FRACTURA DE COL FEMURAL -
Intretinerea schemei de miscare la nivelul intregului membru inferior, precum si prevenirea edemelor si instalarea tulburarilor circulatorii.
-
Exercitiile vor urmari in primul rand cresterea gradului de stabilitate a soldului prin tonifierea musculaturii si, in al doilea rand, cresterea gradului de mobilitate pana la obtinerea unghiurilor functionale de miscare. 1. perioada de imobilizare la pat - se intinde pe primele doua saptamani de la operatie; in aceasta etapa, interesul pentru mobilizarea precoce este foarte mare (previne aparitia escarelor de decubit, a redorii articulare si a hipotoniei si hipotrofiei musculare). Se efectueaza contractii musculare izometrice ale muschilor cvadriceps si fesier mare, contractii izodinamice ajutate (miscarea este asistata de kinetoterapeut) in grupele musculare flexoare ale soldului si genunchiului, contractii musculare izometrice si izodinamice rezistive in grupele musculare distale ale membrului inferior operat, toate grupele musculare ale membrului inferior colateral si ale centurilor scapulo-humerale si ale membrelor superioare. 2. perioada de deplasare fara spijin pe membrul inferior oper at - obiectivul acestei etape este e ste de a reda bolnavului cat mai multa libertate de deplasare; sunt vizate recuperarea mentinerii echilibrului in ortostatism si recuperarea mersului cu doua carje canadiene. 3. perioada de incarcare progresiva a mem brului inferior operat: tehnica cea mai corecta de incarcare progresiva este cea a planului inclinat - se incepe cu un sprijin bipodal la o inclinatie de 30 de grade ce asigura o incarcare a soldului cu 25% din greutatea corpului. Se creste progresiv unghiul de inclinare pana la verticalizarea bolnavului cand pe soldul operat apasa 50% din greutatea corpului. Treptat se poate tr ece la sprijinul unipodal plecand din nou de la inclinatia de 30 de grade. REEDUCAREA FLEXIEI 2.Prin mobilizari pasive;Acestea se realizeaza prin flexia femurului pe bazin sau a bazinului pe femur.Intotdeauna genunchiul trebuie sa fie flectat pentru a destinde ischiogambierii. Exercitiul 1 – 1 – Pacientul in decubit dorsal, cu membrul inferior sanatos extins:asistentul aplica priza pe treimea inferioara a coapsei, ex ecutand flexia articulatieicoxofemurale (genunchiul este flectat) .Exercitiul 2 – 2 – Pacientul in sezand la marginea mesei: asistentul, cu corpul sau,fixeaza c oapsa suferinda printr-o presiune asupra genunchiului in axul coapsei; pacientul apleaca trunchiul inainte; asistentul prinde cu ambele maini regiunealombara marind bascularea anterioara a bazinului. 3.Prin mobilizari autopasive ;Exercitiul 1 – 1 – Pacientul in decubit dorsal: isi prinde cu mainile coapsa si setractioneaza; daca unghiul de flexie e prea mic pentru a putea ajungr la coapsa, se poate tractiona prin intermediul unei chingi trecute peste picior sau peste genunchiulflectat.
Exercitiul 2 – 2 – Din postura patrupeda se forteaza flexia coxofemuralei pringreutatea t runchiului; oblicitatea coapsei determina variatiile unghiului de flexie. 4.Prin miscari active Exercitiul 1 – 1 – Din ortostatism cu spatele la perete flecteaza coxofemurala cugenunchiul flectat, tragand coapsa la piept; tot din ortostatism, va exec utagenuflexiuni, cu trunchiul usor aplecat inainte .Exercitiul 2 – 2 – Din sezand pe podea, se flecteaza coapsa, aplecarea trunchiuluispre coapsa mareste amplitudinea flexiei coxofemufale. REEDUCAREA EXTENSIEI 1.Prin adoptarea anumitor posturi; Exercitiul 1 – 1 – Pacientul in decubit dorsal cu o perna sub fese; m embrulinferior afectat intins, cel contra lateral mult flectat. 2.Prin mobilizari pasive; Exercitiul 1 – 1 – Pacientul in decubit ventral: asistentul cu o mana, fixeaza pemasa bazinul, iar cu antebratul si mana cealalta, trecute pe sub gamba, genunchi sicoapsa, realizeaza extensia. Exercitiul 2 – 2 – Pacientul in decubit lateral, cu membrul inferior o pus multflectat si fixat de catre asistent cu o mana; cu axila aceluiasi membru superior,asistentul fixeaza bazinul, iar cu mana opusa realizaza extensia coapsei de deasupra. 3.Prin miscari autopasive; Exercitiul 1 – 1 – Pacientul se afla in decubit dorsal mentinand cu mainilegenunchiul membrului opus la piept, membrul afectat intins pe un plan inclinat. 4.Prin miscari active; Exercitiul 1 – 1 – Pacientul in decubit ventral, ci bazinul fixat: se exe cuta extensiiale coxofemuralei, cu si fara flectarea genunchiului .Exercitiul 2 – 2 – Pacientul in decubit lateral (pe partea sanatoasa) se faceex tensia coapsei, in timp ce asistentul i inpinge in fata bazinul. Reeducarea abductiei 1.Prin adoptarea anumitor posturi; Exercitiul 1 – 1 – Pacientul in decubit dorsal cu un suport triunghiular intrecoapse sau cu o perna intre genunchi pentru abductia bilaterala. Exercitiul 2 – 2 – In pozitia „sezand calare” pe o bancheta. 2. Prin mobilizari pasive; Exercitiul 1 – 1 – Pacientul in decubit dorsal, utilizeaza membrul inferior sanatosca stabilizator acesta fiind in abductie, cu gamba „cazuta” la marginea mese i. Exercitiul 2 – 2 – Pacientul in ortostatism, cu picioarele indepartate: asistentul, laspatele lui ii prinde cu mainile din lateral, bazinul inpingandu-l spre partea sanatoasa. 3. Prin miscari autopasive; Exercitiul 1- Pacientul in ortostatism, cu membrul inferior lezat intins si inusoara abductie, cu piciorul sprijinit pe un mic suport: executa o g enuflexiune pemembrul inferior sanatos. 4. Prin miscari active;
Exercitiul 1 – 1 – Pacientul in decubit lateral pe partea sanatoasa: se ridica(genunchiul extins) membrul inferior lezat .Exercitiul 2 – 2 – Din ortostatism se fac fandari laterale. Reeducarea adductiei 1.Prin adoptarea anumitor posturi;Exercitiul 1 – 1 – Din decubit dorsal pacientul incruciseaza membrele inferioarecu genunchii intinsi, membrul inferior lezat este dedesupt, si din pozitia sezand se poate incrucisa coapsa (pozitia „picior peste picior”).Exercitiul 2 – Pacientul in decubit homolateral, cu o perna sub grnunchi,membrul inferior este flectat din coxofemurala si grnunchi .2.Prin mobilizari pasive;Exercitiul 1 – 1 – Pacientul in decubit dorsal: se flecteaza articulatiacoxofemurala si asistentul executa tractiunea de adductie, avand grija sa fixeze bazinul.Exercitiul 2 – 2 – Pacientul in decubit contralateral cu membrul inferior flectatdin coxofemurala si genunchi, degajand posibilitatea de adductie pentru membtulinferior de deasupra; daca bazinul este la marginea mesei, adductia poate fi m ultamplificata. 3. Prin miscari autopasiveExercitiul 1- Pacientul in decubit homolateral cu membrul inferior lezat prinsin chingi de un scripete si tractionat in adductie cu mana. 4. Prin miscari activeExercitiul 1 – 1 – In decubit dorsal: incrucisari ale membrelor inferioare(genunchiul intins). Idem, cu membrele lipite: se fac miscari de lateralitate c u amandoua, concomitant REEDUCAREA ROTATIEI 1.Prin adoptarea anumitor posturi;Exercitiul 1- Bolnavul sezand pe sol, cu genunchii flectati si picioarele inafara axului coapsei (rotatie interna) sau inauntrul axului (rotatie externa). 2.Prin miscari pasive;Exercitiul 1 – 1 – Pacientul in decubit dorsal: asistentul prinde treimea inferioaraa coapsei, ruland-o inauntru sau inafara (genunchiul intins).Exercitiul 2 – 2 – Pacientul in sezand, cu genunchiul flectat: asistentul utilizeazagamba ca pe un levier: se face priza pe condilii femurali, iar cu antebratulmobilizeaza gamba. 3.Prin miscari autopasiveSe pot executa mai multe montaje c u ajutorul scripetilor. 4.Prin miscari active;Exercitiul 1 – 1 – Pacientul in decubit ventral, cu genunchiul flectat: deplasareagambei intr-o parte si in alta.Exercitiul 2 – 2 – Pacientul sta pe un scaun cu coapsele, genunchii si gambelelipite unele de altele: se fac deplasari ale gambelor spere stanga si spre dreapta.
