Definire
i gazele gazele naturale fac Petrolul , sau ieiul, împreun cu crbunii i igine parte d in zcmintele de or igi ne b biogen care se gsesc în scoara Petrolul , care este un amestec de h idrocarbur i solide i pmântulu i.i. Petrolul gazoase dizolvate într-un amestec de h idrocarbur i lichide, este un lipofile.. ieiul în stare brut (neraf inat) conine amestec de substane lipofile peste 17 000 de substane or ganice complexe, motiv pentru care este mater ia pr im cea mai important pentru industr ia chimic (vopsele, medicamente, mater iale plastice, etc.) i producerea carburanilor . Ca o cur iozitate, se poate meniona c unele var ieti de iei devin fosforescente în prezena luminii ultraviolete.
Istoric
Petrolul a fost descoper it în urm cu câteva m ii de ani. Având densitatea mai redus decât a apei srate, s-a gsit în caverne i giloase, sau zone cu stratur i sedimentare calcaroase, ar gi nisi poase poase de la suprafa, (în Germania, de exemplu, în jurul Hanovrei i Braunschweig). În cazul în care stratur ile impermeabile de ar gi gil sunt deasupra, nepermiând ieirea la suprafa a petrolului, acesta se va gsi în stratur ile profunde de unde va f i extras pr in sonde petroliere. Stratur ile de petrol situate la suprafa pr in oxidare se transform în asfalt acesta f ii iind deja descoper it în Or ient în urm cu cca. 12 000 de ani în Mesopotamia antic. Oamenii au învat s foloseasc asfaltul, pr in amestecare cu nisi p p i alte mater iale ce etaneaz pereii corbiilor .
n timpul Babilonului provine denumirea de naptu (nabatu = lumineaz) care ne indic faptul c petrolul era ut ilizat la iluminat, acesta f ii iind amintit i în legile lui Hammurabi lui Hammurabi 1875 iind pr ima dovad istor ic scr is pentru reglementarea î.e.n. f ii folosir ii ii petrolului. Di
Petroleum este un cuvânt de or igi igine roman care provine din Äoleum petrae³ = ulei de piatr denumire pe care romanii au preluat-o de la egi pten pteni, care descoper petrol la suprafa în regiunea munilor Golfului Suez se presupune c în antichitate romanii foloseau petrolul ca lubr if iant la osiile carelor romane, sau în timpul Bizanului acesta era parte component a focului grecesc o arm temut în luptele navale de od inioar. Petrolul era folos it i în medicina veche f ii iind vândut ca leac miraculos universal
ii noastre înc din secolul I î.Hr ., ieiul era cunoscut în zona r ii de când dateaz obiectele descoper ite în cadrul cetii dacice de la Poiana ( N Nicoreti, Galai): podoabe din smoal într it i gint. De altfel, pr ima raf inr ie acoper it cu un strat subire de ar gi de petrol din lume a fost construit în România, în 1856 1856,, la per ifer ia oraului Ploieti, în drum spre localitatea Râfov Râfov,, pe strada Buna Vestire, nr . 174, de ctre fraii Mehedineanu. iind Instalaiile raf inr iei erau destul de pr imitive, toate utilajele f ii formate din vase cilindr ice din f ier sau font, înclzite direct cu foc de lemne. Aceste utilaje au fost comandate în Germania f irmei Moltrecht ce construia cazane pentru fabr icarea uleiur ilor din istur i bituminoase, iar în decembr ie 1856 începe construcia Äfabr icii de gaz´ din Ploieti, pe numele lui Mar in Mehedineanu (decedat în 1861). Distiler ia de petrol i-a început activitatea când Teodor Mehedineanu întâmpina greuti în aplicarea contractului semnat înc din 1856 pentru iluminarea capitalei cu Äidrocarbur i lampe´ .
Preul petrolului scade rapid pr in creterea numrului de raf inr ii ii, petrolul lampant devine o resurs tot mai important în iluminat, înlocuind treptat lumânr ile. Exploatarea masiv a petrolului începe în secolul XIX pe ii XIX pe motivul rspândir ii ii petrolului în iluminat, care ddea o lumin mai bun producând fum mai folosir ii puin în comparaie cu lmpile cu ulei de balen, sau lumânr ile de cear.
În anul 1852 medicul i geologul canadian Abraham Gesner ob Gesner obine patentarea rafinrii petrolului lampant curat numit petroleum, iar în 1855 chimistul amer ican Benjamin Silliman man propune propune pur if icarea petrolului cu acid sulfur ic. Pentru obinerea masiv a petrolului, urmeaz o per ioad de forare intensiv. Cel mai renumit foraj este efectuat de Edwin L. Drake la 27 august 1859 în Oil Creek, Pennsylvania, f ii iind f inanat de industr iaul amer ican Geor ge H. Bissell, aici gsindu-se la 21,2 m adâncime zcminte mar i de petrol.
up introducerea iluminatului electr ic a sczut importana petrolului în iluminat, dar s-a extins utilizarea drept carburant în industr ia automobilului. Familia de industr iai amer icani Rockefeller , întemeietoare a companiei Standard Oil Company,, a convins opinia public s foloseasc benzina în locul etanolului pe Company post de carburant în industr ia automobilului, combtând concepia lui Henry Ford. D
sa Sur sa
energetica
pala de combusti b bili lichizi, precum si de Petrolul constitue sursa pr inci pala mater ie pr ima pentru industr ia chimica, servind la prelucrarea celor mai diverse produse (cauciuc, solventi, explozi b bili, deter genti etc). Cercetar ile de specialitate au stabilit ca petrolu petrolull- sup supran ranum umit in mod justif icat si ''aurul negru'', pentru calitatile si avantajele pe care le oferaii lui in s-a impus pr intr-o continua si remarcabila diversif icare a utilizar ii cursul istor iei, f ii plu iind prezent ''pretutindeni, universal si multi plu dintotdeauna, etern si mister ios''. La sfarsitul sec. al XI XIXX- le lea, a, inceputul sec. al XX- lea s-a trecut pentr pentruu pr ima data la utilizarea der ivatelor obtinute din extragerea ''aurului negru'' drept combusti b bil. In a doua jumatate a veacului trecut, singur lampanu lampanull- pro produs dus obt obtinut din distilarea petrolului sau titeiului- era so solicitat cel mai adesea pe piata, el servind pr in excelenta la iluminat. Celelalte subproduse petroliere mult folosite si cerute astazi erau prea putin cunoscute or i nu-si gasisera o cu intrebuintare lar ga. Interesul pentru petrol a crescut brusc o data cu inventarea motorului cu combustie interna in ultimul deceniu al secolului trecut.
Lar ga utilizare pe care a capatat-o petrolul a avut drept ii mondiale de combusti b rezultat cresterea rapida a cerer ii bil lichid. Acest lucru a determinat, la randul sau, spor irea in adevarate saltur i a productiei de titei, care a devenit un produs extrem de apreciat si de cautat, mai ales dator ita repartitiei lui inegale pe glob. In decursul catorva decenii petrolul s-a transformat intr-unul din elementele fundamentale ale vietii economice moderne. El a devenitdupa expresia fer icita a lui Anton Zisc schk hkaa- ''s ''san angele economiei''. Forarea pr imului put de catre ''colonelul'' nord no rd-- am amer er ican Edwin L. Drake a avut loc in 1859. Deci, petrolul nu numai ca a fost factorul decisiv in prosperarea industr iei, ofer ind numeroase facilitati si avantaje, ci a si reprezentat un element important in viata internationala.
Formare
de formare a zcmintelor de petrol susine c petrolul ia natere din or ganisme mar ine ne plancton plancton care dup moarte sii, f ii iind acoper ite ulter ior de sedimente. au depus pe fundul mr ii ii per ioada de formare a petrolului se întinde pe Conform acestei teor ii per ioada de timp de ca. 35 3500 - 40 4000 milioane de ani în urm Devonian per ioad în care a avut loc în rândur ile florei i faunei o mortalitate în mas, explicat pr in teor ia meteor itului ur ia care a czut în aceea per ioad pe pmânt, declanând temperatur i i presiuni r idicate. Astfel s-au format aa numitele substane cherogene ce provin din substane or ganice cu un coninut r idicat în carbon i hidrogen. Pr in procesele urmtoare de d iagenez aceste substane chero gene pot deveni substane bituminoase, rocile sedimentare ce conin substane cherogene sunt denumite roci mam a zcmintelor de petrol. Teoria biogen
Mater ia cherogen alctuit din particule fin dispersate în roca mam, sub anumite condiii, mai ales în prezena temperatur ilor înalte sufer un pr proces oces de migraie f ii iind împinse de apa srat care are o greutate specif ic mai mare, sub presiunea exercitat particulele fine se unesc într-o mas compact de petrol . Aceast migraie are tendin ascendent spre suprafa, dac acest proces de migraie este opr it de un strat impermeabil (ar gi gilos), are loc sub pres iune îmbogirea zcmântului care se afl deja în por ii ii rocii de depozitare a petrolului, în condiii asemntoare iau natere gazele naturale , de aceea deasupra unui zcmânt de petrol se poate afla o cupol de gaz natural. În peninsula Arabiei zcmintele de petrol se afl înma gazinate într-un calcar poros poros biogen care a luat natere din corali. Compoziia zcmântului de petrol poate avea un raport d ifer it de alcani i alchene alchene,, la fel poate difer i raportul grupr ilor alifatice i aromatice aromatice.. Gold) petrolul Teoria abiogen are adepi mai puini (Thomas Gold) ar f i rezultat din minerale, roci cu un coninut r idicat în carbon i hidrogen care având greutatea specif ic mai mic au fost presate spre suprafa.
Obinere
(extr acie)
ac zcmântul de petrol se afl aproape de suprafa, exploatarea se poate realiza pr in car iere de suprafa, zcmintele din profunzime sunt extrase pr in sonde de petrol p etrol (foraje de adâncime). O alt modalitate de extragere a petrolului este extragerea din zcmintele submar ine cu ajutorul unor insule sau platforme de foraj unde dif icultile de forare sunt mult ma i mar i.i. La toate procedeele de foraj se folosete un lichid de sond cu pol cu polimer i pentru a stabiliza gaura de foraj, care lichid necesit o greutate specif ic mare, pentru aceasta se adaug bar itin, lichidul de foraj trebuie s ai b b o anumit vâscozitate. Capul de foraj, freza, este prevzut cu tiur i cu vârf de diamant amant,, coloana de sond este alctuit din evi de oel care se monteaz împreun pr in înurubare (una în alta) aceast coloan atingând lungimi de pân la câteva mii de metr i.i. În cazul zcmitelor de petrol care nu se afl sub pres iune, aceast presiune se realizeaz pr in pomparea de ap sau gaz, iar în cazul zcmintelor cu o vâscozitate r idicat se preseaz l ichide pentru reducerea vâscozitii. D
ezerve R ezerv
de petr ol ol
R ezerv ezer ve
glo b bal ale de petr ol ol
The
R ealizator ul
Clasa: a
Pr ofesor coordonator:
end
pr oiectului: Andr on Oana ² Alexandr a
XI ² a A
Niculescu Ga briela
