Facultatea de Ştiinţe Politice Universitatea din Bucureşti Bucureşti
Jipa Andreea Roxana
Specializarea STUDII DE SECUTITATE Licenţă Anul I
Pedagogia: Pedagogia: artă sau ştiinţă ştiinţă
Acest Acest proiect, proiect, intitulat intitulat “Pedagog “Pedagogia: ia: artă sau tiinţă! tiinţă! este se"ni#ica se"ni#icati$ ti$ pentru pentru cristaliza cristalizarea rea noţiunilor #unda"entale despre pedagogie, %ntruc&t o#eră idei generale despre teoria educaţiei' (n adiţie, %n lucrarea prezenta, $oi e)pune argu"ente i in#or"aţii se"ni#icati$e ela*orate de Cezar +arzea %n cartea sa, “Arta i tiinţa educaţiei! care a #ost dedicată “celor care au su#erit doar pentru $ina- de a #i psi.ologi sau pedagogi!' La r&ndul său, această carte a" putea spune că este pre#aţată de două studii pu*licate anterior, incitante prin docu"entaţia a#iată dar i prin pole"ica su*terană i anga/antă' Unul dintre aceste studii anticipează c.iar actuala carte, #iind intitulat 0De la pedagogie la tiinţele educaţiei!' Ter"enul Ter"enul de pedagogie este atacat din trei ung.iuri: 1 In#iltrarea peiorati$ă a practicii pro$enită din istoria antic.ităţii: 0pedagogul2scla$! 0pedagogul2scla$! care conduce ele$ul la coală3 1 E)tinderea se"ni#icaţiei co"une p&nă la pierderea speci#icităţii sale3 1 Con#uzia Con#uzia episte"ol episte"ologic ogicăă generată generată de #aptul #aptul că 0o*iectul 0o*iectul de studiu! studiu! este de #apt 0un su*iect! deter"inat istoric' 04tiinţele educaţiei! 5 sintag"ă lansată de Claparede %ncă din 6768 5 e$ocă sensul interdisciplinar al do"eniului #or"ării personalităţii u"ane' Clasi#icările propuse o#eră criteriile posi*ile de analiză după cel sugerat de "odelul lui 9aston ialaret: tiinţe care studiază condiţiile generale i locale ale instituţiei colare' Literatura de specialitate o#eră i alte $ariante de clasi#icare a tiinţelor educaţiei, respecti$ a tiinţelor pedagogice' Direct sau indirect, toate pun %n discuţie pro*le"ele episte"ologice, de #ond, ale pedagogiei: 6' Unitatea o*iectului de studiu 5 educaţia 5 o*iect re$endicat i de alte tiinţe sociou"ane3 8' ;aporturile de 0coa*itare! ale di#eritelor tiinţe care $or să de$ină 0ale educaţiei!3 <' Tipologia Tipologia discursului pedagogic, care $rea să "ultiplice e#ectele nor"ati$e' 1
6' Unitatea o*iectului de studiu 5 educaţia 5 este distorsionată de două realităţi contradictorii: A= #rag"entarea o*iectului su* e)presia a două polarităţi: 1 Dez$oltarea >$ezi psi.ologia educaţiei=3 relaţiile cu "ediul >$ezi sociologia educaţiei= 5 această #rag"entare generează %n"ulţirea tiinţelor dar i a 0"ini2tiinţelor!, care descriu #eno"enele #ără o integrare "etodologică unitară a in#or"aţiilor pro$enite din do"enii de cercetare speci#ice3 *= glo*alizarea o*iectului, %n cadrul unor 0supra2tiinţe! sau 0"eta2tiinţe! care %ntreţin: 1 Iluzia neutralităţii pedagogicului3 1 De"agogia e"piris"elor a*stracte3 1 A"oralitatea tezelor2slogan, neanga/ate social' 8' ;aporturile interdisciplinare cu alte tiinţe tre*uie clari#icate c.iar %naintea de#inirii o*iectului de studiu al pedagogiei, pentru conturarea liniilor sale de consistenţă "etodologică, dina"izate prin: a= trans#erul #uncţional al conceptelor din alte tiinţe >psi.ologie, *iologie, sociologie, econo"ie, etc'= <' Tipurile discursului pedagogic re#lectă tensiunea "orală a con#runtării episte"ice dintre teoria practică a educaţiei i re#lecţia asupra acţiunii educaţionale' ?alori#icarea pedagogică a tuturor conceptelor i "etodologiilor preluate din alte tiinţe sociou"ane per"ite nu nu"ai rezol$area 0con#runtării! ci i orientarea soluţiilor alese %n sens nor"ati$' Un al doilea studiu se"nat de Cezar +&rzea dez$oltă teoria discursului propriu tiinţelor educaţiei su* un titlu %n egală "ăsură pro$ocator i conciliant: 0;ea*ilitarea sloganului pedagogic! @' (n acest studiu, autorul %i asu"ă condiţia unei generaţii de pedagogi care 0este i o generaţie a sloganului!' Dar, precizează Cezar +&rzea, acest auto"atis" de e)pri"are 0nu tre*uie negat aprioric!, ci tre*uie %nţeles 0%n conte)tul său se"antic i social!, ca 0o retorică a prescurtării!' Alături de 0cu$ăntul2oc! i de 0clieul $er*al!, 0sloganul pedagogic! răspunde, %ntr2un #el, la ne$oia de esenţializare pro$ocată de 0tiinţele educaţiei! prin co"plicitatea "ai "ultor procesări, care %l #ac 0indispensa*il unei acţiuni de in#luenţă socială, cu" este educaţia 0' Cu$&ntul2oc, prezent %n pedagogia tradiţională, %ntreţine sintag"e peiorati$e, e)plicaţii a)io"atice redundante, atitudini de conda"nare >sau de apro*are= directi$e, %ncărcate de e"oţionalitate dar i de con#or"is"' Clieul $er*al intră %n auto"atis"ele pedagogiei "oderne, care $e.iculează teze progra"atice de genul 0a %n$ăţa să %n$eţi!, cu e#ecte de condiţionare operantă "ultiplica*ile prin #a"iliaritate i repetiţie retorică'
2
Sloganul pedagogic %ncearcă să asi"ileze de"ersurile lansate de 0tiinţele educaţiei! care caută să pro"o$eze un li"*a/ co"ple), *azat pe concizia stilistică a conţinutului i pe dega/area #or"ati$ă a "esa/ului' Din această perspecti$ă' Sloganul de$ine un indicator de analiză al discursului pedagogic, des#ăurat %n li"itele ur"ătoarelor caracteristici: 1 Disi"ulare, de tip propagandă, persuasiune, %ndoctrinare, cu o*iecti$e progra"atice, "ediate su* aparenţa unui "esa/ generos, u"anitar3 1 Anoni"at, de tip si"*olic, "asi#icat, partizan, cu #or"ă de e)pri"are populară i co"ună, *azată pe o 0cultură pedagogică "ini"ală! 3 1 Pole"ică, de tip 0ar"ă politică! susţinută e)clusi$ist p&nă la 0apropierea e)tre"is"elor de orice #el!3 Acestea #iind spuse, cartea pe care ne2o propune Cezar +&rzea are ea %nsăi drept titlu un slogan pedagogic pătruns 5 c.iar cu o anu"ită "&ndrie deontologică 5 %n contiinţa co"ună a colecti$ităţilor didactice' Pedagogia %ntre artă i tiinţă' 9enericul 0Arta i tiinţa educaţiei! %ntreţine %nsă, ironic, o contradicţie episte"ologică, o conotaţie peiorati$ă, o "entalitate co"porta"entală, cu clauze aproape inaccepta*ile' El %ncura/ează, de alt#el, un li"*a/ a"*iguu i descripti$ist, eterogen i declarati$, inco"pati*il cu rigoarea poziti$istă a tiinţei, #ie c.iar i a unei tiinţe sociou"ane' Toate aceste de#ecte sunt %ntreţinute de practicieni dar i de unii teoreticieni, cu o anu"ită $oluptate ideologică pe care Cezar +&rzea %ncearcă să o e)plice prin ur"ătoarele argu"ente "etodologice: 6' ;eplică >doar= retorică dată 0i"perialis"ului tiinţei!, *azat pe logică #or"ală3 8' Pole"ică >doar= declarati$ă cu "odelul e)peri"ental poziti$ist care reduce cunoaterea la "ăsurare i cuanti#icare3 <' Contestaţie >doar= super#icială #aţă de tendinţa li"*a/ului scientist 0per#ect! 5 0garantat de separaţia netă a su*iectului de o*iectul ontologic!' B' (ncercare >doar= intuiti$ă de asi"ilare a 0pro*le"elor2c.eie! ale cunoaterii tiinţi#ice, generată de cele 0trei "ecanici indeter"iniste! >relati$istă2cuantică2ondulatorie=, care i"pun o nouă %nţelegere a relaţiei cauză2e#ect, %n ter"eni de incertitudine i de interpretare3 ' A$ansarea >doar= propagandistică a ideii de 0de"ocratizare! a discursului pedagogic prin e)trapolarea resurselor 0artistice! %n de#a$oarea constr&ngerilor tiinţi#ice necesare %n de#inirea >cel puţin a= conceptelor pedagogice #unda"entale, de *ază' Soluţiile "etodologice propuse de autor pri$esc ela*orarea unei noi episte"ologii pedagogice odată cu a$ansarea ur"ătoarelor "odele de analiză a educaţiei: 3
6' odelul de analiză .olistică 5 replică e)plicită la a*ordarea educ.onistă a educaţiei 5 $izează 0se"ni#icaţia ansa"*lului, coerenţa i logica %ntregului! prin 0constituirea unor discipline integratoare!3 8' odelul de analiză calitati$ă 5 replică la $ec.ea di.oto"ie dintre cunoaterea cantitati$ă2cunoaterea calitati$ă 5 $izează 0o tiinţă a calităţii >'''= #ără să renunţe co"plet la cantitate, plas&nd nu"erele %ntr2o structură, %ntr2un set de interdependenţe!3 <' odelul de analiză entropiei 5 replică la concepţia clasică, *azată pe un deter"inis" "ecanicist 5 $izează 0acceptarea .azardului! ca precauţie "etodologică indispensa*ilă %n siste"ele desc.ise, legate de 0calculul posi*ilităţilor i de teoria in#or"aţiei!, B' odelul de analiză 0constructi$ista! 5 replică la tendinţa a*solutizării cunoaterii poziti$iste, 0o*iecti$e! 5 $izează 0apropierea tiinţei de cunoaterea artistică!, de#inind, 0din interior, propriile nor"e pedagogice de tiinţi#icitate!3 ' odelul de analiză prag"atică 5 replică la tendinţa de disociere a enunţului pedagogic 0tiinţi#ic! de lu"ea reală a colii 5 $izează 0căutarea unor noi criterii de raţionalitate! pedagogică prin 0consens i acţiune co"unicati$ă! Cunoaterea pedagogică' Cartea 0Arta i tiinţa educaţiei! este structurată pe trei capitole orientate special pentru rezol$area pro*le"elor2c.eie e$ocate anterior: >I= Cunoaterea tiinţi#ică i cunoaterea e"pirică: >(I= Teorii, paradig"e, "odele pedagogice' >III= 4tiinţa educaţiei' Tensiunea episte"ologică i etică a Capitolului I 5 Cunoaterea tiinţi#ică i cunoaterea e"pirică 5 este rezu"ată %n ur"ătoarea aserţiune: 0Pedagogia tra$ersează o criză de identitate, #apt e$ident pe care ni"eni nu2l contestă i care ne in$ită la re#lecţie 0' Criză de identitate $ine din statutul ec.i$oc al pedagogiei, prezentată, pe r&nd, c.iar %n dicţionarele de specialitate, ca tiinţă, te.nică, artă, te.nologie etc' Această situaţie pro*ează duplicitatea o*iectului de studiu al pedagogiei >si"pto"atică %n do"eniul tiinţelor sociou"ane=: 0un o*iect care nu este, de #apt, un o*iect, ci un su*iect care g&ndete i $isează 0' Pedagogia ar tre*ui să i"pună, deci un siste" de cunotinţe #unda"entale, apte să re#lecte esenţa o*iectului său de studiu >educaţia, proiectată i realizată per"anent %n di#erite condiţii i situaţii de ti"p i spaţiu=' (ntre #iloso#ie >nucleu episte"ic tare, #inalităţi, siste" de $alori= i tiinţă >concepte operaţionale, cercetări poziti$e, *azate pe #apte e)peri"entale=, pedagogia ur"ărete de#inirea unei acţiuni educaţionale, care 5 după analiza lui neller i"plică cinci tipuri de cunoatere: rele$ată, intuiti$ă, raţională, e"pirică, instituită' Acest siste" *inar #iloso#ie2tiinţă per"ite, %n $iziunea lui Planc.ard apro#undarea o*iectului de studiu, prin inter"ediul "ai "ultor tiinţe pedagogice: >6= "ul %n general, >studiat de "orală, religie, politică, a)iologie= 5 >8= "ul educa*il >studiat de #iloso#ie, dar i de antropologie, psi.ologie, "edicină, sociologia educaţiei, istoria pedagogiei= 5 4
><= "ul de educat >studiat de etică pedagogică dar i de pedagogia e)peri"entală= 5 >B= "ul educat >orientat de idealul educaţional dar i de te.nicile educati$e=' (n s#&rit, o %ncercare de sinteză a 0o*iectului! duce la 0triung.iul pedagogiei! care unete perspecti$a 0tiinţi#ică! >pedagogia ca tiinţă= i cea 0artizanală! F >pedagogia că artă= cu $iziunea 0nor"ati$ă! >pedagogia ca #iloso#ie i politică a educaţiei=' Cezar +&rzea propune, la capătul de"onstraţiei, o analiză a di$erselor "oduri de cunoatere pedagogică, e$it&nd ast#el tendinţa de descriere pe ra"uri i do"enii, proprie 0pedagogiei siste"atice!: 6' Cunotinţele pretiinţi#ice, %ntreţin ur"ătoarele o*stacole episte"ologice: 2 Sensul co"un, e)pus la "aladia pedagogică nu"ită 0opinionită!, de "oralitatea li"*a/ului duplicitar: 1 itul, e)pus la "aladia ar.etipurilor pedagogice >"itul pedagogiei populare, artizanale, etc'= 1 eta#ora, e)pusă la "aladia 0artei pedagogice! 5 0su*stitut al li"*a/ului tiinţi#ic!' 1 Sloganul, e)pus la "aladia pedagogică a 0prescurtărilor retorice!' 8' Cunotinţele tiinţi#ice propun 0un li"*a/ al pedagogiei! >după li$ier ;e*oul %n cinci tipuri de discurs: contestatar, no$ator, #uncţional, u"anist, o#icial=, *azat pe trei instru"ente de $aloare "etodologică ridicată: a= Teoria, 0#ondată pe argu"ente "etateoretice adec$ate educaţiei!, a#iate deci 0%ntr2o triplă ipostază: tiinţă no"otetică2deducti$ă3 tiinţă socială3 tiinţă u"ană3 *= Paradig"a 5 susţinută pe un "odel e)e"plar al co"unităţii pedagogice a/unsă la un stadiu de 0nor"alitate tiinţi#ică!3 c= odelul, si"pto"atic pentru tiinţele u"ane care au ca 0o*iect! o lu"e %n de$enire >pedagogia poate #i interpretată, %n concepţia autorului ca 0o tiinţă a "odelului!=' <' Cunotinţele "etatiinţi#ice %ntreţin, la r&ndul lor, ur"ătoarele 0o*stacole episte"ologice!, proprii tiinţelor u"ane: 1 Transcendenţă3 1 Congruenţa su*iect2o*iect3 1 Contradicţia natură2cultură3 1 Istoricis"ul3 1 Integralitatea >0dincolo de posi*ilităţile #rag"entare ale tiinţelor u"ane specializate!=' Depăirea acestor o*stacole episte"ologice solicită o a*ordare pedagogică unitară, greu de realizat datorită pertur*ărilor $enite adesea dinspre alte siste"e "etatiinţi#ice: 1 Ideologia, cu e$oluţiile sale contradictorii, legate, "ai ales, de ine$ita*ilele sale 0conotaţii politice!' Utopia, cu resorturile sale "oti$aţionale interne, condiţionate de un anga/a"ent social contestatar >di#erit de 0conser$atoris"ul ideologiei!=3 5
1 Giloso#ia, cu "etodele sale de esenţă critică i re#le)i$ă, deter"inante pentru orientarea a)iologică a acţiunii educaţionale prin idealul pedagogic i prin scopurile pedagogice' (n ceea ce pri$ete 0arta educaţiei!' Cezar +arzea reţine trei "odele de analiză, de#initorii pentru organizarea discursului pedagogic: L' odelul te.nologic, *azat pe te.nologia acţiunii educaţionale, 8' odelul estetic, *azat pe proiectarea 0artistică! a acţiunii educaţionale, <' odelul psi.ologic, *azat pe interacţiunea dintre Educator i Educat' Aceste trei "odele inspiră tot at&tea #or"e de des#ăurare a "esa/ului educaţional, proiectat %ntr2o "anieră di#erită %n cazul: 6' Pedagogiei practice, te.nologice, care pledează pentru o acţiune artizanală, cu o e#icienţă i"ediată, legată de "ăiestria orală, trans"isi*ilă din generaţie %n generaţie3 8' Pedagogiei artistice, care pledează pentru o acţiune supusă legilor estetice, pro"o$ate %n 0paideia! ti"purilor clasice i prin 0didactica dedu*lării! >re$ersi*ilă %ntre co"unicarea intelectuală i co"unicarea a#ecti$ă=3 <' Pedagogiei co"pre.ensi$e, care pledează pentru integralitatea acţiunii educaţionale, recupera*ilă .er"eneutic prin proiecţia e"patică a relaţiei psi.ologice dintre Educator i Educat' Capitolul II, 0Teorii, paradig"e i "odele pedagogice! >re= aduce %n pri" plan ideea sta*ilităţii de"ersului tiinţi#ic necesar %ntr2o lu"e a educaţiei pertur*ată de $ariaţii #eno"enale inco"ensura*ile i i"pre$izi*ile' Teoria pedagogică i"pune un ansa"*lu #uncţional de concepte >se"antica teoriei=, reguli >sintactica teoriei= i aplicaţii >prag"atica teoriei=' Ea esenţializează #aptele se"ni#icati$e pe două coordonate de a*stractizare: 1 Pe coordonata structurării logice >a*solut necesară, la #el ca %n orice de"ers tiinţi#ic=3 1 Pe coordonata structurării "ate"atice >#acultati$ă, %n cazul de"ersului pedagogic=' Teoria pedagogică dez$oltă trei categorii de concepte: 5 Uzuale >la li"ita li"*a/ului natural=3 1 Speci#ice >la li"ita conceptelor aplicati$e=3 1 9enerale >la li"ita conceptelor #unda"entale=' (ntre di"ensiunea lor operaţională i cea nor"ati$ă, Cezar +&rzea reţine cazuistica ur"ătoarelor trei #uncţii ale teoriei pedagogice: 1 Guncţia e)plicati$ă: genetică, istorică >diacronică=, statică, teleologică, prognostică' 1 Guncţia critică, prin negare, corectare, control >'''= care tre*uie să propună o sc.i"*are' 1 Guncţia co"pre.ensi$ă >de %nţelegere=, *azată pe reguli care respectă cercul .er"eneutic >sesizarea sensului, dozarea interpretării cu re$eniri periodice la conte)tul de re#erinţă=' 6
(n #inalul capitolului II, Cezar +&rzea include o listă prelungită de 0"odele pedagogice!, inteligi*ile %ntr2o ta)ono"ie realizată: >A= Din perspecti$a o*iectului: 1 odele2ele"ent >de e)e"plu, "odelul de de#inire a o*iecti$elor operaţionale=3 1 odele2unităţi >de e)e"plu: "odelul acti$ităţii de predare2%n$ăţare2e$aluare=3 1 odele2categorii >de e)e"plu: "odelul educaţiei 5 acti$itate de #ondare2dez$oltare' odelul re#or"ei %n$ăţă"&ntului=' >+= Din perspecti$a "odalităţilor de e)pri"are: 1 odele #izice >de e)e"plu, "odelul #uncţional al unor #eno"ene psi.ice=3 1 odele iconice >de e)e"plu, ta*ele, sc.e"e, organigra"e, #olosite curent %n "anage"entul educaţiei=3 1 odele si"*olice >de e)e"plu, ci#re, #or"ule, cu$inte2c.eie, ecuaţii #olosite %n di#erite situaţii i analize pedagogice=' >C= Din perspecti$a #uncţiilor asu"ate: 1 odele descripti$e >de e)e"plu, pentru analiza co"porta"entului didactic=3 2 odele prescripti$e >de e)e"plu, pentru proiectarea unei acti$ităţi didactice=3 1 odele prognostice >de e)e"plu, pentru de#inirea liniilor generale de politică a educaţiei=3 1 odele teoretice >de e)e"plu, pentru realizarea unui proiect coerent de re#or"ă a %n$ăţă"&ntului 5 re#or"ă a educaţiei=' Capitolul III 5 4tiinţa pedagogică 2pare să e)pri"e opinia #inală a autorului, %n calitatea sa de e)pert #a"iliarizat cu asaltul paradig"elor opera*ile %n tiinţele sociou"ane' Două pro*le"e sunt prioritare pentru autor: 1 9eneza tiinţelor educaţiei3 1 De#inirea "odului de cunoatere speci#ic acestei tiinţe' Acest capitol conse"nează 0o e$oluţie parado)ală a episte"ologiei pedagogice!, sesiza*ilă pe parcursul a patru etape: 6= Pedagogia clasică, lansată din secolul al H?I2lea de Contenius printr2un "odel didactic, proiectul educaţiei per"anente i uni$ersale, construit nu tiinţi#icete, ci %n sens spiritualist i #ilantropic, 8= Pedagogia e)peri"entală, lansată %n conte)tul re$oluţiei politice i industriale a secolului al H?III2lea pe terenul unei 0tiinţe a educaţiei! redusă uneori la o psi.ologie aplicată, prin di#erite #iliere pedologice i pediatrice' <= 4tiinţele educaţiei, lansate %n "ediul uni$ersitar la %nceputul secolului al HH2 lea, dar $alidate %ncep&nd cu decada anilor FJ, prin cinci #iliere episte"ologice: a= ca negare a pedagogiei 7
>tradiţionaliste, populare, populiste=3 *= ca discipline au)iliare ale pedagogiei >dez$oltate din cele două ra"uri de *ază 5 pedagogia generală3 pedagogia di#erenţială, aezate pe trunc.iul 0ar*orelui i"ens!, i"aginat de 4te#an +&rsănescu=3 c= ca progra" de #or"are interdisciplinară >intensi#icat %n anii FJ de specialitii %n pedagogie generală pe un spaţiu desc.is care asi"ilează in#or"aţii din toate tiinţele sociou"ane=3 d= ca tiinţe autono"e >ieite cu riscul unui 0sectaris" peni*il! care le poate trans#or"a %n tiinţe ale educaţiei #ără educaţie=3 e= ca e)presie a pluralis"ului pedagogic >dez$oltată de autori recunoscuţi ca: Ardoino, ialaret' Dietric., Clausse, A$anzini etc, preocupaţi de ela*orarea unui 0concept integrator glo*al! i de pro*le"a includerii #iloso#ie printre tiinţele educaţiei=' B= 4tiinţa educaţiei, lansată prin 0"etoda integrati$ă!, e)ersata %n anii F@J, care tinde să con#ere %ntotdeauna 0un sens datelor disparate, #rag"entate sau inco"plete! >pro$enite din alte "etode: istorico2genetică' Co"parati$ă, #iloso#ică, dialectica i e"pirică= %ntr2o #or"ă sintetică, teoretică, discursi$ă, raţională i .olistică' (n concluzie, analiza lui Cezar +&rzea 5 susţinută de nu"eroase tri"iteri *i*liogra#ice recunoate li"itele 0ter"inologiei pedagogice!' Katuralis"ul i te.nicis"ul acesteia %"piedică de#inirea statutului episte"ic al pedagogiei 5 situaţie $ala*ilă, după părerea noastră i %n cazul tiinţei >sau tiinţelor= educaţiei' Pe un alt circuit, este drept, "ai ondulatoriu i "ai te.nocrat, episte"ologia internă a tiinţei >tiinţelor= educaţiei riscă, de #apt, perpetuarea $ec.iului "esianis" al pedagogiei, cu toate pretenţiile sale de 0#actotu" al #or"ării u"ane!'
8
