Acest manual este proprietatea
Ministerului Educației Naționale. Acest proiect de manual școlar este realizat în conformitate conformitate cu Programa Progr ama școlară aprobată prin OM nr nr.. 3393/28.02.2017. 3393/28.02 .2017. Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului educației naționale nr.. 5264/03.10.2017 nr
Numărul de telefon european de asistență pentru copii:
116.111
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format părit, cât și în format digital. Inspectoratul Școlar ..................................................................................................................................... Școala / Colegiul / Liceul ..............................................................................................................................
Referenți: p
Redactare: Gabriela Mangu Ilustrare: Șerban Andreescu, shuerstock.com DTP: Liviu Perțea Corectură: Eugenia Oprea
ISBN 978-606-706-629-6 ISMN 979-0-9009901-9-8 Copyright © 2017 Aramis Print s.r.l. toate drepturile rezervate Aramis Print s.r.l. • Redacția și sediul social: B-dul Metalurgiei nr. 46-56, cod 041833, sector 4, București, O.P. 82 – C.P. 38 Tel.: 021.461.08.10/14/15; fax: 021.461.08.09/19; e-mail:
[email protected];
[email protected] Departamentul desfacere: tel.: 021.461.08.08/12/13/16; fax: 021.461.08.09/19; e-mail:
[email protected] www.librariaaramis.ro Tipărit la MEGApress
2
DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE! Versuri: Andrei Mureșanu Maiestuoso
Muzică: după Anton Pann
4 4 Deş
m oar
te,
În
teap
ca
tă te
ro
re te-a dân
mâ
ci ră ci
ne, din
som
nul cel
b ar b a rii de ti
rani, ra
de
b ar
ba
rii ri
ieş te-ţi al
de
ti
tă
rani!
soar
A
te,
La
cum
ca
ori ni
re să
se-n
cio
chi ne
1.
mani
,
şi
cru
zii
tăi
duşş du
mani,
da
şi
tă
cr o
cru zii tăi duş
2.
A
mani!
â â pp p T p T â p p pâ p p â pâ 3
CUPRINS
RECAPITULARE INIȚIALĂ ..................... ........................................... ............................................. ............................................. .................................10 ...........10 EVALUARE INIȚIALĂ ................... ......................................... ............................................ ............................................. ............................................. ......................11 11 .......................................... ............................................. ............................................. .................................12 ...........12 UNITATEA I. Cântarea vocală .................... I.1. Emisia vocală (poziție, respirație) ................... ......................................... ............................................ .........................................12 ...................12 I.2. Dirijorul ...................... ............................................ ............................................ ............................................. ............................................. .................................16 ...........16 Pregătirea intrării și tactarea măsurilor ............................................ .................................................................. .................................16 ...........16 Tactarea măsurii de doi timpi ..................... ........................................... ............................................ ............................................ ..........................17 ....17 Tactarea măsurii de trei timpi ..................... ........................................... ............................................ ............................................ ..........................18 ....18 Tactarea măsurii de patru timpi ..................... ........................................... ............................................. ............................................. ......................19 19 Recapitulare .................... .......................................... ............................................ ............................................ ............................................ .........................................20 ...................20 Evaluare ...................... ............................................ ............................................ ............................................ ............................................. ............................................. ......................21 21 .......................................... ............................................. .................................22 ...........22 UNITATEA II. Melodia. Elemente de limbaj ................... II.1. Portativul, cheia sol, măsura, semnele de repetiție și voltele ...................... ........................................22 ..................22 II.2. Notația înălțimilor de note și prolul melodic ..................... ............................................ .........................................24 ..................24 Recapitulare .................... .......................................... ............................................ ............................................ ............................................. .........................................26 ..................26 Evaluare ...................... ............................................. ............................................. ............................................ ............................................ ............................................ ......................27 27
UNITATEA III. Ritmul. Elemente de grae ................... ......................................... ............................................ .....................................28 ...............28 III.1. Notația duratelor (valorile de notă întreagă, doime, pătrime, optime, șaisprezecime) și a pauzelor corespunzătoare ..................... ........................................... ............................................ ............................................ ......................28 28 Șaisprezecimea ..................... ........................................... ............................................ ............................................ ............................................ ..........................30 ....30 ......................................... ............................................ ..........................32 ....32 III.2. Legato de expresie, de prelungire, punctat ................... Coroana, punctul de prelungire ..................... ........................................... ............................................. ............................................. ......................32 32 III.3. Cântarea instrumentală ................... ......................................... ............................................. ............................................. .................................34 ...........34 Blocköte ..................... ........................................... ............................................ ............................................. ............................................. .................................34 ...........34 Instrumente cu claviatură ................... ......................................... ............................................. ............................................. .................................35 ...........35 Recapitulare .................... .......................................... ............................................ ............................................ ............................................ .........................................36 ...................36 Evaluare ...................... ............................................ ............................................ ............................................ ............................................. ............................................. ......................37 37
UNITATEA IV. Măsurile ...................... ............................................ ............................................ ............................................ .........................................38 ...................38 IV.1. Măsura de doi timpi ..................... ........................................... ............................................ ............................................ .....................................38 ...............38 IV.2. Măsura de trei timpi ..................... ........................................... ............................................ ............................................ .....................................40 ...............40 IV.3. Măsura de patru timpi ..................... ........................................... ............................................. ............................................. .................................42 ...........42 1 Decembrie – Ziua Națională a României ...................... ............................................ ............................................ ..........................44 ....44 Recapitulare .................... .......................................... ............................................ ............................................ ............................................ .........................................46 ...................46 Evaluare ...................... ............................................ ............................................ ............................................ ............................................. ............................................. ......................47 47
4
UNITATEA V. UNITATEA V. Element El ementee de folcl folclor or ................... ......................................... ............................................ ............................................. ............................48 .....48 ............................................ ............................................. .......................48 .48 V.1. Cântecele și colindele sărbătorilor de iarnă ..................... V.2. Cântece și dansuri reprezentative pentru alte culturi ...................... ............................................ ...............................50 .........50 V.3. Dansuri și jocuri populare românești. Dansuri clasice clas ice ................... ......................................... ...............................53 .........53 Recapitulare ...................... ............................................ ............................................. ............................................. ............................................ ......................................56 ................56 RECAPITULARE SEMESTRIALĂ ..................... ........................................... ............................................. ............................................. .......................56 .56 Evaluare ..................... ........................................... ............................................ ............................................ ............................................. ............................................. .......................57 .57 EVALUARE SEMESTRIALĂ ................... ......................................... ............................................ ............................................. ...................................57 ............57
UNITATEA VI. Elemente de structură ...................... ............................................ ............................................ ..........................................5 ....................58 8 VI.1. Tonul Tonul și semitonul ..................... ............................................ ............................................. ............................................ ......................................58 ................58 ............................................. ............................................ ............................................ ...............................62 .........62 VI.2. Sărbătorile primăverii ....................... Recapitulare ...................... ............................................ ............................................ ............................................ ............................................. .......................................64 ................64 Evaluare ..................... ........................................... ............................................ ............................................ ............................................ ............................................ ........................65 ..65 UNITA UNIT ATEA VII. Tonalitatea ................... ......................................... ............................................ ............................................. .......................................66 ................66 VII.1. Gamele Do major și la minor (natural) ..................... ........................................... ............................................. ............................66 .....66 VII.2. Sărbătorile Pascale ................... ......................................... ............................................ ............................................. .......................................70 ................70 Recapitulare ...................... ............................................ ............................................ ............................................ ............................................. .......................................74 ................74 Evaluare ..................... ........................................... ............................................ ............................................ ............................................ ............................................ ........................75 ..75 ............................................ .......................................64 ................64 UNITATEA VIII. Elemente de dinamică a interpretării UNITA inter pretării ..................... VIII.1. Termenii Termenii de mișcare ................... ......................................... ............................................ ............................................. ...................................76 ............76 VIII.2. Termenii Termenii de intensitate. intensitat e. Nuanțele ..................... ........................................... ............................................ ...................................78 .............78 Recapitulare ...................... ............................................ ............................................ ............................................ ............................................. .......................................80 ................80 Evaluare ..................... ........................................... ............................................ ............................................ ............................................ ............................................ ........................81 ..81
UNITATEA IX. Elemente de timbralitate ..................... ........................................... ............................................. .......................................82 ................82 IX.1. Elemente de timbralitate vocală ...................... ............................................ ............................................. .......................................82 ................82 IX.2. Elemente de timbralitate instrumentală...................... ............................................ ............................................. ............................84 .....84 IX.3. Tipuri de timbralitate instrumentală .................... .......................................... ............................................ ...................................86 .............86 Formații instrumentale................... .......................................... ............................................. ............................................ ......................................86 ................86 Recapitulare ...................... ............................................ ............................................. ............................................. ............................................ ......................................92 ................92 RECAPITULARE SEMESTRIALĂ ..................... ........................................... ............................................. ............................................. .......................92 .92 Evaluare ..................... ........................................... ............................................ ............................................ ............................................. ............................................. .......................93 .93 EVALUARE SEMESTRIALĂ ................... ......................................... ............................................ ............................................. ...................................93 ............93 RECAPITULARE FINALĂ .................... .......................................... ............................................ ............................................ ......................................94 ................94 EVALUARE EV ALUARE FINALĂ ..................... ........................................... ............................................ ............................................. ............................................. .......................95 .95
5
D
Imagine statică în varianta digitală
Titlu de unitate Titlu de lecie
Secvenă de învăare – Amintește-i – Reine – Să exersăm
E I T E Ș T A M I N R E I N E ! Ș I
Desene explicative
SĂ EX ERSĂM!
Videoclip în varianta digitală Secvenă de învăare Itemi de evaluare
Audiie în varianta digitală Titlul melodiei
Secvenă de lucru Audiii recomandate
Dicionar cuvinte noi conform DEX și DOOM2
Varianta digitală a manualului
negativul cântecului 8
audiii
imagini statice
videoclipuri jocuri interactive
Ludwig van Beethoven
Georg Friedrich Händel
Wolfgang Amadeus Mozart Ce vis formidabil! Imaginați-vă, prieteni, că eu, un elev Johann Sebastian din clasa a V-a, l-am visat pe genialul compozitor Franz Liszt Wolfgang Amadeus Mozart, pe cel care în copilărie era Bach denumit „copilul minune“ al muzicii! Eu, Viorel, dintre marii compozitori, să-l visez pe Mozart? Va trebui să-mi amintesc ce am învățat până acum, pentru că mi-a promis că ne vom revedea curând.
Wolfgang Amadeus Mozart (1756 – 1791) – compozitor austriac La vârsta de 6 ani cântă și compune deja la clavecin. La 11 ani scrie o operă, la 14 ani dirijează la Milano (Italia) o operă de a sa. Pornind de la un basm german, Mozart compune opera Flautul fermecat , punând bazele operei naionale germane. 9
1
Cântă cântecul următor, învăat în clasele primare, și interpretează-l în faa clasei. DRAG MI-E JOCUL ROMÂNESC
2 4 Drag mi-e jo
Hei!
Tra,
cul
la
ro
la,
mâ nesc,
la,
la,
Da r
la,
nu
la.
Folclorul copiilor
�u cum
la,
la,
să-l por nesc.
la,
la,
la.
I! A M I N T EȘ T E
2
Învaă cântecul În poiană parcurgând etapele învăării, după rezolvarea cerinelor. a) În ce măsură este cântecul? b) Ce valori de note, învăate de tine, se regăsesc în cântec? Dar de pauze? c) Ce semnificaie au voltele? Stabilește dacă voltele erau necesare în cântec. d) Ce alteraii întâlnești și ce semnificaii au? ÎN POIANĂ
42 Moderato
În po Cân te
ia nă cul e
lâ n gă ne lip
la c sit
*
Cântec popular finlandez
Prin tre Când eș�
flori și în pă
mu du
re re
1.
Hei! Hei!
3
Iu li a, Iu li a,
i i
la la
la la
Cân tă Toa tă
și dan va lea-i
sea
2.
ză.
trea
Completează enunurile oral cu informaia corectă (cel puin câte trei exemple). • Dansurile populare românești sunt: ..................... . • Dansurile de salon sunt: ..................... . • Dansurile moderne sunt: ..................... .
* Se poate lua tonul potrivit nivelului ambitusului clasei. 10
ză.
Rezolvă cerinele. Urmărește cântarea model a profesorului, apoi cântă împreună cu ceilali elevi Cântec de colindat ara. 5p a) În ce măsură este scris cântecul? b) Ce valori de note cunoscute (învăate) întâlnești în cântec? Dar de pauze? 5 p c) Ce semnificaie au voltele? În acest caz mai sunt necesare? 5p 5p d) Analizează textul cântecului și citește ritmic valorile de note. 5p e) Cântă pe cuvinte cu toată clasa, pe grupe și individual.
1
CÂNTEC DE COLINDAT ȚARA*
2 4 Moderato
Versuri și muzică: Alexandru Pașcanu
Când por nim la Cât pri veș� a
drum prin ea co lo-n zări: 1.
Fru mu seți I ni ma.
2
Cu pă
duri și
ce
tăți a
par că ai vi Nu le poți ui
cu iz
Ța ra mea, De păr tări,
Vezi a tâ tea îți tre sa l tă
2.
sa ,
în drea ptă culmi în
Munți î nalți
soa re
ta
voa re Cu po teci
dânci
Dra ga mea, În cân tări,
Pri vind se
ce ur că
me
țe
prin tre
prin
ier buri
tre
spre
stânci.
Interpretează cântecul Cântec de colindat ara.
Formai grupuri alcătuite din câte cinci elevi. Fiecare grup va crea un ritm, folosindu-se de un instrument ritmic sau de percuie corporală.
20 p
3
20 p
a) Propune colegilor un cântec din repertoriul solistului tău favorit/formaiei tale favorite pe care îl poi cânta sau te poi folosi de o înregistrare. 15 p 10 p b) Motivează alegerea ta.
4
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte. * Acest cântec este o transpoziie din tonalitatea iniială Re major în tonalitatea Do major . 11
I.
Mozart: – Am revenit! Viorel: – Dar cum este posibil? M.: – Dragul meu, eu vin din lumea viselor tale și vreau să te conduc în lumea muzicii pe tine și pe colegii tăi. V.: – Este cu putină așa ceva? M.: – Totul este cu putină în lumea viselor tale. Așadar, te-ai trezit? CÂNTĂ! (după auz)
Moderato (bătăi din palme)
Versuri și muzică: Alexandru Pașcanu
2 4 Te-ai tre zit? Ve se l eș�? La o raș, Ci ne-i bun,
Cân Cân cân cân
tă! tă! tă! tă!
Spa lă Ai ne Și la Cân tă
te ca ța și
și zuri? ră, te-n
cân Cân cân cân
tă! tă! tă tă;
Ai mân cat? Când te joci, Sus pe munți, Cei cu minți
Cân cân cân cân
tă! tă! tă! tă
Cân Cân Și Cât
tă și tă și pe li mai mu
Vrem să fi
pe a to zi
e
drum! cum! ral cal.
mu zi
Noi
cal,
și fru moși Pen tru că
câ n
tăm cu
Tra, la , la, la ,
la,
da , da, da
drag,
Tra, la , la, la ,
Noi sun
tem vo
la, la, la,
ioși, Să nă toși
Ș�m
fru mos cân
ta.
REI NE!
V.: – Să cânt? Dar eu nu am voce. M.: – A, nu așa! Poi să câni frumos cu vocea pe care o ai. Trebuie doar să-i amintești regulile pe care le-ai învăat în anii trecui. „Atât timp cât exist, vreau să cânt.“ (George Enescu) 12
picior
SĂ E X ERSĂM!
Ma
Me
Mi
Mo - Mu
CÂNTĂ FRUMOS!
2 4
Versuri și muzică: Anca Toader
Vioi
1.A câ n 2.Vo ca
ta li
prin a re s pi să o mo de
fru ze
mos noi
vom să
ra lă m
în în
vă vă
ța țăm
Ca pul sus ș i Cu un glas fru
Și Vo
gu ra mos vom
în ce pem ce a noas tră
ro în
tun câ n
jim ta
Refren
Su ne tul fru Pe ori ci ne
mos să-l ne va
Ma,
ma
Ma, me, mi, mo,
Ma,
a as
Ce
u cul
zim ta.
bi ne-i a
Ma, me, mi, mo,
câ n
Ce fru mos, ce
ta,
da!
bi ne-i a cân
Ma, me, mi, mo,
Ma, me, mi, mo,
ta!
Da !
M.: – Știi ce spunea un alt mare compozitor, Robert Schumann? V.: – V-ai întâlnit și cu Robert Schumann, domnule profesor Mozart? M.: – În lumea viselor totul e posibil.
„Dacă avei o voce bună, nu șovăii o clipă să o cultivai, considerând-o cel mai frumos dar pe care vi l-a acordat natura.“ (Robert Schumann) 13
M.: – Și aș adăuga că, atunci când cântăm, să o facem cu multă bucurie în suflet, chiar dacă un cântec poate fi și trist. EU CÂNT CU BUCURIE! (după auz)
3 4 Moderato
1.Toam na, 2.Dar eu 3.Toam nă
grav ră su mos ră su copți în vi
me pot tu
nă, nă e
la n co li a să vi se z eș � fru moa să
Pe Eu Eu
cer cânt cânt
Vi ne Ce rul Roa de
nori grei se-a du cu vo ie bu cu bu cu ri
1.
La,
la, la,
la,
la,
la, la
cu să-l le
nă. nă. e.
Versuri și muzică: Anca Toader
me lo di a Tris tă Gla sul lu mi nez stau pe ma să Stru gu Refren
Tra, la , la, la,
și fru ri-s
la, la , la ,
2.
la,
la , la.
M.: – Să-i mai dau câteva sfaturi foarte importante. Când câni împreună cu colegii tăi, fii atent la sincronizare și omogenizare. Niciunul nu trebuie să o ia înaintea celuilalt sau să cânte mai tare. Cu alte cuvinte, atenie la dirijor!
14
„Ca lacrimi mari de sânge Cad frunze de pe ramuri Și-nsângerat amurgul Pătrunde-ncet prin geamuri.“ (George Bacovia) Versuri: Artur Stavri Allegretto
43
mf
cat,
sat.
la,
A RUGINIT FRUNZA DIN VII (după auz) Colecia Dumitru Georgescu Kiriac
A ru gi
nit
Pus �i sunt
frun za din
la
vii
nuri și câm
Și rân du
pii,
ne
Pus �i sunt
ho
Refren
Tra, la,
la,
la,
la, la , la,
la,
la ,
la,
la,
1.
la, la, la,
la,
la,
la,
la,
2. Când viorica va-nflori Și rândunica va sosi, Atunci va crește iar, în boli, Frunza butucilor din vii. Refren
la, la , la, 2.
Tra,
la,
la,
le le ‑au ple
re
la,
le din
la ,
la,
la.
3. Iar când cu flori și fân cosit Va trece vara pe câmpii, În aur lanurile-or fi Și hora-n sat ne-o-nveseli. Refren
Arie – compoziie vocală cu caracter liric-dramatic, adesea cu acompaniament de orchestră (sau de cor, de pian etc.) și reprezentând un fragment dintr-o lucrare muzicală mai vastă (operă, operetă etc.) Cavatină – arie lirică de mici proporii dintr-o operă. 1
15
D măsurilor a re ta c ta i i ri ă tr reă rea in
Sergiu Celibidache
Herbert von Karajan
Atenie! Ton
Atenie! Ton avânt
avânt atac
ATENIE! AVÂNT – ochii la DIRIJOR – inspiră – urechea reine TONUL dat de DIRIJOR
ATAC – emite sunetul silabei de început după TONUL dat de DIRIJOR
REI NE!
SĂ E X ERSĂM!
M.: – Acum să îi reamintești tactarea măsurilor de doi, trei și patru timpi.
16
actar ea măsur ii e oi mpi
2
2
1
Mâna stângă (MS)
1
Mâna dreaptă (MD)
SĂ E X ERSĂM! HAI, COPII, CÂNTAȚI ÎN COR! Melodie franceză
Moderato
42
Hai, co
pii, cân
tați în
cor!
As cul
tați la
di ri
jor,
Vă dau
to nul
mi
1
ne,
de
ple
ce-ați fă
ca
re,
cut!
Dar să
Mult
nu
prea
cân
tați prea
ta
re-ați
ta
în
re!
ce
Vai de
put.
Galop – dans vioi cu mișcări repezi în doi timpi; melodia acestui dans. 17
trei mpi e i ri u s ă m a re ac ta 3
3
1
2
1
Mâna stângă (MS)
Mâna dreaptă (MD)
2
SĂ E X ERSĂM!
M.: – Ludwig m-a rugat să cântăm cântecul lui. V.: – Care Ludwig? A, marele Ludwig van Beethoven! Uitasem că suntem în lumea viselor! CANAR FRUMOS Muzică: Ludwig van Beethoven
43 Andante
Ca
în
Pa
nar fru
flo
să
mos
Cân tă-mi du
ri
tă,
re
dra
Co
gă,
2. Copile drag, eu sunt pribeag. Libertatea mi-e scump tezaur. De tristee eu aș muri, După zăbrelele reci de aur.
18
li
fii
ios
vi
e
fe
Ia
de
tă
a
ri
ur
ci
ra
mu ra-i
ai
tă.
actar ea măsur ii e patr u mpi
4
4
3
2
3
2
1
1
Mâna stângă (MS)
Mâna dreaptă (MD)
SĂ E X ERSĂM! AU CLAIR DE LA LUNE (SUB UN CLAR D E LUNĂ) Moderato
Melodie franceză
44
1. Au clair de la 2. Au clair de la
Pour é crire un Je suis dans mon
feu, est,
lu lu
ne, ne,
Mon a mi Pier Pier rot ré pon
mot. lit.
Ou vre moi Car dans la
rot, dit:
Ma chan delle est Va chez la voi
la cui
1. Sub un clar de lună, Pierrot, dragul meu, Dă-mi, te rog, o pană, Căci să scriu mi-e greu. Candela mi-e stinsă, Nu mai am nici foc, Poarta e închisă, Drumul dă-mi, te rog.
por si
te, ne
Prê te moi ta Je n´ai pas de
mor te, si ne,
plu me, plu me,
Je n´ai plus de Je crois qu´elle y
Pour l´a mour de On bat le bri
Dieu. quet.
2. Sub un clar de lună, Pierrot i-a răspuns: Nu am nicio pană, Sunt în pat întins. Du-te la vecina, Ea nu stă deloc, Pregătește cina Și-a aprins un foc.
M.: – Eu știam că prietenul la nevoie se cunoaște. Tu ce crezi despre prietenul Pierrot?
19
Încălzește-i vocea, folosind vocalele a, e, i, o, u precedate de consoana m, după următorul exemplu:
1
Inspiră
Ma, me, mi, mo, mu
Ma, me, mi, mo, mu
Ma, me, mi, mo, mu
Ma, me, mi, mo, mu
Ma, me, mi, mo, mu
ATE NIE!
2
Dirijează, respectând schemele măsurilor! 2
MS
4
2
1 1
3
2
MS
4
3
1
MD
MD
MS
3
1
MD
2
2 1
3
2 1
Cântă cântecul Cântă, de Alexandru Pașcanu, acompaniat de negativul pe care-l regăsești în varianta digitală a manualului.
3
Vrei să știi mai multe despre W.A. Mozart și L.v. Beethoven? Realizează o fișă de prezentare2 în care să notezi un aspect din biografia fiecărui compozitor.
1
4
Care dintre următoarele tablouri se apropie de imaginea toamnei sugerată de cântecul A ruginit frunza din vii?
5
a) Nicolae Grigorescu – Peisaj la Posada
b) Ion Andreescu – Pădure de fagi
În atenia profesorului! Acest item trebuie rezolvat cu o oră înainte de recapitulare! 2 Toate fișele realizate de elevi se vor regăsi în portofoliile lor. 1
20
1
Reia vocalizele, după modelul de la recapitulare, pe sunetele fa și sol . Inspiră și, pe expiraie bine dozată, cu economie de aer, cântă exerciiul.
Ma, me, mi, mo, mu
Ma, me, mi, mo, mu
2
ma, me, mi, mo, mu
ma, me, mi, mo, mu
ma, me, mi, mo, mu
ma, me, mi, mo, mu
1
B
2
C
3
20 p
ma, me, mi, mo, mu
ma, me, mi, mo, mu
ma, me, mi, mo, mu
Stabilește corespondena între cele două coloane. A
ma, me, mi, mo, mu
15 p
Prezintă fișa din portofoliu realizată la recapitulare despre compozitorii Wolfgang 20 p Amadeus Mozart și Ludwig van Beethoven.
3
Care dintre strofele creaiei lui George Topîrceanu Rapsodii de toamnă se potrivește cu 20 p sentimentul (trăirea) declanșat(ă) de cântecul A ruginit frunza din vii?
4
a) „Floarea-soarelui, bătrână, b) „Într-o clipă, alarmate, De pe-acum se sperie Ies din șanuri vrăbiile, C-au să-i cadă în ărână Papura pe lac se zbate Dinii de mizerie.“ Legănându-și săbiile.“
c) „S-a ivit pe culme Toamna, Zâna melopeelor1, Spaima florilor și Doamna Cucurbitaceelor2.“
Cântă împreună cu ceilali elevi cântecul care v-a plăcut cel mai mult. Urmărește-l pe profesor (dirijor)! (Dacă ai ales cântecul Cântă, de Alexandru Pașcanu, folosii negativul cântecului.) 15 p
5
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte. 1 2
Melopee – melodie monotonă, lentă dar ritmică. Cucurbitacee – familie de plante dicotiledonate, din care face parte dovleacul, pepenele, castravetele etc. 21
D D D – Dragă Viorele, toate creaiile mele le-am scris cu o viteză foarte mare. Asta și pentru că stăpâneam de mic toate elementele de limbaj muzical. Și tu ai învăat câteva. i le amintești?
E I T Ș E N T A M I R E I N E ! Ș I
1
2
3
4
5
1
Note pe linii
5 4 3 2 1
Notă pe linia a doua a portativului. Linia trece prin mijlocul notei. Nota ocupă jumătate de spaiu în sus și în jos.
2
3
Note pe spaii
4 3 2 1
Notă pe spaiul al doilea al portativului. Ea atinge liniile a doua și a treia, fără să le depășească.
sol
22
Când notele sunt mai joase sau mai înalte decât indică spaiul portativului, atunci se folosesc liniue suplimentare așezate la egală distană de liniile portativului.
Pările componente
SĂ E X ERSĂM!
4
ȚĂNDĂRICĂ
Versuri și muzică: Anca Toader
2 4 Allegro
1.
1.Ce bă ia t e, Țan țoș,es te 2.Și-a lu at azi A șa da ra 3.Ți pu reș te: Țăn dă ri că ,
ce bă ia t e ța n țoș fiind că ș-un ța m ba l că-i cum,a cum, în țu rai, țu rai că Țăn dă ri
2.
Țăndă ma re și
ri
că!
n-a re
fri
că
ce pe
jo
cul!
1.Țo pă 2.Nu stă-n 3.„Azi joc
„fo cul“.
țu
rai, măi! ce ma i stai? Ha i !
1.
ie de ve se l ce-i loc și dă din gu ră, doarpe ța ri nă
Joa că-n tr-u na , vrei nu Ți pă și-o ți pu ri Să ră mân de po mi
2.
vrei, tu ră. nă“.
tr-u na , vrei nu Și-o ți pu ri mân de po mi
vrei. tu ră. nă“.
REI NE!
1.
fragmentul se repetă de la începutul cântecului;
fragmentul se repetă între barele de repetiie;
2.
fragmentul se repetă între barele de repetiie până la apariia voltei 1; la repetiie se sare volta 1 și se cântă volta 2.
• Mica serenadă, de Wolfgang Amadeus Mozart, Partea I (fragment).
Descoperă când un fragment muzical se repetă. 23
D
D
M.: – S-au spus multe despre mine. Viorele, tu ce știi? V.: – Știu că suntei cel mai mare creator de melodii. M.: Este o exagerare, fiindcă sunt muli compozitori care au creat melodii remarcabile și vom vorbi despre ei. Dar acum să vedem care sunt elementele de limbaj ale melodiei. Știi să-mi spui, Viorele? V.: – Notele muzicale. T E I Ș E T N A M I I N E ! Ș I R E
Sol
La
Si
Octava mică
do
re
mi
fa
sol
la
Octava întâi (Octava centrală)
si
do
re
mi
fa
Octava a doua
sol
SĂ M ! R E X E SĂ
CARNAVALUL ANIMALELOR – Elefantul fragment) Muzică: Camille Saint-Saëns
3 4 Allegretto
! E I T Ș E N T A M I prin repetare – orizontal
Mersul melodiei
suitor (ascendent) coborâtor (descendent)
treptat prin salturi treptat prin salturi
M.: –Sesizezi tu, dragul meu, cât de diferit este mersul melodiei?
24
VULPEA ȘI GÂSCA
2 4
Moderato
Melodie germană
Vul Le
pe, le
dă mi o în nu mai tot
poi, ta,
tu mi ai vul pe,
a fu
poi! ra!
rat cu
44
1.Eu sunt Bar
tat
gâs min
ca, te,
Că de nu, eu Gâș te frip te
Că de nu, eu Gâș te frip te
Moderato
Ce-am cân
fu fii
Dă mi o în Nu mai tot
vin cu puș ca și plă cin te,
vin cu puș ca și plă cin te
bu
pe
2. Cobza mea a fost vestită, Veac întreg a fost cinstită De boierii de pe-aici, Ba chiar și de venetici.
Lă
la
u
dom
ta
ru´,
nii
Sta
poi, ra,
și cu t re i co nu s de dum nea
și cu trei co nu s de dum nea
BARBU LĂUTARU’ (după auz)
a fu
ros te
Și
3. Dragi boieri de lume nouă, Ziua bună vă zic vouă! Eu mă duc, mă prăpădesc Ca un cântec bătrânesc.
poi. ta.
la
le
și
mân dre
cob
za
rul,
cu nu nii.
V.: – Cum, domnule profesor Mozart, știi și despre Barbu Lăutaru’? M.: – Cum să nu știu? Acest rapsod popular s-a întâlnit cu marele compozitor și pianist Franz Liszt, care a fost încântat de talentul acestuia. • Rapsodia1 ungară, de Franz Liszt (fragment). • Carnavalul animalelor, de Camille Saint-Saëns. Solfegiază fragmentul Elefantul
împreună cu audiia și descoperă ce instrument imită elefantul. Rapsodie – compoziie muzicală, de obicei de formă liberă, compusă din motive și fragmente variate, inspirate adesea din folclor. 1
25
Cheia sol poartă această denumire pentru că se formează de pe linia a doua a portativului, unde se află sunetul sol. Transcrie pe caiet enunul și precizează:
1
A 2
sau
F
Grupează sunetele muzicale în ordinea înălimii lor pe portativ: mi, la, do, sol, fa, si, fa, mi, re, do, Si, La, Sol.
Sol La 3 Cântă pe note (solfegiază) fragmentul Elefantul din Carnavalul animalelor , de Camille Saint-Saëns, și indică sunetele întâlnite din Octava mică.
Cântă după auz, împreună cu ceilali colegi, pe grupe și apoi singur, cântecul Barbu Lăutaru’, tactând măsura.
4
5
Copiază pe caiet și completează spaiile punctate cu informaia corectă. a)
reluarea melodiei …
b)
reluarea melodiei …
c)
reluarea melodiei …
Audiază fragmentul din Rapsodia ungară, de Franz Liszt. Vorbește despre trăirile tale declanșate de această compoziie!
6
26
Pornind de la cântecul popular Ciobănașul, rezolvă următoarele cerine, după ce profesorul tău a cântat cântecul.
1
CIOBĂNAȘUL
42
Hai!
Hai!
Mă cu nosc mi Că l e bat po
2
Cântec popular
Moderato
Cio bă naș la O i le nu
oa re le noa re le*
oi am fost, mă cu nosc,
1.
Tra , la, la ,
Tra, la , la , Tra, la , la ,
la , la , la , la , la , la ,
2.
la, la, la,
Tra, la, la, la,
la, la , la.
a) Analizează muzical cântecul: măsură, valori de note, alteraii, repetiii. b) Citește denumirile sunetelor. c) Citește ritmic valorile de note, tactând măsura. d) Cântă și tactează împreună cu clasa (solfegiază). e) Cântă pe cuvinte cu toată clasa, apoi pe grupe. f) Cântă singur cântecul. Stabilește pe caiet corespondena între cele două coloane, după model. Exemplul muzical Mersul melodiei
2 4
A
1. ascendent treptat
B
2. descendent treptat
C
3. prin repetare (orizontal)
D
4. descendent prin salt
E
5. ascendent prin salt
5p 5p 5p 5p 10 p 10 p 25 p
Audiază fragmentul din Dansuri ungare, de Johannes Brahms, și vorbește despre trăirile tale declanșate de această compoziie. 25 p
3
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte. * Ponoare – stâncă ascuită; văgăună, groapă, râpă. 27
D D D D
M.: – Mă uit în culegerea aceasta de Dansuri românești a compozitorului Béla Bartók și mă minunez. Câtă bogăie ritmică! Și când te gândești că toată această bogăie se datorează nesfârșitelor combinaii între duratele și pauzele corespunzătoare. Mai ii minte, Viorele, care sunt valorile de note? V.: – Da, domnule profesor Mozart! Sunt: nota întreagă, doimea, pătrimea și optimea. M.: – Să cântăm un cântec și să le recunoaștem! VRAJA
4 4 Moderato
1.Să că lă 2.Noap tea a
to resc aș vrea ud va luri mici
Versuri și muzică: Anca Toader Text și muzică:
cu va po rul, cli po cind
E un vis de când mă ș�u Iar pe cer văd ste le mici
și-i duc do rul Stau pe pun te și pri vesc ma rea-n za re și din ea văd soa re le viu scli pind Sunt vră jit ca de-un ta blou pus în ra mă, Mă tre zesc și vi sul meu 1.
2.
cris ta li ne.
cris ta li ne.
4 4
Refren
cum ră sa re se des tra mă.
Vu
Va luri li ne,
IZVORUL
(canon)
Moderato
A
B
1. S-a dus 2. Și-l în
Iar El
REI NE!
28
iz răs
vo pun
vu, vu
va treb
rul de
ra de
și ce
din „vai
pă ca
ver dea se scur
du mâi
re ne
ța ge
Versuri și muzică: Liviu Comes
a a
pie rit șa tul
nu mai eu voi fi în
de bu
l-as ghe
mult. rat.
cult. țat“.
IZVORUL
(canon)
44 44
Muzică: Liviu Comes
Gr. 1 (A) Moderato
1. S-a dus va 2. Și-l în treb
ra de
și ce
ver dea se scur
ța ge
a a
pie șa
rit tul
de bu
ra de
și ce
ver dea ța se scur ge
mult. rat.
Gr. 2 (B)
1. S-a dus va 2. Și-l în treb
Iar El
mult. rat.
iz vo rul răs pun de
din pă du re „vai ca mâi ne
nu mai eu l-as voi fi în ghe
cult. țat.
Iar iz vo rul El răs pun de
din pă du re „vai ca mâi ne
nu voi
a a
mai eu l-a fi în ghe
pie rit de șa tul bu
scult. țat“.
aelul alorilor e note i paue înăate DENUMIRE
Durată
notă întreagă
patru timpi
doime
doi timpi
pătrime
un timp
optime
jumătate de timp
Semnul Semnul sunetului pauzei
REI NE!
29
aispreecimea M.: Viorele, tu știi că-mi place viteza! Dacă aș fi participat la competiii sportive, m-aș fi străduit să alerg precum Usain Bolt, cel mai rapid om de pe planetă. În muzică, pentru rapiditate ai două posibilităi: ori mărești viteza de execuie, ori folosești durate din ce în ce mai scurte. O astfel de durată este valoarea de șaisprezecime. Ea este de două ori mai mică decât optimea și a șaisprezecea parte din nota întreagă. REI NE!
• Șaisprezecimea durează un sfert de timp (1/4).
Scriitura melodică
Scriitura instrumentală
SĂ E X ERSĂM!
Rar, rar Pas, pas Re -pe -de, mai Re -pe -de și Iu-te,iu-te, iu-te, iu-te Ploa-ia să nu mă mai u-de. M.: – Hai, Viorele, parcă te și văd executând o linie de muzică rap! SĂ E X ERSĂM!
ALUNELUL
42 Allegretto
1.A 2.A
lu ne lu´, a lu ne lu´, a
cu no roc. hai deți frați.
30
lu ne lu´, lu ne lu´,
Ci ne-n ho ră Ci ne no ju
hai sus
la joc, să l tați
o să joa ce, ca și el,
Melodie populară
Să Și
ne fi e, să la stân ga și
Ma re, ma re Să ră mâ nă
ne fi e la dreap ta,
se va fa ce mi � tel.
Moderato
4 4 A
Ba
te
cea
B
Iar
deș
tep
tă
to
C
Ia
ră cea sul de
la
CEASUL
(canon)
sul
ma
re:
rul :
m �ă:
Melodie germană
Tic ,
tac,
ca,
Tic ,
ca,
ca,
tac ,
ca,
ca, ca, ca, ca, ca, ca, c!
REI NE!
ZIDARII Moderato
Muzică: Liviu Comes
42
bătăi din palme
Po ca, po ca,
po ca, po ca, po
1.Un zi dar, 2.Con stru iesc pe 3.Zi du-i sus, tot
ca!
Po ca, po ca,
doi zi dari, șan � er, mai sus, Co
po ca, po ca, po
A mân doi sunt Zi duri ro și i pe riș de azi
ca!
meș teri mari, pân la cer, i am pus.
Po ca, po ca,
po ca, po ca, po
ca!
Po ca, po ca,
po ca, po ca, po
ca!
• Rondo alla turca, de Wolfgang Amadeus Mozart (rondo = dans în cerc). • Locomotiva Pacific 231, de Arthur Honegger. • Dansul săbiilor, de Aram Haciaturian (fragment). 31
D D nire e prelu oroana punc tul
M.: – Privește, Viorele! Parcă aș fi un prestidigitator. Cu o singură legătură în formă de arc de cerc pot să obin două efecte muzicale. CÂNTEC DE LEAGĂN
2 4
1
Andante
1
2
Na
ni
Na
ni
Na
ni
Na
*
*
*
ni
R E I N E!
FRUNZĂ VERDE DE MOHOR
2
42
Cântec popular
Moderato
Frun
ză
ver de
de
mo
hor
Do
ru
mi-i de
ca
să
dor
REI NE!
2 + 1
= trei timpi
VINE BADEA
2 4
Moderato
Hei!
32
Cântec popular
1. Vi ne 2. Cât îi
pe spi na săm por tu
re
mân dră-n va porți și tu
le.
ba Ma
dea ra
Și briș că Și-l pur tăm
Hei,
hop, hop
la cu
pe mu
că re
cin gă drag a
și-a - șa
ra șu
re
toa re mu
Hei,
Poar Noi
tă nu
strai ne
ța lă
Co boa ră la Că-i fru mos să-l
hop, hop
și-a - șa.
REI NE!
REI NE!
43 Allegretto
1. Foa ie 2. Paș te 3. Ga ro
Ș-ai de mân
ver de ca lul fi ța
FOAIE VERDE LĂMÂIȚĂ Cântec popular prelucrat de D.G. Kiriac
lă mâ i ță, lui Gheor ghi ță s-a us cat
dru țo,
Ș-ai de mân
lă Pri Ca
dro,
mâ po lul
i nit lui
ță de-o Gheor
Ș-ai de mân
dru țo,
Și-o cră Ga ro ghe-a scă
mân dra
i ță fi ță pat
mea.
REI NE!
= + = trei timpi
un timp și = + = jumătate = + = trei sferturi de timp
• Codrule, codruule, de Dumitru Georgescu Kiriac, versuri de Mihai Eminescu. Observă că
încă de la începutul cântecului apar mai multe sunete pe aceeași silabă. • arina de la Abrud , joc popular românesc. Fii atent la apariia grupului de șaisprezecimi! 33
loc te M.: – Tot în anii trecui, Viorele, ai învăat despre diverse instrumente și jucării muzicale. Poi să le numești? V.: – Desigur: tobă, tamburină, trianglu, maracas, fluier, tobiă și altele. M.: – Azi aș vrea să-i amintești despre ce înseamnă a cânta la un instrument care seamănă cu fluierul, și anume Blockflöte (flautul drept). 4 3 2
5 6 7
ambușură
8
orificiu pentru eliminarea aerului
Mâna stângă arătătorul 7 mijlociul 6 inelarul 5
Mâna dreaptă 1 degetul mare susine instrumentul Mâna stângă degetul mic nu este folosit
8 degetul mare (orificiul se află în spatele instrumentului)
Mâna dreaptă do re mi fa sol la si do do – Se acoperă toate orificiile re – Se acoperă orificiile , , , , , , mi – Se acoperă orificiile , , , , , fa – Se acoperă orificiile , , , , sol – Se acoperă orificiile , , , la – Se acoperă orificiile , , si – Se acoperă orificiul do – Se acoperă orificiile ,
4 arătătorul 3 mijlociul 2 inelarul 1 degetul mic
COR DIN OPERA FLAUTULFERMECAT fragment) Muzică:Wolfgang Amadeus Mozart
4 4 Bl
Moderato
Ce
far mec
la , la , la, la ,
la,
ne-m
la, la ,
ba tă.
la,
Ce
A
su net
fla vom
du
vreo
ios?
Tra, la,
da tă
Ce
la,
va
la, la,
mai fru
Bl
mos?
Tra, la ,
la,
la, la,
la,
la , la , la,
la ,
la , la ,
la ,
A
fla vom
vreo
Bl
da tă
34
Ce
va
mai fru
mos?
Tra, la,
la,
la, la,
la, la, la, la,
la, la, la,
la.
nstr umente cu cl a iatur ă M.: – Un alt instrument, care mi-e drag, este clavecinul, un strămoș al pianului. La pian am cântat mult mai târziu, pentru că încă nu se inventase acest instrument. Digitaia pentru pian (clape) 4 3 2
5
3 4 2
l o s
5
4
a f
5
i 3 m
1 1
e r
2
1 o 5 d
Mâna stângă
Mâna dreaptă
Pentru a putea cânta la un instrument cu clape, mâna se rotunjește ca și cum ar ine un măr, apoi degetele se ridică și se lasă pe clape ca niște ciocănele. Braul se desprinde de trup ca o aripă, fără să se frângă. În partitură, degetele cu care se cântă se scriu deasupra notelor.
Clavecin de concert
4 i s
si
a 3 l l 2 5 o s
fa 4 a 1 f
EUROVISION Text adaptat: Anca Toader : Ader Muzică: Gustave Charpentier
4 4 1
4
În
4
5 4 3
4
2
ce
3
4
2
pe con cur
5
2
1
sul
2 3 2
5
ste
1
mo ții și la crimi, dar
toa te sunt în ton Vră
5
4
3
3
4
le
vi zor.
E
5
chiar E
3 4
u
2
ro vi
4
3
le lor
4
2
3 4
jiți pri vim la
1
2
si
on
i m 3
3
E
2 e r
do o 1 d
2
i 3 S
te
a 2 L l o S
Notă: Alteraiile marcate pe clape în imaginea alăturată sunt cele mai întâlnite în cântecele din acest manual. 35
1
1
Cântă cântecul Zidarii cu toată clasa, pe grupe și individual, adăugând partea ritmică. Ce valori de note întâlnești și cât durează ele?
Copiază tabelul de mai jos pe caiet și completează-l adăugând pauzele, duratele și denumirile corespunzătoare semnelor grafice de note, după model.
2
Semnul grafic
Pauza
Durata
Valoarea notei
un sfert de timp
șaisprezecime
Cântă cântecul Vine badea cu toată clasa, pe grupe și individual, tactând măsura. Care este semnificaia coroanei și a legatoului punctat? Care este deosebirea dintre legato punctat și legato de expresie? 4 Cunoscând semnificaia punctului de prelungire, copiază și completează cu durata timpilor, după model. 3
5*
=
+
=
+ … = … timpi
= patru timpi + doi timpi = șase timpi
=
+ … = … timpi
=
+ … = … timpi
Cântă cântecul Foaie verde lămâiă la Blockflöte, folosind digitaia corectă.
Cântă la clape cântecul Vraja până la refren, folosind digitaia indicată pe claviatura de la pagina 35.
6*
7
Audiază: • Dansul săbiilor , de Aram Haciaturian – fragment. • Galopul din opera Orfeu, de Jacques Offenbach – fragment. • Locomotiva Pacific 231, de Arthur Honegger – fragment. • Rondo alla turca, de Wolfgang Amadeus Mozart – fragment. Care audiie te-a impresionat cel mai mult? Argumentează în faa colegilor.
* În atenia profesorului! Cerinele 5 și 6 se realizează în funcie de dotarea școlii cu instrumente și de competenele profesorului de muzică. 36
1
Stabilește pe caiet corespondena dintre cele două coloane. A
B C 2
1
un timp și jumătate
2
trei sferturi de timp
3
trei timpi
15 p
Pentru fiecare exerciiu ritmic, pune în continuar continuaree bare de măsură.
2 4 43 44
2 4 Moderato
Foa
Toa
ie
ve r
tă
zi
de
ua
15 p HORA Anca Toader Toader
si
mi
n oc ,
să
câ n
tă m
Colecia George Breazul
Să
ju
c ă m ho ho
Pâ
nă -n
sea se
ra
ră
să
pe
l oc .
ju
c ă m.
Pornind de la cântecul popular Hora, Pornind rezolvă etapele învăării cântecului. Hora, rezolvă a) În a) În ce măsură este cântecul, ce valori de note întâlnești, semne de repetiie. 5 p Citește denumirile sunetelor. sunetelor. 5p b) Citește b) Analizează textul cântecului; citește ritmic valorile de note. 5p c) Analizează c) d) Tactează d) Tactează măsura. 5p Cântă sunetele (solfegiază). 10 p e) Cântă e) f f)) Cântă cântecul pe cuvinte. 10 p 20 p 4 În care dintre fragmentele literare următoare următoare este descrisă o horă? a) „Trei pași la stânga binișor b) „Cu cât Briceag înteește cântecul, cu atât flăcăii se îndârjesc, își înfloresc jocul, trec fetele Și ali trei pași la dreapta lor; pe sub mână, le dau drumul să se învârtească Se prind de mâini și se desprind, singure, opăie pe loc ridicând tălpile, își ciocS-adună cerc și iar se-ntind, nesc zgomotos călcâiele, își plesnesc tureacii Și bat pământul tropotind cizmelor cu palmele nădușite…“ În pas ușor.“ 3
(Nunta Zamrei – – G. Coșbuc)
(Ion – Liviu Rebreanu)
37
D D V.: – Unde suntei, domnule Mozart? Unde ai dispărut? Sunt foarte trist! Adela, draga mea colegă, te rog, rămâi cu mine! Adela: – Nu fii trist, tr ist, Viorele, Viorele, tot ce-am învăat împreună cu domnul Mozart ne este de folos în continuare! Ne vom descurca! UNU, DOI
2 4 Allegro
1. U Vi Refren
Ci
să
nu , d oi , noo-n n coa coa
ne
nă
Versuri și muzică: Alexandru Pașcanu
u nu
i n tră -n
nu , d do oi , ma i s ta ta ,
j oc c u no i
E
Vi Ha i
de
no și
vi n e r i
să j oa
te că ,
p â nă j o i
1.
t os ,
Ba
te te
ta ta
re
jos .
Da !
prinzzi cu noi, prin noi, ui te -a ș a! a!
Cu m i n ț e l
și
2.
j os !
DOGARII
2 4 Moderato
Muzică: George Breazul Breazul
Noi s un te m
Cu
do
ga
ru l ,
Cio ca, boc,
Cio
38
ca ,
a
cum a
p e n t re
cu cu
Ci o ca, boc,
b oc ,
i ci ,
te ,
Ci oc , b o c , p a
Ba
te m t o ț i
Cio Ci o ca, ci cio o ca,
Cio
ca ,
ci o
ca ,
t ru
un un
u
c e rc
ci o ca ca,, boc,
cio ci o
ce ni c i
bătăi din palme
la
bu
te
Cio ca ca,, boc,
ca ,
boc.
V.: – Adela, mie-mi plac foarte mult jocurile, jo curile, dansurile populare românești. A.: – Atunci învaă următorul dans pe cuvinte și pe dinafară. HORA MARE
2 4 Joc popular popular româ românesc nesc
Allegretto
1. Frun ză ver de de ci coa re 2. Să ju căm ho ra pe loc,
Pe câm pi a cea cu flori Tot mai lin, mai lin, mai lin,
Hai să tr tra a gem ho ra ma re, Să ne fi e cu no roc
Tra, la, la, la, la, la
Tra, la, la,
Că e soa re fă ră nori Ca soa re le pe se nin.
la, la, la,
Tra, la, la, la, la, la,
Tra, la, la, la, la, la.
A.: – Viorele, tu știi că nu numai dansurile populare românești preferă ritmul binar? Și marșurile se simt bine în măsura de doi timpi. Allegretto
42
1. La La 2.La 3.La
Wa ter loo, Wa shing ton, da
tă-n
an,
Wa ter loo, Wa shing ton, Wim ble don,
MARȘ REGAL
Versuri și muzică: Anca Toader Toader
la la la
Wa ter loo oo,, Na Wa shing ton, Un Wi ble don, Re
po le on ee-n n ge ne ral că gi na în țe
la la
Wa Wa
ter shing
loo, ton,
Ar Azi
ma e-o
ta-i sta
la tu
pă ie
la
Wim
ble
don,
Doar
te
ni
sul
e
MARȘUL TOREADORILOR DIN OPERA (fragment)
2 4 To re a
dor, î n
Ga r
frân ântt. la le
mânt. ma
La re, La re, ge C-o
re.. re
re
ge!
CARMEN
dă ,
To re
a
Muzică: Georges Bizet Bizet
dor,
To
re
a
dor.
• Opera Carmen, de Georges Bizet, Marș Marșul ul toreadorilor toreadorilor . Cântă și tu în timpul audiiei.
39
D
V.: – Adela, cred că măsura de trei timpi o să-mi creeze probleme! A.: – Nici vorbă, e foarte simplu! Ai învăat deja la pagina 18. CUCULE, PASĂRE SURĂ
43
solist
Andante
1.Cu cu le pa 2.Ori ți-e foa me, 3.Nici mi-e foa me,
să re su ori ți-e se nici mi-e se
ră, te, te,
Prelucrare I. D. Chirescu
cu-cu
Cuc! Cuc! Cuc!
Ce tot cânți la Ori ți-e dor de Ci mi-e dor de
cu - cu
1.
Cu cu lea Cu cu lea Cu cu lea
nă nă nă
lu go ja lu go ja lu go ja
nă nă nă
3 4
Cuc !
Versuri: Ioana Zamfir
iar bă câ n te
iz ze
vo rul fi rul
Mii de per Co dru-n ur
Doar me prin tre A pa din iz
flori, vor,
Refren
Cu cu!
40
cu cu!
Bi
cu-cu
cu-cu
2.
C uc
ÎN PĂDURE
Moderato
1. Su su ră 2. S-a tre zit
cu-cu
noi pe șu ră, co dru ver de, co dru ver de,
Prin tre bra zi Și-a por nit
le ma
mici. lui .
Nu mai cu Cân tă cu
ne
voi hai
e,
Muzică: Jean Lupu
A run când în Și-a-n ce put să
nici hui
Li niș tea Sal tă mai
cul cul
M-am
le neș ia ră,
de
a sprin
mie ța
Cân tă u ne Par că mai cu
prins
cu
bi
ne
zii ră
ori. spor.
le!
ÎN POIANA VERDE
3 4
po ia Cu bă ieți
1. În
Refren solist
Cu
cu
O
di
ri
Moderato
na și
Cântec popular polonez
ver fe
de te
cu
cu
di
i
A
na
O
ve se li Cân tă cu
Ha!
di
A
ri
2. I-auzi colo cornul, El mi-e bun prieten
Tempo de vals
m-a mă
ca la
să, că
măi su
mul cân
Ha!
i
O
na
U
tă tă
di
ri
di,
ha
Cântul lui trezește Codrul des de cetini.
DU-M-ACASĂ, MĂI TRAMVAI (piesă de muzică ușoară)
43 Du Du
di
e cul
Muzică: Vasile Vasilache
tram ța
vai. mea
Du cu
mă por
iu �
te, ță
1.
2.
Ce
mai
stai
și
ciș
me a
Noap tea se La o por
1.
și și
câi mă
nii aș
la teap
tră tă
că-i
târ
ziu
la �
să ță
pe stra da stă ci ne
mea va
2.
ca
să
viu.
• Invitaie la vals, de Carl Maria von Weber. • Valsuri, Poloneze, Mazurci, de Frédéric Chopin.
• Reine din aceste dansuri pe cel care i-a plăcut mai mult. 41
D
V.: – Măsura asta de patru timpi o să-mi dea mult de furcă! A.: – Viorele, o știi deja, ai învăat-o la pagina 19. MOȘUL NICOLAE
4 4
Versuri și muzică: Muzica și text: Anca Toader
Moderato
1.Mo șu le , eu sunt 2.Cio co la tă și 3.Dorm sub ge ne în
cu a o
min lu da
te ne ie
Te rog vezi și ți Toa te-n ghe te el Vi ne Mo șul Ni
ne
co
min pu la
te ne e
Că-mi do resc un te le fon Pen tru fră ți o rul meu Tre ce pe la u șa mea
4 4
Sam sung, No kia sa u I a du în dar un Pu ne-n ghe te el ce
fone zmeu va
I Un Ce
fone! zmeu! vrea!
DULCE ȚARĂ
(cântec vechi francez de muzică ușoară - fragment)
Allegretto
1.Dul ce 2.Dul ce
ța ră, ța ră,
lea găn al co pi lă Do rul mă cu prin de
1.
ri ei, nioa ră,
42
ri ei, ia ră,
Muzică: Charles Trenet
Cald iz vor al bu cu De că su ța de-o di
2.
Îl păs trez în i ni
mă.
Lo cul un de m-am năs cut.
POVESTE Moderato
Versuri și muzică: Anca Toader
44
1.Făt Fru mos, C-un zmeu fal
fiu nic
de-m - pă și u
rat, rât
Pen tru-o fa Foar te greu
2.
do bo rât.
Zdrang,zdrang,zdrang,
1.Zdrang, zdrang, zdrang, zdrob,zdrob, zdrob.
zdrob, zdrob,
zdrob,
tă de
1.
s-a lup tat
Trosc, pleosc, trosc !
Trosc, pleosc, trosc !
2. Fioros și furios, Foc pe nări zmeul a scos. Făt-Frumos scurt îl pălește, Fiara-n praf se zvârcolește. Văleleu, capul meu, Ce mai zmeu! Vai, vai, vai! Stai, stai, stai să nu mai dai! 3. Așa luptă zic și eu! Fata a scăpat de zmeu. Și-acum umblă zvonuri, vești, Fi-va nuntă ca-n povești. Hai la joc, mai cu foc, Nu te-opri, Joc în doi, ca la noi, tu n-ai găsi!
AMI NTEȘTEI!
• Impresii din copilărie, de George Enescu (fragment). • Dansuri românești, de Béla Bartók. • Pe fondul muzicii Impresii din copilărie, de George Enescu, se recită un fragment din partea a VIII-a a poemului Călin (file de poveste), de Mihai Eminescu. 43
D
POVESTEA IMNULUI
Într-o zi luminoasă și caldă a anului 1848, dintr-o grădină a unei case din Scheii Brașovului se aude un bărbat cântând cu însufleire: „Deșteaptă-te, române, În care te-adânciră Din somnul cel de moarte Barbarii de tirani!“ Este Andrei Mureșanu, poet al generaiei pașoptiste și autorul poeziei Un răsunet , ce va deveni imnul revoluionarilor români de la 1848 animai de idealurile împărtășite de întreaga Europă: egalitate, unire, libertate. Nu știm cu certitudine cine a compus muzica imnului nostru: poate însuși poetul, poate Anton Pann, poate Gheorghe Ucenescu. Cert este faptul că acest cântec i-a înflăcărat pe revoluionarii pașoptiști, încât Nicolae Bălcescu, conducătorul revoluiei din ara Românească, l-a considerat „marsilieza românilor“. Și dacă despre primele evenimente, când s-a cântat Deșteaptă-te, române!, afli din cările de istorie (Revoluia de la 1848, Războiul de Independenă (1877-1878), războaiele mondiale etc.), despre ultimele ocazii îi pot vorbi bunicii, părinii și profesorii tăi, unii dintre ei participani ai acestor momente cruciale (revolta de la Brașov din 15.XI.1989, Revoluia de la 1989). Din 1990,
Moderato
44 1
1
1
1
AZI ADUC AL MEU ONOR Versuri și muzică: Anca Toader și Valentin Moraru
1
3
5
4
As tăzi merg mai ca den țat â pe stră bu nii mei
1
1
Fiind că Pen tru
Refren
1
1
1
vezi mi-am a Ro mâ ni
3
5
min �t a-mi dra
gă
3
5
4
3
Stâng, drept, stâng ca Sau lup tat ca
un niș
4
3
5
De să
toți ră
cei mâ
4
ce nă
4
5
sol dat! te zmei,
3
2
1
s-au jert fit. ța a-n trea
gă!
5
5
5
5
4
Pen Pen
tru tru
ța cei
ră ce
și nu
5
4
po por mai sunt
1. 4
Azi,
4
4
a
duc
4
al
2.
A
44
4 3
5
4
pă rând a
3
2
1
cest pă mânt.
Stâng,drept,stâng,drept, Pe
3
4
5
meu
o
nor!
Stai!
LIMBA ROMÂNEASCĂ
2 4 Versuri: Gheorghe Sion
Moderato
1. Mult e 2. Ro mâ
Al Vor
tă biți,
dul na
ce șul
și o
lim bă-ar scri eți
mo ro
fru iu
moa beș
să te
ni mâ
oa neș
să te,
ma-n plă Ro mâ
ce ni
re e
Lim Ca
Ca Pen
Muzică: Ion Cartu
ba ce vor su fle tul
ea tru
nu Dum
bim, său,
gă ne
sim. zeu
Sal tă Frați ce-n
Și Și-n
pe lu
i dul
bu mi
ni cea
ze-a na
du ei
ce cea
mie vi
re e
Când o Naș teți
Când o Dul ce
as și
cu vie
cul mu
vân țu
tăm riți
tăm. iți!
TREI CULORI
43
Muzică și versuri: Ciprian Porumbescu
Moderato
1.Trei cu 2.Cât pe 3.Ro șu-i
lori vea a
lori cu nosc pe cer și cât pe fo cul vi te
de-un vechi re un fal nic u rul câm
lu me, Ce le lu me, Vor fi ji ei , Jert fe
țin ca sfânt o as te trei cu le ce-n veci nu
dor, lori. pier;
Sunt cu Vom a Gal ben
nu nu pi
me me ei
A min Și un Și al
�ri de-un brav po fal nic vi i bas tru-al nos tru
por; tor, cer;
Sunt cu Vom a Gal ben
lori vea a
de-un vechi re un fal nic u rul câm
nu nu pi
me me ei
A Și Și
min un al
�ri fal ba s
de-un nic tru-al
brav vi nos
po i tru
por. tor. cer.
• Marșul lui Iancu, de Timotei Popovici. • Marș militar , de Franz Schubert. • Opera Aida, de Giuseppe Verdi, Marș triumfal . 45
Numește compozitorii și autorii versurilor pentru următoarele cântece. a) Imnul Deșteaptă-te, române! b) Trei culori c) Limba românească 2 Știind că primul timp este accentuat, stabilește pe caiet corespondena dintre cele două coloane. 1
1
A
2
B
3
C
Cântă împreună cu ceilali elevi cântecul Dogarii. a) Adăugai partea ritmică (percuia corporală). b) Împării-vă în două grupe; primul grup cântă cântecul, iar al doilea realizează partea ritmică. c) Schimbai grupele. d)* Cântă împreună cu un coleg acest cântec astfel: unul dintre voi va fi solist, iar celălalt îl va acompania la Blockflöte. 4 Audiază Marșul triumfal , de Giuseppe Verdi (fragment). Exprimă-i părerea despre această compoziie. 3
Cântă cântecul Azi aduc al meu onor. a) Împării-vă în două grupe: primul grup cântă prima strofă, al doilea, refrenul. b) Schimbai grupele. c)* Cântă-l pe cuvinte acompaniat de un instrument cu clape, respectând digitaia. 6 Cântă cântecul Dogarii, pe cuvinte, cu toată clasa, pe grupe și individual, acompaniai de negativul cântecului pe care îl regăsii în manualul digital. 5
Realizează o fișă de potofoliu, în care să notezi câteva informaii despre imnul naional al Franei, La Marseillaise.
7**
* Aceste cerine se realizează în funcie de dotarea școlii cu instrumente și de competenele profesorului de muzică. ** Acest item trebuie rezolvat cu o oră înaintea recapitulării. Toate fișele realizate de elevi, se vor regăsi în portofoliile lor. 46
1
a) Pune barele de măsuri corespunzătoare următoarelor exerciii ritmice, după model. 15 p b) Indică măsura.
Audiază Marșul lui Iancu, de Timotei Popovici, și discută cu colegii despre trăirile tale declanșate de această compoziie. 10 p
2
Cântă cântecul Hora mare cu toată clasa, pe grupe și individual, folosind negativul cântecului pe care îl regăsești în manualul 10 p digital.
3
4
Cântă cântecul Trei culori cu toată clasa, pe grupe și individual.
10 p
Prezintă în faa clasei fișa de portofoliu realizată la Recapitulare 15 p – Imnul naional al Franei, La Marseillaise.
5
6
Alege una dintre audiiile Unităii IV și motivează-i alegerea.
7
Cântă împreună cu colegii tăi pe cuvinte imnul naional al României. • Relatează care este istoricul acestui cântec. • Numește cele trei simboluri ale României.
10 p
20 p
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte. 47
D D D
2 4 Allegretto
1. As tăzi 2. Mi � 3. Vân tul 4. Și de-a
s-a tel, ba cum
Refren
Lă
u
dați
ASTĂZI S-A NĂSCUT HRISTOS
năs în te, pâ
și
cut fă nu-L nă-n
cân
Hris șe răz ve
tos țel, ba te, ci e,
tați
Me si a, În scu tec Na ua nin Mi la Dom
Și
vă
Colind
chip de ge, nu
bu
lu bum nu-L lui
mi bă a să
nos. cel. �n ge. fi e.
.
cu
rați
ÎNCHINAREA PĂSTORILOR
2 4 Allegro
1.
Noi um blăm și Pe Dum ne zeu
A ler ga răm În ies le la
1.
co lin dăm, că u tăm,
Flo
42
În S-a
Și- a fla răm boi năs cut.
be.
Flo
ri
le
dal
be.
Dal
be.
2.
Da l
be.
Ploaia caldă, fiul scaldă, Florile dalbe, Neaua ninge, nu-L atinge, Florile dalbe.
Colind
geri nă s
ul un
cân tă -n cut Hris
mic prunc
cor, tos
la dră
Pa Fi
2. Ceata de păstori în uimire asculta Îngerescul cor, vestea bună ce-aducea.
48
dal
2.
ÎNTR-UN STAUL MIC
1. În tr-un sta S-a năs cut
Refren
le
1.
2. Vântul dulce tragănă, Florile dalbe, Pruncul de mi-L leagănă, Florile dalbe. Allegretto
ri
Colind
ce ul
o gă
mar la ș
fi e Dom nu
gi și
ne mi
pe lui
de nu
pă cel
sa t nat.
mânt. sfânt.
3. Magi din răsărit au pornit conduși de stea Și la Beethleem au venit a se-nchina.
DECK THE HALLS (CASA-MPODOBIȚI CU RAMURI)
4 4
Allegretto
Cântec tradiional american de Crăciun
1. Ca sa-m po � . ă ve s m
Ve Pa
do cu
sel stră lu ce li nă
biți bu
ci nd să
Vă - m Fiind
bră cați că as
de tăzi
Vechi Ia
co lind cân ră mâi ne
gea muri fi e
la vă
să r e
ra muri ri e
cu cu
bă toa A ju
tați mai ta e Cră ciu
re. nul
La, la, la, la, la,
la,
la, la, la,
La, la, la, la, la,
la,
la, la, la,
La, la, la,
re. nul
la , la, la,
La, la, la, la, la,
la,
la, la , la,
la, la, la.
ADESTE, FIDELES! (VENIȚI, CREDINCIOȘ I!)
Text adaptat: Valentin Moraruoraru
4 4 Moderato
Ve
niți
niți
to
niți
cre din
la
Bet
rul!Ve
să-l
cioși ve niți
le
niți să-l a do
a
do
răm
em!
În ge rul vă
S-a
răm
chea mă
năs cut
ve
pe
Cântec tradiional irlandez
niți să-l a
Do
zi
do
ve
niți
Ve
Hris tos sal va
răm!
Ve
mnul.!
• Colinde, în interpretarea Corului de copii Radio. • Colinde, în interpretarea Corului Symbol al Patriarhiei. 49
D
A.: – Uite, Viorele! Eu învârtesc globul, tu închizi ochii și pui degetul. Să vedem dacă descoperim ce ară este și dacă știm vreun cântec sau dans de acolo. V.: – Învârtește!... Stop! Am ajuns în Rusia.
2 4
CAZACIOC
Al leg retto
Ca
za cioc,
cat ie
I te
van și și-a luat la s-o-n cet cu
al să u nu au
foc, loc.
1.A .Măi
s�n gă ii
Joa Joa
ple bă
că că
toa toa
Dans popular rusesc
Bătăi di n pal me
Ah! Dar
tă tă
ca
l el
za cioc,
troi ca ca
joa joa
noap noap
un,
tea tea
că și că și
ca ca
doi,
În În
trei
o o
su nă ba la su nă ba la
za za
raș raș
lai lai
cioc. cioc.
V.: – Dragă Adela, eu vreau să știu ce a fost mai întâi,Lacul lebedelor sau Teatrul Balșoi. A.: – Atâta știi tu despre Rusia, ara asta mare și frumoasă?! V.: – Mai știu și despre Gagarin, primul om care a zburat în Cosmos. A.: – Dar despre dansurile rusești? V.: – Știu că trebuie să fii un sportiv foarte bun, ca să joci un astfel de dans. 1
Balalaică – instrument muzical popular rusesc cu trei coarde și cutie de rezonană triunghiulară. 50
să-și e
ca 1, ca
A.: – Dar despre Israel? V.: – Știu că au un zid unde plânge toată lumea. A.: – Nu plâng, Viorele, se roagă! Se roagă lui Dumnezeu pentru iertare și ajutor. Cred că și tu ai avea un pic nevoie de așa ceva. HAVA NAGILA (SĂ NE BUCURĂM) Allegretto
44
Dans popular israelian
Ha Dan
va sea
na gi ză iu
la, te,
Ha Dan
va s ea a
na gi ză iu
la, te,
Ha Dan
va sea
na gi la, ză iu te,
1.
2.
ve dans
Ha va Joa că
nis me mi nu
ne și
cha, nat
ran ne na, tu a cum,
ve dans
Ha Joa
nis m me mi nu
va că
n ne șși
cha. c nat. a .
Ha va Joa că
ran ne na , tu a cum. c
Ve Ve
ne și
ran ne na, tu a cum,
nis me seli să
cha. fim.
A.: – Bravo, Viorele! Dar despre Ungaria, vecina noastră, știi ceva? V.: – Știu că au un dans popular foarte cunoscut, ceardașul1. UDVAROMON JEGENYEFA (ÎNFLORESC MIGDALII)
2 4 Moderato
Cântec popular maghiar
Ud va ro mon În flo res c la
vi rág fe te
je ge nyét mul te ori
1
zik le
je ge nye fa, noi în sat mig
nem lát da le
Majd te rem a În flo resc mig
Csáb fa lu ban Noap tea vin să
szik le
je da
min den éj jel Noap tea vin să
ge nye fa le le de
ne ve lik a le cu lea gă
szép le bravi fe
� zen két szer le a du ne
je ge nyét mul te ori,
gényt. ciori.
Ceardaș – dans naional maghiar alcătuit din două pări; una lentă, iar a doua din ce în ce mai rapidă.
51
CIELITO LINDO (CER SPLENDID)
Moderato
3 4
Cântec popular mexican
De la sier Din tre munți
ra mo ne gri,
Un par de o Stră lu cind,
ban do. oa ră.
re na , cie ce rul e
ji tos doi ochi
Ay, Ai,
ay, ai ,
ay, ai,
li to splen did,
ne gros, cie ne gri, ce
li n do, vie Ca să gea
li to rul e
Can Fii
ay! ai!
nen ba ta co
lin do, de splen did și
ta y ve
no sel,
ja n do boa ră,
con tra te-n fi
llo res cân tă
Por Cân
que can tan tând și i
do se a ni ma
le gran cie ba te ce
li to rul e
li n do, los splen did și
co ra te în
zó nes. cân tă
A.: – Am ajuns în Italia. De canonetă ai auzit, Viorele? SANTA LUCIA
Moderato
43
1.Sul 2.O 1.Pe 2.O,
ma dol ma dul
l´on da, ri de re va lul, lu mi nos
mi a, ni a, bar ca mea, ni a,
52
Cântec popular italian
re ce rea ce
pro vol vân ai
lu Na lu Na
ci po ci po
ca li , e, li ,
spe ro il leil Cre tul a fost cre
San
ta
l´a o se o,
ven a di a
to. to, e. tă.
Lu
stro suol nin tu,
d´ar be e splen
gen a ce doa
Ve ni te al Tu se i l´im Vi no cu �ș o mi
ci
a,
to to rul, re,
l´a gi pe pas u nu
San
Pla ci da è O ve sor Do mol e Cun zâm bet
le ro șor, ne,
ta
Lu
bar del vi eș
chet l´ar no ar
ci
a!
ta mo în mo
D
D
V.: – Adela, după atâtea cântece de pretutindeni, mi-e dor de un cântec românesc, de o horă! HORA1
2 4 Allegretto
Cântec popular românesc
1. Tra Și 2. Ho Și
geți ho ra măi flă căi, su nați din zur gă lăi ra noas tră ne-o iu bim cu ea ne-n ve se lim
de
Frun ză ver
măi!
Doi pași î
na
in te măi,
și doi î
poi
na
Tra la la la Vezi a șa se
joa că pe la
noi!
HAȚEGANA 2
2 4 Allegro
La,
la,
Cântec popular românesc
la,
la,
la,
1. Foa ie 2. Ș-a poi
la,
la,
La,
ver u
de nul
la,
la,
la,
bob î
La,
la,
de na
la,
la,
la, la ,
li n poi
te
la, la,
la, la, la,
la, la, la,
la,
la,
la, la ,
la, la,
la.
la,
la,
la,
la,
la, la,
la.
Fine
Ba teți doi pași Ha țe ga na
î na in te, ca la noi
La, la , la, la,
la.
La,
la.
„La noi întâi se aud cântecele și apoi răsare soarele.“ (George Enescu) • Dansuri ungare, de Johannes Brahms (fragment). • Dansuri slave, de Antonín Dvořák. • Dansuri norvegiene, de Edvard Grieg.
• Dansuri românești reprezentative pentru anumite regiuni – Brâul, Călușul, Geamparaua. 1 2
Hora – dans popular românesc cu ritm domol, în care jucătorii se prind de mână, formând un cerc închis. Haegana – numele unui dans popular românesc, în ritm alert, răspândit în sudul Transilvaniei care se joacă
în perechi. 53
A.: – Viorele, mai lasă și tu pozele alea cu fotbaliști și hai să ne uităm puin în albumul acesta de artă și să facem o călătorie în trecut! Uite ce frumos! O sală de bal într-un palat și iată și dansatorii! Știi ce dansează? Un menuet. MENUET*
Versuri: Anca Toader
3 4 Moderato 5 1 2
4
C-un
5
Din
4
E-un
5
O,
4
cât de bi ne-i
2
3
prinț fru mos, cu
ges
vis nu vreau să
1
5
4
3
2
4
dans a
3
3
3
4
2
nu me,
5
5
1
când vi
4
3
1
2
sez
3
mă
deș
tept,
Cânt
3
4
un
1 2
el
1
2
3 4
5
s unt prin țe să
2
1
2
1
Că
1
tul ga lant și
3
Muzică: Johann Sebastian Bach
3
se
1
3
a plea că
2 3
4
și dan sez a
1
2
dans mi nu ne
Și-i
3
2
și
1
3
e
5
1
2
spu ne me nu
* Acest cântec este o transpoziie din tonalitatea iniială Re major în tonalitatea Do major .
1
dan sez
2
le
1
cest du
! R E I N E
54
1
1
et.
2
gant
1
et
A.: – Valsul care a cucerit Europa în secolul al XlX-lea, pornind din Viena, îl știi? Cei doi Strauss, tatăl și fiul, s-au întrecut compunând valsuri nemuritoare. DUNĂREA ALBASTRĂ
(fragment)
43 Allegretto
Muzică: Johann Strauss - fiul
V.: – Dar și menuetul nostru românesc nu-i cu nimic mai prejos. A.: – Care menuet, Viorele? Glumești? V.: – De-a lungul, de exemplu, dar nu-i zice menuet, ci Horă lungă. DE-A LUNGUL
3 4 Horă lungă din Transilvania
Versuri: Anca Toader Moderato
Ha i!
Câ nd dan se z mă p și mi pe
simt ca și vră jit no ri șori de-ar gint
Tra, la, la, la , la, la, la, la, la,
1.
la,
la.
Sân ga dreap ta-a cum ne le gă nă m - ho ra lun gă când ăm.
Tra, la, la, la , la, la, la, la, la,
2.
la,
la.
Tra, la , la, la, la,
la,
la,
la,
la.
• Simfonia nr. 84, de Joseph Haydn, partea a III-a – Menuet ( fragment). • Menuet, de Johann Sebastian Bach. • Mica serenadă, de Wolfgang Amadeus Mozart, partea a III-a – Menuet ( fragment). • Valsuri, de Johann Strauss – tatăl și Johann Strauss – fiul. • Valurile Dunării, de Iosif Ivanovici. 55
UNITATEA V. RECAPITULARE 1
Citește cu atenie definiia următoare și scrie pe caiet varianta corectă. A sau F Colindul este un gen ritual străvechi cu funcie de urare (felicitare), care se cântă în perioada sărbătorilor de iarnă (24.XII – 6.I) sau cu alte prilejuri.
2
Cântă colindul Astăzi s-a născut Hristos, parcurgând etapele învăării.
Audiază valsuri compuse de Johann Strauss – fiul. Alege unul dintre ele și prezintă-l colegilor tăi. Argumentează de ce l-ai ales.
3
Cântă Menuet, de Johann Sebastian Bach, la un instrument cu clape, urmărind digitaia indicată.
4*
Cântă Dunărea albastră, de Johann Strauss – fiul, la Blockflöte, folosind digitaia corespunzătoare.
5*
6 7* 7
Cântă în limba română canoneta Santa Lucia, parcurgând etapele învăării. Cântă cântecul Haegana, parcurgând etapele învăării.
RECAPITULARE SEMESTRIALĂ 1 a) Cântă împreună cu toată clasa imnul naional al României. b) Citește următoarea strofă din poemul Epigonii, de Mihai Eminescu, dedicată lui Andrei Mureșanu. „Mureșan scutură lanul cu-a lui voce ruginită, Rumpe coarde de aramă cu o mână amorită, Cheamă piatra să învie ca și miticul poet, Smulge munilor durerea, brazilor destinul spune, Și bogat în sărăcia-i ca un astru el apune, Preot deșteptării noastre, semnelor vremii profet.“ c) Exprimă un punct de vedere despre ideile și sentimentele exprimate de cele două creaii de la punctele a) și b). 2 Audiază fragmentul din Poema română, de George Enescu. Vorbește despre trăirile tale declanșate de această creaie. 3 Alege din repertoriul de cântece din semestrul I cântecul care i-a plăcut mai mult. Alcătuiește un clasament împreună cu ceilali colegi. Cântai cântecul care a ieșit pe primul loc. 4 Alege din repertoriul de audiii din semestrul I compoziia care i-a plăcut mai mult. Alcătuiește un clasament împreună cu ceilali colegi. Argumentează ordinea rezultată. * Aceste cerine se realizează în funcie de dotarea școlii cu instrumente și de competenele profesorului de muzică. 56
1
UNITATEA V. EVALUARE Cântă Colindul din Banat, de Timotei Popovici, parcurgând etapele învăării.
25 p
COLIND DIN BANAT
2 4
Muzică: Timotei Popovici
1. Ia 2. Că 3. Și 4. Dum
Ia Noap Să Soa
scu vă v-a ne
sc u tea vă re-n
lați vin duc zeu
lați, pe mân ra
voi, co pe a
ro la � ze
bo ieri lin dă Dum ne de vă
mani plu tă cân ie de lu mi
mari tori zeu rat
gari tori rău nat
Flo
Flo
ri
ri
le
le
dal
dal
be
be
2
Alege dintre audiiile prezentate în unitatea V pe cea care i-a plăcut cel mai mult. 15 p
3
Cântă Menuet, de Johann Sebastian Bach, parcurgând etapele învăării.
25 p
4
Cântă hora lungă De-a lungul, parcurgând etapele învăării.
25 p
EVALUARE SEMESTRIALĂ 1 a) Alege un cântec din repertoriul tău și interpretează-l în faa colegilor. b) Vorbește colegilor despre ce ai simit cântându-l. 20 p 2 a) Alege dintre audiiile semestrului I pe cea care i-a plăcut cel mai mult. b) Vorbește despre sentimentele și trăirile tale determinate de compoziia aleasă. 20 p 3 Cântă cântecul Ceasul și argumentează de ce canonul este cea mai simplă formă 20 p muzicală ce se poate cânta pe mai multe voci. Cântă cântecul Hora mare (pagina 39) cu toată clasa, pe grupe și apoi singur acompaniat de negativul cântecului pe care îl regăsești în manualul digital.
4*
5*
Prezintă împreună cu colegii tăi un concert de colinde.
20 p 10 p
Cântă la Blockflöte colindul Colind din Banat și valsul Dunărea albastră, folosind 15 p digitaia corectă.
6*
7*
Cântă la clape Menuet , de Johann Sebastian Bach, folosind digitaia anunată.
15 p
La fiecare evaluare se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte. * În atenia profesorului! Elevii rezolvă itemii 4,
5 sau itemii 6, 7. 57
D V I.1. M.: – Viorele, Adela, chiar credeai că v-am părăsit? Nu, dragii mei. Am avut doar o mică dispută cu confratele meu Antonio Salieri. El susine că TONUL este baza unei melodii. Iar eu susin că SEMITONUL are o putere mare și, uneori, unul singur poate schimba totul. V.: – Iertai-mă, domnule profesor Mozart, eu nu îneleg! M.: – Ca să înelegei, trebuie să vă amintii ce ai învăat anul trecut. Adela, tu mai știi? A.: – Eu îmi amintesc de ton și semiton, dar și despre niște semne cu denumiri ciudate: DIEZ, BEMOL și BECAR.
REI NE!
Ton
I
Ton
II
Semiton
III
IV
Ton
Ton
V
VI
Ton
Semiton
VII
VIII
M.: – Aș vrea să vă dau câteva exemple de semitonuri celebre. V.: și A.: – Semitonuri celebre? M.: – Da, eu așa le spun când un semiton ca acesta, mi – fa, ajunge sub pana măiastră a unui compozitor ca Georg Friedrich Händel. ARIE DIN OPERA RINALDO
3 4 (fragment)
Moderato
La Las
58
să-mi cla
a ch´io
plân pian
ge ge
a la
G.Fr. Händel
ma du
ra-mi ra
soar sor
tă. te.
M.: – Cu nimic mai prejos este și acest semiton (si-do) cu care se joacă atât de frumos un alt mare compozitor, Gioacchino Rossini. A.: – Eu cred că și semitonurile de la începutul Simfoniei Nr. 40, compusă de dumneavoastră, sunt la fel de celebre. UVERTURA OPEREI BĂRBIERULDINSEVILLA
44
(fragment)
Gioacchino Rossini
SIMFONIA NR. 40 ÎN SOL MINOR*
Partea I – fragment
Wolfgang Amadeus Mozart
4 4 Molto allegro
ALBINA
2 4
Versuri și muzică: Valentin Moraru
Allegretto
1. Zor ne vo ie , 2. Când a jun ge, bi nu ța 3. Al
Să a jun gă Cu un al tul, „Cum, vrei mie re?
o ce se
al bi să va zbâr leș
Zum ză ie-n zbor Ia , un trân tor A cul ia tă -l
spre stu pi nă stă la sfa dă pre gă te ș te ,
1.
se zo reș te, cum c-ar vrea Zău a șa !
Mie rea ea o Pri mul, el , mie Nu mun ceș�, deci
pre gă teș te, re să ia . nu mân ca!“
Refren
2.
Mie rea ea o Pri mul, el, mie „Nu mun ceș�, deci
zori la drum,
nă dă! te,
pre gă teș te. re să ia . nu mân ca!“
Zum, zum, zum,
Zum, zum, zum,
zum, zum, zum,
zum, zum, zum,
Zor, zor, din
câ
tă trea bă
am a cum!
* Acest cântec este o transpoziie din tonalitatea iniială sol minor în tonalitatea la minor . 59
M.: – Dragii mei elevi, despre semitonuri obinute prin alteraii vei afla mai multe și mai pe îneles în anii școlari viitori. A.: – Dar acum, vedem clar ce putere au aceste semitonuri. Când am ascultat „Cântec de primăvară“ compus de dumneavoastră, domnule profesor, am simit cât de frumos se schimbă melodia la apariia lor. Aș dori să cântăm cu toii această minunată melodie. CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ*
43
Wolfgang Amadeus Mozart
Allegretto
1. O, 2. Să
Și Și
cât
su cu
aș
vi vi
sur cul
vrea
no, nă
de să
să
Mai, cu pă să
iz ne-n
văd
soa re
re, cu le Și-n
voa gâ
re cu ne vo
iar
Fru
flo ios
mo
ver zi crâng pri
ri de
șii
ce mii
ghi
le vi
le de
o
câm ghe
pii tori.
Refren
mii ori.
O,
cei,
Pe
lun
ca-m
po
do
bi
tă,
Dră
gu
ții
mie
• Observă cele două momente încercuite: do -re și fa -sol. • Acestea sunt semitonuri obinute prin alteraie. În acest caz, prin diez.
* Acest cântec este o adaptare din măsura de 6/8 în măsura de 3/4. 60
lu
șei!
COBORÂI DIN DEAL ÎN VALE
2 4 Allegretto
1. Co bo râi din 2. Fos -t-am o mul
Mă ntâl nii cu Și nu m-o mân
Do Că
Do Să
Cântec din Maramureș
ru´ prin se-a nici lu pii
ru mă
deal în pă du
do cat
ru-n lu
mă-n tre nu-s ne
mi-i nân
de ce
va rii,
ca le pii,
le
Co Fos
Mă Și
ba buni
Do Să
ci oa
bo râi t-am o
din mul
ntâl nii cu nu m-o mân
ru mi-i mă nân
ne meni
de ce
deal în va le pă du rii,
do ru-n ca le cat lu pii.
ci ne va oa meni buni
va. buni.
• Observă cele două momente încercuite: Si -La (în coborâre). • Acestea sunt semitonuri obinute prin alteraie. În acest caz, prin bemol. ! R E I N E
• Arie din opera Rinaldo, de Georg Friedrich Händel. • Fragment din Uvertura operei Bărbierul din Sevilla, de Gioacchino Rossini. • Fragment din Simfonia Nr. 40, partea I, de W.A. Mozart. • Fata de păstor și cucul , de Teodor Teodorescu, în interpretarea corului Madrigal. 61
V.: – Adela, te rog să primești un mărișor! A.: – Mulumesc frumos, Viorele! MĂRȚIȘORUL
2 4 Moderato
Muzică și versuri: Mihaela Mitrea
1. Alb și 2. Fră ți 3. Iar a
ro șu o rii poi o-m
îm pre plini de bră ți
și or prin dă pic, zău,
Fră ți Să îl Și-un pu
su u că
u nă dor șa re
ri oa ră, șu rel nu stri că,
Pa Îm În
re că se ple tesc un so ți tă
La-n ce put Mă mi cu Pen tru dra
de ței ga
țin de măr ți de u
mâ nă , șor. ra re,
pri la de
va ră. ver. mi că.
mă re mă
Refren
Măr Măr
ți ți
șor, drag șor azi
măr ți șor, îl pur tăm
Pri Și
mă ve rii cu dra gos
ves � tor, te-i cân tăm.
SĂGEȚILE ZBURĂTOARE
4 4
Muzică Text și și versuri: muzică: Valentin Valentin Moraru Moraru
Îm Să Rân Și
bră ge du din
ca ți ne ca
te le le, lea
ca zbu rân lor
de ră du se
ga toa ne ni
lă re le nă
Refren
Cu Au Au Au
frac por por pro
ne nit nit mis
gru și be tea lă în goa na ma re în zbor spre ste le co să re vi nă
Pri
mă va
ra
a
ve nit
Rân
du ne
le
cer
se nin,
1.
Rân du ne le le-au
62
2.
so
sit.
Zbor u șor și vân
tul
lin.
CEA MAI DRAGĂ
Versuri: Emilia Căldăraru
Adaptare după Frédéric Chopin Muzică: Anca Toader
3 4 Allegretto
1.Ma 2.Pri
mă dra gă, mii pași, pri
îmi eș� de ma dul ce
Tu Pri
scum ma
pă ma mă că ra re,
nă sea mă gă na re,
bu le
Cea Ce
Din Șoap
tre toa te ta pri mei
mai rul
dra pri
Al
bul
câ a
gă mei
te sunt, di e ri,
pe pă mânt. pri mă veri.
Refren
Cris
ta
li nul a pei
li
ne,
flo rii de ca
is,
1.
Tot
cei mai a dâ nc în
mi ne
2.
ma mă, doar de � ne i scris.
scris.
COPILUL ȘI FLOAREA
Moderato
43 1.Tu,
mi
tat
M Muzică: Johannes Brahms
floa
re
ne, Po
al
doa
Gin gă
și
bas
tră, Ce
bă să-mi
a,
creș� pe
fii.
Par
La
fu
2. Ia seama, copile, Mica floare-i șopti, A mea strălucire În curând va pieri.
câm
pii,
piep tul meu te-a li
mul
ce-a
Hai, vi
no
cu
nă, să simt ne în ce
tât ma-u fer
me
cat.
Plăpândă și scurtă E viaa florilor. De-s culese, Îndată se ofilesc și mor.
• Piesa corală Mama, de Ioan D. Chirescu. • Mama, de Frédérich Chopin. 63
1
Completează pe caiet spaiile punctate cu informaia corectă, după model. Semitonul reprezintă … Tonul cuprinde … Diezul urcă … Bemolul coboară … Becarul anulează efectul alteraiei anterioare.
Pornind de la cântecul „Albina“ a cărei cântare model a profesorului ai urmărit-o, rezolvă următoarele cerine: a) în ce măsură este cântecul; b) indică valorile de note din cântec și spune cât durează fiecare; c) păstrând modelul ritmic întâlnit, cântă înălimile sunetelor; d) cântă și tactează (solfegiază); e) cântă cântecul pe cuvinte, cu toată clasa, pe grupe și individual acompaniat de negativul cântecului pe care îl găsești în manualul digital. 3 Indică semitonurile existente în cântecul Albina. Cântă cântecul acompaniat de negativul pe care îl regăsești în varianta digitală a manualului 2
Realizează o fișă de prezentare a compozitorului Gioacchino Rossini notând două aspecte care te-au impresionat. 4*
5
Alege una dintre audiiile propuse și motivează alegerea ta.
6
Alege un alt cântec învăat și cântă-l împreună cu clasa.
* Acest item va fi dat cu o oră înaintea Recapitulării. 64
Pornind de la cântecul Coborâi din deal în vale, a cărui cântare model a profesorului ai urmărit-o, rezolvă următoarele cerine: 5 p. a) în ce măsură este cântecul; 5 p. b) indică valorile de note întâlnite și spune cât durează fiecare; 5 p. c) ce semne de alteraie apar în cântec și ce semnificaie au; d) ce fel de legato apare în cântec; 5 p. e) păstrând modelul ritmic întâlnit, cântă înălimile sunetelor; 5 p. 5 p. f) cântă și tactează (solfegiază); 5 p. g) cântă cântecul pe cuvinte.
1
2
Câte semitonuri sunt în cântecul Coborâi din deal în vale? a ) 7. b) 8. c) 5.
10 p.
Prezintă fișa din portofoliu realizată la recapitulare despre compozitorul Geoacchino Rossini. 10 p.
3
Împării-vă în două grupe: primul grup va interpreta Cântec de primăvară, de Wolfgang Amadeus Mozart, iar al doilea va interpreta Copilul și floarea, de Johannes Brahms. Profesorul vostru va hotărî câștigătorul care va obine punctajul maxim. 20 p. 4
Cântă cântecul Săgeile zburătoare împreună cu colegii tăi, pe grupe și individual, acompaniai de negativul cântecului pe care îl regăsești în varianta digitală a manualului. 15 p. 5
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte. 65
D M.: – Dragii mei elevi, astăzi vi-l prezint pe maestrul maeștrilor. Cel de la care am învăat mult și cel care a pus lucrurile în ordine în problema aceasta a tonalităii. Așadar, în faa voastră – marele Johann Sebastian Bach. Nu uitai, suntem în lumea viselor lui Viorel! V.: – Dacă este așa, atunci permitei-mi să-i iau un interviu maestrului. J.S.B.: – Sunt aici pentru voi. Mai întâi însă aș dori să aflu, Viorele, ce știi tu despre mine. V.: – L-am auzit pe fratele meu mai mare când vorbea cu un prieten, că, dacă v-ai fi ocupat de fizică și nu de muzică, ai fi devenit un al doilea Einstein. Avei o minte trăsnet! J.S.B.: – Oho! Ce frumos! Să revenim la tonalitate. Să facem o plimbare în Cosmos.
V. și A.: – În Cosmos?! J.S.B.: – Observai Soarele, astrul cel mare, are în jurul lui vreo șapte planete care se rotesc mereu urmând drumul (orbita) neabătut. Ce le ine așa, de nu fuge niciuna prin galaxii? Este puterea de atracie a Soarelui, putere numită gravitaie. A.: – Sunt sigură că o să învăăm la fizică despre asta. J.S.B.: – Desigur. Tot așa stau lucrurile și în muzică. Fiindcă și muzica se supune acelorași legi universale. A.: – Ce interesant! Dar care e Soarele și care sunt planetele în muzică? J.S.B.: – Să cântăm un cântec pe care îl știi încă de la grădiniă. * Noiunea de tonalitate nu apare în Programa școlară pentru clasa a V-a, dar exprimarea ei grafică se face prin gamă și arpegiu. 66
2 4 CEATA LUI PIȚIGOI
T p
T â p p
p
A.: –Au! Alunec pe note spre do!
Oprii-vă pe mi și reluai fragmentul din caseta colorată.
Oprii-vă pe re și reluai același fragment.
Finalul cântecului pe do.
V.: –Domnule profesor, ne este greu să ne oprim pe nota MI sau pe RE. Ne ducem parcă atrași cu putere spre nota DO! J. S. B. –Ei bine, dragii mei, DO este Soarele și toate celelalte note sunt planetele.
GAMA DO major Ton
Ton Semiton Ton
Ton
Ton Semiton
TONICA I II
III - IV
V
VI
VII - VIII
Arpegiul gamei I III V
VIII
REI NE!
67
CÂNTECUL GAMEI
Allegretto
4 4 Versuri: Emilia Căldăraru Do
Mi
Sol,
e pri
a tre
ma
ia ,
Muzică: Richard Rogers
no
tă-n
vezi , ia
ia lo cul în ar
ga
mă,
sea
mă ,
pe giu,
Re,
mai sus e
cu un
Fa,
mai urc un se mi
La,
dă to nul la sol 1.
Si, si
la
be le s-au
dus Și-am a
fa, sol, la , si , do,
juns la do de
ton,
ton ,
fe giu,
2.
sus, de sus, dar,
Do, si , la , sol, fa, mi, re,
sus.
Do, re, mi,
do.
VAI, SĂRACUL PUI DE CUC Canon
2 4 Versuri: I. U. Soricuilia Căldăraru A
B
1. Vai, A 2. La „Ce
Sus la
să că el te
ra zut vi doa
co dru
Hai cu mi ne
68
cul din ne re,
pui de vârf de mier la-n pu i
cuc, nuc, zbor, șor,
nea,
ni
me
nea.
noi,
du
pă
noi.“
pui de vârf de mier la-n pu i
cuc, nuc, zbor, șor,
ar zbu ra,
ar zbu ra,
ar zbu ra
la
la
la
ză voi,
ză voi,
ni
me
nea,
ni
me
du
pă
noi,
du
pă
Muzică: Nelu Ionescu
ză voi,
pui de cuc, vârf de nuc, mier la-n zbor: pu i șor?
Nu-l
a
ju
Că plâng bra
tă
zii
R E I N E !
GAMA la minor
44
Semiton Versuri: Emilia Căldăraru Ton
Ton
TONICA I II – III
Ton Semiton Ton
IV
V – VI
Ton
VII
Adaptare după Frédéric Chopin
Arpegiul gamei I III V
VIII
VIII
LA OGLINDĂ fragment
Versuri: George Coșbuca Căldăraru
2 4 Allegretto
Azi am să-n cres
Ma ma-i du să-n
șa
la
�n
dă
Muzică: Timotei Popovici
tez în
grin dă;
sat , cu do rul
Jos din cui a
Azi e sin gur
1.
Cu
pu
i
cum, o
șo
rul
2.
ză
vo
a) luminos; triumfal; vesel; jucăuș;
rul.
Cu
ză
vo
glin dă!
Și-am în chis u
rul.
b) melancolic; trist; jalnic; nostalgic.
• Marșul funebru, din simfonia a III-a Eroica, de L. v. Beethoven. • e Times ey Are a-Changin' , de Bob Dylan. 69
n ierea a e ir n s ă e il lori AZI CU TOȚI SĂ PRĂZNUIM
2 4 1 .Azi
cu
Hris tos
Colind
Allegretto
toți , să
vi
prăz
nen
ce
nu
�
2. Azi intră-n Ierusalim Călare pe mânz asin. De popor e așteptat Ca un mare împărat.
im, pe
Colecia: Gheorghe Cucu
Ii
nel
sus
pre pa
R efren
O,
3. La poartă e-ntâmpinat, Toi Osana I-au cântat, Osana dintru-nălime, Că Hristos împărat vine.
mi
nu
să
�
ne!
L
mă,
O,
mi
prea
mă
ca
un
rim.
miel.
nu
ne!
4. Pruncii cu stâlpări în mână Cântă cu toi împreună: Osana dintru-nălime, Că Hristos împărat vine. LA BUNICA DE FLORII
4 4
Muzică și versuri: Anca Toader
Allegretto
1.De 2.Vi
Es Să
Flo rii no te
te-un col pre zinți
mai le
ți a
sus vi
șor de șa mi
pe zi
plai u ne
rai nu ne
Și Lu
La La
bu ni ca în bu ni ca în
li li
va va
nu-i ni meni ca să-l mea-n trea gă să o
va va
dă dă!
dă. dă.
Refren
Fl ori de mă r mi
nuni de flori
Cre ngi a plea că
1.
ce cu lori
Cred că
mânt pă
Ce ta blou și
2.
în geri
pic tori sunt.
Cred că în geri
A.: – La muli ani, Viorele! La muli ani tuturor celor care poartă nume de flori! V.: – Mulumesc, Adela, pentru urare! 70
la
pic tori sunt.
A. și V.: – Domnule profesor Mozart, ce bine că v-ai întors în lumea viselor lui Viorel! M.: – Să știi că maestrul Bach a fost foarte încântat de voi. Aș fi dorit să-l aduc și pe Händel, dar este ocupat cu sărbătoarea Învierii, care se apropie. Dirijează coruri de îngeri. Vă mai amintii de semitonul celebru MI - FA din opera Rinaldo a lui Georg Friedrich Händel? Ei bine, dacă și-a pus în minte să-i aducă slavă lui Dumnezeu, cine să-l poată întrece? ALELUIA DIN ORATORIUL MESSIAH* (fragment)
4 4
Muzică: Georg Friedrich Händel
Allegretto
A
A
Lui
lu ia,
le lu ia,
le lu ia,
Dum ne
A le lu ia,
A
A
le lu ia,
le lu ia,
zeu cân ta
Lui
A le
vom mă
Dum ne
A le
lu ia,
lu ia ,
ri
A le lu ia,
A le lu ia,
re,
zeu cân ta
A le
A
A
lu ia,
vom mă
le
le
lu ia,
lu ia,
A le lu ia,
ri
A le
re.
• Aleluia, din Oratoriul Messiah, de Georg Friedrich Händel
(fragment). * Acest cântec este o transpoziie din tonalitatea iniială Re major în tonalitatea Do major . 71
PROHODUL DOMNULUI (fragment)
2 4 Versuri:Emilia Căldăraru STAREA I
Andante
În mor
s pă i
mâ n
mânt
tat oș
Ta
Moderato
cea
tot
72
�
ță
ri
mul
pus ai
fost
le
ge
tă
în
Hris toa
reș�,
prea
se
Ple ca
mă
și sau
ciu nea
rind.
STAREA II
Cu vi
ce
vi a
pe
ne se
dar,
cru ce
pu
Să că
dem la
ni
mâi
te
le
rea
Ti ne
zi di
Ți-ai în
ce
to
�ns
rul,
Și-ai
lui
zdro
rău.
Ce la
bit de
HRISTOS A-NVIAT
3 4 Allegretto
Muzică: Gavriil Musicescu
Hris tos
când
Și
ce
a
în
lor
vi
at
din
din mor mân turi
morți,
Vi
Cu
a
ță
moar tea pre
dă ru
in
moar te căl
du
le.
HRISTOS A-NVIAT
2 4
Muzică: Al. Podoleanu
Hris
când
tos
Și
a
în
ce lor
vi
at
din mor
din
mân
morți,
turi
Cu
Vi
a
moa r tea
ță
pre
dă ru
in
moa r t e
du
că l
le.
• Requiemul , de Wolfgang Amadeus Mozart, partea I (fragment). • Doamne, Iisuse Hristoase, de Gh. Cucu, corul Madrigal. • Hristos a înviat, de Al. Buzera, corul Symbol. 73
Pornind de la Cântecul gamei, a cărui cântare model a profesorului ai urmărit-o, rezolvă următoarele cerine: a) în ce măsură este cântecul; b) indică valorile de note întâlnite în cântec și spune cât durează fiecare; c) ce semne de alteraie apar în cântec și ce efect au ele; d) ce fel de legato apare în cântec; e) ce efect au voltele; f) păstrează modelul ritmic întâlnit, cântă înălimile sunetelor tactând măsura; g) cântă cântecul pe cuvinte. 1
Scrie pe caiet gama Do major ; încercuiește tonica; indică semitonurile și treptele arpegiului. 2
Scrie pe caiet gama la minor ; încercuiește tonica; indică semitonurile și treptele arpegiului. 4 Ce asemănări și deosebiri există între scările muzicale Do major și la minor ? De exemplu: au semitonurile între aceleași sunete: mi – fa și si – do. 3
Realizează o fișă de prezentare a compozitorului Georg Friedrich Händel, notând două lucruri care te-au impresionat. 6 Completează pe caiet spaiile punctate cu informaia corectă. a) Arpegiul este … b) Treptele arpegiului sunt … c) Un cântec scris în tonalitatea Do major se termină de cele mai multe ori cu sunetul … d) Un cântec scris în tonalitatea la minor se termină de cele mai multe ori cu sunetul … e) O anumită ordine a semitonurilor face ca tonalitatea să fie … sau … f) Gama Do major are semitonurile între treptele …, adică între sunetele … g) Gama la minor are semitonurile între treptele …, adică între sunetele … 5*
* Acest item va fi dat cu o oră înaintea Recapitulării. 74
Pornind de la fragmentul Aleluia, din oratoriul Messiah, de Georg Friedrich Händel, a cărui cântare model a profesorului ai urmărit-o, rezolvă următoarele cerine: a) în ce măsură este cântecul; 5 p. 5 p. b) indică valorile de note ce apar în cântec și spune cât durează fiecare; 5 p. c) ce fel de legato apare în cântec; 5 p. d) păstrând modelul ritmic întâlnit, cântă înălimile sunetelor; e) cântă și tactează măsura; 5 p. f) cântă cântecul pe cuvinte. 10 p. a) Prezintă în faa clasei fișa compozitorului Georg Friedrich Händel și motivează ce 2 te-a impresionat din biografia sau creaia acestuia. 10 p. b) Vorbește în faa clasei despre sentimentele tale, încercate pe parcursul audierii fragmentului din oratoriul Messiah, de Georg Friedrich Händel. 15 p. 1
Cântă cântecul La bunica de Florii, de Anca Toader, împreună cu colegii tăi, pe grupe și individual, acompaniai de negativul cântecului pe care îl regăsii în varianta digitală a manualului. 15 p. 3
Tematica religioasă a fost și este o sursă de inspiraie pentru muli artiști. Figura religioasă cea mai prezentă în creaiile pictorilor, compozitorilor, scriitorilor, sculptorilor, pictorilor de biserici este cea a lui Iisus Hristos. • Prezintă colegilor imagini ale lui Iisus Hristos, așa cum a fost el perceput de marii creatori ai lumii. 15 p. 4
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte. 75
D D D
A.: – Ce dorii să dansai cu noi, domnule profesor? M.: – Mă gândesc la câteva dansuri: menuet, barcarolle, vals. V.: – Parcă spuneai că suntei omul vitezei ca Usain Bolt. A.: – Hai să-l învârtim niel cu o sârbă, un brâu, o învârtită ca la noi! SÂRBA PE LOC*
prelucrare de Gheorghe Danga
42 Allegro
Ro
joa ce
lăi
mâ nu lui îi
pla
ce
sâ r ba, sâr ba, tot pe
Și
mai
joc popular românesc
Din
o
pinci să ia să
foc,
El
vrea cu toți să
loc.
ta
Ba te
ta
re,
scu
tu râ nd din zur gă
re,
ca
șai jo cul pe la
noi!
M.: – Stai, măi copii! Mă dau bătut! Ce dansuri rapide avei! Îmi pare bine, fiindcă acum putem să lămurim problema mișcării. N E ! I E R
icare constantă tempo
Adagio – rar, liniștit Andante – potrivit de rar Moderato – potrivit, moderat Allegreo – repejor Allegro – repede Vivace – vioi, iute
icare proresiă tempo
Accelerando (Accel) – din ce în ce mai repede Rallentando (Rall) – din ce în ce mai rar A tempo – revenire la mișcarea iniială
* Acest cântec este o transpoziie din tonalitatea iniială Fa major în tonalitatea Do major . 76
TRECUI DEALU´ LA BĂIUȚ
2 4 Andante
1.Tre cui dea 2.De mă-n trea 3.A pă re
Cu mân ca Ce-i duc ba Pâi ne cal
re dii dă
Refren instrumental
lu´ bă ce
la Bă oa re din o
la dră de mân din grâ
iuț , ca re , luț,
guț, ca re , uț,
Colecia Constantin Arvinte
A A A
dui dui dui
doi doi doi
na na na
a a a
dui dui dui
doi doi doi
na , na , na ,
dui
doi
na.
A
dui
doi
na
a
URECHILĂ
Muzică și versuri: Valentin Moraru
2 4 Allegro
1. Nu El
e se
a ni mal pe te me-a tât de
2. Doar me cu un Un duș man de
lu me mai fri cos ca ta re, Doam ne, ți se
U re chi lă !
1.
2.
fa ce mi lă.
ochi, când doar me, Ce lă lalt des chis e ga ta. se gă se ș te, Fu ge-n toc mai
Refren Accel
1.
ca să gea ta.
Fu ge, fu ge-n goa na ma re, Fu ge, fu ge, cum vă s pui , Fu ge, fu ge, fu ge ta re
2.
Rall
Fu ge chiar de um bra lui.
• Ciuleandra, dans popular în interpretarea Mariei Tănase. Observă accelerarea vitezei
de execuie. 77
D
M.: – Viorele, hai să profităm că Adela doarme și să dormim și noi, că am obosit jucând cu voi sârba aceea. Ne-ar trebui un cântec de leagăn, ceva liniștitor. V.: – Domnule profesor, avei dumneavoastră unul frumos! CÂNTEC DE LEAGĂN* Moderato
Text: Radu Costăchescudăr
43
aru Muzică: Wolfgang Amadeus Mozart
dormi, pu i șor,
Dormi, na ni,
Și
din gră
di
nă , prin
Um bre sea
gea m,
Lu
du nă-n prid
na -ți zâ m
vor
beș te pe-un
ram.
Ia
tă, nu-i
ni meni pe
drum,
Pă sări și
flori dorm a
cum
Și cân tu-n
Rall
gre ier de
dor.
Dormi, na ni,
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
șor
U
dormi, pu i
șor.
șor.
N E ! R E I ntensitate constantă nuană Pianissimo ( )– foarte încet Piano ( )– încet Mezzopiano ( )– potrivit de încet Mezzoforte ( ) – potrivit de tare Forte ( ) – tare Forssimo ( ) – foarte tare
ntensitate proresiă nuană
Crescendo
(în italiană se pronună creșendo) – din ce în ce mai tare Decrescendo
(în italiană se pronună decreșendo) – din ce în ce mai încet
* Acest cântec este o adaptare din măsura de 6/8 în măsura de 3/4. 78
U
M.: – Trezii-vă copii, nu auzii cum plânge mierla?
2 4 Andante
Plân ge mier Plân ge mier
MIERLA
la la
Cântec popular
lâ n gă râu, și sus pi
Pes te de al pă Că s unt ra mu
lit ri
Pes te, deal pes Doar a ici sun
te teți
măi, nă
C-a ră mas i ne oa
cui re
de bru me le goa le
Au i
ce iu
Au ple cat pu Hai deți pu i
ta te biți, măi,
ple cat pu în cui buri
bul pus �u, e de vi
măi, nă
ii în lu nu mai ja
me, le
ii de par lor ve niți,
te. măi.
MOARA
2 4 Moderato
aru Muzică: Timotei Popovici
1.A pa cur ge 2. Iar mo ra rul,
Și-n tâl neș De gră un
tot la va le al b ca mo șul,
te țe
tot la va le ta va-i pli nă
Și-n tâl neș te De fă i nă
moa ra-n ca le . al bă, fi nă.
moa ra-n ca le , um ple co șul,
A pa cur ge Și-n cu rând pos
Refren
Roa ta
mo rii
se-n vâr
te ște, Nici de
cum
ta,
nu
ta,
se-o
ta,
dih
ta,
ne
ta,
ște.
ta,
Ta, ta, ta, ta,
ta,
ta,
ta,
ta,
ta,
ta,
ta,
ta, ta, ta, ta,
ta,
ta,
ta,
ta.
• Repetiie de concert, de Wolfgang Amadeus Mozart. Urmărește când apare textul:
„dolce, dolce, mezoforte și sforzando, piano, piano, pianissimo“. • Bolero, de Maurice Ravel. Apreciază măiestria cu care Ravel reușește crescendo prin introducerea de noi instrumente la fiecare repetare a temei muzicale. 79
Cântă cântecul Urechilă, după ce ai ascultat cântarea model a profesorului și ai rezolvat următoarele cerine: a) în ce măsură este cântecul; b) indică valorile de note din cântec și spune cât durează fiecare; c) păstrând modelul ritmic întâlnit, cântă înălimile sunetelor; d) identifică termenii de mișcare (tempo) și intensitate (nuane) întâlnite în cântec; e) ce semnificaie are fiecare; f) cântă și tactează măsura; g) cântă cântecul pe cuvinte, cu toată clasa, pe grupe și individual, acompaniai de negativul cântecului pe care îl regăsii în varianta digitală a manualului. 1
Realizează o fișă de prezentare a compozitorului Maurice Ravel, notând două aspecte care te-au impresionat. 2*
3
Interpretează cântecul Sârba pe loc, individual, pe grupe și cu toată clasa.
Completează pe caiet spaiile punctate cu informaia corectă a termenilor de intensitate (nuane), după model. 4
Termenii Mezzoforte Piano Forte Pianissimo Fortissimo
Semnificaie potrivit de tare … … … …
Prescurtare mf … … … …
* Acest item va fi dat cu o oră înaintea Recapitulării. 80
Cântă cântecul Moara, după ce ai ascultat cântarea model a profesorului și ai rezolvat următoarele cerine: a) în ce măsură este cântecul; 5 p. b) indică valorile de note întâlnite în cântec și precizează cât durează fiecare; 5 p. 5 p. c) păstrând modelul ritmic întâlnit, cântă înălimile sunetelor; 5 p. d) cântă și tactează măsura; 5 p. e) cântă cântecul pe cuvinte, respectând termenii de tempo și nuane. 1
2
Completează pe caiet spaiile punctate cu informaia corectă, după model. Nuanele reprezintă… Allegro înseamnă… Mezzoforte înseamnă… Andante înseamnă… Crescendo înseamnă… Moderato înseamnă… Forte înseamnă… Allegretto înseamnă… Decrescendo înseamnă din ce în ce mai încet. Tempo reprezintă…
20 p.
Prezintă fișa din portofoliu realizată la recapitulare despre compozitorul Maurice Ravel. 10 p. 4 Alege una dintre audiiile propuse la această unitate de învăare și motivează în faa clasei opiunea ta. 15 p. 5 Cântă cântecul Fata de păstor și indică termenii de mișcare (tempo) și de nuane. 20 p. 3
FATA DE PĂSTOR
2 4
Muzică: Teodor Teodorescu
1.Fa 2. Fa
Iar Cu
Refren
Cu
ta de păs ta, stând pe
bă gra să , cu le să-mi
cul,
sus
peo
tor, iar
flori fii
ră
mu
o da bă, că
tă, tre
fru moa pro fet;
se
rea,
o i cuc, râ
le zând,
Cu drag Câți ani
foar
te
fru
păș gră
cu voi
mos
tea, i:
le tră
gl ă
1.
Cu
cu,
cu
cu,
cu
cu,
cu
cu,
cu
cu, tot cân
ta,
Hei! He i!
gea. i?
su
ia :
2.
Hei!
ta. Hei!
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte. 81
D D M.: – Dragii mei, eu v-am tot cântat cântecele mele. Este cazul să-mi cântai și voi mie un cântec. Nu?
PSEUDOFABULĂ
2 4 Allegretto
�i tel cât
un cer cel
Muzică: Adrian Ordean
Da, da,
da!
Stă pi t un
Da, da, da ,
di n
da , da!
tr-o car
te,
ca re sea ră, În tr-o nu șu
fla
se
În tr-o nu șu
din
tul
de el,
tr-o car
ca re va ră, În tr-un nu șu
Coda
ca re pat
ri cel,
Refren
Tre mu rând, bie
Fiindc a
șo
te,
Fiindc a
Că-n tr-o
ca re sat,
fla se
nu
șu
Sub un nu șu
ca
re se a ră
Da, da,
da!
Da, da, da, da, da!
2. Nici prea mare, dar nici mică, Stă pitită o pisică, Tremurând și ea de frică, Refren
4. Fără nici-un dinte ros, Stă un lup foarte nervos, Tremurând și el vârtos, Refren
3. Terminând de ros un os, Stă un câine zdrenăros, Tremurând și el, fricos, Refren
5. Cu piedica puștii trasă Șade o vânătoreasă, Tremurând cu tot, cu casă, Refren – Coda
M.: – Bravo, bravissimo! Cum spune italianul de la care am învăat regulile de belcanto (cântare frumoasă). Văd că ai reușit să le aplicai. Dar cântarea nu se reduce numai la soliștii vocali. Să vedem în câte feluri se poate auzi vocea umană. 82
N E ! R E I
M.: – Când vorbim de vocea umană, timbrul devine ca o amprentă, fiindcă nicio voce nu este la fel cu o alta. Dintre o mie sau un milion de femei care te strigă, pe rând, dragă Viorele, vei recunoaște vocea mamei? V.: – Pe mama mea? Cum să n-o recunosc! A.: – Pot fi toate femeile de pe pământ. Vocea mamei o recunosc imediat. M.: – Eram sigur. Așadar să vedem câte categorii de voci putem deosebi. N E ! I E R
– cor mixt: voci de femei și voci de bărbai; voci de copii și voci de aduli.
două voci – duet trei voci – teret patru voci – cvartet
cinci voci – cvintet șase voci – sextet
• Lino Leano, de Nicolae Ursu – cor mixt. • Duetul Lakmé-Mallika, din opera Lakmé, de Léo Delibes. • Cvartetul din opera Rigoletto , de Giuseppe Verdi – actul al III-lea. • Sextetul din opera Lucia di Lammermoor , de Gaetano Donizetti. • Cântec de leagăn, de Johannes Brahms – cor de copii. • Dansurile Poloviene, de Alexandr Porfirievici Borodin – cor de femei. • Marșul soldailor din opera Faust, de Charles Gounod – cor de bărbai. 83
D
M.: – Liniște! Să-l ascultăm pe maestrul Liszt, unul dintre marii pianiști și compozitori ai lumii. Interpretează concertul meu în Do major pentru pian și orchestră. CONCERT PENTRU PIAN ȘI ORCHESTRĂ ÎN DO MAJOR
Partea a II-a (fragment)
4 4 Allegro
Muzică: Wolfgang Amadeus Mozart
SONATA ÎN DO MAJOR
(fragment)
44
84
Muzică: Wolfgang Amadeus Mozart
lasicarea instrumentelor
1. Instrumentele cu corzi produc sunetele prin:
frecarea corzilor cu arcuș
ciupirea corzilor
2. Instrumentele de suflat
lovirea corzilor de ciocănele din lemn
din alamă
3. Instrumentele de percuie
acordabile (care produc sunete) neacordabile (care produc zgomote)
4. Instrumentele complexe
• orgă mare • orgă de concert (are cel mai mare registru)
5. Instrumentele electronice
• orgă • sintetizator • chitară • vioară Exemplele pot continua, chiar și toba poate fi electronică
• vioară • violă • violoncel • contrabas • harpă • clavecin • chitară • pian • pianină • piculină • flaut • oboi • clarinet • clarinet bas • corn englez • fagot • trompetă • corn • trombon • tubă • timpan • xilofon • vibrafon • clopote • tobă mică • tobă mare • talgere • triunghi • tamburină • castaniete etc.
85
D n tale orma ii ins trume Formaii Ansambluri instrumentale restrânse orchestrale – duo – orchestră simfonică – cvartet – trio – cvintet etc.
Ansambluri mari complexe: vocal-instrumentale – orchestră cu cor și soliști
4 3
2 3
2
2 1
1 2
2
1 1
1
DIRIJOR
M.: – Aș vrea să-mi oferii și voi mie un concert. Chemai-vă colegii în ajutor! Eu vă ascult. Sunt spectator.
86
CONCERT
Versuri: după George Coșbuc
Muzică: Valentin Moraru
Vo.
1. Chiar 2. Vrei
Bl. Cl. Tr. Tb.
a cum pro gra
în mul
crâng ve lă mu
ni rit?
Cu Stai
o ves pu țin
te să-l
Vo.
Ia Cu
Bl. Cl. Tr. Tb.
răși e cul, un
con so
cert co pii, list ves �t,
Merg De
Vo.
u fla
Bl. Cl. Tr. Tb.
nă, ut,
Mer Va
și eu, prin al
și te
pre din
u fla
3. Turturelele tenor, Și-alte voci măiastre, Glas de fluier și cimpoi, Pitpalaci și cintezoi Și-un taraf de granguri. (bis)
vii, nit
Mer Va
Coda
gem îm cân ta
tu să țări ve
nă! ut.
Că
e dus
de
bu ca
nă, ut!
gemîm cân ta
pre din
par
te.
4. Vom cânta și noi ce-om ști, Cântece din carte. Și, de va putea veni Vântul și el va doini, Că e dus departe. (bis) – Coda
Legendă: Vo.= voce; Bl.= Blokflöte; Cl.=clape; Tr.=trianglu; Tb.= tamburină. 87
M.: – Ce frumos! Mi-ai făcut o mare bucurie! Drept mulumire am și eu pentru voi o surpriză. Vi-l aduc pe marele compozitor român George Enescu. V. și A.: – Pe George Enescu al nostru?
V.: – Domnule Enescu, dumneavoastră, când aveai vârsta noastră, erai considerat „copil minune“ ca și domnul profesor Mozart! A.: – Mi-a plăcut foarte mult melodia din Rapsodia întâi compusă de dumneavoastră! MELODIE DIN RAPSODIA ÎNTÂI*
Versuri: Georgeta Moraru
44 Moderato
1. Câ te țări sunt
noi nu s unt.
ca a mea,
nu gă sesc
Muzică: George Enescu
pe
Tra la la
Tra la la
pă mâ nt,
la la la
la
De cât jo cul
Tra la la
la,
la la la la la
ro mâ nesc,
la la la
Cât stră ba te
la la
Tra la la la
2. De la mare la Carpai, Noi trăim aici ca frai, Strângem snopii pe ogor, Vinul dulce în ulcior, Voie bună și noroc Și la muncă și la joc.
la la la
la,
Pla iuri ca la
Du nă rea,
la
la la la la la
Joc mai mân dru
la la la la la
3. Cât de mult ai colinda, Nicăieri nu vei afla, Alt inut mai minunat Și mai binecuvântat, Cum e ara ce-o iubesc, Plaiul dulce românesc.
* Acest cântec este o transpoziie din tonalitatea iniială La major în tonalitatea Do major . 88
Nu e ța ră
la.
M.: – Putei să vă adresai maestrului Enescu cu apelativul „domnule profesor“, fiindcă el a fost cu adevărat pedagog, violonist, pianist, dirijor și compozitor. V.: – Cinci într-unul. Ce grozav! Pot să vă iau un interviu, domnule profesor Enescu? G.E.: – Doar o singură întrebare, fiindcă nu-mi place să vorbesc despre mine. V.: – Cum ai reușit să compunei aceste minunate rapsodii? G.E.: – Nu este meritul meu pe deplin. Eu am adunat din uriașul tezaur de cântec românesc câteva melodii pe care le-am prelucrat. M.: – Cum poi, dragă George, să fii atât de modest? Lucrările tale sunt excepionale, tu le-ai dat strălucire! G.E.: – În Rapsodia I am prelucrat cântecele: „Am un leu și vreau să-l beu“, „Ciobănașul“, „Hora morii“, „Sârba“, „Ciocârlia“, iar în Rapsodia a II-a – „Sârba lui Pompieru“ și melodia „Mama lui Ștefan cel Mare“ pe cunoscutele versuri ale poetului Dimitrie Bolintineanu. MELODIE DIN RAPSOD IA A DOUA* Lento
( fragment)
44 Muzică: George Enescu
M.: – Dar despre creaia vieii tale, opera Oedip, ce spui? Oedip este personajul tău de suflet. El află că îi este prevăzut un destin cumplit și hotărăște să-și ia singur lumina ochilor. Orb fiind, el strigă: „Soare, vezi ochii mei? Eu mi-am învins destinul.“ G.E.: – Dragul meu, Amadeus, gândește-te puin și la Beethoven! El și-a învins cu adevărat propriul lui destin și nu este un personaj de operă. Este un genial compozitor, supranumit „Titanul“, deoarece prin muzica sa a zguduit lumea. Lucrările sale vorbesc despre puterea de sacrificiu a eroilor în uverturile Egmond, Coriolan și în simfonia Eroica. Beethoven a trebuit să lupte cu surzenia încă de la vârsta de 30 de ani. Creaia Simfonia a V-a, a Destinului, confirmă spusele lui, „Omul este mai tare decât destinul“. * Acest cântec este o transpoziie din tonalitatea iniială Re major în tonalitatea Do major . 89
M.: – În finalul Simfoniei a IX-a, alături de orchestra simfonică, Beethoven introduce cor și soliști, lansând din nou un mesaj răscolitor. Dacă Händel ridica lumea în picioare dând slavă lui Dumnezeu cu celebrul Aleluia, Beethoven ridica publicul în picioare înălând un imn puternic iubirii între oameni și păcii pe pământ. După ce audiezi acest imn, simi nevoia unui timp de tăcere și de reflectare asupra acestui mesaj. Dragii mei copii, în curând ne vom despări! Eu vă iubesc mult,... rămas bun... și... să nu mă uitai!
ODA BUCURIEI
Versuri: Friedrich Schiller Traducere: I. U. Soricu
Muzică: Ludwig van Beethoven
44 Freu de schö ner 1.Sla vă ți e, a a 2.Ci ne
Göt ter stea cu vut no
fun ken, ra tă, ro cul
Toch ter aus E Vo ie bu nă De pri e teni
wir be tre ten As tăzi te si m Ci ne ș� e
Dei ne Zau ber Vra ja ta a Fe ri cit un
Feu țim cei
bin du su
er a iu
den ce flet
trun ken, proa pe, bi rea
wie der, ia răși drag Te
si um, pă mânt! să dea,
Hei soa tând
lig tum! re sfânt; să stea.
Himm li Sol din Lâ n gă
was Pe poa
ly pe buni
die po te
sche, dein cu rai, noi cân
Mo de por lâ n fa ce
streng ge teilt; al gă po por; Toți pe pă mânt; Ci
le Men schen pe lu me ne n-a si m
wer den Brü der, frați noi sun tem țit iu bi rea
wo dein sant fer Când a pari u Ple ce din tre
Flü șoa noi
gel weilt! ră-n zbor. plân gând.
• Partea a IV-a din Simfonia a IX-a (fragmente) , de Ludwig van Beethoven.
90
2 4 t r e i - a e T
? z i t
C â n t ă !
Viorel: – Cine cântă așa tare?… Acum nu se mai aude muzica! Nu se poate! M-am trezit de-a-binelea? Oh, unde suntei dragilor, Bach, Händel, Beethoven, Enescu, domnule profesor Mozart? Dacă o sun pe Adela și-i povestesc că eu, colegul ei, Viorel, din clasa a V-a, l-am visat pe Wolfgang Amadeus Mozart, precis îmi va spune că încă mai visez, probabil, sau că am o imaginaie bogată. Dacă nici tu, Adela, n-o să mă crezi, cum mă vor crede colegii mei, când le voi povesti!? Dar, … le voi povesti…
91
UNITATEA IX. RECAPITULARE 1
Completează pe caiet enunul: – Timbrul vocal este… – Timbrul instrumental este…
Informează-te dintr-o carte de mitologie sau de pe internet despre destinul lui Oedip. Vorbește colegilor despre acest personaj mitologic.
2
3
Cine a compus opera Bărbierul din Sevilla? a) Giuseppe Verdi; b) Gioacchino Rossini;
c) Wolfgang Amadeus Mozart.
Cântă împreună cu ceilali elevi cântecul Concertul primăverii, de la pagina 87, respectând indicaiile partiturii și etapele învăării.
4*
RECAPITULARE SEMESTRIALĂ 1 Grupează următoarele instrumente: orgă cu fluiere, pian, tobă, vioară, xilofon, clarinet, trompetă, violoncel, corn, harpă, tubă, flaut, trombon, fagot, clavecin, violă, contrabas, orgă electronică. Instrumente cu corzi … Instrumente de suflat … Instrumente de percuie … Instrumente complexe … Instrumente electronice: orgă electronică. 2 Unește cele două coloane făcând corespondena dintre autor și compoziie. A. Charles Gounod B. Georg Friedrich Händel C. Ludwig van Beethoven D. Wolfgang Amadeus Mozart E. Giuseppe Verdi F. Geoacchino Rossini
1. Cântec de leagăn 2. Opera Faust 3. Opera Rigoleto 4. Opera Bărbierul din Sevilla 5. Oratoriul Messiah 6. Simfonia a III-a Eroica
Folosindu-te de una dintre fișele existente în portofoliu, despre un compozitor, realizează un scurt interviu imaginar cu acesta.
3
Cântă împreună cu toată clasa melodia din Rapsodia I, de George Enescu, după ce ai ascultat cântarea model a profesorului, parcurgând etapele învăării unui cântec. Audiază Rapsodia I, de George Enescu.
4
* Această cerină se realizează în funcie de dotarea școlii cu instrumente și de competenele profesorului de muzică. 92
UNITATEA IX. EVALUARE 1 Scrie pe caiet în ce ară s-a născut fiecare dintre compozitorii: Wolfgang Amadeus Mozart, Johann Sebastian Bach, Joseph Haydn, George Enescu. 20 p. 2
Selectează una dintre audiiile de la Unitatea IX și motivează alegerea.
20 p.
Prezintă în faa clasei un interviu imaginar cu compozitorul preferat, folosindu-te de informaiile din portofoliu. 30 p.
3
Cântă împreună cu toată clasa, după ce ai ascultat cântarea model a profesorului, cântecul Pseudo fabulă, parcurgând etapele învăării. 20 p.
4
EVALUARE SEMESTRIALĂ 1
Scrie pe caiet termenii de tempo care indică o mișcare constantă.
20 p.
2
Scrie pe caiet termenii de nuane care indică o intensitate progresivă.
20 p.
a) Alege un cântec din repertoriul semestrului al II-lea și interpretează-l în faa colegilor. 20 p. b) Vorbește-le colegilor despre sentimentele și trăirile tale determinate de cântec. 10 p.
3
Alege dintre audiiile semestrului al II-lea pe cea care i-a plăcut cel mai mult. Vorbește colegilor despre sentimentele și trăirile tale determinate de compoziia aleasă. 20 p.
4
La fiecare evaluare se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte. 93
Cântă împreună cu toii elevii Oda bucuriei din Simfonia a IX-a, de L.v. Beethoven, după ce ai ascultat cântarea model a profesorului și ai rezolvat următoarele cerine: a) în ce măsură e cântecul; b) indică valorile de note și spune cât durează fiecare; c) păstrând modelul ritmic întâlnit, cântă înălimile sunetelor; d) cântă și tactează măsura; e) cântă cântecul pe cuvinte. 1
2
Vorbește-le colegilor despre sentimentele tale declanșate de Oda bucuriei.
Alege împreună cu ceilali elevi, în urma unui vot, trei cântece din repertoriul clasei a V-a și repetai-le în vederea susinerii unui mic concert. Alegei un dirijor. 3
Formai trei grupuri. Fiecare grup selectează o compoziie dintre cele audiate în acest an școlar și o prezintă în faa clasei, motivându-și alegerea. 4
94
a) Muzica este un limbaj prin care îi poi exprima idei, sentimente, trăiri. Alege un cântec dintre cele învăate anul acesta și cântă-l în faa colegilor. 10 p. b) Motivează alegerea ta. 10 p. 1
2
3
4
Alege piesa potrivită, cântec sau audiie, pentru a ilustra o stare de veselie, bucurie. 10 p. Alege piesa potrivită, cântec sau audiie, pentru a ilustra o stare de melancolie, tristee. 10 p. Prezintă profesorului portofoliul pe care l-ai realizat în timpul anului școlar. 20 p.
Formai câte un grup vocal restrâns: duet, teret, cvartet, cvintet, sextet. Alegei o piesă potrivită pentru fiecare grup vocal și prezentai-o în faa clasei. 20 p. 5
Susinei un mic concert. Alegei trei cântece care au întrunit cele mai multe voturi și interpretai-le în faa profesorului. 10 p. 6
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte. 95
C O N C URS
1. Formează împreună cu ceilali colegi ai tăi două grupuri. Fiecare grup alege 3 cântece din repertoriul clasei a V-a și le cântă în faa profesorului de muzică. Nu uitai să vă alegei un dirijor. 2. Ai cunoscut prin intermediul acestui manual muli compozitori. Selectează unul dintre ei și prezintă-le colegilor una dintre creaiile muzicianului tău favorit. Motivează-i alegerea. 3. Ai observat că momentele eseniale din existena românului sunt însoite de cântece. Alege un astfel de cântec și interpretează-l în faa clasei. 4. Formează împreună cu ceilali colegi trei grupuri. Fiecare grup va ilustra prin interpretarea unui cântec, pe rând, nuanele pianissimo, mezzoforte și fortissimo. 5. În muzică, la fel ca și în literatură, pictură, sculptură, teatru etc., sunt abordate diferite teme: patriotismul, iubirea, natura, omul, tematica religioasă. Ilustrează fiecare temă cu un cântec învăat sau o compoziie muzicală audiată în acest an școlar. Clasamentul îl stabilește profesorul de muzică.
96
