6.Linii,suprafete,volume,culoarea Linii
D.p.d.v. graphic,o imagini se compune din linii drepte,frante,curbe sau ondulate,care inched si delimiteaza suprafete si volume.Prin forma si directia lor in cadrul imaginii ,elementele grafice contribuie la crearea elementului psihic al fotografiei asupra privitorului. a) Liniile drepte – cu cât sunt mai lungi,
dau impresia de continuu, de monoton, de repaus, în general. În funcţie de orientarea lor în planul imaginii, ele mai sugerează sugerează ! verticala !treze"te ideea de demnitate, de maiestuos. #le lasă impresia de stabilitate "i, uneori, deseveritate cu cât sunt mai înalte$ ! orizontala – este legată de senzaţia de calm, de lini"te, de nesfâr"it #%cesul de linii drepte, orizontale sau verticale obose"te ochiul dacă nu intervin "i alte elemente care să întrerupă această monotonie. b) Liniile înclinate dau un accent dinamic imaginii !diagonala forte&stg sus!dr. 'os(sugereaza ideea de effort !diagonala slaba&stg. )us!dr. 'os( sugereaza ideea de coborare si este mai dinamica decat prima. c) Liniile curbe – sunt cele care dau imaginii graţie. !curbate in 'os!au un character vesel si da impresia de rapiditate !curbate in sus sugereaza tristetea,resemnarea tristetea,resemnarea !curbate la stg,dr sau in spirala sugereaza agitatia,instabilitatea. agitatia,instabilitatea. *epetarea,cu *epetarea,cu oarecare regularitate,a unei curbe,creaza ideea de ritm care se propaga. d) Liniile frânte, verticale "i orizontale sau impresia de energie,de asprime. +u cât unghiurile frângerilor sunt mai ascuţite, cu atât aceste efecte sunt mai pronunţate "i caracterul lor mai dnamic e) Linii întrerupte. - fotografie nu trebuie să apară incompletă sau să!i lipsească o parte importantă din conţinut. conţinut. Suprafete
)uprafeţele mari, neîntrerupte, sunt statice "i monotone. )uprafeţele mici, cu tonuri sau culori variate, însufleţesc imaginea, sugerând varietate, mi"care, neastâmpăr. )uprafeţele luminate dau un efect calm, prietenos, sugerând buna dispoziţie, ca de e%emplu refle%ele de lumină pe suprafaţa u"or încreţită de vânt a unui loc. )uprafeţele întunecate posomorăsc posomorăsc imaginea, dându!i un caracter grav, nelini"tit, cum este un cer cu nori ameninţători de furtună, un zid înalt, întunecat. )uprafeţele triunghiulare creează senzaţii asemănătoare asemănătoare cu cele date de liniile frânte. riunghiul este forma cea mai comună care intervine în construcţia imaginii, de e%emplu capul "i umerii într!un portret. riunghiul dă impresia de stabilitate când este a"ezat pe o latură. Volumele
După cum liniile delimitează suprafeţe, suprafeţele delimitează volume pe care 'ocul de umbre "i lumini le scoate mai bine în relief, r elief, dând valenţe plastic fotografiei. *epartizarea lor 'ustă "i echilibrată pe suprafaţa imaginii, este de mai importanţă, mai ales în fotografiile de arhitectură. Culoarea
/oţiunea de culoare culoare se referă simultan simultan la două fenomene fenomene ! senzaţia subiectivă de culoare$
! proprietatea unui corp de a fi colorat. 0ceste două fenomene, profund deosebite prin mecanismul lor intim, au o caracteristică comună depind de lumină, căci în întuneric dispar atât senzaţia cromatică, cât "i culoarea corpurilor. +ulorile, în afară de senzaţia vizuală, obiectivă, mai produc asupra noastră "i senzaţii subiective, de ordin afectiv. După senzaţia pe care o produc, culorile au fost împărţite în ! culori calde galben, portocaliu, ro"u, numite "i 1culori reliefate2 "i sunt asemănătoare asemănătoare cu acelea ale surselor calorice, dând senzaţia de lumină "i căldură$ ! culori reci albastru, verde, violet, numite "i 1culori atenuate2, dau senzaţia de frig "i obscuritate.
