Gheorghe Ioana Virginia Cla a XII a A
ITALIA LA REPUBBLICA ITALIANA
Italia este situatã în Europa de Sud între 35 29’26”- 47 5’29” lat. °
°
N. Şi 6 37’32”-18 31’14” long. E. Vecini: Franta, Elvetia, Austria, Slovenia, marea Adriaticã, marea Ionicã, marea Tireanianã, marea Liguricã °
°
Relieful: Italia
cuprinde o parte continentalã, continentalã, formatã din versantul intern al arcului Alpilor şi Câmpia Padului, şi o alta peninsularã, ocupatã de lantul muntos al Apeninilor, de dealuri şi înguste câmpii litorale. Alpii, în N, se prezintã sub forma unui zid masiv care se desfãşoarã pe cca. 1200 Km pe directia V-E. Pe aceeaşi directie se disting Alpii Piemontezi, cu cele mai mari altitudini din Italia, Alpii Lombarzi mai putini înalti – dar cei mai extinşi şi uşor accesibili –la poalele cãrora s-au format, prin bararea unor vãi glaciare, mari lacuri glaciare (Maggiore, Lugano, Como, Garda ) şi Alpii Venetieni, cu bogat relief carstic. Apeninii, care ocupã cea mai mare parte a peninsulei şi se continuã şi în insula Sicilia, sunt fragmentati şi
prezintã altitudini mai mici decât Alpii. Sunt cunoscuti pentru caracteristicile caracteristicile lor vulcanice: câmpuri de lavã , vulcani activi, lacuri vulcanice, cutremure frecvente. Morfologic distinctã de restul Italiei, insula Sardinia este un bloc vechi masiv, puternic erodat, cu aspect de podiş. Coastele Italiei mãsoarã peste 9000 Km şi sunt joase jo ase şi nisipoase spre marea Adriaticã şi înalte şi abrupte spre marea Tirenianã. Numeroasele bãi şi golfuri au favorizat dezvoltarea porturilor; Clima: În N clima este continentalã, cu ierni relativ reci, veri cãlduroase şi precipitatii abundente. Italia peninsularã are un climat mediteranian, mediteranian, cu veri secetoase şi calde şi cu ierni ploioase şi blânde. De la N la S temperaturile cresc concomitent cu scãderea precipitatiilor. Moneda: Lira Italianã Istoria: La începutul mileniului 2 î.C. în Pen. Italicã pãtrunde prim primul ul val val indo indo-e -eur urop opea ean, n, urma urmat, t, în se sec. c. 12-1 12-11 1 î.C. î.C.,, de noi noi valu valuri ri italice. În sec. 10-9 î.C., în vestul Italiei îşi fac aparitia etruscii, a cãror putere politicã şi civilizatie atinge maxima strãlucire în sec. 7-6 î.C. Grecii întemeiazã, începând cu sec. 8 î.C. primele colonii în sudul peni penins nsul ulei ei şi Sici Sicili lia. a. Eman Emanci cipa patt în 510 510 î.C. î.C. de sub sub suze suzera rani nita tate tea a etruscã, statul roman devine în sec 2 î.C., stãpânul întregii Italii şi îşi extinde în secolele urmãtoare hegemonia în Bazinul Marii Mediterane, punând bazele celui mai puternic imperiu al antichitãtii. antichitãtii. Detronarea lui Romulus Augustus de cãtre cãpetenia germanã Oduacru marcheazã sfârşitul Imperiului Roman de Apus. Italia este stãpânitã de heruli, ostr os trog ogot oti, i, apoi apoi cuce cuceri ritã tã de Impe Imperi riul ul Biza Bizant ntin in;; în 568 568 long longob obar arzi ziii cuceresc Nordul. În 756 ia fiintã statul papal cu capitala la Roma. Cucerit în 773, regatul longobard este inclus în statul franc. În Sicilia se stab stabil iles escc la înce începu putu tull se sec. c. al IX-l IX-lea ea ar arab abii ii.. În timp timpul ul domn domnie ieii împãratului Otto I, Italia de Nord şi Centralã sunt incluse în imperiul romano-german care intrã în conflict cu papalitatea. În sec. XI-XII arabii sunt eliminati din sudul Italiei de cãtre normanzi. Oraşele din Italia de Nord şi Centralã, Venetia, Genova, Florenta, Milano, care înfloresc în secolele XIII-XV devenind patria umanismului şi Renaşterii, decad în sec. XV-XVI. Între 1495-1595 Italia este câmp de bãtãlie între Franta Franta şi Spania. Spania. Prin pacea pacea de la Cateau-Ca Cateau-Cambré mbrésis sis (1559), (1559), cea mai mare parte a Italiei revine Spaniei, iar dupã tratatele de la Utrecht şi Rastatt (1713-1714), habsburgilor austrieci. Cu exceptia Siciliei şi a regatului Sardiniei, întreaga Italie este unitã de Napoleon I în 1809.
Gheorghe Ioana Virginia Cla a XII a A
Dupã rãzboiaele napoeoneene, un puternic val al mişcãrii de eliberare nationalã zguduie întreaga Italie; la 9.02.1849, Mazzini şi Garibaldi proc procla lamã mã la Ro Roma ma re repu publ blic ica, a, dar dar re reac acti tiun unea ea euro europe pean anã ã înãb înãbuş uşã ã aspiratiile populare. Regatul Piemontului este statul în jurul cãruia se realizea realizeazã zã unificare unificarea a Italiei; Italiei; în urma rãzboiul rãzboiului ui franco-pi franco-piemont emontezoezoaustr austriac iac,, Lomba Lombardi rdia a se uneşte uneşte cu Piemo Piemontu ntull (1859) (1859).. În 1860-1 1860-1861 861 Garibaldi şi “cãmãşile roşii” elibereazã Sicilia şi Italia de Sud. Victor Emanuel II din dinastia de Savoia se proclamã, în 1861, rege al Italiei. Rãzboiul austro-prusac din 1866, în care Italia este aliata Prusiei, are ca urmare urmare unirea unirea Veneti Venetiei ei cu Italia Italia.. La 20.09. 20.09.187 1870 0 este este eli eliber berat atã ã Roma, care devine în 1871 capitala statului italian. În 1929, acordul italo-papal de la Lateran statueazã indepe independe ndenta nta Vatic Vatican anulu uluii şi stabil stabileşt eşte e statut statutul ul biseri bisericii cii catoli catolice ce în Italia. La 10.06.1940, Italia se alãturã Germaniei, în cel de-al doilea rãzboi mondial, atacând Franta, Grecia, Iugoslavia şi participând la agresiunea împotriva U.R.S.S. Dupã debarcarea anglo-americanã din Sicilia (10.07.1943), regimul dictatorului Mussolini este rãsturnat şi Italia declarã rãzboi Germaniei. La 18.06.1946 este proclamatã Republica Italianã. Diviziuni administrative: Italia este împãrtitã în 20 de regiuni. Valle d’Aosta: Situatã în partea de N-V a Italiei în zona montanã a masivului Mont-Blanc la granita cu Franta. Resursa principalã este turismul. Capitala: Aosta. Piemont: vestitã regiune planã între Alpi şi Apenini traversatã de râ râul ul Pa Pad. d. În ac acea east stã ã zonã zonã es este te co conc ncen entr trat atã ã 3/5 3/5 din din prod produc ucti tia a ital italia ianã nã de orez. orez. De as asem emen enea ea,, re regi giun unea ea Asti Asti este celeb celebrã rã prin prin vinu vinuri rile le şi brân brânze zetu turi rile le prod produs use e aici aici.. Tori rino no-- ce cent ntru rull Capitala: To industriei auto (Fiat) italiene. Lombardia: Reprezintã zona cea mai atractivã a Italiei. Ocupã zona de câmpie dintre râurile Ticino şi Mincio. Centrele urbane cele mai dezvoltate: Brescia (industria siderurgicã, chimicã şi mecanicã), Berg Bergam amo o (ind (indus ustr tria ia text textil ilã ã şi me meca cani nicã cã), ), Pa Pavi via a (imp (impor orta tant nt ce cent ntru ru universitar). Capitala: Milano – reprezintã centrul financiar al Italiei. De asemenea, capitala modei italiene. Veneto: Situatã în zona aluvionarã de vãrsare a râului Pad şi aflu afluen enti tilo lorr sã sãi. i. Re Regi giun une e pred predom omin inan antt agri agrico colã lã.. În zona zona Mest Mestre re-Marg Marghe hera ra,, lâng lângã ã Vene Veneti tia, a, sunt sunt co conc ncen entr trat ate e ra rafi finã nãri riii de petr petrol ol şi industrie industrie chimicã. chimicã. Capitala: Vene Venezi zia a – impo import rtan antt port port şi ce cent ntru ru
cultural şi turistic.
Tretino-Atto Adige: Regiune italianã cu statut special divizatã
în douã douã provin provincii cii autono autonome: me: Tre Trent nto o şi Bolza Bolzano, no, etnic etnic predo predomin minant ant germanã. Friuli-Venezia Giulia: Situatã la poalele Alpilor Carmici. Zonã cu traditie agricolã. Capitala: Trieste – oraş port cu statut de zonã liberã. Emilia-Romagna: Regiune ce flancheazã masivul muntos al Apeninilor.. Zonã agricolã renumitã pentru sfecla de zahãr. Capitala: Bologna – important centru industrial (siderurgie, industrie alimentarã) alimentarã) şi comercial (piatã cerealierã şi zootehnicã). Liguria: Regiune în zona litoralã la Marea Liguriei. Relief în terase, favorabil cultivãrii pomilor fructiferi şi mãslinilor. Renumitã prin marmura de Carrara. Capitala: Genova – important port comercial, şantiere navale. Toscana: Una dintre cele mai frumoase şi renumite regiuni ale Italiei având în centru valea râului Arno. Oraşe importante: Pisa şi Siena. Capitala: Florenta – centru cultural şi turistic de importantã mondialã. Umbria: Regiune colinarã cu vãi sinuoase. Patria Sfântului Francisc din Assisi. Capitala: Perugia. Marche: Zonã muntoasã, riveranã la marea Adriaticã, strãbãtutã de vãi adânci. Litoralul este bogat în plaje. Capitala: Ancona. Lazio: Reprezintã leagãnul civilizatiei romane, cuprinsã între Apenini, la est şi coasta tirenianã la vest şi strãbãtutã de râul Tibru. Capitala: Roma - totodatã capitala Italiei şi a creştinãtãtii de rit catolic unde se aflã statul Vatican. Abruzzo: Regiunea cu cel mai pregnant aspect montan din lantul muntilor Apenini. Capitala:: L’Aquila- centrul siderurgic.
Gheorghe Ioana Virginia Cla a XII a A
Campagna: Regiune cu câmpii fertile unde se practicã cultura cerealelor, tutunului, cânepii.. Capitala: Napoli – situatã în golful cu
acelaşi nume şi dominatã de prezenta vulcanului Vezuviu. întinse. Molise: Regiune cu relief muntos, vãi profunde, pãduri întinse. Capitala: Campobasso. Puglia: Regiune bogatã în resurse agricole. Capitala: Bari important centru comercial cu legãturi cu lumea orientalã. Basilicata, Calabria: Regiuni cu caractere morfologice asemãnãtoare: asemãnãtoare: relief montan grandios şi sever, zonã de coastã pietroasã. Capitala: Potenza, Catanzaro. Sicilia: Cea mai mare insulã mediteranianã dominatã de vulcanul Etna. Este o zonã agricolã cerealierã. Oraşe importante: Siracusa, Catania, Taormina. Capitala: Palermo. Sardinia: Situatã în marea Tirenianã se caracterizeazã printr-un relief muntos şi plaje cu nisip extrem de fin. Resursele principale sunt pescuitul şi turismul estival. Capitala: Cagliari. Reţeaua Hidrografică: Italia are o reţea hidrografică bogată cu
râuri în general scurte şi numeroase lacuri. Populaţia: Ţara numără aproximativ 56 411 000 locuitori (1861: 22 182 000 locuitori; 1901: 32 965 000 loc; 1961: 50 623 000), 000), natal natalita itatea tea 9,80/00, mortalit mortalitatea atea 9,60/00, popula populaţia ţia urban urbană ă fiind de 69%. Oraşe principale după numărul de locuitori: 1. Roma-capitala 2 791 000 2. Milano 1 432 000 3. Napoli 1 206 000 4. Torino 992 000 5. Palermo 734 000 6. Geneva 701 000 7. Bologna 412 000 8. Florenţa 408 000 9. Catania 364 000 10. Bari 353 000 11. Venezia 318 000
Italieni sunt circa 95%, peste 30 000 000 de italieni sunt cetăţeni ai altor ţări. Populaţia este concentrată în mare parte în jumătatea nordică şi în deosebi în Câmpia Vaduzului şi în zona apropiată (cu focarele Milano, Torino, Bolognia, Venezia). În Sudul
(Mezzogiorno), principala concentraţie de populaţie este cea din jurul jurul ora oraşul şului ui Na Napol poli. i. Cel Cele e mai mai puţin puţin popula populate te zone zone sunt sunt Alpii, Alpii, insula Sardinia şi sectorul peninsular la S de Napoli. protestantism, ortodoxism. Culte: Catolicism 95%, protestantism, Statul: Republică parlamentară, potrivit constituţiei intrată în vigoare la 01.01.1948. Activitatea legislativă este exercitată de parlament compus din Senat şi Camera Reprezentanţilor, iar cea executivă de consiliul de miniştrii, numit de preşedinte în urma alegerilor legislative. Economia: Ţară cu economie dezvoltată, locul 5 pe glob în care ca re indu indust stri riei ei îi re revi vine ne un ro roll cres crescâ când nd:: co conc ncen entr trea ează ză ⅓ din populaţia activă şi contribuie cu 1/3 la PNB şi înregistrează cel mai ridi ridica catt ritm ritm de creş creşte tere re dint dintre re ţări ţările le me memb mbre re C.E. C.E.E. E. Foar Foarte te diversificată şi bazată în cea mai mare parte pe materiile prime din import. Este mai dezvoltată în Nord (peste 80% din producţia industrială se află concentrată în triunghiul Torino-Milano-Genova, care acoperă mai puţin de 1/3 din suprafaţa Italiei) şi mai puţin dezvoltată în Sud (Mezzogiorno). În afar afară ă de ra ramu muri rile le trad tradiţ iţio iona nale le,, text textil ilă ă şi alim alimen enta tară ră se remarc remarcă ă indust industria ria constr construct uctoar oare e de maşin maşinii (autov (autovehi ehicul cule, e, nave nave maritime, electronică şi electrotehnică, diverse aparate şi utilaje), petrochimia, siderurgia. Rămâ mâne ne un se sect ctor or impo import rtan antt în ec econ onom omie ie.. Agricultura: Ră Deţine supremaţia pe glob la măsline ( 2/5 din producţia mondială), struguri şi vin (la acestea din urmă ca producţie nu şi calitativ). Este al doilea mare producător de fructe din lume şi unul dintre cei mai importanţi cultivatori de legume şi cereale din Europa. Un rol important în economie joacă de asemenea, comerţul şi turismul (anual, peste 40 000 000 de turişti, circa 12 miliarde $ încasări). Reţe Re ţea a de tran transp spor ortturi uri dez dezvolt voltat ată ă şi mode modern rniz izat ată ă şi bala balanţ nţa a comercială echilibrată. echilibrată. În prezent economia Italiei se află în pericol de stagflaţie.
