiziţiilor dobândite Dezvoltarea abilitatilor de comunicare Scopul acestei actiuni este dezvoltarea potentialului cognitiv al copilului in vederea integrarii lui in activitatile de tip scolar cat si in grupul de copii.
Obiective pe termen lung
Cresterea nivelului de dezvoltare cognitiva, prin stimularea corespunzatoare a senzatiilor si perceptiilor. Să arate interes susţinut discutiilor cu colegii, iniţiativă şi motivare pentru lucru in echipa; Dezvoltarea respectului de sine, astfel încât elevul să fie în stare să facă faţă frustrărilor asociate cu dificultăţile de învăţare şi să-şi facă temele de casă în mod constant, fără a renunţa la el ; Parinţii să stabilească aşteptări realiste şi să implementeze acasă strategii eficiente prin care să ajute copilul să facă faţă temelor de casă şi şcolii să-şi atingă obiectivele şcolare. Parinţii şi profesorii să implementeze strategii educaţionale care să maximizeze capacităţile de relationare ale elevului şi să compenseze slăbiciunile prezente ; Identificarea şi îndepărtarea dificultăţilor emoţionale ale elevului; Sporirea laudelor şi recompenselor pozitive de către părinţi în ceea ce priveşte rezulatele şcolare. Părinţii să menţină o comunicare regulată (săptămânal) cu dirigintele; Creşterea frecvenţei afirmaţiilor pozitive legate de şcoală şi a încrederii în abilitatea de a avea succes la şcoală ; Schimbarea atitudinii parintilor, un plus de afectivitate din partea lor si de implicare in cadrul vietei Ioanei
Alegerea modalităţilor specifice Metode: observarea Ioanei atenta atat la scoala de catre profesori cat si acasa, analiza cazurilor, jocul de rol, jocul cu reguli, poveştile terapeutice. Strategia de intervenţie Deoarece am considerat ca problema poate fi rezolvata de catre parinti si profesori nu am propus ca obligatorie indrumarea spre un cabinet specializat. Deoarece problema este complexă şi obiectivele propuse, corelate cu manifestările comportamentale, am conceput strategia de intervenţie pe doua planuri: şcoală si familie. a) La şcoală se derulează un program de intervenţie personalizat.
Domeniul de intervenţie: realtionarea cu colegii Motiv de referinţă: reducerea dificultăţilor de integrare prin jocuri interactice ce stimuleaza participarea Scopul programului de intervenţie: La sfârşitul programului,eleva va fi capabila sa faca parte dintr-o echipa si sa relationeze cu membrii echipei
Intervenţii terapeutice: Utilizarea terapeutică a jocului; Ioana este asezata in interiorul grupului de copii, preintampinandu-se o eventuala tendinta de automarginalizare In cadrul orelor de dirigentie, dirigintele va apela frecvent la activitati asemanatoare brainstormingul, in care elevii sunt motivati sa spuna ceea ce gandesc, fara a fi in pericol ca cineva sa rada de ei. Astfel Ioana va fi stimulata sa isi expuna parerile impreuna cu
colegii sai. Pentru fiecare raspuns corect si adaptat subiectului, copii sunt recompensati si laudati. Integrarea Ioanei in activitatile scolare si in interiorul grupului poate fi incurajat astfel prin atitudine pozitiva si mijlocita de diversele situatii de invatare si socializare din grupa. Teme adecvate şi gradual abordate; Învăţarea prin cooperare, implicând colegii Ioanei Criterii de evaluare maximale - să realizeze proiecte scurte ce necesita munca in echipa - testarea capacitatii ca lidei de grup Instrumente de evaluare : fişe de lucru individuale, probe curriculare, teste criteriale cu itemi pentru fiecare obiectiv în parte. b) Consilierea familiei este foarte importanta, intrucat ceea ce gandesc parintii se transmite in modul de viata al Ioanei. Ei sunt cei care ar putea sa potenteze sis a accelereze achizitiile copilului, determinandu-I o dezvoltare cat mai apropiata de normal, sau ar putea sa le franeze accentuand si fixand deficientele. Tatal Ioanei trebuie sa inteleaga ca prezenta lui in bucatarie pentru fumat in timp ce fata invata, ii dauneaza acestei, si ii opreste concentrarea, neincurajando sa fie o eleva buna. Scopul programului părinte-copil este acela de a induce modificări în interacţiunile părinte-copil, acestea constituind o premisă a dezvoltarii capacitatii de comunicare a elevei. Punctele centrale ale interventiei sunt modul în care caracteristicile Ioanei, cele ale părinţilor şi problemele familiale influenţează: comportamentul elevei, percepţia comportamentului Ioanei de către părinţi şi reacţiile părinţilor la comportamentul Ioanei Intervenţii terapeutice : Incurajarea parintililor sa fie buni ascultatori, rabdatori, flexibili si realisti cu Ioana, capabili sa zambeasca si sa-i transmita fetitei o stare de bine, de incredere in fortele proprii, sa colaboreze cu copilul, pentru a-i intelege problemele si a-l ajuta corespunzator ; Încurajarea părinţilor să se implice regulat activitatile fetitei, sa mearga cu ea in oras, sa o duca la teatru, opera, film, cursuri sau alte medii in care fetita ar putea interactiona cu alte persoane. Familiarizarea lor cu metode, tehnici eficiente în vederea sprijinirii copilului; Încurajarea părinţilor să îşi laude copilul frecvent şi să întărească permanent eforturile acestuia legate de învăţare. Integrarea Ionei in activitatile scolare si in interiorul grupului poate fi incurajata astfel prin atitudine pozitiva si mijlocita de diversele situatii de invatare si socializare din grupa. Reducerea tensiunilor in familie poate avea o importanţă majoră în stimularea Ioanei de a socializa si de a nu fi frustrata. 5. Argumentare teoretica Eleva analizata in prezentul plan are 14 ani. Conform etapelor stadiilor dezvoltarii psihice, ea apartine ciclului 1 - ciclul de crestere si dezvoltare (0-25 ani) –se dezvoltă toate capacităile fizice si psihice specifice speciei umane. La varsta de 14 ani, Ioana se incadreaza in urmatoarele stadii de dezvoltare: perioada pubertătii sau preadolescenta si inceputul adolescentei. Cu cât ne situăm mai aproape de începutul dezvoltării (în copilăria mică, de exemplu), unităŃile de vârstă în care se concentrează diferenŃele psihologice sunt mai mici
si se succed rapid. Problemele Ioanei erau deosebit de grave, motiv pentru care s-a considerat oportun planul de interventie prezentat anterior, pentru a facilita pe viitor o dezvoltare corecta cognitiva, afectiva si socio-morala. In cadrul dezvoltarii cognitive, Ioana nu era inca maturizata fiind imposibila trecerea la un stadiu superior de dezvoltare, deoarece din punct de vedere genetic nu s-a parcurs programul caracteristic stadiului precedent. Conform psihologlui elvetian Jean Piaget stadiile de dezvoltare sunt considerate un model al dezvoltarii cognitive. Cu toate ca conform varstei, Ioana ar fi trebuit incadrata in stadiul operatiilor formale ( dupa 11 ani), ea nu putea gandi abstract, nu putea face un rationament ipotetico-deductiv. O putem in schimb include pe Ioana in stadiul precedent, stadiul operatiilor concrete. Factorii sociali au fost cei care au determinat-o pe Ioana sa nu atinga stadiile de dezvoltare intelectuala la momentul oportun. InteracŃiunea socială are o puternică influenŃă asupra dezvoltării cognitive: dezvoltarea intelectuală în prescolaritate este mai productivă dacă are loc în grupurile de copii decât în mijlocul adulŃilor (exemplul dezvoltării limbajului). In cadrul dezvoltarii afective si educative, Ioana era un copil tensionat, care nu se bucura de sprijinul si afectivitatea familiei. Pornind de la teoria piagetiană asupra dezvoltării afective potrivit căreia exista o corelaŃie între dezvoltarea afectivă, cognitivă si sociomorală, psihologul Henryi Dupont identifică sase stadii în dezvoltarea afectivă a individului, iar dintre cele 6, Ioana ar trebui incadrata la stadiul psihologic personal (14/15 ani - sfârsitul adolescenŃei) – caracterizat acomodare la realitate si pendulare între conflict si echilibru afectiv. Ori, Ioana era inca foarte influnetata de anturaj, nu isi incepuse discutia cu sine, nu putea socializa cu celelalte persoane. Este important să se evite condiŃionările negative în copilăria timpurie, acestea putând conduce la timiditate, izolare si suspiciune. Faptul ca tatal Ioanei venea sa fumeze in bucatarie, si o oprea pe aceasta din concentrare au dus tocmai la timiditatea si izolarea ulterioara a Ioanei. Pentru dezvoltarea afectiva este foarte importantă diversificarea repertoriului emoŃional (copilul trebuie să lăsat să trăiască si să manifeste cât mai multe tipuri de emoŃii) si promovate trăirile acceptabile din punct de vedere social. Din punct de vedere psihologic, evoluŃia si educaŃia socio-morală trebuie analizată prin raportarea la aspecte de ordin etic si social, de unde rezultă faptul ca educaŃia morală are în vedere organizarea, planificarea si favorizarea deliberată a formării constiinŃei, atitudinilor si comportamentelor morale. Lawrence Kohlberg (1976) a identificat trei niveluri de evoluŃie a judecăŃilor morale, fiecare cu câte două stadii distincte. Ioana ar trebui incadrata la nivelul moralei convenŃionale (10ani-13ani), în care conformarea la normele exterioare si rolurile sociale ale copilului sunt condiŃionate de anturaj (în special de către familie) iar scopul este obŃinerea unui “statut bun”. Ioana nu avea increderere in fortele ei proprii. Faptul ca era foarte desteapta la matematica denota ca eleva era inteligenta si ar fi putut face fata cu succes si problemelor de la limba si literatura romana, dar neincrederea in fortele profii si lipsa de initiativa, inferioritatea fata de ceilalti copii, au determianto sa nu se exprime si sa nu se integreze in grup. Varsta pe care o are ii determina un moment critic în dezvoltarea sociomorală. Asa cum s-a mentionat si anterior din punct de vedere al temeperamentului, Ioana face parte din cel melancolic - cel mai puŃin sociabil dintre toate tipurile Temperamentale, cu o sensibilitate deosebită, lipsă de energie si rezistenŃă scăzută la stres; introvert si instabil, este rigid, rezervat si pesimist. Aptitudinile Ioanei crescute pentru matematica sunt niste aptitudini speciale, ce ar trebui sa constituie o prioritate pentru profesorul de matematica in vederea educarii lor. Creativitatea Ioanei este blocata de mediul inchis in care locuieste, din teama de a nu se face de ras, sau de a nu gresi.
