educatie ecologică bodea

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC Str. Mărăşeşti Nr.157, Bacău Tel/Fax : 0234/588935; Tel/Fax:0234/580050 e-mail: [email protected]; [email protected]

MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRESCOLAR COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. Gheorghe Dumitriu CANDIDAT: Educatoare: Elena Bodea G.P.N. DELENI-STRUCTURA LA SCOALA HELEGIU

• Argumente privind importanța, actualitatea și motivarea alegerii temei • Capitolul I: PARTICULARITĂȚILE DEZVOLTĂRII PSIHICE ALE PREȘCOLARULUI 1.1. Caracteristici ale proceselor senzoriale 1.2. Caracteristici ale intelectului 1.3. Specificul fenomenelor și proceselor reglatorii 1.4. Formarea și dezvoltarea personalității preșcolarului • Capitolul II : ASPECTE ȘTIINȚIFICE, PSIHOPEDAGOGICE ALE EDUCAȚIEI ECOLOGICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR 2.1. Educația și provocările lumii contemporane 2.2. Educația ecologică-definiție, concept 2.2.1.Conștiința ecologică 2.2.1.Conduita ecologică 2.3. Rolul procesului instructiv-educativ în pregătirea copilului pentru cunoașterea, ocrotirea și protejarea mediului înconjurător 2.3.1.Obiectivele educației ecologice în invățământul preșcolar 2.3.2.Relația dintre obiectivele educației pentru mediu cu diferite discipline

• Capitolul III :COORDONATE METODOLOGICE ALE CERCETĂRII PRIVIND REALIZAREA EDUCAȚIEI ECOLOGICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR 3.1. Ipoteza şi obiectivele cercetării 3.2. Metodologia cercetării 3.2.1.Eșantionul experimental 3.2.2.Etape de desfășurare 3.2.3.Metode și tehnici de cercetare psihopedagogică utilizate 3.3.Modalități de utilizare a metodelor active în realizarea educației ecologice a preșcolarilor 3.3.1. Delimitări conceptuale 3.3.2. Descrierea principalelor metode și procedee utilizate în vederea realizării obiectivelor educației ecologice •Capitolul IV :PREZENTAREA , ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII APLICATIVE 4.1.Rezultatele obținute la evaluarea inițială 4.2. Rezultatele obținute la evaluările formative 4.3. Rezultatele obținute la evaluarea finală CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE

•

Educaţia ecologică îşi propune să-l conducă pe copil, deci viitorul cetăţean, spre formarea unui punct de vedere obiectiv asupra realităţii, urmărind dezvoltarea gradului de conştiinţă şi a sistemului de responsabilităţi faţă de mediu şi problemele lui.

•

Copiii trebuie să dobândească cunoştinţe, atitudini, motivaţia, angajarea şi instrumentele necesare pentru a acţiona, individual sau în grup, în vederea soluţionării problemelor actuale şi prevenirii apariţiei unor noi probleme.

•

Prin obiectivele, conţinutul şi modul lor de organizare, activităţile de educaţie ecologică pun bazele formării intelectuale, morale şi estetice ale copiilor, le formează structuri de asimilare şi adaptare la mediu.

•

Aşadar, educaţia ecologică reprezintă calea de a ajunge, prin cunoaştere, la înţelegerea şi respectarea naturii, a mediului din care face parte.

CAP.I PARTICULARITĂȚILE DEZVOLTĂRII PSIHICE ALE PREȘCOLARULUI 1.1.

Caracteristici ale proceselor senzoriale În contact cu obiectele și fenomenele naturii și ale societății se dezvoltă și se perfecționează sensibilitatea tuturor organelor de simț și astfel conținutul senzațiilor și percepțiilor se îmbogățește. Prin cunoașterea în mod organizat a obiectelor și fenomenelor din realitatea înconjurătoare, copiii le percep prin cât mai multe simțuri, le diferențiază însușirile caracteristice și își formează treptat reprezentările. În procesul de cunoaștere a mediului înconjurător se dezvoltă spiritul de observație al copiilor care contribuie la îmbunătățirea continuă a calității percepției. 1.2. Caracteristici ale intelectului Activitățile de observare desfășurate pun copiii în situația de a analiza, de a sintetiza, de a compara și astfel li se dezvoltă gândirea.Tot aceste activități influențează în mod direct trecerea de la o gândire concretă la gândirea abstractă ,care se manifestă în înțelegerea și insușirea unor noțiuni elementare ,cum ar fi : fruct, floare, animal, animal domestic, animal sălbatic. În procesul de cunoaștere a mediului înconjurător, în strânsă legătură cu gândirea se dezvoltă și limbajul preșcolarilor. Astfel, în timp ce observă obiectele lumii reale, copiii își însușesc cuvintele corespunzătoare și se obișnuiesc să se exprime corect și coerent.

•

•

•

•

1.3. Specificul fenomenelor reglatorii Adaptarea copilului la cerințele activității școlare presupune un nivel optim de dezvoltare psihică, nivel atins atât de procesele cognitive, cât și de activitățile și procesele reglatorii:motivație, afectivitate, voință, atenție, deprinderi. 1.4.Formarea și dezvoltarea personalității preșcolarului Cele mai importante achiziții la nivelul personalității preșcolarului sunt: extensia ”eului”,formarea conștiinței morale, socializarea conduitei. Sub influența mediului înconjurător, apar și se dezvoltă la preșcolari atât sentimente morale, cât și cele estetice, de aici se observă importanța activităților ecologice la această vârstă. În concluzie, voi demonstra în această lucrare că bogăția de impresii pe care le oferă copiilor mediul înconjurător, constituie o bază importantă atât pentru îmbogățirea cunoștințelor preșcolarilor, pentru dezvoltarea proceselor psihice, pentru educația estetică și morală a lor, cât și pentru cultivarea unei atitudini active de ocrotire a naturii, de protejare a mediului, de formare a unei conduite ecologice în relațiile copiilor cu natura. De aceea, cunoașterea profilului psihologic al vârstei preșcolare devine un etalon important nu numai pentru evaluarea nivelului de dezvoltare, pentru înțelegerea univesului psihointelectual, socioafectiv și comportamental, dar și din perspectiva optimizării strategiilor practice de acțiune eficientă la această vârstă.

CAP. II :ASPECTE STIINȚIFICE, PSIHOPEDAGOGICE ALE EDUCAȚIEI ECOLOGICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

2.1.Educația și provocările lumii contemporane ,,Noile educaţii” sunt răspunsuri ale educaţiei la cerinţele dezvoltării lumii contemporane:

•

Educaţia relativă la mediu;

• • • • • • • • •

Educaţia pentru pace şi cooperare; Educaţia pentru participare şi democraţie; Educaţia în materie de populaţie ; Educaţia pentru o nouă ordine economică mondială ; Educaţia pentru comunicare şi mass-media ; Educaţia pentru schimbare şi dezvoltare ; Educaţia nutriţională ; Educaţia antreprenorială ; Educaţia pentru timpul liber.

2.2.Educația ecologică-definiție, concept Educaţia pentru protecţia mediului nu e un obiect specific, conţinut într-o singură arie curriculară.Este un proces educaţional format din 5 elemente: 1.CONŞTIENTIZAREA 2.CUNOŞTINŢE 3.ATITUDINI 4.ABILITĂŢI,TALENTE,APTITUDINI 5.PARTICIPARE Concluzionând, educația ecologică nu este doar o formă de educație, văzută ca instrument în rezolvarea problemelor de mediu și gestionarea resurselor naturale, ci o dimensiune esențială a educației care implică totodată și dezvoltare personală și socială. Din perspectivă pedagogică, educaţia ecologică vizează formarea conştiinţei şi conduitei ecologice, a profilului ecologic al subiectului uman, proiectat şi realizat atât la nivel teoretic cât şi la nivel practic.

2.2.1.Conștiința ecologică

2.2.2.Conduita ecologică

•

•

•

Conştiinţa ecologică este o formă a conştiinţei umane, care se referă la atitudinea omului faţă de natură şi mediul înconjurător.Valori ale conştiinţei ecologice sunt cunoştinţele ecologice, capacităţile şi atitudinile ecologice manifestate prin comportamente ecologice. Conștiința ecologică la vârsta preșcolarității, vizează nu doar caracterul practic-aplicativ ci și partea teoretic-științifică, care facilitează punerea în practică a cunoștințelor. O conștiință ecologică pozitivă ajută la formarea conștiinței sociale a individului, obiectiv general al educației .

•

Din perspectivă psihopedagogică, formarea unei astfel de conduite vizează atât deprinderi şi obişnuinţe de comportare civilizată, cât şi trăsături pozitive de caracter. Conduitele ecologice se formează la vârsta preșcolarității, prin proiectarea sistematică a unor activități cu conținut ecologic, cu scopul de a forma atât deprinderi practice, dar și aplicabilitatea cunoștințelor asimilate în conduite ecologice permanent valabile.

2.3. Rolul procesului instructiv-educativ în pregătirea copilului pentru cunoaşterea, ocrotirea şi protejarea mediului înconjurător •

•

Analizând ariile curriculare ale Curriculum-ului Național actual am constatat că elemente de educație ecologică se regăsesc atât în finalitățile învățământului preșcolar cât și ale celui primar . Sistemul educațional actual se caracterizează prin lipsa acută a unei preocupări organizate, coordonate, sistematizate în privința educației ecologice, atingerea obiectivelor ecologice fiind posibilă prin intermediul disciplinelor opționale, unde pot fi abordate noțiuni de mediu.Unele discipline din curriculum-ul obligatoriu, abordează educația ecologică la nivel cognitiv-afectiv și mai puțin la nivel comportamental-participativ.

• 2.3.1. Obiectivele educației ecologice la vârsta preșcolară Obiectivele educaţiei ecologice vizează: • formarea conştiinţei ecologice cu cele două componente: cognitivă şi afectivă. • formarea conduitei ecologice vizează formarea deprinderilor şi obişnuinţelor de comportament ecologic.

2.3.2. Relaţia dintre obiectivele educaţiei pentru mediu cu diferite discipline şcolare

• Educaţia pentru protecţia mediului nu poate fi integrată într-o singură arie curriculară, ci este o problemă de interdisciplinaritate. • ,,Activităţile din grădiniţă sunt astfel organizate încât permit abordarea problematicii mediului sub diferite aspecte. Măiestria pedagogică a fiecărei educatoare intervine atât în selectarea temelor educaţiei pentru mediu,cât şi în stimularea interesului copilului pentru a participa la activităţi ecologice.”(Ciolan,2002)

CAPITOLUL III:Coordonate metodologice ale cercetării privind realizarea educației ecologice în învățământul preșcolar

3.1. Ipoteza şi obiectivele cercetării

Ipoteza cercetării Dacă vom proiecta şi desfăşura sistematic activităţi de educaţie ecologică prin utilizarea unor strategii interactive de grup adecvate varstei preșcolarilor şi respectând ritmul de lucru al fiecăruia, vom contribui la formarea conştiinţei şi conduitei ecologice a preșcolarilor .

Obiectivele cercetării

a) b)

c)

d) e)

Pe baza ipotezei de mai sus formulate, mi-am propus următoarele obiective: cunoaşterea nivelului de cunoştinte despre mediu al elevilor prin evaluare iniţială; diagnosticarea nivelului de dezvoltare a proceselor senzoriale şi intelectuale ale elevilor; proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de cunoaştere si protejare a mediului (educaţie ecologică) prin utilizarea unor strategii interactive de grup (metode şi procedee activ participative); formarea conştiinţei şi conduitei ecologice a elevilor în urma utilizării preponderente a unor strategii interactive; evaluarea finală şi înregistrarea progreselor.

3.2. Metodologia cercetării

• Am urmărit în mod deosebit, prin modalităţi de instruire moderne (strategii interactive de grup), să contribui la dezvoltarea conştiinţei şi conduitei ecologice a elevilor. • Pentru realizarea experimentului, am planificat pentru acest an şcolar și activitatea opţională ,,Prietenii naturii”,proiectând sistematic activităţi instructiv-educative în care am folosit frecvent metode activ-participative, adecvate vârstei preşcolarilor şi respectând ritmul de lucru al fiecărui copil,cu scopul de a demonstra că prin utilizarea metodelor active în demersul didactic, putem forma conduite ecologice în comportamentul preșcolarilor. 3.2.1. Eşantionul experimental • Eşantionul de cercetare este alcătuit din 20 de preşcolari ai grupei maripregătitoare de la Grădiniţa cu Program Normal Deleni, Structură a Şcolii cu clasele I-VIII Helegiu, cu vârste cuprinse între 5 şi 6/7 ani. Grupa este formată din 11 băieți și 9 fete, colectivul fiind relativ omogen, majoritatea copiilor fiind normal dezvoltați atât fizic cât și intelectual. Preșcolarii sunt disciplinați, nu creează probleme, sunt comunicativi și sociabili, majoritatea frecventând grădinița încă de la vârsta de 3 ani .

3.2.2.Etapele cercetării

•

Etapa constatativă (initială ) s-a desfăşurat la începutul anului şcolar, în perioada 15 septembrie-30 octombrie, perioadă în care s-a realizat aplicarea unei probe privind cunoasterea mediului si protejarea acestuia. • Etapa formativ-ameliorativă s-a desfăşurat după înregistrarea datelor obţinute in etapa pretest,procedând la introducerea factorului de progres – strategii interactive de educaţie ecologică. • Am proiectat activități cu teme ecologice atât în cadrul disciplinei opționale cât și activități integrate tuturor domeniilor de activitate din grădiniță, atunci când tema zilei a permis o abordare ecologică. • Etapa evaluării finale s-a realizat în perioada 1 iunie-17iunie. În această etapă am aplicat, în mare parte probe după aceleaşi criterii ca şi evaluarea iniţială similare cu cele din etapa pretest, pentru a stabili modul în care preșcolarii au evoluat de la testele inițiale.

3.2.3. Metode şi tehnici de cercetare psihopedagogică utilizate

• • • •

Metoda observaţiei Convorbirea Analiza produselor activităţii Experimentul psihopedagogic Dacă experimentul constatativ vizează măsurarea și consemnarea unei situații ,experimentul formativ presupune intervenția în grupul școlar în vederea determinării anumitor schimbări prin introducerea unor ,,factori de progres”(apud Dumitriu,C.,2004,p96) Astfel, în cadrul experimentului de tip formativ, am verificat influența folosirii metodelor active și de cooperare în vederea formării la preșcolari a conștiinței și conduitei ecologice.

3.3.Modalități de utilizare și aplicare a metodelor active în realizarea educației ecologice a preșcolarilor

• • • • • • •

Jocul didactic Brainstormingul Ciorchinele Florii de lotus Explozia stelară Metoda R.A.I. „RĂSPUNDE-ARUNCĂ-ÎNTREABĂ” Tehnica viselor

• Metodele interactive de grup se pot combina între ele sau cu cele tradiţionale, iar metodele tradiţionale nu se elimină, se modernizează, se combină, se modifică, se îmbunătăţesc şi se adaptează.

CAP.4 Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor cercetării aplicative •

Evaluarea inițială s-a efectuat la începutul anului școlar 2010-2011(în perioada 15 septembrie-1 octombrie 2010)și a stabilit nivelul de pregătire al preșcolarilor în acel moment, îndeplinind asfel o funcție pedagogică predictivă.Examinările orale și proba scrisă de evaluare inițială au vizat verificarea gradului în care copiii stăpânesc cunoștințe despre natură, despre ocrotirea și protejarea mediului înconjurător, necesare activității didactice viitoare.

Reprezentarea rezultatelor prin intermediul diagramei areolare ,histogramei şi a poligonului de frecvenţă

POLIGON DE FRECVENŢĂ 0%

20%

30%

CA

NS

50%

CD

12 10 8 6 4 2 0 CA

NS

CD

• Pornind de la aceste date, mi-am organizat activitatea pe parcursul întregului an şcolar în scopul eficientizării demersului didactic şi al optimizării rezultatelor şcolare privind cunoaşterea şi protejarea mediului. În acest scop, am optat pentru folosirea metodelor activ – participative, alternarea formelor de organizare a colectivului de prescolari (frontal, în perechi, pe grupe),activităţi extracurriculare.

• Strategiile didactice specifice învăţării active, nou apărute în sistemul de predare-învăţare jocul didactic, brainstorming-ul, ciorchinele, metoda R.A.I., tehnica viselor, metoda florii de lotus, am încercat să le aplic în lecţiile de cunoastere si protejare a mediului.

Metoda brainstorming Prin aplicarea acestei metode am urmărit exersarea capacităților creatoare ale copiilor în procesul didactic.

Exemplu:„Ce putem face pentru a avea o planetă curată?” Răspunsurile copiilor: să reciclăm deșeurile, să nu aruncam gunoiul oriunde, să nu poluăm apa, să nu folosim îngrășăminte chimice, să nu folosim mașini vechi, să consumăm mai puțin curent electric, sa reducem consumul apei, să aruncam ambalajul de la dulciuri la gunoi, să nu tăiem copaci, să plantăm flori și copaci.

Ciorchinele

stimulează realizarea unor asociații de idei, dezvoltă flexibilitatea gândirii(restructurarea vechilor cunoștințe, în conformitate cu cerințele noii situații), contribuie la dezvoltarea gândirii divergente.

•

Sarcina : Dați exemple de unele deșeuri care pot fi refolosibile. plastic Pet-uri hârtie

Gunoiul de grajd

Deseuri refolosibile sticlă

Anvelope

Fier

Metoda R.A.I. „RĂSPUNDE-ARUNCĂ-ÎNTREABĂ”

•

Este o metodă de fixare a cunoștințelor, dar și de verificare.Are la bază stimularea și dezvoltarea capacității copiilor de a comunica prin întrebări și răspunsuri ceea ce au învățat.

• Tema:„Din tainele pădurii” Întrebări adresate: Cine îngrijește pădurea?, De ce taie oamenii copacii?, Cine îngrijește animalele din pădure?, Ce este „aurul verde” al pădurii?, ce se face din lemn?, Cum poluează oamenii pădurea?, Cine ne dă aer curat în pădure?, Ce se întâmplă dacă oamenii ar tăia pădurile?, Cum putem ocroti pădurea?.

Activităţi extracurriculare •

În educarea deprinderilor de educaţie ecologică, este necesară trecerea la partea practică. Acest lucru s-a realizat prin includerea elevilor în diverse activităţi de protejare şi igienizare a mediului: păstrarea curăţeniei în sala de clasă, în şcoală, în curtea şcolii, în păduri, pe strazile satului, menţinerea integrităţii arborilor şi florilor, plantare de flori, de puieţi.

4.2. Evaluarea formativă •

Obiectivele au fost realizate în proporţie de 71 % , ceea ce ne arată că elevii şi-au însuşit cunoştinţele prevăzute în această secvenţă de instruire.

•

Aceasta înseamnă nu numai un spor în cunoştinţele elevilor despre mediu, ci şi în formarea lor intelectuală, dat fiind aportul de strategii interactive utilizate pentru cunoaşterea şi protejarea mediului.

Diagrama areolară nr.2

Poligon de frecventa nr. 2

0%

10

29%

TEST FORMATIV 1

CD NS

5

TEST FORMATIV 2

0

TEST FORMATIV 3

CA 71%

CA

NS

CD

Nr. de copii

15 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

Calificative CD

NS

CA

4.3. Evaluarea sumativă

Am realizat estimarea de ansamblu a calificativelor obţinute, pentru a putea face o comparaţie cu cea de la testarea iniţială. Procentajul comportamentelor atinse de 75%la evaluările finale, comparativ cu 30% în urma evaluării iniţiale, indică faptul că strategiile didactice interactive aplicate în lecţiile de învăţare, de consolidare şi evaluare au avut o mare eficienţă.

15

10

EVALUARE INIŢIALĂ EVALUARE FINALĂ

5

0 CA

NS

CD

CONCLUZII •

În elaborarea lucrării am plecat de la premiza că, alegând strategiile interactive de grup adecvate colectivului de preşcolari si respectând ritmul de lucru al fiecăruia, voi contribui la formarea conştiinţei ecologice,respectiv însuşirea de către copii a unor cunoştinţe despre mediul înconjurător, stimularea unor emoţii şi sentimente de protejare a mediului înconjurator şi a unor convingeri faţă de mediu. În acest sens lucrarea a pus în evidenţă ideea ce confirmă ipoteza de la care am plecat şi anume că formarea conştiinţei şi conduitei elevilor se datorează în mare parte strategiilor interactive utilizate, care prin caracterul lor activ stimulează acţiunile elevilor care favorizează gândirea critică, creativă, capacitatea de comunicare şi cooperare, atitudini pozitive şi adaptabilitate, responsabilitate şi implicare. • Consider că scopul propus a fost realizat iar ipoteza lucrării a fost confirmată.