NORMATIV PENTRU CONSTRUCŢIA LINIILOR AERIENE DE ENERGIE ELECTRICĂ CU TENSIUNI PESTE 1000 V Indicativ: PE 104-! Cuprins
" DOMENIUL DE APLICARE# DE$INIŢIE " CONDIŢIILE CLIMATO-METEOROLOGICE% &NCĂRCĂRI% GRUPAREA &NCĂRCĂRILOR " CONDUCTOARELE " I'OLATOARELE% CLEMELE% ARMĂTURILE " MONTAREA CONDUCTOARELOR PE ST(LPI% DISTANŢE% GA)ARITE " TIPURILE DE ST(LPI% IPOTE'E DE CALCUL " ST(LPII METALICI " ST(LPII DE )ETON " $UNDAŢIILE " MĂSURILE DE SIGURANŢĂ *I DE PROTECŢIE " CONDIŢIILE PENTRU COE+ISTENŢA &NTRE LEA *I DIVERSE CONSTRUCŢII% INSTALAŢII% CĂI DE TRANSPORT *I TERENURI " An,.: LISTA REGLEMENTĂRILOR CONTINGENTE &N VIGOARE% LA CARE SE $ACE RE$ERIRE &N CUPRINSUL NORMATIVULUI 1# DOMENIUL DE APLICARE# DE$INIŢIE D/,ni2 d, a32ica, 1.1. Normativul se aplică la construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiunea nominală peste 1000 V. La construcţia liniilor aeriene de energie cu tensiunea nominală de 750 kV se va ţine seama şi de prevederile specifice cuprinse în instrucţiunile ! 151.
revederile normativului se aplică şi pentru liniile electrice aeriene e"istente# în măsura în care e"ploatarea lor pre$intă inconveniente deose%ite &pericole pentru oameni# pentru siguranţa construcţiilor sau pentru alimentarea consumatorilor' şi cu oca$ia lucrărilor de reparaţii capitale. (daptarea liniilor e"istente la prevederile normativului se face din iniţiativa %eneficiarilor# iar lucr lucrările ările necesare se sta%ilesc de comun acord între %eneficiar şi proiectant. 1.). Normativul nu se aplică la construcţia liniilor aeriene de energie electrică a căror construcţie c onstrucţie este reglementată prin prescripţii te*nice speciale# ca de e"emplu+ linii de contact pentru căi ferate electrificate# pentru tramvaie şi trolei%u$e# pentru maşini de ridicat şi transportat etc. 1.,. -n afara prevederilor normativului# la construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V se va ţine seama de reglementările cuprinse în legi# decrete# standarde# normative cu caracter repu%lican sau departamental# referitoare la linii şi la încadrarea lor în mediul înconurător &a se vedea ane"a'. 1./. rodusele şi materialele utili$ate la construcţia liniilor tre%uie să corespundă standardelor şi normelor în vigoare.
D,5ini6ii 1.5. Linia aeriană de energie electrică# denumită şi linie electrică aeriană &L!('# este o instalaţie montată în aer li%er# care serveşte la transportul şi distri%uţia energiei electrice şi este alcătuită din conductoare# i$olatoare# cleme# armături# stlpi# fundaţii şi instalaţii de legare la pămnt. 1.. 2ircuitul unei L!( se numeşte ansam%lul de conductoare active# care constituie o cale independentă de ve*icule a energiei electrice# şi poate fi trifa$at# %ifa$at sau monofa$at. 1.7. !c*ipamentul L!( este ansam%lul de conductoare# i $olatoare# cleme şi armături# montat pe stlpii L!(. 1.3. 2onductoarele L!( sunt funiile metalice întinse li%er între punctele de prindere la stlpi sau alte construcţii speciale# indiferent dacă sunt sau nu su% tensiune.
2onductoarele active sunt conductoarele care servesc drept căi de curent pentru transportul sau distri%uţia energiei electrice4 ele pot fi ... pe fa$ă sau ansam%luri de două sau mai multe pe fa$ă# ca$ în care se numesc fasciculare. 2onductoarele de protecţie sunt conductoarele destinate a protea L!( împotriva supratensiunilor atmosferice. 1.. 6$olatoarele sunt elementele componente ale L!(# c u autorul cărora se reali$ea$ă i$olarea părţilor aflate su% tensiune între ele şi faţă de părţile legate la pămnt. 1.10. 2leme şi armături 2lemele sunt dispo$itivele care se află în contact direct cu calea de curent şi permit e"ecutarea legăturilor electrice. (rmăturile sunt dispo$itive cu autorul cărora se asam%lea$ă şi se montea$ă conductoare# i$olatoare şi alte accesorii ale liniilor electrice. -n ca$ul apariţiei unor supratensiuni la capetele lanţului de i$olatoare# se folosesc armături de protecţie pentru protearea conductoarelor contra atingerii directe cu arcul electric ce sar produce# pentru depărtarea arcului de suprafaţa i$olatoarelor şi pentru uniformi$area cmpului electric în lungul lanţului de i$olatoare. 1.11. 1.11. ărţile de construcţie ale L!( sunt elementele care susţin deasupra solului ec*ipamentul L!(# şi anume+ stlpii# fundaţiile# alte construcţii speciale. 1.1). 8tlpii L!( sunt construcţiile din metal# %eton armat sau alte materiale# care susţin ec*ipamentul L!( deasupra solului. 1.1,. 9undaţiile stlpilor sunt elementele de construcţie cu autorul cărora se fi"ea$ă în sol stlpii# inclusiv ancorele acestora. 1.1/. 6nstalaţiile de legare la pămnt ale L!( sunt instalaţiile care sta%ilesc în mod voit legătura cu pămntul a elementelor %are conductoare de curent electric# care nu fac parte din căile de curent# dar care pot aunge accidental su% tensiune. ri$a de pămnt naturală este pri$a de pămnt constituită din elemente conductoare în contact permanent cu solul# ale unor construcţii sau instalaţii destinate diferitelor scopuri# dar care pot fi folosite în acelaşi timp pentru trecerea curentului de defect.
ri$a de pămnt artificială este pri$a ale cărei elemente componente sunt constituite special pentru trecerea curentului de defect. 1.15. :ensiunea nominală a unei linii &;n' este valoarea eficace a tensiunii între fa$e# prin care este denumită linia şi la care se referă unele caracteristici de funcţionare ale acesteia. 1.1. :ensiunea ma"imă de serviciu &;m' este valoarea eficace ma"imă a tensiunii între fa$e# care poate să apară în condiţii normale de funcţionare în orice punct al liniei# întrun moment oarecare. !ste definită conform 8:(8 ,0. 1.17. 8upratensiunea este orice tensiune# dependentă de timp# între fa$ă şi pămnt sau între fa$e# a cărei valoarea sau ale căror valori de vrf depăşesc valoarea de vrf # respectiv # corespun$ătoare tensiunii celei mai ridicate pentru ec*ipament. 8upratensiunile sunt întotdeauna fenomene tran$itorii. 8upratensiunea de comutaţie este supratensiunea fa$ăpămnt sau între fa$e# care apare întrun punct dat al reţelei# datorită unei operaţii de comutare a unui defect sau altor cau$e şi a cărei formă poate fi asimilată în ceea ce priveşte coordonarea i$olaţiei cu cea a impulsurilor normali$ate# utili$ate pentru încercările cu impuls de tensiune de comutaţie. 8upratensiune temporară este o supratensiune su% forma unor oscilaţii neamorti$ate sau sla% amorti$ate între fa$ă şi pămnt sau între fa$e# care apare întrun punct dat al unei reţele# pentru o durată relativ mare. 8upratensiunea de trăsnet este supratensiunea fa$ăpămnt sau între fa$e# care apare întrun punct dat al reţelei datorită unei descărcări atmosferice sau unei alte cau$e şi a cărei formă poate fi asimilată# în ceea ce priveşte coordonarea i$olaţiei# cu cea a impulsurilor normali$ate# utili$ate pentru încercarea cu impuls de tensiune de trăsnet. 1.13. 2oordonarea i$olaţiei constă în alegerea rigidităţii dielectrice a ec*ipamentului în raport cu tensiunile care pot apărea în reţeaua pentru care este destinat ec*ipamentul# lund în considerare caracteristicile miloacelor de protecţie disponi%ile. !a are drept scop reducerea la nivel accepta%il# din punct de vedere economic şi al e"ploatării# al posi%ilităţii ca solicitările dielectrice re$ultate# aplicate ec*ipamentului# să provoace deteriorarea i$olaţiei acestuia sau să afecte$e continuitatea de funcţionare.
1.1. :ensiunea convenţională de ţinere la impuls de comutaţie &trăsnet' este valoarea de vrf a unei tensiuni de impuls de comutaţie &trăsnet'# aplicată în cursul <încercărilor de impuls=# pentru care i$olaţia nu tre%uie să pre$inte nici o descărcare disruptivă# dacă este supusă unui număr de impulsuri de această valoare în condiţii specificate. 1.)0. :ensiunea statică de ţinere la impuls de comutaţie &trăsnet' este valoarea de vrf a unei tensiuni de impuls de comutaţie &trăsnet'# aplicată în cursul <încercărilor de impuls=# pentru ca re pro%a%ilitatea de ţinere este egală cu pro%a%ilitatea de referinţă specificată. 1.)1. :ensiunea de 50> conturnări a unei i$olaţii &;50>' este valoarea ma"imă a unei tensiuni standardi$ate# care# aplicată i$olaţiei respective de un număr de ori# produce conturnarea acesteia în 50> din ca$uri. 1.)). :ensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială este valoarea eficace a tensiunii sinusoidale de frecvenţă industrială# pe care instalaţia ec*ipamentului tre%uie să o suporte în timpul încercărilor efectuate în condiţii specificate şi pentru o durată specificată# care în general nu depăşeşte un minut. 1.),. oluarea atmosferică este starea aerului atmosferic impurificat cu su%stanţe &ga$e# praf etc.'# care# în condiţiile de e"ploatare# poate da naştere# la suprafaţa i$olatorului# unui mediu conducător electric. 1.)/. Lungimea liniei de fugă este lungimea minimă măsurată pe suprafaţa i$olaţiei e"terne între părţile metalice cu potenţial electric diferit. 2nd i$olaţia este compusă din mai multe elemente separate prin părţi metalice# drept lungime a liniei de fugă a i$olaţiei se consideră suma lungimilor liniilor de fugă ale diferitelor elemente# e"clusiv părţilor %une conducătoare de electricitate. 1.)5. Lungimea liniei de fugă specifică este definită de raportul dintre lungimea totală a liniei de fugă a i$olatorului# e"primată în centimetri# şi tensiunea cea mai ridicată a reţelei între fa$e# e"primată în kilovolţi &cm?kV'. 1.). ;ng*iul de protecţie al conductoarelor de protecţie este ung*iul format de verticala dusă prin urma conductorului de protecţie cu dreapta care uneşte această urmă# cu urma unui conductor activ proteat# aceste urme fiind situate în plan perpendicular# pe a"a liniei electrice aeriene proteate. ;ng*iul de protecţie de referinţă &pentru dimensionarea L!(' se consideră cel reali$at la stlpul L!(. 1.)7. 8ecţiunea reală a unui conductor funie &80' este suma secţiunilor firelor componente ale conductorului.
1.)3. 8ecţiunea nominală a unui conductor funie este valoarea rotunită a secţiunii sale reale# valoare care serveşte la denumirea conductorului. -n ca$ul conductoarelor alcătuite din două metale# secţiunea nominală se e"primă prin valorile rotunite ale secţiunilor am%elor metale. 1.). 8arcina de rupere calculată a unui conductor multifilar este determinată în mod convenţional# în funcţie de caracteristicile mecanice ale materialelor firelor componente şi de alcătuirea constructivă a conductorului# potrivit standardelor de conductoare în vigoare. entru conductoarele multifilare nestandardi$ate# sarcina de rupere calculată se va determina cu autorul metodei indicate în standardele de conductoare similare. 1.,0. 8arcina de rupere minimă a unui conductor multifilar este sarcina de rupere a conductorului determinată prin încercări# a cărei valoarea nu tre%uie să fie mai mică de 5> din valoarea sarcinii de rupere calculate. 1.,1. @e$istenţa de rupere calculată &prc' şi re$istenţa de rupere minimă &pr min' ale unui conductor funie repre$intă raportul între valoarea sarcinii de rupere calculate# respectiv a forţei de rupere minime şi secţiunea reală a conductorului. 1.,). :racţiunea în conductor &:' repre$intă re$istenţa care ia naştere în conductor# înmulţită cu secţiunea reală a conductorului# în diferite stări de funcţionare. 1.,,. :racţiunea ori$ontală &:o' în conductor este valoarea tracţiunii în punctul în care tangenta la cur%a conductorului este ori$ontală. 1.,/. Aesc*iderea reală &ai' este distanţa măsurată pe ori$ontală între a"ele a doi stlpi consecutivi &fig. 1.1'. 1.,5. Aesc*iderea nominală &an' este desc*iderea convenţională# la care punctele de prindere ale conductoarelor se găsesc în acelaşi plan ori$ontal# terenul este plan# iar la săgetă ma"imă# ga%aritul la sol al liniei este cel minim. !a re$ultă ca o valoarea optimă din calculele te*niceeconomice. Aesc*iderii nominale îi corespunde înălţimea normală &nominală' a stlpilor &fig. 1.1.'.
1.,. Aesc*iderea virtuală &a*' a unei desc*ideri denivelate este distanţa la locul în care ori$ontala dusă printrunul din punctele de prindere ale conductorului intersectea$ă cur%a reală a conductorului sau prelungirea ei# după cum punctul considerat este inferior sau superior punctului de prindere al conductorului la s tlpul adiacent &fig. 1.1.'. 1.,7. Aesc*iderea la încercări din vnt &av' este semisuma desc*iderilor reale adiacente unui stlp. Ae mărimea acestei desc*ideri depind încărcările ori$ontale care acţionea$ă asupra stlpului# p rovenite din presiunea vntului pe conductoare &fig. 1.1.'. 1.,3. Aesc*iderea la încărcări verticale &ag' este semisuma desc*iderilor virtuale adiacente unui stlp. Ae mărimea acestei desc*ideri depind încărcările verticale care acţionea$ă asupra stlpului# provenite din greutatea conductoarelor &fig. 1.1.'. 1.,. Aenivelarea &*i' este distanţa măsurată pe verticală între punctele de prindere ale conductorului la doi stlpi consecutivi &fig. 1.1.'. 1./0. 8ăgeata unui conductor întrun anumit punct este distanţa măsurată pe verticală între punctul respectiv de pe cur%a conductorului şi dreapta care uneşte cele două puncte de suspensie ale conductorului. -n funcţie de condiţiile climatometeorologice e"istente la un moment dat# săgeata conductorului întrun anumit punct poate avea diferite valori &de e"emplu+ ma"imă# minimă# medie'. 2ea mai mare săgeată a conductorului poate fi considerată practic la milocul desc*iderii &fig. 1.1.'. 1./1. (liniamentul este porţiunea de linie compusă dintruna sau mai multe desc*ideri# cuprinsă între două puncte consecutive ale traseului# în care linia îşi sc*im%ă direcţia &fig. 1.1.'. 1./). anoul de întindere este porţiunea de linie compusă dintruna sau mai multe desc*ideri# cuprinsă între doi stlpi de întindere consecutivi &fig. 1.1.'. 1./,. -ncrucişarea L!( cu un o%iect oarecare este acea situaţie în care# în proiecţie ori$ontală# cel puţin unul din conductoarele L!(# în po$iţie normală sau deviată# şi o%iectul respectiv se intersectea$ă. 1.//. :raversarea şi su%traversarea sunt acele încrucişări în care L!( trece pe deasupra# respectiv pe s u% o%iectul încrucişat. 1./5. (propierea L!( de un o%iect oarecare este acea situaţie de veci nătate în care L!( nu încrucişea$ă o%iectul respectiv.
1./. orţiunile speciale de trecere sunt acele porţiuni din traseul liniei# în care apare coe"istenţa L!( cu elemente naturale# o%iectele# o%iectivele# instalaţiile# construcţiile etc.# situate în imediata apropiere a liniei sau cu care linia se încrucişea$ă. 9aţă de acestea# linia tre%uie reali$ată astfel# înct să se asigure# pe de o parte# %una funcţionare a liniei# iar pe de altă parte# condiţiile necesare e"istenţei şi funcţionării în %une condiţii a elementelor afectate de pre$enţa liniei. 1./7. 2uloarul unei linii aeriene de energie electrică este spaţiul situat în lungul liniei# în care se impun restricţii din punctul de vedere al coe"istenţei liniei cu elemente naturale# o%iectele# o%iectivele# instalaţiile# construcţiile etc. situate în traseul liniei. 1./3. @egimul normal de funcţionare al unei L!( este regimul în care linia în ansam%lu şi elementele sale componente# fără a fi afectate prin ruperi# deformări etc.# se găsesc în stare de funcţionare. 1./. @egimul de avarie al unei L!( este regimul în care apar deformări ale elementelor componente# ruperi sau topiri ale conductoarelor# ruperi de i$olatoare# cleme şi armături# ruperea sau pierderea sta%ilităţii stlpilor sau fundaţiilor etc.# urmate în general de întreruperea funcţionării liniei. @egimul de avarie al unei L!(# considerat ca ipote$ă de calcul# este regimul în care i$olatoarele şi lanţurile de i$olatoare# stlpii şi fundaţiile L!( sunt solicitate în mod diferit faţă de regimul de funcţionare normal în urma ruperii conductoarelor sau i$olatoarelor. 1.50. Bediul cu pericol de e"plo$ie este spaţiul în care se manipulea$ă sau ve*iculea$ă produsele e"plo$ive# definit conform normativului 6A 17. 1.51. rin $one cu circulaţie frecventă se înţeleg următoarele+ interiorul perimetrului construi%il al localităţilor4 unităţile industriale# agricole# de transporturi# militare etc.# situate în afara localităţilor# inclusiv o porţiune de 15 m d e la gardul unităţii# mai puţin o%iectivele energetice &staţii# centrale'4 alte $one în afara localităţilor unde pot apărea frecvent aglomerări de persoane# cum sunt+ locurile amenaate pentru agrement şi turism# popasuri# campinguri# staţii ale unităţilor de transport în comun etc.
6ncintele îngrădite# unde are acces numai personalul de serviciu special instruit# precum şi $onele din apropierea drumurilor şi şoselelor din afara localităţilor nu se consideră $one cu circulaţie frecventă. Conele care nu se încadrea$ă în categoriile celor cu circulaţie frecventă se consideră $one cu circulaţie redusă. 1.5). rin $ona drumului# în sensul Legii nr. 1,?17/# se înţelege porţiunea ampri$ei drumului# plus două fşii laterale# denumite $one de siguranţă &fig. 11.1'. Lăţimea $onei drumului se sta%ileşte prin planurile de situaţie sau proiectele de construcţie# moderni$are ori modificare a drumurilor# întocmite potrivit normelor sta%ilite prin lege. rin $onele de protecţie ale drumurilor pu%lice din afara localităţilor se înţeleg fşiile de teren situate de o parte şi de alta a $onei drumului# între marginile e"terioare ale acestuia şi pnă la )) m de la a"# în ca$ul drumurilor naţionale4 pnă la )0 m de la a"# în ca$ul drumurilor udeţene şi pnă la 13 m de la a"# în ca$ul drumurilor comunale. 1.5,. 2a$urile e"cepţionale sau o%ligate sunt acele ca$uri în care# din considerente te*nicoeconomice# nu se pot aplica prevederile normativului. 1.5/. @e$istenţa mecanică normată şi sarcina mecanică normată sunt valorile acestor mărimi# care se reali$ea$ă cu o asigurare de cel puţin 5>. @e$istenţa şi sarcina mecanică normate sunt sta%ilite statistic ca valori caracteristice normate# corespun$ătoare unui coeficient de variaţie normat# care are o valoare repre$entativă pentru calitatea de ansam%lu a producţiei# în perioada respectivă. 1.55. @e$istenţa mecanică de calcul şi sarcina de calcul sunt valorile re$istenţei mecanice normate# respectiv ale sarcinii mecanice normate# împărţite printrun coeficient de siguranţă al materialului sau elementului constructiv respectiv. Valorile re$istenţei mecanice de calcul şi ale sarcinii mecanice de calcul se reali$ea$ă cu o asigurare de cel puţin #>. 1.5. -ncărcările normate sunt valorile e"treme ale încărcărilor &ma"ime sau minime pro%a%ile'# definite statistic# reali$a%ile cu o anumită pro%a%ilitate &57#5>'. 1.57. -ncărcările de calcul sunt valorile e"treme ale încărcărilor# care se reali$ea$ă cu pro%a%ilitate de #> şi care se determină prin înmulţirea încărcărilor normate cu coeficientul parţial de siguranţă şi cu cel de grupare al încărcărilor.
DtopE
7# CONDIŢIILE CLIMATO-METEOROLOGICE% &NCĂRCĂRI% GRUPAREA &NCĂRCĂRILOR C/ndi6ii2, c2iat/-,t,//2/8ic, ).1. :eritoriul ţării noastre se împarte în cinci $one meteorologice &fig. ).1.'# care diferă din punctul de vedere al intensităţii şi al frecvenţei de manifestare a principalilor factori climatometeorologici de care tre%uie să se şină seama la construirea liniilor aeriene de energie electrică4 vntul# depunerile de c*iciură# temperatura aerului. ).). La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic L!(# se vor considera condiţiile prevă$ute în ta%elele ).1. şi ).). pentru $ona meteorologică respectivă. -n ca$ul L!( avnd circuite cu tensiuni diferite# se vor adopta condiţiile prevă$ute în ta%elele ).1. şi ).). pentru tensiunea cea mai mare. ).,. -n anumite $one cu caracter local# în care se constată condiţii meteorologice mai grele dect cele prevă$ute în ta%elul ).1.# se pot adopta valori mai mari. (ceste valori tre%uie să fie ustificate prin date statistice furni$ate de 6BF sau re$ultate din statisticile de e"ploatare a liniilor aeriene de energie electrică şi de telecomunicaţii din $onele respective şi să ai%ă frecvenţa de apariţie de cel mult o dată la $ece ani. )./. resiunile dinamice ale vntului &corespun$ător vite$ei mediate pe două minute'# prevă$ute în ta%elul ).1# sunt considerate pentru înălţimi deasupra solului pnă la 10 m# ca presiuni de %a$ă. entru elementele componente ale liniilor# situate la înălţimi diferite faţă de sol# presiunile de %a$ă din ta%elul ).1. sau determinate conform pct. ).,.# cu relaţia de la pct. ).7# se vor maora prin înmulţirea cu coeficienţii de rafală Gβ=# prevă$uţi din diagrama ).1. şi diagrama ).). .
).5. La determinarea încărcărilor normate pentru i$olatoare# stlpi şi fundaţii# provenite din presiunea vntului asupra conductoarelor neacoperite sau acoperite cu c*iciură# ca înălţime deasupra solului se va considera distanţa măsurată pe verticală între centrul de greutate al cur%elor conductoarelor şi sol# distanţă care este dată de relaţia+
unde+ *cl este distanţa medie a punctelor de prindere în clemă a conductoarelor situate la diferite înălţimi faţă de sol# în m4 f valoarea săgeţii conductoarelor# considerată în condiţiile de la pct. ).1.d sau ).1.g# în m. -nălţimea GF= se determină pentru fiecare nivel de prindere al conductoarelor.
:a%elul ).1.
P,9in,a dinaic. d, a;.% dat. d, v
2a ?n.26i,a d, 10 d,a93a t,,n2i @i 8/9i,a 9tat2i d, cici. 3, c/ndct/a,2, LEA Cona meteorologică
(ltitudinea &m'
resiunea dinamică de %a$ă &p' Vnt ma"im &nesimultan cu c*iciură'
Vnt simultan cu c*iciură D&vIc*'E
Hrosimea stratului de c*iciură pe conductoarele L!( G%= ,#/' ;n J 110 kV
;n K ))0/30 kV
D&V'E daN?m)
daN?m)
mm
mm
Cona (
,0
1) &1)' 5'
1
)0
Cona
/)
1#3 &15' 5'
55
)0 &17' 5'
))
)/
1000
/0
1
1)00
/5
13
1/00
5
)
100
0
,
1300
110
//
)000
1,0
5)
J 300 Cona 2 Cona A1' Cona !)'
Hrosimea stratului de c*iciură se va sta%ili pe %a$a datelor statistice furni$ate de 6BF sau re$ultate din statisticile de e"ploatare ale L!( şi :c din $onele respective
))00
150
0
)/00
170
3
Notă+ 1. Conă meteorologică cu condiţii deose%ite de vnt# pentru care se vor cere date de la 6nstitutul de Beteorologie şi Fidrologie. ). -n $one cu altitudini mai mici de 1/00 m# presiunea dinamică de %a$ă luată în considerare nu tre%uie să ai%ă valori mai mici dect a $onelor limitrofe# cu altitudinea su% 300 m. ,. Hrosimea stratului de c*iciură G%= pe conductoare se consideră conform figurii ).). /. Hreutatea volumică a c*iciurei & γ c*' se consideră egală cu 0#75 daN?dm,. -n ca$ul cnd se adoptă# în conformitate cu prevederile articolului )., pentru $onele ( A# grosimi ale stratului de c*iciură depus pe conductoare mai mari dect cele specificate în ta%elul ).1 şi peste ,0 mm pentru $ona !# se poate micşora valoarea greutăţii volumice a c*iciurei pnă la cel mult 0#5 daN?dm,. 5. Valorile dintre parante$e se referă la liniile aeriene cu tensiunea de )0 kV.
).. entru calculul conductoarelor# la determinarea încărcărilor unitare pentru conductoarele acoperite sau neacoperite cu c*iciură provenite din presiunea vntului se va considera ca distanţă @ o înălţime medie de acoperire# indiferent de înălţimile la care se găsesc diferitele conductoare &active sau de protecţie'# distanţă determinată c u relaţia+
unde+ repre$intă distanţa *cl pentru diferitele conductoare# în m4 f i săgeţile diferitelor conductoare de pe stlp# în m4 n numărul conductoarelor. -nălţimea F se calculea$ă ca înălţime medie a tuturor conductoarelor de acelaşi tip şi dimensiune# separat pentru conductoare active şi conductoare de protecţie. :a%elul ).)
Va2/i2, t,3,atii a,2i :emperatura aerului &M2' Cona meteorologică
:oată ţara
ma"imă minimă medie I/0
,0
I15
de formare a c*iciurei 5
Cone cu altitudini peste 500 m
I/0
,0
I10
5
D,t,ina,a ?nc.c.i2/ n/at, •
&nc.c.i dat/at, ac6inii v
).7. -ncărcările unitare provenite din acţiunea vntului se determină cu autorul presiunii dinamice de %a$ă# Gp=# care se va lua din ta%elul ).1 sau se va determină cu relaţia+
conform preci$ărilor de la pct. ).,4 Gv= este vite$a vntului# în m?s. -n funcţie de înălţimea de aplicare a forţelor# presiunea dinamică de %a$ă se va maora cu coeficientul de rafală Gβ=# din diagrama ).1 şi diagrama ).)# care nu depinde de valorile vite$ei vntului. -ncărcările unitare provenite din acţiunea vntului pe conductoare Ggvc=# se calculea$ă cu relaţia+ gvc K ctcβcpd10, &daN?m' în care+ ctc este coeficientul aerodinamic# determinat conform ta%elului )., :a%elul ).,
Va2/i2, c/,5ici,nt2i a,/dinaic Bctc% 3,nt c/ndct/a, 8pecificaţia
2oeficientul Gctc=
Aiametrul conductorului mai mare sau egal cu )0 mm 9ără c*iciură
1#,0 Aiametrul conductorului mai mic de )0 mm
2u c*iciură# indiferent de diametrul conductorului
1#)0
βc este coeficientul de rafală şi neuniformitate al vntului pe conductor# depin$nd de tur%ulenţa vntului &în funcţie de rugo$itatea
terenului' şi de răspunsul dinamic al conductorului. 6nclude efectul com%inat al variaţiei vite$ei vntului att cu înălţimea# ct şi cu mărimea desc*iderii &neuniformitatea vntului de desc*idere'. entru $one desc*ise &cmpii# silvostepe# malurile desc*ise ale mării# lacurilor etc.'# precum şi pentru $one construite# cu o%stacole cu înălţimi mai mici de 10 m# situate la altitudini pnă la 1,00 m deasupra nivelului mării şi înălţimi medii de suspendare a conductoarelor# determinate conform pct. ).5# pnă la 0 m inclusiv# coeficientul de rafală şi neuniformitate al vntului pe conductor G βc=# se determină din diagrama ).1.O' 2ur%ele de variaţie sunt preluate din 2!6 3)?11# $onele punctate fiind deduse prin e"trapolare.
O'
NP:Q+ entru desc*ideri mai mici de 100 m şi mai mari de 300 nu se va considera valoarea coeficientului de rafală şi neuniformitate a vntului pe conductor# Gβc=# corespun$ătoare desc*iderii de 100 m# respectiv 300 m. entru înălţimi medii de suspendare mai mici de 10 m# se va adopta valoarea coeficientul G βc=# corespun$ătoare înălţimii de 10 m. entru înălţimi i ntermediare cur%elor figurate în diagrama ).1# valoarea coeficientului Gβc= se va deduce prin interpolarea lineară a valorilor corespun$ătoare de pe cele două cur%e adiacente.
entru $onele de munte şi pentru stlpii cu înălţimi de peste 0 m utili$aţi la marile traversări# coeficientul de rafală şi neuniformitate pe conductor# Gβc=# se va determina separat# în funcţie de situaţia locală &gradul de rugo$itate al terenului' şi de tipul liniei4 d este diametrul conductorului# Gdc=# în ipote$a fără c*iciură# respectiv diametrul conductorului Gdc= plus de două ori grosimea stratului de c*iciură G%=4 d K dc I )% în ipote$a cu c*iciură &fig. ).)'# în mm4 grosimea stratului de c*iciură G%= se ia din ta%elul ).1 -ncărcările unitare provenite din acţiunea vntului pe lanţurile de i$olatoare# G
=# se calculea$ă cu relaţia+
în care+ cti este coeficientul aerodinamic# determinat în ta%elul )./. βc este coeficientul de rafală al vntului pe lanţul de i$olatoare# în fncţie de înălţimea de prindere a lanţului de i$olatoare faţă de nivelul
solului. 8e determină din diagrama ).).
:a%elul )./.
Va2/i2, c/,5ici,nt2i a,/dinaic Bcti 3,nt ca2c22 ?nc.c.i2/ ,;2tat, din ac6in,a v
:ipul lanţurilor sau legăturilor :ipul i$olatoarelor
simplu
du%lu
2oeficientul Gcti= Lanţuri de i$olatoare tip capătiă
0#,5
0#55
Lanţuri de i$olatoare tip tiă şi i$olatoare suport
0#55
0#30
-ncărcările unitare provenite din acţiunea vntului pe stlpi# G
=# se calculea$ă cu relaţia+
în care+ Gcts= este coeficientul aerodinamic al stlpului# determinat în diagrama )., pentru stlpii metalici şi în ta%elul ).5 pentru stlpii din %eton sau din ţeavă. :a%elul ).5
Va2/i2, c/,5ici,nt2i a,/dinaic Bct9 3,nt 9t<23ii din ,t/n 9a din 6,av.
!lementul
2oeficientul Gcts=
8tlp cu secţiune ori$ontală circulară &%eton centrifugat sau ţeavă metalică'
0#7
8tlp cu suprafeţe plane &%eton vi%rat'
)#0
entru stlpii spaţiali# din ţeavă# calculul coeficientului Gcts= se va face conform 8:(8 10101?)0. βs este coeficientul de rafală pe
stlp# depin$nd de tur%ulenţa vntului &în funcţie de rugo$itatea terenului' şi de răspunsul dinamic al structurii. 6nclude efectul variaţiei vntului cu înălţimea. Valoarea coeficientului Gβs= este varia%ilă cu înălţimea deasupra terenului a centrului de greutate al suprafeţei elementului component al stlpului pe care acţionea$ă vntul. entru $one desc*ise &cmpii# silvostepe# maluri desc*ise ale mării# lacurilor etc.'# precum şi pentru $one construite cu o%stacole cu înălţimi mai mici de 10 m# situate la altitudini pnă la 1,00 m deasupra nivelului mării# coeficientul de rafală Gβs=# pentru stlpii cu înălţimi pnă la 0 m# se determină din diagrama ).)O'. . O'
Aupă 2!6 3)?11.
NP:Q+ entru stlpi sau elemente componente de stlpi cu înălţimea centrului de greutate mai mică de 10 m se adoptă valoarea Gβs=# corespun$ătoare înălţimii centrului de greutate de 10 m.
entru stlpii cu înălţimea de peste 0 m# de e"emplu stlpii marilor traversări# valoarea coefici entului de rafală pe stlp# Gβs=# se va determina separat# în funcţie de situaţia locală &rugo$itatea terenului' şi de tipul liniei. ).3. e %a$a încărcărilor unitare datorate acţiunii vntului# determinate la pct. ).7# se calculea$ă încărcările pe fiecare element constructiv al liniei. -ncărcările provenite din acţiunea vntului pe conductoare# G9c=# acţionnd normal pe a"ul conductoarelor# se calculea$ă cu relaţia+ 9c K gvcavsin)φ &daN' unde+ av R este desc*iderea la încărcări din vnt# în m &definită la pct. 1.,7'4 gvo încărcarea unitară# determinată la pct. ).74 φ ung*iul ori$ontal dintre direcţia după care acţionea$ă vntului şi direcţia conductorului liniei# în grade.
-n ipote$ele cu vnt acţionnd în lungul liniei+ 9c K )gvcf &daN' unde+ f este săgeata conductorului# în m &definită la pct. 1./0'4 gvc încărcarea unitară determinată la pct. ).7# cu luarea în considerare a coeficientului de rafală pe conductor# Gβc= determinat din diagrama ).1# corespun$ător înălţimii de prindere în clemă a conductorului minus 0#5 f.
!fectul total al vntului pe conductoarele fasciculare se va considera egal cu suma încărcărilor pe su%conductoare# fără să se ţină seama de efectul de ecranare posi%il al unui su%conductor asupra altuia. -ncărcările provenite din acţiunea vntului pe i$olatoare G9i$=# se determină cu relaţia+ 9i$ K
(i$ &daN'
unde+ este încărcarea unitară# determinată la pct. ).74 (i$ R aria dreptung*iului avnd ca laturi lungimea totală a lanţului de i$olatoare# respectiv pentru i$olatorul suport înălţimea acestuia# şi diametrul ma"im al i$olatorului . -n ipote$ele de vnt simultan cu c*iciură# aria (i$ se maorea$ă cu )5>. -ncărcările provenite din acţiunea vntului pe stlpi# G9st=# se calculea$ă astfel+ în ca$ul vntului perpendicular pe linie+
în ca$ul vntului la /5M+ # pentru fiecare din cele două feţe adiacente e"puse la vnt# unde+
este încărcarea unitară# determinată la pct. ).7 pentru fiecare element component al stlpului4 (st R aria plinurilor construcţiei elementelor componente ale stlpului# numai o faţă pentru vntul perpendicular şi fiecare din feţele adiacente pentru vntul la /5M. entru suprafeţe cilindrice este egală cu secţiunea diametrală a elementului stlpului. -n ipote$ele vnt simultan cu c*iciură se va lua în considerare o suprafaţă maorată a stlpului metalic &sau %eton cu alveole'# egală cu 1#5(st. La stlpii de %eton centrifugat nu se va lua în considerare o creştere a suprafeţei stlpului în ipote$ele vnt simultan cu c*iciură. •
&nc.c.i2, dat/at, a9,2/ 3/3ii @i a d,3n,i2/ d, cici.
).. -ncărcările unitare provenite din masa conductoarelor şi a depunerilor de c*iciură se determină cu relaţia+ pentru conductoare neacoperite cu c*iciură# Gg1=+ g1 K gc &daN?m' în care+ gc este masa unitară a conductorului gresat# care se găseşte în standardele de conductoare4 pentru c*iciură# Gg)=+ g) K π%&%Idc'γ c*10, &daN?m'# în care+ dc este diametrul conductorului# în mm4 % R grosimea stratului de c*iciură# definită în ta%elul ).14
γ c* greutatea volumică a c*iciurei# în daN?dm ,4
pentru conductoare acoperite cu c*iciură# Gg ,=+ g, K g1 I g) &daN?m'. ).10. -ncărcările provenite din masă şi depunerile de c*iciură pe elementele liniei+ -ncărcările provenite din masa conductoarelor şi a depunerilor de c*iciură+ pentru conductoarele neacoperite cu c*iciură# GHc=+ Hc K agg1 &daN'. pentru conductoarele acoperite cu c*iciură# GHoc*=+ Hoc* K agg, &daN'# în care+ ag este desc*iderea la încărcări verticale# în m &definită la pct. 1.,3'. -ncărcări provenite din masa lanţurilor de i$olatoare şi a depunerilor de c*iciură+ pentru lanţurile de i$olatoare neacoperite cu c*iciură+ GH i$=4 pentru lanţurile de i$olatoare acoperite cu c*iciură+ 1#1H i$# în care GHi$= este suma maselor elementelor componente din lanţul de i$olatoare. -ncărcări provenite din masa stlpilor şi a depunerilor de c*iciură+ pentru stlpii neacoperiţi cu c*iciură+ H st4
pentru stlpii &metalici sau din %eton' acoperiţi cu c*iciură+ 1#1 Hst# în care GHst= este suma maselor elementelor componente ale stlpului. •
&nc.c.i dat/at, tac6inii din c/ndct/a,
).11. -ncărcările unitare provenite din tracţiunea din conductoare# po# se calculea$ă pe %a$a secţiunii reale a conductoarelor şi a tracţiunii ori$ontale unitare din conductoare# corespun$ătoare temperaturii şi încărcărilor normate date de masa proprie şi suprasarcinile e"terioare# potrivit ipote$elor de încărcare de la pct. ).1# cu autorul ecuaţiei de stare# porninduse de la stările definite la pct. ,.. -ncărcările datorate tracţiunii din conductoare se aplică în punctul de prindere al lanţului de i$olatoare de stlp şi se consideră că acţionea$ă ori$ontal# în direcţia conductoarelor. ).1). -ncărcările datorate tracţiunii în conductoare care acţionea$ă asupra lanţurilor de i$olatoare şi a stlpilor+ în regim normal+ :o K po " 8o &daN'# -n acest ca$ Gpo= se calculea$ă în condiţiile ).1.d şi ).1.g4 în regim de avarie+ :o K po " 8o &daN'. pentru fa$ele neavariate# Gpo= se calculea$ă în condiţia ).1.g &corespun$ător încărcării totale Gg7a= R ta%elul ).3'4 pentru fa$ele avariate# G9= se determină în conformitatea c u ta%elul ).. :a%elul ).
&nc.c.i2, $ ca, ac6i/n,a;. a93a 9t<23i2/ @i 2an6i2/ d, i;/2at/a, ?n ,8i d, avai,
2aracteristicile ec*ipamentului :ipul funcţional al stlpului
Normal
8istemul de prindere a conductorului
:ipul elementelor :ipul sau al conductoarelor legăturilor
8usţinere
2leme cu tracţiune limitată
8usţinere
2leme cu reţinerea conductorului Legături de întindere
(ctive şi de protecţie
8usţinere -ntărit
-ntindere
@elaţia de calcul pentru încărcarea G9= &daN'
(ctive
9 K ke " dc
(ctive
9 K ks " kn " :o
rotecţie
9 K 0#/ :o
-ntindere şi terminal
9 K n " :o -ntindere
2leme de întindere
(ctive şi de protecţie
unde+ :o K po " so &daN'# cu Gpo= calculat în condiţiile pct. ).1.g &corespun$ător încărcării totale Gg 7a= R ta%elul ).3'# în daN?mm )4
n este numărul conductoarelor pe fa$ă4 ke R coeficientul care ţine seama de efectul de eli%erare a conductorului din clemă la o anumită valoare a tracţiunii în conductor# în daN?mm4 ke K )5 pentru stlpii L!( cu ;n J 110 kV4 ke K 50 pentru stlpii L!( cu ;n S 110 kV4 ks este coeficientul care ţine seama de efectul de înclinare al lanţului de i$olatoare de susţinere în lungul liniei+ ks K 0#54 kn coeficientul care ţine seama de numărul conductoarelor pe fa$ă+ kn K 1#0 pentru n K 14 kn K 0#3 pentru n K )4 kn K 0#7 pentru n K ,4 kn K 0# pentru n K /.
D,t,ina,a ?nc.c.i2/ d, ca2c2 ).1,. 2lasificarea şi determinarea încărcărilor de calcul# împreună cu coeficienţii parţiali de siguranţă# care stau la %a$a dimensionării elementelor componente ale L!(# sunt pre$entate în ta%elul ).7. :a%elul ).7
C2a9i5ica,a% d,t,ina,a ?nc.c.i2/ d, ca2c2 @i c/,5ici,n6ii 3a6ia2i d, 9i8an6. 3,nt di,n9i/na,a ,2,,nt,2/ LEA
2oeficientul parţial de siguranţă 2ategoriile de încărcări
γ n
-ncărcări
γ c
Conele (# şi Conele A şi ! Conele (# şi Conele A şi ! 2 2 proprie &stlpi# ca%luri# ermanente &p' Basa conductoare# i$olatoare# instalaţii etc.' a' resiunea L!( )0110 kV vntului pe conductoare# stlpi# ca%luri# i$olatoare L!( ))0/00 kV cu sau fără c*iciură Varia%ile &V'
%' Basa c*iciurei pe conductoare &active şi de protecţie'# stlpi# i$olatoare etc. c' :racţiunea conductoarelor în regim normal de funcţionare
conductoarelor în regim de !"cepţionale &!' :racţiunea avarie
1#1 &0#'O
1#1 &0#'O
1#,0
1#50
0#)5
0#/5
1#50
1#70
0#,0
0#50
1#3 &1#0'O
1#3 &1#0'O
1#,OO
1#1OO
@egim de monta -ncărcări re$ultate din sc*ema de &B' monta
1#1
O' Valorile 0## respectiv 1#0# se introduc în calcul dacă încărcările respective au efect defavora%il asupra re$istenţei sau sta%ilităţii unor elemente ale stlpului sau fundaţiilor la starea limită anali$ată. OO' 8e referă la determinarea tracţiunii în conductoare pentru calculul stlpilor şi se aplică tracţiunii ma"ime normate &re$ultată din încărcările normate'. ).1/. -ncărcările de calcul care stau la %a$a dimensionării elementelor componente ale L!( se o%ţin prin înmulţirea încărcărilor normate# determinate conform pct. ).1T).1)# cu coeficienţii parţiali de siguranţă din ta%elul ).7# ţinnduse seama de gruparea încărcărilor preci$ate la pct. ).1.
NOTĂ+ entru marile traversări# cu stlpi înalţi de peste 0 m şi desc*idere de peste 300 m# coeficienţii parţiali de siguranţă pentru încărcările din vnt pot fi luaţi mai mari dect cei indicaţi în ta%elul ).7# în funcţie de importanţa traversării şi de situaţia locală# însă nu mai mari dect cei prevă$uţi în 8:(8 10101?)00 pentru categoria 6 de importanţă a construcţiilor. ).15. La calculul şi dimensionarea elementelor componente ale L!(# în regimurile normale de funcţionare &gruparea fundamentală de încărcări' şi în regimurile de avarie &gruparea specială de încărcări'# grupările încărcărilor de la pct. ).1 se vor face după următoarele relaţii+ @egimurile normale de funcţionare+ -ncărcări normate+ -ncărcări de calcul+ @egim de avarie+
&intervin la determinarea săgeţilor conductoarelor'
-ncărcări de calcul+
G3a,a ?nc.c.i2/ ).1. La calculul şi dimensionarea elementelor componente ale L!( se vor lua în considerare următoarele grupări ale încărcărilor# datorate factorilor climatometeorologici# cu ipote$e de încărcare+ a' temperatura minimă &vntul şi c*iciura lipsesc'4 %' temperatura medie &vntul şi c*iciura lipsesc'4 c' temperatura medie# vite$a vntului de 10 m?s &c*iciura lipseşte'4 d' temperatura medie# vite$a ma"imă a vntului &c*iciura lipseşte'4 e' temperatura ma"imă &vntul# c*iciura lipsesc'4 f' temperatura de formare a c*iciurei şi depuneri de c*iciură pe elementele componente ale liniei &vntul lipseşte'4 g' temperatura de formare a c*iciurei &vntul simultan c u c*iciura şi depuneri de c*iciură pe elementele componente ale liniei'. ).17. -n ta%elul ).3 sunt re$umate relaţiile pentru determinarea încărcărilor unitare normate şi de calcul pe c onductoarele liniilor electrice aeriene. :a%elul ).3
D,t,ina,a ?nc.c.i2/ nita, n/at, @i d, ca2c2 3, c/ndct/a,2, 2inii2/ a,i,n, @i 83a,a 2/ 3, ,8ii2, d, 5nc6i/na,
-N2Q@2Q@6 &daN' -ncărcări Basa proprie a normate conductorului provenite din+ Basa depunerii de c*iciură pe conductorului Basa totală &proprie şi a depunerii de c*iciură' a conductorului resiunea dată de vnt pe conductorul neacoperit cu c*iciură
@!H6B NP@B(L &gruparea fundamentală'
@!H6B A! (V(@6! &gruparea specială' g1 K gc
g) K π%&dcI%'γ c*10,
g, KgcIπ%&dcI%'γ c*10,
resiunea dată de vnt pe conductorul acoperit cu c*iciură -ncărcarea totală pe conductor în condiţiile vntului ma"im
-ncărcarea totală pe conductor în condiţiile de vnt şi c*iciură -ncărcări de Basa proprie a calcul conductorului provenite din+ Basa depunerii de c*iciură pe conductor Basa totală &proprie şi a depunerii de c*iciură' a conductorului resiunea dată de vnt pe conductorul neacoperit cu c*iciură
g1c K1#1gc &g1c K0#gc'O g) K 1#3π%&dcI%'γ c*10, &g) K 1#0π%&dcI%'γ c*10,'O g, K1#1gcI1#3π%&dcI%'γ c*10, &g, K0#gcI1#0π%&dcI%'γ c*10,'O
resiunea dată de vnt pe conductorul acoperit cu c*iciură -ncărcarea totală pe conductor în condiţiile vntului ma"im
-ncărcarea totală pe conductor în condiţiile de vnt şi c*iciură O' @elaţiile dintre parante$e se introduc în calcul dacă încărcările respective au efect defavora%il asupra re$istenţei sau sta%ilităţii unor elemente ale stlpului sau fundaţiilor# la starea limită anali$ată. DtopE
!# CONDUCTOARELE ,.1. Ain punctul de vedere al materialelor şi al alcătuirii constructive# la construirea L!( se vor utili$a conductoarele funie din aluminiu# aliae de aluminiu# oţel# precum şi conductoarele funie din oţelaluminiu şi oţelaliae de aluminiu. ,.). 2ondiţiile te*nice generale# dimensiunile şi caracteristicile fi$icomecanice ale conductoarelor L!( tre%uie să corespundă standardelor sau normelor interne ale producătorilor. -n ca$ul unor tipuri nou sau speciale de conductoare nestandardi$ate sau fără norme interne# se vor considera# pentru caracteristicile fi$icomecanice ale materialelor lor componente# valorile din ta%elul ,.1. ,.,. Ain considerente mecanice# conductoarele vor avea următoarele secţiuni minime+ )5 mm) pentru conductoarele funie de oţelaluminiu# oţelaliae de aluminiu şi aliae de aluminiu4 1 mm) pentru conductoarele funie de oţel. entru porţiunile speciale de traseu &traversări# apropieri de construcţii etc.'# secţiunile minime ale conductoarelor sunt preci $ate în ta%elul 10.1.
,./. entru conductoarele de protecţie din oţel se vor utili$a srme de oţel de categoria sau 2# conform 8:(8 ,7,). ,.5. 8rmele de oţel# utili$ate la reali$area conductoarelor funi e de oţel şi a părţii &inimii' de oţel a conductoarelor de oţelaluminiu şi oţelaliae de aluminiu# vor fi proteate împotriva coro$iunii cu un strat gros de $inc &conform 8:(8 ,7,)'. entru conductoarele L!( cu tensiuni 1 kV S ;n U )0 kV# situate în $onele 6 şi 66 de poluare# definite conform normativului ! 10# se admite folosirea srmelor de oţel cu strat su%ţire de $inc &8:(8 ,7,)'. ,.. 2alculul mecanic al conductoarelor se efectuea$ă după metoda la stări limită# în care re$istenţele de calcul sunt sta%ilite în procente din re$istenţa de rupere calculată a conductorului &prc'# definită conform pct. 1.,1. rin calcul se urmăreşte ca re$istenţele mecanice de calcul# definite la pct. 1.55# să nu fie depăşite cu mai mult de 5> în punctele de prindere ale conductorului în cleme# la diferite stări de funcţionare. 8e vor verifica următoarele stări+ a' starea de solicitare ma"imă# apărută în ipote$a corespun$ătoare pct. ).1.g cu încărcarea g 7c din ta%elul ).3# pentru care valoarea ma"imă a re$istenţei de calcul va fi de 0#70 p rc4 %' starea de temperatură minimă# corespun$ătoare pct. ).1.a# g 1c# pentru valoarea ma"imă a re$istenţei de calcul va fi de 0#50 prc4 c' starea de solicitare de fiecare $i# corespun$ătoare pct. ).1.%# g1c# pentru care valoarea ma"imă a re$istenţei de calcul va fi de 0#13 prc# cnd desc*iderea este mai mare de 1)0 m şi conductoarele nu sunt prevă$ute cu antivi%ratoare şi 0#)5 prc# cnd desc*iderea este mai mică de 1)0 m sau cnd conductoarele sunt prevă$ute cu antivi%ratoare. :a%elul ,.1
Caact,i9tici2, 5i;ic/-,canic, a2, 9a,2/ c/3/n,nt, a2, c/ndct/a,2/ 5ni, 3,nt LEA Baterialul
@e$istivitatea electrică în curent
2oeficientul Hreutatea 2oeficientul de Bodulul de de volumică dilatare termică elasticitate
@e$istenţa la rupere
continuu la )0o2
temperatură al re$istenţei &greutatea electrice specifică' o
2
daN?dm,
liniară
o
21
daN?mm)
daN?mm) 1#017# &pt. φ 1#753#50 mm'
(luminiu &8:(8 1)/33'
0#0)3)/
0#00/
)#/
)#, " 105
5500
17#,15#3 &pt. φ )#75500 mm'
0#0,)3
0#00,
)#/
)#, " 105
500
)#/0
Pţel categoria ( 8:(8 ,7,)?14 )35
0#13130#1335 &pt. φ 1#15,#00 mm'
0#00/5
7#701
1#15 " 105
13300
,7#))
Pţel categoria 8:(8 ,7,)?1# )35
0#)5100#)/, &pt. φ 1#/5,#) mm'
0#00/5
7#701
1#15 " 105
100
117#0
Pţel categoria 2 8:(8 ,7,)?1# )35
0#)5100#)/, &pt. φ 1#/5,#) mm'
0#00/5
7#701
1#15 " 105
100
1,7#,0
(lcora &alia de aluminiu' Normă internă
,.7. 8ăgeţile ma"ime ale conductoarelor se calculea$ă în ipote$ele corespun$ătoare pct. ).1.e şi ).1.f4 săgeţile minime şi săgeţile medii se calculea$ă în ipote$ele corespun$ătoare pct. ).1.a# respectiv ).1.%# la încărcări normate# cu următoarele preci$ări+ vntul acţionea$ă perpendicular pe conductoare4 coeficientul de rafală şi neuniformitate al vntului se determină pe %a$a înălţimii medii de suspensie a conductorului din desc*iderea cea mai defavora%ilă din panou# din punctul de vedere al tracţiunii ori$ontale# conform pct. ).. La calculul cur%elor şa%lon utili$ate la amplasarea stlpilor pe profilul liniilor# în fa$a de proiectare# se va considera starea finală a tracţiunilor şi săgeţilor conductoarelor. (ceasta ţine seama de fenomenul de fula. 2a stare finală se va lua starea e"istentă după $ece ani de funcţionare. La calculul săgeţilor de monta al conductoarelor se va considera starea iniţială# respectiv starea dinaintea apariţiei fenomenului de fula. :racţiunile şi săgeţile conductoarelor pentru starea iniţială se calculea$ă plecnd de la valorile ma"ime ale re$istenţelor de calcul indicate la pct. ,.. ,.3. Valoarea contragreutăţilor se va determina în ipote$ele corespun$ătoare pct. ).1.a şi ).1.d. ,.. 8ăgeţile de monta şi săgeţile cu care se repre$intă cur%ele şa%lon ale conductoarelor se calculea$ă cu valori ale încărcărilor şi tracţiunilor normate# porninduse de la încărcarea de calcul &g 7c sau g1c' şi valoarea ma"imă a re$istenţei de calcul# admisă la starea de dimensionare# indicată la pct. ,.. DtopE
4# I'OLATOARELE% CLEMELE% ARMĂTURILE
/.1. entru dimensionarea din punct de vedere electric a i$olatoarelor sau a lanţurilor de i$olatoare ale L!(# tipul şi numărul i$olatoarelor de suspensie din lanţurile de i$olatoare sau tipul i$olatoarelor suport se vor alege astfel# înct să se asigure un nivel de i$olaţie caracteri$at după cum urmea$ă+ a' :ensiunea nominală de ţinere la frecvenţă industrială timp de un minut su% ploaie# în funcţie de tensiunea nominală a liniei# tre%uie să ai%ă cel puţin valorile din ta%elul /.1. %' :ensiunea nominală de ţinere la unda de impuls de formă normali$ată de 1#)?50 µs# de polaritate care conduce la tensiunea de ţinere cea mai mică# tre%uie să fie cel puţin egală cu valorile din ta%elul /.1. c' :ensiunea nominală de ţinere la unda de impuls de comutaţie )50?)500 µs tre%uie să fie cel puţin egală cu valorile din ta%elul /.1. /.). Aeterminarea numărului de i$olatoare din lanţurile de i$olatoare sau tipul i$olatoarelor suport în funcţie de gradul de poluare al $onei traversate se va face conform prevederilor normativului ! 10. /.,. 9olosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este o%ligatorie la L!( cu tensiuni nominale de 110 kV# ))0 kV şi /00 kV. /./. Numărul de i$olatoare determinate pe %a$a tensiunilor nominale de ţinere din ta%elul /.1. se va mări cu 10># în ca$ul i$olatoarelor străpungi%ile &din cau$a spargerilor'. /.5. La L!( de 110 kV# numărul de i$olatoare din lanţurile de întindere# formate din elemente tip capătiă# se ia mai mare cu o unitate dect la lanţurile de susţinere. /.. La liniile sau porţiunile de linii situate la altitudini peste 1000 m# valorile tensiunilor de ţinere nominale la frecvenţa industrială timp de un minut şi ale tensiunilor de ţinere nominale la impuls de trăsnet sau comutaţie din ta%elul /.1 se vor mări cu )5># pentru fiecare 100 m peste 100 m. -n ca$ul i$olatoarelor suport# dacă prin aplicarea suportului de înălţime se depăşeşte nivelul de i$olaţie asigurat de i$olatoare# corespun$ător tensiunii nominale a liniei# se vor aplica măsurile de creştere a nivelului de i$olaţie# conform ta%elului 10.) &e"clu$ndu
se măsura prevă$ută la nota 1 de la acest ta%el'4 dacă acestea se dovedesc insuficiente# se vor adopta alte soluţii corespun$ătoare de i$olare. :a%elul /.1 &e"tras din ! 10'
Niv,2i2, n/ina2, d, tin,, a2, i;/2ati,i 3,nt ,ci3a,nt,2, LEA :ensiunea nominală de la încercare :ensiunea nominală :ensiunea nominală ma"imă a deţinere :ensiunea nominală a :ensiunea scurtă durată cu de ţinere la impuls de de ţinere la impuls de ec*ipamentului ;m frecvenţă industrială# trăsnet# undă 1#)?50 comutaţie# undă L!( &valoarea efectivă' )50?)500 µs µs &valoare de vrf' 50 F$ &valoare efectivă' kV
kVef
kVef
kVma"
kVma"
)0 110 ))0 /00
)/ 1), )/5 /)0
55 ),0 /0 30
1)5 550 1050 1550 1'
//0 )' 750 )' 1050
NP:Q+ 1'
Valorile nu corespund sau nu sunt corelate cu prevederile stas /3?1 şi 2!6 711 însă e"istă ec*ipamente în instalaţiile din @omnia cu aceste tensiuni# de ţinere şi tre%uie avute în vedere la studiile de coordonare a i$olaţiei în cadrul e"tinderii sau moderni$ării staţiei.
)'
La proiectarea unor instalaţii de 1), şi )/5 kV la care studiul de alegere şi coordonare a i$olaţiei indică posi%ilitatea apariţiei unor supratensiuni de comutaţie# care produc un risc de defect la comutaţie în staţie mai mare de 10/# se va solicita furni$orului de ec*ipament efectuare de pro%e de tip şi pentru tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie# la valorile indicate.
/.7. entru stlpii înalţi# utili$aţi în ca$ul marilor traversări# nivelul de i$olaţie se va mări# de la ca$ la ca$# astfel înct să se asigure un grad de siguranţă# în raport cu descărcările atmosferice# cu dificultăţile efectuării lucrărilor de întreţinere şi cu particularităţile microclimatului din $ona traversării. /.3. 6$olatoarele se vor dimensiona din punct de vedere mecanic# pentru grupările fundamentală şi speci ală de încărcări# astfel înct în ipote$a de încărcare ma"imă prevă$ută la pct. ).1.g# forţele de calcul să fie mai mici sau cel puţin egale cu sarcina de calcul a i$olatorului. 8arcinile de calcul pentru i$olatoare se sta%ilesc în procente din sarcina de rupere mecanică minimă respectivă# conform ta%elului /.). :a%elul /.).
P/c,nt2 din 9acina ini. d, 3,, ,canic. 3,nt 9tai2i,a 9acini2/ d, ca2c2 3,nt i;/2at/a,
:ipul i$olatoarelor
rocente din sarcina de rupere minimă &>'
6$olator suport
50
6$olator tiă &cu inimă plină'
/0
6$olator capătiă
50
C2,, @i a.ti /.. 2lemele şi armăturile# e"clusiv clemele de întindere şi înnădire# se dimensionea$ă din punct de vedere mecanic# pentru grupările fundamentală şi specială de încărcări# astfel înct ipote$a de încărcare ma"imă# conform pct. ).1.g# forţele de calcul să fie mai mici sau cel mult egale cu sarcinile de calcul ale pieselor respective. 8arcinile de calcul ale clemelor şi armăturilor se determină prin adoptarea unui procent de 50> din sarcina de rupere mecanică minimă. /.10. Verificarea elementelor de i$olatoare şi a clemelor şi armăturilor componente ale lanţurilor multiple de i$olatoare# la gruparea specială de încărcări ®im de avarie'# conform pct. /.3 şi /.# se face după cum urmea$ă+ în ca$ul lanţurilor multiple de susţinere+ fie prin ruperea unui element de i$olator dintro ramură# fie prin ruperea conductorului4 în ca$ul lanţurilor multiple de întindere+ prin ruperea unui element de i$olator dintro ramură. Verificarea în regim de avarie a lanţurilor multiple# la ruperea unei ramuri# se face numai în porţiunile speciale de traseu# la care se impune siguranţă mărită. /.11. 2lemele de întindere şi înnădire mecanică a conductoarelor tre%uie să ai%ă o sarcină de rupere egală cu minimum 0#5> din valoarea sarcinii de rupere minime a conductorului. /.1). entru alte piese din oţel &suporturile i$olatoarelor rigide# tiele prelungitoare# piesele speciale'# atunci cnd nu se cunoaşte re$istenţa minimă de rupere# se adoptă re$istenţa de calcul din prescripţia ! 10/.
DtopE
# MONTAREA CONDUCTOARELOR PE ST(LPI% DISTANŢE% GA)ARITE 5.1. Bontarea conductoarelor pe stlpi se va reali$a astfel# înct să se respecte distanţele minime admisi%ile între părţile aflate su% tensiune# între acestea şi părţile legate la pămnt# precum şi valorile ung*iului de protecţie# conform pct. 10./. 5.). Aistanţele minime admisi%ile între conductoarele active şi între conductoarele active şi cele de protecţie# în po$iţii nedeviate# după condiţia apropierii în desc*idere# re$ultă din relaţia de mai os+ DmE unde+ f este săgeata ma"imă în desc*idere# a conductoarelor# determinată în ipote$ele de la pct. ).1. sau ).1.f# în m O' li este lungimea lanţului de i$olatoare# în m &pentru lanţuri de i$olaţie de întindere# de susţinere montate în
La aşe$area pe ori$ontală sau pe verticală a conductoarelor# coeficientul k la valorile lui kv# din ta%elul 5.1# în care+ kv este coeficientul la aşe$area conductoarelor pe verticală &apro"imativ în acelaşi plan vertical'4 k* R coeficientul la aşe$area conductoarelor pe ori$ontală &în acelaşi plan ori$ontal'. :a%elul 5.1.
Va2/i2, c/,5ici,n6i2/ v% Baterialul conductoarelor
Pţel
(luminiu şi aliae de aluminiu
:ensiunea liniei ;n# kv 110
U 110
2oeficientul
2oeficientul
Pţel (luminiu
8ecţiunea conductoarelor &mm)'
kv
k*
kv
k*
101
1150
170
0#35
0#5
0#5
0#70
)5,5
S 150
5150
0#75
0#)
0#35
0#5
705
135,00
0#70
0#0
0#75
0#)
S 5
S ,00
0#70
0#0
0#70
0#0
entru aşe$ări oarecare ale conductoarelor# coeficientul k se determină cu relaţia+
în care kv şi k* sunt coeficienţii cuprinşi în ta%elul 5.1# iar a şi % au semnificaţia din figura 5.1. 5.,. entru conductoarele de secţiuni diferite# din materiale diferite sau cu săgeţi diferite# se va verifica distanţa dect primul. Aistanţele între conductoare în această ipote$ă tre%uie să fie mai mare dect ;n ? 50# însă nu mai mică de 0#)0 m. 5./. -n ca$uri speciale# distanţele între conductoarele active şi între conductoarele active şi cele de protecţie se vor determina după condiţiile locale şi după e"perienţa do%ndită la lucrări analoge4 ele nu vor fi însă mai mici dect cele re$ultate din condiţiile preci$ate la punctele 5.)# 5., şi 5./4 tot în ca$uri speciale se includ şi galoparea# saltul conductoarelor la descărcarea de c*iciură# pendulare asincronă şi încărcările neuniforme cu c*iciură ale conductoarelor. Aistanţele de separare minime admise între conductoare în ca$ ul galopării# saltul conductoarelor sau al pendulării asincrone se vor considera+ 0#)0 m pentru L!( )0 kV4 0#/5 m pentru L!( 110 kV4 0#5 m pentru L!( ))0 kV4
1#5 m pentru L!( /00 kV4 valori corespun$ătoare tensiunii de funcţionare a L!(. 5.5. Aistanţele minime admisi%ile pe stlpi între părţile aflate su% tensiune şi părţile legate la pămnt sunt preci$ate în ta%elul 5.). :a%elul 5.).
Di9tan6,2, ini, adi9ii2, ?nt, 3.6i2, a52at, 9 t,n9in, @i 3.6i2, 2,8at, 2a 3.
Bodul de solicitare L!( la tensiuni
1 kV ;n J )0 kV
110 kV
))0 kV
/00 kV
Aistanţa minimă &cm' :emperatura medie# vite$a vntului 010 m?sO'
8upratensiuni de trăsnet
)5
0
130
)0
:emperatura medie# vite$a vntului ma"imă
:ensiunea ma"imă de funcţionare normată
10
/0
0
100
O' Ain intervalul 010 m?s se va alege acea valoare a vite$ei vntului care conduce la cea mai defavora%ilă situaţie creată prin devierea părţilor aflate su% tensiune în raport cu cele legate la pămnt. NP:Q+ :oate valorile din ta%el se referă la L!( situată pnă la altitudinea de 1000 m
:a%elul 5.,.
Di9tan6,2, ini, adi9ii2, ?nt, 5a;, 2a ?ncci@.i 3, 9t<23i :ensiunea nominală a liniei# ;n 2ondiţia climato meteorologică
Nodul de solicitare L!( la tensiuni
)0 kV
110 kV
))0 kV
/00 kV
Aistanţa minimă &cm' :emperatura medie# vite$a vntului 010 m?sO'
8upratensiuni de trăsnet
/0
1,5
)50
,50
:emperatura medie# vite$a vntului ma"imă
:ensiunea ma"imă de funcţionare normală
)0
0
110
130
O' Ain intervalul 010 m?s se alege acea valoare a vite$ei vntului care conduce la cea mai defavora%ilă situaţie creată prin devierea părţilor aflate su% tensiune în raport cu cele legate la pămnt.
NP:Q+ :oate valorile din ta%el se refecă la L!( situată pnă la altitudinea de 1000 m.
5.. Aistanţele minime admisi%ile între fa$ele L!(# în locurile unde ele se încrucişea$ă pe stlpi# sunt cele prevă$ute în ta%elul 5.,. 5.7. ;ng*iurile de înclinare ale lanţurilor de i$olatoare de susţinere se vor calcula cu relaţia+
# pentru ;n J 110 kV
# pentru ;n K ))0 I /00 kV ;ng*iurile de înclinare a conductoarelor se calculea$ă cu relaţia+
# unde av şi ag au semnificaţia de la pct. 1.,7 şi 1.,3# gvc se calculea$ă cu relaţia de la pct. ).7# în condiţia de la pct. ).1.d# iar gc este masa unitară a conductorului# în daN ?m. 5.3. Aistanţele menţionate în ta%elele 5.) şi 5., se referă la liniile construite pnă la 1000 m altitudine. entru liniile construite la altitudini peste 100 m# distanţele prevă$ute în aceste ta%ele se măresc cu )> pentru fiecare 100 m peste 1000 m. 5.. -n scopul asigurării simetriei sistemului trifa$at se vor e"ecuta transpuneri ale fa$elor L!( cu ;n R 100 kV şi mai mare# conform indicaţiilor din ta%elul 5./.
:a%elul 5./
Ln8ii2, LEA 3,nt ca, 9, ,,ct. tan93n,i d, 5a;. 9elul transpunerii :ensiunea nominală a L!( &;n'
;n ciclu complet
Aouă cicluri complete
Lungimea L!( &km' 110 kV
100
))0 kV
150
)50
/00 kV
)00
)50O'
O' (ceastă distanţă poate fi mărită pnă la /00 km# în funcţie de modul de încadrare a liniei în sistem. 5.10. Aistanţele minime admisi%ile între conductoarele L!( şi suprafaţa terenului# în regim normal de funcţionare a liniei# conductorul aflnduse în ipote$a care conduce la săgeata ma"imă# sunt cele preci$ate în ta%elul 11.11. 5.11. entru protecţia L!( la supratensiuni atmosferice şi pentru comportarea %ună la fenomenul de galopare# săgeta conductorului de protecţie nu tre%uie să depăşească săgeata conductorului ac tiv la stările de săgeată ma"imă şi la temperatura medie.
DtopE
F# TIPURILE DE ST(LPI% IPOTE'E DE CALCUL Ti3i2, d, 9t<23i .1. La liniile aeriene de energie electrică se disting# din punct de vedere funcţional# următoarele tipuri de stlpi+ a' 8tlpii de susţinere# utili$aţi în mod curent pe linii pentru susţinerea conductoarelor# ec*ipaţi cu i$olatoare de susţinere# sunt de tip normal sau de tip întărit. La stlpii de tip normal se utili$ea$ă cleme cu eli%erarea conductorului# respectiv cleme sau legături cu tracţiune limitată. La stlpii de tip întărit se utili$ea$ă cleme sau legături cu reţinerea conductorului. %' 8tlpii de întindere sunt utili$aţi pentru fi"area conductoarelor prin întindere# ca puncte de spriin# în lungul liniei# în locuri alese din condiţiile de funcţionare sau de monta. c' 8tlpii terminali sunt utili$aţi pentru fi"area conductoarelor# prin întindere# la capetele liniei. 8tlpii de susţinere# de întindere şi terminali pot fi montaţi în aliniament sau col. 8tlpii de la pct.
I3/t,;,2, d, ca2c2 .). 8tlpii &inclusiv consolele# traversele# vrfarele' se dimensionea$ă prin calcul pe %a$a încărcărilor de calcul determinate conform pct. ).1,...).1# în regim normal de funcţionare# în regim de avarie şi în condiţiile de monta# ţinnduse seama de tipul funcţional şi constructiv# de material şi de diferitele ipote$e de încărcare.
.,. entru dimensionarea stlpilor în regim normal de funcţionare# se consideră următoarele încărcări grupate pe ipote$e de calcul+
N#1# V
N#7# V
N#!# V
N#4# V
N## C/ndi6ia d, di,n9i/na, ?n 2n82 2ini,i N.7. -ncărcări acţionnd ori$ontal în direcţia a"ului lini ei sau perpendicular pe %isectoarea ung*iului liniei# egale sau cel puţin+ 50> pentru linii cu simplu circuit4 ,,> pentru linii cu două sau mai multe circuite# din încărcările acţionnd perpendicular pe a"ul liniei sau în direcţia %isectoarei ung*iului liniei# re$ultate din ipote$a cea mai defavora%ilă între N.1. şi N.).
N#J# Di5,,n6a d, tac6in, ?n c/ndi6ii d, d,3n,i d, cici. N.3.a. -ncărcările re$ultate din considerarea unei diferenţe de )5> între tracţiunile ori$ontale ale tuturor conductoarelor din panourile adiacente# în condiţia ).1.f# acţionnd în direcţia a"ului liniei. N.3.%. 6dem# N.1.%. în condiţia ).1.f. N.3.c. 6dem# N.1.c. în condiţia ).1.f.
N## V
N..c. -ncărcările provenite din tracţiunile ori$ontale unilaterale ale tuturor conductoarelor# reali$ate în condiţia ).1.d# acţionnd în direcţia a"ului liniei.
N#10# V
A#1# R3,,a c/ndct/a,2/ ?n c/ndi6ii2, ni v
a.). entru stlpii de întindere# o încărcare 9 pentru fi ecare circuit# la primele două circuite şi cte 0#5 9 la fiecare circuit în plus faţă de du%lu circuit sau o încărcare corespun$ătoare unui singu r conductor de protecţie4 sunt e"ceptaţi stlpii de întindere din metal pentru L!( de medie tensiune# la care se consideră rupt un singur conductor# indiferent de numărul de circuite. P8!@V(W66 a. -ncărcările 9 se aplică astfel# înct să se reali$e$e cel mai mare moment de încovoiere sau de torsiune# cu menţiunea că se consideră rupte conductoarele din aceeaşi desc*idere. %. -ncărcările re$ultate din presiunea vntului &condiţia ).1.g'# acţionnd ori$ontal# în direcţia perpendiculară pe a"ul liniei sau în direcţia %isectoarei ung*iului liniei asupra stlpului# i$olatoarelor şi conductoarelor pe desc*iderea la încărcări di n vnt. c. -ncărcările verticale re$ultate din masa cu c*iciură a stlpului# i$olatoarelor şi conductoarelor p entru desc*iderea la încărcări verticale &condiţia ).1.f.'. d. roiecţiile pe %isectoarea ung*iului liniei a încărcărilor corespun$ătoare conductoarelor rupte# plus re$ultatele încărcărilor provenite din tracţiunile ori$ontale# în conductoarele sau fa$ele cu conductoare rămase nerupte# acţionnd în direcţia %isectoarei ung*iului liniei# toate luate în ipote$a din condiţia ).1.g.
A#7# R3,,a c/ndct/a,2/ ?n c/ndi6ii d, v
.5. 6pote$ele de calcul pre$entate mai sus se vor aplica diferitelor tipuri funcţionale de stlpi# conform ta%elului .1.# ţinnduse seama de următoarele preci$ări+ a' la fiecare tip funcţional de stlp se vor aplica# pe rnd# toate ipote$ele indicate în ta%elul .1. în mod independent4 %' încărcările corespun$ătoare pct.
I3/t,;,2, d, ca2c2 a2, di5,it,2/ ti3i 5nc6i/na2, d, 9t<23i Hruparea de încărcări Nr. crt.
:ipul funcţional al stlpului
9undamentală &@egim normal'
8pecială &@egim de avarie'
6pote$a de calcul !c*ipat cu i$olatoare suport 1
Nr. 1# N. )# N. ,# N. /# N. 51'# N. 1'# N. 7
8;8W6N!@! !c*ipat cu i$olatoare de suspensie N. 1# N. )# N. ,# N. /# N. 5 1'# &lanţuri de i$olatoare' N. 1'
)'
R
(.1 (.)
(.1 )
-N:6NA!@!
N. 1# N. )# N. ,# N. /# N. 3
(.) (.1
,
:!@B6N(L,'
N. # N. 10# N. 11# N. 1)
(.)
NP:!+ 1' 6pote$ele N. şi N. se aplică stlpilor pentru L!( 110/00 kV şi stlpilor metalici utili$aţi la marile traversări# indiferent de tensiunea L!(. )' 8tlpii de susţinere ec*ipaţi cu i$olatoaresuport nu se verifică în regim de avarie. La aceşti stlpi# încărcarea care se transmite stlpului la ruperea conductorului nu tre%uie să depăşească 5> din încărcarea la vrf# ec*ivalentă momentului de rupere al stlpului# în lungul liniei# re$ultat din dimensionare# conform ipote$ei N.7. ,' La stlpii terminali cu mai multe circuite# verificările se vor face şi în condiţiile montării numai a circuitelor de pe o singură parte a stlpului. -n ca$ul utili$ării la stlpii de susţinere a consolelor# traverselor sau coronamentelor articulate# deforma%ile etc.# se va putea ţine seama de reducerile corespun$ătoare ale încărcărilor care se transmit as upra stlpilor# în ca$ul ruperii conductelor. .. -ncărcările 9# care se aplică potrivit ipote$ei (# se determină conform pct. ).1) şi ta%elului ).3. .7. La calculul stlpilor tre%uie să se ţină seama şi următoarele condiţii de monta+ a' entru stlpii de susţinere# la ridicarea conductoarelor pe stlpi# greutatea conductoarelor se consideră du%lă.
%' entru stlpii de întindere+ indiferent de numărul conductoarelor de protecţie# întrun panou se consideră montate cel mult două conductoare de protecţie# iar conductoarele active nu sunt montate. c' entru toţi stlpii se vor considera următoarele încărcări normate suplimentare provenite din greutatea montorului şi a dispo$itivului de monta+ la L!( cu ;n 110 kV ... 100 daN4 la L!( cu ;n K 110 kV şi ))0 kV ... )00 daN4 la L!( cu ;n K /00 kV ... )50 daN. P8!@V(W6!+ !lementele ori$ontale şi o%lice ale stlpilor metalici cu $ă%rele# cu o înclinare faţă de ori$ontală su% ,0M# situate pe feţele stlpilor# tre%uie verificare pentru o forţă de 100 daN# re$ultată din greutatea montorului. 6pote$ele de la pct. .7 se iau în considerare la proiectarea stlpilor şi tre%uie avute în vedere la montaul conductoarelor. -n ca$uri speciale# la monta# se admite ancorarea în conformitate cu fişele de te*nologie de monta. .3. Verificarea stlpilor în condiţii de monta se face în ipote$a de la pct. ).1.%. -ncărcările re$ultate din operaţiile de monta se determină în conformitate cu te*nologiile de monta adoptate. DtopE
# ST(LPII METALICI
7.1. entru proiectarea stlpilor metalici se vor lua în considerare încărcările de calcul# determinate conform cap. ) şi ipote$elor de încărcare preci$ate la cap. # cu luarea în considerare a unor desc*ideri la încărcări din vnt &av' şi la încărcări verticale &a g'# corespun$ătoare domeniului de utili$are a stlpilor respectivi. 7.). 2alculul# dimensionarea# alcătuirea constructivă şi alegerea materialului şi valorilor re$istenţelor de calcul vor fi în conformitate cu prevederile Betodologiei pentru dimensionarea stlpilor metalici ai l iniilor electrice aeriene R ! 105. DtopE
J# ST(LPII DE )ETON 3.1. 2alculul de re$istenţă al stlpilor prefa%ricaţi din %eton armat şi %eton precomprimat# utili$aţi la construcţia liniilor aeriene de energie electrică# se va face prin Betoda stărilor limită# pe %a$a prevederilor generale din 8:(8 1010)# 8:(8 10107 şi a studiilor şi cercetărilor sau standardelor apro%ate# privitoare la proiectarea şi e"ecutarea stl pilor L!(# care ţin seama de condiţiile specifice de calcul şi alcătuire# transport sau monta şi e"ploatare ale acestor tipuri de stlpi &8:(8 )70 etc.'. 3.). -ncărcările normate ale stlpilor şi ipote$ele de încărcare sunt cele sta%ilite în cap. ) al pre$entului normativ. 3.,. 2oeficienţii parţiali de siguranţă# consideraţi în calc ulul la starea limită şi aplicaţi încărcărilor normate menţionate la pct. 3.)# vor fi cei din ta%elul ).7. 3./. !lementele metalice care fac parte din ansam%lul stlpilor de %eton se calculea$ă# de asemenea# prin metoda la stări limită# conform prescripţiei ! 105. 3.5. Pţelul%eton pentru armarea longitudinală a stlpilor şi a elementelor accesorii din %eton va fi# de regulă# de tip 2 0 sau 2 5)# conform 8:(8 /,3. Aiametrul %arelor considerate în calculul de re$istenţă va fi de minimum 3 mm. ;tili$area altor tipuri de armături se va reglementa prin instrucţiuni speciale.
3.. (rmăturile pretensionate pentru elementele din %eton precomprimat se vor reali$a din srme amprentate cu diametrul minim de 5 mm# conform 8:(8 /3)?,# sau din toroane cu diametrul srmelor de minimum , mm# conform 8:(8 /3,?/# în funcţie de solicitările elementului şi procedeul de precomprimare folosit. -n ca$ul armării mi"te se va ţine seama# în ceea ce priveşte armăturile nepretensionate# de prevederile pct. 3.5. 3.7. (rmăturile transversale ale elementelor &frete# etrieri etc.' se vor reali$a# după ca$# din PL ,7 etc. Ain aceleaşi oţeluri se pot e"ecuta şi armăturile principale ale elementelor secundare &vrfare# console etc.'. în care ca$ se poate utili$a şi oţelul p2 5). 3.3. Numărul minim de %are pentru armarea longitudinală va fi+ şase %are pentru elementele cu secţiunea circulară &cinci %are pentru φe"t 15 cm'4 patru %are pentru elementele cu secţiunea de calcul rectangulară sau pătrată# alveolată. 3.. Barca %etonului pentru stlpii şi elementele accesorii va fi /00 &clasa c ,5'. entru elementele accesorii &console# vrfare' se admit şi mărci mai reduse# dar nu mai mici dect )50 &clasa c )0'. ;tili$area altor mărci &clase' se permite pe %a$a unor ustificări te*nicoeconomice# ţinnduse seama că e"ecuţia stlpilor şi a accesoriilor este premisă numai în fa%rici sau ateliere centrale de prefa%ricate. ;tili$area unor mărci &clase' diferite se va putea face numai pe %a$ă de proiect de e"ecuţie avi$at de %eneficiar. 3.10. (coperirea cu %eton a armăturilor stlpilor L!(# situaţi în medii cu agresivitate s la%ă sau medie# va fi în conformitate cu 8:(8 )70# ta%elul ,.1. entru stlpii şi accesoriile din %eton ale acestora# care se situea$ă în condiţii de agresivitate aeriană puternică# se va spori grosimea acoperirii cu %eton a tuturor armăturilor cu cel puţin 0#5 cm faţă de valorile date în 8:(8 )70 sau se va aplica o peliculă de protecţie# în conformitate cu instrucţiunile 2 170 sau cu alte instrucţiuni specifice.
3.11. 3.11. artea su%terană a stlpilor din %eton precomprimat# plantaţi direct în pămnt# se recomandă a fi proteată prin una din metodele de protecţie arătate la pct. 3.10# în mediile cu agresivitatea sla%ă sau medie# în care este posi%ilă ridicarea frecventă a pn$ei freatice deasupra %a$ei stlpilor. rotearea fundaţiei de %eton devine o%ligatorie în ca$ul pre$enţei agresivităţii sulfatice sau de altă natură a apei su%terane. 3.1). 8tlpii şi accesoriile din %eton &vrfare# console' se vor prevedea în mod o%ligatori cu dispo$itive de legare la pămnt a tuturor părţilor metalice# inclusiv a armăturilor de fi"are a i$olatoarelor# lunduse măsuri pentru asigurarea continuităţii electrice în lungul stlpului. 8e recomandă folosirea unei %are independente X 3# înglo%ată în %eton de la turnare şi prevă$ută p revă$ută cu pri$e filetate. 3.1,. 8ăgeata stlpilor din %eton nu se normea$ă. La stlpii de susţinere avnd o lungime de peste )0 m se va ţine seama# prin instrucţiunile de utili$are şi de eforturile suplimentare suplim entare datorate săgeţii elastice su% încărcările de e"ploatare# după ca$. 3.1/. 8tlpii destinaţi producerii industriale se verifică# de regulă# prin pro%e mecanice efectuate asupra tipurilor repre$entative ale seriei şi# după ca$# şi electrice# în vederea omologării produselor. :ipurile de stlpi la care pro%ele respective nu se consideră necesare se vor preci$a prin proiect. 2aietul de sarcini privind încercările se întocmeşte de către proiectant. 3.15. @e$istenţa la fisurare a secţiunilor dimensionate c onstructiv nu se normea$ă &de e"emplu fisurarea stlpilor de susţinere din %eton vi%rat# la solicitări accidentale în lungul L!('. Ae asemenea# nu se normea$ă re$istenţa la fisurare a stlpilor de orice tip# la solicitări solici tări de avarie. Dtop topEE
# $UNDAŢIILE .1. roiectarea fundaţiilor stlpilor metalici se va face pe %a$a încărcărilor de calcul determinate conform cap. ) şi ipote$elor de încărcare preci$ate în cap. # cu luarea în considerare a unor desc*ideri la încărcări de vnt &av' şi la încărcări verticale &a g'#
corespun$ătoare domeniului de utili$are al fundaţiilor respective &com%inaţiile de av şi ag din domeniul considerat# care au eforturile ma"ime de compresiune# respectiv de smulgere'. .). 2alculul# dimensionarea şi alcătuire constructivă se vor face în conformitate cu
10# MĂSURILE DE SIGURANŢĂ *I DE PROTECŢIE 10.1. rin măsuri de siguranţă şi de protecţie se înţeleg# în pre$entul normativ# toate măsurile care se iau la linia aeriană de energie electrică pentru a se reali$a# pe de o parte# mărirea siguranţei în funcţionare a liniei şi protearea liniei împotriva factorilor pertur%atori &supratensiuni atmosferice# vi%raţii# acţiunea agenţilor c*imici'# iar pe de altă parte protearea instalaţiilor# construcţiilor etc.# situate în vecinătatea liniei# precum şi a oamenilor şi ş i animalelor care pot veni în contact cu părţile puse în mod accidental su% s u% tensiune. 10.). rin
10.. entru protecţia liniei împotriva supratensiunilor atmosferice şi pentru protecţia împotriva tensiunilor de atingere şi de pas# care apar în ca$ul scurtcircuitelor sc urtcircuitelor cu pămntul# stlpii L!( se vor lega la pămnt conform prevederilor din 8:(8 8:(8 1)0/?/ şi 8:(8 8:(8 1)0/?5. 10.7. (rmăturile fundaţiilor din %eton armat ale stlpilor L!( şi ale părţii su%terane a stlpilor din %eton armat# în ca$ul fundaţiilor %rute# se vor considera ca pri$e de legare la pămnt naturale. 10.3. 8tlpii L!(# fără aparata# din $one de circulaţie redusă &definite conform pct. 1.51'# vor respecta numai condiţiile de protecţie împotriva supratensiunilor atmosferice &conform ! 10'. -n ca$ul în care pri$a naturală nu satisface condiţia de re$istenţă de dispersie impusă# stlpii vor fi prevă$uţi cu pri$e artificiale. 10.. :oţi stlpii L!( din $onele cu circulaţie frecventă &definite conform pct. 1.51# precum şi stlpii cu aparata din $onele cu circulaţie redusă vor fi prevă$uţi cu pri$e artificiale de diriare a distri%uţiei potenţialelor. NP:Q+ rin pri$a de diriare a distri%uţiei potenţialelor se înţelege pri$a artificială suplimentară# destinată micşorării valorilor tensiunilor de atingere# ;n# şi de pas# ;pas# avnd cel puţin un electrod ori$ontal su% formă de contur înc*is în urul stlpului. (ceastă pri$ă contri%uie şi la micşorarea re$istenţei de dispersie re$ultantă. Valorile ma"ime ale tensiunilor de atingere ;n# şi de pas# ;pas# vor fi conform ta%elului 10., &întocmit în conformitate cu 8:(8 1)0/?1 şi 8:(8 1)0/?/ şi 8:(8 1)0/?5'. :ensiunile :ensiunile de atingere şi de pas se consideră în condiţiile curenţilor ma"imi de scurtcircuit cu pămntul. -n ca$ul liniilor li niilor cu neutrul ... la pămnt prin %o%ină# se va considera curentul ma"im m a"im calculat de punere ... pămnt prin pri$ă# p ri$ă# dar nu mai puţin de 10 ... &8:(8 &8:(8 1)0/?/ şi 8:(8 1)0/?5'. 10.10. La e"ecuţia liniilor# valorile re$istenţelor de dispersie ale pri$elor de legare la pămnt naturale şi artificiale se vor verifica prin măsurători# conform 8:(8 1)0/?/ şi 8:(8 8:(8 1)0/?5. 10.11. 10.11. !lementele componente ale L!( cu tensiuni nominale egale sau mai mari de 110 kV tre%uie verificate la efectele termice ale curenţilor de scurtcircuit.
2ondiţiile în care se face calculul de verificare a sta%ilităţii termice la scurtcircuit sunt cele cuprinse în ! 10,# precum şi în 8:(8 1)0/?/ şi 8:(8 1)0/?5. !lementele L!( care se verifică la sta%ilitate termică în condiţii de scurtcircuit sunt+ conductoarele active4 conductoarele de protecţie4 lanţurile de i$olatoare şi armăturile lor4 legăturile de la stlpi la conductoarele de protecţie4 instalaţiile delegare la pămnt ale stlpilor &att legătura la pri$ă# ct şi pri$a propriu$isă'4 elementele metalice ale stlpilor de %eton# care constituie calea de trecere la pămnt a curenţilor de scurtcircuit. 10.1). 2onductoarele active şi de protecţie ale L!( tre%uie proteate împotriva vi%raţiilor prin montarea de antivi%ratoare# în următoarele ca$uri+ a' -n ca$ul trecerii ... $one plane desc*ise# cu desc*iderii peste 1)0 m# dacă tracţiunea în conductoare# în ipote$a de încărcare conform pct. ).1.%# depăşeşte 13> din re$istenţa de rupere4 %' -n ca$ul traversării rurilor mari# indiferent de tracţiunea în conducte. 10.1,. ;nele elemente componente ale L!( tre%uie proteate împotriva acţiunii agenţilor c*imici# şi anume+ srmele de oţel din componenţa conductoarelor active# a conductoarelor de protecţie şi a ancorelor4 stlpii# consolele# vrfarele şi orice su%ansam%lu metalic# reali$ate din oţeluri care nu sunt autoprotectoare la coro$iune.
La protearea elementelor componente ale L!( împotriva acţiunii agenţilor coro$ivi se vor respecta prevederile următoarelor standarde şi prescripţii+ 8:(8 7))1# 8:(8 7)))# 8:(8 101)3# 8:(8 101?1 şi 8:(8 1070)?1# 8:(8 1070)?). 10.1/. -n $onele de traversare sau de apropiere L!( faţă de cursurile de apă# se vor lua măsuri privind amenaările *idrote*nice de proteare a fundaţiilor# care să ofere gradul de siguranţă necesar# în conformitate cu prevederile 8:(8 /03?1# /03?) şi /)7,. 10.15. :oţi stlpii L!( cu tensiuni peste 1 kV tre%uie să fie prevă$uţi cu plăcuţe indicatoare de identificare şi indicatoare de securitate. 9orma şi dimensiunile acestor plăcuţe vor fi conform 8:(8 )7 &6 şi 66' şi ! 1)7. lăcuţele indicatoare şi de identificare &denumirea L!(# anul e"ecuţiei# numărul stlpului# po$iţia fa$elor' se montea$ă cte o %ucată pe fiecare stlp# pe acea faţă a stlpului care este perpendiculară pe aliniament# orientată în sen sul creşterii numărului de ordine al stlpilor. lăcuţele indicatoare se securitate se montea$ă cel puţin cte două %ucăţi pe fiecare stlp# pe feţele paralele cu aliniamentul# în conformitate cu ! 1)7.
:a%elul 10.1
M.9i2, d, 9i8an6. .it. a LEA Nr. !lementul la crt. care se referă măsura de
!c*iparea L!( 2u i$olatoare suport
2u lanţuri de i$olatoare
Băsuri de
8tlpi
8tlpi de întindere
8tlpi de susţinere cu cleme cu reţinerea conductorului
8ecţiunea conductoarelor de minimum ,5 mm) pentru funie PL(L# PL (lcoro şi (lcoro şi de 50 mm) pentru funie de PL. )
2onductoare
8e inter$ice înnădirea conductoarelor în desc*idere# cu e"cepţia liniilor e"istente în situaţia în care desc*iderea este delimitată de doi stlpi de susţinere. 2leme de susţinere cu reţinerea conductorului.
,
2leme şi armături
Legături de susţinere cu reţinerea conductorului
/
Aesc*ideri
Aesc*iderile reale la vnt şi sarcini verticale nu vor depăşi 0> din cele de calcul.
5
Lanţuri de i$olatoare
(rmături de protecţie împotriva arcului# la lanţurile de i$olatoare ale L!( cu ;n U 110 kV
Lanţurile multiple &susţinere şi întindere' se verifică în regim de avarie# la ruperea unei ramuri4 Lanţurile simple cu i$olatoare capă şi tiă se verifică la capacitatea re$iduală în urma spargerii unei pălării i$olante.
:a%elul 10.)
M.9i2, 3,nt ,a2i;a,a c,@t,ii niv,22i d, i;/2a6i, a2 LEA :ipul i$olatoarelor 6$olatoare de susţinere tip capă 6$olatoare de susţinere tip tiă tiă
6$olatoare suport
:ensiunea nominală &kV'
Nivelul de i$olaţie
Nivelul de i$olaţie
Nivelul de i$olaţie
Normal
Bărit
Normal
Bărit
Normal
Bărit
1i$olator de kV
1 i$olator de 10 kV
10
1 i$olator de 10 kV
1 i$olator de 15 kV &)0 kV'
)0
1 i$olator de )0 kV
1 i$olator de ,0,5 kV1'
110
Numărul de
8e va adăuga
Numărul de i$olatoare se va alege conform prevederilor cap. / Numărul de
8e va mări
numărul de i$olatoare cu o %ucată.
))0
/00
i$olatoare conf. 2ap. /
un i$olator tip capătiă)'
8e va mări numărul de i$olatoare cu două %ucăţi
8e vor adăuga i$olatoare ) i$olatoare tip conf. 2ap. / capătiă)'
8e va mări numărul de i$olatoare cu trei %ucăţi
8e vor adăuga trei i$olatoare tip capătiă)'
NP:Q+ 1. -n ca$ul în care nu se pot procura i$olatoare suport pentru tensiuni normale de ,0,5 kV# se va reali$a du%larea legăturii. ). 6$olatoarele capătiă se vor monta la partea superioară a lanţului de i$olatoare.
:a%elul 10.,
T,n9in,a T,n9in,a ai. adi9. d, atin8,, Ua @i d, 3a9 U3a9
:ensiunea :ensiunea ma"imă admisă de atingere şi de pas pentru timpul de întrerupere la protecţia de %a$ă de+ :ipul Nr. instalaţiei crt. electrice
Cona de amplasare
:ipul reţelei 0#) s
0#, s
0#/ s
0#5 s
0# s
1#)T, S , s 0#7 s 0#3T1#) s s
v 1
8tlpi L!( fără aparata a' 2irculaţie frecventă din localităţi
6
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
:1
)50
)50
)50
)50
)50
)50
)50
)50
)50
:)
1100
75
00
500
500
500
500
)50
)50
%' 2irculaţie frecventă din afara localităţilor
6# :1# :)
Nu se standardi$ea$ă
c' 2irculaţie redusă
6# :1# :)
Nu se standardi$ea$ă
d' 6ncinte industriale şi agricole# plae şi trenuri de
6# :1
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
:)
)50
)50
)50
)50
)50
)50
)50
1)5
1)5
camping a' -n general# indiferent de $onă )
8tlpi L!( cu aparata
%' 6ncinte industriale şi agricole# plae şi terenuri de camping
6
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
:1
)50
)50
)50
)50
)50
)50
)50
)50
)50
:)
500
500
500
500
500
500
500
)50
)50
6
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
1)5
:1# :)
)50
)50
)50
)50
)50
)50
)50
1)5
1)5
NP:Q+ 1. Valorile din ta%el sunt în conformitate cu prevederile 8:(8 )1)37 &8:(8 1)0/?)' ). Notaţiile din coloane / au următoarea semnificaţie+ 6 R reţea i$olată sau compensată cu %o%ină4 :1 R reţea legată la pămnt cu sistem de eliminare a defectului4 :) R reţea legată la pămnt cu două sisteme de eliminare a defectului# conform 8:(8 )1)37 &pct. 1.))'.
,. Aacă valoarea tensiunii ma"ime de atingere nu poate fi o%ţinută în condiţii economice# se vor reali$a pri$e de diriare a distri%uţiei potenţialelor cu mai multe conturi# conform 8:(8 1)0/?/ şi 5. La stlpii respectivi se vor aplica măsurile de creştere a nivelului de i$olaţie# conform ta%elului 10.) sau se vor utili$a i$olatoare nestrăpungi%ile. DtopE
11# CONDIŢIILE PENTRU COE+ISTENŢA &NTRE LEA *I DIVERSE CONSTRUCŢII% INSTALAŢII% CĂI DE TRANSPORT *I TERENURI 11#1# Tav,9.i @i a3/3i,i 5a6. d, c.i2, 5,at, 11.1.1. 2ăile ferate se împart în următoarele categorii# ţinnduse seama de conţinutul normativului+ a' 2ăi ferate electrificate# în curs de electrificare sau electrifica%ile# categorie care cuprinde toate căile ferate unde sa introdus sau urmea$ă că fie introdusă tracţiunea electrică. %' 2ăi ferate neelectrifica%ile# cu trafic permanent# categorie care cuprinde toate căile ferate ce nu urmea$ă a fi electrificate şi pe care se desfăşoară un trafic regulat# pe %a$a unui orar presta%ilit pe perioade mari de timp. c' 2ăi ferate neelectrifica%ile# cu trafic intermitent# categorie c are cuprinde toate căile ferate ce nu urmea$ă a fi electrificate şi la care traficul# în general numai trafic de mărfuri# nu se desfăşoară pe %a$a unui orar presta%ilit pe perioade mari de timp &căi ferate u$inale# căi ferate de tria# căi ferate forestiere etc.'. 11.1.). :raversările cu L!( peste căi ferate# în $ona staţiilor căilor ferate# a depourilor de locomotive şi a atelierelor de material rulant nu se admit dect în ca$uri e"cepţionale şi numai cu acordul organelor componente# respectiv al direcţiilor regionale de căi ferate. 11.1.,. La traversările L!( peste căi ferate# în locurile marcate prin porţi de ga%arit# se vor respecta următoarele distanţe minime# măsurate între conductorul L!(# la săgeata sau deviaţia ma"imă şi poarta de ga%arit+
1 kV ;n J )0 kV TTTTTTTT...TTT.T,#00 m )0 kV ;n J 100 kV TTTTTTTTTTTT,#00 m ;n K ))0 kV TTTTTTTTTTTTTTT../#00 m ;n K /00 kV TTTTTTTTTTTTTTT..5#00 m 11.1./. :raversările şi apropierile faţă de căi ferate se vor trata conform ta%elului 11.1 &fig. 11.1.a şi fig. 11.1.%'. :a%elul 11.1.
Tav,9.i2, @i a3/3i,i2, 5a6. d, c.i2, 5,at, :raversări Aistanţe minime
:ipul căii ferate
Aistanţa pe ori$ontală între Aistanţa pe verticală între conductorul interior al L!( marginea şi+ 8 stlpului şi cea mai apropiată Băsuri de siguranţă 2ondiţiile da 6 2a%lul purtător al liniei 2iuperca şinei calcul ale B şină)' de contact distanţei pe verticală P A1 DmE L ;n ≤ 110 ;n K ;n K 1 kV )0 kV ;n K ;n K ))0 /00 ;n ≤ ;n ≤ ))0 kV /00 kV kV kV kV )0 kV 110 kV
siguranţă mărită# conform paragrafului 10.)
8ăgeata ma"imă
F1
,#00
/#00
5#00
2ale ferată electrificată sau lanţuri du%le de în curs de electrificare i$olatoare1'# respectiv @uperea unui conductor într F legături du%le# în o desc*idere ) ca$ul i$olatoarelor vecină/' suport
1#00
)#00
,#00
ung*i de traversare minim# α K /5o &50o'
8ăgeata ma"imă
2ale ferată 2u trafic neelectrifica%ilă permanent
-n ca$uri o%ligate această 11#50 11#50 1)#50 1,#50 distanţă poate fi redusă pnă la #00 m# dar numai cu acordul B::c.
F1
@uperea unui conductor într F o desc*idere ) vecină/'
#50
#50 10#50 11#50
F1
7#50
7#50
3#50
@uperea unui F) conductor într o desc*idere vecină/'
#00
#00
7#00
2ale ferată electrifica%ilă
8ăgeata ma"imă
-nălţimea stlpului deasupra solului plus , m
d≥
acest ca$# la A K #50 -n L!( cu ;n 110 cea kV şi i$olatoare Aa K 3#00 suport# stlpii de înălţi traversare vor fi celui de tip întindere apro sau terminal. dK
siguranţă mărită# conform paragrafului 10.)4
8ăgeata ma"imă
F1
#50
7#00
3#00
@uperea unui conductor într o desc*idere F) /' ung*i de traversare vecină minim# αK ,0o &,/o'
5#50
5#50
#00 #00
nivel de i$olaţie 2u trafic mărit conform intermitent ta%elului 10.)1'
3#50
1' !"ceptand ca$urile in care sunt preva$ute lanturile multiple# din considerente mecanice )' La caile ferate simple# se tine seama de posi%ilitatile de du%lare ,' (propierea permisa numai in ca$uri o%ligate # cu acordul B:: /' Nu se refera la L!( cu i$olare suport
11#7# Tav,9.i @i a3/3i,i 5a6. d, di 11.).1. Arumurile# în conformitate cu Legea nr. 1, din 17/# se împart în următoarele categorii &fig. 11.1'+ a' 2ategoria 6# care cuprinde drumurile pu%lice de interes repu%lican# şi anume autostră$i şi drumuri naţionale. %' 2ategoria a 66a# care cuprinde dintre drumurile pu%lice de interes local# drumurile udeţene. c' 2ategoria a 666a# care cuprinde dintre drumurile pu%lice de interes local# drumurile comunale. d' 2ategoria a 6Va# care cuprinde drumurile de e"ploatare# drumurile forestiere# petroliere# miniere# agricole# precum şi alte drumuri care sunt legate direct de reţeaua drumurilor pu%lice.
con devi pct. şină
11.).). La traversările L!( peste drumuri# în locurile în care e"istă porţi de ga%arit# porţi purtnd indicatoare de circulaţie etc.# se vor respecta următoarele distanţe minime# măsurate între conductorul L!( la săgeată sau deviaţia ma"imă şi structura porţii+ 1 kV ;n J )0 kV TTTT..TTTTTTT.T)#00 m )0 kV ;n J 100 kV TT..TTTTTTTTT.,#00 m ;n K ))0 kV TTTTTTTTTTTTTTT../#00 m ;n K /00 kV TTTTTTTTTTTTTTT..5#00 m 11.).,. :raversările şi apropierile faţă de drumurile situate în afara localităţilor se vor trata conform ta%elului 11.).1 &fig. 11.).a'# iar cele faţă de drumurile situate în interiorul localităţilor se vor trata conform ta%elului 11.).% &fig. 11.).%'. 11.)./. -n sensul Aecretului nr. 5 din 17# privind condiţiile de sta%ilire a terenurilor de aeronautică# a $onelor de siguranţă şi a servituţiilor aeronautice# L!( cu înălţime peste )5 m# care traversea$ă drumurile pu%lice de categoria 6# anume autostră$i şi drumurile naţionale# vor fi %ali$ate după cum urmea$ă+ conductoarele superioare din desc*iderea de traversare# cu %ali$a de $i4 stlpii de traversare# cu %ali$a de $i# iar cnd înălţimea lor depăşeşte /5 m# la indicaţiile B.(p.N. şi cu %ali$a.
:a%elul 11.).a
Tav,9.i2, @i a3/3i,i2, 5a6. d, di2, 9itat, ?n a5aa 2/ca2it.6i2/ 2ategoria
:@(V!@8Q@6
(@P6!@6 '
Aistanţă pe verticală &m'
8 6 drumului Băsuri de siguranţă 2ondiţiile de B calcul ale distanţei pe verticală P L 8iguranţă mărită conf. paragrafului 10.)
8ăgeata ma"imă F1
Lanţuri du%le de 2ategoria i$olatoare 1' # 6+ respectiv# legături autostră$i du%le# în ca$ul @uperea unui drumuri i$olatoarelor suport conductor în F) naţionale desc*iderea ,' ;ng*i de traver vecină sare minim 0M &70')' 8iguranţă mărită 2ategoria conf. paragrafului 8ăgeata ma"imă F1
Aistanţa minimă/' pe Aistanţa minimă între ori$ontală conductorul interior al L!( şi între partea carosa%ilă marginea celui mai apropiat stlp şi ;n ≤ 110 ;n K ))0 ;n K /00 a"ul kV kV kV drumului+ A1 DmE 7#00
3#00
Aistanţe minime
Aistanţe
A ≥ Aa
#00
d S Ama )) 5#50
#50
7#50
entru drumuri de cat. 6 şi 66# siguranţa mărită conform paragrafului 10.)# e"clu$nd măsura privitoare la tipul 5' A Aa stlpului şi al clemelor pentr L!( cu i$olatoare suport şi cea privitoare la înnădirea conductoarelor.
d Ama 7#00
3#00
#00
Băsuri de siguranţă
)0
(ceste apropieri se vor evita -n ca$uri o%ligate# cu acordul organelor competente# se vo trata ca o traversare#
10.) nivel de i$olaţie1' mărit conform ta%el @uperea unui 66 drumuri 10.) conductor în F) udeţene desc*iderea ,' ung*i de traver vecină sare minim ,0M &,/0')' nivel de i$olaţie1' mărit conf. ta%el 8ăgeata ma"imă F1 10.) 2ategoria @uperea unui 666 drumuri inter$icerea conductor în comunale înnădirilor în F) desc*iderea desc*iderea de vecină,' traversare 8ăgeată ma"imă F1 2ategoria inter$icerea 6V drumuri înnădirilor în de desc*iderea de e"ploatare traversare
@uperea unui conductor în desc*iderea vecină,'
5#50
#50
7#50
7#00
3#00
#00
e"ceptnd măsura pentru tipul stlpilor L!( cu i$olatoare suport şi cea privitoare la inter$icerea înnădirii conductoarelor
13 Nu se impune
7#00
3#00
#00 /
F)
Nu se impune
A R distanţa de la a"ul L!( la limita ampri$ei drumului Aa R distanţa de apropiere egală cu înălţimea celui mai înalt stlp din $ona de apropiere egală cu înălţimea celui mai înalt stlp din $ona de apropiere# plus , m d R distanţa pe ori$ontală între conductorul e"ter al L!( la deviaţia lui ma"imă şi limita
1. !"ceptnd ca$urile în care sunt prevă$ute lanţuri multiple din considerente mecanice. ). -n ca$uri e"cepţionale# se admit ung*iuri mai mici# cu acordul organelor în administrarea cărora se găseşte drumul.
,. Nu se aplică liniilor cu i$olatoare suport. /. -n ca$uri o%ligate# aceste distanţe pot fi micşorate cu acordul care administrea$ă drumul. 5. -n ca$ul în care stlpii pătrund în $ona de protecţie a drumului se va o%ţine acordul organelor care administrea$ă drumul. . Noţiunile de a"# ampri$ă# $onă de protecţie sunt definite prin 8:(8 )00 şi Legea nr. 1,?17/ şi repre$entate în fig. 11.).a.
:a%elul 11.).%
Tav,9.i2, @i a3/3i,i2, 5a6. d, di2, 9itat, ?n int,i/2 2/ca2it.6i2/ :@(V!@8Q@6 ,'
(@P6!@6'
Aistanţe minime DmE 2ategoria drumului
2ategoria 6 autostră$i
Băsuri de siguranţă
8iguranţă mărită conform
Aistanţa pe verticală între conductorul 2ondiţiile de inferior al L!( şi partea carosa%ilă calcul ale 8im%ol distanţei pe verticală ;n ≤ 110 kV ;n K ))0 kV ;n K /00 kV 8ăgeată minimă
F1
7#00
3#00
#00
Băsuri de siguranţă
Aistanţe minime
8e vor 8tlpii vor fi respecta amplasaţi în
paragrafului 10.)
drumuri naţionale
2ategoria 66 drumuri udeţene
lanţuri du%le de i$olatoare# respectiv @uperea legături du%le unui în ca$ul conductor i$olatoarelor întro suport4 desc*idere vecină ung*i de traversare minim# α K 50M &7o')' 8iguranţă mărită 8ăgeată conform ma"imă paragrafului 10.) @uperea unui lanţuri du%le conductor de întro i$olatoare1' desc*idere respectiv vecină legături du%le în ca$ul i$olatoarelor suport4
F)
5#50
#50
7#50
F1
7#00
3#00
#00
F)
5#50
#50
7#50
măsurile de siguranţă prevă$ute pentru $one cu circulaţie frecventă conform ta%elului 11.11.
afara $onei de siguranţă a drumului# Cs K 0#75100 m'# măsurată de o parte şi de alta a drumului# de la ampri$a acestuia#
2ategoria 666 drumuri comunale stră$i
ung*i de traversare minim# α K ,0M 8iguranţă mărită 8ăgeată conform ma"imă paragrafului 10.)# @uperea e"ceptnd unui prevederea conductor referitoare la întro tipul stlpului desc*idere în ca$ul liniilor vecină cu i$olatoare suport+ lanţuri du%le de i$olatoare# respectiv legături du%le în ca$ul i$olatoarelor suport4 ung*i de traversare
F1 F)
7#00
3#00 Nu se impune
#00
minim α K 15M &17o' 2ategoria 6V drumuri de e"ploatare
8iguranţă 8ăgeată mărită ma"imă conform @uperea paragrafului unui 10.)# conductor e"ceptnd întro prevederea desc*idere referitoare la vecina tipul stlpului în ca$ul liniilor cu i$olatoare suport4 lanţuri du%le de i$olatoare# respectiv legături du%le în ca$ul i$olatoarelor suport4 ung*i de traversare minim# α K 1,M
F1 F)
7#00
3#00 Nu se impune
#00
&15o'.
1. !"ceptnd ca$urile în care sunt prevă$ute lanţuri multiple# din considerente mecanice. ). -n ca$uri e"cepţionale# se admit ung*iuri mai mici# cu acordul organi$aţiilor în administrarea cărora se găseşte drumul. ,. 8e inter$ice amplasarea stlpilor în $ona de siguranţă a drumului'. /. Nu se aplică liniilor cu i$olatoare suport. 5. 8e e"ceptea$ă liniile electrice aeriene cu tensiunea pnă la )0 kV inclusiv# care constituie reţele de distri%uţie în localitate# a căror amplasare poate fi făcută în $ona de siguranţă a drumului# cu acordul organi$aţiilor în administrarea cărora se găseşte drumul. . !lementele de ga%arit ale drumurilor sunt definite prin 8:(8 )00 şi Legea nr. 1,?17/ şi repre$entate în figura 11.).%.
11#!# &ncci@.i @i a3/3i,i 5a6. d, 2inii2, ,2,ctic, a,i,n, 11.,.1. :raversările şi apropierile faţă de liniile electrice aeriene se vor trata conform ta%elelor 11.,.a# 11.,.% şi 11.,.c &fig. 11.,.a şi fig. 11.,.%'. 11.,.). -ncrucişările şi apropierile faţă de L!( cu tensiunea nominală peste 1000 V se vor trata conform ta%elului 11.,.a &fig. 11.,.a'. 11.,.,. -ncrucişările şi apropierile faţă de L!( cu tensiunea nominală su% 1000 V se vor trata conform ta%elului 11.,.% &fig. 11.,.%'. 11.,./. L!( pe stlpi comuni
2onstruirea liniilor cu tensiuni nominală peste şi su% 1000 V# pe stlpi comuni# se admite cu respectarea prevederilor ta%elului 11.,.c. 8e admite construirea L!( cu mai multe circuite de tensiuni diferite peste 1000 V fiecare# astfel+ distanţele între circuite tre%uie să fie corespun$ătoare tensiunii celei mai mari4 distanţele între conductoarele aceluiaşi circuit# precum şi între acestea şi părţile puse la pămnt tre%uie să fie corespun$ătoare tensiunii circuitului respectiv.
11#4# &ncci@.i @i a3/3i,i 5a6. d, 2inii2, d, t,2,c/nica6ii @i iK2/ac,2, d, tan93/t 3, ca2 993,ndat# 11./.1. -ncrucişările şi apropierile faţă de liniile de telecomunicaţii se vor trata în conformitate cu prevederile din 8:(8 )0# 8:(8 3,)# 8:(8 10 şi ! 1)5. 11./.). -ncrucişările şi apropierile faţă de liniile de tramvai şi trolei%u$e se vor trata conform 8:(8 307/. 11./.,. -ncrucişările şi apropierile faţă de liniile de energie electrică în ca%lu se vor trata conform normativului ! 107. 11././. -ncrucişări şi apropieri faţă de miloacele de transport pe ca%lu suspendat. Biloacele de transport pe ca%lu suspendat se împart în+ a' teleferice# în ca$ul în care sunt destinate transportului de persoane4 %' 9uniculare# în ca$ul în care sunt destinate transportului de materiale. -ncrucişările şi apropierile faţă de miloacele de transport pe ca%lu suspendat se vor trata conform ta%elului 11./ &fig. 11./'.
:a%elul 11.,.a
&ncci@.i2, @i a3/3i,i2, 5a6. d, LEA c t,n9in,a n/ina2. 3,9t, 1000 V -N2@;26ZQ@6
2aracteristicile L!( care traversea$ă
Aistanţe minime DmE
Aistanţa pe verticală+ F11')' între conductorul inferior Aistanţa pe al liniei care traversea$ă şi conductorul superior al ori$ontală d liniei traversate# cnd distanţa
a ≤ 100 Henerale+ :recerea L!( cu a S 100 tensiunea mai mare# peste L!( cu tensiunea mai mică a ≤ )00 &cu e"cepţia 29 electrificate'. a S 100 La L!( care
)
)
)#5
)
)#5
)#5
,
,
,
/
,
,
/
/#5
5
,#00
(propieri
8e recomandă ca distanţa între a"ele liniilor# A# să fie cel puţin egală cu înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stlp din $ona de apropiere# plus ,m# respectiv 100m cnd una din L!( are+ ;n K /00 kV
;n K ))0 kV
a ≤ )00
/
/
/
/
a ≤ ,00
/
/
/
/#5
5
5#5
/#00 traversea$ă a S ,00 Bărimea nivelului de i$olaţie conform ta%elului 10.)# e"ceptnd ca$urile în care sunt prevă$ute lanţuri a ≤ )00
;n K /00 kV
Lanţurile simple de a ≤ ,00 i$olatoare cu elemente capătiă se vor verifica la capacitatea re$iduală în cadrul a ,00 spargerii unei pălării.
/
/
5
#5
7
5
5
5
5#5
5
5
5#5
#5
7
-n ca$uri o%ligate# pe porţiuni scurte de traseu această distanţă poate fi redusă# astfel înct distanţa între conductoarele e"treme ale liniilor în po $iţie normală# L# să fie cel
5#00 5
5#5
7
7#5
3
-n astfel de ca$uri desc*iderile reale la vnt şi sarcini verticale nu vor depăşi 0> din cele de calcul# fiind necesară totodată verificarea distanţei la înclinarea conductorului unei linii faţă de stlpul celeilalte linii4 se vor calcula de asemenea# influenţele electromagnetice şi prin cupla re$istiv.
1. -n ca$ul liniilor pe stlpi de lemn fără conductor de protecţie# att pentru cele care traversea$ă# ct şi pentru cele traversate# aceste distanţe rămn vala%ile# doar dacă se montea$ă pe stlpii adiacenţi traversării descărcătoare cu coarne &dacă l /0 m# se vor monta descărcătoare numai pe stlpul cel mai apropiat'4 în ca$ contrar# distanţele se maorea$ă cu ) m. ). (ceste distanţe tre%uie respectate cnd am%ele conductoare se află la t K I15 ο2.
:a%elul 11.,.%
&ncci@.i2, @i a3/3i,i2, 5a6. d, LEA c t,n9in,a n/ina2. 9 1000 V -N2@;26ZQ@6 Aistanţe minime &m'
:ensiunea nominală a liniei care traversea$ă
Băsuri de siguranţă)'
2ondiţii de calcul ale distanţei pe verticală
Aistanţa pe verticală F# între Aistanţa pe conductorul inferior al liniei peste ori$ontală de 1000 V şi conductorul superior al la orice liniei su% 1000 V element al stlpului L!( 8im%ol peste 1000 V# la cel mai apropiat l ≤ /0 m/' l S /0 m/' conductor al L!( su% 1000 V,'+ d
(propieri5'
1 kV;n ≤ )0 kV
)0 kV;n ≤ 110 kV
;n K ))0 kV
;n K /00 kV
Henerale+
@egim normal
F1
)#00
)#50
Linia cu tensiunea mai mare tre%uie să traverse$e linia cu tensiunea mai mică.
@uperea unui conductor întro desc*idere vecină
F)
1#00
1#00
@egim normal
F1
,#00
/#00
,#00
Linia care traversea$ă+
@uperea unui conductor în desc*iderea vecină
F)
1#00
1#00
siguranţă mărită conf. paragrafului 10.)
@egim normal
F1
/#00
5#00
@uperea unui conductor întro lanţuri desc*idere du%le de vecină i$olatoare)'# respectiv @egim normal legături du%le# în ca$ul @uperea unui i$olatoarelor conductor întro suport. desc*idere vecină
5#00
7#00 F)
)#00
)#00
F1
5#00
#00 10#00
F)
,#00
,#00
8e recomandă ca distanţa între a"ele celor două linii# A# să fie cel puţin egală cu înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stlp din $ona de apropiere# plus , m. -n ca$uri o%ligate această distanţă poate fi redusă astfel ca distanţa ori$ontală# L# între orice element al L!( su% 1000V şi cel mai apropiat conductor al L!(# peste 1000 V# la deviaţia ma"imă# să fie minimum+ )#00 m T1 kV ; n ≤ )0 kV ,#00 m T)0 kV ; n ≤ 110 kV 5#00 m T ;n K ))0 kV 7#00 m T ;n K /00 kV -n toate ca$urile se vor lua măsuri pentru evitarea influenţelor electromagnetice şi prin cupla re$istiv asupra L!( su% 1000 V.
1. entru L!( cu ;n 110 kV# prevă$ute cu i$olatoare suport# situate în interiorul localităţilor se vor adopta măsurile de siguranţă prevă$ute la trecerea L!( prin $one cu circulaţie frecventă &ta%elul 11.11'. ). !"ceptnd ca$urile în care sunt prevă$ute lanţurile multiple# din considerente mecanice. ,. Aistanţa pe verticală se verifică în condiţiile+ conductorul L!( peste 1000 V se află la t K 5 o2 cu c*iciură# iar cel al L!( su% 1000 V la t K 5o2# fără c*iciură4 am%ele conductoare se află la t K I /0 o2 /. l K distanţa de la a"ul liniei care traversea$ă# pnă la punctul de încrucişare în a"ul liniei traversate. 5. 8e va ţine seama de ec*ipamentul pre$ent şi viitor pe carel permite linia# inclusiv circuitele de :c# dacă este ca$ul. . Verificarea distanţei se face numai în ca$ul stlpilor prevă$uţi cu lanţuri de i$olatoare.
:a%elul 11.,.c
Linii2, c t,n9ini n/ina2, 3,9t, @i 9 1000 V% 3, 9t<23i c/ni :ensiunea nominală a liniei peste 1000 V
Băsuri de siguranţă
Aistanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al liniei peste 1000 V şi conductorul superior al liniei su% 1000 V F1 DmE
Aesc*iderea mai mai mică sau egală cu Aesc*iderea mare dect /0 m /0 m Linia cu tensiunea mai mare# se va monta deasupra celei cu tensiune mai mică. (doptarea de i$olatoare &legături' du%le# sau de lanţuri du%le de i$olatoare1' de tip nestrăpungător# la L!( cu tensiunea peste 1000 V. 1 kV ;n J )0 kV
2onductoarele liniei peste 1000 V se vor întinde# pentru încărcări normate# cu o tracţiune de ma"im /0> din re$istenţa de rupere a conductorului.
1#50
8e va prevedea deconectarea automată la puneri simple la pămnt a liniei peste 1000 V. (rmătura metalică a tuturor stlpilor se va lega la conductorul nul. ;n S )0 kV
Nu se admite montarea pe stlpi comuni cu linii su% 1000 kV
1' !"ceptnd ca$urile în care sunt prevă$ute lanţuri multiple# din considerente mecanice. )' (ceastă distanţă se va verifica în condiţiile+
)#00
conductorul L!( peste 1000 V se află la t K 5 o2 cu c*iciură# iar cel al L!( su% 1000 V la t K 5o2# fără c*iciură4 am%ele conductoare se află la t K I/0 o2.
11## Tav,9.i @i a3/3i,i 5a6. d, c/ndct,2, 93at,an, rin conducte supraterane se înţeleg conductele metalice sau din %eton armat# înc*ise sau desc*ise# situate la o cotă mai ridicată sau cel puţin egală cu cota solului. !le se împart în+ a' conducte supraterane de fluide necom%usti%ile4 traversările şi apropierile faţă de aceste conducte se vor trata conform ta%elului 11.5.a# cu e"cepţia conductelor destinate irigaţiilor# care se vor trata conform pct. 11.)0 &fig. 11.5'4 %' conducte supraterane de lic*ide com%usti%ile4 traversările şi apropierile faţă de aceste conducte se vor trata conform ta%elului 11.5.% &fig. 11.5'4 c' conducte supraterane de ga$e com%usti%ile4 traversările şi apropierile faţă de aceste conducte se vor trata conform ta%elului 11.5.c &fig. 11.5'.
11#F# T,c,,a LEA 3in ;/n, c cic2a6i, 5,cv,nt. :recerea prin $one cu circulaţie frecventă se va trata conform ta%elului 11..
11## T,c,,a LEA 3in ;/n, d, c2ti 3, 93a2i,, ,ta2ic, @i 3,9t, ?n8.dii ,ta2ic, :recerea L!( prin $one cu culturi pe spaliere metalice şi peste îngrădiri metalice cu caracter permanent &aferente locuinţelor# cimitirelor etc.' se va trata conform ta%elului 11.7 &fig. 11.7'.
:a%elul 11./
&ncci@.i2, @i a3/3i,i2, 5a6. d, iK2/ac,2, d, tan93/t 3, ca2 993,ndat -N2@;26ZQ@6 Aistanţă minime &m' :ipul milocului de :ensiunea transport nominală a liniei
Băsuri de siguranţă
8e vor evita încrucişările 9uniculare 1 kV;n≤)0 kV între L!( şi funiculare. -n situaţii o%ligate# astfel de &ve$i încrucişări se admit cu paragraful recomandarea ca L!( să 11././' traverse$e funicularul4 în acest ca$ se iau următoarele măsuri de siguranţă+
Aistanţa pe verticală între Aistanţa pe conductorul ori$ontală între 2ondiţiile de inferior al L!( orice parte a calcul ale şi conductă funicularului şi distanţei pe marginea celui verticală mai apropiat 8im%ol Valoare stlp+ A1 8ăgeată ma"imă @uperea unui conductor întro desc*idere vecină)'
F1 F)
-nălţimea ,#00 stlpului deasupra solului# plus , 1#00 m. (ceastă distanţă poate fi redusă cu acordul
(@P6!@6
Aistanţe Băsuri de siguranţă A ≥ Ama
A ≥ Aa
Aesc*iderile A Aa reale la vnt şi sarcini verticale nu vor depăşi 0> din cele de calcul
)0 kV;n≤110 kV
8ăgeată ma"imă
F1
/#00
@uperea unui conductor întro desc*idere vecină)'
F)
1#00 d Ama
;n K ))0 kV
8ăgeată ma"imă
F1
5#00
@uperea unui conductor întro desc*idere vecină)'
F)
autorităţilor în )#00 administraţia cărora se găseşte funicularul. #00 -n toate ca$urile# distanţa între ,#00 cea mai apropiată fundaţie sau
siguranţă mărită conform 8ăgeată ma"imă paragrafului 10.) ;n K /00 kV lanţuri du%le de i$olatoare respectiv legături du%le în ca$ul i$olatoarelor suport
@uperea unui conductor întro desc*idere vecină)'
elementele funicularului :eleferice 1 kV;n≤/00 8e inter$ic încrucişările între L!( şi teleferice &ve$i kV paragraful
F1
F)
La funiculare aceste apropieri se vor evita. -n ca$uri o%ligate# cu acordul organelor competente se vor trata ca o încrucişare e"ceptnd măsura pentru tipul stlpului L!( cu i$olatoare suport şi cea privitoare la inter$icerea înnădirii conductoarelor. La teleferice aceste apropieri se inter$ic
A K distanţa pe ori$ontală de la a"ul L!( pnă la ca%lul purtător. Aa K distanţa de apropiere K înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stlp din $ona de apropiere# plus 10 m4 d K distanţa pe ori$ontală între conductorul e"trem al L!( la deviaţia lui ma"imă şi ca%lul purtător. Ama K distanţa minimă de apropiere egală cu 1)#00 m ... 1 kV ; n ≤110 kV
11././' 1,#00 m ... ;n K ))0 kV !"ceptnd ca$urile în care sunt prevă$ute lanţuri multiple# din considerente mecanice.
1' )'
Nu se referă la L!( cu i$olatoare suport.
:a%elul 11.5.a
Tav,9.i2, @i a3/3i,i2, 5a6. d, c/ndct,2, 93at,an, d, 52id, n,c/9tii2, :@(V!@8Q@6 Aistanţe minime DmE :ensiunea nominală a liniei
Băsuri de siguranţă
2ondiţii de calcul ale distanţei pe verticală
Aistanţa pe verticală între conductorul inferior al L!( şi conductă 8im%ol
Valoare
(@P6 Aistanţa pe ori$ontală A# între %ara celui mai apropiat stlp şi peretele conductei
Aistanţe
1 kV ;n ≤ )0 kV
)0 kV;n ≤ 110 kV
;n K ))0 kV
;n K /00 kV
La L!(+ siguranţă mărită conform paragrafului 10.)/' lanţuri du%le de i$olatoare1'# respectiv legături du%le în ca$ul i$olatoarelor suport. La conductă+ conducta se va lega la pămnt pe toată lungimea traversării# plus cte , m de o parte şi de alta prin intermediul unei plat%ande de legare la pămnt# montate la partea superioară a conductei# prevă$ută la capete cu două pri$e cu @p K 10 Ω )'4
instalaţia de legare la pămnt a conductei se va verifica la sta%ilitatea termică# conform prevede rilor 8:(8 1)0/?/ şi 5
8ăgeată ma"imă @uperea unui conductor întro desc*idere vecină,' 8ăgeată ma"imă
F1
F)
F1
,#50
1#00
/#00
@uperea unui conductor întro desc*idere vecină,'
F)
1#00
8ăgeată ma"imă
F1
5#00
@uperea unui conductor întro desc*idere vecină,'
F)
)#00
8ăgeată ma"imă
F1
,#00
@uperea unui conductor întro
F)
,#00
8e recomandă ca distanţa să fie mai mare dect înălţimea stlpului deasupra solului# plus , m. (ceastă distanţă poate fi redusă în ca$uri o%ligate# pnă la 5 m# cu preci$area că# în ca$ul liniilor noi desc*iderile reale la vnt şi sarcini verticale nu vor depăşi 0> din cele de calcul.
A ≥ Aa A≥ Ama
A Aa
d Ama
Aesc sarcin depăş calcul (cest în ca$ trata e"cep tipul s
A K distanţa între a"ul L!( şi Aa K distanţa de apropiere K solului a celui mai înalt stlp plus , m4 d K distanţa pe ori$ontală într -n toate ca$urile al L!( la deviaţia lui ma"imă distanţa între Ama K distanţa minimă de ap cea mai 5#00 m ... 1 kV ; n ≤ 110 kV apropiată #00 m ... ;n K ))0 kV fundaţie sau 7#00 m ... ;n K /00 kV pri$a de legare 8e vor lua măsuri pentru evit la pămnt a unui electromagnetice în conductă stlp L!( şi
desc*idere vecină,' pri$a de legare la pămnt a 1'
!"ceptnd ca$urile în care sunt prevă$ute lanţuri multiple din considerente mecanice.
)'
-n ca$urile în care conducta este proteată sau e"istă motive ale proiectantului sau %eneficiarului# pentru care conducta nu poate fi legată la pămnt# se va monta un dispo$itiv de gardă# prin asimilare cu 8:(8 )0. ,'
Nu se referă la L!( cu i$olatoare suport.
8e e"ceptea$ă liniile e"istente la care nu se reali$ea$ă condiţia ca desc*iderile reale la vnt şi încărcări verticale să fie mai mari dect 0> din cele de calcul4 în aceste ca$uri# protecţia se va reali$a prin montarea unui dispo$itiv de gardă prin asimilarea cu 8:(8 )0. /'
:a%elul 11.5.%
Tav,9.i2, @i a3/3i,i2, 5a6. d, c/ndct,2, 93at,an, d, 2icid, c/9tii2, :raversări
(propieri Aistanţe
Băsuri de siguranţă
:ipul conductei 2onducte magistrale de transport şi conducte între c*ele şi rafinării# sau puncte de încărcare. 8e inter$ice traversarea. -n ca$uri e"cepţionale se admit astfel de traversări# cu acordul autorităţilor în administraţia cărora se găseşte conducta lundu se măsuri de siguranţă corespun$ătoare. (lte conducte 8e vor evita traversările L!( peste aceste conducte. !le sunt admise în condiţiile indicate în ta%elul 11.5.a col. <:raversări=.
A ≥ Aa A Aa
d ≥ Ama1
Ama) ≤ d Ama1
Aesc*iderile reale la vnt şi sarcini verticale nu vor depăşi 30> din cele de calcul 8iguranţa mărită conform paragrafului 10.)# e"ceptnd măsura prevă$ută pentru stlp L!( cu i$olatoare suport. Lanţuri du%le de i$olatoare 1'
d Ama)
(ceste apropieri se inter$ic
A K distanţa între a"ul L!( şi peretele conductei Aa K distanţa de apropiere K înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stlp din $ona de apropiere# plus , m d K distanţa pe ori$ontală între conductorul e"trem la L!( la deviaţia lui ma"imă şi peretele conductei Ama1# Ama) K distanţe minime de apropiere avnd valorile din ta%elul de mai os+ :ensiunea nominală a liniei &kV'
Ama1
Ama)
&m'
&m'
1 ;n ≤ 110
15#00
5#00
;n K ))0
1#00
#00
;n K /00
17#00
7#00
8e vor lua măsuri pentru evitarea influenţelor electromagnetice în conductă. 1'
!"ceptnd ca$urile cnd sunt prevă$ute lanţuri multiple# din considerente mecanice.
:a%elul 11.5.c
Tav,9.i2, @i a3/3i,i2, 5a6. d, c/ndct,2, 93at,an, d, 8a;, c/9tii2, :raversări
(propieri Aistanţe
Băsuri de siguranţă
A ≥ Aa
2onducte de transport
8e inter$ice traversarea. A Aa -n ca$uri e"cepţionale se admit astfel de traversări# cu acordul autorităţilor în administraţia cărora se găseşte conducta lundu se măsuri de siguranţă corespun$ătoare. 2onducte de distri%uţie u$inale te*nologice 8e vor evita traversările L!( peste aceste conducte. !le sunt admise în condiţiile indicate în ta%elul 11.5.a col. <:raversări=.
d ≥ Ama
Ama) ≤ d Ama1
Aesc*iderile reale la vnt şi sarcini verticale nu vor depăşi 30> din cele de calcul 8iguranţa mărită conform paragrafului 10.)# e"ceptnd măsura prevă$ută pentru stlp L!( cu i$olatoare suport. Lanţuri du%le de i$olatoare1'
d Ama)
(ceste apropieri se inter$ic
A K distanţa între a"ul L!( şi peretele conductei Aa K distanţa de apropiere K înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stlp din $ona de apropiere# plus , m d K distanţa pe ori$ontală între conductorul e"trem la L!( la deviaţia lui ma"imă şi peretele conductei Ama1# Ama) K distanţe minime de apropiere avnd valorile din ta%elul de mai os+ :ensiunea nominală a liniei &kV'
Ama1 &m'
Ama) &m'
1 ;n ≤ 110
15#00
5#00
;n K ))0 ;n K /00
1#00 17#00
#00 7#00
8e vor lua măsuri pentru evitarea influenţelor electromagnetice în conductă. !"ceptnd ca$urile cnd sunt prevă$ute lanţuri multiple# din considerente mecanice.
1'
:a%elul 11.
T,c,,a LEA 3in ;/n, c cic2ati, 5,cv,nta
:ensiunea nominală a liniei
Băsuri de siguranţă
Aistanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al L!( la săgeata ma"imă şi sol * DmE
1 kV ;n J 110 kV
Aesc*iderile reale ale stlpilor la încărcări din vnt Linii ec*ipate cu şi încărcări verticale nu vor depăşi 0> din cele de i$olatoare suport calcul. rinderea conductorului se va reali$a prin legături
7#00
du%le. secţiuni minime de conductoare conform paragrafului 10.) Legături du%le 8iguranţă mărită conform paragrafului 10.)# Linii ec*ipate cu e"clu$nduse măsura inter$icerii înnădirilor. lanţuri de i$olatoare Lanţuri du%le de i$olatoare# e"ceptnd+ ;n K ))0 kV ca$urile cnd sunt prevă$ute lanţuri multiple# din considerente mecanice4 ;n K /00 kV
desc*iderile dintre stlpii terminali ai liniilor electrice aeriene şi cadrele &clădirile' staţiilor electrice.
3#00 #00
NP:Q+ Aacă conductorul la deviaţia ma"imă se află deasupra clădirii# trecerea se va trata ca traversare conform ta%elului 11.3.
:a%elul 11.7
T,c,,a LEA 3,9t, c2ti 3, 93a2i,, ,ta2ic, @i 3,9t, ?n8.dii ,ta2ic, :ensiunea nominală a liniei
Băsuri de siguranţă
Aistanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al L!(
la săgeată ma"imă şi+
Linii ec*ipate cu i$olatoare suport
sol
partea superioară a spalierului sau îngrădirii
* DmE
F DmE
#00
,#00
7#00
/#00
3#00
5#00
Aesc*ideri reale la vnt şi sarcini verticale nu vor depăşi 30> din cele de calcul. Nivelul de i$olaţie se va mări conform ta%elului 10.)1'# iar i$olatoarele vor fi de tip nestrăpungi%il.
1 kV ;n J 110 kV
8ecţiuni minime de conductoare# conform paragrafului 10.).
Linii ec*ipate cu lanţuri i$olatoare ;n K ))0 kV ;n K /00 kV
Legături du%le. 8iguranţă mărită# conform paragrafului 10.)# e"clu$nduse măsura inter$icerii înnădirilor. Nivel de i$olaţie mărit# conform ta%elului 10.))'
1'
-n ca$ul în care nu se poate mări nivelul de i$olaţie# stlpii se vor lega la pămnt conform prevederilor pentru $one cu circulaţie frecventă din 8:(8 1)0/?/ şi 5. Nu se aplică această prevedere dacă se îndeplineşte una din următoarele condiţii+ reţeaua funcţionea$ă cu nulul legat la pămnt sau stlpul se află la cel puţin ) m faţă de spaliere. )'
-n ca$ul în care nu sunt prevă$ute lanţuri multiple din considerente mecanice.
11#J# Tav,9.i @i a3/3i,i 5a6. d, c2.dii 11.3.1. 2lădirile se împart în+ a' clădiri locuite# categorie în care sunt cuprinse+ clădirile industriale4 clădirile de locuit4 clădirile ane"e ale gospodăriilor situate în perimetrul circulat al curţilor4 %' clădiri nelocuite# categorie în care sunt cuprinse clădirile i$olate de importanţă secundară# situate în afara perimetrului circulat al curţilor &graduri# coteţe# *am%are# pătule# maga$ii# g*eţării etc.' şi care nu sunt destinate adăpostirii permanente de oameni şi animale. 11.3.). rin traversarea unei L!( peste o clădire se înţelege situaţia în care conductorul L!(# în po$iţie normală sau la deviaţia ma"imă# se găseşte deasupra perimetrului clădirii şi se tratea$ă conform pct. 11.3.,. :oate celelalte ca$uri de vecinătate a unei L!( cu o clădire sunt considerate apropieri. 11.3.,. 8e vor evita# pe ct posi%il# traversările L!( cu tensiuni nominale peste 1000 V peste clădirile locuite sau nelocuite.
:raversarea peste clădirile locuite se poate admite numai în ca$uri o%ligate# cu acordul forului superior al organului de e"ploatare al L!( şi cu respectarea următoarelor măsuri suplimentare+ tensiunea L!( tre%uie să fie mai mare sau egală cu 110 kV4 învelitoarea acoperişului clădirii tre%uie să fie necom%usti%ilă4 în ca$ul învelitorilor metalice este necesară legarea lor la pămnt. 8e va evita amplasarea stlpilor L!( cu tensiuni de 110 kV şi mai mult în interiorul perimetrului circulat al curţilor. -n ca$uri o%ligate# aceste amplasări sunt admise cu acordul proprietarului. 11.3./. :raversările şi apropierile L!( faţă de clădiri se vor trata conform ta%elului 11.3 &fig. 11.3'# cu e"cepţia clădirilor destinate instalaţiilor energetice# care se tratea$ă conform normativului ! 101.
:a%elul 11.3
Tav,9.i2, @i a3/3i,i2, 5a6. d, c2.dii :ipul clădirii
:raversări &conf. ct. 11.3' :ensiunea nominală a Băsuri de siguranţă liniei
(propieri
Aistanţa între conductorul L!( în orice po$iţie şi orice parte a clădirii DmE 2ondiţii de calcul
Aistanţa pnă la+ 8im% Price 8im% (ntena ol parte ol radio sau
a clădirii 1 kV ;n 110 kV
8e inter$ice trecerea L!( cu 1 kV ;n 110 kV peste clădiri locuite 8ăgeată ma"imă
;n K 110kV
/#00
Aistanţe
F)
,#00
La L!(+
@uperea unui conductor întro desc*idere vecină
F[1
,#00
F[)
)#00 d Ama
F1
5#00
F)
/#00
F[1
/#00
F[)
,#00
F1
7#00
F)
5#00
@uperea unui conductor întro desc*idere vecină
F[1
5#00
F[)
/#00
8ăgeată ma"imă 8ăgeată ma"imă
F1 F1
,#00 ,#00
Lanţuri du%le de i$olatoare1' ;n K ))0kV
La clădiri+
@uperea unui conductor întro desc*idere vecină
(coperişurile metalice se vor lega la pămnt 8ăgeată ma"imă ;n K /00kV
2lădiri
F1
d ≥ Ama 8iguranţă mărită conform paragrafului 10.)4 8ăgeată ma"imă
2lădiri locuite
:V
1kV ;n 110kV ;n K 110kV
La L!(+
-
Băsuri de siguranţă Nu se iau dacă nu constituie $onă locuită (ceste apropieri se vor trata ca traversări
d K distanţa între conductorul e"trem al L!(# la deviaţia lui ma"imă şi cea mai apropiată parte a clădirii fără să constituie traversare Ama K distanţa minimă de apropiere avnd valorile din ta%elul de mai os+ Ama DmE :ensiunea 2lădiri nominală a liniei 2lădiri nelocuit locuite DkVE e 1 ;n ≤ )0 )0 ;n ≤ 110
,#00 /#00
,#00 ,#00
;n K ))0kV
;n K /00kV nelocuit
Nivel de i$olaţie mărit conform ta%elului 10.)1'
8ăgeată ma"imă
F1
/#00
-
;n K ))0
5#00
/#00
8ăgeată ma"imă
F1
#00
-
;n K /00
7#00
#00
11## Tav,9.i% t,c,i @i a3/3i,i 5a6. d, 3/di% aaK, @i di8i :raversările# trecerile şi aproprierile L!( faţă de poduri# %arae şi diguri se vor trata conform ta%elului 11. &fig. 11..a# fig. 11..% şi fig. 11.c'.
11#10# Tav,9.i @i a3/3i,i 5a6. d, a3, @i c9i d, a3. 11.10.1. :raversările şi apropierile faţă de ape şi cursuri de apă se vor trata conform ta%elului 11.10 &fig. 11.10'. 11.10.). -n sensul
11#11# Tav,9.i @i a3/3i,i 5a6. d, c/ndct,2, 9t,an,
-n ca$ul traversărilor şi apropierilor L!( faţă de conductele su%terane# distanţa de la cea mai apropiată fundaţie sau pri$ă de legare la pămnt a unui stlp L!(# pnă la conductă va fi de minimum )#00 m# cu următoarele e"cepţii+ pentru conductele su%terane de fluide com%usti%ile &ga$e# ţiţei# produse petroliere'# distanţa minimă va fi de 5 m4 ea poate fi redusă în ca$uri o%ligate pnă la ) m# cu acordul %eneficiarului conductei4 pentru conductoarele de transport de ga$e com%usti%ile în porţiunile de traseu în care aceste conducte sunt considerate de categoria a 66a din punctul de vedere al siguranţei# se va respecta o distanţă egală cu înălţimea stlpului deasupra solului4 această distanţă poate fi redusă# în ca$uri o%ligate# cu acordul %eneficiarului conductei4 se menţionea$ă că pentru conductele de categoria 6# situate în $one în care sunt prevă$ute la construcţia lor măsuri constructive speciale de limitare a efectelor e"plo$iilor# distanţele vor fi cele de la alineatul precedent4 pentru conductele de irigaţii# conform pct. 11.)04 pentru alte categorii de conducte întlnite pe traseele liniilor# aparţinnd diferiţilor %eneficiari# distanţele se va sta%ili de comun acord cu autorităţile componente. (rmăturile metalice supraterane ale conductelor su%terane ®ulatoare# refulatoare# vane etc.' vor fi tratate ca elemente de conducte supraterane.
11#17# Tav,9.i @i a3/3i,i 5a6. d, in9ta2a6ii2, d, ,tac6i, d, 3,t/2 @i 8a;, nata2, 8e inter$ic traversările L!( peste instalaţiile de fora şi e"tracţie de petrol şi ga$e naturale. 8e inter$ice apropierea a"ului L!( de orice parte a unei instalaţii de fora şi e"tracţie# la o distanţă mai mică dect de 1#5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stlp din apropiere# faţă de limita $onei în care e"istă mediu cu pericol de e"plo$ie. 2a%lurile o%ligate# în care această distanţă nu se poate respecta# se vor trata de comun acord cu organele interesate.
11#1!# Tav,9.i @i a3/3i,i 5a6. d, ,n;i2, tan93/t/a,
:raversările şi apropierile faţă de %en$ile transportoare se vor trata prin asimilare cu prevederile ta%elului 11.5.a. <:raversări şi apropieri faţă de conductele supraterane de fluide necom%usti%ile=# att din punctul de vedere al măsurilor de siguranţă# ct şi al distanţelor minime &fig. 11.5'.
:a%elul 11.
Tav,9.i2,% t,c,i2, @i a3/3i,i2, 5a6. d, 3/di% aaK, @i di8i :ipul construcţiei
:@(V!@8Q@6 Z6 :@!2!@6 :ensiunea nominală a liniei
:raversări Băsuri de siguranţă
:receri1'
(propieri
Aistanţe minime pe Băsuri de siguranţă Aistanţe minime pe verticală DmE verticale DmE Aistanţa Aistanţa F * între între conduc conductoru torul L!( l L!( în la orice săgeata po$iţie şi ma"imă orice parte şi partea a circulată construcţiei a podului# digului#
Aistanţa * Aistanţa F între între conduc conduc torul L!( torul L!( la în orice săgeata po$iţie şi ma"imă orice parte şi partea a circulată a construcţi podului# ei %araului
Aistanţe
Băsuri de siguranţă
sau %araului
oduri
;n ≤ 110 kV 9uncţie de destinaţia po ;n K ))0 kV dului &trafic feroviar# rutier sau circulaţie ;n K /00 kV pedestră' se vor lua măsuri de siguranţă corespun$ăto are conform ta%elelor 11.1# 11.)# res pectiv 11.11
Aigur (ccesi%ile ;n ≤ 110 kV
/'
7#00)'
,#00
3#00)'
/#00
#00)'
5#00
/'
#00
,#00
L!( se vor monta în afara limitelor de ga%arit ale căilor fe rate şi în afara $one lor carosa%ile sau a celor cu pietoni. 8iguranţă mărită conform paragrafului 10.) Lanţuri du%le de i$o latoare# respectiv le gături du%le în ca$ul i$olatoarelor suport 8tlpii de trecere de pe mal pe pod vor fi de tip întindere
/'
7#00)'
,#00
3#00)'
/#00
#00)'
5#00
8e vor trata ca treceri d K distanţa reală între conductorul e"trem al L!( în orice po$iţie şi price parte a construcţiei d ≥ Ama d Ama
Ama K distanţa minimă de apropiere# egală cu+ 5#00 m T;n ≤ 110 kV #00 m T;n K ))0 kV 7#00 m T;n K /00 kV /'
#00
,#00
i şi circulaţiei ;n K ))0 kV %ara fără a fi e prevă$ute cu drumuri de cat 6# 66# ;n K /00 kV 666/'
7#00/'
/#00
7#00/'
/#00
3#00/'
5#00
3#00/'
5#00
(ccesi%ile ;n ≤ 110 kV numai circulaţiei ; K ))0 kV n pedestre
5#00
,#00
5#00
,#00
#00
/#00
#00
/#00
7#00
5#00
7#00
5#00
;n K /00 kV
1'
rin treceri se înţelege# în sensul pre$entului ta%el# amplasarea L!( dea lungul podurilor# digurilor sau %araelor. !le sunt permise numai cu acordul autorităţilor competente. )'
Aistanţa pe verticală pnă la calea ferată sau partea carosa%ilă a podului se va lua conform ta%elelor 11.1 şi 11.)# cnd conductorul# în po$iţie normală sau deviată# se situea$ă deasupra perimetrului părţii circulate. ,'
!"ceptnd ca$urile cnd sunt prevă$ute lanţuri multiple# din considerente mecanice.
/'
:raversările sau trecerile L!( peste sau pe diguri sau %arae# pe care se desfăşoară o circulaţie permanentă de ve*icule se vor trata analog cu traversarea sau trecerea L!( peste# sau pe poduri# att din punctul de vedere al măsurilor de siguranţă# ct şi al distanţelor minime.
:a%elul 11.10
Tav,9.i2, @i a3/3i,i2, 5a6. d, a3, @i c9i d, a3. :raversări
(propieri
Aistanţe minime &m' 8pecificul cursurilor sau acumulărilor Aistanţa pe Aistanţa pe verticală F între conductorul inferior al L!( de apă Băsuri de siguranţă ori$ontală A între la săgeată ma"imă şi nivelul ma"im al apei cu şi protecţie1' a"ul L!( şi mal 1' asigurare DmE
-n $onele localităţilor şi în $onele amonte ale lucrărilor *idrote*nice# Nenaviga%i dispuse transversal pe le al%ie
siguranţă mărită Naviga%ile care permite navigaţia conform paragrafului 10.) maritimă
ruri şi canale
;n K ))0 kV
;n K /00 kV
7#00
3#00
#00 nu se impune
-n celelalte $one
cu navigaţie fluvială
;n ≤ 110 kV
lanţuri du%le de i$olatoare# respectiv legături du%le# în
5#00
#00
7#00
HI1#00,'
HI)#00,'
HI/#00,'
8e aplică prevederile coloanei
naviga%ile cu trafic intens ruri şi canale naviga%ile cu trafic redus lacuri de acumulare
ca$ul i$olatoarelor suport)'4 locurile de
11.).a# utili$nd în locul noţiunii de limită a ampri$ei
11#14# Tav,9.i @i a3/3i,i 5a6. d, d,3/;it, @i c2.dii c 99tan6, c/9tii2,% c 3,ic/2 d, ,32/;i, 9a d, inc,ndi 11.1/.1. 8e inter$ic traversările L!( peste depo$itele desc*ise de su%stanţe com%usti%ile# precum şi peste depo$itele înc*ise de su%stanţe cu pericol de e"plo$ie şi incendiu. 11.1/.). -n ca$ul apropierii L!( peste depo$itele cu su%stanţe com%usti%ile sau cu pericol de e"plo$ie sau de incendiu se vor respecta următoarele distanţe minime pe ori$ontală între a"ul L!( şi orice parte a depo$itului &instalaţiei'+ pentru depo$itele desc*ise cu su%stanţe com%usti%i le solide+ înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stlp din apropiere# plus , m4 pentru depo$itele de lic*ide sau ga$e com%usti%ile+ 1#5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stlp din apropiere4 pentru depo$itele şi instalaţiile cu pericol de e"plo$ie sau incendiu# precum şi depo$itele de muniţii+ 1#5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stlp din apropiere.
11#1# Tav,9.i @i a3/3i,i 5a6. d, a,/3/ti 11.15.1. 8e inter$ice traversarea cu L!( peste aeroporturi
11.15.). La apropierea L!( de aeroporturi se vor lua măsurile care se impun p rin toate actele normative în vigoare# din care se menţionea$ă+
11#1F# Tav,9.i @i a3/3i,i 5a6. d, in9ta2a6ii2, d, ,i9i, @i ,c,36i, d, t,2,c/nica6ii 3in ?na2t. 5,cv,n6. 11.1.1. 8e inter$ic traversările L!( peste instalaţiile de telecomunicaţii prin înaltă frecvenţă &radio# televi$iune etc.'. 11.1.). (propierile L!( faţă de instalaţiile de telecomunicaţii prin înaltă frecvenţă vor trata de comun acord cu organele interesante.
11#1# Tav,9.i @i a3/3i,i 5a6. d, t,,ni2, d, 93/t 11.17.1. 8e inter$ic traversările L!( peste terenurile de sport omologate. 11.17.). (propierile L!( faţă de terenurile de sport omologate se vor trata de comun acord cu organele interesate.
11#1J# Tav,9.i @i a3/3i,i 5a6. d, t,,ni2, n/a2, @i t,,ni2, accid,ntat, 11.13.1. rin terenuri normale se înţeleg terenurile în a fara $onelor locuite# accesi%ile fie transporturilor şi maşinilor agricole &e"ceptnd drumurile de categoria 6# a 66a# a 666a şi a 6Va'# fie numai circulaţiei pedestre. Aistanţele minime între conductoarele L!( şi suprafaţa terenurilor normale sunt cele prevă$ute în ta%elul 11.11. 11.13.). rin terenuri accidentate se înţeleg terenurile accesi %ile numai circulaţiei pedestre sau total inaccesi%ile &stnci a%rupte# fale$e'.
Aistanţele minime în teren accidentat# de la conductoarele în po$iţie deviată su% acţiunea vntului# la pantele terenului# la povrnişurile stncilor etc. sunt cele indicate în ta%elul 11.11. :a%elul 11.11 :ensiunea nominală a liniei# ;n 2aracteristicile $onei traversate de linie
1 kV ;n J )0 kV
110 kV
))0 kV
/00 kV
Aistanţa minimă &m' Cone în afara $onelor locuite# accesi%ile transporturilor şi maşinilor agricole# e"ceptnd drumurile de categoria 6# a 66a# a 666a şi a 6Va
7
3
Cone accesi%ile numai circulaţiei pedestre
/#5
5
7
Cone neaccesi%ile circulaţiei pedestre &stnci a%rupte# fale$e'
)#5
,
/
5
11.13.,. !"proprierea terenurilor ocupate temporar şi definitiv de L!( se face pe %a$a Legii nr. 13?11 şi a
11#1# T,c,,a LEA 3in 3.di @i t,,ni a8ic/2,
La trecerea L!( prin $onele împădurite şi prin terenurile destinate lucrărilor agricole se vor lua măsurile prevă$ute în
11#70# T,c,,a LEA 3in ;/n, ii8at, :recerea L!( prin $one irigate se va trata conform <6nstrucţiunilor privind reglementarea coe"istenţei L!( cu tensiuni peste 1 kV cu instalaţiile de irigaţii=# ela%orate de Binisterul @esurselor şi 6ndustriei. DtopE
ANE+Ă LISTA REGLEMENTĂRILOR CONTINGENTE &N VIGOARE% LA CARE SE $ACE RE$ERIRE &N CUPRINSUL NORMATIVULUI A> STANDARDE Nr. crt.
6ndicativul
Aenumirea
1 )7?633
2ulori şi indicatoare de securitate. 2ondiţii te*nice generale.
) )7?)30
6ndicatoare de securitate. @epre$entări.
, /,3?13
Pţel%eton laminat la cald. Bărci şi condiţii te*nice generale de calitate.
/ /,3?)30
8rmă trasă pentru %eton armat.
5 /,3?)3
roduse de oţel pentru armarea %etonului. lase sudate.
3,)7
6nfluenţe ale instalaţiilor electrice de înaltă tensiune asupra liniilor de telecomunicaţii. Limite admise şi condiţii de calcul.
7 13
Linii aeriene de telecomunicaţii pe stlpi. 2alculul re$istenţei mecanice şi date constructive. roscripţii de proiectare.
3 )703
8tlpi prefa%ricaţi din %eton armat şi %eton precomprimat pentru linii electrice aeriene. 2ondiţii te*nice generale de calitate.
,000?13
2onductoare de oţelaluminiu pentru linii electrice aeriene. 2ondiţii te*nice generale.
10 ,000?)3
2onductoare de oţelaluminiu pentru linii aeriene de energie electrică. Aimensiuni.
11 ,7,)?135
8rme de oţel $incate pentru electrote*nică. 2ondiţii te*nice generale &B8@ 7?37'.
1) ,7,)?)35
8rme de oţel $incate pentru electrote*nică. Aimensiuni.
1, /03?13)
Ae%ite şi volume ma"ime de apă. Aeterminarea de%itelor şi volumelor ale cursurilor de apă.
1/ /03?)37
Ae%ite şi volume ma"ime de apă. ro%a%ilităţile anuale ale de%itelor şi volumelor ma"ime în condiţii normale şi speciale de e"ploatare.
15 /10)35
iese pentru instalaţii de legare la pămnt de protecţie.
1 /)7,3,
2onstrucţii *idrote*nice. -ncadrarea în clase de importanţă.
17 )030
-ncrucişări între linii de energie electrică şi linii de telecomunicaţii. rescripţii.
13 /3)?17,
8rme din oţel şi produse din srmă pentru %eton precomprimat. @eguli pentru verificarea calităţii.
1 /3)?)30
6dem. 8rmă netedă.
)0 /3)?,30
6dem. 8rmă amprentată.
)1 /3)?/30
6dem. :oroane.
)) 7))10
(coperiri metalice. (coperiri termice de $inc. 2ondiţii te*nice generale de calitate.
), 7)))0
(coperiri metalice. (coperiri electroc*imice de $inc sau cadmiu. 2ondiţii te*nice de calitate.
)/ 307/7
-ncrucişări între liniile de contact pentru tramvaie şi trolei%u$e şi linii electrice aeriene.
)5 10101?P(77
(cţiuni în construcţii. 2lasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale &B8@ ?35'.
) 10101?)00
(cţiuni în construcţii. (cţiunea vntului.
)7 1010)75
2onstrucţii de %eton# %eton armat şi %eton precomprimat. revederi fundamentale pentru calculul şi alcătuirea elementelor.
)3 10107?00
2onstrucţii civile şi industriale. 2alculul şi alcătuirea elementelor de %eton armat şi %eton precomprimat &B8@ ?35'.
) 101)33
rotecţia contra coro$iunii a construcţiilor supraterane de oţel. 2lasificarea mediilor agresive &B8@ 5?35'.
,0 101?177
regătirea mecanică a suprafeţelor.
,1 1)0/?137
rotecţia împotriva electrocutărilor. :erminologie.
,) 1)0/?)37
rotecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise
,, 1)0/?,37
rotecţia împotriva electrocutărilor. 2ondiţii generale.
,/ 1)0/?/3
rotecţia împotriva electrocutărilor. 6nstalaţii electrice fi"e. rescripţii generale.
,5 1)0/?50
rotecţia împotriva electrocutărilor. 6nstalaţii electrice fi"e. rescripţii de proiectare# e"ecuţie şi verificare.
, 1070)?130
(coperiri protectoare. 2ondiţii te*nice generale.
,7 1070)?)30
(coperiri protectoare pentru construcţii situate în medii neagresive# sla% agresive şi cu agresivitate medie.
)> PRESCRIPŢII a> REGIA AUTONOMĂ DE ELECTRICITATE RENEL ,3 ! 101?35
Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de cone"iuni şi transformare cu tensiuni peste 1 kV.
, ! 10,?)
6nstrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice# în condiţiile curenţilor de scurtcircuit.
/0 ! 105?0
Betodologie pentru dimensionarea stlpilor metalici ai liniilor electrice aeriene.
/1 ! 107?33
Normativ pentru proiectarea şi e"ecuţia reţelelor de ca%luri electrice.
/) ! 10?)
Normativ privind alegerea i$olaţiei# coordonarea i$olaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor.
/, ! 11?13/
Normativ de încercări şi măsurători la ec*ipamente şi instalaţii electrice.
// ! 11?13)
Norme de protecţie a muncii pentru instalaţiile electrice R B.!.!.
/5 ! 1))?3)
6nstrucţiuni privind reglementarea coe"istenţei liniilor electrice aeriene cu tensiuni peste 1 kV cu sistemele de îm%unătăţiri funciare.
/ ! 1)5?3
6nstrucţiuni privind coordonarea coe"istenţei instalaţiilor electrice de 1 I 750 kV cu liniile de telecomunicaţii.
/7 @! 6),?173
6nstrucţiuni pentru e"ploatarea şi întreţinerea instalaţiilor de legare la pămnt R B.!.!.
/3 6@!6p ,5?)13
6dem. 6nstalaţii de legare la pămnt pentru linii aeriene# ca%luri su%terane# staţii şi posturi de transformare R B.!.!.
/ ,@!6p /137
6nstrucţiuni de proiectare şi e"ploatare privind protecţia împotriva influenţelor datorate apropierilor dintre liniile electrice aeriene.
50 1@!6p ,00
-ndreptar de proiectare şi e"ecuţie a instalaţiilor de legare la pămnt.
> ALTE DEPARTAMENTE 51 6A673 &Binisterul Normativ pentru proiectarea# e"ecuţia# verificarea şi recepţionarea de instalaţii electrice 6ndustriei 2*imiei şi în $one cu pericol de e"plo$ie. etroc*imiei' 5) 2 17037 &622A2'
6nstrucţiuni te*nice pentru protecţia elementelor din %eton armat şi %eton precomprimat supraterane în medii agresive naturale şi industriale.
5, B ,/?30
Norme te*nice privind $onele de siguranţă ale terenurilor de aeronautică# ela%orate de departamentul (viaţiei 2ivile.
5/
@ecomandări speciale privind aplicarea dispo$iţiilor fundamentale pentru navigaţia pe Aunăre. 2omisia Aunării# udapesta# 11.
55
6nstrucţiuni asupra modului de instalare a semnalelor de %ali$a pe Aunăre. 2omisia Aunării# udapesta# 11.
c> ALTE REGLEMENTĂRI 5 Legea 1,?17/
Legea drumurilor.
57 Aecretul ),7?173 Aecret pentru sta%ilirea normativelor privind sistemati$area# amplasarea# construirea# repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi terenuri agricole.
