Managementul resurselor umane usamv iasi

UNIVERSIT UNIVERSITA ATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ MEDICINĂ VETERINARĂ VETERINARĂ ’’ ION IONESCU IONESCU DE LA BRAD’’ BRAD’’ IAȘI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ AGRICULTURĂ

PROIECT DE AN LA MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

ÎNDRUMĂTOR, CONF. DR. STEJĂREL BREZULEANU

STUDENT, IANCU NICOLAE Grupa !"

#"$%&# 1

TEMA PROIECTULUI

RAȚIONAL IONALIZA IZAREA REA PROCES PROCESELO ELOR R DE MUNCĂ MUNCĂ ȘI ORGANIZA ORGANIZAREA REA MUNCII MUNCII ÎN ÎN PRODUC PRODUCȚIA AGRICO AGRICOLĂ LĂ

2

TEMA PROIECTULUI

RAȚIONAL IONALIZA IZAREA REA PROCES PROCESELO ELOR R DE MUNCĂ MUNCĂ ȘI ORGANIZA ORGANIZAREA REA MUNCII MUNCII ÎN ÎN PRODUC PRODUCȚIA AGRICO AGRICOLĂ LĂ

2

CUPRINS CAP .%. .%. RESURSELE RESURSELE UMANE#FACT UMANE#FACTOR OR DE PRODUCȚIE ÎN AGRICUL AGRICULTU TURĂ RĂ 1.1. Caracteristicile resurelor umane în agricultură 1.2. Fi Fișa postului postului-imp -importan ortanță, elemente elemente compon componente ente 1.3. Model Model de fi fișă a postului postului pentr pentruu funcția de contabil contabil

CAP. ". CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ 2.1. Contractul de munca: munca: definiție, trăsături, elemente componente componente 2.2. Contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată 2.3. Contractul individual individual de muncă muncă pe perioadă determinată determinată 2.. !nc"eierea contractului individual de muncă 2.#. Clau$e specifice contractului individual individual de muncă 2.%. Modificarea contractului individual de muncă

CAP.'. NORMAREA TE(NICĂ A MUNCII ÎN AGRICULTURĂ 3.1. &specte privind normarea muncii în agricultură 3.2. Metoda simplificată de normare 3.3. &plica &plicație practica privind normarea muncii muncii la '.C &()*+C &()*+C '.).

CAP CAP.. OPTI OPTIMI MIZ ZAREA AREA MĂRI MĂRIMI MIII FORM FORMA AȚIILO IILOR R DE MUNC MUNCĂ Ă PENT PENTRU RU E)ECUTAREA E)ECUTAREA LUCRĂRILOR COMPLE)E .1. &specte generale .2. Metode de optimi$are a forma formațiilor de muncă muncă .3. &plica &plicație practică privind privind optimi$area optimi$area formațiilor de muncă la '.C. &()*+C '.).

CAP. CAP. *. OPTIMIZA OPTIMIZAREA REA NECESARULUI NECESARULUI DE DE MUNCITORI MUNCITORI PERMANEN PERMANENȚI #.1.&specte generale privind privind salaria salaria ții în agricultură agricultură #.2. Metodologia Metodologia optimi$ării numărului numărului de muncitori muncitori permanen ți #.3. #.3. &plic plicaație pract practic icăă priv privin indd opti optii$ i$ar area ea numă număru rulu luii de mu munc ncit itor orii perm perman anen en ți la '.C. '.C. &()*+C '.). 3

CAP. CAP. &. EVA EVALUAREA LUAREA PERFOR PERFORMAN MANȚELOR ELOR ANGAJ ANGAJA A ȚILOR  ILOR  %.1. %.1. Fișa de evalu evaluare are a angaa angaaților  ilor  %.2. &utoe &utoevalua valuarea rea performan performanțelor angaa angaaților  %.3. valuarea performanțelor de către șeful ierar"ic superior 

CAP.!. PLANUL DE DEZVOLTARE PERSONALĂ /.1.laborarea unui C0 tip europass /.2. valuarea situa situației actuale-anali$a ' a propriei persoane /.3. biective de carieră /..*dentificarea nevoilor de de$voltare /.# Monitori$area progresului progresului /.%. )evi$uirea și actuali$area planului

CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANE)E



CAPITOLUL %. RESURSELE UMANE#FACTOR DE PRODUC ȚIE ÎN AGRICULTURĂ %.%. Cara+-r/+0- r-/ur-01r u2a3- 43 a5r+u0ur6 Ca orice altă resursă 4i cele umane, necesită un management specific, adaptat  particularităților sale. le sinteti$ea$ă caracteristicile specifice activită5ilor din agricultură. 6nele dintre cele mai importante caracteristici sunt : •

 procesele de muncă se întrep7trund cu procesele biologice 4i se condi5ionea$ă reciproc8

•

munca din agricultură necesită o varietate mare a cuno4tin5elor profesionale8 acestea se dob7ndesc at7t prin pregătire profesională, c7t 4i prin instruire practică8

•

caracterul se$onier al activită5ilor, determinat 4i de dependen5a muncii fa5ă de factorul  biologic, particulari$ea$ă, de asemenea. munca din agricultură, influen57nd ordinea 4i  perioada de e9ecutare a unor lucrări8

•

din cau$a unui grad mai redus de mecani$are a lucrărilor din agricultură consumul de for5ă de muncă 4i implicit c"eltuleille cu aceasta, de5in o pondere mare în structura consumului 4i a c"eltuielilor totale de produc5ie8 )ecrutarea este activitatea de identificare a persoanelor care au aceste caracteristici

solicitate de posturile vacante 4i de atragere a acestora în cadrul organi$a5iei. Criteriile de recrutare folosite sunt: competen5a, poten5ialul de de$voltare 4i e9perien5. Fa$ele unui plan de recrutare sunt: studiul politicii de personal, culegerea informa5iilor privind coresponden5a oameni-posturi, anali$a informa5iilor care permit definirea nevoilor de recrutare, planificarea ac5iunilor în vederea recrutrii. ;rin resursă umană se în5elege o persoană sau un grup de persoane care pre$intă capacită5i de muncă fi$ică 4i intelectuală, pe care le pot e9tercita în procesul muncii în cadrul unor sisteme te"nico-economico-sociale. )esursele umane se diferen5ia$ă din punct de vedere al poten5ialului, datorită faptului că at7t capacită5ile fi$ice c7t 4i cele intelectuale pot fi mo4tenite sau dob7ndite prin instruire 4i e9perien5ă practică. #

rice resursă umană se caracterizează prin următoarele: •

 cantitate8

•

 calitate8

•

 structură8

•

 cost.

Ca3a-a de resursă umană este e9primată de numărul de personae e9istente sau necesare într-o e9ploata5ie agricolă.

Ca0a-a este dată de capacită5ile fi$ice 4i intelectuale precum 4i gradul de instruire 4i e9perien5ă necesare pentru desfă4urarea de către personal a diferitelor activită5i din agricultură.

Sru+ura r-/ur/-01r u2a3- constituie un concept comple9 care se referă la: calificare, v7rstă, se9, vec"ime, po$i5ie ierar"ică etc.

C1/u0 resurselor umane e9primă valoarea unitară a diferitelor activită5i în vederea ob5inerii unor produse sau servicii din agricultură. a se e9primă, de e9emplu, în lei la o unitate de timp consumată
I2p1ra37a r-/ur/-01r u2a3- este unanim recunoscută, repre$ent7nd p7rg"ia cea mai importantă pentru punerea în valoare a poten5ialului păm7ntului 4i a animalelor, precum 4i a miloacelor te"nice, financiare 4i informa5ionale.

Ma3a5-2-3u0 r-/ur/-01r u2a3- 43 a5r+u0ur6 repre$intă acea latură a managementuluiprin care, utili$7nd metode 4tiin5ifice se urmăre4te r-+ruar-a, /-0-+7a,

3-5rar-a 8 p-r9-+713ar-a p-r/13a0u0u, 1r5a3ar-a 2u3+, a/5urar-a +13;701r +1r-/pu361ar- ;- 2u3+6, ar213ar-a +02au0u /1+a0, a3r-3ar-a 8 21
%

%.". Fșa p1/u0u#2p1ra3ț6, -0-2-3- +12p13-3Fi4a de post este documentul de management al resurselor umane care sinteti$ea$ă elementele caracteristice ale unui post, pentru a putea fi în5elese 4i însu4ite de către ocupantul  postului. &ceasta este adusă la cuno4tin5a angaatului preferabil înainte de angaare, 4i trebuie semnată de către acesta pentru luare la cuno4tin5ă, devenind ane9ă la contractul individual de muncă. rice modificare sau actuali$are a fi4ei de post trebuie adusă la cuno4tin5a acestuia, sub o nouă semnătură 4i ane9are la contractul de muncă. 'tructura de ba$ă - Fi4a postului este compusă din două păr5i: descrierea postului, 4i specificarea postului. >escrierea postului arată caracteristicile acestuia, în timp ce specificarea postului descrie caracteristicile ocupantului acestuia, pentru a putea face reali$a cu succes sarcinile atribuite.

%.'. Fșa p1/u0u DENUMIREA POSTULUI: CONTABIL RELATII IERAR(ICE: se subordonea$a Contabilului-'ef  RELATII DE COLABORARE: cu personalul de e9ecutie al firmei )&** > REPREZENTARE : repre$inta firma fata de persoanele cu care intra in contact in interes de serviciu.

SCOPUL POSTULUI: itularul postului asigura inregistrarea cronologica si sistematica  a operatiunilor financiar-contabile angaate de societate.

ACTIVITATI PRINCIPALE: 1.

ASIGURA EVIDENTA CONTABILA A STOCURILOR, RELATIILOR CU TERTII, A TREZORERIEI SI EVIDENTA VENITURILOR SI C(ELTUIELILOR 

/

2.

INTOCMESTE

SI

VERIFICA

SITUATIILE

SI

RAPOARTELE

FINANCIAR#CONTABILE ATRIBUTII PRINCIPALE -0u-001r •

Contabili$ea$a facturile emise pentru clientii interni

•

*nregistrea$a incasarile si platile in lei conform e9trasului de cont

•

perea$a incasarile si platile in numerar conform registrului de casa

•

perea$a avansurile din tre$orerie conform deconturilor 

•

*nregistrea$a facturi de prestatii furni$ori interni

•

*nregistrea$a intrari de marfa in ba$a documentelor primite de la maga$ie 0* si +*)=

".I31+2-/- /ua / rap1ar- 93a3+ar#+13a=0- / <-r9+a +1r-0ar-a a+-/1ra •

*ntocmeste saptamanal lista facturilor emise si neincasate si lista avansurilor  disponibile in lei

•

*ntocmeste balante de verificare pentru clienti

•

*ntocmeste liste de avansuri din tre$orerie

?

CAPITOLUL ". CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ ".%. C13ra+u0 ;- 2u3+6: ;-93ț-, r6/6ur, -0-2-3- +12p13-3;ersoana care accede la un loc de munca înc"eie cu angaatorul un contract individual de muncă. ;rin acest contract, cel angaat se obligă la prestarea unei anumite munci, accept7nd subordonarea sa fa ță de angaator, care, la randul său, se obliga la plata salariului si la asigurarea conditiilor de munca. Codul muncii definește contractul individual de muncă ca fiind @contractul în temeiul căruia o persoana fi$ică, denumită salariat, se obligă să preste$e munca pentru și sub autoritatea unui angaator, persoana fi$ică sau uridică, în sc"imbul unei remunera ții, denumită salariuA.  +umai titularii unui contract individual de munca sunt considera ți ca fiind salaria ți și, ca atare, sunt proteati prin normele dreptului muncii. Contractul individual de muncă este Bîn țelegerea sau convenția în forma scrisă prin care salariatul se obligă să pună la dispo$i ția angaatului for ța sa de muncă  fi$ică sau intelectuală  iar angaatorul este obligat să asigure plata salariului pentru munca prestată și condiții adecvate de muncăA.

Cara+-r-0- ?ur;+- a0- +13ra+u0u 3;<;ua0 ;- 2u3+6

D

Contractul individual de muncă este un act uridic numit, bilateral, sinalagmatic, oneros, comutativ, consensual, personal e altfel, persoana care îl înlocuiește eventual pe salariat la serviciu nu are o rela ție directă cu angaatorul și, prin urmare, acceptarea înlocuirii presupune asumarea unui risc de catre patron. Contractul individual de muncă dă naștere la obliga ția salariatului de a face
în consecință această prestație trebuie e9ecutată în natură, prin muncă, neput7nd fi

niciodată presc"imbată în de$daunari e altfel, acesti bani se recuperea$a, de obicei, prin retineri din salariul  platit de patron luna de luna, p7na la acoperirea întregului preudiciu sau din alte surse
1E

".". C13ra+u0 3;<;ua0 ;- 2u3+6 p- p-r1a;6 3-;--r23a6 egislația romană actuală reține, ca regulă, înc"eierea contractelor individuale de muncă pe durata nedeterminată. &rt. 12 <1= alin.2 din Codul muncii, precum și alte acte normative prevăd, ca o e9cepție, posibilitatea înc"eierii de contracte individuale de muncă pe durata determinată. Contractul individual de muncă pe durata determinată se poate înc"eia numai în formă scrisă, cu preci$area e9presă a duratei pentru care se înc"eie și care nu poate depăși 1? luni. otodată, salariatul încadrat cu contractul individual de muncă pe durata determinată  poate fi supus unei perioade de proba cuprinsa între #  # $ile, în func ție de durata contractului. ;entru a determina angaatorii să înc"eie contracte de muncă cu durata nedeterminată și pentru a determina gradul de precaritate al angaării, art. ? al Codului muncii prevede ca la

e9pirarea contractului înc"eiat pe durata determinată, pe postul respectiv nu poate fi angaat un alt salariat decat cu contract individual de munca pe durata nedeterminată. &ceste dispo$iții nu sunt aplicabile: •

în ca$ul în care contractul individual de muncă cu durata determinată este înc"eiat  pentru a înlocui temporar un salariat absent, daca intervine o noua cau$a de suspendare a contractului acestuia8

•

în ca$ul în care un nou contract individual de munca pe durata determinata este înc"eiat în vederea e9ecutarii unor lucrari urgente, cu caracter e9ceptional8

•

în ca$ul în care contractul individual de munca anterior a încetat din initiativa salariatului sau din initiativa angaatorului pentru o abatere grava sau abateri repetate ale salariatului. Cu unele e9cepții, angaatorul va oferi posturile pe durata nedeterminată disponibile

mai int7i persoanelor care le-au ocupat anterior pe durată determinată.

C13ra+u0 3;<;ua0 ;- 2u3+6 +u 2p parța0 11

Codul muncii reglementea$ă pentru prima dată în legisla ția muncii auto"tonă trei noi modalități de derulare a raporturilor de muncă, și anume munca cu timp par țial, munca prin agent de muncă temporară și munca la domiciliu. Contractul individual de muncă cu timp par țial este o altă formă de contract individual de muncă, ce permite o mai bună conciliere între via ța personală a lucrătorului și constr7ngerile profesionale. ;e plan macro-economic, el este un instrument de distribuire a muncii.

Mu3+a pr3 a5-3 ;- 2u3+6 -2p1rar6 Munca prin agent de muncă temporară este munca prestată de un angaat temporar, care, din dispo$iția unui agent de muncă temporară, prestea$a munca în favoarea unui utili$ator. 6n utili$ator va putea apela la agen ții de muncă temporară doar pentru e9ecutarea unei sarcini precise cu caracter temporar, denumită în Codul muncii misiune de muncă temporară, numai în urmatoarele situații: înlocuirea unui salariat al carui contract individual de muncă este suspendat, pe durata suspendării, prestarea unor activită ți cu carater se$onier, precum și  pentru prestarea unor activități speciali$ate sau oca$ionale. Misiunea de muncă temporară se stabilește pentru un termen care nu poate fi mai mare de 12 luni, durată ce poate fi prelungită o singură dată pentru o perioada care, adăugată la durata inițială a misiunii, nu poate conduce la depă șirea unei perioade de 1? luni. otodată, prin contractul de muncă temporară se poate stabili o perioadă de probă  pentru reali$area misiunii a cărei durată este fi9ată în func ție de solicitarea utili$atorului, dar  care, în funcție de perioada pentru care este înc"eiat, nu poate fi mai mare de # $ile lucratoare. >e asemenea, între agentul de muncă temporară și un angaat temporar se inc"eie, de regula pe durata unei misiuni, un contract de muncă temporară. !n plus, contractul de muncă temporară se poate înc"eia și pentru mai multe misiuni, între misiuni, angaatul temporar afl7ndu-se la dispo$i ția agentului de muncă temporară. &gentul de munca temporară care concedia$ă salariatul înainte de termenul stabilit în contractul de muncă temporară pentru alte motive dec7t cele disciplinare are obliga ția de a respecta reglementările privind încetarea contractului individual de muncă.

".'. C13ra+u0 3;<;ua0 ;- 2u3+6 p- p-r1a;6 ;--r23a6 12

Sua7 43 +ar- /- p1a- 43+>-a Contractul individual de muncă poate fi înc"eiat pentru o durată determinată numai în următoarele ca$uri: •

înlocuirea unui salariat în ca$ul suspendării contractului sau de muncă, cu e9cep5ia situa5iei în care acel salariat participa la grevă8

•

cre4terea temporară a activită5ii angaatorului8

•

desfă4urarea unor activită5i cu caracter se$onier8

•

în situa5ia în care este înc"eiat în temeiul unor dispo$i5ii legale emise cu scopul de a favori$a temporar anumite categorii de persoane fără loc de muncă8

•

angaarea unei persoane aflate în căutarea unui loc de muncă care în termen de # ani de la data angaării îndepline4te condi5iile de pensionare pentru limită de v7rstă8

•

ocuparea unei func5ii eligibile în cadrul organi$a5iilor sindicale, patronale sau nonguvernamentale, pe perioada mandatului8

•

angaarea pensionarilor care, în condi5iile legii, pot cumula pensia cu salariul8

•

în alte ca$uri prevă$ute e9pres de legi speciale ori pentru desfă4urarea unor lucrări,  proiecte, programe, în condi5iile stabilite prin contractul colectiv de muncă înc"eiat la nivel na5ional 4isau la nivel de ramura

Duraa 2a@26 8 p1/=0a-a ;- pr-0u35rContractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi înc"eiat pe o  perioadă mai mare de 2 luni. Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit 4i după e9pirarea termenului ini5ial, cu acordul scris al păr5ilor, de cel mult două ori consecutiv, dar  înăuntrul termenului de 2 luni. a e9pirarea contractului individual de muncă pe durată determinată, pe locul de muncă respectiv va fi angaat un salariat cu contract individual de muncă pe durata nedeterminată.

13

".. Î3+>--r-a +13ra+u0u 3;<;ua0 ;- 2u3+6 ;entru înc"eierea legală și valabilă a unui contract individual de muncă trebuiesc întrunite un număr de condi ții. 6nele dinte acestea sunt comune înc"eierii unui contract: capacitatea, obiectul, consimțăm7ntul și cau$a. <ele, însa, sunt specifice dreptului muncii, și în acest sens am putea enumera condi ții  precum: e9istența postului, pregatirea personală, vec"imea, sus ținerea unui e9amen, concursul.

C13;ț 2p1ra3- a0- 43+>--r +13ra+u0u 3;<;ua0 ;- 2u3+6: •

Capa+a-a ?ur;+6 a p-r/1a3- +- ur2-a6 a 9 43+a;ra6 !nc"eierea contractului individual de muncă presupune e9isten ța ambelor laturi ale

capacității uridice a unei persoane: cea de folosință și cea de e9ercițiu. Capacitatea uridică de a înc"eia contracte individuale de muncă este condi ționată de capacitatea biopsi"ică de a munci, deci capacitatea biopsi"ică e9traudiciară devine premisa capacității uridice.

Capa+a-a u36ț +ar- 19-r6 01+u0 ;- 2u3+6 &ngaatorul poate fi atat o persoană uridică, c7t și o persoană fi$ică. ;ersoanele  uridice pot fi repre$entate de unită ți publice, cu capital maoritar de stat, cu capital privat sau alte persoane uridice. )egiile autonome și societatile comerciale cu capital maoritar de stat sunt conduse de către manageri, între ale caror atribuții intra și aceea de a selecționa, angaa și concedia  personalul.

C13/2ț623u0 ;entru ca un contract individual de muncă să fie înc"eiat în mod legal este necesar ca voința ambelor părți să fie e9primnată în mod valabil, neec"ivoc și în deplină cuno știn ța de cau$ă, acordul de voință trebuind să se reali$e$e în condițiile legii. Consimțăm7ntul este valabil numai dacă provine de la o persoană cu discernăm7nt, întrunind, în plus urmatoarele condiții: este e9primat cu inten ția de a produce efecte uridice, este e9teriori$at, nu este alterat de un viciu de consimțăm7nt
O=-+u0 ș +aua +13ra+u0u 3;<;ua0 ;- 2u3+6

1

Făc7ndu-se aplicarea dispo$ițiilor art. D%2 Cod Civ., conform căruia @obiectul convențiilor este acela la care părțile sau numai una din părți se obligăA, re ținem ca obiectul contractului individual de muncă îl constituie c"iar presta țiile reciproce ale păr ților, și anume  prestarea muncii de către angaat și remunerarea lui de către angaator. Cau$a contractului individual de muncă, este un element subiectiv ce concreti$ea$ă scopul urmărit de părți la momentul înc"eierii contractului individual de muncă care constă în obținerea unor resurse financiare și, respectiv, asigurarea funcționării unită ții.

V-r9+ar-a apu;301r ș pr-56r pr19-/13a0-. C13+ur/u0 ș -r2-3u0 ; 43+-r+ar;entru verificarea aptitudinilor salariatului, la înc"eierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de proba de cel mult 3E $ile calendaristice pentru func țiile de e9ecuție și de cel mult DE $ile pentru funcțiile de conducere. ;entru a se evita eventualele abu$uri ale angaatorilor, este inter$is a se face angaarea succesivă a mai mult de 3 persoane pe perioade de probă pentru același post.

C-r9+au0 2-;+a0 Certificatul medical este obligatoriu pentru toate categoriile de salaria ți. !ncadrarea în muncă a unei persoane, fără pre$entarea prealabilă a avi$ului medical este nelegală, contractele individuale de muncă înc"eiate fără respectarea acestei condi ții fiind lovite de nulitate. a efectuarea e9amenului medical trebuie să se aibă în vedere și faptul că e9istă unități și

locuri de muncă în care pot fi încadrate numai persoane care îndeplinesc condi ții speciale

din punct de vedere medical, acestora put7ndu-li-se solicita efectuarea unor teste medicale specifice.

C13ț3uu0 +13ra+u0u 3;<;ua0 ;- 2u3+6 >in punctul efectiv al conținutului, contractul individual de muncă con ține clau$e generale, care se regăsesc în orice contract, și clau$e speciale, caracteristice unui anumit contract individual de muncă. 1#

6nele clau$e sunt apreciate ca fiind esențiale, în randul acestora inclu$7ndu-se cele ce se referă la felul muncii, locul muncii, salariul. Contractele individuale de muncă mai includ clau$e privind durata contractului, timpul de lucru, concediul de odi"nă, condi țiile de muncă,  protecția și igiena muncii, ordinea și disciplina muncii etc. otodată, clau$ele contractului de muncă, indiferent că el este înc"eiat pe durată determinată sau nedeterminată, prevăd și obligațiile generale ale părților.

".*. C0au- /p-+9+- +13ra+u0u 3;<;ua0 ;- 2u3+6 &nterior înc"eierii sau modificării contractului individual de muncă, angaatorul are obligația de a informa persoana selectată în vederea angaării ori, după ca$, salariatul, cu  privire la clau$ele esențiale pe care intenționea$ă să le înscrie în contract sau să le modifice. ;ersoana selectată în vederea angaării ori salariatul, după ca$, va fi informată cu  privire la cel puțin următoarele elemente
".&. M1;9+ar-a +13ra+u0u 3;<;ua0 ;- 2u3+6 I391r2ar-a /a0arau0u dată contractul de muncă înc"eiat, angaatorul are posibilitatea de a modifica clau$ele acestuia, cu respectarea obliga5iei de informare. &nterior modificării contractului individual de muncă, angaatorul are obliga5ia de a informa salariatul cu privire la clau$ele generale pe care inten5ionea$ă sa le modifice. rice modificare a unuia dintre elementele contractului individual de muncă, în timpul e9ecutării acestuia, impune înc"eierea unui act adi5ional la contract, într-un termen de 1# $ile de la data

1%

încuno4tin5ării în scris a salariatului,
CAPITOLUL '. NORMAREA TE(NICĂ A MUNCII ÎN AGRICULTURĂ '.%. A/p-+- pr<3; 31r2ar-a 2u3+ 43 a5r+u0ur6 )olul resurselor umane în cadrul e9ploata5iilor agricole este deosebit de important, deoarece efectuarea la timp 4i în bune condi5ii a unui comple9 de lucrări, influen5ea$ă în mod "otăr7tor re$ultatele de produc5ie.

1/

Ca orice activitate cu caracter productiv 4i activitatea din ramurile agricole trebuie să fie sus5inută cu un volum corespun$ător de resurse umane. &cesta este variabil de la o e9ploata5ie la alta 4i este dependent de: •

volumul lucrărilor agricole8

•

gradul de comple9itate a lucrărilor8

•

nivelul de în$estrare te"nică a e9ploata5iilor8

•

gradul de calificare a personalului8

•

se$onalitatea activită5ilor agricole. >atorită caracterului aleatoriu al acestor factori, necesarul de resurse umane din

e9ploata5ile agricole varia$ă în timp, nu numai de la un an la altul, dar c"iar în decursul aceluia4i an, de la un se$on la altul. 'tudiul muncii cuprinde două laturi principale: •

studiul metodelor de muncă8

•

măsurarea timpului de muncă

1?

F5.'.%. Eap-0- /u;u0u 2u3+

1D

'.". M-1;a /2p09+a6 ;- 31r2arI. M-1;a a3a0+1#-@p-r2-3a0 ;- 31r2arste metoda considerat cea mai comple9, întruc7t se ba$ea$ pe msurtori ample, cu caracter direct. ;entru msurarea diferitelor categorii de timp se utili$ea$ cronografierea. Msurarea timpului se face asupra a cel pu5in  muncitori, fiecruia revenindu-i una sau mai multe fi4e de observare
!n continuare, se stabile4te norma de munc, pe ba$a rela5iei:

în care: sc"  durata unui sc"imb de lucru
II. M-1;a a3a0+6 ;- +a0+u0 const în folosirea normativelor de timp pentru unele opera5ii 4i componente ale timpului de munc, corespun$tor caracteristicilor lucrrii pentru care urmea$ s se calcule$e norma de munc. !nregistrrile se fac pe durata întregului sc"imb de lucru, dar numai pentru categoriile de timp de ba$a 4i auttor. +orma de munc se stabile4te utili$7nd formulele de la metoda precedent. Metoda se utili$ea$ mai ales pentru lucrrile ce se e9ecut mecani$at.

2E

'.'. Ap0+aț pr<3; 31r2ar-a 2u3+ 0a S.C AGRINC S.R.L. 'ă se calcule$e norma de muncă la lucrarea de pră4it manual porumb, pe r7nd după cultivator, cu o densitate a buruienilor de peste 1EE bucmp:

F8a ;- 31r2ar- Par-a I. Lu+rar-a: PRĂȘIT MANUAL PORUMB  +r.crt 1. 2. 3. . #. %.

Caracteristicile locului de munca undimea și lă5imea /EE2#E  parcelei în lucru )elieful ;lan drept +atura solului 6 șor   'tarea de umiditate a  +ormală solului +r. Kuruienim2 #E 'tarea cultuală a solului +ormală

 +r.crt Caracteristicile cultuii 1.

>enumirea culturii

;orumb

2.

'istemul de semănat

!n r7nduri

3. .

>istan5a între r7nduri /E cm >istan5a între plante pe 2#-3E cm r7nd !năl5imea plantelor 3# cm

#.

D-/+r-r-a p-r/1a3-01r  +r.crt 1. 2. 3. .

+ume și prenume C"iriac mil (rosu *oana 'ăvuc Maria 0ieru >an

07rstă / E 2 3D

'e9 M F F M

'tare fi$ică Kună Foarte bună Kună Foarte bună

Par-a a II#a Or5a3ar-a 2u3+ •

Metoda de lucru folosită: prasilă manuală

•

Forma5ia de muncitori:  persoane

•

rgani$area locului de muncă: ? ore orele /-12 1#-1?

•

<e condi5ii: buruienile din apropierea plantelor se smulg cu m7na

Par-a a III#a

21

(rad calificare +ecalificat +ecalificat +ecalificat +ecalificat

Ca0+u0u0 2pu0u u3ar Lu+rar-a

* ;rasit 1EE mp

** ***

Op-ra7a /au 5rupa ;1p-ra7 23u- 13,1#,1D,21,2, 1E,1,1%,1D,2E 1E,2 11,1#,1%,1?,2#, 13,1/,21,2,1D 11,2# 1,1#,1?,21,23, 13,1%,1/,1D,2E

T2pu0 9101/

Su2a +1r-+a6

Nr.-r2.

M-;a +1r-+a6

C1-9+-3 ;- /a=0atma9tmin

2E#

1/,1

2,

21#

1/,D

2,3

21E

1/,%

1,?

13,23

  MediaH1/,#3

Par-a a IV#a Ca0+u0u0 31r2- ;- 2u3+6 C13/u2ur0;- 2p 3
R-/ ;2p 31r2a 23u-

1E min

/E

C13/u2 ;- 2p 0a >a,

N1r2a ;2u3+6

M3u- 8 /-+u3;=

a

T13 * 

T;

1/#3

-

?/,%#

-

C13/u2 1a0 ;2p 0a 2%2#

CAPITOLUL . OPTIMIZAREA MĂRIMII FORMA ȚIILOR DE MUNCĂ PENTRU E)ECUTAREA LUCRĂRILOR COMPLE)E .%. A/p-+- 5-3-ra0ucrările comple9e sunt lucrări acompuse din mai multe lucrări simple. biectivul optimi$ării este stabilirea numărului minim de muncitori pentru fiecare lucrare simplă, astfel ca toți muncitorii care vor compune forma ția de muncă să lucre$e în acelasi timp, respect7nd normele de mucă și e9clu$7nd stagnările care ar putea fi determinate de necorelările numărului alocat fiecărei lucrări simple. 22

*nformațiile necesare: - lucrările simple care compun lucrarea comple9ă pentru care se stabilește formația de muncă8 - normele de muncă pentru fiecare lucrare simplă8 dacă normele de muncă sunt date de unită ți de măsură diferite, se vor recalcula transform7nd toate în aceea și unitate de măsură8

.". M-1;- ;- 1p2ar- a 91r2aț01r ;- 2u3+6 !n vederea optimi$ării mărimii se parcurg următoarele etape: •

stabilirea formației de muncitori pentru efectuarea unei lucrări comple9e se poate face folosind 2 metode:

•

metoda celui mai mic multilpu comun8

•

metoda normei de muncă celei mai mari. ;entru metoda c.m.m.m.c. se va proceda astfel:

- se stabilesc lucrările simple componente8 - se determină c.m.m.m.c. pentru numărul care repre$intă normele de muncă ale lucrării simple8 - se împarte c.m.m.m.c. la fiecare normă de muncă și se află numărul de muncitori necesari fiecărei lucrări care compun lucrarea comple9ă respectivă8 - se fac simplificările posibile, stabilindu-se astfel forma ția minimă.

M-1;a 31r2- ;- 2u3+a +-0- 2a 2ar •

se stabilesc lucrari simple componente8

•

in ca$ul in care norma de munca ale lucrarilor simple nu sunt e9primate in aceeasi unitate de munca se fac transformari necesare pentru a obtine aceeasi unitate de masura8

•

se imparte norma de munca cea mai mare la fiecare norma de munca a celorlalte lucrari, iar re$ultatul se inmulteste cu numarul de muncitori necesari e9ecutarii normei de munca celei mai mari8

23

se totali$ea$a numarul de muncitori re$ultati pentru fiecare lucrare din calculele

•

anterioare obtinute astfel formatiei de muncitor.

.'. Ap0+aț- pra++6 pr<3; 1p2ar-a 91r2a ț01r ;- 2u3+6 0a S.C. AGRINC S.R.L. 'ă se determine, folosind cele două metode, mărimea forma5iilor de muncă pentru e9ecutarea lucrării de recoltat manual porumb compusă din următoarele lucrări simple: recoltat porumb cu totul încărcat porumb în milocul de transport, transport porumb cu remorca, descărcat porumb din remorcă manual, cură5at 4tiule5i încărcat snopii de coceni în milocul de transport, transport snopii de coceni, descărcat snopii de coceni, clădit 4ira de coceni. • • • • • • • • •

N1r2a ;- 2u3+6 p-3ru 0u+rar0- /2p0- 0a r-+10a PORUMB CU MANUAL Nr. +r. % " '  *

Lu+rar-a /2p06

U.M.

N1r2a ;2u3+6

R-+10a p1ru2= 2a3ua0 Î3+6r+a p1ru2= 43 r-21r+6 ra3/p1ra p1ru2= D-/+6r+a p1ru2= Cur67a șu0-7 ;- +1+-3

t t t t t

1,#3 ,E #,# D,? E,?#

2

N1r2a ;2u3+6 5 1#3E EEE ##EE D?EE ?#E

& !  H

Î3+6r+a /31p ;- +1+-3 Tra3/p1r /31p ;- +1+-3, D-/+6r+a /31p ;- +1+-3, C06; șra ;- +1+-3

t t t t

?,1 %,# /,/ /,#

?1EE %#EE //EE /#EE

D--r23ar-a 3u26ru0u ;- 2u3+1r pr3 2-1;a +-0u 2a 2+ 2u0p0u +12u3:

Nr.+r

% " '  * & !  H

Lu+rar-a /2p06

N1r2a ;2u3+6 #5#

C-0 2a 2+ 2u0p0u +12u3:

+.2.2.+. N1r2a 0u+r6r

R-+10a p1ru2= 1#3E 2L32L#L1/ 12%.12%.EEE 2a3ua0 Î3+6r+a p1ru2= EEE 2#L#3 ?.23.1D#  43 r-21r+6 ra3/p1ra ##EE 22L#3 3#.E?#.D%E p1ru2= D-/+6r+a D?EE 23L#2L/2 1D.%D1.1EE p1ru2= Cur67a șu0-7 ?#E 2L#2L1/ 22/.E2%.?EE ;- +1+-3 Î3+6r+a /31p ;?1EE 22L3L#2 23.?23.?EE +1+-3 Tra3/p1r /31p %#EE 22L#3L13 2D.%??.12E ;- +1+-3, D-/+6r+a /31p //EE 22L#2L/L11 2#.E%1.EE ;- +1+-3, C06; șra ;/#EE 22L3L# 2#./2D./E +1+-3 +.2.2.+."*K'K*K!"K%%K%'K%!  %H".H!".!$.$$$

S- /2p09+6 +u +-0 2a 2+ 3u26r: %H.&H%.%$$

Nu26ru0 ;2u3+1r

%,E

%

2,#

2

1,/?

2

1,EE

1

11,#3

12

1,21

1

1,#1

2

1,2/

1

1,31

1

" 2u3+1r

D--r23ar-a 91r2a7- ;- 2u3+6 pr3 2-1;a 31r2- +-0- 2a 2ar: Nr. +r.

Lu+rar-a /2p06

% " '  * &

R-+10a p1ru2= +u 1u0 Î3+6r+a p1ru2= 43 r-21r+6 ra3/p1ra p1ru2= D-/+6r+a p1ru2= Cur67a șu0-7 ;- +1+-3 Î3+6r+a /31p ;- +1+-3

N1r2a ;2u3+6 5 1#3E EEE ##EE D?EE ?#E ?1EE 2#

Nu26r ;- 2u3+1r R-u0a ;3 R1u3? +a0+u0 %,E % 2,# 2 1,/? 2 1,EE 1 11,#3 12 1,21 1

!  H

Tra3/p1r /31p ;- +1+-3, D-/+6r+a /31p ;- +1+-3, C06; șra ;- +1+-3 TOTAL

%#EE //EE /#EE

1,#1 1,2/ 1,31

2 1 1 " 2u3+1r

CAPITOLUL *. OPTIMIZAREA NECESARULUI DE MUNCITORI PERMANENȚI *.%.A/p-+- 5-3-ra0- pr<3; /a0ara ț 43 a5r+u0ur6 ;entru angaat, salariul repre$intă plata muncii, care asigură e9isten5a sa 4i a familiei sale, obtinerea, prin venituri, a unei anumite po$i5ii sociale, un mod de apreciere, din partea managerului a activită5ii desfă4urate.

2%

'istemul de salari$are repre$intă ansamblul instrumentelor, 4i formelor prin intermediul cărora se fundamentea$ă nivelul remunerării fiecărei persoane pentru cantitatea, calitatea muncii depuse 4i re$ultatele ob5inute. 'istemul de salari$are este structurat pe trei elemente principale: salariul de ba$ă, adaosurile la salariul de ba$ă 4i sporurile.

*.". M-1;1015a 1p26r 3u26ru0u ;- 2u3+1r p-r2a3-3 ț I391r2aț 3-+-/ar;entru determinarea numărului de muncitori permanen ți cărora să li se asigure  posibilitatea de a efectua un număr determinat de $ile-ommuncitor permanentan trebuie să cunoască următoarele date: - numărul de $ile-om necesar desfășurării procesului de producție pe fiecare lună
M1; ;- +a0+u0: - din numărul total de $ile-ommuncitor permanentan propus a se reali$a se scade un număr  egal cu 29n, unde n repre$intă numărul de luni cuprins între 1 și 11, de regulă lunile cu cel mai mare număr de $ile-om. - se totali$ea$ă numărul de $ile-om din lunile rămase iar suma se împarte la numărul rămas la scăderea din numărul de $ile-oman propus a se reali$a a produsului <29n=, re$ultatul fiind numărul de muncitori permanen ți în fiecare lună. - se determină numărul de $ile-om ce revin pe muncitor permanent în fiecare lună prin împărțirea numărului total de $ile-om din fiecare lună la numărul de muncitori permanen ți re$ultat din calcul. 'e va avea în vedere ca acest număr să nu depășească cifra de 2 lună. - se totali$ea$ă aceste $ile și se observă dacă s-a reali$at condiția asigurării numărului de $ileommuncitoran propus ini țial. - se fac calcule cu un alt număr de luni n p7nă se ob ține c7tul cel mai mic
- pentru lunile neacoperite de muncitori permanen ți se va determina numărul de muncitori temporari prin împărțirea pe fiecare lună a numărului de $ile-om rămase disponibile la 2.

2?

*.'. Ap0+aț- pra++6 pr<3; 1par-a 3u26ru0u ;- 2u3+1r p-r2a3-3ț 0a S.C. AGRINC S.R.L. 'ă se determine necesarul de muncitori permanen5i 4i se$onieri într-o e9ploata5ie agricolă în care activită5ile de produc5ie din sectorul vegetal 4i animal au înregistrat următoarele valori e9primate în $.o.lună:

Ca0+u0u0 3u26ru0u ;- 2u3+1r p-r2a3-37  +r.crt 'pecificatie * ** *** *0 1D2-<2L#=H/2 /??E/2H1ED, 1. $.oe9ploatati /#E 11EE 1EE 1/#E

0

0*

0**

0***

*



*

**

'!*$

$$$

'!&&

'*$$

"%$

13?E

1EEE

#EE

2 2%2#. %

2 2%2#. %

2 2%2#. %

1D.23 21E

12.%1 D.1 .#/ 13?E 1EEE #EE

1.

1E.E# 12.?E 1%.EE 2 11EE 1EE 1/#E 2%2#. % 1D2-<2L=HD% 23#E  D% H 2,? %%$$ %$$ %!*$ $.oe9ploatati /#E

2.

e $.om. per.

2. 3.

3.

e $.om. per. %.?% $.o. pt. m. per. /#E

2

2

1.

$.o. pt. m. per. #?? #?? 1D2 - <2L3=H 12E %%$$ $.oe9ploatati !*$

2. 3. . #.

e $.om. per. %.2# $.o. pt. m. per. /#E $.o. pt. m. tp. $.o. m. tp.$i

otal

1?/.2%

%'$

1EEE

#EE 2E. 1%.2 2 #EE

2

2

2

2

#??

#??

#??

#??

*$$

D.1/ 11EE

.1/ #EE 112 3

13/ 

11E 3

?/ 2

CAPITOLUL &. EVALUAREA PERFORMANȚELOR  ANGAJAȚILOR  &.%. Fșa ;- -
;rocedura de evaluare a performanțelor profesionale individuale nu se aplică în

urmatoarele situații: a= persoanelor angaate ca debutanți, pentru care evaluarea se face dupa e9pirarea  perioadei corespun$atoare stagiului de debutant8  b= angaaților al caror contract individual de muncă este suspendat, potrivit legii, pentru care evaluarea se face la e9pirarea unui an de la reluarea activității8 c= angaaților promovați într-o altă funcție de e9ecuție sau într-o funcție de conducere,

1D.#?

CAPITOLUL &. EVALUAREA PERFORMANȚELOR  ANGAJAȚILOR  &.%. Fșa ;- -
;rocedura de evaluare a performanțelor profesionale individuale nu se aplică în

urmatoarele situații: a= persoanelor angaate ca debutanți, pentru care evaluarea se face dupa e9pirarea  perioadei corespun$atoare stagiului de debutant8  b= angaaților al caror contract individual de muncă este suspendat, potrivit legii, pentru care evaluarea se face la e9pirarea unui an de la reluarea activității8 c= angaaților promovați într-o altă funcție de e9ecuție sau într-o funcție de conducere,  precum și celor angaați din afara unității, pentru care momentul de evaluare se stabilește de conducerea fiecărei instituții publice8 d= angaaților aflați în concediu plătit pentru îngriirea copiilor în v7rsta de p7na la 2 ani,  pentru care evaluarea se face la e9pirarea unui an de la data reluării activității8 e= angaaților care nu au prestat activitate în ultimele 12 luni, fiind în concediu medical sau în concediu fară plată, acordat potrivit legii, pentru care momentul evaluării se stabilește de conducerea fiecărei instituții publice. Calificativul final al evaluării se stabilește pe ba$a notei finale, după cum urmea$ă: a= între 1,EE și 2,EE  nesatisfacator8  b= între 2,E1 și 3,#E  satisfacator8 c= între 3,#1 și ,#E  bine8 d= între ,#1 și #,EE  foarte bine.  +otarea criteriilor de evaluare a performanțelor profesionale individuale se face cu note de la 1 la #, nota e9prim7nd gradul de îndeplinire a respectivului criteriu.

M-1;- ;- -
9istă multe feluri de sc"eme de evaluare, de4i de obicei sunt elaborări sau varia5iuni ale uneia din următoarele: a Î3+a;rar-a 43 3<-0- ;- p-r91r2a376, care cere ca managerul să-4i împartă subordona5ii în func5ie de merit, de obicei ba$at pe abilitatea lor totală pe post dar  c7teodată în func5ie de c7teva caracteristici separate. ste destul de u4or pentu un manager să folosească această metodă cu un număr mic de subordona5i 4i de obicei se cade u4or de acord asupra ordinii c7nd angaa5ii sunt cunoscu5i bine. 'e poate folosi  pentru a decide asupra salariului în cadrul negocierilor salariale, 4i într-o oarecare măsură  pentru folosirea viitoare a angaatului dar nu pentru identificarea nevoilor de instruire sau  pentru oferirea motiva5iei. ricum, de4i pune subordona5ii într-o ordine în func5ie de merit nu ne arată cu c7t este mai bun primul fa5ă de ultimul.  b= C0a/9+ar-a, care distribuie angaa5ii în serii de categorii de merit "otăr7te anterior  de obicei cinci  pe ba$a performan5ei lor totale.Metoda operea$ă destul de  bine pentru un grup omogen de subordona5i, 4i un acord ust este de obicei ob5inut între evaluatori. 9istă totu4i, o tendin5ă puternică de evitare a e9tremelor
'ub standard 2EN

'tandard EN

;este standard

9cep5ional

2EN

1EN

c S+a0a ;- 3<-0- este una din cele mai comune metode de evaluare. a constă dintr-o listă de caracteristici personale sau indicatori care fiecare sunt punctate   puncta5i pe o scală, de obicei de cinci puncte pe care managerul î4i marc"ea$ă evaluarea sa asupra subordonatului. 'e poate folosi în varianta sa mai simplă în care fiecare indicator sau caracteristică este cotată cu, de e9emplu, 'lab,'ub standard, ;este standard, 9cep5ional, sau, în loc să întitulăm punctele scalei, ele pot fi descrise
defini5i, 4i e9istă sec5iuni la sf7r4itul formularului pentru remarci generale 4i sugestii  pentru ac5iuni viitoare. d= M-1;a ;-/+>/6 este o inova5ie relativ recentă, introdusă datorită lipsei de satisfac5ie legată de metoda scalei de nivele. !n loc să ceară managerului să evalue$e un număr de indicatori, nu to5i la fel de relevan5i, metoda pune accent pe modul în care munca este făcută 4i se a4teaptă de la manager să scrie c7teva propo$i5ii despre subordonat în locul bifării în coloane. e= S+a0a +12p1ra2-3a06. !n dreptul fiecărei afirma5ii e9istă un număr de puncte indic7nd c7t de dorit este comportamentul în termeni relativi. !n e9emplul de mai sus, B>evine frustratA sub stres este cotat cu  puncte în compara5ie cu B'capă controlulA care e mult mai rău.

F--;=a+u0 ;- '&$ 5ra;FeedbacOul de 3%E grade este de asemenea cunoscut ca Binstrument de ierar"i$are multiplăA sau Bevaluare prin surse multipleA. o5i cei care au interese legate de activitatea unei persoane au posibilitatea de a comenta 4i de a oferi feedbacO. *nforma5ia este de obicei colectată anonim prin c"estionare pe "7rtie sau calculator.

E
FIȘA DE EVALUARE Nr. "! DIN $%$""$% PERSOANA EVALUATA  Numele şi prenumele: Andronic Ionela Functia: secretară  Locul de muncă ( unitatea/compartimentul/oficiul):

 '.C &()*+C '.).  Studii: Inginerie Economică în agricultură  ata anga!arii în unitate:

 E1.E/.2E11  ata ultimei e"aluari: #$%$&%&'$#  ata de la care ocupa postul: '$%'%&'$$  oti"ul e"aluarii şi perioada la care se refera e"aluarea: (evaluarea anuala: 01.01. an curent la 31.12. an curent) (evaluare partiala: 6 luni/12 luni de la 01.01 până la 31.12 - pentru definitivare/promovare/incetare raporturi de muncă etc.)

0&6&)   +umele 4i prenumele: ;opescu Cosmin Fu3+a: R-/ur/- u2a3L1+u0 ;- 2u3+6: S.C AGRINC S.R.L

&.". Au1-
Pr1pu3-r pr<3; 42=u366țr-a;-<10ar-a /ar+301r1=-+<-01r 3;<;ua0-
S-23aura,

Daa,

&.'. E+ /up-r1r valuarea performantelor se poate efectua astfel :

2a3a5-r 4ș -
/u=1r;13aț 4ș -
&cest procedeu de evaluare , are aplicabilitate în diferite tipuri de organi$a ții , datorită avantaelor pe care le oferă . !n acest fel este posibilă evidențierea situa țiilor  conflictuale dintre manageri și subordona ți , îmbunătă țirea performan țelor și poten țialului managerial , precum și identificarea managerilor incompetenți .  Folosirea acestui tip de evaluare îi poate determina pe manageri să acorde mai multa atenție relațiilor cu subordonații. •

/a0araț ;- p- p1ț -+>
&ceastă metodă se folosește destul de rar sub forma de grup desc"is . >acă un grup de salariați se adună pentru a se evalua între ei , rela țiile viitoare de muncă se pot deteriora în mod substanțial . >atorită acestui fapt sunt utili$ate de regula evaluarile individuale . •

au1-
E+ /up-r1r I. Epa . R-0ața +u /up-r1r H. R-0aa +u +0-3ț %$. I3ța<6 TOTAL TOTAL GENERAL H

Ca09+a< Sa/9a S0a= B3+a1r '  * & !  p p p p p p

F.=3H %$ p p @ @ @

@

@ @ @ @ @ @

Apr-+-r-a 5-3-ra06 %$  %* pu3+-  3-+1r-/pu3a1r < nivel inacceptabil8 se va proceda la sc"imbarea  postului=8 %&  " pu3+-  91ar- /0a=
III.O=-+<- p-3ru a+<a-a <1ar-: ;entru activitatea viitoare, angaatul va trebui să aibă o mai bună verbală și scrisă, o mai bună organi$are personală și o productivitate mai bună. !n condi țiile ob ținerii unui  post cu responsabilită ți superioare, acesta va fi remunerat corespun$ător.

IV. P1-3a0 ;- ;-<10ar- 43 +a;ru0 a+-0-a8 9u3+7 /au +6r- 1 a06 9u3+7- /+12p0--a6 3u2a ;a+6 -/- +au0: Nu -/- +au0. V. A+7u3 ;- 91r2ar- 3-+-/ar-: !n condițiile obținerii unui post cu responsabilită ți superioare, acesta va fi remunerat corespun$ător. &ngaatul va trebui sa i și îmbunătă țească capacitățile de comunicare, nivelul de productivitate a muncii, capacitatea de organi$are personală și calitatea muncii

VI.O=/-r
VII. Apr-+-r- 5-3-ra06: < 'e va bifa aprecierea generală corespun$atoare=

VIII. E<-3ua0-0- +12-3ar a0- p-r/1a3- -
CAPITOLUL !. PLANUL DE DEZVOLTARE PERSONALĂ !.%. E0a=1rar-a u3u CV p -ur1pa//

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale Nume / Prenume Adresă(e) !ele"on(oane) *a+(uri) -mail(uri) Na0ionalitate(tă0i) Data na2terii Se+

Iancu Nicolae Str.Moldovei,Bl.Moldova,Sc.D,Ap.4,Pascani,jud.asi #$%&'444  nicu.iancumail.com 1omana 33 Noiemrie 35 Masculin

Locul de muncă vizat / IT/Internet Marketing/dvertising Domeniul ocupaţional E!perienţa profesională Perioada *unc0ia sau postul ocupat Activită0i 2i responsailită0i principale Numele 2i adresa an:ajatorului !ipul activită0ii sau sectorul de activitate

nternet Advertiser Mai 2012 - Prezent

*reelancer 6ptimi7are in Motoarele de 8autare ( Searc9 -n:ine 6ptimi7ation ) Ad:ate Media 543 ;est $t9 Street, Suite 5 Ne< =or>, N= 3##3 !

Educaţie "i formare Perioada Septemrie 5#35Pre7ent 8ali"icarea/diploma o0inută  Disciplinele principale studiate / A:rote9nica competen0e pro"esionale do?ndite   A:roc9imie Ba7ele -conomiei 8adastru -conomie 1urala n"ormatica Mar>etin: Mana:ement Matematica Sociolo:ie 1urala !opo:ra"ie !e9nolo:ia 8ulturii 8ampurilor Numele 2i tipul institu0iei de @nvă0ăm?nt / niversitatea de Stiinte A:ricole si Medicina eterinara Con onescu de la Brad asi "urni7orului de "ormare Perioada 8ali"icarea / diploma o0inută Disciplinele principale studiate / competen0e pro"esionale do?ndite

Numele 2i tipul institu0iei de @nvă0ăm?nt / "urni7orului de "ormare Nivelul @n clasi"icarea na0ională sau interna0ională

Septemrie 5##& E unie 5#35 Bacalaureat 8erti"icat competente lin:vistice in lima en:le7a nivel e+perimentat. 8erti"icat competente di:itale nivel e+perimentat. 8erti"icat competente lin:vistice lima romana nivel e+perimentat. Ficeul !eoretic CMiron 8ostin Pascani 

ptitudini "i competenţe personale Fima(i) maternă(e)

#omana

Engleza$%ranceza Autoevaluare  &nţelegere

Fima(i) străină(e) cunoscută(e)

Ascultare

Nivel european (*)

Lim(a Lim(a

8ompeten0e 2i ailită0i sociale

8ompeten0e 2i aptitudini or:ani7atorice

'or(ire 8itire

Participare la conversa0ie

)criere Discurs oral

-+primare scrisă

85

-n:le7a

85

-+perimentat

83

-+perimentat

83

-+perimentat

85

-+perimentat

A5

*rance7a

B3

Mediu

A3

ncepator

A3

ncepator

A5

Mediu

8apacitate de adaptare sporita,capacitate sporita de asimilare a noilor in"ormatii,competente,serio7itate,competente de comunicare imunatatite acumulate in perioada liceului unde am participat ca memru intro trupa de teatru. Aptitudini de coordonare,capacitate de evaloare a aptidunilor colaoratorilor,capacitatea de a anali7a sarcini si responsailitati,spirit analitic,spirit critic,spirit de evaluare si imunatatire,capacitatea de autoper"ectionare

8ompeten0e 2i aptitudini te9nice 8ompeten0e 2i aptitudini de utili7are a calculatorului 8ompeten0e 2i aptitudini artistice Alte competen0e 2i aptitudini Permis(e) de conducere

8ompetente te9nice in domeniul !,competente :ool:e trends,>e
!.". E
PUNCTE TARI o

abilita5i de comunicare si negociere 8

o

abilitate de a lucra at7t în ec"ipa ,c7t și independent8

o

creativ8

o



o

capabil să-mi men5in energia și elanul corespun$ător direc5ionate8

o

adaptabil la sc"imbărifle9ibil

o

serio$itate8

o

cuno4tin5e de ba$a softPare <ord,9cel,&ccess=

PUNCTE SLABE o





 perseverent8

lipsa de e9perien5a în domeniu8

OPORTUNITATI o

 posibilitate de a cunoa4te multe persoane și de a-mi crea multe rela5ii8

o

 posibilitatea de a dob7ndi cuno4tin5e8

o

 pia5a într-o continua evolu5ie

AMENINĂRI

o

e9istenta unui număr ridicat de tineri ce î și doresc o carieră în acest domeniu8

o

cererea mare de candida5i cu e9perien5ă în domeniu8

o

a4teptări din ce în ce mai mari și mai sofisticate ale clien5ilor , ce duc la o necesitate de perfec5ionare permanenta

!.'. O=-+<- ;- +ar-r6 *nten5ione$ ca peste 1 an sa aung inginer economist în cadrul unei firme de$voltate, ba$7ndu-mă pe cunoștințele profesionale dob7ndite în timpul studiilor  universitare de licen ță, aptitudinile de bun organi$ator, pe creativitatea și fle9ibilitatea de care dau dovadă. !mi doresc acest lucru datorită faptului că aceasta func5ie, prin responsabilită5ile  pe care le implica ,m-ar impulsiona să evolue$ , sa mă de$volt, iar din punct de vedere  profesional, consider că voi avea foarte multe lucruri de învă țat în acest domeniu. !n 3 ani inten5ione$ să am propria afacere în ra$a udetului *a și. !mi doresc să am  propria mea afacere pentru a mă bucura de o libertate mai mare , pentru a fi propriul meu șef.

'unt con4tient că a avea o afacere proprie implica foarte multe responsabilită ți , însă

 pot afirma că am mereu contact cu persoane ce au propriile afaceri < mi-am făcut o imagine clară = și consider că în 3 ani voi fi pregătit să fac un asemenea pas fiind spriinit de persoanele din urul meu.

!.. I;-39+ar-a 3-<101r ;- ;-<10ar&bilita5i, cuno4tin5e și competențe pe care trebuie să le ;-<10 pentru a aunge în func5ia de consultant în agricultură: •

&bilită5i

de comunicare în public8 de persuasiune8 de planificare , organi$are și negociere8 de anali$ă.

•

Cuno4tin5e

domeniul agricol8

•

Competente

capacitatea de conducere8

capacitatea de a face pre$entări8  

ini5iativă. &bilitățile și cuno4tin5ele de care 2a a2 3-<1-:

•

&bilită5i

•

Cuno4tin5e

de rela9are administrarea afacerilor  fotografie .

!.* M131rar-a pr15r-/u0u 9perien5ele pe care le voi avea, cred că vor fi în marea lor maoritate po$itive. 0oi avea și de$amăgiri ,fire4te , acestea fiind iminente în via ța profesională și personală a fiecărei persoane. Consider că în următorii 3

ani voi reu4i să trec în C0 < pr3r- a0-0-=

următoarele:

E@p-r-37a pr19-/13a06: 2E12-2E1% : 6niversitatea de Știin țe &gricole și Medicină 0eterinară ,,*on *onescu de la KradQQ *ași >iploma de licen5ă.

!.&. R-<ur-a ș a+ua0ar-a !mi voi revi$ui planul în permanen ță dat fiind faptul că : •

în agricultură pot interveni diver4i factori perturbatori , cum ar fi seceta, ce a condus la falimentul multor firme din )om7nia și din lumea întreaga8

•

 pot interveni diverse probleme de sănătate ce pot sista unele planuri  priorită5ile vor fi cu totul altele8

•

evoluea$ă concep5iile și preferin5ele consumatorilor  ceea ce presupune studiu  permanent .

CONCLUZII ;otrivit literaturii de specialitate, resursele umane abordate prin prisma managementului resurselor umane care, spre deosebire de teoria tradi5ională a organi$a5iei referitoare la for5a de muncă, pre$intă următoarele caracteristici: •

abordea$ă personalul ca individualită5i, personalită5i, nevoi, comportamente, vi$iuni specifice 4i nu în mod global, ca o masă de oameni, capabilă să muncească doar8

•

salari$area resurselor umane se reali$ea$ă în func5ie de performan5ele ob5inute 4i nu în func5ie de munca depusă8

•

evaluarea performan5elor profesionale ale angaa5ilor devine o componentă esen5ială a managementului resurselor umane8

•

ini5iativa salaria5ilor devine mai reală, nefiind considerată ca o afectare a 4efilor  ierar"ici8

•

motivarea angaa5ilor este sus5inută prin sistemul de recompense destul de diversificat, prin promovare în posturi ierar"ic superioare în func5ie de competen5ă8

•

abordea$ă problemele stresului, conflictelor, rela5iilor sociale etc. ca păr5i componente ale managementului resurselor umane.

&ne9a nr. 1

*+ES,I-NA.  ASI0.A.EA NE*ESA.0L0I E .ES0.SE 0ANE  1 *n compania dumneavoastra e9ista un departament de resurse umaneR • •

>&  +6

2 *n compania dumneavoastra este elabotata o strategie in domeniul resurselor umaneR • •

>&  +6

3 *ncercuiti principalele obiective ale companiei dumneavoastre in domeniul resurselor  umane •

 promovarea oportunitatilor egale de angaare

mentinerea angaatilor in cadrul companiei pe termen lung , rin motivare imbunatatirea performantelor angaatilor  de$voltarea carierei angaatilor asigurarea starii de bine in munca a angaatilor

• • • •

=*n compania dumneavoastra e9ista proceduri foarte clare si cunoscute de catre toti angaatii, pentru urmatoarele activitati de resurse umane8 recrutare si selectie, motivarea resurselor umane, formarea resurselor umane, managementul resurselor umane, disciplina in munca

• • • • •

#= managerii de resurse umane dispun de un calculatorR •

>&

 +6 %= Care dintre activitatile de mai os se regasesc intre oreocuparile managementului resurselor umane •

 planificarea resurselor umane recrutarea selectia angaarea integrarea profesionala  perfectionarea profesionala salari$area evaluarea performantelor angaatilor  activitati cu caracter social altele, care anume /= *n cadrul companiei dumneavoastra , recrutarea si selectia resurselor umane are la  ba$a8 • • • • • • • • •

 planul de resurse umane

•

nevoile spointane de resurse umane

•

?= acordati o nota de la 1 la # <1- cel mai important, #- cel mai putin important= pentru fiecare dintre criteriile in functie de care sunt recrutati si selectati a ngaatii in cadrul companiei dumneavoastre, •

studiile

• • • • • • • • •

nationalitate aspectul fi$ic e9perienta in domeniu conostintele profesionale varsta relatiile si cunostintele recomandarile se9ul calitatile, abilitatile, aptitudinile individuale

D= care dintre urmatoarele surse si metode de recrutare a personalului sunt folosite cu  precadere in cadrul companiei dumneavoastra, in functie de categoria de personal vi$ataR &cordati o nota de la 1 la 3 < i- intotdeauna, 2- frecvent, 3- rareoriE, pentru a indica frecventa cu care este utili$ata fiecare dintre modelele mentionate mai os8 'urse de recrutare8 'urse interneSSSN • • •

;ublicarea anunturilor de angaare in interiorul companiei )ecomandarile angaatilor  ista fostilor angaati

'urse e9terneSSSN • • • • •

&nunturi de angaare publicate in presa )ecrutarea din institutiile de invatamant &pelarea la serviciile unor companii private de recrutare )ecomandarile ferta &gentiei +ationale de ocupare a fortei de Munca

1E= Care dintre urmatoarele metode de selectie a personalului sunt utili$ate cu precadere in cadrul companiei dumneavoastra • • • • • • •

C.0.-ul si scrisoarea de intentie *nterviul clasic estele se aptitudini estele de cunostinte estele de personatitate ;robele practice 'imularile

11= )ecrutarea este afectata deR

• • • • • • •

Conditiile si sc"imbarile de pe piata muncii &tractia $onei si facilitati locale Cadrul legistic si uridic *maginea organi$atiei biectivele organi$ationale Cultura organi$ationala <i factori. Care anumeR

12= 'copul recrutarii esteR •

•

;rocesul de cautare , identificare si atragerea candidatiilor potentiali din care urmea$a sa fie selectionati cei competenti &ngaarea candidatiilor cu calificari satisfacatoare care sunt in cautarea unui loc de munca

13= Care sunt avantaele recrutarii interne pentru firma dumneavoastra •

 posibilitatea unei mai bune cunoasteri a angaatilor

•

selectia mai rapida

•

timpul integrarii angaatilor pe post este mai mic

•

alte avantae.. care anume.

1= Care sunt avantaele recrutarii e9terne •

•

•

•

 permite identificarea si atragerea unui numar mai mare de candidati  potentiali

noii angaati pot constitui o sursa potentiala de idei si cunostinte noi  permite diminuarea c"eltuieliloer cu pregatirea personalului altele, care anumeR

1#= *n cadrul companiei dumneavoastra predomina urmatoarele categorii de de angaatiR  +ecalificati SSSTN Calificati SSSS..N

Cu studii medii SSS..N Cu studii superioare S..N 1%= Care este varsta medie a mangerilor di organi$atia dumneavoastraR •

 pana in 3# ani 3%- # ani

•

•

 peste% ani

1/= reputatia e9terna a avut de suferit datorita nerespectarii legislatiei , nelpata contributiei la asigurarile sociale, amen$i aplicate firmei, • •

>&  +6

  BIBLIOGRAFIE

1. Kurloiu, K.,  !ana"ementul resurselor umane-tratare "lo#ală interdisciplinară, ditura umina e9, Kucurești, 1DD/. 2. Contractul colectiv de muncă unic la nivel național, <2EE/-2E1E=. 3.

>essler, (., $uman %esource !ana"ement , ;earson ;rentice Uall, 6'&, 2EE#

.

ales-"ite, )upert, &um să formezi ec'ipe eficiente, ditura &ll KecO, Kucurești, 2EE.

#.

Uarrington, U.V., Uarrrington, V.'.,  !ana"ement total n firma secolului 21, eora, Kucurești, 2EE1.

%.

Moldovan 'c"ol$,  !ana"ementul resurselor umane, ditura comomică, Kucurești, 2EE1.